Capitolul VII

METODE ŞI TEHNICI SPECIFICE ŞTIINŢELOR COMUNICĂRII: ANALIZA DE CONŢINUT

Obiective 1. Definirea metodei analizei de conţinut; 2. Exemplificarea şi prezentarea caracteristicilor analizei de conţinut; 3. Delimitarea etapelor implicate de aplicarea metodei analizei de conţinut; 4. Dobândirea abilităţilor practice necesare în cazul unui proiect de cercetare bazat pe metoda analizei de conţinut.__________________________________ 1. Definiţia analizei de conţinut

Este o metodă folosită pentru descrierea şi analiza conţinutului comunicării (de masă şi interpersonale) într-o modalitate mai comprehensivă dar şi mai puţin înclinată spre subiectivitate. Exemplu Un director de departament al unui post de televiziune poate fi interesat să vadă care sunt elementele-cheie din discursurile vehiculate în programele şi emisiunile unui post concurent; un director al unei firme de publicitate poate studia reclamele unei firme concurente pentru a vedea mai bine care sunt caracteristicile stilului adoptat de aceasta. Analiza de conţinut poate fi definită drept: „o metodă de studiere şi analiză a comunicării într-o modalitate sistematică, obiectivă şi cuantificabilă în scopul de a măsura variabile"1. 2. Caracteristicile analizei de conţinut

Metoda analizei de conţinut are o serie de caracteristici2: A.
1 2

Obiectivitatea;

B. Gunter, 2000, op. cit: 56.
B. Gunter, 2000, op. cit: 56.

1

Exemplu Un cercetător care studiază „tendinţa liberală" din programele unei reţele de posturi TV nu trebuie să accepte finanţarea unei cercetări pentru o reţea de posturi TV concurentă. B. Caracterul sistematic - mesajele care sunt analizate se aleg conform cu reguli

explicite şi aplicate consecvent; trebuie să existe uniformitate în codificarea materialului empiric şi în procedeele de analiză;

C. Caracterul cantitativ - scopul unui proiect de cercetare care va utiliza această metodă este de a identifica şi număra apariţiile unei caracteristici sau unei dimensiuni a textelor, mesajelor analizate, pentru a realiza explicaţii mai generale despre acest tip de fenomene şi procese specifice - conţinutul mesajelor comunicării. Exemplu 3. O cercetare bazată pe metoda analizei de conţinut prezintă în principal

frecvenţe şi procente sub formă de tabele şi grafice. Scopul analizei de conţinut

Au fost identificate cinci scopuri principale ale analizei de conţinut3: A. B. C. D. E. 4. Descrierea tendinţelor în prezentările media; Testarea ipotezelor despre strategiile sau scopurile procedeelor media; Compararea conţinutului media cu lumea reală; Aprecierea reprezentării unui grup particular în societate; Extragerea inferenţelor legate de efectele media. Alegerea şi definirea temei de cercetare

Având în vedere că analiza de conţinut este o metodă cantitativă prin excelenţă, o importanţă deosebită în această etapă o are formularea ipotezelor cauzale referitoare la relaţiile dintre conceptele analizate4. Totuşi un proiect de cercetare nu trebuie să utilizeze metoda analizei de conţinut şi nu trebuie să se limiteze la simpla numărare a unor elemente din mesajele comunicării de masă şi interpersonale. Doar prin enunţarea clară a problemei sau obiectivului de cercetare analiza ulterioară se va concentra exact asupra acelor aspecte ale conţinutului care sunt importante. Exemplu Fie două tipuri diferite de probleme de cercetare care pot intra sub titlul general al analizei prezentării în media a criminalităţii, dintre care doar una
3
4

R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 175-177. R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit.: 168; A. Laramee, B. Vallee, 1991, op. cit.: 260.

2

este adecvată abordării prin analiza de conţinut. Astfel, un cercetător doreşte să vadă dacă există diferenţe importante între prezentarea actelor criminale în mass-media şi nivelele pe care acest tip de acte le au în statisticile oficiale. Este evident că în acest caz avem de-a face cu o abordare cantitativă, pentru că un astfel de proiect de cercetare este interesat îndeosebi de comparaţiile între mărimi, numere. Să ne imaginăm că un alt cercetător doreşte să studieze modul în care opiniile jurnaliştilor legate de „ce este un act criminal", aşa cum sunt acestea transmise prin articolele pe care le semnează, pot să intre în contradicţie cu „definiţiile" strict legale ale unui astfel de act social. Dat fiind că opiniile jurnaliştilor pot fi foarte diverse, fiecare dintre ziarişti poate folosi o retorică specifică. Se poate considera că un astfel de subiect de cercetare ar putea fi studiat dintr-o perspectivă calitativă (şi nu prin procedee statistice rigide). 5. Eşantionarea în analiza de conţinut Deoarece nu este posibil să se analizeze absolut toate tipurile de comunicare în care apare un subiect sau o problemă de cercetare, la început trebuie să se aleagă tipul de comunicare ce va fi analizat. în general analiza de conţinut s-a realizat pe eşantioane mari de conţinuturi ale mesajelor comunicării, care au tins spre un anumit nivel de reprezentativitate. De aceea tipul de comunicare privilegiat de aceste proiecte de cercetare a fost mass-media. Etapa eşantionării în acest caz include, la rândul ei, trei sub-etape5: A. Alegerea tipului de media sau a titlurilor din media - în această sub-etapă se defineşte: „întreaga diversitate a conţinutului la care se referă inferenţele pe care cercetătorul le va realiza («populaţia» proiectului de cercetare)"6. Exemplu în cazul unei acoperiri a unui anumit tip de act social în conţinutul massmedia problema care se pune este: Se vor analiza acoperirile din programele de ştiri, cele din filmele artistice sau ambele tipuri? Dacă se consideră reprezentările din filme atunci cercetătorul poate să fie interesat să extragă informaţii din toate genurile „ficţionale" (drame, soap-opera, comedii, desene animate etc.) sau poate fi mai selectiv. Dacă el se concentrează asupra acoperirii „factuale" atunci se poate alege să se examineze acoperirea actului respectiv în toate formele de programe de televiziune (talk-show-uri, programe sociale, programe economice, ştiri etc.) sau se
5 6

A. Hansen, S. Cottle, R. Negrine, Ch. Newbold, 1998, op. cit: 100-106. D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit: 120.

3

Newbold. Negrine. J.poate ca analiza să se limiteze la forme specifice (de exemplu. se aplică o serie de „coduri de valori" la ceea ce este numărat: elementele procesului de comunicare considerate variază chiar ele. 10 11 12 4 . cit: 129. R. 2001. listă care fixează valorile sau posibilităţile de codificare asociate cu această variabilă"11. în cazul unei analize de conţinut. ştiri). Aşadar. Abordarea calitativă a socioumanului. Instrumentul de lucru . D. C. cit. cit: 526. cit: 188-190. J. P. Wimmer. sunt mai puţin expuse riscului de a fi atipice"10. A. Editura Polirom. o „schemă de codificare" seamănă cu un „chestionar"12. Singletary. Dominick. Hansen. B. Aceste elemente ale procesului de comunicare analizate reprezintă „unitatea de 7 8 9 S. Deacon. R. 6.„Grila de analiză de conţinut Instrumentul de lucru (de adunare a datelor) în cazul unui proiect de cercetare care utilizează metoda analizei de conţinut este „schema de codificare a conţinutului ce urmează a fi studiat. Chelcea. dacă sunt alese aleator. S. O „schemă de codificare" poate fi definită drept „un instrument de investigaţie constând dintr-o listă de variabile care trebuie codificate pentru fiecare unitate de analiză ce urmează a fi analizată. dar în literatura de specialitate9 se subliniază: „cu cât eşantionul este mai mare. cit: 116. D. care va fi inclus în eşantion7.: 173.: 135. op. Alegerea unităţii de numărare . Iluţ. Fiind o metodă cantitativă de studiere a comunicării. „intenţia oricărei analize de conţinut este să prezinte un întreg textual exact cum un eşantion se aşteaptă să reprezinte întreaga populaţie"8. R. Eşantioanele mai mari. op. op. M. în cazul unei scheme de codificare. 1997. eşantionarea are aceeaşi importanţă ca şi în cazul unei anchete. Wimmer. De aceea se preferă adaptarea tipurilor de eşantionare probabilistă (statistică). Ch. R. D.adică a elementului din media sau comunicare Eşantionarea conţinutului relevant. Dominick. laşi. Golding. cu atât este mai bine. 1987. 1998. Dar ar fi greşit să se declare că s-au obţinut informaţii şi date despre toate reprezentările din filme dacă eşantionul nu conţine decât „soap-opera". op. 1987. op. Nu există reguli clare referitoare la mărimea eşantionului. op. 1999. 1994. cit: 172-175. P. Cottle. R.

D. Schema de codificare este pur şi simplu o pagină care include informaţii despre conţinutul mesajelor comunicării de masă şi interpersonale. ulterior. propoziţia.este sistemică. Laramee. îmbrăcămintea. Acestor „unităţi de înregistrare" li se aplică. Pentru un text audiovizual: indivizii. Golding.înregistrare". 1987. Motivaţi alegerile dvs. Deacon. Teme de autoevaluare 1. acţiunile. 7. 5 . O astfel de pagină cuprinde tabele cu informaţii despre: 1. dimensiunea temporală sau/şi spaţială etc. • • B. 1991. 1999. cit: 132. Frecvenţa apariţiei fiecărui cuvânt separat care face parte din tema de cercetare. 2. P. (a) (b) 2. Pentru textul scris: cuvântul. op. 15 D. Golding. are un caracter cuantificabil. semnificaţia este realizată în interiorul textelor. Tipurile de „unităţi de înregistrare" care sunt cel mai frecvent utilizate în analizele de conţinut sunt13: 1. P. Deacon. Wimmer. în Identificaţi trei teme care nu pot fi studiate prin metoda analizei de conţinut maxim o jumătate de pagină. numărul de indivizi în interacţiune. R. op. Frecvenţa apariţiei temei de cercetare în tipuri de comunicare specifice. cit: 133. Frecvenţa apariţiei fiecărui subiect/temă derivată din tema de cercetare. 16 D. op. în maximum zece rânduri pentru fiecare caz. Permite ca prin analiza mesajelor comunicării să se evidenţieze atât elementele Dezavantajele principale16: Nu sesizează şi nu identifică procesele variate şi complexe ale modului în care constante cât şi dimensiunile care sunt supuse schimbării. şi motivaţi alegerile dvs. cit: 178-179. Dominick. :999. Ştirile principale dintr-un ziar şi dintr-un săptămânal. B. locurile. 3. un anumit nivel de măsurare14. obiectivă. cit: 260. J. paragraful etc. op. 13 14 A. 2. tema. Avantaje şi dezavantaje ale utilizării analizei de conţinut Avantajele principale15: Are un caracter metodic . Vallee. Definiţi unităţile de analiză care pot fi folosite într-o analiză de conţinut pentru: Emisiunile TV de divertisment. R. A.

. 1. B. 2. PERIOADA.Exerciţii. Dimensiunea articolului {în centimetrii . 3. Elaborarea a trei ipoteze de lucru.. Instrumentul de lucru: SCHEMĂ DE CODIFICARE ZIARUL. Se dau trei obiective de cercetare şi instrumentul de lucru şi se cere: (a) (b) (c) A.per total centimetrii în pagina de ăă Categorie ăă Fotografie (singură. România a sub-fenomenelor incluse în categoria tematică generală a „violenţei în familie". fără articol) Articol cu fotografie luni marţ i ă 6 .. 3. Delimitarea şi definirea modalităţilor specifice de construcţie mediatică a fenomenului de violenţă în familie în ziarele centrale româneşti. Obiectivele de cercetare: Identificarea elementelor-cheie constituente ale reprezentărilor pe care jurnaliştii Realizarea unei tipologii a modalităţilor de prezentare în presa scrisă din români le au asupra fenomenelor de violenţă în familie.. 1. Completarea spaţiilor libere din „Schema de codificare" cu indicatorii adecvaţi. Stabilirea eşantionului.

6. Femini n liş irna artic ţă Cu iniţiale ăş 9. Poziţionarea/vizibilitatea articolelor în economia ziarului Aşezarea în pagina Prima pagină Altele Ultima pagina • Menţionat in „sumarul ziarului 7. Poziţionarea articolului în pagina de ziar Categorie Dreapta sus Stânga sus Dreapta jos Stânga jos Mijlocul paginii de ziar 5.4. Tipul sursei de ştiri despre actul violent Categorie Ştirea este preluată de luni marţi miercu joi vineri sâmbăt duminică ri ă întreg Masculi n Femini n lun marţ miercu joi vineri Sâmbăt duminic i i ri ă ă luni marţi miercuri joi vineri sâmbăt duminic ă ă 7 .

la agenţia de ştiri Ştirea este preluată din altă sursă (Care___?) Ştirea nu are o sursă identificată 10. Violenţă în familie 11.. Circumstanţele/ Circumstanţe Adulter Agresivitate verbală/altercaţie/ violenţa vlob declanşării actelor de violenţă în familie ilu luni marţi miercur joi viner sâmbăt duminică i i ă 8 . 12. Locul desfăşurării actelor de violenţă 1. ţ ■-> Circumstanţe Locuinţa proprie ţ ţ La locul de muncă Locuinţa prietenilor/ alte persoane cunoscute Alte spaţii publice ţă â luni ăă ă 13.

fără a-l evalua/descrieri luni marţi miercu joi viner sâmbătă duminic ri i ă Psihic Fizic 9 . Stilul de mediatizare Categorii Jurnalistul descrie cazul.psihologică Nerespectarea unor obligaţii juridice Răzbunar e Distrugerea bunurilor victimei Abuz asupra copiilor Sărăcia/Lipsa banilor Şomajul/pierderea locului de muncă Drogurile Boala psihică Abuzul sexual Violenţa fizică repetată anterioară Gelozia Nerespectarea obligaţiilor moralsociale Socializarea primară Alta (Care?_J 14. 15.

şăă măsură/ Descrieri şi evaluări Jurnalistul mai mult ăă 17. 18. Caracterizarea agresorului Categorii ă ă Caracterizare socio-morală Caracterizare etnică Caracterizare religioa să marţ miercur joi vineri i i sâmbăt duminic a a istului luni marţi miercu Joi vineri sâmbătă duminică ri 10 . 20. Tonalitatea jurna Categorii ă ă ă Nu caracterizează agresorul 19.

23. Statutul legal al actelor de violenţă în familie comise/Severitatea con- ţ mifeiL joi ui i Act reclamat de victimă ăă ă Act anchetat de poliţie şi alte organe/instituţii Act aflat sub urmărire penală Sub urmărire/Condamnare judecătorească Caz judecat/în care sa dat verdictul/în care s-a dat ăăăţ Victima a avut nevoie de un Ăăă un număr de zile Nici una din cele anterioare 11 .22.

32. 34. Vârsta victimei şi a agresorului Categorii ă ă Da Nu Da Nu luni marţi miercur joi vineri sâmbăt duminică i ă 33.31. Nivelul de instrucţie al victimei şi al agresorului Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică Nivelul de instrucţie al victimei este precizat Da Nu Nivelul de instrucţie al agresorului este precizat Da Nu 12 .

Zamfir. Fie un proiect de cercetare cu tema: „Caracteristici mediatice ale campaniei electorale X". Tehnici de cercetare sociologică. Editura Polirom. Analiza de conţinut. C. Capitolul VIII METODE ŞI TEHNICI SPECIFICE ŞTIINŢELOR COMUNICĂRII: ANALIZA LINGVISTICĂ Obiective 1. Chelcea. Prezentarea tipologiei metodelor analizei lingvistice. (coord. 2. Editura Economică. Exemplificarea procedeelor de aplicare a unor metode de analiză lingvistică. Grilă de analiză de conţinut. 13 . Metodologia cercetării sociologice . (1986). (2006).cheie Metode specifice ştiinţelor comunicării. Bucureşti. Vlăsceanu. L. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. S. Editura SNSPA. Bucureşti. M. Termeni . Bucureşti. Elaborarea „Schemei de codificare". Editura Babei. Iaşi. (2001). Dicţionar de Sociologie. Vlăsceanu. 3. în acest caz se cere: (a) (b) (c) Formularea obiectivelor de cercetare. Lecturi suplimentare Agabrian. Metodologia cercetării sociale. Elaborarea a trei ipoteze de lucru. Analiza de conţinut. L.2. Eşantionare. Definirea metodelor analizei lingvistice.) (1993). S. (2001). Chelcea.Metode cantitative şi calitative.

Gunter. de Saussure şi Ch. coduri de limbaj19. semnificaţia. coduri ideologice. reprezentarea şi practicile de semnificare sunt identificate şi ulterior interpretate. B. Golding.4. S. de exemplu. Codurile sunt convenţii sau înţelegeri care leagă un semn de semnificaţia sa şi ele sunt de tipuri diferite: coduri culturale. cit: 58-59. Dobândirea abilităţilor practice necesare în cazul unui proiect de cercetare bazat pe una dintre metodele analizei lingvistice____________________ 1. Analiza semiotică modernă de acest tip rezultă din opera lui F. Orice semn are două caracteristici fundamentale: 17 18 D. op.sistemele de semne. 2000. 19 B. Procesul de comunicare este privit ca fiind compus din semne organizate în sisteme numite „coduri". cit: 83. op. Există mai multe perspective de analiză lingvistică a textelor media18: Codificator Sintaxă Semantică 01 Sintaxă ă ă ă 3 Semantica denotativă Pragmatic ă 2. Gunter. ci de relaţiile structurale din interiorul său. 1999. op. 2000. Analiza semiotică este în principal descriptivă . 14 . drept complexe ideologice. cit: 132. P. Tipologia metodelor de analiză lingvistică Pragmatică ă 5 Pragmatica conotativâ 6 Pragmatica pragmaticii 1.este preocupată nu de conţinutul manifest al unui text. Analiza structuralist-semiotică . Deacon. Pierce. Specificul metodelor de analiză lingvistică Metodele de analiză lingvistică sunt un domeniu eclectic şi nou în studiul sistematic al textelor comunicării17.

24 D. op. 1999. P. op. 1999. 21 D. 1999. 25 D. concentrează pe lanţul de evenimente. al comportamentului social"22. în timp ce procesul prin care vorbitorii. 23 D. Există două tipuri de analiză semiotică a unui text25: a.: 303. Studiul sincronic al textului . 1999.: 286. Deacon. Procesul prin care anumite coduri şi convenţii sunt incluse în producţia unui text este numit „codificare". întotdeauna semnele funcţionează structural. cit. ea face legătura între mituri sociale specifice vieţii sociale şi culturale21. op. b. 1999. laşi.conţinutul latent a ceea ce un text scris se poate spune că importante20: ceea ce se poate spune în mod obiectiv că există. 1999. acţionând adesea implicit la nivelul limbajului. conform codurilor şi convenţiilor specifice. cit: 287. Rovenţa-Frumuşani. Funcţionează la diferite nivele de semnificaţie astfel încât are două dimensiuni O denotaţie . societate. „Convenţiile" pot fi definite drept: „constrângeri impuse de comunitatea în care trăieşte utilizatorul de semne. b. Codurile şi convenţiile funcţionează întotdeauna în construcţia şi interpretarea textelor comunicării.este interesat de relaţiile care există între diferitele Studiul diacronic al textului media (al modului în care evoluează naraţiunea). Deacon. P.: 141. Rovenţa-Frumuşani. Rovenţa-Frumuşani. care permit comunicării să apară în interiorul unor culturi specifice şi care transmit prin combinaţia lor de semne semnificaţii culturale şi ideologice în interiorul acestor culturi"23. Conotaţia funcţionează la al doilea nivel de semnificaţie şi. D.A. 1. Cit. cititorii. Golding. pe „structura sintagmatică" ce 20 D. P. cit: 139. 15 . semnifică şi funcţionează la un nivel subiectiv de percepţie şi experienţă. clustere sistematizate de semnificaţii etno-culturale. „Codurile" sunt: „procedee interpretative. Semiotică. op. 289. Golding. cit: 138. Deacon. a. P.conţinutul manifest al semnului sau mulţimii de semne este O conotaţie . 22 D. op. 2. examinează modelele opoziţiilor pereche din text. cultură. Este arbitrar. Golding. 1999. ascultătorii sau spectatorii folosesc anumite coduri în interpretarea pe care o dau textelor este numit „decodificare"24. op. se elemente ale textului. B. Editura Institutul European. cit: 139. prin aceasta. Deacon. Golding.

După ce a identificat aceste opoziţii binare. A. iar „non-brandul X" este legat de ideea de a avea grijă de familie. Valee. P. B. obişnuitul. cit: 264. aduce la viaţă experienţa socială proprie unor indivizi. 1991. Gunter. op. Analiza de discurs implică examinarea mijloacelor prin care limbajul creează ordine în mulţimea de fenomene din lume. stilistice şi retorice ale lor şi cu forma de dialog sau de interacţiune comunicativă care se manifestă prin acestea. Deacon. Analiza de discurs . a face ceva care ţine de rutină şi a consuma ceva obişnuit. 28 D. disponibilitate şi accesibilitate. în cazul reclamei anterioare tema poate fi neobişnuitul vs. Astfel.este definită drept: „un aspect al semioticii şi o formă de lingvistică critică"26. 26 27 B. cu caracteristicile structurale. 2.o formează. Pentru o pereche de opoziţi „brandul X" este asociat cu o cină romantică în doi şi cu ideea creării unei atmosfere exotice. Textele sunt considerate drept un şir de evenimente care. formează o structură. 1999. cercetătorul identifică mai întâi un număr de opoziţii binare. Analiza de discurs este preocupată în general cu studierea unor eşantioane extinse de vorbire sau text. Discursul trebuie înţeles în cea mai largă extensiune a sa drept „orice enunţare ce presupune un locutor şi un auditor şi prin care primul are intenţia de a influenţa într-o anumită modalitate pe cel de-al doilea"27. Exemplu O analiză a unui număr de reclame TV poate alege şase campanii publicitare pentru şase produse similare. op. 16 . împreună. Laramee. Analiza începe prin descrierea fiecărei reclame. Una dintre acestea a prezentat doi copii trimişi la culcare de părinţii lor care ulterior au luat masa în mod romantic utilizând brandul X: această cină este apoi întreruptă de copii care se scoală şi cer să li se acorde atenţie. în etapa ulterioară cercetătorul trebuie să descopere o temă comună care stă la baza mesajelor implicite. cit: 10. în prima etapă se realizează transcrieri ale reclamelor acoperind categorii de produse asemănătoare ca preţ. Acest tip de strategie poate fi apoi aplicată la alte reclame din eşantionul selectat. Sunt analizate semnificaţiile sociale condiţionate de alegerile sintactice în formularea comunicării scrise sau vorbite28. „brandul X" este neobişnuit în timp ce consumul unei altui brand (non-brandul X") este obişnuit. cit: 87. Golding. 2000. Aplicând o analiză structuralistă la această reclamă. op.

problemele lor. în acest caz centrul de interes l-a reprezentat compoziţia şi structura articolelor şi ştirilor definiţia situaţiei. Racism and the Press. natura explicaţiei şi morala poveştii. fie pe aspectele pragmatice ale limbajului utilizat (alegerile.Modele şi strategii. utilizarea metaforelor şi structura argumentării şi a raţionamentului . Rovenţa-Frumuşani.se concentrează pe structura formală a textului dar realizează aceasta din perspectiva „naraţiunii". 2000. Ea se concentrează pe o serie de caracteristici fundamentale: compoziţia. prezentând acţiuni şi evenimente corelate de relaţii cauzale. D. în acest tip de analiză sunt importante caracteristicile textului simplu şi personajele însele plus actele lor. Editura AII. practicile şi strategiile comunicatorului). Routledge Ltd. „Naraţiunea" este definită drept „un text organizat secvenţial. punând accentul fie pe construcţia (proprietăţile sintactice ale unui text). Prin intermediul analizei categoriilor descriptive din articole s-a demonstrat faptul că minorităţile etnice au fost prezentate drept „grupuri problematice". Astfel analiza retorică implică clarificarea caracteristicilor externe formale ale limbajului sau/şi imagisticii utilizate. temporale şi de un model global: schema de acţiune"30. forma. 3.este interesată de studiul modalităţii în care mesajul este prezentat vizual sau textual şi alegerile comunicaţionale existente. alegerile pe care le fac şi dezvoltarea generală a acţiunii. Exemplu Aplicarea metodei analizei retorice la analiza mesajelor din reclame permite să se înţeleagă şi să se explice utilizarea subtilă a cuvintelor. Analiza narativă . Bucureşti. 4. T. Argumentarea . Acest tip de analiză implică o reconstrucţie a compoziţiei sau organizării unui mesaj direct observabil şi perceptibil prin intermediul unei lecturi detaliate a fragmentelor sau unităţilor mai mari de texte sau materiale vizuale.Exemplu în lucrarea mRacism and the Press29 a fost aplicată metoda analizei de discurs asupra articolelor şi ştirilor din ziare care au avut teme legate de minorităţile etnice. finale. 1991. Analiza retorică .: 145. 17 . frazelor şi imaginilor în acestea. 29 30 Van Dijk. Acestea au fost analizate pentru a reconstrui viziunea ideologică fundamentală existentă în presă.

2000. localizărilor. 2.categoriile şi variabilele ghidează iniţial studiul dar se aşteaptă ca altele să apară pe parcursul cercetării. 2000. B. 33 D.este vorba de „expoziţiunea ca esenţializare a conţinutului Narratio . op. dificultăţile şi secvenţialitatea evenimentelor aşa cum apar acestea din punctul de vedere al personajelor. Analiza interpretativă . Paper. 4. cit: 166-170. propositio şi s-a relatat în naratio. semnificaţiilor şi nuanţelor importante"31. Retorica clasică .are un caracter organizat.reprezintă relatarea faptelor necesare înţelegerii problemei. stilurilor. a. A. Sage Univ. c. Gunter. cit: 91.este acea parte a discursului care probează tot ce s-a spus în Crescendo/climax (de la argumentele mai slabe la cele mai puternice). O astfel de abordare ce descompune un text este în „părţi distinctive"33: 1. Se vor prezenta numai trei exemple de astfel de procedee de analiză lingvistică. Qualitative media analysis. răspunsul la întrebarea: „Care sunt etapele aplicării acestei metode la datele concrete/reale?" nu este unic32. Exordium . 3. 18 . serial.consideră că mesajele comunicării pot transmite semnificaţii multiple.Procedeul analizei narative este axat pe reconstrucţia şi descrierea structurii narative plecând de la actele. acestea din urmă variind de la un „receptor" la altul.: 16. Sage Pbl.care reprezintă începutul şi ideea generală a discursului. 3. 1996. Sunt utilizate trei tipuri de argumentare: 31 32 D. Rovenţa-Frumuşani. Insinuant. imaginilor. Procedee de aplicare a metodelor de analiză lingvistică în cazul metodei analizei lingvistice a textelor. Scopul unei astfel de analize de conţinut calitative este „de a fi sistematică şi analitică dar nu rigidă . evenimentele. b. 5. Ex abrupto (se intră direct în subiect). Simplu (caz în care nu se cer explicaţii prealabile). Confirmatio . Exordium poate fi: semantic". a. Propositio . inclusiv o orientare spre descoperire şi comparaţia constantă a situaţiilor. pentru restul urmând a se consulta bibliografia suplimentară. op. Altehide.

a.Este o etapă ce implică o analiză a poziţiei. Descrescendo/Anticlimax (argumentul decisiv este formulat la început şi Ordinea nestoriană (în care argumentele puternice sunt plasate atât la Refutatio . Peroratio .b. Exemplu Se caută răspunsul la întrebările: Cum este aranjat articolul în pagină? Care sunt. 6. compoziţiei şi relaţiilor inter-textuale imediate ale exemplului de text media ales. 19 .reprezintă încheierea discursului. principalele caracteristici definitorii ale „nucleului" său . Exemplu Se caută răspunsul la întrebările: Unde este el amplasat în interiorul ziarului ca „tot" (întreg) şi unde este el plasat în pagina respectivă? Ce spune poziţionarea sa iniţială şi cea generală despre semnificaţia care i-a fost acordată? Ce sugerează această poziţionare despre importanţa articolului din punct de vedere jurnalistic? Se poate evidenţia din această amplasare existenţa unei serii de influenţe ale activităţii jurnalistice? b. Analiza lingvistică a unui articol publicat pe prima pagină a unui ziar — metoda cuprinde următoarele etape34: 1. c. 1999. B.Se referă la compoziţia. P. b. Peroraţie (se face apel la emoţie şi raţionament în acelaşi timp). Golding. Compoziţia articolului . op.respingerea argumentelor adversarilor. în termeni descriptivi. Deacon. Etapa „regizării formale a textului articolului" . Poziţia textului în „economia" paginii de ziar . începutul cât şi la sfârşitul discursului). Ea poate fi: Simplă (sunt reluate argumentele cele mai puternice). este urmat de argumente mai slabe). aranjamentul tipografic şi stilul tipografic. sub-titlul şi paragraful rezumativ iniţial? Cum este aranjat acest nucleu şi cum este el definit stilistic? Şi cum se adaugă aceşti factori sau cum sunt ei complementari în raport cu ceea ce s-a diferenţiat din poziţia articolului ca text în interiorul ziarului şi din juxtapunerea sa cu textele care îl înconjoară imediat? 34 D.unitatea textului articolului reprezintă armonia dintre titlul principal. în acest caz sunt importante trei elemente: a. 5.Pentru aceasta se identifică localizarea articolului de interes în raport cu alte articole. cit: 174-183.

la poziţia sa în interiorul progresiei ierarhic ordonate a naraţiunii totale? 3. Ulterior se identifică modalităţile în care ordonarea surselor care dezvăluie unele priorităţi şi la care se face referire în text se leagă de structura tematică fundamentală a articolului analizat. se va încerca să se vadă cum funcţionează ele: Ce le permite lor să funcţioneze inter-textual? Este posibil să se infereze unele atitudini sau valori din aceste relaţii inter-textuale. 20 . Etapa „structurii tematice" a articolului . . Exemplu întrebările specifice la care se caută un răspuns sunt: Ce face ca un text să se menţină unitar ca o „naraţiune" (cu un început. actorul X.) şi se reordonează materialul în funcţie de importanţa surselor invocate. cum sunt acestea realizate în ceea ce priveşte compoziţia sintactică. citatele utilizate. Etapa examinării funcţionării „schemei de discurs" .De această dată sunt luate în considerare relaţiile inter-textuale pe care le are articolul analizat cu alte articole şi cu alte tipuri de discurs prezente în interiorul ziarului (de tipul reclamelor sau editorialului). în această etapă se vor identifica concepţiile sau propoziţiile-cheie fundamentale care formează textul ca întreg şi îi asigură coerenţa. a.în acest stadiu se descompune textul analizat în textul este preocupat de identificarea următoarelor trei stadii ale discursului: sub-texte ale surselor jurnalistice (jurnalistul.Punctul de plecare în acest caz îl constituie aplicarea elementelor „piramidei" naraţiunii ştirilor (articolelor) din media (scrisă şi audiovizuală) la materialul empiric considerat.c. Relaţiile inter-textuale . instituţia A etc. Exemplu: întrebările la care analiza caută să răspundă în acest moment sunt: Se pot stabili unele legături între subiect sau temă cu alţi itemi de pe aceeaşi pagină sau de pe alte pagini din interiorul ziarului? Care sunt principalele caracteristici ale acestor legături? Odată ce s-a stabilit una sau mai multe legături.în care se organizează Structura schemei discursive .evenimentele descrise. conţinut şi un sfârşit) şi care sunt pasajele narative specifice care funcţionează între aceste stadii ale naraţiunii şi contribuie la dezvoltarea secvenţială a naraţiunii ca un întreg? Cum contribuie fiecare parte a textului ştirii (articolului) . actorul Z. şi dacă da. rezultatul prevăzut etc. idiomul şi tonul articolului? 2.

Dominick.După identificarea şi re-organizarea „vocilor" citate în eşantionul de texte în protagonişti şi antagonişti. rezultatele aplicării acestor metode nu pot oferi o bază solidă pentru generalizarea rezultatelor la un set de date empirice.b. op. 5. Avantaje şi dezavantaje ale utilizării metodelor de analiză lingvistică A. 35 36 A. sunt extrem de subiective şi imparţiale astfel încât nici o analiză lingvistică nu poate diferenţia cu precizie toate regulile codului socio-cultural pe baza căruia se construieşte mesajul. 1991. c. Vallee. • Pentru că au un caracter ne-structurat. J.„în favoarea" vs. 2000. 4. schimba sau discredita ceea ce este propus de surse diferite.în acest fel se poate demonstra cum diferite cuvinte dintr-un text fundamentează semantică generală a naraţiunii discursului (articolului de ziar analizat). Gunter. cit: 98. cit: 35-37. cit. B. adaptabil schimbărilor din tipurile de comunicare.şi se califică diferenţele calitative dintre aceste tipuri de surse. B.Vizează analiza modalităţilor în care macro-structurile tematice ale textelor sunt utilizate în aplicarea schemelor de discurs. B. „în defavoarea" unei poziţii .în această sub-etapă se analizează tipurile de citări ale surselor . „micro" . acum trebuie analizat cum sunt ei utilizaţi în relaţie reciprocă. 21 . Identificarea procedeelor de „încadrare" . R. Wimmer. op. Etapa analizei schemelor discursive „macro" vs. Cantitatea şi calitatea sursei .: 266. Exemplu întrebările la care se răspunde acum sunt: Cum sunt utilizate anumite surse pentru a submina. op. R. Etapa analizei modalităţii în care alegerea unui anumit tip de lexic vine în sprijinul structurii tematice a articolului ca întreg . 1987. începând cu tipul de formulare al titlurilor şi pasajelor introductive din articol. chiar plaste pe o poziţie opusă celor principale? Cum sprijină această folosire a surselor ordonarea lor evaluativă în relaţie cu discursul dominant al textului? 4. • Avantajele principale35: Au un caracter flexibil. Laramee. Pot oferi o imagine destul de amănunţită a caracteristicilor implicite ale unui Dezavantajele principale36: Nu pot oferi explicaţii generale ale elementelor de comunicare studiate deci mesaj.

Care ar fi trei subiecte pentru un proiect de cercetare pentru care aţi folosi mai degrabă metoda analizei structuralist-semiotice decât cea a analizei retorice? Menţionaţi şi motivaţi alegerile dvs. and for all who bullied and killed in his name. dignity for your great culture. Un trust de presă intenţionează publicarea unei noi reviste destinată publicului feminin din România iar patronul acestui trust doreşte să editeze un „Ghid stilistic" adresat redactorilor şi ziariştilor. Exerciţii. Ce tip de analiză lingvistică a textelor media aţi folosi pentru a răspunde cerinţelor lui? Motivaţi alegerea dvs. Pentru aceasta vă solicită să identificaţi specificul articolelor din alte reviste de succes concurente.m. The goals of our coalition are the same as your goals sovereignty for your country. 2003 . this event brings further assurance that the torture chambers and the secret police are gone forever. Baghdad time. Bush. 22 . the opportunity for a better life. 2. there will be no return to the corrupt power and privilege they once held. For the Baathist holdouts largely responsible for the current violence. Yesterday. For the vast majority of Iraqi citizens who wish to live as free men and women. în maximum zece rânduri. United States military forces captured Saddam Hussein alive.President Bush Addresses Nation on the Capture of Saddam Hussein Good afternoon.Teme de autoevaluare 1. All Iraqis who take the side of freedom have taken the winning side. It marks the end of the road for him. and for every Iraqi citizen. Se dă următorul discurs al preşedintelui SUA. I have a message for the Iraqi people: You will not have to fear the rule of Saddam Hussein ever again. December the 13th. He was found near a farmhouse outside the city of Tikrit. in a swift raid conducted without casualties. George W. And now the former dictator of Iraq will face the justice he denied to millions. The capture of this man was crucial to the rise of a free Iraq. în maximum o jumătate de pagină. şi se cere realizarea unei scurte analize de discurs plecând de la el: „December 14. ataround 8:30 p. And this afternoon. 1. din 14 decembrie 2003.

cell by cell. Thank you. a dark and painful era is over. The operation was carried out with skill and precision by a brave fighting force. Their work continues. Today. The operation was based on the superb work of intelligence analysts who found the dictator's footprints in a vast country. We still face terrorists who would rather go on killing the innocent than accept the rise of liberty in the heart of the Middle East. and so do the risks. I also have a message for all Americans: The capture of Saddam Hussein does not mean the end of violence in Iraq. and may God bless America. and they will be defeated. Imaginea 1 INTENŢII Subvenţii de la stat pentru gazdele studenţilor Termeni .In the history of Iraq. May God bless the people of Iraq. A hopeful day has arrived. The war on terror is a different kind of war. Se dă următorul articol din ziarul „Cotidianul" . on behalf of the nation. I thank the members of our Armed Forces and I congratulate them. We've come to this moment through patience and resolve and focused action." (Sursă: http://www.whitehouse. .gov/news/releases/2003/12/20031214-3.html) 2.şi se cere realizarea unei scurte analize lingvistice plecând de la el.cheie 23 . and victory by victory. The success of yesterday's mission is a tribute to our men and women now serving in Iraq. All Iraqis can now come together and reject violence and build a new Iraq. and in their effort to bring hope and freedom to the Iraqi people. Our servicemen and women and our coalition allies have faced many dangers in the hunt for members of the fallen regime. And that is our strategy moving forward. waged capture by capture. And the United States of America will not relent until this war is won. Our security is assured by our perseverance and by our sure belief in the success of liberty.9 decembrie 2003 (Imaginile 1 3). Such men are a direct threat to the American people.

Analiza interpretativă. Analiza povestirii. Rovenţa-Frumuşani. Iaşi.azi. (2000). (2004). (2004). Reboul. D. A. Lecturi suplimentare Adam. 3. Pragmatica . D. (1999). Editura Institutul European. Prezentarea tipologiei metodelor analizei vizuale. Analiza textelor de comunicare. D. Iaşi. Editura Tritonic. cultură. M. Iaşi.Metode specifice ştiinţelor comunicării. Analiza de discurs. (2007). Analiza discursului . Analiza retorică. Editura All. Rovenţa-Frumuşani. Editura Institutul European. 4. Editura Institutul European. Discursul literar -Paratopie şi scenă de enunţare. Iaşi. Definirea metodelor analizei vizuale. Exemplificarea procedeelor de aplicare a unor metode de analiză vizuale. Editura Echinox. 2. societate. Capitolul IX METODE ŞI TEHNICI SPECIFICE ŞTIINŢELOR COMUNICĂRII: ANALIZA VIZUALĂ Obiective 1. (1999). Dobândirea abilităţilor practice necesare în cazul unui proiect de cercetare bazat pe una dintre metodele analizei lingvistice________________________ 24 . Rovenţa-Frumuşani. D. Analiza narativă. Editura Institutul European. J-M. J. Analiza structuralistsemiotică. Bucureşti. Cluj. D. J. (2001). Klinkenberg. Iaşi. Maingueneau. Iniţiere în semiotica generală. (2007). F. Argumentarea . Analiza lingvistică. Revaz. Editura Institutul European. Bucureşti. Maingueneau.Modele şi strategii. Moeschler.Ipoteze şi ipostaze. Semiotică.

Newbold. b. 2. Imaginile vizuale ca garanţi epistemici.situaţie în care există: Metodele fundamentale de studiere ale „naraţiunii" vizuale . Fotografia . 2. R.studiul este interesat de două tipuri de „coduri" şi „convenţii": b. Metodele abordării sintagmatice. Negrine. S. D. părând să transmită scena însăşi. P. Cottle. S. 2. Newbold. Golding.un proiect de cercetare care foloseşte această metodă este interesat să studieze unul dintre două tipuri de „semne iconice": 1. Deacon. Imaginile vizuale ca simbolism. cit: 185-208. două tipuri: a.1. b. B. R. 1. Hansen. „realitatea exactă". d. Ch. a. simultan: 1. cit: 130-225. Tehnice. 2. Hansen. Imaginile vizuale ca sisteme semiotice. 3. de „coduri" şi „convenţii". op. 1998. Metoda „abordării categoriilor". „Obiectivă".utilizând astfel două mulţimi distincte. dar complementare. Metoda analizei naraţiunii . Procedee de aplicare a metodelor de analiză vizuală 37 38 A. 1999. Ch. Specificul metodelor de analiză vizuală Analiza vizuală este „ruda săracă" a metodelor de cercetare în domeniul comunicării37. Metoda „clasificării" sau a „elementelor principale". b. Tipologia metodelor de analiză vizuală Există două mari „clase" de metode de factură lingvistică din care s-au dezvoltat metodele de analiză vizuală38: A. filmul (artistic. Mai mult decât fotografia. cit: 189. op. Negrine. Orice imagine este ambivalenţă pentru că ea este.există patru abordări generale ale analizei vizuale: Imaginile vizuale ca „deformare". de televiziune) este articulat la dublu nivel vorbire şi imagine . Metoda analizei structuralist-semiotice . „O variantă" (dintr-o multitudine de variante posibile) a realităţii. Cottle. Metodele de studiere a „genului vizual": a.acestea sunt de a. 1998. Simbolice. c. 25 . op. Metodele abordării paradigmatice. Filmul . A.

dinamică. filmul este compus din variate 26 .Se vor prezenta schematic elemente ale metodelor de analiză vizuală (Pentru o explicaţie detailată a acestora se poate consulta bibliografia suplimentară). puterea unei imagini de a face apel la sau de a utiliza sentimente. Cercetătorul îi însoţeşte şi îi observă pe reporteri. expresie.este o abordare care permite diferenţierea „epistemologiilor imaginilor vizuale" şi a utilizării variate a imaginilor. Metoda analizei imaginilor foto ca „deformări ale realităţii" . stil corporal. elemente de proxemică. Metoda implică utilizarea unor „grupuri de editare". b. Metoda implică aplicarea unui procedeu în doi paşi: 1. în care participanţii la un grup asamblează imaginea foto din elementele componente şi discută nuanţele semnificaţiei sale în asociere cu alegerile şi selecţiile vizuale. vârstă. aspecte ale limbajului care însoţesc prezentarea imaginii etc. Metodele structuralist-semiotice de analiză ale fotografiei a. gen.) din imaginea foto analizată. accesorii. Metoda analizei imaginilor ca „garanţi epistemici"1 .Presupune ca cercetătorul să verifice valoarea semiotică a anumitor semne din interiorul unei imagini prin utilizarea „testului înlocuirii": el substituie diferite elemente (culori. mai exact procesele de producţie. speranţe şi temeri adânc înrădăcinate. A. d. Metoda analizei imaginilor ca sisteme semiotice . Exemplu Deseori s-a observat că operatorii şi fotografii s-au poziţionat în spatele forţelor de poliţie atunci când este vorba de situaţii con-flictuale (demonstraţii. etnie. echipa de filmare sau jurnaliştii foto în teren atunci când ei aleg şi filmează sau fotografiază imagini pentru a le include într-un produs media. revolte.Pleacă de la presupunerea că există manipulări vizuale în cazul fotografiilor din media care duc la schimbarea sensului unei imagini. dar şi vorbit) care însoţeşte imaginea.pleacă de presupoziţia conform căreia. greve) furnizând astfel un punct de vedere care se conformează cu perspectiva dominantă în rândul poliţie şi nu a masei de demonstranţi. 2. fiind un tip de „limbaj" semnificativ. Sunt făcute comparaţii cu limbajul (de obicei scris. Metoda analizei imaginilor foto ca simboluri .Ceea ce contează în acest caz este inclusiv alegerea finală. Cercetătorul observă munca din redacţie. Metoda structuralist-semiotică de analiză a filmului . 2. deciziile de editare şi eliminarea unor scene sau imagini. Metodele analizei structuralist-semiotice 1. c.

) sau dintr-un obiect. privind în sus către subiectul filmat. laşi.: 114153. desprinse de mediul în care se află. de obicei. în el. Planul-detaliu oferă o imagine foarte apropiată a unei părţi din corpul unei persoane (cap. Există două tipuri de planuri generale care fac acest lucru: (a). 27 . Etapa analizei elementelor tehnice: Se realizează o „transcriere" a materialului vizual selectat care este segmentat în mai multe categorii tehnice: Exemplu Elementele tehnice ale imaginii de film39 Definiţie Sub-elemente tehnice componente Prim-planul oferă o imagine a unei părţi din corpul unei persoane (cap. S. Cottle. Negrine. mărimea studiului etc. P.Numărul de filme sau programe care vor fi analizate va depinde de o serie de factori cum ar fi: problemele de cercetare stabilite. (b). 39 A. se filmează de jos în sus. Newbold. de la talie în sus. braţe. cit: 132-141. până la un punct. persoanele apar. picioare etc). Cu alte cuvinte. Planul de stabilire care este creat în mod special pentru a oferi o percepţie asupra zonei. D. Planul general este adesea folosit pentru a poziţiona sau/şi a lega o persoană de mediul său înconjurător. picioare etc. op. Golding. izolate. R. în literatura de specialitate se consideră că numărul maxim de filme pentru orice proiect de cercetare va fi de 10 filme analizate în profunzime. Planul mediu este planul tipic pentru studiourile de televiziune şi. Metoda constă în identificarea părţilor distinctive ale imaginii vizuale. 2004. Planul de acoperire care este folosit pentru a lega un personaj de celelalte şi pentru a arăta relaţiile cu acestea. în acest caz. Hansen. spre deosebire de planul general. Manual de producţie de tele¬viziune. Bălăşescu. 1998. cit: 225-247M. Editura Polirom. Adunarea datelor . 1999. mai exact în analiza elementelor tehnice şi a celor simbolice din cadrul unui film. Deacon.„coduri" şi „convenţii". Unghiul camerei de filmat Acesta reprezintă plasarea camerei de filmare faţă de Unghiul de jos este unghiul în care camera de persoanele sau obiectele aflate în filmare este poziţionată sub nivelul ochiului. Planul care redă un punct de vedere sau unghi subiectiv. Persoana sau obiectul rămân. Metoda este aplicată conform următorului traiect: a. b. Ch. braţe. op.

bi-dimensio-nalitatea imaginii pe ecran. ca şi cum membrii ei înşişi ar observa-o de la distanţă. au unghiuri mici. cât şi psihologic. ele nu ţin seamă de convenţiile standard. Mişcările camerei sau a unui personaj sau. în acest caz camera este situată la nivelul subiectului. Profunzimea mare de câmp permite cuprinderea întregului câmp vizibil. mult mai important este faptul că el se poate adăuga la relaţiile spaţiale existente. poate permite audienţei să urmărească acţiunea în stilul unui voyeur. dimi. Teleobiectivele .ele facilitează înregistrarea subiectelor (pe bandă) de la distanţă mai mare si pe ecran. Această trecere direcţionează atenţia audienţei către un anumit număr de obiecte şi/sau persoane din cadrul filmat. fără a opri camera.ă Unghiul tip „straight on" este un unghi de 180 de grade (camera filmează drept înainte). Obiectivele „ochi-de-peşte" sunt obiective cu focala foarte scurtă şi care distorsionează imaginea. Şartul ori punerea la punct pe prim-plan sau punerea la punct la distanţă sunt realizate prin intermediul obiectivelor folosite şi a profunzimii lor de câmp. Obiectivele transfocator (sau zoom) permit cameramanului să facă trecerea de la teleobiectiv la grand-angular sau de la plan general la prim-plan. Punerea la punct facilitează concentrarea atenţiei audienţei asupra acelei părţi a ecranului pe care autorii filmului o consideră mai interesantă. fapt ce permite urmărirea. este unghiul în care subiectul este nuând. Dacă „panoramicul" ca mişcare a camerei este folosit în mod obiectiv. Obiectivele pentru unghiuri largi (sau grand-angulare) sunt folosite mai mult la planurile generale. în acest fel. estetic. a unei secvenţe. să îi menţină dramatismul fără a face tăieturi la montaj. „Panoramicul" este mişcarea camerei în plan orizontal sau vertical. 28 . impregnând scena cu tensiune şi dramatism.Unghiul de sus filmat de sus. în aşa fel încât toate lucrurile aflate în cadru să fie clare. scanarea scenei filmate. „Panoramicul" permite regizorului să susţină concepţia unui plan.

poate accentua dramatismul sau atmosfera de intimitate. care poate fi apoi înlocuit cu un al treilea etc. trucaje sau computer. acolo unde un plan este instantaneu înlocuit de un al doilea. Montajul Montajul permite asamblarea planurilor într-o suită Cea mai simplă formă de montaj este tăierea directă. Luminile pot fi folosite nu numai Iluminatul la nivel ridicat. lanţului de tip „cauză-efect". planul realizat cu camera în mişcare urmăreşte evenimentul pe măsură ce are loc. Acesta permite ca acţiunea desfăşurată foarte rapid să fie filmată de aproape sau de la distanţă. 29 . urmărind acţiunea de pe un dispozitiv special.Mişcările în plan orizontal şi vertical pot fi de asemenea folosite într-o manieră subiectivă -aceasta este situaţia planului tip „unghi-subiectiv" („point-of-view shot7„POV shot"). suit pe un vehicul în mişcare sau pe o macara. Lungimea filmării sau durata unui plan Acest element poate modifica percepţia audienţei asupra timpului şi spaţiului. în special. în care audienţa vede lumea prin ochii personajului principal. Spre deosebire de zoom. în mod deosebit în cadrul unui prim-plan. include animaţie. împins pe şine.planuri de urmărire şi mişcări în plan orizontal sau vertical. construirea timpului şi spaţiului este subordonată logicii firului narativ din film şi. Tehnicile de producţie pot presupune efecte piro-optice sau trucaje digitale. care pare să străbată spaţiul. Lungimea unui plan. Planul de urmărire cu camera în mişcare pe un dispozitiv special („travling" sau „dolie") oferă acelaşi gen de continuitate a planului pe care un regizor o poate dori de la o mişcare în plan orizontal sau vertical. Montajul joacă un rol cheie în construirea spaţiului şi timpului. Filmările lungi tind să încorporeze panoramice verticale sau orizontale .

Iluminatul la nivel scăzut. Dialogul poate exista în două forme: (a).este sunetul care provine de la scena filmată şi este format din efectele sonore şi din dialog. Punerea în scenă („Mizanscena") Reprezintă suma tuturor personajelor. Cottle. S. 1998: 132-141.pentru a crea un simţ al timpului şi al locului. Deacon. Nev/bold. (b). R. Locul de desfăşurare a poveştii şi locaţia de filmare Locul de desfăşurare al acţiunii filmului fixează perioada şi locul naraţiunii prezentate. şi pot fi. costumele.zgomote de fundal cum ar fi vântul sau păsările care cântă etc. P.adică sunetele legate. set-designul. Ca sincron (caz în care vorbitorul este prezent pe ecran). Ch. dar şi „imagini" deosebite care poartă o putere simbolică şi sunt identificate cu anumite „genuri" ale filmului sau cu un anumit gen de personalitate Sunetul Codurile sonore pot fi împărţite în două categorii: (a). relaţiile spaţiale. la rândul lor.este sunetul care nu provine din scena şi este format din muzică sau din „voice over . verosimilă. Negrine. Hansen. Efectele sonore sunt adesea folosite pentru a crea o atmosferă realistă. Prin intermediul mizanscenei toate elementele şi dispozitivele tehnice prezentate anterior se combină şi funcţionează fiind astfel mai bine înţelese de către public şi de către cercetător. c. obiectele şi aşezarea lor. Efectele sonore care sunt justificate .Se realizează o „transcriere" a materialului vizual selectat care este segmentat în mai multe categorii simbolice: Exemplu Elementele simbolice ale imaginii de film40 Element Conţinut simbolic Color sau/şi alb-negru Folosirea imaginilor color sau alb-negru poate transmite atât mesaje realiste cât şi mesaje purtătoare de metafore sau expresive Costumele şi obiectele Vedetele şi evoluţiile lor Vedetele sunt „idoli". împărţite în două tipuri: (a). Sunetul diegetic . Golding. Analiza elementelor simbolice ale imaginii de film . Sunetele care ţin de atmosferă . (b). (b). conţinutul cadrului. obiectelor şi lucrurilor existente într-un cadru. Sunetul non-diegetic . de ceea ce vedem pe ecran (explozii sau împuşcături etc). dar şi al atmosferei şi al personajului. imaginea. 1999: 225247 30 . Ca „voice over". în mod direct. D. „Genurile" specifice de filme sunt legate de un anumit tip al locului de desfăşurare pentru naraţiunea prezentată. 40 A.

Teodorov\ Naraţiunea începe. Aplicarea schemelor de „opoziţii binare" filmelor selectate (momentele decisive. de dragoste etc.Are la bază constituirea unei „liste a elementelorcheie" comune unui anumit „gen" de filme şi cuprinde următoarele etape: 1. de obicei. 3. urmată de un dezechilibru şi sfârşeşte cu redobândirea echilibrului. 2.Presupune alegerea acelor materiale Identificarea „structurii narative" a filmelor . 3.B. După stabilirea opoziţiilor binare primare analiza este reluată şi dezvoltată. western. Identificarea „opoziţiilor binare" din cadrul filmelor. Metoda abordării sintagmatice . 4. elementele componente ale intrigii sale conform celor trei acte „standard": început. Selectarea unui eşantion de filme care pot fi incluse într-un anumit „gen" Constituirea „listei" elementelor-cheie ale „genului" analizat. Alegerea (Selectarea) materialului care urmează a fi analizat. Metoda abordării paradigmatice .Naraţiunea se segmentează în structurii naraţiunii. (film „noire". cu o anumită formă a stării de echilibru.) Exemplu Un tip de „listă" poate fi cel în care elementele tehnice de producţie ale filmului sunt combinate cu elementele sale simbolice. 1. 31 . secvenţele de început şi de sfârşit). Metodele de studiere ale „genului vizual" a. Aplicarea acestei „liste" la filmele selectate. Exemplu Un astfel de model este oferit de „formula echilibrului naraţiunii" propusă de T. Etapele componente ale metodei sunt: vizuale (filme) care urmează a fi analizate.constă în identificarea şi studierea dinamicii şi Selectarea materialului (Adunarea datelor) . b. 2. Etapele componente ale metodei sunt: 1. 2. Aplicarea modelelor de identificare şi de analiză ulterioară a structurii naraţiunii. Metoda „abordării categoriilor" . „Opoziţiile binare" sunt mesajele codificate pe care societăţile le produc pentru membrii lor şi care există în structura adâncă a naraţiunilor. mijloc. 3. Metodele de studiere ale „naraţiunii" vizuale: a. sfârşit. Metodele analizei naraţiunii 1. 2.este interesată de analiza opoziţiilor care există în interiorul naraţiunii şi a modului în care ele contribuie la dezvoltarea povestirii.

ne-riguroasă şi un mesaj vizual (fotografie sau film). prezentând o tendinţă eseistică. Convenţiile narative ale „genului". Elementele de iconografie . pot fi aplicate doar unor eşantioane reduse de date empirice şi nu pot furniza un temei solid realizării comparaţiilor valide. obiecte. Se construieşte astfel o „schemă de clasificări".Lista va cuprinde de această dată tot ceea ce poate apare într-un cadru filmat: localizare.în acest caz „lista" va cuprinde elementele identificate prin intermediul unei analize sintagmatice sau a metodei abordării paradigmatice. 3. „Mizanscena" .b. semnelor şi codurilor utilizate întrDezavantajele principale2: Nu pot oferi explicaţii cu un nivel ridicat de generalitate şi reprezentativitate. adaptabil schimbărilor din tipurile de comunicare . 4.) fără nici o referinţă sau comentariu la semnificaţia lor reală din interiorul textului sau „genului".Se construieşte o listă a „iconurilor" (cai.cheie 32 . Avantaje şi dezavantaje ale utilizării metodelor de analiză A.Pleacă de la presupoziţia existenţei unor asemănări între filme. Exemplu Elementele unei analize sintagmatice poate fi identificarea „structurii narative" a filmelor în timp ce elementele analizei paradigmatice pot fi „opoziţiile binare" prezente într-un film. Termeni . mişcare etc. puşti. Pot oferi înţelegerea asupra semnificaţiilor. Naraţiunea . • • Avantajele principale1: Au un caracter flexibil. Au un caracter slab structurat. Principalele elemente ale filmului care sunt descompuse şi catalogate în tipologii sunt următoarele: 1. care trebuie să fie destul de flexibilă în categoriile sale pentru a lua în considerare variaţiile posibile din interiorului unui „gen" specific. aceste elementele comune contribuind la clasificarea filmelor selectate în „genuri" specifice. 4. B. costume. oălării etc. 2. relaţii spaţiale (între personaje şi importanţa plus poziţia lor). Metoda „clasificării" sau a „elementelor principale" .

Goliot-Lete. cit: 285. 1. Editura Meridiane. (1995). începând din anii '60 ziarele şi revistele intră în concurenţă directă cu televiziunea şi radioul pentru a atrage audienţe cât mai extinse şi bugete cât mai mari din investiţiile în reclame şi publicitate42. Wimmer. D. cit: 93. M. în ultimele decenii analiza audienţei media tipărite a devenit un domeniu în care metodele de cercetare cantitative co-există alături de cele calitative. Scurt tratat de analiză nimica. Editura Polirom. D. Leutrat. Bucureşti. (2003). N. B. 2. R. Manual de producţie de televiziune. Dominick. Iaşi. J. (1993). Tipurile de analiză a audienţei presei scrise 41 42 R. (1999). Un praxis al cinematografului. 2000. (2001). Prezentarea tipurilor de analiză a audienţei presei scrise. Cinematograful de-a lungul vremii . Specificul analizei audienţei presei scrise Analiza audienţei media tipărite (ziarele şi revistele) are o îndelungată tradiţie în ansamblul metodelor de studiu în comunicare41. D. 33 . op. J-L. 2. 1987. 1987. J.Metode specifice ştiinţelor comunicării: Analiza vizuală: Metoda analizei structuralist-semiotice. Iaşi. Prezentarea metodelor de analiză cantitativă a audienţei presei scrise. Vanoye. Wimmer. Metodele fundamentale de studiere ale „naraţiunii" vizuale. Dominick. Bucureşti. Bucureşti. Editura Institutul European. Editura All Educaţional.O istorie. cultură. Capitolul X ANALIZA AUDIENŢEI PRESEI SCRISE Obiective 1. Burch. societate. Metoda analizei naraţiunii. R. Editura All Educaţional. R. Rovenţa-Frumuşani. F. Metodele de studiere a „genului vizual Lecturi suplimentare Bălăşescu. Delimitarea particularităţilor analizei audienţei presei scrise. Gunter. Semiotică. 3. cit: 286. op. op.

Analiza lecturii ziarelor (cotidienelor) . în funcţie de tipul de presă căreia i se aplică48: 1. Studiile circulaţiei ziarelor şi revistelor. op. op. comentarii. 2000. 1987. 4. Calitative („cuvinte. cit: 95. D. Gunter. 2000. cit: 101-105. 3. cit: 136. fraze. cit: 285-302. op. Gunter. 1994. op. Dominick.Există două mari clase de studii subsumate acestui tip de analiză. 2000. machetarea unui ziar sau a unei reviste. op. op. cit: 307-320 49 B. J. Metode de analiză cantitativă a audienţei presei scrise Metodele cantitative de analiză a audienţei presei scrise sunt anchete realizate asupra unor eşantioane reprezentative probabiliste selectate din publicul care lecturează anumite ziare sau reviste. mai exact: „numere care rezultă dintr-un proces de măsurare"45. cit: 286-287. op. Aplicarea metodelor cantitative la fenomenele concrete studiate are loc prin intermediul: a. Gunter. 34 . 2000. 47 R. Dominick. Analiza lecturii media tipărite . Cercetări referitoare la opiniile şi atitudinile legate de calitatea tipografică şi Analize asupra „lizibilităţii" textelor publicate de un ziar sau o revistă. Singletary. cit: 95. J. Wimmer. Cercetarea „de piaţă" . M. b. 2000. Chestionarului. cit: 95. Cantitative. 2. R. Analiza lecturii ziarelor şi revistelor.Metodele folosite pentru analiza audienţei presei scrise pot fi43: 1. 2000. 2. Aplicarea sistematică a celor două mari clase de metode a condus la segmentarea actuală a analizei audienţei ziarelor şi revistelor în două domenii principale46: 1. 2. Există patru mari tipuri de metode care analizează audienţa media scrise: 1. Gunter. 3. D. cit: 101-112. op. op. Gunter.1. 1. 46 B. naraţiuni sau texte")44. 1987. 48 B. R. R.în prezent cercetarea legată de lectura ziarelor este compusă din şase tipuri principale de studii49: 43 44 B. Jurnalului de lectură. B.caz în care analiza audienţei are un scop clar: să permită unui ziar sau unei reviste să intre în concurenţă cu alte medii de comunicare în masă şi să furnizeze o audienţă unei agenţii de publicitate47. Wimmer. Cercetarea „academică". 45 B. Gunter.

c. Aceste studii folosesc metode de adunare a datelor diferite51: A. 2000. Observaţia directă a comportamentului în faţa lecturii unui exemplar. pentru fiecare ziar se stabileşte dacă el a fost lecturat pentru prima dată atunci („ieri"). d. 2000.care este parcurs punctual. făcându-se diferenţa dintre „lectura" acestui exemplar şi faptul că ei numai l-au „văzut' („s-au uitat la el/au aruncat o privire peste el"). Metoda anchetei „Recent Reading" Explicitare Procedeul de colectare a informaţiei empirice este linear subiecţii sunt întrebaţi un anumit lucru despre un exemplar Z dintr-un ziar. Identificarea.1. e. a lecturii pentru două exemplare diferite dintr-un ziar. b. Cercetări asupra modalităţilor de alegere a tipului de material lecturat (ale Studiile de tip „cititori-necititori". cit: 102. op. d. „Profilul" cititorilor. Subiecţii declară ce tip de lectură au şi. D. b. c. C. Intervievarea unui eşantion reprezentativ de subiecţi cu privire la regularitatea lecturii lor. „alegerii itemului"). B. şi ei răspund la o serie de întrebări legate de acest titlu de presă. Gunter.1.este o „familie" de metode care utilizează patru alternative diferite de definire operaţională a conceptului de „frecvenţa lecturii"50: a. Gunter. Studiile referitoare la „Frecvenţa Lecturii" . Metoda anchetei „Through-the-Book" Explicitare Subiecţilor li se arată un număr specific din ziarul de interes .„X" . Metoda anchetei „First Reading Yesterday" Explicitare întrebările puse subiecţilor vizează strict ziarele pe care le-au „văzut" ieri (în ziua dinaintea interviului). B. Analiza „Frecvenţei Lecturii". cit: 102-103.a. ulterior. 50 51 Metoda „Jurnalelor de lectură" B. 35 . Analize comparative de tip „cititori-editor". 1. pagină de pagină. f. răspunsurile lor sunt transformate în estimări legate de probabilitatea lecturii. la nivelul aceluiaşi grup. Analiza asupra „utilizărilor şi gratificaţiilor" asociate lecturii ziarelor. op.

în acest caz sunt utilizate două tipuri de anchete specifice : A. M. Gunter. op. op. cit: 105. M.: 288. cit: 288. op. Pe baza datelor empirice adunate se construiesc tipologii diferenţiate ale unor sub-grupuri din audienţă unor titluri din presa scrisă. Explicitare Sunt utilizate pentru a identifica cititorul unor pagini sau rubrici specifice din ziare sau reviste. 36 . iar formatul jurnalului şi sarcinile de completate ale acestuia pot varia. op. cit: 288-289. 1987. 1. 1994. op. D. 54 M.jurnal"/„chestionar" în care sunt cuprinse întrebări despre ziarele pe care ei le „citesc" sau numai le „văd" („s-au uitat la ele/au aruncat o privire peste ele"). acesta fiind un sistem bidimensional de identificare a categoriilor de consumatori. op. 1994. cit: 316. R. op. B. cit: 105-106. Tipul specific de lectură a unor părţi clar delimitate dintr-un ziar sau o revistă este măsurată prin intermediul tehnicii „reamintirii ajutate". 57 B. Gunter.1. J. cit. J. Singletary. Singletary. M. R. Dominick. 1. Perioada în care jurnalul se completează este de o săptămână sau două. Cercetarea psihografică . cit: 316. B. 1987.şi prin combinaţia acestor două variabile se realizează o tipologie a consumatorilor unui anumit produs55. caz în care subiectului i se arată un exemplar dintr-o publicaţie şi i se solicită să-şi aducă 52 53 R. Wimmer. R. cit: 105. 1987.2.S-a dezvoltat o tipologie a consumatorilor numită „Sistemul de segmentare53 VALS"54. Wimmer. J. sistemul are la bază două variabile principale . op. cit: 289. Dominick. 1994. D.1. op. 56 R. D. op. Dominick.„imagine personală" şi „resurse personale" . cit: 315-316. „Profilul cititorului" unui titlu de presă (ziar sau revistă) furnizează atât un „sumar demografic" al cititorilor unei publicaţii specifice cât şi o serie de motivaţii care stau la baza deciziei unor grupuri de indivizi de a se expune la un anumit tip de mesaj media52. R. Wimmer. 2000. Gunter. Singletary. 1994. Dominick.3. R. Wimmer. op. Lista publicaţiilor de interes poate fi publicată pe fiecare pagină din jurnal sau se poate alcătui un „director" cu codurile fiecărei publicaţii (aceste coduri sunt copiate în spaţiile alocate din jurnal atunci când are loc „lectura" unui ziar ca act în sine). J. R. Explicitare Subiecţii răspund la un chestionar iar întrebările se referă la activităţile. 2000. D. 55 B. cit: 315.Explicitare Subiecţii sunt invitaţi să completeze zilnic un . interesele şi opiniile personale. 1987. Singletary. Cercetările asupra modalităţilor de alegere a tipului de material lecturat (ale „alegerii itemului")57. Studiile „life-style" (sau „Segmentarea stilurilor de viaţă")56. 2000.

2. J.Aţi citit un ziar ieri sau astăzi?".: 291-292. 37 . Wimmer. B. 2000. Revistele . Wimmer. J. „Non-cititorii" sunt subiecţii care răspund „Niciodată" sau. Explicitare în literatura de specialitate^ nu există o definiţie unică a acestui concept: (a). Chestionarele aplicate atât editorilor. 5. „nu am citito"). „Rareori" şi „Niciodată" la întrebarea: „Cât de frecvent citiţi un ziar cotidian?". 1. D. cit: 110. cuprind un „nucleu" de întrebări comune care permit stabilirea unor corespondenţe între opiniile şi aprecierile celor două tipuri de sub-eşantioane. op.4. Analize comparative de tip „cititori-editor"59 Explicitare Sunt anchete în care eşantionul studiat este.Punctul de plecare în realizarea unei astfel de anchete este definirea operaţională a termenului de „non-cititor". 60 B. op. Analiza asupra „utilizărilor şi gratificaţiilor" asociate lecturii ziarelor -Chestionarul aplicat în cazul unui astfel de cercetări cuprinde o listă de posibile „utilizări şi gratificaţii" asociate lecturii unui ziar58. Subiecţii care intră în categoria de răspuns „Nu" la întrebarea specifică: „în general citiţi ziare?" constituie categoria „non-cititorilor". 2000.1. R. Anchete „faţă-în-faţă" Explicitare Subiecţilor li se arată un exemplar din revista de interes şi li se cere să aprecieze fiecare articol pe o scală în patru trepte (Am citit-o integral". 1987. „Am citit-o numai parţial/Am citit doar o parte din ea". op. cit: 295-296. cât şi cititorilor ziarelor.2.1.Tipologia acestor studii cuprinde două categorii distincte de anchetă60: 1. 2000. D. Studiile de tip „cititor-necititor" . R. 1987. de fapt. „Non-cititorii" sunt acei subiecţi care răspund „Nu" la întrebarea: . 6. op. Dominick. Gunter. R. „Am citit-o în mare parte". 1. Gunter. R.aminte care sunt articolele sau informaţiile publicate pe care îşi aduce aminte că le-a citit.2. Ancheta prin poştă Explicitare Adunarea datelor empirice în acest tip de anchetă este simplă: după ce abonatului i s-a trimis exemplarul la care este abonat. (c). i se trimite şi al doilea exemplar împreună cu instrucţiuni legate de modul în care să marcheze o copie 58 59 B. 1.2. (b). cit: 108-109. compus din două subeşantioane specifice: un eşantion al editorilor de ziar şi un eşantion al publicului cititor al acestui ziar. în unele studii. op. cit: 108-110. Gunter. Dominick. cit.

2. (1983). Scopul unor astfel de studii este de a măsura efectele exercitate de elementele proiectării ştirilor. D. Cercetări referitoare la opiniile şi atitudinile legate de calitatea tipografică şi machetarea unui ziar sau a unei reviste.An introduction. Cercetări referitoare la opiniile şi atitudinile legate de calitatea tipografică şi machetarea unui ziar sau a unei reviste. Gunter. Analiza lecturii ziarelor şi revistelor. R. (1992). Furnham. Consumer profiles . 3.pentru a marca cum citeşte (de exemplu. Media Research Metods. B. B. Sage Pbl. cit: 107. op. factori care exercită o influenţă asupra ratelor de lectură sau de abonament la un ziar/o revistă. Comp. Routledge. B. „Circulaţia unui titlu de presă". Dominick.cheie Metode specifice ştiinţelor comunicării. Mass-media research . machetarea paginii şi a ziarului ca „întreg" asupra preferinţelor de lectură pentru un eşantion din cititorii săi. Studiile circulaţiei ziarelor şi revistelor. Wimmer.An introduction to psychographics. 61 B. (2000). cu „X" să le marcheze pe cele citite în totalitate şi să sublinieze titlurile articolelor care sunt citite doar parţial). 2. în funcţie de definiţia operaţională a termenului de „circulaţie a ziarelor şi/sau revistelor"61: 1.este definită drept o anumită parte dintr-o „Circulaţia unui ziar/a unei reviste" este definită în funcţie de cititorul piaţă clar delimitată prin caracteristici psihografice. Studiile circulaţiei ziarelor şi revistelor .Aceste cercetări pot lua forme diferite. R. 38 . Gunter. Analize asupra „lizibilităţii" textelor publicate de un ziar sau o revistă. Lecturi suplimentare Gunter. Wadsworth Pbl. să marcheze cu „V" articolele pe care doar le-a văzut. Termeni . Analiza audienţei presei scrise. individual şi cuprinde alţi factori decât „conţinutul" publicaţiei. 2000. J.

op. (1994). cit: 110. Longman Ltd. 1. Boston.: 3. M. London.Contemporary Methods and Applications. D. 3. Singletary. Prezentarea tipurilor de analiză a audienţei media audiovizuale. cit: 295- 296. Buzzard. Prezentarea şi exemplificarea principalilor indicatori ai audienţei media audiovizuale. 39 . Capitolul XI ANALIZA AUDIENŢEI MEDIA AUDIOVIZUALE (POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE) Obiective 1. Delimitarea particularităţilor analizei audienţei media audiovizuale. Wimmer. 1987. 2. Dependenţa activităţii posturilor de radio şi televiziune de datele empirice oferite „clienţilor" (audienţele) lor reali şi potenţiali: „Puţine activităţi comerciale se bazează atât de mult pe cercetare ca media audiovizuale"62. 2000. Mass Communication Research . 1992. Focal Press. R. R. Specificul analizei audienţei media audiovizuale Caracteristicile studiului audienţei media audiovizuale sunt: 1. op. Dominick. 62 K. Gunter. Electronic Media Ratings: Tuming audiences into dollars and sense.1 B. J.

subiectul trece în revistă ziua anterioară şi identifică ocaziile şi conţinutul ascultării radio care a avut loc în perioada indicată. Metoda „Jurnalelor" Explicitare în cazul acestei anchete subiecţii sunt invitaţi să completeze zilnic un Jurnal'"/„chestionar" care cuprinde întrebări despre modalitatea în care ei audiază emisiunile posturilor de radio într-un anumit interval de timp (de obicei. Gunter.este vorba de anchete tip „faţă-în-faţă" pe bază de chestionar. cit: 95. cit: 114-116. 1. Forma întrebărilor referitoare la „audienţa" emisiunilor posturilor de radio poate varia în cazul Jurnalului": de la întrebări cu răspuns deschis (în care trebuie completate începutul şi sfârşitul ascultării) până la întrebări care cuprind o listă a numelor posturilor de radio recepţionate în aria geografică respectivă. Explicitare întrebările cuprinse în chestionar cer subiecţilor incluşi în eşantion să reconstruiască o perioadă anterioară (o zi) şi să spună ce tip de „ascultare" a emisiunilor transmise de posturile de radio au avut în acest interval de timp. Gunter. B. De obicei.2. 2000. ritmul schimbărilor în ceea ce priveşte modalităţile de adunare a datelor empirice fiind extrem de rapid. 1. Anchetele subsumate acestei metode generale sunt de mai multe tipuri: „faţă-în-faţă" sau prin poştă. 2000.Principalele metode de cercetare în cazul acestui mediu sunt următoarele64: 1. 2. o săptămână sau mai mult de o săptămână). Metode de analiză cantitativă a audienţei media audiovizuale Metodele utilizate în analiza cantitativă a media audiovizuale sunt adaptate specificului fiecărui tip de medium în parte: 1. Metoda anchetei „Obiceiurilor Generale" 63 64 B. 40 . Analiza audienţei radio .1. acesta fiind un domeniu al cercetării comunicării în care sunt utilizate sistematic dispozitivele de înregistrare electronică a răspunsurilor subiecţilor intervievaţi63. Metoda „Amintirii sistematice" . Cercetarea audienţei media audiovizuale este extrem de dinamică. op. op.3. Modalitatea practică de colectare a informaţiilor empirice este deseori particulară.2.

b. în funcţie de caracterul pasiv sau activ al procesului de măsurare a comportamentului audienţei: 2. Analiza audienţei posturilor de televiziune . Gunter.detectorul piroe-lectric amplasat în încăperea unde este aparatul de radio şi realizarea unei „hărţi" (de data aceasta. Metode de studiere pasivă a audienţei posturilor de televiziune unde este vorba de două metode65: a. sistemul sonarului este configurat la fel ca un radio şi se realizează o „hartă" care arată localizarea membrilor audienţei şi a altor obiecte din încăperea unde aceştia sunt localizaţi în timpul vizionării programelor de televiziune. 2000. Metoda „Sonarului" Explicitare Metoda implică amplasarea unui „sonar" în încăperea unde este instalat un aparat de radio. 65 B. 2.1. op.2.caz în care se pot distinge două „clase" principale de metode.4. termice) a persoanelor şi obiectelor prezente aici în timpul transmisiei programelor radio. cit: 124-126. Metoda care utilizează razele termice infraroşii Explicitare Metoda implică folosirea unui aparat specific . întrebările cuprinse în chestionar se referă la programele de radio pe care subiecţii le audiază chiar în momentul în care sunt anchetaţi (atunci când li se dă telefon). 1. Metoda anchetei „Intervievării Coincidenţiale" Explicitare Este vorba de o anchetă prin telefon aplicată asupra unui eşantion probabilist de gospodării cuprinse în aria de acoperire a staţiilor de radio studiate. Metode active de studiere a audienţei posturilor de televiziune situaţie în care distincţia fundamentală este cea dintre metodele care utilizează „instrumente de lucru tradiţionale" (chestionarul şi „jurnalul") şi metodele care folosesc dispozitive de înregistrare automată a răspunsurilor audienţei („People Metter"). 41 . 2.Explicitare Chestionarul aplicat în cazul acestei anchete cuprinde întrebări generale despre perioadele în care subiecţii ascultă de obicei radioul şi care sunt programele şi emisiunile radio pe care le audiază în diferite momente de timp.

op. Singletary. iar perioada de aplicare a anchetei este de o săptămână. Dominick. 1987. Ancheta telefonică bazată pe reamintire („The Telephone Recall") Explicitare De această dată chestionarul aplicat cuprinde întrebări referitoare la programele de televiziune vizionate de subiectul anchetat în decursul ultimelor 24 de ore.2. op.2. 42 .se diferenţiază în două „clase" principale.2. R. B. K.1. apoi sunt citite de un computer central cel puţin o dată pe zi. 66 67 B.2. Buzzard. Anchete care utilizează dispozitive electronice de adunare a informaţiilor empirice .Anchetele de tip „Metter". D. 1992.chestionarul şi „jurnalul" . cit: 310-313. la rândul lor. B. astfel încât locul „chestionarelor" dintr-o anchetă obişnuită este luat de aparate (dispozitive) conectate prin circuite telefonice speciale la un computer central unde sunt adunate şi analizate periodic datele. anchete realizate pe baza unui chestionar auto-completat de subiecţii incluşi în eşantion.1. cit: 117. R. sau „metter-ul din gospodărie" („Household metter"). cit: 118-120. B. M. op. op.1.acestea. în funcţie de modalitatea de administrare a chestionarului sau „jurnalului"66: A. Ancheta coincidenţială telefonică („The Telephone Coincidental") Explicitare întrebările cuprinse în chestionarul aplicat unui eşantion din publicul posturilor de televiziune se referă la identificarea programului vizionat în chiar momentul primirii telefonului. cit: 27-29. Explicitare „Jurnalele" cuprind întrebări referitoare la identificarea programelor de televiziune vizionate şi identitatea persoanelor care le-au urmărit. Anchete în scris. „Metter"-ul iniţial. Gunter.2. J. Gunter. pot fi de două tipuri: B. Explicitare „Metter"-ul implică existenţa unei cutii ataşate fiecărui aparat din gospodărie menit să înregistreze data şi momentul când acesta este deschis sau închis. Dispozitivele de tip „metter" au căutat să asigure o înregistrare cât mai fidelă şi mai exactă a răspunsurilor audienţei. op. cit: 328-329. mai exact. 2000. Aceste informaţii sunt păstrate în unitatea de înregistrare din casă. 2000. 2.2. Anchetele realizate cu „instrumente de lucru tradiţionale" . 1994. Wimmer. Intervalul de completare al Jurnalului" de către subiecţi este sfertul de oră. Anchetele prin telefon . Anchetele de tip „Metter" utilizează două tipuri de astfel de dispozitive (metter-uri)67: 2.2.

2. 71 K. principiul său de funcţionare fiind extrem de simplu: atunci când o persoană începe să urmărească sau încetează vizionarea unui program de televiziune ea apasă butoanele unei telecomenzi care înregistrează comportamentul său. 1987. Reclama realizată prin radio şi TV este o „marfa" cu o anumită valoare şi este vândută conform cu mărimea şi caracteristicile demografice ale audienţei. 1994. op.T. op. 3. M. cit: 4. cu excepţia faptului că înregistrarea trebuie să fie concurentă cu vizionarea programelor transmise de posturile de televiziune68. „People Metter" Explicitare Reprezintă o dezvoltare a „Metter"-ului tradiţional. T. Dominick. ale „consumatorului" ei. Dominick. care înregistrează aparatele deschise şi programele vizionate.2. Buzzard.2. cit: 316-322. D." {„Household Using Television"). K. R.000 de gospodării cu 68 B.U. Dominick. D. Gunter.T. op. 70 K. Se presupune că în această „piaţă" există 500. Exemplu Pentru a înţelege relaţia dintre H. R. cit: 332-336. cit: 27. R.U. Principalii indicatori „globali" utilizaţi sunt „P. cit: 307-308. Măsuri cumulative71. 2000. „People metter" este similar unui jurnal. 1992. cit: 4-6. cit: 310. 1992. Wimmer. 1992. „share" şi „rating" se pleacă de la exemplul unei „pieţe radio-TV" (o anumită regiune geografică în care se recepţionează programele de radio şi televiziune transmise de posturi audiovizuale clar definite). „People metter" constă într-un microprocesor. „rating" . tehnicile moderne de marketing solicită de asemeni ca agenţiile de publicitate să-şi îndrepte mesajele lor vândute spre „audienţeţintă" de clienţi potenţiali şi nu spre o audienţă de masă nediferenţiată70. R. op.rata brută de audienţă şi „share" . U. agenţiile de publicitate staţiile radio-TV au nevoie de date cantitative referitoare la audienţa emisiunilor şi programelor pe care le transmit69. 1992.cota de piaţă. Singletary. D. Wimmer. Pentru a creşte eficacitatea costului de producţie. R. 1987. 43 . cit: 37-55. op. op. numit „Homeunif. Indicatorii audienţei posturilor de radio şi televiziune sunt încadrabili în două mari „categorii": 1. Buzzard. Principalii indicatori ai audienţei posturilor de radio şi televiziune Pentru a-şi planifica şi realiza activităţile de producţie specifice. 2. R. 1.2. J. cit: 118. J. op. op. 69 K. Buzzard. 1987. Wimmer. op. Buzzard. J. mai exact." („People Using Television") sau „H. Măsuri globale.

situaţie în care valoarea H.2. 44 . T. iar nivelul H. 1992.T.U. 2K.000 (presupus) H.T. U.") reprezintă numărul persoanelor care au televizorul deschis într-un anumit interval de timp.T. furnizează o estimare a procentului de gospodării care au unul sau mai multe aparate TV deschise la un anumit moment dat. fiind mai ridicat în „prime-time"-ul de seară şi pe timp de iarnă. cit: 44. Explicitare „H.U." sau „H. D.1.U. se schimbă şi el în funcţie de momentul zilei şi de sezon. „P. T este utilizat în special de către Departamentul de Programare dintr-un post de televiziune: pentru a stabili locul unui program în grila televiziunii. H. pentru ca programul să poată fi urmărit tocmai de categoria de populaţie pentru care a fost produs. Buzzard. El poate fi exprimat atât în cifre absolute (mii de persoane) cât şi procentual.000 dintre aceste gospodării au aparatul de televizor deschis. în momentul X din ziua Y măsurătoarea audienţei posturilor TV arată că 250.T.500.T. Relaţia dintre H.T. Pentru a înţelege termenul de „rating" este necesară introducerea unui concept nou cel de „audienţă potenţială". U. T. J. reprezintă audienţa reală totală a postului TV respectiv în orice moment specific.U. 72 R.U. op.aparate TV.U." (în România este utilizat „H. Pentru orice staţie TV „audienţa potenţială" include: „toate gospodăriile echipate cu aparate TV sau radio din regiunea cuprinsă în eşantionul de populaţie selectat"72. acest departament este interesat în ce zi a săptămânii şi în ce interval orar audienţaţintă a programului este maximă. Deci H. 1. R.U. op.-ului acestei „pieţe" este de 50%. 1987. Dominick. Wimmer. U. „Rating" este considerat indicatorul audienţei posturilor de televiziune cu cea mai mare relevanţă. Numărul gospodăriilor echipate cu aparate TV variază de la o piaţă audiovizuală la alta. „rating" şi „share" Gospodării cu TV .T. cit: 317.-59% Staţia A-50% share 25 rating Staţia B=30% share 15 rating Staţia C-20% share 10 rating 1.

„rating"-ul programelor transmise de reţeaua TV CCC este calculat ca: 396 --------------------------------. lucru făcut posibil prin caracterul constant al „audienţei potenţiale". Scopul utilizării „rating"-urilor este realizarea comparaţiilor între audienţele diferitelor programe şi emisiuni de televiziune. atunci se poate afirma că. aproximativ 20 din fiecare 100 de gospodării au vizionat programele respectivului post de televiziune. De exemplu. „audienţa potenţială" este reprezentată de cele 500. în cazul fiecărei staţii.Explicitare în exemplul oferit anterior.= 0. Formula sintetică de reprezentare a „rating"-ului este: Oameni sau gospodării „Rating" =------------------------------------------Populaţie Cum se interpretează „rating"-urile unor posturi de televiziune diferite? Pentru a oferi un răspuns la această întrebare revenim la exemplul „pieţei ipotetice" anterioare şi presupunem că serviciul XZY de măsurare al audienţei a adunat o serie de date pentru o anumită parte din zi referitoare la vizionarea programelor transmise prin reţele TV existente pe această piaţă şi el a obţinut următoarele date: Calcularea „rating"-ului Reţea TV CCC sss NNN Nu vizionează Gospodării care vizionează 396 360 322 722 în acest caz. dacă două staţii incluse în „piaţa audiovizuală" luată anterior ca exemplu au fiecare „rating"uri de 20% într-un anumit moment X. „Rating"-ul unui program este definit ca: „procentul estimat al audienţei potenţiale care are aparatul deschis pe un program sau staţie specifică'2.800 45 .22 (sau 22%) 1.000 de gospodării dotate cu aparate TV.

Pentru acelaşi exemplu din Tabelul 5.3. D. R.078 iar „rating"-ul total este de 59. U.22 360 1800 322 0. D.599 X1800= 1. fie că 73 K. op. cit: 316-322. J.U. T.Interpretarea acestor cifre este următoarea: „Se poate spune că în ziua Y la ora Q aproximativ 22% din totalul eşantionului de 1. Explicitare Se observă că „rating"-ul a fost obţinut împărţind numărul celor care urmăresc un anumit post de televiziune la audienţa posibilă totală (fiecare gospodărie dotată cu aparate TV existentă pe „piaţa audiovizuală" studiată. El reprezintă: „raportul dintre numărul indivizilor care vizionează un anumit program sau canal într-un interval de timp precizat şi numărul indivizilor care au aparatele TV deschise în intervalul respectiv"73. Mai întâi este măsurat şi estimat numărul total de gospodării sau persoane care urmăresc un anumit program de televiziune transmis de un post TV. „Share"-ul . furnizează estimarea numărului de gospodării care folosesc televizorul (H.este cel de-al treilea indicator utilizat în măsurarea audienţei posturilor de radio şi de televiziune. 74 R. 1994.800 de gospodări a avut aparatul TV deschis pe programele transmise de reţeaua TV CCC.9% în acest caz H. op.20 NNN -----= 1800 1800 Sau 22% sau 20% sau 17.9% din numărul total de gospodării care aveau aparate TV urmăreau una dintre cele trei reţele TV în timpul anchetei.078. Singletary. în cea de-a doua etapă. 46 .179 SSS -----. H.=0.T. pe parcursul unei perioade anumite de timp. 1. M.U. Dominick.: 317.U. circa 59. în fapt.1. acest număr este împărţit la numărul total estimat al celor care folosesc aparatul TV în acel moment74. Cu alte cuvinte. R. 1987. „Share"-ul este o cifră care reprezintă. Wimmer. op. (b).9: Calcularea „rating"-ului total CCC 396 ----=0. T). Wimmer. în exemplul anterior calcularea H.sau cota de piaţă . „rating"-ul total al staţiilor din „piaţa ipotetică'este de 59." „Rating"-urile combinate ale tuturor reţelelor sau staţiilor. are valoarea de 1. cit: 332-336.-ul mai poate fi calculat prin multiplicarea „rating"-ului total cu mărimea eşantionului (numărul de gospodării care vizionează programele transmise în acel interval de timp). 1987. op. cit. 1992. R.T-ului este de tipul: 0. Buzzard.9%. Dominick. coeficientul a două estimări: (a). J. cit: 44-46.

Ca urmare. Staţiile B şi C au „share"-uri de 30% şi. atunci H. Mai mult.000 de gospodării).T.4%. R. audienţa actuală constă. în timp ce „share"-ul indică numai indivizii (gospodăriile) care utilizează de fapt un program de televiziune. în cazul datelor din Tabelul 5.1.-ul este de 50% (sau de 250. Explicitare Revenind la exemplul „pieţei ipotetice".9% din 1.-ul eşantionului este de 1. J. atunci această staţie are un „share" de 50% (sau există în acest moment de timp clar definit 125.U.000 de gospodării care o urmăresc). cit. 1992.U. sau 36. deşi sunt parte a audienţei potenţiale.T. sau P. dacă jumătate din aceste 250. op. D. din acei indivizi sau acele gospodării care utilizează în mod real aparatele TV.: 57. K. „share"-ul audienţei reprezintă procentul audienţei reale care vizionează la un anumit program transmis de o staţie de televiziune75." „Share"-urile pentru reţelele SSS şi NNN sunt calculate în aceeaşi modalitate: „Share" SSS = 360/1. Dominick. Wimmer. 47 .7% au urmărit programele reţelei TV CCC.078 sau 33. în mod specific. op. Buzzard.367 1.078 (396+360+322) sau 59. în orice moment. „Share" NNN = 322/1.078 sau 29.= 0.078 Aceste date pot fi interpretate astfel: „Din totalul gospodăriilor cuprinse în eşantionul studiat şi în care aparatele TV au fost deschise în momentul X din ziua Y. „Share"urile sunt de asemeni folosite pentru a estima numărul de gospodării din populaţie care văd programele transmise de o staţie sau o reţea76. H. „Share"-ul este un indicator care poate fi reprezentat sintetic astfel: Oameni sau gospodării „Share" =---------------------------------------------HUTsau PUR Pentru a înţelege modalitatea în care funcţionează „share"-ul trebuie să reamintim că. dacă jumătate din piaţa de 500. cit: 317.R. „Share"-ul audienţei pentru reţeaua TV CCC ar fi astfel: 396 -----.U. 1987. respectiv.95. 36.000 de gospodării cu aparate TV au deschis aparatele TV în momentul X din ziua Y.acest aparat este deschis sau închis).000 gospodării urmăresc programele staţiei A de televiziune. 20%.7% 75 76 R.U. Cei care nu le utilizează nu sunt parte a audienţei reale (H.T.800.) din acel moment.

Dominick. op. este de 60% . cit: 318.U. Singletary. se poate presupune să staţia are un „share" constant de 40% din audienţă la ora 12 când H. R.T.U. op. „rating" şi „share" . R. 77 78 R.P. D.T. „Reach"-ul este utilizat în cadrul publicităţii audiovizuale pentru a indica numărul de gospodării sau oameni diferiţi expuşi la un anumit mesaj dintr-o campanie publicitară.Procentele de „share" ale audienţelor sunt utile pentru a compara popularitatea tuturor programelor transmise în acelaşi timp. sau P.T.) fluctuează în decursul unei zile.P.este următoarea: Share X H. 1994. 2.deci. cit: 318. sau P.H. 48 .60). Măsurile cumulative cel mai des utilizate în analiza audienţei media audiovizuale sunt „reach" şi „G. Oricum.T.).U. J.R.000 X 0. „Reach"-ul este indicatorul care arată „numărul persoanelor diferite ce au vizionat cel puţin un minut un program.2. Formula generală care exprimă relaţia dintre cei trei indicatori .U.P.10) sau numai 20.m.1.-urile sunt procentele totale de „rating" pe care le realizează o programare cumpărată.R.T.U. pentru că mărimea audienţei disponibile (H.U.000 gospodării (500.R. să introducem unele elemente noi: H. M. 1987.40) care reprezintă doar o şesime din „share"-ul de audienţă de 40% din primul caz. Explicitare Un spectator trebuie să vadă o reclamă o singură dată pentru a fi numărat în „reach"-ul estimat pentru o campanie sau un program (în cazul publicităţii). audienţa disponibilă în acest caz este de 300. Singletary.-ul tipic este de circa 10%. 1994. = Rating 2. „share"-ul este un procent al universului de vizionare (H. J.000 de gospodării (50. nu se compară audienţele unor programe transmise în diferite momente ale zilei pe baza „share"urilor din audienţă. op.T. Explicitare Revenind la „piaţa audiovizuală" ipotetică din figura anterioară. conform datelor prezentate anterior. G. Mai mult. Wimmer.. Staţia A atrage 40% o audienţă disponibilă de numai 50. M. Dominick.000 gospodării (50.R. „G.000 X 0.000 X 0. un canal"77. ce include un număr de programe diferite sau mai multe săptămâni ale unui unic program78. 2." („Gross Rating Points") este un indicator care reprezintă „rating"-urile adunate pentru fiecare spot dintr-o campanie publicitară. R. în timp ce un „rating" este un procent din universul/eşantionul total al aparatelor de televiziune.U.U. cit: 338.-ul pentru ora 9 p.". Wimmer.T. op. în acest caz. D. cit: 338. 1987.

U. 2 Jocuri 2 Ştiri 1 Film 1 8 10 15 6 ăă Departamentul de „Media Planning" al unei agenţii de publicitate solicită de obicei un număr specific de G.P.P. 49 .m L-V/7. L-V/11-11.m. P.30 p. Reach.30-8 p.T. D/Prânz-2 p.-uri pe săptămână de la o staţie radio sau TV unde doreşte să cumpere timp de emisie în funcţie de partea din zi. Share.30 p.R. Rating. Metode active de studiere a audienţei posturilor de televiziune. un cumpărător poate să aleagă din următoarele alternative de programe şi „GRP"-uri asociate: Relaţia dintre GRP-uri şi bugetele alocate publicităţii Parte din zi GRP-uri/ %GRP-uri /parte ăă din săptămân zi ă Dimineaţa 50 După-amiaza 20 Seara 30 Total 100 Termeni .m.Explicitare Fie următoarea schemă de programare cumpărată de un client potenţial de la o staţie de televiziune: Schemă ipotetică de programare a unei staţii TV „ ţ din zi Ş WAAA WAAA WAAA WAAA L-V/6-6. Analiza audienţei media audiovizuale. şi de program./H.m.cheie 35 25 10 70 $ $ $ $ Metode specifice ştiinţelor comunicării. Analiza audienţei radio. G. în exemplul anterior.R.U.T.

după aplicarea tratamentului. subiecţii vor fi de părere în proporţie de 50% din totalul eşantionului că birocraţia şi corupţia din societate constituie „cea mai importantă problemă" din România. B. Comp.Contemporary Methods and Applications. EXPERIMENTUL f Exerciţiu 1. şomajul („lipsa locurilor de muncă") va fi cea mai importantă problemă [în acest caz tratamentul va consta în expunerea subiecţilor la un stimul în care şomajul va fi prezentat ca fiind primul în ierarhia problemelor importante din societate]. Mass-media research-An introduction. (1992) Electronic Media Ratings: Turning audiences into dollars and sense. Furnham. (1983). Media Research Metods. Longman Ltd. Routledge. după aplicarea tratamentului. D. B. Soluţii la exerciţii 9 II. Mass Communication Research . M. Wimmer. (2000). B. R. (1994). K. R. London. Dominick. J. (1992). poziţia acestei probleme în ierarhia generală şi proporţia subiecţilor care declară aceasta vor rămâne neschimbate [în acest caz tratamentul va consta în expunerea subiecţilor la un stimul în care problema birocraţiei şi corupţia din societate va fi prezentată ca fiind prima în ierarhia problemelor din societatea românească]. Ipotezele de lucru Dacă înainte de tratamentul experimental. Consumer profiles . atunci. subiecţii vor fi de părere în proporţie de 50% din totalul eşantionului că birocraţia şi corupţia din societate constituie „cea mai importantă problemă" din România.Lecturi suplimentare Buzard. Dacă înainte de tratamentul experimental. Experimentul 50 . Boston. Gunter.An introduction to psychographics. A. Wadsworth Pbl. 1. Singletary. B. Sage Pbl. Gunter. atunci. 2. Focal Press.

15 subiecţi cu vârsta între 30-40 ani şi 20 subiecţi între 40-50 ani. încrezător 1 2. nă ic6. prezentând date reale . ascultaţi radio şi citiţi presă scrisă. V-aş ruga să-mi răspundeţi conform categoriilor men- r*. 15 subiecţi având vârsta între 18-20 ani. Durata stimulului este de 30 minute. v-am Numărul |___11_11_| Aplicat lui G1 la momentul T1 înainte de introducerea variabilei independente asupra 1. dintre care: 25 persoane de sex masculin şi 25 persoane de sex feminin.1 1/ ri/s ri/l od 51 . 2. Un sondaj este real. respectiv: 1. Aş dori să vă întreb cât de des urmăriţi emisiunile de televiziune. 15 subiecţi cu vârsta între 30-40 ani şi 20 subiecţi între 40-50 ani. Neîncrezător 2 Q2. Gândindu-vă la situaţia din România din ultima perioadă de timp. 2.este aplicat lui G1 -.Se va realiza un experiment asupra unui eşantion de 100 de persoane împărţite în două grupuri egale. „Stimulul" îl va constitui prezentarea rezultatelor a două sondaje de opinie despre opiniile indivizilor cu privire la problemele importante din societate. Instrumentele de lucru Etapa 1 .el este aplicat lui G2. G1 este un grup experimental care va conţine 50 de persoane. G2 este grupul de control care va conţine 50 de persoane. Drept variabile vom avea: 1. Cele două grupuri vor fi astfel: G1 = grup experimental alcătuit din 50 de persoane. iar un alt sondaj este fictiv şi el prezintă date false . C. 15 subiecţi având vârsta între 18-20 ani. dintre care: 25 persoane de sex masculin şi 25 persoane de sex feminin. Tot în această etapă subiecţii vor realiza o ierarhizare a problemelor importante din societate. Variabila dependentă: Ierarhia problemelor importante în societate.Pre-testarea CHESTIONAR lui G1 Q1. G2 = grup de control alcătuit din 50 de persoane. Variabila independentă: Rezultatele unor sondaje care prezintă date despre opiniile indivizilor asupra problemelor importante din societate. "S.

1. Instabilitatea politică şi legislativă U Q3. Creşterea veniturilor populaţiei Q3. Lipsa locuinţelor l_l Q3. Accelerarea privatizării l_l Q3.4.5. Integrarea României în Uniunea Europeană Q3. Criza economică L_l Q3.7. Birocraţia şi corupţia Q3.6.3.4.săpt oel Zilni ori/ ă o C u o al (0 Ni (N 5 cii ^ ™ Mi i ■ Q2.2. Ascultaţi RARAR ăţţ Ăţţ 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 5 6 5 6 5 6 5 6 5 6 1 Q2. Urmăriţi postul de televiziune „TTTTT Ţ 1 4 Q3.1. Lipsa locurilor de muncă 52 .8. V-am ruga să clasificaţi în ordine crescătoare trei din următoarele probleme în funcţie de importanţa pe care consideraţi că ar trebui să o aibă fiecare în activitatea Guvernului: Rang Q3.

13. Da 1 53 .L_l Q3.8. Sărăcia U l_J l_l u l_J u l_l Q4. cunoaşteţi rezultatele sondajelor difuzate în ziare. la radio sau televiziune Q4. Problemele din agricultură Q3. Integrarea României în Uniunea Europeană Q4. Lipsa locurilor de muncă Q4. Criza economică Q4. la radio sau la televiziune? 1. Lipsa protecţiei sociale pentru categoriile defavorizate Q3. Creşterea veniturilor populaţiei Q4.2. Sărăcia în mare măsură 1 1 1 1 1 1 în mică măsură 2 2 2 2 2 2 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 Q5.9.12.3.4.10.5.12.15.6.1.15. Problema inflaţiei şi a preţurilor Q3. rroDiema imiaţiei şi a preţurilor 04. Lipsa protecţiei sociale pentru categoriile defavorizate Q4. Problemele din sistemul sanitar Q3.14.9.10. Problemele din agricultură Q4. Q4. Lipsa locuinţelor Q4.14. Problema securităţii individului Q3.11. în ce măsură credeţi că sunt dezbătute în ziare. Birocraţia şi corupţia Q4. Dvs. Instabilitatea politică şi legislativă Q4.13. Problemele din învăţământ şi cultură Q4. Accelerarea privatizării Q4.7. i-roDiemeie am sistemul sanitar Q4. Problemele din învăţământ şi cultură Q3.11 Problema securităţii individului .

în mare măsură 1 2. Liceu 8. Privat 4. Masculin Q9. După părerea dvs. Ultima şcoală absolvită: 1. Sectorul de activitate în care lucraţi: 1. Sexul: 1. De stat 3. 31-40 ani 5. Nu lucrez Q12. 41-50 ani 6. Studii post-universitare 9 2. Studii superioare 2 4 6 8 Q11. 51-60 ani 1 3 5 1 2. 7 clase 3 5. Cooperatist 2 4 54 . Peste 60 ani 4 2 b Q10. Fără şcoală 1 3. Deloc 2. Nu Q6. în mare măsură Q8. Mixt 5. Dar dvs. Feminin 2 2. Şcoală profesională 5 7. oamenii ţin cont de rezultatele acestor sondaje în 1. Vârsta: 1. în mică măsură 2 3. personal ţineţi cont de aceste rezultate? 1.2. în mică măsură 3. Şcoală post-liceală 7 9. 10 clase 6.18-20 ani 3. 4 clase 4. Deloc 3 Q7. 21-30 ani 4. Ocupaţia: 1 3 5 2.

Văduv 5. Numărul membrilor familiei dvs. Căsătorit 2. Maghiar 4. Rrom 5. Aş dori să vă întreb cât de des urmăriţi emisiunile de televiziune. încrezător 1 Neîncrezător 2 Q2. Necăsătorit 3. Status marital: 1. Român 3. în concubinaj 6. Alta Q15. Divorţat 4. German 4 Q16. Naţiona 1. Altul 5 3 2. v-am 1. Gândindu-vă la situaţia din România din ultima perioadă de timp. V-aş ruga să-mi răspundeţi conform categoriilor ă ă odţJ 'căn un|/ ra odfJ •c r M ici 55 .Q13.: |_ ||__| membrii Q17. ascultaţi radio şi citiţi presă scrisă. Venitul total pe familie: |_ _11_11_11_11_11_11_I lei CHESTIONAR lui G2 Numărul |_J|_||____| Aplicat lui G2 la momentul T1 înainte de introducerea variabilei independente asupra Q1.

6.1.10.9. Urmăriţi postul naţional de televiziune -programul II (~\0 A I Irmiriti n^ctiil HA tpl#^\7i7ii mp 1 KUtC. Masculin 3. 7 clase 4. Problemele din agricultură Q3.5. 10 clase 1 2. In mare măsură 1 2 3. Criza economică Q3.14. Feminin 2 56 . Lipsa locuinţelor ă Q3. Sărăcia 4 |_______| li I 1 u L_l U Ii ** u l—l u u u u u N 1 w ai oc z 5 6 2 3 4 1 1 2 2 3 3 4 4 5 6 5 6 ăăă 1. Problema inflaţiei şi a preţurilor Q3. Ascultaţi RARAR Q2.2. Lipsa protecţiei sociale pentru categoriile defavorizate Q3. Problemele din sistemul sanitar Q3.12. Problema securităţii individului Q3.4. Instabilitatea politică şi legislativă Q3.11. Dar dvs.15.3. Urmăriţi postul naţional de televiziune programul I Q2. în mică măsură 2 3. Deloc 3 3 Q7. Integrarea României în Uniunea Europeană Q3. UI II leal IU pUolUI UC ICICVIZ. personal ţineţi cont de aceste rezultate? 1. Problemele din învăţământ şi cultură Q3.o CN Q2.^r.7. Deloc Q8.IUI IC „1 1 1 1 1 ţ Q3. în mare măsură 1 2.13. Sexul: 1.

4%).9%) şi „lipsa locuinţelor" (1.: |_ ||__| membrii Q17.1% acuză lipsa locurilor de muncă. „problema securităţii individului" (1.4% dintre ei o apreciază ca fiind un lucru demn de luat în seamă. Liceu 7. în ordinea enumerării.8%). Şcoală profesională 6. 20. Şcoală post-liceaiă 8.8% dintre cetăţenii României consideră că integrarea europeană a României este o problemă importantă şi doar 2.1%) şi birocraţia şi corupţia din instituţiile statului (10. iar 10. Studii superioare 9.5% dintre ei sunt de părere că sărăcia este cea mai gravă problemă. Studii post-universitare Q16. Venitul total pe familie: |_ _11_11_11_11_11_11_11_| lei Etapa 2 . cele mai importante probleme ale ţării sunt.5%). EXPUNEREA LA STIMUL Numărul |_ _||__|| Aplicat lui G2 la momentul T2 Sondajul realizat în această săptămână de către institutul IINN a încercat să stabilească care sunt cele mai importante probleme ale României din punctul de vedere al locuitorilor ţării.8% dintre români consideră că cea mai importantă problemă este birocraţia şi corupţia. | 57 . Doar 4. Astfel. în opinia românilor.Expunerea la stimul EXPUNEREA LA STIMUL Numărul |_ ||__11_| Stimulul aplicat lui G1 la momentul T2 într-un sondaj realizat de un prestigios institut se arată că.9%).5. 14. Numărul membrilor familiei dvs. Alte probleme menţionate de românii chestionaţi sunt: „lipsa protecţiei sociale pentru categoriile defavorizate" (2. şomajul („lipsa locurilor de muncă" -20. sărăcia populaţiei (14.

Etapa 3 - Post-testarea CHESTIONAR pra lui G1 Q1.4. Criza economica Q1.5. Instabilitatea politică şi legislativă Q1.6. Integrarea României în Uniunea Europeană Q1.7. Lipsa locuinţelor Q1.8. Lipsa locurilor de muncă Q1.9. Lipsa protecţiei sociale pentru categoriile defavorizate Q1.10. Problema inflaţiei şi a preţurilor ăţ Q1.12. Problemele din învăţământ şi cultură Q1.13. Problemele din agricultură Q1.14. Problemele din sistemul sanitar Q1.15. Sărăcia Q6. Sectorul de activitate 1. De it st£ 3. Mixt 5. Nu lucrez jpaţia: Q8. Naţionalitatea: 1. Român 5. Alta Q9. Re ig 1. Ortodoxă 3. Reformată 5. Musulmană 7. Neoprotestantă 9. Alta 1 3 5 1 3 5 79 2. Romano-catolică 4. Greco-catolică 6. Mozaică 8. Ateu/Fără religie 2 4 6 8 2. Maghiar 4. German 2 4 n care lucr 1 3 5 aţi: 2. Privat 4. Cooperatist 2 4 l_l U LI I—I U u u I I I—I L_l U u u Numărul I II \\ I

Aplicat lui G1 la momentul T3 după introducerea variabilei independente asu-

58

Q10. Status mărit; 1.

al:

1

2. Necăsătorit

2

Căsătorit 3. Divorţat 3 4. Văduv 5. în concubinaj 5 6. Altul Q11. Numărul membrilor familiei dvs.: |_ _||

4 6 | membrii

Q12. Venitul total pe familie: |_ ||__||__||__||__||__||__||__| lei CHESTIONAR asupra lui G2 Q1. V-am ruga să clasificaţi în ordine crescândă trei din următoarele probleme în funcţie de importanţa pe care consideraţi că ar trebui să o aibă fiecare în activitatea Guvernului: Q1.1. Accelerarea privatizării Q1.2. Birocraţia şi corupţia Q1.3. Creşterea veniturilor populaţiei Q1.4. Criza economică Q1.5. Instabilitatea politică şi legislativă Q1.6. Integrarea României în Uniunea Europeană Q1.7. Lipsa locuinţelor Q1.8. Lipsa locurilor de muncă Q1.9. Lipsa protecţiei sociale pentru categoriile defavorizate Q1.10. Problema inflaţiei şi a preţurilor Q1.11. Problema securităţii individului Q1.12. Problemele din învăţământ şi cultură Q1.13. Problemele din agricultură Q1.14. Problemele din sistemul sanitar Q1.15. Sărăcia ui u u L_l L_l ____________ Rang L_l u L_l L_l l_l L_l l_l U u u Numărul |_(|_ _|{_ _|

Aplicat lui G2 la momentul T3 după introducerea variabilei independente

59

Q2. în ce măsură credeţi că sunt dezbătute în ziare, la radio sau televiziune următoarele probleme: ăă în mică III II Deloc MUCI Q2.1. Accelerarea privatizării Q2.2. Birocraţia şi corupţia Q2.3. Creşterea veniturilor populaţiei Q2.4. Criza economică Q2.5. Instabilitatea politică şi legislativă Q2.6. Integrarea României în Uniunea Europeană Q2.7. Lipsa locuinţelor Q2.8. Lipsa locurilor de muncă ţ ţşţ ăţ ăţăşă Q2.13. Problemele din agricultură Q2.14. Problemele din sistemul sanitar Q2.15. Sărăcia Q3. Sexul: 1. Masculin Q4. Vârsta: 1. 18-20 ani 3. 31-40 ani 5. 51-60 ani 1 3 5 2. 21-30 ani 4. 41-50 ani 6. Peste 60 ani 2 4 6 1 2. Feminin 2 1 1 m 2 2 2 3 3 3 1
1

măsură 2 3 2 2 2 2 2 2 2 2 a 3 3 3 3 3 3 3

1
1

1
1

1

1

Q5. Ultima şcoală absolvită: 1. Fără şcoală 1 2. 4 clase 2

60

unde consideraţi că v-aţi plasa din punctul de vedere al agresivităţii personale?_ _ 61 . 1. Studii superioare 9. B. Venitul total pe familie: |_ _11_11_11_11_11_11_11_|J__| lei Exerciţiul 2 A. De stat 1 2. cu atât comportamentul lor se va modifica în sensul creşterii violenţei actelor lor şi sporirii propriei lor percepţii asupra acestui tip de comportament. Ipotezele de lucru Cu cât subiecţii sunt expuşi mai mult la un mesaj vizual „X" care prezintă acte agresive. 2. Studii post-universitare 9 Q6. Nu lucrez Q7. 7 clase 3 4. cu atât comportamentul acestora se va modifica în sensul creşterii violenţei actelor lor şi sporirii propriei lor percepţii asupra acestui tip de comportament. Sectorul de activitate în care lucraţi: 1. Şcoală post-licealâ 7 8.Pre-testarea CHESTIONAR Aplicat lui G1 la momentul T1 (pre-testare) înainte de introducerea variabilei independente asupra lui G1 Sincer i i i—i Echilibrat Q2. Liceu 7.3. Instrumentele de lucru Numărul |___||__||__| Etapa 1 . Cu cât subiecţii de sex masculin sunt expuşi mai mult unui mesaj vizual „X" care prezintă acte agresive. Ocupaţia: [ 5 Q12.10 clase 5. Privat 4 6 8 2 5. Pe o scală de la 1 (minimum) la 5 (maximum). Şcoală profesională 5 6.

Cu ce sentimente priviţi scenele de violenţă din filme şi alte emisiuni "V: Cu plăcere 1 Niciodată 3 Cu indiferenţă 2 Cu dezaprobare 3 Q7. au c următoarele cte.Q3. Da 1 2. Credeţi că televiziunea are asupra spectatorilor o influenţă mai degrabă: Q4. Nu 2 Q8. Aţi văzut filmul „TTVWM"? 1. iar 7 că îl preferaţi „în cea mai mică măsură"): Poziţia Comedie V-/UI 1 IWUIW Film de acţiune Thriller Film de dragoste Film erotic Film poliţist Film SF l__l U l_l 1—1 l_l l_l Q5. Pe o scală de la 10 (minimum) la 100 (maximum) cât de violent vi s-a părut?______________________________________________________ 0 10 20 30 40 50 Q9. în ce măsură credeţi că în 60 70 80 90 100 a dvs. (1 înseamnă că îl preferaţi „în cea mai mare măsură". Vă rugăm să ordonaţi următoarele genuri de filme într-un clasament al preferinţelor dvs. Urmăriţi la TV filmele şi emisiunile care prezintă scene de groază şi violenţă:____________________________________________________ Adeseori 1 întâmplăto 2 r Q6. 62 .

localitate Io a Frecvente doar în anumite zone 2 2 Rar întâlnit e 3 3 Oamenii vorbesc urât între ei în familie Oamenii se înjură pe stradă Persoane bătute de alţi membri ai familiei Persoane lovite pe stradă 1 1 2 3 1 Consumul de droguri ş Scandaluri şi bătăi între grupuri de tineri. Din următoarea listă de atribute alegeţi trei [de la cel mai important (1) la cel mai puţin important (3)] pe care le consideraţi a vă caracteriza cel mai bine în funcţie de intensitate:_________________________________________ Calm Agresiv Sincer Alegere l_l u u 63 . găşti de cartier 1 2 2 3 3 1 2 3 Q10. Credeţi că trăiţi într-o societate violentă? 1 i Etapa 3 .Post-testarea CHESTIONAR Numărul |___11_11_11 2 Nu 2 Aplicat lui G1 la momentul T3 (post-testare) după de introducerea variabilei independente asupra lui G1 Q1.

(1 înseamnă că îl preferaţi în cea mai mare măsură. Pozitivă 1 2.Dur Insensibil Echilibrat 1 1 1_____________1 u LJ Q2... Credeţi că televiziunea are asupra spectatorilor o enţă mai influ 1. Mediul de rezidenţă : Bucureşti. Urmăriţi la TV filmele şi emisiunile care prezintă scene de groază şi violenţă: Adeseori 1 întâmplător 2 Niciodată 3 Q14. Pe o scală de la 1 (minimum) la 5 (maximum) . iar 7 că îl preferaţi în cea mai mică măsură. 1 Altă localitate. Din următoarea listă de atribute alegeţi trei [de la cel mai important (1) la cel mai puţin important (3)] pe care le consideraţi a vă caracteriza cel mai bine în funcţie de intensitate:_________________________________________ Calm Agresiv Alegere u 1 1 l_J 64 .. Vârsta: |_||_| ani Q15. Negativă degrabă 2 Q4. Vă rugăm să ordonaţi următoarele genuri de filme într-un clasament al preferinţelor dvs. Ocupaţia: I Q16. 2 CHESTIONAR Numărul |_||_||_|| Aplicat lui G2 la momentul T3 (post-testare) Q1. unde v-aţi plasa din punctul de vedere al agresivităţii personale?_______________________ 1 2 3 4 5 Q3.) ____________________________ Poziţia Comedie Film de acţiune Thriller Film de dragoste Film erotic Film poliţist Film SF u l_l l_l L_l L_l l_l u Q5..

Cu ce sentimente priviţi scenele de violenţă din filme şi alte emisiuni TV Cu plăcere 1 Cu indiferenţă 2 Cu dezaprobare 3 Q7. unde v-aţi plasa din punctul de vedere al agresivităţii personale?_______________________ 1 2 3 4 5 Q3. Pe o scală de la 1 (minimum) la 5 (maximum) . Credeţi că 1. Credeţi că trăiţi într-o societate violentă? 1.Sincer Dur Insensibil Echilibrat L_l L_l U l_l Q2. au loc următoarele acte. Pe o scală de la 10 (minimum) la 100 (maximum) cât de violentă vi se pare că este? 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Q9. Da 2. Negativă degrabă 2 Q4. Vă rugăm să ordonaţi următoarele genuri de filme într-un clasament Q6. Nu Q8. Frecvente doar în anumite iulie Oamenii vorbesc urat intre ei in îamilie Oamenii se înjură pe stradă Persoane bătute de alţi membri ai familiei Persoane lovite pe stradă Alcoolici Prostituate 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 o o 3 3 3 3 3 65 . Pozitivă televiziunea are upra spectatorilor o uenţă mai as 1 infl 2. în ce măsură credeţi că în localitatea dvs.

3. ierarhizării dezbaterii acestor probleme în mass-media („agenda media"). Masculin 1 2 2 2 3 3 3 1 2. 1 Altă localitate. B. Ocupaţia: I Q13. Vârsta: |____||__| ani Q12. Feminin 2 3 2 Q11. 4.. 66 .Consumul de droguri 1 Cerşetorie 1 Scandaluri şi bătăi între grupuri de 1 tineri. Ipotezele de lucru 1. 2 III. Dacă nivelul de cunoştinţe individuale despre problemele discutate în massmedia este mai mare de 50% din totalul eşantionului. elaborarea unui „portret ideal" al jurnalistului român din perspectiva opiniilor şi atitudinilor publicului.. găşti de cartier Cazurile de trafic de came vie Date personale: Q10. atunci publicul media va selecta activ dintre alternativele de comunicare în masă în funcţie de aşteptările şi nevoile sale concrete. ANCHETA Exerciţiu 1. variate segmente din audienţa totală le asociază propriilor activităţi cotidiene.. Mediul de rezidenţă : Bucureşti . Identificarea nevoilor de informaţie ale membrilor publicului atunci când aceştia Delimitarea şi definirea „nevoilor" derivate din expunerea la media pe care Identificarea temelor de interes public („agenda publicului") vs. A. 2.. Sexul: 1. Obiectivele de cercetare 1. delimitarea Definirea „statusului" pe care jurnaliştii îl au în rândul audienţei media şi consumă mesajele transmise mass-media.

în acest mod aţi fost ales şi dumneavoastră. Instrumentul de lucru CHESTIONAR Număr: UUUU Tip de localitate: Localitate |____||__||__|l__| Judeţul IJIJIJIJJ Aria culturală |_||_||_||_| Nume operator/interviator: |_ _ _||__||__| Data completării chestionarului |_J|___||__||__| Controlor|__|UU|_| Nume controlor: UUUUUUUUU Tip de control:_______ 1. Efectele comunicării de masă asupra comportamentului social şi a coeziunii micro-grupale vor fi mediate de tipul comunicării interpersonale. 4. audienţa radio-TV şi preferinţele în materie de presă scrisă şi posturi radio-TV din România. Oraş 67 . Completând acest chestionar ne puteţi ajuta la explicarea unor aspecte legate de activitatea mijloacelor de comunicare în masă din România. Relaţia cauzală existentă între „agenda publicului" şi „agenda media" va fi mediată de percepţiile diferite ale rolului şi funcţiilor profesioniştilor media în plan social. 3. C. ele fiind folosite 1. Direct 2. Indirect OBSERVAŢII: Stimate Domn/Doamnă. Dacă nivelul de consum al mesajelor mass-media este scăzut şi se înregistrează un nivel semnificativ de asociere a sa cu susţinerea de către individ a unei poziţii tradiţionale în ierarhia de status. Ancheta cuprinde aproximativ 800 de persoane din întreaga ţară alese la întâmplare.2. Institutul XXXXX face în momentul de faţă o anchetă privind lectura ziarelor şi revistelor. Comună 2. atunci subiecţii intervievaţi vor avea o „agendă" personală dominată de probleme sociale (şi nu de cele politice). Vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră sunt absolut anonime.

JJJJJ 13.5. Revista preferată ă Q4. ZZZZZ 4.pentru obţinerea unor statistici generale. antenă satelit) Q4.4. AAAAA 3. EEEEE 10 CCCCC 1 \j . 11111 7.2. a asculta radioul sau a urmări televiziunea (Notă pentru operator. NNNNN 11. V-am ruga să ne spuneţi care este (Notă pentru operator. Se completează liniile) ă cablu. V-am ruga să ne spuneţi cât timp acordaţi în cursul unei zile pentru a citi presa scrisă. \_/ \-/ \_y 12. Vă mulţumim anticipat pentru răspunsuri şi pentru contribuţia dumneavoastră la această cercetare. Ziarul preferat 98. Q2. RRRRR 14. Nu este cazul 98 68 . Alt ziar (Care? _) 98. Ascultare radio ă televiziune 1 2 3 4 5 CO 1 1-2 ore 2 2 3-5 ore 3 3 Peste 5 ore 4 4 Deloc NS/N 5 5 R 9 9 Q4. Ziarul local (Care?_ ) 99. Nu citesc 2 4 6 oo 12 14 98 Q3. Se dă lista 3 subiectului)_______________________________________ Sub o oră 1 Q3. GGGGG 6.sunt posibile mai multe 1. UUUUU fa. BBBBB 15. NŞ/NR 1 3 5 7 g 11 13 15 99 2. Pe care dintre următoarele ziare le-aţi citit dată (Notă pentru operator: Se dă lista 2 subiec n ultima săptămână cel puţin o ului . DDDDD 8.

QQQQQ 1 3 5 7. KKKKK 6. HHHHH 3. NNNNN 12. VWW 9. OOOOO 7 9 11 13 2. Revista locală (Care?_ ) 19 99. (La televiziune) ă ă preferată ă preferat ă •adio) Emisiunea Dlitice preferată Q6. BBBBB 8. WWWWW 11. NŞ/NR 99 Q6. CCCCC 17 19. Sunt posibile mai multe răspunsuri)____________________________________________ 1.LLL LL 15.Q5. Pe care dintre următoarele reviste le-aţi citit în ultima lună cel puţin o dată: (Notă pentru operator: Se dă lista 4 subiectului. GGGGG 4. YYYYY 13. UUUUU 18. Nu este cazul _) 16 18 98 2 4 6 00 10 12 14 integrame/rebus 17. V-am ruga să ne spuneţi care este (Notă pentru operator: Se corn- Q6. (La radio) Emisiunea cultural-artistică preferată 69 . RRRRR 14.2. 0 revistă de 15 16. Altele (Care? 98.7.

NS/NR 9 Q9.2.1. După părerea dvs.A. V-am ruga să ne spuneţi pentru care motiv urmăriţi aceste emisiuni: (Notă pentru operator: se completează răspunsurile pe linia punctată.B. Un singur răspuns posibil indicând 1. Care este canalul pe care îl urmăriţi cel mai frecvent: (Notă pentru operator: se completează pe linia punctată. în prezent şi în ţara noastră oamenii au posibilitatea să vadă programele unui număr mare de televiziuni. consideraţi că programele actuale ale TVR 1. 2. Mai slabe 3 9. Nu răspund Q12. NS/NR Q12. Maximum Q12.2. Mai curând diferite 9. Q9. Mai curând asemănătoare 2. 99. Emisiunile de „Ştiri/Actualităţi" 9. Mai slabe: Q9.A. Q9. Serialele 9 3. La fel 2 3.B. NS/NR Q8. Q9. Comparativ cu anii trecuţi dvs.A. programele pe care vi le oferă diferitele televiziuni sunt(Notă pentru operator: un singur răspuns posibil) 1. V-am ruga să ne spuneţi pentru ce credeţi că sunt (Notă pentru operator: Q9.1.B.Q7. 99. 1. Mai bune: Q9. Nu răspund 99 Q11. 70 . Mai bune 1 2. Dezbaterile cu invitaţi 2.

Nu are nici o influenţă 6 71 . Copiii 3 4. V-am ruga să ne spuneţi care sunt în general motivele pentru care dvs. Cu vecinii 1 1 4 1 1 Uneori Niciodat Nu 2 2 2 ă 3 3 3 răspund 9 9 9 Q15. Provoacă discuţii contradictorii 5. Cât de des aveţi/purtaţi discuţii pe baza celor citite în ziare.: (Notă pentru operator: se dă lista 7 subiectului. 3. Soţul 1 2. Ce efecte credeţi că are urmărirea televiziunii asupra membrilor familiei dvs. Soţia 2 3.Q13. ascultaţi radioul şi priviţi la televizor (Notă pentru operator. citiţi presa scrisă. 2. Părinţii 4 9. Influenţează într-un mod CO negativ comportamentul/purtarea copiilor 6. cine alege canalul/emisiunea transmisă la radio/la telviziune atunci când mai mulţi membrii ai familiei sunt prezenţi? (Notă pentru operator: un 1.1. Maximum două răspunsuri posibile):_____ 1. Maximum două răspunsuri ă 1 3. Pentru a mă putea orienta mai uşor în diverse activităţi 5. De obicei. 4. La locul de muncă Q14. în familie Q14. Pentru a-mi petrece în mod agreabil timpul liber 9. Pentru a avea un motiv de discuţie cu alţii 6 « 6. Cu prietenii Q14. Nici unul/Nu răspund 5 9 3 . Altul (Care?) Q14. Pentru a mă informa în legătură cu actualitatea politică 3. Se dă lista 6 subiectului. 2. Pentru a înţelege ce se întâmplă în societate 4. NS/NR 9 Q16. ascultate la Des Q14. Influenţează orarul 5 ăăă 2 4 4.

3. Agricultură Q18. Documentare şi reportaje 1 .. Dezbateri economice Q17.4.6. Filme artistice 1 Q17.. rreiun şi iniiaţie Q18. Des Uneor Rareori Niciodat NS/N Q17.9. . Privatizare AHO O O^tm**!* ui o. Reclamă Q17. Seriale Q17.5. V-am ruga să ne spuneţi cât de frecvent discutaţi cu alte persoane Deseor i Q18. Programe de 1 i 2 2 2 o 2 3 3 3 Q O ă 4 4 4 A t R 9 9 9 q „Ştiri/Actualităţi" Q17.11.1. V-aş ruga să-mi spuneţi cât de des vizionează membrii familiei dvs.1. . Corupţie Q18.2. învăţământ 1 2 o 2 ti 2 2 2 ă 3 3 o o 3 3 3 9 9 o y 9 9 9 1 1 1 72 .10.activităţilor casnice 9. Dezbateri politice Q17. NS/NR 9 Q17.o. şomaj n 1 fl ^ Orotiiri ci inflotia u io. Emisiuni de jocuri şi concursuri •j 017 7 Pronramp rultiiralp (tpatrw ă Q17.2.5.8. Interviuri 1 1 1 2 3 4 9 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 9 9 co 9 9 9 1 1 1 Q18. Q17.12.

8. Care este postul radio/TV pe care aţi început să-l urmăriţi? (Notă pentru Q30. Intrarea în NATO şi Uniunea Europeană 1 ' 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 9 9 9 9 9 9 Q19.2. A rămas la fel 9. (Notă pentru 1. A crescut 1 3 2. Nu 2 9.10. în ultimul an nivelul de trai al familiei dvs. Q30.2. Traiul zilnic Q18.11. Q27. Actele de delincventă. NS/NR 2 9 Q20. Problemele de familie Q18. Sănătate Q18. V-am ruga să ne spuneţi care ar trebui să fie acum rolul televiziunii în Q27. 99.9.1. infracţiuni Q18.12. Da 1 2. După părerea dvs. NS/NR 9 Notă pentru operator: Dacă subiectul a răspuns „Da" se completează întrebările Q30. Sărăcie Q18.7. Q30. Care este emisiunea radio/TV pe care aţi renunţat să o mai urmăriţi? (Notă pentru operator se completează răspunsurile pe linii)_________ Q27. Q31 şi Q32.1. Nu răspund 99 Q31. Care este emisiunea radio/TV pe care aţi început să o urmăriţi? (Notă 73 . S-a înrăutăţit 3. 99. e trece la Întrebarea Q33.Q18. Nu răspund 99 1. dacă nu.

la radio şi la televiziune aţi prefera să ascultaţi. 99. în presa scrisă.1 99. Ziare/Revi ste 1 Q33. Nu răspund Q31.1 TTTTT 74 .3.□ □ ^- 2 9 1 2 9 1 2 9 1 2 9 2 2 j ) 1 2 9 1 9 1 2 9 1 2 2 9 9 1 2 9 1 2 9 Q34.1. (0 3 z □ Z ^. în cazul în care nu urmăreşte postul sau tipul de emisiune se notează Q35. 99 Q33. Nu răspund 99 Q35. Televiziun e 1 2 9 2 9 1 1 1 2 9 1 c 3 0 3 3 3 — T z ^. citiţi sau/şi să urmăriţi mai multe articole/emisiuni (Notă pentru operator: se dă lista 13 c Divertisme nt Politice CulturalSportive 3 C O ~ z z Q33.1.2.031. Care sunt motivele pentru care doriţi aceasta? (Notă pentru operator se Q34. V-am ruga să acordaţi o notă de la 1 (minimum) la 3 (maximum) calităţii programelor transmise de următoarele posturi de televiziune (Notă pentru operator: se dă lista 13 subiectului.

YYYYY Q35. 77777 Q36. CCCCC Q36.9.6.3.4. AAAAA Q35. BBBBB Q35.5. PPPPP Q35.2. NNNNN Q36. „SSSSS" Q35.5. Studioul local al Radiodifuziunii Române Q35. V-aş ruga să acordaţi o notă de la 1 (minimum) la 3 (maximum) calităţii următoarelor tipuri de articole citite în ziare (Se dă lista 14 subiectului.8. în ce măsură credeţi că sunt dezbătute în ziare. la posturile de radio şi televiziune următoarele probleme (Notă pentru operator: se dă lista 15 subiectului) Mult 75 . AAAAA Q36. RRRRR Q36. Studioul local al BBBBB Q35.1. în cazul în care nu citeşte ziarul sau tipul de articol se notează „99") Q36. RRRRR Ăţă Q36.2.8.3.6.Q35.10. Alt ziar central Q37. GGGGG Q36.4.7.7. BBBBB Q36. EEEEE Q36. Ziarul local Q36.9.

infracţiuni Q37.11. Preţuri şi inflaţie Q37. Traiul zilnic Q37.STATAV" (PPPPP) 3. Sănătate Q37.4. Privatizare Q37.MIMLA" (YYYYY) 7.2. Alta (Care? _) 1 3 5 7 9 11 2. „ASQWE" (PPPPP) 8 10. .8.7.QWESA" (AAAAA) 9. Nu răspund 99 76 .6. . „QWXQY" 2 (AAAAA) 4. . învăţământ Q37. „ASWQD" 10 (PPPPP) 99. .ASASQ (YYYYY) 11.3. . Acte legate de delincventa. Sărăcie Q37.MATVA" (BBBBB) 5. Şomaj Q37.5.12.9. „ZTXYQ" (BBBBB) 6 8. Corupţie Q37. Intrarea în NATO şi Uniunea Europeană Q38.Suficient Puţin Deloc NS/NR Q37. Aţi putea să ne spuneţi pe care dintre următoarele emisiuni de dezbatere politico-economică le-aţi urmărit la televiziune în ultima săptămână 1 1 2 2 3 3 4 4 9 9 1 1 2 2 3 3 4 4 9 9 1. „UTWQY" (PPPPP) 4 6.1.10. Agricultură Q37. Problemele legate de viaţa de familie Q37.

Q39. Aţi putea să ne spuneţi pe care dintre următoarele feluri de seriale le urmăriţi cu mai mare plăcere? (Notă pentru operator: Se dă lista 17 subiectului -mai multe răspunsuri posibile) 1. Serialele latino-americane de dragoste 2. Serialele americane de acţiune/poliţiste 3. Serialele care prezintă unele profesii (avocat, poliţişti, medici) 4. Serialele americane despre oameni şi familii bogate 5. Serialele ştiinţifico-fantastice 6. Serialele cu subiect distractiv 7. Serialele despre problemele şi vieţile oamenilor obişnuiţi 8. Altele (Care ? 9. NS/NR

Q40. Gândindu-vă la starea sufletească pe care v-o trezesc serialele v-aş ruga să-mi spuneţi motivele pentru care le vizionaţi (Notă pentru operator Se dă lista 18 subiectului- maximum două răspunsuri posibile) 1. Pentru plăcerea imaginilor 1 şi a poveştilor prezentate ăăăă 5. Găsesc în ele tot felul de învăţăminte legate de felul în 5 care trebuie să te comporţi în viaţă 8. îmi dau prilejul să visez la o 7. îmi arată cum pot răzbi în viaţă ăăţ 9 99. Nu răspund 99 7 lume mai frumoasă decât viaţa mea de toate zilele 8 viaţă 6. Mă ajută să rezolv unele probleme legate de familie 6 2. îmi plac eroii şi personajele din seriale ăăş 4 2

77

prinse personajele Q41. V-am ruga să ne spuneţi cu care din următoarele afirmaţii referitoare la rolul ziariştilor în societate sunteţi de acord (Notă pentru operator: Se dă lista 19 subiectului - maximum două răspunsuri posibile)_______________ 1. Ziariştii trebuie să acţioneze astfel încât să-i împiedice pe cei care au puterea economică şi politică în societate să comită ilegalităţi 2. Ziariştii trebuie să se implice direct în rezolvarea problemelor tranziţiei în societatea românească 3. Sarcina ziariştilor este doar de a-i informa pe cei aflaţi în funcţii de conducere (politice, economice) despre problemele grave şi importante din societate pe care numai aceştia le pot rezolva 4. în calitatea lor de reprezentanţi ai „opiniei publice", ziariştii au datoria de a lua o poziţie critică faţă de orice aspect negativ care apare în societate

5. Ziariştii trebuie să informeze despre ceea ce se întâmplă în societate 6. Ziariştii fac mari deservicii ţării prin prezentarea primordială a aspectelor negative din societate

7. Ziariştii reprezintă un grup „închis" care are puţine legături cu publicul lor 8. în general, ziariştii nu fac decât să-i stânjenească în muncă pe cei aflaţi în funcţii (politice şi economice) de conducere 99. Nu ştiu/Nu răspund 99

Q43. V-am ruga să menţionaţi ziariştii care consideraţi că se bucură în opinia publică de: (Notă pentru operator se completează răspunsurile pe linii) Q43.A. Cea mai mare încredere: Q43.B. Cea mai mică încredere:

78

Q43.A.1. Q43.B.1, Q43.A.2. Q43.B.2. 99. Nu răspund 99

Q44. V-am ruga să apreciaţi următorii ziarişti din punctul de vedere al competenţei profesionale, obiectivitătii şi independenţei cu care tratează problemele, al felului de a discuta cu invitaţii şi al prezenţei fizice. Vă rugăm să acordaţi o notă conform listei alăturate: (Notă pentru operator se dă lista 20 subiectului -dacă subiectul nu răspunde se notează în dreptul rândului respectiv zero) Q44.A. MTMTMT (AAAAA) I. Competenţă II. Neutru —_1„ -----1...2 - —3- Incompetent —...2— - —3- Dependent politic -2— —3- Tratarea nepotrivită a invitaţilor •— 1-„2— —3- Prezenţă fizică dezagreabilă

III. Respectul pentru .. —1invitaţi IV. Prezenţă fizică agreabilă .

Q44.B CBCBC (YYYYY) I. Competenţă II. Neutru ţ —1— _2— ţăă Q44.C ISISI (TTTTT) ----3ţăăă —1_ —2---- ----3—2---—1— —2---- ---3~ ăţ Dependent politic

79

-1 —A. Neutru III.Tratarea nepotrivită a invitaţilor ţăăă „_2 —3- .___2___ —3.Dependent politic —1~ -2. Neutru ţ —1_ „2— —3.Incompetent -1. Competenţă II.—o Dependent politic — — 1-— .-— 1—1- . Respectul pentru invitaţi ţăăă - _.. Neutru III.. Respectul pentru invitaţi IV.Tratarea nepotrivită a invitaţilor Prezenţă fizică dezagreabilă -2— —3..—3-.—2— —3.—3.Dependent politic -1-2---. Prezenţă fizică agreabilă Q44... Prezenţă fizică agreabilă -1- -2---.2---2- I.—3. Prezenţă fizică agreabilă III. Competenţă II. Respectul pentru invitaţi IV.F RCRCR (YYYYY) ţă — 1II. Competenţă II._ -3Tratarea nepotrivită a invitaţilor Prezenţă fizică dezagreabilă —3-. Prezenţă fizică agreabilă „ I.1..Prezenţă fizică dezagreabilă f\AA U MMr^MM / 1 1 1 1 1 \ 80 .Tratarea nepotrivită a i4 invitaţilor -2.„2--...—3~ Tratarea nepotrivită a invitaţilor IV.Dependent politic -1 „2--.Incompetent — —1.Incompetent . Neutru ţ —-l —1— —2— —3.2__ —3.ţăăă _2 -~ —3-.Incompetent IV.—3.

n InMUINIVI^I 1 1 1 \) ţă 4 II._2----.1.-1- InrximDetent „2--._1„ .. Muncă Q45. Reuşită profesională 81 .. Respectul pentru —1.Dependent politic III.6.3. unele valori generale. Neutru III. Respectul pentru invitaţi IV PrP7«»ntă fizică IV* 1 l&fcwlllg 1 icluu agreabilă .„2--.~-3- Tratarea nepotrivită a — 1- invitaţilor Prp7pnt5 fizică -2. Am dori să ştim cât de importante sunt pentru dvs.2.—3~ 1 1 w £. Patriotism Q45.2_ 1 Q45. Spirit de competiţie Q45. Altruism/Spirit de sacrificiu ă 045 8 Prieteni ş Q45.5. Integritate morală/Onestitate Q45..vJ4*». Democraţie Q45. V* 1 1 ICI ll£.10. Libertate personală Q45.—3.11.4.IVsCl dezagreabilă ţă II.Dependent politic .-2-—3. Neutru ----1.—3» Tratarea nepotrivită a Invitaţi ţăăă —— _. V-am ruga să acordaţi o notă de la 1 (minimum) la 3 (maximum) celor din lista —3-invitaţilor ţăăă Q45.

De prezentarea 4 2.B. sunteţi mai curând: 1. încrezător 1 2. Nu ştiu/Nu răspund 2 9 Q47. Nu răspund Q52. Aţi putea să ne spuneţi care sunt televiziunile în care aveţi cea mai multă. Nu răspunde Q46. Comparativ cu situaţia din momentul X aţi putea să ne spuneţi dacă încrederea pe care o aveţi acum în guvernul aflată la putere (Notă pentru operator: un singur răspuns posibil) 1. A rămas neschimbată 3. 82 Q52.B. 1 soluţii politici Q50. Postul de televiziune în care aveţi cea mai puţină încredere: Q52. A scăzut 9.1 . După părerea dvs.A scăzut 3. respectiv.13.Q45.A. Bunăstare materială Q45. A rămas nechimbat 9. cea mai puţină încredere (Notă pentru operator se completează pe linii numele postului TV începând cu cea în care subiectul are cea mai mare încredere .1. După părerea dvs. în ultimul an nivelul de trai al populaţiei ţării: 1. înţelegere socială Q45. NS/NR 9 Q48. idei.12.maximum două răspunsuri posibile):__________________ ţ Q52. De compromiterea adversarilor o 2 n y propriilor programe.99. Neîncrezător 2 9. propuneri. oamenii politici se dovedesc în general preocupaţi mai degrabă de: 1. Gândindu-vă cum merg lucrurile în ţară în ultimul an v-am ruga să ne spuneţi dacă dvs. A crescut 1 2. A crescut 1 3 2.

Feminin 2 ţ ţ . 41-50 ani 6 . Gândindu-vă la viaţa dvs. Peste 60 ani 2 4 6 83 1 2. Asigurarea legalităţii şi ordinii în ţară 3. NS/NR 99 Q55. ZI-JU ani 4.B. Nu răspund 9 La sfârşit v-am ruga să ne oferiţi câteva date suplimentare referitoare la dvs. înţelegerea mai bună între toţi cetăţenii ţării 99. Vârsta: 1. Masculin Q57.A.Nu răspund 99 Q52. 51-60 ani 1 3 5 2. 18-20 ani 3. Mai multe locuri de muncă şi reducerea şomajului 1 2.A. Stoparea creşterii preţurilor 7. După părerea dvs.. reforma în România trebuie să ducă la: (Notă pentru operator: se dă lista 22 subiectului . aţi putea să ne spuneţi dacă vă consideraţi o z 3. Q52. a caselor naţionalizate şi a altor proprietăţi 6. Sexul: 1. înlăturarea corupţiei şi a abuzurilor 9. 31-40 ani 5.99. Atragerea investiţiilor străine în economie 8. Combaterea sărăciei şi o mai mare dreptate socială 4.maximum două răspunsuri posibile) 1. Nu pot aprecia 3 9. Restituirea pământului.2.Nu răspund 99 Q54. Grăbirea reformei economice şi a privatizării 5.Q52.99.2. Q52.B. Q56.

NR 9 Q58. 7 clase 3 4. Starea civilă: (Notă pentru operator se completează răspunsul pe linie) Q64. Liceu 6 7. 1. Obiectivele de cercetare Definirea tipologiilor concurente de consumatori ai mesajelor media scrise din Identificarea elementelor constitutive ale profilului socio-demografie şi valorico- România. Religia: (Notă pentru operator se completează răspunsul pe linie) Q63. Ultima şcoală absolvită: 1. atitudinal pentru cititorii ziarului „AAAAA". Şcoală profesională 5 6. Şcoală post-liceală 7 8. Venitul total al familiei dvs. 4 clase 2 3. Studii post-universitare 9 Q60.: |_||__||__||__| |_JL_II_J 'ei Exerciţiu 2. Fără şcoală 1 2. Studii superioare 8 9. A. Numărul membrilor familiei dvs. 2. 84 . 10 clase 4 5.9.: |_ ||__| membrii Q65. Ocupaţia actuală: (Notă pentru operator: Se completează răspunsul exact al subiectului)___________________________________________ Q61. Naţionalitatea: (Notă pentru operator: se completează răspunsul pe linie) _____________________________________________________ Q62.

Citiţi suplimentele gratuite care însoţesc ziarul „AAAAA"? (Un singur răspuns posibil pe fiecare rând. 2. 4. Acasă 1 2. C. 1. prin includerea în cotidianul „AAAAA". atunci el dispune de un stoc maxim de capital simbolic. NS/NR 9 Q17. ar putea determina creşterea numărului de cititori pentru acest ziar. Completarea spaţiilor libere „ŢĂŢ ă răspuns posibil. Determinarea necesarului de informaţii şi a particularităţilor materialelor de presă care. atunci el va manifesta stabilitate în comportamentul de consum mediatic al articolelor pe teme economice publicate de acest cotidian. AAAAA de week-end 2. Intermedieri Da 1 1 Nu 2 2 2 m NS/NR 9 9 g Q15. 2.3. B. 7. 3. Ipotezele de lucru Dacă un cititor al ziarului „AAAAA" aparţine unui grup caracterizat prin modernitatea „stilului de viaţă" şi prin apartenenţa sa la un grup profesional cu o identitate constituită. 5. La locul de munca 2 9. 6. 3. ■ J Q11.) 1. Dacă un cititor al ziarului „AAAAA" are un consum cultural (implicit şi al între opiniile şi aprecierile cititorului „standard" al ziarului „AAAAA" şi inclumesajelor media) maximal. (Pentru cei care primesc ziarul „AAAAA" prin abonament) Unde primiţi zilnic ziarul „AAAAA"? (Un singur răspuns posibil) 1. cumpăraţi ziarul „AAAAA" mereu în acelaşi punct de vânzare/chioşc? 85 . derea informaţiilor pe care le citeşte în acest cotidian în activităţile sale cotidiene va exista o relaţie de dependenţă directă. (Pentru cei care cumpără ziarul „AAAAA" de la chioşc) Dvs.) 1.

Evenimente în top ă l_l u 1 1 1______1 4. 10 clase 5. Şcoală post-liceală ■ —. Menţionaţi în ordine descrescătoare trei rubrici pe care le apreciaţi cel mai mult într-un număr din ziarul „AAAAA": 1.I i i 1______1 l_l u u l_l u LJ l_l l_l L_l l_l 86 . Editorial 2.) 1. Da 1 2. Actualitatea socială l_l 6.1. Nu 3. Liceu 7. NS/NR Q30. 4 clase 3. 7 clase 4. Actualitatea economică u 7. Anchete l_l 9. Fără şcoală 2. Investigaţii l_l 5. Can-can ţ 1______1 l_l i i 1______1 l_l l_l l_J 1—1 u l_l l_l L. Cultura şi mass-media u 8. Actualitatea sportivă 11. Şcoală profesională 6. Cum apreciaţi în general ziarul AAAAA"? (Un singur răspuns posibil. Actualitatea externă L_l A f\ A aii ■ ■ Ita ■ 4 ■ LI l_l ii l_______l Q33. ** .3( 10.

) în mică măsură în mică măsură Deloc NS/NR 1. Actualitatea socială 6. Actualitatea sportivă 11.Editorial 2. Actualitatea economică 7. Anchete 2 87 .8. Studii superioare 9. Ce articole aţi dori să citiţi mai frecvent în ziarul „AAAAA"? (Sunt posibile maximum două răspunsuri. Articole despre fapte diverse Guvernului. Investigaţii 5. Evenimente în top 3. Preşedinţiei 3 4. în ce măsură aveţi încredere în informaţiile prezentate în rubricile din ziarul „AAAAA"? (Un singur răspuns posibil pe fiecare rând.) 1. Actualitatea externă 10. Articole despre activitatea ăş 4 1 2. 8. Can-can ţ Q39. Parlamentului. Actualitatea politică 4. Cultura şi mass-media Anchete 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 9 9 9 9 9. Studii post-universitare Q34.

Preţul ridicat 1 2. Articole despre economia mondială 9. Da 1 2. (Dacă „da") Din lista de mai jos aţi putea să ne spuneţi cât de des citiţi 9.â\'. Comentarii politice 12.) 1. Articole cu caracter ştiinţific 10 12 deosebiţi 11. Orientarea politică a ziarului nu a mai corespuns cu a mea 3. MMMMM i a Q49. aţi continua să citiţi ziarul chiar dacă nu ar mai continua să fie publicate unele rubrici?___________________________________ 1. Articole despre situaţia economică din România ăţ 9 10. Care au fos respective? (Sunt pos A 4 4 5 9 9 motivele pentru care aţi încetat să mai citiţi ziarul/ziarele bile două răspunsuri. Interviuri cu oameni O 6.l _\ adrese utile) 13. _J — . Dvs. GGGGG 10. Nu 2 3.5. Articole despre firmele K de stat 7. Ştiri de interes public 11 (legi. . xxxxx 1 1 2 2 3 4 4 5 5 9 9 9 5 13. Ştiri mondene 13 14. Nu mai am încredere în informaţiile prezentate 88 . NS/NR 9 Q46. Altele (Care? _) 14 Q40.

)______________________________________________________ Da Nu NS/NR o O 2 4 89 . Romane SF 5 Istorip w■ 5 IC fi Fconomifi w. Romane de dragoste 4.) 1. Polltologie. Corn putere/l nformaticâ/lnternet 1 3. Dans 5. Pictură/sculptură 7. Ce fel de cărţi obişnuiţi să citiţi? (Un singur răspuns posibil. Locuinţa dvs. Majoritatea prietenilor şi cunoştinţelor mele nu l-au mai cumpărat 6. psinoiogie Şţ A f\ 10 11. L_wUI IUI 1 IIO 8. NS/NR 99 Q59. O parte din ziariştii apreciaţi de mine nu au mai semnat articole 5..? (Un singur răspuns posibil. NS/NR Q57.: (Un singur răspuns posibil pe fiecare rând. Altul (Care?) 9.. SOuuiugie. 99 Q64. Muzică 6. Poezie ţţ 1 3 2. Nu este cazul 99. este dotată cu .) 1.4. Nu citesc 11 99. Sport extrem 8. NS/NR. Plimbări cu bicicleta 3 5 7 Q 5> 11 4. Care dintre următoarele activităţi constituie un hobby pentru dvs. Turism 2 4 6 11.

Radio 10. Şomer/fără ocupaţie 5. Nu lucrez 13 99. Maşină de spălat automată 7. Videocasetofon 9. Casnică 6. I wlwlvl I 1 2 2 g g 1 şăăă 5. Patron/liber profesionist 11 12. Tehnician/maistru 1 3 5 7 9 2. PC/calculator personal 13. Alta (care?} 13. NR D8.: 1. Cuptor cu microunde 14. Televiziune prin cablu 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 O c 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 g 9 Q 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 în final dorim să aflăm câteva date despre dvs. Muncitor necalificat 8. Care este activitatea princip ală nstituţiei în care lucraţi? a 90 . Aparat de înregistrat mesaje telefonice 15. Pensionar 3. Funcţionar cu studii medii 10 Personal studii sunerioare 2 4 6 8 10 12 99 11. Agricultor gospodărie individuală 7. Antenă satelit 17. Aspirator 8. Elev/student 4. Conexiune INTERNET 18. Muncitor calificat 9. Robot de bucătărie 16.1 Telefon 1 . Compact disc 12. Radiocasetofon 11.

Educaţie. Nivelul coeziunii interne în cazul unor grupuri sociale variate va depinde frecvenţa comunicării interpersonale şi de structurarea unor „vocabulare" particulare specifice. Ipotezele de lucru în comunităţile locale din mediul urban există o relaţie de dependenţă între tipurile de reţele comunicaţionale inter-personale şi „calificatorii statistici" ai populaţiei (vârsta. Alta (care?. 99. 2. 1 3 2. A. Servicii medicale 6. B. învăţământ.)? |___|__||_ _|| lei IV. Agricultură 11. Condiţiile şi elementele-cheie pentru aplicarea metodei observaţiei GHIDUL DE OBSERVAŢIE 1. 91 . NS/NR 7 9 11 12. Producţie/inginerie 3. chirii etc. Condiţiile necesare desfăşurării observaţiei 1. dividende. Administraţie de stat 4. Nu este cazul/Nu lucrez 99 | D14. Care este venitul total obţinut în luna precedentă de către toţi membri din gospodăria dvs. ocupaţia. Turism 9. între comunicarea directă din interiorul grupurilor şi elementele ritualice ale comportamentului din interiorul unui grup social va exista o relaţie de dependenţă reciprocă. cercetătorul trebuie să se familiarizeze cu „unitatea socială" studiată. Sector non-profit 2 4 6 8 10 cercetare 5. venitul etc). 3. 1. OBSERVAŢIA i Exerciţiu 1. înaintea începerii cercetării. pensii.1. Consultanţă ţ 10. (incluzând salarii. Servicii financiare/bancare 5 7.

dacă i se cere. explice. Cercetătorul trebuie să noteze tot ceea ce vede şi aude în conformitate cu specificul temei şi cu caracteristicile „unităţii sociale" studiate. 9. a aplana conflictele sau stările tensionale care pot apărea. „Elementele-cheie" ale unei observaţii în oricare dintre etapele observaţiei cercetătorul trebuie să fie atent la următoarele „elemente-cheie": (A) Cine este prezent într-o anumită situaţie socială? Cum poate fi el caracterizat? Care este rolul lui în unitatea socială? Cum şi când a intrat în aceasta? Cum este organizată unitatea socială din punctul de vedere al relaţiilor de rol şi care este structura decizională în interiorul ei? (B) Ce se întâmplă? Ce fac. şi nu are voie să utilizeze cunoştinţele sale sau poziţia sa pentru a determina ori. 3. Cercetătorul nu va discuta notele de observaţie cu subiecţii până când acestea nu Cercetătorul trebuie să adopte un comportament natural. dimpotrivă. 7. Cercetătorul trebuie să verifice şi să noteze dacă opiniile subiecţilor corespund Cercetătorul trebuie să fie onest şi deschis faţă de „unitatea socială" studiată. cum acţionează oamenii studiaţi? Cum începe şi cum se desfăşoară interacţiunea dintre ei? Care sunt elementele obişnuite în activitatea lor şi care sunt noutăţile? Cum reacţionează oamenii la acestea din urmă? Care este modalitatea de implicare a diferiţilor participanţi? Care este tonul general al comunicării dintre ei? Ce fel de limbaj corporal este folosit în acest timp? 92 . 4. 8. „unităţii sociale" studiate. de ce înregistrează acţiunile şi discuţiile oamenilor. depăşească o oră. înainte de a nota. care este scopul prezenţei sale şi la ce vor fi utilizate informaţiile. Cercetătorul trebuie să asigure subiecţii de caracterul confidenţial al informaţiilor înregistrate. să câştige încrederea Cercetătorul nu trebuie să se implice excesiv în activitatea „unităţii sociale" sunt redactate. să realităţii. 5. cercetătorul trebuie să memoreze secvenţele de comportamente Perioada de timp admisă între observaţia propriu-zisă şi notare nu trebuie să care vor fi incluse în foaia de observaţie şi în jurnal.2. ce spun. 2. 6. studiate.

diferite acte sociale şi cine le realizează. f. cât mai jne socială. Evenimentele care au loc. în ea sunt incluse urmă-ite şi descrise cât mai fidel. descriere. Activităţile care au loc . e.oamenii implicaţi .(C) Când are loc o acţiune? Cum este ea legată de alte activităţi sau evenimente? Cât durează? Cum poate fi caracterizat momentul în care începe? Care este rezultatul activităţii? (D) Unde are loc activitatea? Ce parte din mediul înconjurător contribuie la această acţiune? Se putea ea întâmpla şi în alt loc? Participanţii la acţiune se relaţionează în modalităţi diferite la obiectele din spaţiul fizic înconjurător? (E) De ce are loc această acţiune? Ce a precipitat apariţia ei? Se pot înregistra la participanţi atitudini diferite faţă de ea? Ce a contribuit la o anumită modalitate de desfăşurare a evenimentelor? (F) Cum se organizează acţiunea? Cum se relaţionează între ele evenimentele .servată. Timpul secvenţele temporale clar delimitate care sunt asociate unor activităţi sau/şi 93 .cu identificare.a reprezintă o „listă descriptivă" . . acţiunile particulare ale indivizilor.care este succesiunea lor în timp şi în spaţiu? Care sunt regulile şi normele evidente într-o situaţie socială? Care este modalitatea de relaţionare a -ipanţilor la alte situaţii sociale (anterioare şi/sau posterioare) în raport cu -e înregistrează/notează efectiv? "•oţiilor asociate rolului şi influenţei exercitate oţiile utilizării comunicării de masă • interiorul micro-grupurilor din '**uale şi de grup) în jării interpersonale în ^rvaţle". nume. Actorii sociali . d. b. Obiectele prezente şi modalitatea lor de dispunere spaţială. c.

de aceea fiecare cercetător va oferi la începutul notelor de observaţie o „Listă completă a semnelor" utilizate. locului Fiecare pagină notată trebuie să aibă o margine albă . mărimea ei . opiniile.>. Forma notelor de observaţie: 1. se începe un paragraf nou. C.se foloseşte descrierea Cercetătorul poate ataşa cartograme.m. 7. apare un dialog.cea a naratorului. 3.2009. Definirea tipului de documente sociale suplimentare „Notelor de observaţie". 4.. a subiectului citat. eveniment considerat de el important. II. g.. în acest caz el trebuie să indice clar semnificaţia simbolurilor folosite. Ele vor fi scrise la persoana I-a singular .. dialogurile. ataşând o legendă respectivului desen..„da/nu" . urmate de redarea afirmaţiilor. ///. Parafraza . Ori de câte ori are loc o nouă acţiune. Obiectivele unei acţiuni sociale şi cine le îndeplineşte..]. scheme care să redea un anumit la persoana I-a singular şi verbul la indicativ (un timp trecut): „am.. O propunere de „listă" ar fi .". atitudinile în contextele particulare în care acestea apar. „S" pentru Sorin etc). De exemplu: 22. Sufragerie. 5. 2. 8. întrebărilor lor. încadrate cu <. ora 17-21 p. cuvintele-cheie se încadrează cu „.însoţite de un anumit comportament corporal sau simplul act social neînsoţit de cuvinte ar putea fi indicat prin încadrarea între semnele f. Fiecare observaţie va fi clar delimitată spaţial de cele care o preced sau care îi începutul fiecărei noi observaţii se marchează prin indicarea timpului.. Dialogurile.reformularea unor dialoguri.ea putând fi adaptată în funcţie de realitatea concretă observată: /.. Citatele . h. şi duratei observaţiei efectuate. 94 . conversaţii etc. Răspunsurile scurte .de aproximativ 1/3 din urmează. „eu am.. Sentimentele celor studiaţi .propoziţiile. Stilul de redactare al notei de observaţie este cel direct .pe care cercetătorul o foloseşte chiar pentru a scrie comentariile personale (admise numai în acest caz).. grafice... o Dialogurile vor cuprinde la început cel puţin iniţialele persoanelor („C" pentru conversaţie. 6. se întâmplă ceva nou. conversaţiile care apar trebuie înregistrate adecvat..emoţiile. 2.03.. neobişnuit dar demn de a fi semnalat. Corina..".evenimente.".

3. (b). localitatea în care s-a născut. venitul aproximativ pe care îl are . (c). familia de origine. la ce unitate şcolară etc. deplasările dintr-un oraş în altul . (b). căsătorie. nivelul de şcolarizare/de educaţie . Simultan. terasă etc. televizor. radio. locuinţa este amplasată într-un bloc sau este o casă cu curte. Pe parcursul tuturor observaţiilor înregistrate se va ţine cont de obiectivul fundamental al cercetării: „Identificarea modelelor culturale ale consumului mediatic în familie". (b). vârsta.la acestea din urmă ataşându-se o „Legendă" pentru a explica simbolurile folosite. ce calificare are. de ce tip.cu repartizarea exactă a camerelor. rolul său în familie .garaj.ce şcoală a absolvit. dacă dispune de alte amplasamente externe . Locul observat va fi descris prin intermediul unei „Cartograme" . (d). Se va realiza o scurtă „Biografie socială" a fiecărui membru al familiei: (a). care sunt relaţiile dintre acestea şi membrii familiei (dacă sunt acceptaţi de toţi sau respinşi de o parte din familie). câţi vecini sunt în jurul casei . 4.DOCUMENTELE SUPLIMENTARE NOTELOR DE OBSERVAŢIE 1. (h). oamenilor şi evenimentelor care apar într-o anumită perioadă de timp (suprapusă observaţiei efectuate). se va indica dacă: (a). (f). profesia de bază.frigider. (e). evenimente considerate importante de subiecţi în plan personal.amplasarea locuinţelor acestora etc. ocupaţia actuală.prin indicarea anilor şi a locurilor unde acestea s-au întâmplat. ele pot fi descrise verbal dar şi grafic. dacă este elev. o descriere fizică sumară. copii. Se va înregistra astfel cât de des vin unele persoane la familia respectivă. Fiecare actor social . 2. De aceea subiecţii observaţi trebuie asiguraţi că elementele următoare vor păstra un caracter confidenţial şi vor fi folosite în scopuri exclusiv ştiinţifice. 95 . amplasării aparaturii tehnice în casă . traiectoria personală profesie. soţie. prin scheme. 5. Cu această ocazie se pot identifica modificări interne ale rolurilor şi relaţiilor din interiorul familiei . tatăl soţului etc.hartă a locuinţei . . (c). numele.va avea o „Fişă personală" care va cuprinde: (a). student.soţ.dacă acestea apar. (g). mobilierului din interior.membru al familiei . desene etc.dacă este salariat sau pensionar. (c). Notele de observaţie vor avea astfel drept scop principal descrierea locurilor. (d). telefon etc. Vor fi notate şi relaţiile de vecinătate şi de prietenie existente.

de televiziune. Generale: (a). dacă a existat un consens asupra formei şi utilităţii obiectului. (e). 7. unde este actualmente amplasat şi dacă a fost anterior în alt loc. Se va face o „Listă a tehnologiilor" din casă . (d). Se va realiza o „Schemă general" a familiei observate . reviste. cine a luat decizia de a-l cumpăra. (d). legată de serviciu.cât cheltuie în scopuri personale fiecare membru al familiei . pensia. relaţiile existente şi tipul acestora (de autoritate. de control.cărţi cumpărate. 8. de radio. pe ce teme/subiecte etc. dacă există simultan mai multe acţiuni în desfăşurare se va încerca prezentarea lor păstrând mai ales încadrarea temporală şi cea spaţială. de cooperare. cine la cumpărat/introdus în casă. care este utilitatea actuală a obiectului. Acest „orar" va cuprinde: (a). (b). atitudinile generale.suma de bani şi scopul cheltuielii. care este atitudinea şi localizarea celorlalţi membri ai familiei pe parcursul desfăşurării acţiunii.chirie. întreţinere. B. (d).spectacole.6. (b).bi sau monoparentală. (c). Cheltuieli: I. După o anumită perioadă de timp se va întocmi un „Orar" al activităţilor familiei în perioada de timp observată. televizor . Simultan se va indica şi tipul de familie .cât la sută reprezintă salariul. (c). durata deţinerii lor .abonamentul telefonic. video-recorder. divertisment . cine o îndeplineşte în principal .proporţia de venit total al familie care reprezintă contribuţia fiecărui membru . Se va realiza un „Buget al familiei" studiate structurat în funcţie de diferite categorii: A. Se va încerca identificarea unor „reţele de comunicare" în familie . perioada în care se desfăşoară o activitate.dacă apare un nou actor acesta este indicat. (e). ce fel de activitate este aceasta: casnică. casete audio şi radio. 9. (f). locuinţă . excursii etc. în ce scop şi cât de des. vizionări de filme.de când îl au.şi se va indica: (a).schimburi de replici verbale.în care se vor indica rolurile familiale deţinute de fiecare membru. //: Particulare . aparatură tehnică . reparaţii aparate sau maşină personală etc. (e). (b). altele.cine cu cine vorbeşte. radio. de supunere/obedienţă). cultură . la cablu. lumină etc. computer. alocaţia de stat pentru copii. se vor indica interacţiunile dintre membrii familiei pe parcursul acestor acţiuni . (c). Venituri . alimentaţie şi îmbrăcăminte. cine îl foloseşte. nucleară sau extinsă etc. (g).telefon. 96 . (h). care a fost contribuţia financiară a fiecărui membru din familie la cumpărarea obiectului. (f). cât de mult. se precizează de ce face aceasta şi a cui a fost iniţiativa implicării lui în acţiune. reacţiile lor. ziare. (f).

radio local sau central .10. Cinematograf 3. plecarea unuia dintre ei pentru a face o altă activitate. intervalul orar şi amplasarea aparaturii în locuinţă. publicitate etc. desene animate.sunt recepţionate simultan se va indica acest lucru. număr şi tip de persoane implicate. Birotică (dischete. „soap-opera"). serial („telenovelă". (h). tipul de program receptat . 11.prezenţa lor simultană în încăpere. (b). tipul de activitate în acest interval etc. video-recorder. CHELTUIELILE DE COMUNICARE ALE FAMILIEI Perioada de timp: UUUUIJUUU şi a ^N tante <£ ^ 4. la televizorul din sufragerie şi la cel din dormitor . (c).program informativ.) 97 . imprimantă etc. „talk-show".TV prin cablu sau satelit. dacă două canale . cine are iniţiativa acţiunii. aparatura tehnică utilizată . (f). canalul la care este transmis .dacă este un grup de două-trei persoane se va preciza cine sunt aceştia (dacă este o unică persoană.televizor. menţinând limitele orare.localizare.şi se va indica dacă acest lucru se desfăşoară în timpul observaţiei sau nu. membrii familiei care receptează acest program sau utilizează mijlocul tehnic.care va cuprinde: (a). Se va face o listă a „Modalităţilor de petrecere a timpului liber" . de localizare fizică şi indicând componenţa grupului expus la mesajul media .^^ aparatuni .de exemplu. Bf \0° 6* locuinţe '. radio. (d). telefon. Teatru 2. După o anumită perioadă se va întocmi un „Program al consumului thenologic" . . Concerte 4. (e). (g). Expoziţii 1. program de divertisment.v & indica daci^ 1. relaţiile dintre ei pe parcursul receptării . film. ribon.indicând numele acestuia. ea va fi numită). cine a avut iniţiativa urmăririi acestui program şi reacţiile celorlalţi membrii ai familiei.

reparaţii aparate sau ma% cheltuie în scopuri personale fie cheltuielii.jp ± 5. B. câţi veci. culturfc?*^^ radio. (d). Cheltuieli: etc.2. . Cultură ţ ăă 2. Software 4. 2. (b). Cursuri de iniţiere sau de perfecţionare 5. Video-cameră 6. Calculator şi imprimantă 98 . Vor fi Xf^^^-T^ 6. Teatru 1.cablu Honament programe TV speciale -lefon 'on mobil Sumă în lei (b). Internet 1.<5>^>°v> ■ dispune de ak^ <& t * JP. CHELTUIELILE DE COMUNICARE ALE FAMILIEI Perioada de timp: UUUUUUUU ă 1. Abonament radio Abonament TV . (e).1. alimentaţie şi îmbră^^^ filme. aparatură tehnică . Video-casete 2. Calculator şi imprimantă 3.2. Se va realiza un ^^xe? ţfr ^ 4 categorii: A.0> cablu.1. excursii etc. Venituri ^ <^^ tribuţia fiecărui membru -y" t?"^ pentru copii. Abonament TV \2.

Scrisori 7. Poştă ş V. INTERVIUL Exerciţiu 1. mass-media devine un act creativ.5. Software 2. 2. Audiovizual 1 V 6.2. A. 1 .Microinformatică 2. Filmări ă 5. de producere a unei culturi intra-grupale specifice. Abonament radio 6. Reviste 8. Obiectivele cercetării Identificarea proceselor intra-grupale prin care semnificaţiile mesajelor Evidenţierea şi definirea mecanismelor specifice prin care receptarea mesajelor Delimitarea şi precizarea reţelelor de putere şi subordonare la nivelul micro- transmise de mass-media sunt reconstruite de subiecţii intervievaţi.3.3.4.2. 99 . Abonament telefon 8.1. / >UUI lUl 1 'd 11 6.2. Ziare 7.4. Cursuri de iniţiere sau de perfecţionare 2. Presă 8. Cărţi 6 1 Abonament TV W.1. 1. Abonament TV . Abonament programe TV speciale 7.cablu 6. 3. Abonament telefon mobil 8. Internet 4. Abonament Internet 9. grupului primar („familia") aşa cum se manifestă acestea în relaţie directă de dependenţă cu variate forme de consum mediatic (personal şi colectiv).3. Telecomunicaţii 9.1.

pentru cumpărarea ziarelor şi revistelor. de cât Care este ocupaţia dvs.) au fost achiziţionate de dvs. 2. timp sunteţi căsătorit/divorţat/văduv şi câţi copii aveţi? ce profesie (profesii) aţi avut? copiii? Cam care ar fi venitul total al familiei într-o lună obişnuită? altă parte . DATE GENERALE DESPRE CONSUMUL DE MASS-MEDIA 100 . când şi cât timp? televizor. V-aş ruga să apreciaţi cam cât din venitul lunar al familiei dvs. C. 2. sau soţul/soţia.cam cât câştigaţi dvs. 4. DATE GENERALE DESPRE CEL INTERVIEVAT 1. este proprietate personală sau staţi cu chirie? Aţi mai locuit şi în Aţi putea să-mi spuneţi care dintre aparatele tehnice din casă (frigider. 1. într-o lună? Dar soţia? Locuinţa dvs. Ipotezele de lucru Influenţa consumului media asupra unor indivizi care ocupă roluri sociale similare în diferite familii va depinde de tipul de normativitate şi de inter-relaţio-nare psiho-socială existentă la nivel micro-grupal. în viitorul apropiat dvs. intenţionaţi să achiziţionaţi un alt aparat tehnic? Care? Cine a avut această idee şi cine l-ar cumpăra? 2. actuală şi unde lucraţi? Dar în trecut . 5.unde aţi lucrat şi Ce profesie are soţul/soţia şi unde lucrează el/ea în momentul de faţă? Dar Puteţi să-mi spuneţi . Principala funcţie a comunicării de masă în interiorul micro-grupului va fi cea „de facilitare" a comunicării inter-personale.unde. 3. Instrumentul de lucru GHID DE INTERVIU SEMI-STRUCTURAT 1. pentru plata abonamentului la cablu şi telefon. şi soţie? Cine a luat hotărârea de a cumpăra fiecare aparat tehnic? 7. combină muzicală etc. radio. urmată de cea de „învăţare socială". 6.aproximativ .B. Diferenţele între valorile sociale specifice fiecărui membru al grupului primar („familia") se vor exprima ca variaţii inter-individuale în utilizările şi controlul personal asupra consumului de mass-media din gospodărie. 8. 3. care este ultima şcoală absolvită. este cheltuit pentru abonamentul radio şi cel de la televiziune. copii dvs. Aţi putea să-mi spuneţi ce vârstă aveţi.

5. Aţi putea indica un moment al unei zile obişnuite în care dvs. aţi renunţat să cumpăraţi vreunul? Care este motivul pentru care aţi făcut aceasta? 12.? Ce părere aveţi despre alegerea ei/a lui comparativ cu a dvs. ascultaţi doar radio-ul şi/sau citiţi doar presa? Care sunt locurile/locul din casă unde faceţi mai des aceste activităţi? Au loc ele şi în afara casei . Dvs. ascultaţi mai mult radio-ul sau citiţi mai mult presa scrisă? Daţi-mi câteva exemple concrete legate de aceasta. Aţi putea aprecia dacă. Aţi putea să apreciaţi aceste lucruri referitoare la soţul/soţia şi copii dvs. în comparaţie cu anul trecut.? Cum apreciaţi alegerea lor? membru al familiei . vă uitaţi numai la televizor. Ce părere aveţi despre posturile de televiziune din România? Pe care le apreciaţi Dvs. vă uitaţi la emisiunea „TVTVT" de la FFFFF a lui DFDC? Cât de des? Ce Cum apreciaţi dvs. relaţiile pe care le aveţi la locul de muncă şi cu vecinii de părere aveţi despre această emisiune? locuinţă? 10.unde anume? 4.1. personal aveţi un program şi o emisiune de televiziune preferate? Care sunt cel mai mult? Care vă plac mai puţin? acestea şi când le-aţi vizionat ultima dată? Dar de radio? Aveţi cumva şi un ziar sau revistă pe care le apreciaţi? Există emisiuni de radio sau de televiziune care vă displac? 6. dvs. ascultă radio-ul şi citesc ziarele plus revistele? 3. vă uitaţi acum mai mult la televizor.dvs.? Cam ascultaţi radio-ul şi citiţi ziare şi reviste? între ce ore faceţi aceste activităţi? cât de des şi între ce ore se uită la televizor. sau un alt revistele sau ziarele preferate de copiii dvs. 2. 101 . dimpotrivă. Aţi putea să-mi spuneţi care sunt programele de radio şi de televiziune şi Aţi putea să-mi spuneţi dacă în ultimul timp aţi început . 9. 7.? 8.să cumpăraţi un ziar sau o revistă nouă sau. La ce seriale vă uitaţi în mod regulat? De ce .care ar fi motivele pentru care le Puteţi să-mi spuneţi care sunt programele şi emisiunile de radio şi televiziune pe urmăriţi? care le preferă soţul/soţia dvs. V-aş ruga să-mi spuneţi într-o săptămână cam cât de des vă uitaţi la televizor. 11.

Există situaţii în care soţul/soţia sau copii fac şi altă activitate în timp ce ascultă radio-ul sau urmăresc televiziunea? Care sunt acestea . în acest caz cine alege programul? Aţi putea să-mi spuneţi dacă. Aţi putea să-mi spuneţi dacă discutaţi în familie . 8. DATE DESPRE STRUCTURA RELAŢIILOR INTRA-FAMILIALE Şl INTERGRUPALE LEGATE DE CONSUMUL MEDIA 1.în ce momente? 9. le-aţi ascultat la radio sau le-aţi citit în presă? Cât de des se întâmplă aceasta? Care ar fi cele mai recente exemple? 6. 3. copii -unele subiecte pe care le-aţi urmărit la televizor. majoritatea membrilor familiei dvs. 4.. copii) sunt de acord cu aceasta sau au o altă părere? Vă rog să-mi daţi câteva exemple recente de astfel de situaţii.13. Cum reacţionează ceilalţi membrii ai familiei la aceasta? Daţi-mi câteva exemple mai recente. în general. DATE DESPRE ROLUL Şl FUNCŢIILE MASS-MEDIA 102 . 5. Ce poziţie adoptaţi/aţi adopta dacă soţul/soţia sau copii nu sunt de acord cu urmărirea acestui program? Aţi avut astfel de situaţii în familie în ultimul timp? Şi cum le-aţi rezolvat? Daţi-mi câteva exemple. în general.atât în familie cât şi în afara ei? urmăriţi la televizor? Cât de des se întâmplă aceasta? Care ar fi principalul motiv pentru care o faceţi şi când anume . Există cumva momente într-o zi când. 4. . Ce subiecte politice aţi urmărit în special la televizor în ultimele două luni? Cum apreciaţi prezentarea lor la diferite televiziuni? Care posturi de televiziune consideraţi că v-au informat mai bine despre aceste subiecte? 3.ce fac ei ? Daţi-mi cel mai recent exemplu. vecinii şi la locul de muncă aveţi astfel de discuţii? Daţi-mi unele După părerea dvs. ceilalţi membri ai familiei (soţul/soţia. 7. la sfârşitul acestor discuţii cine îşi impune punctul de vedere Se întâmplă să schimbaţi foarte des programul sau/şi emisiunea pe care le exemple. Cu prietenii.cu soţul/soţia. urmăresc împreună un program la televiziune? Când anume şi care este acest program? 2.

care s-ar putea datora urmăririi sau ascultării unor emisiuni de radio şi televiziune? Există şi unele aspecte pe care le puteţi lega de citirea unor ziare sau reviste? Daţi-mi. După părerea dvs. aţi putea să-mi daţi câteva exemple de emisiuni sau Puteţi să-mi spuneţi ce anume vă atrage la acestea? Dar la cele ascultate la radio? programe mai puţin atractive? 3. câteva exemple pentru a confirma aceste constatări. vă rog. Care credeţi că sunt subiectele care sunt prezentate mai mult de televiziune. 4. vă uitaţi cel mai adesea la televizor. în ultimul timp dvs. Aţi declarat că dvs. 5. Comparativ cu alţi ani.? Daţi-mi câteva exemple. Povestiţi-mi ce s-a întâmplat atunci. aţi renunţat să vă petreceţi mai mult timp liber în afara casei şi să urmăriţi programele de televiziune? Care este motivul acestei situaţii? Daţi-mi câteva exemple recente. care ar fi motivele pentru care se uită la televizor. 6. V-aş ruga să-mi spuneţi dacă . radio şi în ziare. 4. în fine. pentru ce citiţi ziarele şi revistele? 2.? comportamentul sau programul soţului/soţiei dvs. reviste asupra copiilor dvs.vreodată . radio şi ziare. 2. reviste? Aţi dori să fie prezentate şi altele? Care? Pentru care motiv credeţi aceasta? 5. DATE DESPRE INFLUENŢA EXERCITATĂ DE TELEVIZIUNE ASUPRA RELAŢIILOR INTRA-FAMILIALE Şl LA NIVEL PERSONAL 1. vă rog. aveţi unele programe şi emisiuni de televiziune preferate? Comparativ cu acestea. 103 .vă rog să-mi explicaţi mai detailat. un alt motiv pentru care ascultaţi radio-ul şi. Anterior aţi declarat că soţul/soţia dvs. are şi el/ea unele programe şi emisiuni Puteţi să-mi spuneţi dacă în ultimul timp aţi remarcat unele schimbări în preferate. Puteţi să-mi spuneţi cum apreciaţi alegerea lui/ei comparativ cu a dvs. Aţi putea să-mi daţi un motiv pentru care dvs. 5. 3.dvs.1.de stat? Dar posturile de televiziune particulare? De ce credeţi aceasta . Aţi putea să-mi spuneţi care apreciaţi că este influenţa exercitată de televiziune. aţi dorit să adresaţi sau chiar aţi adresat o întrebare în direct la o emisiune de radio sau de televiziune sau aţi scris la un ziar. ce programe ar trebui transmise mai mult de televiziunea radio-ul şi citesc presa soţul/soţia şi copii? centrală . ascultă După părerea dvs.

dvs. Ce sentiment aveţi legat de această situaţie? Explicaţi-mi pe larg ce simţiţi. De cât timp aţi observat aceasta? Alţi colegi. Cum v-aţi simţi şi ce aţi face? Cum credeţi că ar reacţiona ceilalţi membri ai familiei la o astfel de schimbare? Explicaţi-mi pe larg cum vedeţi situaţia. vă rog. concentrarea de capital pe verticală vs. 3. Care apreciaţi că ar fi/este părerea soţului/soţiei sau/şi copiilor legată de acelaşi Exerciţiu 2. la radio şi la televiziune? Daţi-mi mai multe exemple.audienţă . colegii. cadrul legislativ. reviste. După părerea dvs. Ipotezele de lucru 1. Jurnaliştii vor explica procesul de integrare a mass-media româneşti în Uniunea Europeană prin intermediul unei relaţii de dependenţă directă între aspectele „economiei politice" ale media (structura de proprietate. 10. cea a sferei politice si cea a societăţii din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană va fi mediată de apelul la public . vecinii . televizor şi la ziare. vecini v-au povestit şi ei Mi-aţi spus că în familie aveţi discuţii plecând de la cele văzute la televizor. ascultaţi mai mult/mai puţin radio-ul şi citiţi mai mult/mai puţin ziarele şi revistele. 9. A.6. Diferenţele inter şi intraorganizaţionale existente între jurnalişti se vor manifesta prin aprecierile variate ale factorilor care afectează informarea populaţiei în legătură cu procesul de integrare europeană al României. B. aţi simţit în ultimul timp o schimbare pe care să o puteţi lega de ce este prezentat în ziare. 2. reglementări interne ale profesiei jurnalistice). Completarea spaţiilor libere 104 .în relaţiile cu prietenii. orizontală) şi dimensiunile sociale ale organizării şi funcţionării acestui sistem specific (fragmentarea audienţei media scrise şi audiovizuale. 7. în afara familiei . V-aş ruga să vă imaginaţi că trebuie să renunţaţi la radio. situaţii asemănătoare? Care ar fi acestea? ascultate la radio sau citite în presă. 8. lucru? 11. Aţi spus că acum dvs. subiectele ar fi fost discutate şi altfel .în ce caz? Daţi-mi câteva exemple. citiţi mai mult/mai puţin.şi la „societatea civilă". prieteni. Relaţia dintre imaginea mass-media româneşti.

Ce ne puteţi spune despre dinamica consumului media la ora actuală în România? Există fenomene distincte care s-au manifestat în ultimii ani (de exemplu: concentrări. Menţionaţi vă rog. NU le-aţi desemna să reprezinte interesele media româneşti într-o dezbatere publică pe tema integrării europene. Ce alte legi din domeniul mass-media trebuie schimbate la noi în ţară pentru a armoniza legislaţia internă cu cea europeană? Care ar fi aspectele vizate? Daţi câteva exemple. proprietate exclusivă.2. trei instituţii. Structura de proprietate . Cum credeţi că ar trebui să fie structura de proprietate? 11. transferuri interne de capital) şi ce influenţă are acest fapt asupra structurii publicului? Este bine sau nu că apar astfel de fenomene? De ce? 14. Care sunt în viziunea dvs. Cum s-ar schimba raportul dintre viaţa politică şi mass-media/jumalişti? 17. Care sunt instituţiile statului român responsabile cu armonizarea legislaţiei interne în domeniul culturii şi mass-media cu cea de la nivel european? Ce părere aveţi despre activitatea Parlamentului. autorităţi centrale. 11. din orice domeniu (mass-media. ONG-uri. caracteristicile generale ale procesului de integrare europeană? Dar în cazul României prin ce aţi caracteriza procesul de integrare europeană? 5. media ca afacere independentă de alte afaceri vs. a Ministerul Culturii şi Consiliului Naţional al Audiovizualului în vederea adoptării acquis-u\u\ comunitar referitor la domeniul culturii şi audiovizualului? Există suspiciuni asupra „legitimităţii" anumitor măsuri luate de către instituţiile româneşti? Au existat consultări cu reprezentanţi ai massmedia? 105 .2. în afara celei în care lucraţi. străină. regionalizări. media în combinaţie cu alte tipuri de afaceri).GHID DE INTERVIU 2. Care este locul mass-media în raport cu alţi actori în procesul integrării României în UE? Ce rol ar trebui să joace mass-media româneşti în acest proces? Care este rolul pe care l-au jucat şi-l joacă în prezent şi cum credeţi că se vor schimba aceste roluri în viitorul apropiat? 8. asociaţii profesionale sau patronale etc. Structura pieţei . 15.Ce tip de finanţare este la ora actuală dominantă în media românească (românească vs.5.) pe care dvs.

. Ce anume credeţi că ar trebui să conţină o strategie de informare a populaţiei asupra schimbărilor presupuse de integrarea în Uniunea Europeană? Cine ar trebui să fie responsabil de o asemenea strategie şi care ar fi modalităţile de implementare a acesteia? C. că sunt avantajele şi dezavantajele integrării europene pentru mass-media din România? întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi: 1. NS/NR (Notă pentru operator: Dacă subiectul a răspuns „Un lucru pozitiv" atunci i se pune întrebarea 2) 2. 22. Ce reacţii de rezistenţă ar putea determina schimbările produse de adoptarea legislaţiei europene din domeniul culturii şi audiovizualului? Din ce parte ar veni ele . Influenţe negative. vă aşteptaţi ca aspectele pozitive pentru mass-media din România să fie: (Notă pentru operator: Un singur răspuns posibil)___________ 1. Care ar fi factorii care influenţează activitatea mass-media în ţara noastră? Influenţe pozitive. Spuneţi-mi vă rog. preferinţelor şi obiceiurilor de consum? Vor fi schimbări pozitive sau negative? Exemplificaţi! 24. Credeţi că adoptarea acquis-u\u\ comunitar în domeniul media va determina schimbări la nivelul publicului? Care credeţi ca vor fi schimbările la nivelul structurii audienţelor.din partea celor implicaţi direct în „producţia culturală" sau a populaţiei? Cât de puternice ar fi ele? Ar putea fi preîntâmpinate şi cum? 25.20. Un lucru negativ 9. în urma integrării în Uniunea Europeană dvs. Creşterea profesionalismului 106 . care credeţi dvs. După părerea dvs. Un lucru pozitiv 1 2. Transformarea a 3 (trei) întrebări în întrebări de chestionar Q1. integrarea mass-media româneşti în Uniunea Europeană va însemna mai degrabă:_________ 1.

Adoptarea legislaţiei comunitare este mai puţin problematică în domeniul mass-media 4. personal cum apreciaţi ritmul modificării legislaţiei interne din domeniul audiovizualu ui conform cerinţelor cadrului juridic europene? 1. Pentru care motiv consideraţi că acest ritm este lent ? (Notă pentru ope- 1. NS/NR (Notă pentru operator: Dacă subiectul a răspuns „Lent" atunci i se pune întrebarea 2) 2. NS/NR Q2. Dvs. Ce credeţi că se va întâmpla odată cu schimbarea datorată adoptării legislaţiei europene în domeniul media? Credeţi că vor rezulta fenomene noi ca urmare a 107 .2. Nu răspund 9 Q3. Cum puteţi caracteriza ritmul modificării legislaţiei interne din domeniul audiovizual comparativ cu celelalte capitole de negociere pentru aderare? Exemplificaţi! întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi: 1. Intrarea producţiilor media româneşti în circuitul european 9. Rapid 9. Moderat 3. Creşterea activităţii mass-media din România 4. Creşterea libertăţii de expresie 3. Attul (Care? _) 2 3 4 pe unii operatori media 9. Guvernanţii nu sunt interesaţi de domeniul mass-media 3 Prevederile legislaţiei europene nu îi avantajează 1 2. Lent 1 2.

NS/NR 9 (Notă pentru operator. pozitive) ale impactului expunerii la afişul pentru acest produs. Alegerea între cele două variante de mesaj comunicaţional (afişe) pentru produsul „AAAXX" va fi mediată de setul de motivaţii şi atitudini pe care le au consumatorii faţă de acest produs. Care este ideea principală pe care o transmite acest afiş? 5. Efecte pozitive 1 2. negativă) în care receptorii vor decodifica mesajul iniţial. Ce este cel mai important/cel mai puţin important în acest afiş pentru dvs. MESAJUL 2. Dacă subiectul a răspuns „Efecte pozitive" atunci i se pune întrebarea 2) VI. 2. Completarea spaţiilor libere GHID DE DISCUŢIE //. Nivelul aprecierii „pozitive". personal? De ce? 108 .acestui proces de armonizare a legislaţiei interne cu cea europeană? Care ar fi acestea? Vor fi ele pozitive sau negative? întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi: 1. A. 3. neutre. Ce efecte credeţi că va avea adoptarea legislaţiei europene în domeniul media? ______________ 1. adresabilităţii şi unicităţii afişului pentru produsul „AAAXX" va fi determinat de modalitatea (pozitivă. 1. IMPACTUL 2. FOCUS-GRUPUL Exerciţiu 1. neutră. Ce părere aveţi despre acest afiş? ///. Efecte negative 2 9. B. Ce elemente ale afişului credeţi că se potrivesc între ele? De ce? Care nu se potrivesc unele cu altele? De ce? 7. Ipotezele de lucru Variaţiile în alternativele decodificării mesajelor propuse de campania pentru produsul „AAAXX" vor fi rezultatul direct al tipului de percepţii (negative.

în picioare. Să ne imaginăm că dvs. text. Dacă dvs. Cui credeţi că se adresează mesajul conţinut în text? Căror categorii de Ce părere aveţi. pentru ce aţi decide că poate face reclamă? 14. Transformarea a 3 (trei) întrebări în întrebări de chestionar Q1.IV. piaţă. interiorul sau exteriorul propriei locuinţe) 12. unicitate. textul se potriveşte cu restul afişului (imagine. ANALIZA (imagine. profil) De ce? 4. cum aţi fi realizat-o (portret. Aţi schimba ceva la acest afiş? Aţi scoate/aţi pune altceva în loc? C. 1 CM X 3 4 5 Categoric a nu dă nu dă această această impresie 1 1 Dă uşor Dă Nu această puternic ştiu impresi ă e ă 2. credibilitate. pe scaun. autobuze. Produsul „AAAXX" 1 are un preţ accesibil 2 2 3 3 4 4 9 9 109 . mărime. 6. completitudine) 2. faţă. stradă. sunteţi acum directorii unei agenţii de publicitate. parc. Aş dori să îmi spuneţi impresia pe care v-o dă afişul pentru produsul „AAAXX"? (Pentru operatorul de interviu: Se citesc pe rând afirmaţiile! Pentru r irmaţiile au fost citite). culori/adresabilitate. v-ar prezenta acest afiş. Care este ideea principală pe care o transmite acest afiş? întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi: 1. aţi fi făcut această fotografie. Unde credeţi că ar fi potrivit acest afiş? în ce loc? (cartier de blocuri. bust. Are un gust foarte bun ă impresie 2 3 2 3 4 4 9 9 1 4. culori)? De consumatori? De ce credeţi asta? ce da/nu? 9. Dacă angajaţii dvs.

Simţiţi că acesta_______ se Da. Ce părere aveţi. nu se potriveşte potriveşte 1 1 2 3 4 5 6 7 00 9 Vă sugerează că produsului „AAAXX" este 2 popular Vă face să vă gândiţi din nou la produsului 3 „AAAXX" îmi place persoana din afiş Sugerează că produsului „AAAXX" este nou Afişul se potriveşte cu modul în care mă gândesc la produsului „AAAXXn Este mai slab decât cele mai multe afişe la produsul de acest tip Te face să vrei să cumperi produsul Este neclar 4 5 6 7 8 9 110 . dacă simţiţi sau nu că se potrivesc cu acest afiş. (Notă pentru operator: Se citeşte fiecare propoziţie pe rând. culori)? De ce da/nu? întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi: 1. Vă voi citi câteva propoziţii şi vă rog să-mi spuneţi. întrebaţi la fiecare propoziţie. textul se potriveşte cu restul afişului (imagine. Produsul „AAAXX" 1 este bun pentru întreaga familie 6. pentru fiecare dintre ele. se 1 2 3 Ţ ăş„ Nu. de sus în jos. Produsul „AAAXX" 1 este sănătos 7. Asiguraţi-vă că citiţi toate propoziţiile. Produsul „AAAXX" 1 îţi schimbă viaţa în bine 2 3 4 9 2 3 4 9 2 3 4 9 Q2.5.

Ambiţios 7. Modern 6. 0 persoană activă 9. Obiectivele de cercetare 1. Sociabil 4. unghi) Ce vă transmite? Ce vă sugerează? întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi: 1. Vă rog să-mi spuneţi în ce măsură sunteţi de acord că personajul din afiş este: (Pentru operatorul de interviu: Se citesc pe rând afirmaţiile! Pentru fiecare subiect se schimbă ordinea de citire a afirmaţiilor începându-se de la bifa. Delimitarea opiniilor şi atitudinilor cititorilor ziarului „CCCCC" cu privire la calitatea articolelor lecturate. 0 persoană pentru care într-adevăr familia contează Exerciţiu 2. 2. amplasare. A. nici 4 5 Acord Acord total 5 5 5 5 5 5 dezacord 3 4 3 3 4 4 4 4 4 1 1 1 2 Ol 2 3 CO 3 4 4 4 5 5 5 Identificarea particularităţilor consumului mesajelor media scrise româneşti. Individualist 5. Cum vi se pare imaginea personajului din afiş? (mărime.Q3. 0 persoană pentru care într-adevăr sănătatea contează 8. 1 Dezacor d total 1. poziţie. 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 Nici acord. 111 . înstărit 3. Tradiţionalist 2.

Determinarea caracteristicilor diferitelor articole care. Relaţia dintre percepţia generală a ziarului „CCCCC" şi posibila schimbare a „politicii sale editoriale" va fi mediată de funcţia informativă asociată de cititori media scrise româneşti. prin includerea în cotidianul „CCCCC". fiindcă nu există răspunsuri corecte sau greşite. ca să ne putem auzi şi să vorbim pe rând. B. între elementele apreciate de cititori drept „pozitive" în cazul ziarului „CCCCC" (accesibilitatea limbajului utilizat şi prestigiul jurnaliştilor care semnează materiale de presă din acest cotidian) şi apartenenţa subiecţilor intervievaţi la un grup cu valori socio-profesionale distincte va exista o relaţie de condiţionare reciprocă. faţă de ceea ce vom discuta la un moment dat. ca să ne putem înţelege. sunt (ne)căsătorit(ă) şi sunt de profesie sociolog/psiholog. Instrumentul de lucru GHID DE DISCUŢIE Bună ziua! Numele meu este |____||__||__||__||__||__| şi. să-mi spuneţi câteva cuvinte despre dvs.3. INTRODUCERE 112 . 3. ar putea determina creşterea numărului de cititori ai acestui ziar. Aşa cum v-am spus. vă asigur de confidenţialitatea celor discutate. 2.. mă numesc L_IL_ILJI_IL_I> am L_IL_I de ani. Pentru început. să ne prezentăm. 1. vreau să vă mai spun că vom înregistra discuţia. Am să vă rog acum şi pe dvs. fie că sunt negative. Regulile discuţiei sunt foarte simple: să vorbim tare. nu vor apărea în nici un act. în sensul că numele dvs. pentru că n-aş putea să reţin tot ce-mi spuneţi dvs. fie că sunt pozitive. aşa cum probabil aţi aflat deja. în acest context. pe rând. înainte de a începe. ne-am întâlnit astăzi pentru o discuţie despre mass-media/presa scrisă din România. să vă prezentaţi. Ne interesează părerile dvs. Pe parcursul discuţiei vă invit să vă spuneţi părerile cât se poate de deschis. =>TUR PARTICIPANŢI I. importante pentru noi fiind părerile dvs. de liber. Ipotezele de lucru Diferenţele între modalităţile individuale specifice de consum general al media scrise româneşti se vor exprima ca variaţiile interindividuale ale percepţiilor şi opiniilor personale asupra calităţii şi cantităţii informaţiilor publicate de ziarul „CCCCC". C.

2.1. Ce vă place la acest ziar? (Care sunt punctele lui „tari") De ce? Ce nu vă place la acest ziar? (Care sunt punctele lui „slabe") De ce? PREFERINŢE PENTRU ZIARUL „CCCCC" . Care sunt principalele ziare pe care le citiţi dvs. 5. a avea un motiv de discuţie cu alţii). Se caută diferenţele dintre consumul individual al media audiovizuale si cel al presei scrise. a afla lucruri utile în munca de zi cu zi. motivaţii. ce alte ziare credeţi că s-ar potrivi pe masă lângă acest ziar? De ce credeţi asta? 4. aşteptări faţă de restul populaţiei sau nu) II. 2. PERCEPŢIA GENERALĂ A ZIARULUI „CCCCC" 1. 3. a fi la curent cu ce se întâmplă în societate. (zilnic)? De cât timp le citiţi? Pentru care motiv urmăriţi programele radio-TV? Pentru care motiv citiţi presa Cum le procuraţi? Când şi unde le lecturaţi? scrisă? (A şti mai multe. Credeţi că din această cauză aveţi alt fel de probleme faţă de restul populaţiei? De ce da/nu? {Au altfel de probleme. Ce are distinctiv? Ce îl diferenţiază de alte ziare? credeţi asta? potrivi pe masă lângă el ? De ce credeţi asta? Dar dacă masa ar fi goală şi pe ea s-ar afla numai acest ziar. sunteţi angajaţi într-o întreprindere particulară sau/şi sun- teţi persoane cu studii superioare. a petrece timpul liber în mod agreabil/pentru relaxare.MACHETA. TIPUL DE INFORMAŢIE Şl PROFESIONALISMUL JURNALIŞTILOR 113 . altfel de interese. 3. 4. CONSUMUL DE PRESĂ SCRISĂ ÎN GENERAL 1. Care sunt principalele posturi de radio şi televiziune pe care le urmăriţi/ascultaţi de obicei? Când şi unde le urmăriţi? Ce tip de emisiune/program vă place cel mai mult? 2. Ce părere aveţi despre ziarul „CCCCC"? Cum l-aţi defini? încercaţi să-l Cui credeţi că se adresează ziarul „CCCCC"? Căror categorii de cititori? De ce Dacă masa ar fi goală şi pe ea s-ar afla numai ziarul „CCCCC". IV. Ce rol ar trebui să aibă radio-ul şi televiziunea în societate? De ce ? Dar presa scrisă? De ce? ///. ce credeţi că s-ar descrieţi/caracterizaţi pe scurt. Care credeţi că sunt principalele probleme ale societăţii româneşti actuale? Mulţi dintre dvs.

imparţial. UNICum vi se pare prima pagină a ziarului „CCCCC"? (Aspect grafic. CREDIBILITATE. calităţii informaţiilor. TESTE PROIECTIVE TEST 1 . eseistic. inteligent. Dacă dvs. Se împart subiecţilor foile tipărite.PAGINĂ DE PAGINĂ (ADRESABILITATE. didactic. accentului pus pe informaţia „brută". echilibrat) 4. COMPLETITUDINE) echilibrat/dezechilibrat) Ce elemente ale acestei pagini credeţi că se potrivesc între ele? De ce? Care nu se potrivesc unele cu altele? De ce? Cum o caracterizaţi? 2. informat. dependenţi/independenţi politic. 3. Aprecierea ziarului „CCCCC" Excelent/bun/potrivit/sla b 1. neutralităţii. rubrici. slab) aţi acorda ziarului „CCCCC" din punctul de vedere al: aspectului grafic. accentului pus pe informaţia elaborată (explicaţii. profesionalismului. Promptitudinea informaţiilor 4. obiectiv. după care vom discuta. promptitudinii informaţiei. diversităţii temelor/domeniilor abordate. cum aţi fi realizat-o? Aţi schimba ceva la această pagină? Aţi scoate/aţi pune altceva în loc? SE PROCEDEAZĂ LA FEL CU FIECARE PAGINĂ ÎN PARTE VI. Calitatea informaţiilor 114 . Cum vi se par ziariştii care semnează în ziarul „CCCCC"? Cum aţi caracteriza stilul lor de a scrie? (Agresiv. ANALIZA DETAILATĂ .(Scris) La următoarea întrebare vă rog să răspundeţi întâi în scris. V. 2. Ce tip de articole citiţi cel mai des în ziarul „CCCCC"? De ce? Ce tip de Ce părere aveţi despre grafica ziarului „CCCCC"? Vă place/nu vă place? De ce? Ce părere aveţi despre limbajul folosit în articolele din ziarul „CCCCC"? Cum l- informaţii găsiţi în ziar?La ce vă folosesc şi când le utilizaţi cel mai des? Se potriveşte cu textul? aţi putea caracteriza? (Apropiat de domeniul de activitate/informat. CITATE. analize). Diversitatea temelor/domeniilor abordat 3. serioşi/neserioşi). specializat/generalist. Aspectul grafic 2. bun. Ce calificativ (excelent. echilibrat. 1. accesibil. aţi fi făcut această pagină.1. înţelegător. satisfăcător.

CHEIE PENTRU ZIAR___________________ IMAGINE . comentarii. B. Neutralitatea 8. 2. 115 . Ipotezele de lucru Mediatizarea fenomenelor de violenţă în familie va fi direct dependentă de relaţia cauzală existentă între publicarea unor tipuri specifice de articole (reportaje. între referirile explicite din articolele de presă la legislaţia de prevenire şi combatere a actelor de violenţă în familie şi prezentarea cazurilor de violenţă semnalate de instituţiile statutului şi de reprezentanţii „societăţii civile" va exista o relaţie de dependenţă directă. Profesionalismul TEST 2 . CUVÂNT .5. economică) va fi dependent direct de caracterizările victimei şi agresorului. Accentul pus pe informaţia elaborată (analize. în cazul articolelor pe tema violenţei în familie tipul de violenţă mediatizat (psihologică. socială. 1. Accentul pus pe informaţia „brută" 6. ANALIZA DE CONŢINUT f Exerciţiu 1. anchete şi „dosare de presă") şi tipurile de violenţă care vor fi prezentate cu precădere de către ziarele incluse în eşantion.Comentarea răspunsurilor.SINTEZA PENTRU ZIAR________________ VII. aţi fi directorul unei firme de publicitate ce cuvânt credeţi că ar descrie cel mai bine ziarul „CCCCC"? Şi ce imagine l-ar reprezenta cel mai bine ? . explicaţii) 7. Se împart subiecţilor foile tipărite. Eşantionul Eşantionul utilizat în cazul analizei de conţinut va cuprinde articolele referitoare la violenţa în familie publicate în şase ziare centrale din România: Libertatea. A. Dacă dvs.(Scris) La următoarea întrebare vă rog să răspundeţi în scris. sexuală. 3.

Jurnalul naţional.. Perioada de monitorizare şi de analiza va acoperi o perioadă de şase luni. C. Naţional. Adevărul. Completarea spaţiilor libere SCHEMA DE CODIFICARE ZIARUL IJIJIJIJIJIJ PERIOADA UUUU 200. România Liberă. Cu fotograf ie ăă fotograf ie ţ ţ 5..Evenimentul Zilei. Importanţa „violenţei în familie Tipul articolului „Violenţa în familie" este tema centrală a articolul ui „Violenţa în familie" nu este tema centrală a articolului 7. Poziţionarea/Vizibilitatea articolelor în alte pagini Aşezarea în pagina lun mar [i i i viner sâmbătă duminică i " în cadrul articolului viner sâmbătă duminică i lun mar miercur joi i ţi i miercur joi 116 .

.. Violenţa psinoiogica ţ Tentativa fizică Comisă Violenta Comisă socială ţ Tentativ 1 e... Tipuri de violenţă în familie Tipuri . .. . . 117 . Comisă Violenţă ă economi că lun mar miercun joi i i viner sâmbătă duminică i Distrugerea bunurilor Folosirea unui limbaj obscen Obligarea victimei de a vizualiza materiale pornografice.10. .

obscene etc. Ţinta actelor de Categorii în a icti a rc violenţă luni marţi miercur joi vineri sâmbătă duminic i ă Soţia/iubita/concubi na Soţul/iubitul/concub inul Copilul Tata Mama Soacra Socrul Ginerele Nora Fratele/fr aţii Sora/surorile Rudele 11. Interdicţia victim ca ăă a viol ţă f milie/V ma ctelo le er n familie 14. Forme de manifestare ale violenţei în familie Categorii Insulta/Injuria Umilirea frecventă Şantajul/ameninţa re cu despărţirea Ameninţarea cu bătaia Interdicţia de a vorbi cu alte persoane Interdicţia de a luni marţ miercuri joi viner sâmbătă duminică i i 118 .

ieşi din casă Controlul exagerat asupra vieţii de zi cu zi Formulare acuze legate de infidelitate fără motiv Obligaţia de a face lucruri umilitoare valoare pentru victimă Palma sau lovitura Aruncarea sau trântirea de perete sau podea a victimei Rănirea cu o armă ţ întreţinerea cu forţa ţ ă ăţăă acesteia victimei Folosirea unui limbaj obscen 119 .

Obligarea victimei de Interdicţia ca victima să aibă bani personali 14. Ţinta actelor de violenţă Tn familie/Victima actelor de violenţă în familie ţ Categorii Sotia/iubita/concubi na f Soţul/iubitul/concuo inui Copilul Tata Mama Soacra Socrul Ginerele Nora Fratele/fr aţii Sora/surorile Rudele miercur joi viner sâmbăta i i ă Categorii Descriere sumară Descriere foarte ă luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică ţă 120 .

Identitatea iniţiatorului acţiunii de sancţionare a actelor de violenţă în familie comise ţ luni marţi miercu joi vineri sâmbătă duminică ri Victima Alte persoane din anturaj (vecini. prieteni etc.ie 19.) Jurnaliştii/Mas s-media Poliţia şi alte organe/instituţi i ţş Auto-sesizarea victimei ONG-uri 121 . Caracterizarea victimei actelor de violenţă în fami Categorii fizică ă ă Caracterizare etnică ă luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică 22.

Tipuri de nominalizare ale victimei actelor de violenţă în familie Categorii luni marţi miercur joi viner sâmbătă duminic i Iniţiale i ă 122 .Nici una din cele anterioare 26. Mediatizarea identităţii martorului la actul vio Categorii Soţia/iubita/concubi na Soţul/iubitul/concub inul Copilul/copii minor/minori Copilul/copii major/majori Tata Mama Soacra Socrul Ginerele Nora Fratele/fraţii Sora/surorile Rudele Vecinii Prietenii Necunoscuţii Altă situaţie ent în amilie 1 lun marţi miercur joi viner sâmbătă duminic i i i ă 29.

31. Genul exact al victimei şi al aqresorului Categc rii Femini n Masculi Genul n Femini luni marţi miercur joi viner sâmbătă duminic i i ă

n agresorului Masculi este n candidaţi pe parcursul campaniei electorale X. 3. Realizarea unei tipologii a elementelor comunicaţionale implicate în media-tizarea candidaţilor din campania electorală X. B. Ipotezele de lucru 1. 2. Modul de reprezentare al puterii în cazul clipurilor TV electorale pentru diferiţi Dacă setul de clipuri TV electorale ale unui candidat va privilegia „teatralizarea" candidaţi va fi direct dependent de „spectacularizarea" actelor politice. şi „ritualizarea" ca modalităţi de abordare mediatică, atunci apelul acestor clipuri la sprijinul „corpului social" (al cetăţeanului mediu) va fi minimal. 3. între „agenda socio-politică" specifică clipurilor electorale ale fiecărui candidat şi valorile generale accentuate de aceste mesaje TV va exista o relaţie de condiţionare bidirecţională.

C. Schema de codificare SCHEMA DE CODIFICARE Nume codificator: |_||__II_ _||__||__||__| _JI_II_I Nr. de identificare al reclamei: 1.Numele candidatului: 1. 2. 3. XAXA YZZZY ZZZC BCBD ACDD BZDZ 2 3 123

2.Durata reclamei: 1. 2-5 minute 2. 20-30 secunde 3. 60 secunde 4. Alta (precizaţi) 3.Cine a sponsorizat reclama? 1. Comitetul de alegeri/realegeri 2. Partidul Naţional 3. Timp neplătit de difuzare asigurat de reţeaua TV 1 2 3 4

1 2 3

5. Alta (precizaţi) 6. Nu se cunoaşte 4.Formatul reclamei 1. Documentar 2. Video clipA/ideo muzical 3. Mărturie (reacţie) 4. Introspecţie 5. Declaraţii 6. Conferinţă de presă pre-aranjată 7. Concentrat pe opoziţie 8. Dramatizarea problemei 9. întrebare şi răspuns/Confruntare 10. Alta (precizaţi) 7. în reclamă există un atac negativ: 1. Nu 2. Da

5 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2

8. Dacă reclama conţine un atac, cine îl face? 1. Candidatul atacă adversarul 1 2. Altcineva atacă adversarul 2 3. Crainicul anonim atacă adversarul 3 4. Nu există nici un atac 4 9. Dacă în reclamă există un atac negativ, care este scopul sau natura acestui atac? (Codificare: 1 dacă e prezent, 0 dacă nu e prezent) 1. Atac referitor la caracteristicile personale ale adversarului 2. Atac referitor la opiniile adversarului în anumite probleme/teme 3. Atac referitor la afilierile sau asocierile de grup ale

124

adversarului ă 5. Atac împotriva realizărilor adversarului dacă el a avut în trecut o funcţie 10. Ce strategii sunt folosite în realizarea atacului negativ? (Codificare: 1 dacă e prezent, 0 dacă nu e prezent) 1. Umorul 2. Asociaţii negative 3. Folosirea prenumelui (folosirea etichetării negative)

11. Producţia tehnică (Codificare pentru tehnologia dominantă): 1. Cine-verite 1 2. Cadre cu titrare şi voice-over sau cadre în derulare, titrare şi 2 voice-over 3. Imaginea frontală a candidatului 4. Imaginea frontală a altcuiva decât candidatul 5. Animaţie şi producţie specială 6. Tehnică combinată (precizaţi) 1. Atac referitor la caracteristicile personale ale adversarului 2. Atac referitor la opiniile adversarului în anumite probleme/teme 3. Atac referitor la afilierile sau asocierile de grup ale adversarului \ 4. Atac referitor la pregătirea/calificarea adversarului 5. Atac împotriva realizărilor adversarului dacă el a avut în trecut o funcţie 3 4 5 6

10. Ce strategii sunt folosite în realizarea atacului negativ? (Codificare: 1 dacă
y

rezent, 0 dacă nu e prezent)______________________________________

1. Umorul Asociaţii negative
:

olosirea prenumelui (folosirea etichetării negative)

125

şi pozitiv şi negativ 5. în mod negativ 3. Exterior informai 5. Alta (specificaţi) 1 2 3 4 5 1 2 co 4 1 2 3 4 4 5 126 .^mei (Codificare pentru localizarea în care \ 3. Neaplicabil 1. în spot apare un candidat sau un partid reprezentativ? 1. în mod pozitiv 2. candidatul sau membrul partidului este prezentat: 1. Da. Combinaţie (precizaţi) 14. Cine vorbeşte în reclamă? (Codificare pentru vorbitorul dominant) 1. Da. Combinaţie (precizaţi) 6. în amândouă modalităţile . Apar amândouă variantele 4. Da 1 2. Candidatul 2. adversar(i) al(i) candidatului sau partidul ce sponsorizează reclama 3. 0 celebritate neguvemamentală 5.b. Nu apare nici una dintre cele două variante 14. Exterior formal 4. Un prezentator anonim 4. Neutru 4. candidatul sau partidul care sponsorizează reclama 2. Nu 2 14. Un oficial din guvern sau persoană oficială 3. Dacă da.a.

Mişcare lentă 3. Monotonie în exprimare 2. Mare varietate în exprimare 3. înceată 2. Moderată 3. Neaplicabil 24. Lent 4. Sound-over-sound juxtapus peste imagine 3. Neaplicabil 19. Efecte speciale/tehnica specială de producţie folosită: (Codificare: 1 dacă sunt prezente. Caracteristicile sunetului în cazul candidatului sau reclamei în totalitate (Dacă candidatul nu este prezent . Neaplicabil 18.Codificarea caracteristicilor dominante 1. Combinat: monoton şi mare diversitate 4. Neaplicabil 3. Nu se poate determina 1 2 3 4 3 4 23. Vorbire fluentă 2. Sunetul în direct este viu şi filmat direct de la persoana care vorbeşte 1 2. Fluenţa vorbirii (Codificare numai pentru candidat) 1. Viteza vorbirii: (Codificare numai pentru candidat) 1. Mişcare rapidă 4. Rapid 2. Rapidă 1 2 3 4 1 2 3 1 2 3 4 20. Vorbire ezitantă 3. Alta (precizaţi) 4. Ecran împărţit în segmente 127 . Grafică pe calculator 2. 0 dacă nu sunt prezente)______________________ 1. Moderat 3.şă 1. Diversitatea exprimării: (Codificare numai pentru candidat) 1.

Caracteristici personale ale candidatului 5. Conţinutul apelurilor din reclamă: (Codificare: 1 dacă este prezent. Preţurile . 0 dacă nu sunt prezente)___________________________________ 1. Problemele vârstei a IIl-a 128 . Tipuri de apeluri folosite în reclame: (Codificare: 1 dacă sunt prezente. Folosirea cadrelor imaginii de publicitate 25. Delincventa 4. Şomajul şi locurile de muncă _ . Apel legat de problemă: propuneri politice precise 5. Superimpoziţie 6. Montaj 7. Apel legat de problemă: agenda de preocupări a candidatului 3. Apeluri emoţionale 3. Această reclamă/program audiovizual pune un accent pe: 1.5. Legătura candidatului cu anumite grupuri demografice 28. Temă/Problemă 2. Apel legat de problemă: preferinţa politică vagă 4. Există o problemă/temă specifică accentuată în această reclamă?/n lista următoare marcaţi prezenţa pentru fiecare problemăAemă inclusă pe listă printr-un „X"____________________________________________ 1 2 . Fotografie 8. Apeluri logice (utilizare dovezii concrete în reclamă) 2. 0 dacă nu este prezent) 1. Accentul pus pe partizanatul candidatului 2. Credibilitatea sursei/apeluri morale (apelul la calificative în locul celui la candidat) 27. Imagine 26.

Nu 2 31. Alte politici sociale (exemplu: viaţa de familie) 8. marcaţi printr-un „X"dacă valoarea respectivă apare sau este menţionată în spot. în reclamă este folosit explicit termenul de „valori"? 1. Dacă da. Preocuparea faţă de mediul înconjurător 29. 0 viaţă confortabilă 2. Din următoarea listă de valori. Nu 2 34. fie în mod verbal sau vizual sau în ambele modalităţi. Competenţă 5. Duritate/putere 3. Care dintre aceste probleme/teme sunt dominante în spot? (Se trec numerele din lista de mai sus) _ ____ 30. 0 dacă nu sunt prezente)________________ 1. Caracterul activ 8. Căldură/compasiune 4. Calificări 1. Un sens al împlinirii ăţ 129 . Da 1 2.____________________________________________ 1 verbal 1. Da 1 2.w* r IUUICI iicic oioiCMiuiui uc li i V ala lf lai ll 7. Onestitate/integritate 2. Performanţă/succes 6. Ce caracteristici ale candidatului sunt accentuate în reclamă? (Codificare 1 dacă sunt prezente. care este acest slogan 7 32.a. Agresivitate 7.

paragraful 1) într-unui informativ. ordonaţi un şir de trei care sunt dominante sau sunt cele mai importante în reclamă: 1. cu un conţinut semantic divizat în funcţie de interesul discursului. Egalitate 8. cum ar fi „libertate". 0 lume a frumuseţii 7. în timp ce nucleul tematic secund se concentrează asupra faptului că acesta este viu. Libertate 11. înţelepciune 35. 0 viaţă aventuroasă 6. Yesterday. „victorie". Securitate naţională 10. aceea că prizonierul este în viaţă. ANALIZA LINGVISTICĂ Exerciţiu 1. „speranţă". Adevărată prietenie 14. Ce. at around 20 30 Baghdad time (17 30 GMT) United States military forces captured Saddam Hussein alive" . Dintre valorile marcate mai sus. Plăcere 12. De aceea. în ceea ce priveşte natura părţii confirmatio se poate observa că acesta este de nivel abstract întrucât discursul lui G. o 130 . Cum". locul capturării. W. Discursul preşedintelui G. Sunt deci precizate data şi ora exactă a capturării lui Saddam Hussein. Schema este următoarea: „Când. (Cea mai importantă valoare)_____________________ (A doua valoare ca importanţă)____________________ (A treia valoare ca importanţă)____________________ VIII. 13 Decem-ber. Propositio transformă primul paragraf („Good afternoon. W. Bush reprezintă o acumulare de confirmatio şi un mod de recurgere la schema simplă elocutio plus narratio. Nucleul tematic prim îl constituie capturarea fostului preşedinte irakian. 2. actorii-eroi şi o informaţie considerată esenţială de către enunţiator. Securitate familială 5. Bush se axează mai mult pe argumente conceptuale.3. 0 lume a păcii 4. Respect de sine 13. „dreptate". „eliberare". Unde. Dispositio are o structură fără consistenţă şi nu se mai justifică în cazul acestui discurs. Fericire 9. 3. Cine.

la o fermă. The operation was based on the superb work of intelligence analysts who found the dictator's footprints in a vast country. urmat de un alt trecut („was found7vs. realizată prin juxtapunerea unui timp verbal trecut şi a unuia viitor. utilizează o strategie a mărturiei verbale care invocă surse şi informaţii oficiale./our nation") şi utilizează argumentul dublei ierarhii.paragraful 2) este constituit pe baza unei opoziţii la nivel de context.cea care va fi exprimată în peroratio şi anume necesitatea continuării războiului care se „transformă" într-unui mondial: Războiul împotriva terorismului. în legitimarea unei alte poziţii . „Iraqui citizens/vs. deci. Vârful actanţial al ierarhiei în acest caz îl constituie Statele Unite ale Americii. Paragraful 4 are o structură metaforică şi este alcătuit dintr-o frază sentenţioasă: „It marks the end of the road for him and all who bullied and killed in his name"./„denied"). pe parcursul a trei paragrafe (paragrafele 2-4). Finalitatea acestei strategii constă în recunoaşterea şi. and in their effort to bring hope and freedom to the Iraqi people. Paragraful 2 expune detalii despre locul în care a fost descoperită ascunzătoarea lui Saddam. Paragraful 5 este construit dintr-o serie de elemente binare./„will face"/vs. Their work continues. Urmează o serie de trei paragrafe de confirmări.primă parte a narratio recurge la expunerea detaliată a capturării lui Saddam Hussein. 131 . Acest paragraf („He was found near a farmhouse outside the city of Tikrit in a swift raid conducted without casualties and now the former dictator of Iraq will face the justice he denied to millions" ./all Americans". Discursul continuă prin utilizarea argumentului bazat pe disocierea noţiunilor în paragrafele 6 şi 7 („Our servicemen and women and our coalition allies nave faced many dangers in the hunt for members of the fallen regime. The operation was carried out with skill and precision by a brave fighting force"). în continuarea lui confirmatio elementele de legitimare argumentativă şi de performanţă discursivă. Este vorba de un argument care se bazează pe acumularea de dovezi în sprijinul acţiunii lor („The success of yesterday's mission is a tribute to our men and women now serving in Iraq. în acest mod discursul dezvoltă o serie de argumente bazate pe disocierea dintre noţiuni („Iraqui people/vs. urmate de aliaţii lor. în apropiere oraşului Tikrit. and so do the risks"). tip de argument care plasează victoria împotriva lui Sadam Hussein într-o relaţie de dependenţă de acţiunea forţelor armate aliate din Irak. prin utilizarea abundentă a perechilor opoziţionale.

este construit prin recurgerea la argumentul ad baculum. Demonstraţia lui G. eşecul 132 . Bush. Atitudinea de teamă a Statelor Unite în raport cu ameninţarea terorismului se generalizează treptat. în scopul de a trasa şi de a zugrăvi o atitudine comună a celorlalte state ale lumii.războiul împotriva terorismului. Este vorba deci de o înşiruire discursivă a unor structuri narative fundamental dihotomice. fiind asimilată ameninţării la adresa lumii întregi. And the United States of America will not rdent until this war is won"). care sunt mult mai dezvoltaţi . Analiza lingvistică a articolului din ziarul „Cotidianul" se ordonează de-a lungul a cinci etape principale: 1. în acest mod se subliniază faptul că este vorba de o ştire importantă. Astfel.O piaţă pentru tocat banii BERD'). waged capture by capture.Orientarea zonei discursive a lui confirmatio continuă prin argumentul depăşirii care prezintă finalitatea ca fiind evidentă. Celelalte trei articole importante de pe această primă pagină se referă la retumarea unei sume importante de bani de către statul român spre Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare („Studiu: Statul este nevoit să returneze milioane de dolari către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în contul proiectului Piaţa de Gros Bucureşti . individualul şi generalul. Bush devine o formă de judecată de valoare care disociază subiectivul şi obiectivul. textul discursului lui G. and victory by victory. cell by cell. Exerciţiu 2. W. care constă în faptul că întreaga comunitate internaţională trebuie să participe la un nou tip de război . W. ea fiind explicit redactată de doi jurnalişti numiţi. Relaţiile intertextuale ale acestui articol cu altele sunt manifeste imediat în juxtapunerea sa cu alţi itemi de pe prima pagină.este cazul articolului de fond din data de 9 decembrie 2003: „O piaţă pentru tocat banii BERD". normativ ca esenţă. Peroraţie. îşi pierde dimensiunea explicativă iniţială (din peroratio) recurgând (în confirmatio) la un summum de confirmări în vederea atingerii argumentului final (din peroratio): Necesitatea războiului mondial împotriva terorismului. la nivel formal. folosirea forţei în acest caz fiind singura posibilitate pentru soluţionarea problemei internaţionale a terorismului („The war on terror is a different kind of war. Toate articolele de pe prima pagină sunt tematic legate între ele şi fac referire directă la planul „economic". Our security is assured by our perseverance and by our sure belief in the success of liberty. „Regizarea formală a textului articolului": Articolul este poziţionat pe prima pagină în partea din stânga-sus.

când tinerii sunt nevoiţi să-şi cumpere un loc în cămin. din 14 miliarde preconizate fiind colectate doar 500 de milioane .în configuraţia generală a surselor. 3.guvernului de a strânge bani pentru pensionari din donaţiile oamenilor politici („Eşec: Planul la „cheta pentru pensionari" a rămas în urmă. Stilul titrării articolului este specific . Prin această frază de deschidere articolul pare de la început să indice un fapt cu implicaţii nu numai economice .ci. „Structura tematică" a articolului . Prin prezentare ideilor principale ale textului.supra-titlul („Intenţii") urmat de titlul propriuzis . paragraful introductiv conţine o serie de enunţuri care folosesc un ton alarmant cu trimiteri în plan social: „Criza locurilor din căminele studenţeşti. Când = la începutul anului universitar. „Examinarea funcţionării schemei de discurs" care organizează textul analizat . De ce = criza locurilor din căminele studenţeşti şi fenomenele negative care o însoţesc (cumpărarea locurilor din cămine).Exportatorul de sub Podul Grant"). Prin ordonarea surselor citate . studenţii fiind o categorie „ameninţată" incertitudine în viitorul an universitar. „Nucleul" ştirii este cuprins în supra-titlu.Zgârcenia demnitarilor') şi la preluarea pachetului majoritar de acţiuni la Clubul de fotbal Rapid de impresarul loan Becali {„Fotbal: Impresarul loan Becali şi Dan Petrescu au preluat puterea la Rapid . se aplică criteriul preeminenţei sursei în determinarea „valorii de ştire" a unui eveniment şi credibilitatea instituţională a surselor este ordonată ierarhic. mai ales sociale . în titlul articolului („Subvenţii de la stat pentru gazdele studenţilor") se remarcă utilizarea termenului „subvenţii" cu o încărcătură ideologică opusă celui de „gazde". Ce = propunerea pentru acordarea de subvenţii de la stat studenţilor. 2. nebunia de la începutul fiecărui an universitar. îi determină pe rectori să propună tot felul de soluţii".schema articolului de interes se ordonează secvenţial. titlu şi paragraful introductiv.tinerii. De exemplu.aşa cum ar fi lăsat să se presupună titlul . în acest 133 . aceste trei elemente permit ca cititorului articolului să înţeleagă de la început axa tematică principală a textului: Cine = rectorii universităţilor.în cazul articolului din ediţia din 9 decembrie 2003 „schema de discurs" se realizează în două modalităţi: A.şi este pus în opoziţie cu titrarea celorlalte articole de pe prima pagină ca o unitate de categorie distinctă de discurs pentru a accentua importanţa faptului că problema abordată (propunerea conducerii universităţilor de a cere ca statul să acorde subvenţii studenţilor pentru ca aceştia să-şi plătească chiria) are o importanţă distinctă de cea a returnării banilor publici de către statul român spre BERD.

preşedintele Uniunii Studenţilor din România 4.sens fiind citaţi. Ministrul Educaţiei. Se poate observa. nici nu dezaprobă soluţiile propuse de rectori Utilizarea acestor verbe este semnificativă şi ca o modalitate de a redi-recţiona dezvoltarea textelor cititorului-decodificator de-a lungul unor linii tematice specifice. el continuă cu o succesiune ascendentă de citări specifice.9 decembrie 2003. Structura şi ordinea schemei ştirilor în mişcarea sa de la fraza introductivă la conţinutul propriu-zis al articolului furnizează o „scenă" adecvată pentru predicţia unei acţiuni viitoare: „Astfel. sub formă de subvenţie. preşedintele Consiliului Rectorilor din România Alexandru Athanasiu. Succesiunea citării surselor în articolul „Subvenţii de la stat pentru gazdele studenţilor" („Cotidianul" . Ministrul Educaţiei. conducerile universităţilor vin cu propunerea ca fiecare student venit din provincie la studii să primească o sumă egală de bani din partea statului. cum în articulaţiile-cheie ale articolului sunt utilizate verbele „a propune". Cercetării şi Tineretului. pozitive. de exemplu. Deşi articolul începe cu un enunţ care caracterizează negativ starea de fapt a tinerilor studenţi. „a aproba" „a susţine". articulate de introducerea unor citate specifice. 134 . Prin utilizarea surselor importante în plan simbolic şi instituţional. Plasarea pe ultimul loc ca citare a preşedintelui Uniunii Studenţilor din România indică în mod clar importanţa altor surse simbolico-instituţionale în articularea articolului. Mai exact acestea sunt folosite pentru a accentua sprijinul de care se bucură iniţiativa şi pentru a indica o relativă lipsă de fermitate: „Ministrul Athanasiu nici nu aprobă. preşedintele Consiliului Rectorilor din România. rectorul Universităţii din Bucureşti Sergiu Chiriacescu. pagina 1 şi pagina 2): 1 2 3 4 5 Poziţie generală asupra stării de fapt din căminele negativ (?) studenţeşti loan Mihăilescu. B. Cercetării şi Tineretului Nicolae Bănicioiu. într-o ordine crescătoare: rectorul Universităţii din Bucureşti. Pozitiv (calificat) Pozitiv (calificat) negativ (calificat) Pozitiv (calificat) Analiza modalităţii în care alegerea unui anumit tip de lexic vine în sprijinul structurii tematice a articolului ca întreg. pentru aşi putea plăti o parte din chirie şi utilităţi".

A. C. (2000). Iaşi. Bucureşti. în al doilea rând. C. F. M. Editura Institutul European. J-M. (2002). M. Casa de Editură şi Presă „Viaţa Românească". Adam. Bonhomme. Editura Institutul European. Analiza de conţinut. Editura Polirom. Atkinson. Editura Polirom. Editura Polirom. Manual de producţie de televiziune.Teorii şi metode. Bauret. Bâlăşescu. (2005). Introducere în psihologia experimentală. M. Editura Polirom. propunerea conducerii universităţilor ca fiecare student venit din provincie să primească din partea statului o sumă de bani pentru a-şi acoperi chiria. (1992). Argumentarea publicitară. Cercetarea calitativă a socialului. Mitologii. Abordarea fotografiei. (2000). (1999). Aceste „propoziţii" pot fi rezumate astfel: Mai întâi. în al treilea rând.Interviul. (1987). Editura Institutul European. Editura Polirom. Moldovan. B.5. laşi. (2003). J-M. Editura Univers. (2004). Aldea. Beciu. M. Analiza povestirii. Editura Institutul European. Iaşi. şi. laşi. Bucureşti.Practici politice într-o campanie electorală. Psihologia comunicării .Mod de utilizare. Agabrian. Cercetării şi Tineretului legată de identificarea surselor din care să rezulte astfel de fonduri. M. J. M. poziţia rezervată a conducerii Ministerului Educaţiei. Aniţei. Bucureşti. R. Politica discursivă . (2001). M. Kivu. Iaşi. Analiza schemelor discursive „macro" vs. (1997). laşi. D. laşi. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A. CI. laşi. R. Agabrian. Editura Paideia. „micro" . Adam. laşi. Barthes. (2006). Revaz. susţinerea de care se bucură iniţiativa atât în rândul conducerii universităţilor cât şi al studenţilor. Chiribucă. în limba română Abric. Povestea vieţii. G. Romanul scriiturii. R. Barthes. 135 .analiza aparatului retoric al acestui articol specific arătă că el funcţionează în sprijinul presupunerilor esenţiale ale structurii tematice. Comşa. Sondajele de opinie . (2006). Bucureşti. Micu. Editura AII.

Bucureşti. Panzariu P.. P. Editura Economică. Bucureşti. Editura Univers. Metode şi tehnici de cercetare sociologică -Ghid pentru lucrări aplicative. Manipularea cuvântului. Bucureşti. (2001). Bucureşti. Tehnici de cercetare sociologică. (2003). Mânu. Editura Paideia. Bucureşti.B. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. semiotică şi semne publicitare . Bucureşti. Breton. Chelcea. (coord.U. (2006). Metodologia cercetării sociologice .Metode cantitative şi calitative. M. J-J. Comunicare. Editura Fundaţiei „România de Mâine". D. Cemat. (1982). Goran. Partea I. (2001). L (2002). N. A. Golu. laşi. (2001). Bucureşti. S. (2003). Pârlea. Chelcea. T. Un praxis al cinematografului. Bucureşti. Ph. Experimentul în psihosociologie. I. Chelcea. Editura Fundaţiei „România de mâine". Dicţionar de psihologie socială.. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. Conceperea şi elaborarea ziarului. 79 79 136 .Bogdan-Tucicov. Metodologia cercetării sociologice Metode şi tehnici de cercetare. P. S.). (1998). Editura SNSPA. S. modele şi aplicaţii. Boutaud. B. Bucureşti. S.Teorii. Bădescu. (1981). Burdieu. Editura Meridiane. Focus-grupul în investigaţia socială. Cazacu. (1986). Bulai. I. M. A. Editura Institutul European. Burch. Bucureşti.. Cauc. Golu. Editura Tritonic. A (2000). Regulile artei. Chelcea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful