PSIHODIAGNOSTIC 2

1

CUPRINS
Curs 1 - PSIHODIAGNOZA INTELIGENȚEI ȘI APTITUDINILOR................................................................................................................................... 4 Argumente privind abordarea diferențiată.................................................................................................................................................................. 4 Situația testelor în România....................................................................................................................................................................................... 4 Teste de grup pentru măsurarea inteligenței.............................................................................................................................................................. 5 Curs 2 - TESTE INDIVIDUALE DE MĂSURARE A INTELIGENȚEI................................................................................................................................ 7 Scala Wechsler de inteligență pentru adulți (WAIS)................................................................................................................................................... 7 Scala Wechsler de inteligență pentru adulți – III (WAIS-III)........................................................................................................................................ 9 Curs 3 - APTITUDINI COGNITIVE................................................................................................................................................................................ 11 1. Introducere........................................................................................................................................................................................................... 11 2. Importanţa evaluării abilităţii generale de învăţare............................................................................................................................................... 11 3. Testul Raţionament analitic.................................................................................................................................................................................. 12 Curs 4 - ABILITATEA GENERALĂ DE ÎNVĂȚARE....................................................................................................................................................... 16 Transfer analogic (12-17)......................................................................................................................................................................................... 16 Transfer analogic (18-67)......................................................................................................................................................................................... 18 Testul Inhibiţie cognitivă........................................................................................................................................................................................... 20 Testul Memorie de lucru........................................................................................................................................................................................... 22 Testul Comutarea atenţiei........................................................................................................................................................................................ 24 Curs 5 - ABILITATEA VERBALĂ................................................................................................................................................................................... 27 Testul de vocabular.................................................................................................................................................................................................. 27 Testului de înţelegere a textelor............................................................................................................................................................................... 30 CURS 6 - ABILITATEA NUMERICĂ, APTITUDINEA DE PERCEPEREA FORMEI...................................................................................................... 32 ABILITATEA NUMERICA......................................................................................................................................................................................... 32 Testul Raționament matematic............................................................................................................................................................................ 32 Testul calcul matematic....................................................................................................................................................................................... 35 APTITUDINEA DE PERCEPŢIE A FORMEI............................................................................................................................................................ 36 1. Testul Constanţa formei.................................................................................................................................................................................. 36 2. Testul Perceperea Detaliilor............................................................................................................................................................................ 38 3. Testul Analiză Perceptuală Complexă............................................................................................................................................................ 38 CURS 7 - APTITUDINEA SPAȚIALĂ, ABILITĂȚI FUNCȚIONĂREȘTI.......................................................................................................................... 39 APTITUDINEA SPATIALA........................................................................................................................................................................................ 39 Testul Orientare spațială..................................................................................................................................................................................... 40 Testul imagini mintale - transformări................................................................................................................................................................... 41 Testul Generare De Imagini................................................................................................................................................................................ 43 ABILITĂŢI FUNCŢIONĂREŞTI................................................................................................................................................................................ 44 Introducere.......................................................................................................................................................................................................... 44 Importanţa evaluării abilităţilor funcţionăreşti...................................................................................................................................................... 45 Testul Abilităţi funcţionăreşti............................................................................................................................................................................... 45 CURS 8 - ABILITATEA DE PROCESARE A INFORMAȚIEI – RAPIDITATEA ÎN REACȚII CAPACITATEA DECIZIONALĂ........................................47 Introducere............................................................................................................................................................................................................... 47 Testul Timp de Reacţie Simplu (TRS)...................................................................................................................................................................... 47 Testul Timp de Reacţie în Alegeri (TRA).................................................................................................................................................................. 48 Testul Timp de Reacţie în Accesarea Memoriei (TRM)............................................................................................................................................ 48 Test de evaluare a capacităţii decizionale................................................................................................................................................................ 49 CURS 9 - PERSONALITATE ȘI INTERESE AUTONOMIE PERSONALĂ.................................................................................................................... 51 Chestionarul de evaluare a autonomiei personale (AP)........................................................................................................................................... 51 Chestionarul de evaluare a optimismului (OPT)....................................................................................................................................................... 54 CURS 10 - PERSONALITATE ȘI INTERESE............................................................................................................................................................... 57 Five-Factor Personality Inventory (Ffpi)................................................................................................................................................................... 57 Chestionarul De Personalitate Cu 5 Factori (Cp5f).................................................................................................................................................. 59 Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ)......................................................................................................................................... 61 CURS 11 - PERSONALITATE ...................................................................................................................................................................................... 63 Inventarul De Personalitate Freiburg (Fpi)................................................................................................................................................................ 63 Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire (Ffnpq)........................................................................................................................................ 64 CURS 12 - PERSONALITATE ȘI INTERESE............................................................................................................................................................... 66 Chestionarul De Evaluare A Intereselor (Cei)........................................................................................................................................................... 66 Scalele Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS)......................................................................................................................... 69
2

CURS 13....................................................................................................................................................................................................................... 73 Inventarul De Evaluare A Anxietății Stai................................................................................................................................................................... 73 Inventarul De Evaluare A Inteligenţei Emoţionale (Eq-I).......................................................................................................................................... 74 CURSUL 14 - TESTE PROIECTIVE............................................................................................................................................................................. 75 Testul Copacului....................................................................................................................................................................................................... 75 Testul Lui F. Goodenough (Testul Omuleţului)......................................................................................................................................................... 78 Testul FAMILIA......................................................................................................................................................................................................... 78 Desenul Casei.......................................................................................................................................................................................................... 79

3

Curs 1 - PSIHODIAGNOZA INTELIGENȚEI ȘI APTITUDINILOR Argumente privind abordarea diferențiată Aptitudinile sunt componente instrumental-operaționale ale personalității, ele putând fi intelectuale, psihomotorii, mnezice, senzorial-perceptive. Când se face referință la aptitudinile intelectuale, se are în vedere de regulă, inteligența. Cele mai multe teste au avut ca obiectiv de măsurare acest gen de aptitudini și mai ales presupun calcularea coeficientului de inteligență (QI sau IQ). În afară de testele de inteligență, în practica psihidiagnostică se regăsește și categoria testelor sau bateriilor de aptitudini, care sunt folosite mai ales în activitățile de selecție profesională. Ele sunt, de fapt, o colecție de teste sau subteste, fiecare dintre ele măsurând un anumit tip de aptitudine. De exemplu, Bateria generală de teste de aptitudini cuprinde un număr de 12 subteste, destinate a măsura nouă factori: - Inteligența – factorul G; - Abilitatea generală de învățare – factorul V; - Aptitudinea numerică – factorul N; - Aptitudinea spațială – factorul S; - Percepția formei – factorul P; - Percepția funcționărească – factorul Q; - Coordonarea motorie – factorul K; - Dextreritatea digitală – factorul F; - Dexteritatea manuală – factorul M. Cu ajutorul acestei baterii putem să efectuăm examene de selecție pentru diferite categorii de profesiuni. Unele dintre ele solicită mai mult aptitudinile verbale, altele, pe cele privind coordonarea motorie și dexteritatea manuală etc. Desigur, pentru o anumită profesiune vom regăsi o combinație specifică a acestor factori. Unii autori tratează în capitole diferite testele de inteligență și cele de măsurare a aptitudinilor acesta fiind un argument în tratarea diferențiată a lor. O altă abordare o propune și Departamentul de Psihologie de la Universitatea București care tratează psihodiagnosticul modular: - Bazele teoretice ale psihodiagnosticului; - Psihodiagnoza inteligenței și aptitudinilor; - Psihodiagnoză personalității; - Tehnici proiective; - Psihodiagnoza copilului; - Psihodiagnostic clinic. Organizarea pe module presupune și impune, totodată, specializarea și aprofundarea. Dacă, în ceea ce privește partea teoretică, putem avea informații privind orice categorie de teste, în ceea ce privește partea practică, aplicativă, specializarea și experiența directă cu testele își spun serios cuvântul. Situația testelor în România Anul de naștere al psihodiagnozei este considerat a fi 1890, atunci când Jame McKeen Cattell a publicat în revista Mind, articolul “Testele mentale și măsurarea”, dar preocupări în ceea ce privește psihometria se întrevăd înainte de sfârșitul secolului al XIX – lea și începutul secolului XX. Printre autorii care și-su contribuția la crearea domeniului putem să amintim pe Fr. Galton, Ernst Weber, Gustav Fechner, Herman Helmoltz și alții. Nu trebuie uitat Wilhelm Wundt care a înființat primul Laborator de psihologie experimentală la Leipzig, în 1879 și care folosește pentru prima dată noțiunea de psihometrie, în articolul “Experimente psihometrice” din revista Brain. Deși nu este scutită de critici psihometria și-a consolidat o poziție de vârf în cadrul ramurilor psihologiei, ea a făcur progrese imense pe linia îndeplinirii unor înalte standarde științifice. Procesul de dezvoltare continuă într-un ritm alert dar și așteptările pe linie științifică sporesc. În România de după 1989, psihologia a fost repusă în foarte mare măsură în drepturile ei firești. Secțiile de psihologie din cadrul universităților au fost reînființate la fel și Institutul de psihologie, au apărut lucrări de valoare, reviste etc. A apărut învățământul privat sporind numărul absolvenților în psihologie care doresc să activeze ca specialiști în școli, clinici, firme, bănci, armată, transporturi, penitenciare etc. Peste tot în aceste zone și nu numai trebuie să fie utilizate instrumente psihodiagnostice, printre care și testele de aptitudini și de inteligență. Desigur că până la absolvire studenții folosesc testele pentru realizarea diferitelor lucrări, inclusiv pentru lucrarea de diplomă și pentru dizertația de la masterat și nu în ultimul rând pentru cei care fac tot felul de investigații, pentru elaborarea tezei de doctorat.
4

Construirea unor noi baterii de teste (BTPAC. Pătrunderea în România a unor noi teste. Publicarea unor lucrări românești de valoare. g. 2. publicate inițial în 1947 și revizuite în 1956. și al psihodiagnozei aptitudinilor și inteligenței. Scurt istoric. Există încercări ale unor firme de a se implica în comercializarea unor teste. CCAT) Testul pentru abilități cognitive (Cognitive Abilities Test. Albu. să le etaloneze și prin intermediul unor firme care trebuie să respecte anumite reguli de distribuire. CAS). În acest sens situația lor am putea să o analizăm în funcție de câteva aspecte: 1. Salvarea condiției fizice a testului poate fi realizată prin transpunerea unor teste pe calculator dar acest lucru nu conduce la modernizarea acestora. Etalonarea unor teste pe populație românească. multiplicate. Havârneanu. în general. 1997. fără nici o restricție și nimeni nu se simte deranjat de acest act neprofesional. 1998. mult mai important. Raven. f. Starea echipamentului testului. 3. Multe teste sunt vechi și foarte vechi. 3) Matricile Progresive Avansate (APM) pregătite inițial în 1943 și revizuite în 1962. Mitrofan. privind caracteristicile psihometrice. Hoghidan. 3. 2) Matricile Progresive Colorate (CPM). CogAT) Testele Henmon-Nelson pentru abilități mentale Testul Kuhlman-Anderson (a opta ediție) Testul analogiilor matriceale Tetsul Miller pentru analogii Matricele Progresive Raven Testul rațional nonverbal Testul Otis-Lennon pentru abilitatea școlară Testele privind abilitățile pentru școală și colegiu – III Testul SRA pentru raționamentul în imagini . deoarece. Avem practicieni care utilizează astfel de instrumente riscând astfel actul psihologic prin psihodiagnosticul aplicat. folosite. 5 . 1996. testele sunt aplicate de oricine. revizuite în 1956. 2. c. Minulescu. Pitariu. absolvenții de psihologie dacă nu și-au procurat prin multiplicare câteva teste din facultate. urmează să găsească o cale strict personală pentru a ajunge la unii psihologi care folosesc teste. 1993. Formarea unor specialiști în cadrul programelor de masterat și doctorat. după 1990 (Albu. degradate în care informația este afectată de multipli factori. Starea echipamentului testului. Formarea unor specialiști tineri în alte universități ale lumii. 2004.Din câte se cunoaște aceste teste sunt folosite fără a respecta cerințele de ordin științific. deoarece. 2002. valoarea lor psihodiagnostică. mai ales după ce ele sunt puse pe calculator. Teste de grup pentru măsurarea inteligenței Exemple: Testul canadian pentru abilități cognitive (Canadian Cognitive Abilities Test. există trei variante. Stabilirea unor legături cu specialiști din alte țări. Există multe teste fără manual. în special. Comercializarea testelor. În alte țări activitatea de aplicare a testelor este foarte bine reglemantată. publicate în 1938. d. Autorul principal este J. 1. și anume: 1) Matricile Progresive Standard (SPM). În fapt lucrurile nu stau așa. 2001. Se întrevăd progrese în domeniul teoretic și practic al psihodiagnozei.SRA forma verbală Testul pentru măsurarea deprinderilor cognitive Testul Wonderlic pentru selecția personalului Ne vom opri asupra Matricilor Progresive Raven a. La noi în țară lucrurile nu sunt tocmai în ordine. Comercializarea testelor De unde se procură testele? Cine se ocupă în țara noastră de comercializarea testelor? Nu este chiar la îndemână să răspundem la aceste întrebări. e. Probabil că printre vinovați se află inclusiv psihologii care au lăsat ca aceste instrumente să ajungă în mâna celor fără pregătirea necesară lucru ce se răsfrânge asupra tuturor. 2000. 2000. b. fără nici o sursă privind istoricul lor. Șchiopu. care sunt folosite ăn universități în scvopul de familiarizare și de formare a psihologilor. concret. 1997. Ideal ar fi ca un comitet național să asigure revizuirea testelor. Astfel: a. 2002). iar grija pentru menținerea prestigiului științific al psihologului este permanentă.C. Titlul este generic. Stan. dar mai ales celor care satisfac cerințele de formare și specializare. moderne. Modul de aplicare a testelor. le oferă solicitanților. el trebuie să fie supus unei serioase revizuiri științifice.

rezolvarea corectă presupune urmărirea regularității consecutive a figurilor și alternarea lor în structura matricei.Seria D: permutări. c.5 ani. Matricile progresive avansate conțin două seturi de itemi.Între centilele 75 și 95: sigur peste medie . Administrare și scorare. întrucât fiecare performanță corespunde unei valori definite QI (aceste valori se pot obține din tabele). subiecții având vârsta mai mare de 5. APM se adresează indivizilor care se situează deasupra mediei de inteligență. Matricile progresive colorate conțin 36 de itemi.b. În formă de cartonașe. Astfel: SPM se adresează în general copiilor. aplicarea testului durează între 60 și 90 de minute. nu există limită de timp impusă. respectând strict instrucțiunile din Manual.5 și 11 ani. Conținut. Ele sunt destinate unor subiecți cu vârste diferite și cu particularități diferite. subiectul poate să găsească figura unică necesară pentru completarea matricei prin analiza și sinteza perceptivă fină a elementelor matricei. apoi convertit în scoruri centile. în grup sau pot fi autoadministrate. mai exact de la 6 ani la vârsta adultă. desigur. Setul I care cuprinde 12 itemi și Setul II care cuprinde 36 de itemi. Pe baza QI astfel obținut subiectul este inclus în unul dintre nivelurile de inteligență 6 . Obiective. ele sunt folosite în locul SPM pentru testarea adulților. depinzând. probele din această serie sunt repartizate după principiul restructurării figurilor pe plan orizontal și vertical. adică regrupări de figuri în interiorul matricei. dintr-o figură sau o structură logică de figuri abstracte ori simboluri din care lipsește o parte. probele acestei serii se rezolvă prin operații de abstractizare și sinteză dinamică ce au loc în procesul gândirii superioare. aplicarea testului durează între 60 și 90 de minute.Sub 5: retardat intelectual Cota totală realizată de subiect poate fi interpretată și în termeni de coeficient de inteligență QI. în grup sau pot fi autoadministrate. și B. necesită în jur de 40 de minute. .Seria C: scimbări progresive în figurile matricei. precum și a persoanelor în vârstă ce se confruntă cu un declin intelectual. CPM apare în calitate de set adițional de itemi utilizat pentru măsurarea mai detaliată a copiilor a celor retardați mental. fiecare matrice se compune din nouă elemente. distribuiți în 5 seturi a câte 12 itemi fiecare.Seria A: stabilire de relații în structura matricei continue. Referitor la scorare. spre deosibire de SPM.Seria E: descompuneri în elemente ale figurilor metricei. și de faptul dacă sunt sau nu utilizate ambele seturi. divizați în trei seturi: A. Dacă nu există limită de timp. d. Dacă nu există limită de timp. înțelegerea relațiilor dintre elementele structurii. Foarte frecvent însă. Toate cele trei variante ale testului intenționează să măsoare abilitatea de a face relații și corelații. Fiecare dintre cele cinci seturi dezvoltă o temă diferită: . Fiecare item este prezentat pe o pagină separată și constă. identificarea părții lacunare. . . ce sunt dispuși în ordinea cescândă a dificultății. sarcina subiectului fiind aceea de a identifica pe cel ce completează logic figura sau structura. Ei pot fi prezentați într-o carte sau pot fi construiți de către examinator pe cartonașe. Pentru APM se aplică mai întâi setul I. Totuși. putând fi utilizată și pe adulți deficienți mental sau cu un intelect deteriorat.Între 25 și 75: media . răspunsul subiectului se evaluează ca fiind corect sau incorect. mai ales.Între 5 și 25 sigur sub medie . Numărul total al răspunsurilor corecte reprezintă scorul brut. care se realizează prin diferențierea treptată a elementelor. Ab. CPM care urmăresc în principal să determine claritatea prezentă a observației unei persoane și nivelul dezvoltării intelectuale dacă sunt în formă de carte pot fi administrate individual. iar alternativele răspunsului sunt în număr de 8. SPM. Setul II se aplică numai în cazul subiecților care sunt la nivelul mediei sau peste medie. .Peste centila 95: superior intelectual . iar cel care administrează testul nu trebuie să aibă o pregătire specială. Aceste matrice au fost elaborate pentru testarea copiilor cu vârsta între 5. pot fi administrate individual. în principiu. compararea părților figurii lacunare cu fiecare dintre cele șase date în matrice. testul MPC este destinat să evalueze claritatea capacității de observație. Acesta este.Seria B: analogii între perechile de figuri ale matricei. pentru a determina rapid dacă subiectul se află sub medie în ceea ce privește funcționarea intelectuală. iar timpul necesar pentru a răspunde la itemi fiind în jur de 15 – 30 de minute. CPM sunt mai ușor de administrat pentru copii mai mici și pentru retardații mental. Matricile Progresive Standard (SPM) cuprind un număr de 60 de itemi. pot fi aplicate și cu limită de timp. dar sunt mult mai dificili. În principiu itemii sunt similari cu cei aparținând SPM. fiecare matrice se compune din patru elemente. gândirea clară și nivelul dezvoltării intelectuale a copilului. caz în care administrarea durează în jur de 40 de minute. Aceste matrice pot fi administrate individual sau în grup și. Dedesuptul acestora se află un număr de șase sau opt alternative de răspuns. Interpretarea rezultatelor se poate face în funcție de apartenența subiectului examinat la următoarele categorii: .

În ceea ce privește validitatea CPM s-a ajuns la concluzia că acesta măsoară același construct indiferent de apartenența culturală sau etnică a subiecților.imbecilitate Deficiență mentală gravă . test destinat să măsoare inteligența la adulți.Experiența sa de practician în perioada 1920-1930. SPM pot fi utilizate pentru anticiparea performanțelor academice ale copiilor (valoarea coeficienților ajungând până la .Experiența sa ca psiholog clinician. Referitor la validitate. Născut în România în 1986. respectiv scalele de performanță. În 1939 apare testul de inteligență care-i poartă numele. Premisele apariției scalei de inteligență pentru adulți: .54 și . unde administrează teste de inteligență printre care și Scala de inteligență Stanford-Binet.G. se mută cu familia șase ani mai târziu în New York. În 1939 Wechsler pleacă de la ideea că acest instrument psihodiagnostic nu este o măsură a potențialului genetic independent de experiență.QI Peste 140 120-139 110-119 100-109 90-99 80-89 70-79 50-69 20-49 0-19 Interpretare calitativă Inteligență extrem de ridicată Inteligență superioară Inteligență deasupra nivelului mediu Inteligență de nivel mediu bună Inteligență de binel mediu slabă Inteligență sub medie Inteligență de limită Deficiență mentală ușoară – debiliate mentală Deficiență mentală medie . Standardizare Există încercări de etalonare în Europa. autorii recomandă ca cesta să nu fie utilizat la copii sub 11 ani. f. Intră în contact cu renumitul istoric al psihologiei E. Charles Spearman și Karl Pearson. valoarea corelațiilor dintre SPM și testele de inteligență. datele de cercetare susțin atât consistența internă.R sunt legate de numele lui David Wechsler. Aceste valori au fost reconfirmate de rezultatele studiilor efectuate mai recent (valori peste . Caracteristici psihometrice Pentru SPM. După ce pleacă din armată studiază în Europa unde intră în contact cu doi cunoscuțu statisticieni. valorile coeficienților fiind între . rămâne în continuare problema reprezentativității loturilor folosite pentru standardizare. .80). Decedează în 1981. Istoric: Atât Wechsler Adult Intelligence Scale – III.93. cât și stabilitatea de-a lungul timpului.90. Texas. În 7 . variază între .83 și . Pe de altă parte. Unele norme sunt depășite. În concluzie Matricile Progresive Raven s-au impus în practica psihodiagnostică drept unul dintre instrumentele populare. Pentru CPM are o fidelitate test-retest adecvată numai pentru copiii mai mari de 7 ani. În 1935 își ia doctoratul cu tema Măsurarea reacțiilor emoționale. . reieșită din studiile inițiale.idioție e. precum și în SUA. precum scalele Binet și Wechsler. Ceea ce măsoară testul este rezultatul unei interacțiuni complexe între dezvoltarea biologică și experiența subiectului. Este mutat la baza militară din Fort Logon. iar valoarea fidelității test-retest. Deși testul este utilizat în practică de mai multe decenii. valorile relativ mai mici sunt pentru corelațiile cu testele de achiziție. Date despre validitate fiind foarte puține și pe loturi restrânse. variază în funcție de vârstă.86. Eșantioanele folosite nu respectă cerința majoră a reprezentativității statistice. Valorile mai mari vizează corelațiile cu subtestele inteligenței nonverbale. Datele referitoare la standardizare sunt diferite pentru cele trei forme ale RPM. În ceea ce privește APM. respectiv în Anglia și în alte țări. Mai mult decât atât el consideră calitatea rezolvării testului ca fiind dependentă de anumiți factori noncognitivi. Curs 2 . Valoarea fidelității split-half este de cel puțin . ceea ce impune cu necesitate utilizarea cu precauție a fiecăreia dintre cele trei categorii de matrice. cât și WISC – III și WPPSI.70) și a nivelului ocupațional al adulților.experiența din timpul Primului Război Mondial – a diagnosticat milioane de recruți (aici își dă seama de limitele Scalei de Inteligență Stanford-Binet.TESTE INDIVIDUALE DE MĂSURARE A INTELIGENȚEI Scala Wechsler de inteligență pentru adulți (WAIS) a. având avantajul de a fi foarte ușor de administrat și scorat. Boring la care l-a asistat la evaluarea datelor obținute cu ajutorul testelor de inteligență de grup Army Alfa.

iar după încetarea războiului în 1946 a fost publicată o versiune modificată extinsă. cu 20 de itemi preluați de la WAIS și nouă itemi înlocuiți. cu vârsta între 10 și 60 de ani și au fost selectați în funcție de o serie de variabile.Coeficientul de inteligență pentru performanță (QIP) . diferențierea dintre persoane mai inteligente și mai puțin inteligente reclamă o măsurare multiplă. Era evident că abordarea mediului implică mai mult decât deprinderile cognitive.Testarea personalului militar și a veteranilor de război.aranjarea imaginii. A fost tradus și în alte limbi inclusiv în română. Memoria cifrelor. cinci subteste de performanță: .cuburi. sub denumirea de Wechsler-Bellevue Intelligence Scale – II. . 2. Scala Wechsler de inteligență pentru adulți – revizuită (WAIS-R) A fost publicată în 1981. Prima dată se aplicau toate testele verbale și apoi. .înțelegere. . În cazul variantei WAIS-R . de a acționa asupra ei și inventivitatea de a face față provocărilor și solicitărilor acestei lumi. În acest sens. în ordinea menționată toate subtestele de performanță. 4.Schimbări mai mari în subtestele Înțelegere și Similitudini.Testarea subiecților normali. . .vocabular. Nu există diferențe în ceea ce privește conținutul scalei. . și anume factorii afectivi (emoționali) și conativi (voința. Exista posibilitatea să se calculeze trei coeficienți de inteligență: .Coeficientul de inteligență verbal (QIV) .asamblarea obiectului. variantă care mai este folosită și astăzi. Scala Wechsler de inteligență pentru adulți (WAIS) A fost publicată în 1955. fiind destinată să măsoare inteligența adulților cu vârsta între 16 și 75 de ani. precum: vârsta. Persoana inteligentă este aceea care este capabilă să abordeze eficient solicitările vieții – de tip abstract. . . adică a comportamentelor cognitive. a fost construită în anul 1942.similitudini. 3. . The Army Wechsler. Completarea imaginii. străduința). în urma unei revizii.Coeficientul de inteligență pentru întreaga scală (QI global) Această scală de inteligență urmărea atingerea mai multor obiective: . practic și social.cod. Această scală cuprindea: a. nivelul de pregătire. . .Testarea subiecților handicapați (în plan lingvictic sau senzorio-motor). Subtestul Informații a fost supus celei mai severe revizii. Eșantionul nu a fost reprezentativ pentru întreaga populație adultă din SUA. Aranjarea imaginii. Scala a fost standardizată pe un eșantion de 1081 de subiecți albi din New York și din împrejurimi. Șase subteste verbale: . .Reprezentarea în subtestele Informații și Completarea imaginii. Informații. de a gândi rațional și de a aborda eficient mediul său.Testarea tulburărilor clinice.completarea imaginii.aritmetică. b. În 1975 Wechsler revine asupra acestei definiții și.Testarea dizabilităților de învățare. consideră inteligența ca fiind capacitatea individului de a înțelege lumea. Eșantionul nu este reprezentativ pentru cetățenii mai în vârstă din SUA. . Astfel. 1987).Utilizarea limbajului indiferent de sex. afective și conative.memorarea cifrelor. 8 . Wechsler (Wechsler-Bellevue I) a fost publicat în 1939. . subtestele sunt administrate în ordine alteranantă: 1. . Deosebirile esențiale față de variantele prezentate anterior: . ocupația. Scalele I și II de inteligență Wechsler-Bellevue Primul test de inteligență al lui D. definește inteligența ca fiind un agregat sau o capacitate globală a individului de a acționa intenționat. A doua formă a scalei.informații. Wechsler vedea inteligența generală ca pe o funcție a personalității întregi și totodată ca fiind multideterminată (Aiken.1958.

89 și . 9 . Administrare și cotare.. După aplicarea testului și consemnarea răspunsurilor.40 . Cuburi. materialele care nu sunt utilizate sunt ținute în afara câmpului perceptiv al subiectului. 9. 45-54 7. ci și de regiunea geografică. iar examinatorul trebuie să facă precizări privind natura testului: întrebările sunt ordonate de la ușor la greu. 20-24 4.88-. Examinatul trebuie să știe de ce răspunde la test. test-retest a fost verificată numai pentru două niveluri de vârstă (25-34 și 45-54) pentru toate cele 11 teste. Înțelegere. Similitudini. scorul brut al examinatului. la fiecare subtest. Standardizare Eșantionul a cuprins un număr de 1880 de adulți repartizați în nouă grupe de vârstă: 1. 65-69 9. 16-17 ani 2. După ce examinarea a început.Pentru măsurarea dizabilităților de învățare și pentru determinarea supradotării. materiale folosite și proceduri de administrare.Vocabular. 55-64 8. Tulsky și Jianjun Zhu. Asamblarea obiectului. 10. Timpul total de aplicare este între 60 și 90 de minute. nu este de așteptat ca o persoană să realizeze perfect la fiecare item.97. Când se lucrează cu un anumit subtest. Caracteristici psihometrice Fidelitatea half-split . Prezintă noutăți referitoare la standardizare. conținut. Obiective. Este un instrument psihodiagnostic administrat clinic individual pentru măsurarea abilității intelectuale a adulților cu vârsta între 16-89 de ani. fără însă a i se spune dacă răspunsul la un item este corect sau greșit. bine iluminată și aerisită. 11. . este convertit într-un scor standard. 18-19 3. dar acesta poate varia în funcție de experiența examinatorului și de personalitatea celui examinat. 7.Valoarea coeficienților obținuți s-a înscris între . 8. însă valorile obținute au fost modeste (r = . 5.Test psihoeducațional pentru plasarea elevilor în școala secundară și postsecundară. Validitatea. subiectul trebuie încurajat. Scopuri: . 25-34 5. 70-74 Fiecare subeșantion al grupelor de vârstă cuprinde un număr egal de bărbați și femei. de educație și ocupație.80). Cod. Scala Wechsler de inteligență pentru adulți – III (WAIS-III) Scurt istoric Este publicată în 1977 sub conducerea a doi directori: David S. 6. Manualul testului nu cuprinde în mod special date legate de acesta. Testul trebuie aplicat într-o cameră liniștită.90. Scala a fost corelată cu alte teste de inteligență. Fiecare subeșantion al grupelor de vârstă a fost stratificat nu numai în funcție de apartenența etnică. Aritmetică. 35-44 6.

.3 110-119 Peste medie 16. Similitudini 6. .Cutia cu cuburi .1 120-129 Superior 6.O dată ce începe testarea să se mențină un anumit ritm. Căutarea simbolului 14. Foarte important este ca între examinator și examinat să se mențină în permanență un raport optim.Administrarea subtestelor să se facă într-o manieră profesională. pentru a observa mai bine conduita acestuia. .Foi de răspuns . Informații 11.Broșurile cu răspunsuri .Măsurarea intelectuală ca parte a selecției manageriale și pentru plasarea în programele de formare și dezvoltare.0 50. .Trecerea de la un item la altul să nu provoace anxietate sau descurajare. un subtest. Conținut: Un număr de 14 scale.2 1. Pentru stabilirea unui psihodiagnostic diferențial în cazul unor tulburări neurologice și psihiatrice care afectează funcționarea mentală.1 16. .Mobila utilizată trebuie să fie confortabilă și potrivită dimensiunilor examinatului. Pentru plasarea unor subiecți în școlile speciale.Camera de testare să fie bine iluminată. 11 dintre ele sunt modificate din WAIS-R.Cutiile cu piese pentru asamblarea obiectului . . fără a grăbi subiectul. datorate nerezolvării unor sarcini. Căutarea simbolului – adaptare după WISC.Broșura cu stimuli .9 Cerințe privind condițiile fizice: .Manualul WAIS-III pentru administrare și cotare . limbajul standardizat oferit de manual. În acest sens este necesar ca: . .1 14. .8 70-79 Borderline 6. Raționamentul matrice 10.În prezentarea sarcinilor să se respecte.7 6. Scorul QI Clasificare Curba normală Eșantionul normal 130 și peste Excepțional 2.2 2. ventilată și ferită de zgomote sau alte forme de perturbare. Memoria cifrelor 9.Cercetare clinică.Suprafața mesei pe care se pun materialele testului să fie lipsită de asperități. . 10 .5 69 și sub Extrem de scăzut 2.7 8. în mod obligatoriu. Completarea imaginii 3. Succesiunea literă-număr Subscala performanță 1.Nimeni în afară de examinat și examinator nu trebuie să fie prezent în camera de testare. Simbol număr-Cod 5. . . Subscala verbală 2.Subiectul să fie susținut și încurajat. Cuburi 7. dar niciodată să nu i se spună dacă a răspuns corect sau greșit la un anumit item.Cutia cu cartonașe pentru aranjarea imaginii .Manualul tehnic . 2 sunt noi: Raționamentul matrice și Succesiunea literă-număr. Aranjarea imaginii 12. Valorile cantitative al QI se pot supune și unei interpretări calitative.Grila de scorare pentru subtestul Simbol număr-cod . cu o trecere lină de la un item la altul. Asamblarea obiectului Adminstrare și cotare Materialele incluse: .Grila de scorare pentru subtestul Căutarea simbolului Pentru a calcula scorurile QI și scorurile Index este necesar să fie aplicată întreaga baterie de teste.Pentru predicția achizițiilor școlare. Înțelegerea 13.La început subiectul să fie familiarizat cu ceea ce urmărește testul și cu modul cum vor fi utilizate rezultatele. Aritmetică 8.Examinatorul să fie așezat în partea opusă examinatului.3 80-89 Sub medie 16. Vocabular 4.1 90-109 Medie 50.

Un nivel superior al abilităţii generale deînvăţare evaluat de aceste probe reprezintă un predictor pentru funcţionarea optimă a individului..Lotul pentru standardizare a cuprins 2450 de subiecți. Deşi sunt influenţate de domeniul de cunoştinţe cu care se operează. Curs 3 .din punct de vedere statistic toate corelațiile intersubteste sunt semnificative. 2001) sau cu competenţa socială (Riggs şi colab. inhibiţie. Validitatea de conținut. raţionamentul analitic şi memoria de lucru) şi una de atenţie selectivă (inhibiţie şi comutare atenţională). Scala de inteligență Stanford-Binet). 2006. nivelul educațional. Revizia a avut ca principal scop asigurarea că itemii și subtestele eșantionează adecvat domeniile comportamentale pe care bateria intenționează să le măsoare. Evidența validității concurente s-a realizat prin corelarea cu alte instrumente psihodiagnostice (WAIS-R.contextual. Caracteristici psihometrice Au fost făcute studii cu privire la fidelitatea split-half (. dimensiunile incluse în acest domeniu (memorie de lucru.aceste abilităţi executive nu sunt specifice acestor contexte informaţionale. În CAS++. procesul de rezolvare de probleme reclamă utilizarea unor procedee complexe de operare cu informaţie. utilizabile trans. Importanţa evaluării abilităţii generale de învăţare Evaluarea Abilităţii generale de învăţare este o componentă esenţială a procesului de evaluare a aptitudinilor cognitive. Aceasta deoareceele reprezintă abilităţi de control al funcţionării cognitive generale şi de management al fluxului de informaţie necesar unei sarcini cognitive (Burgess. Validitatea de construct S-au făcut studii de corelație între subtestele luate două câte două.. raţionament. Analiza factorială surprinde gruparea acestor abilităţi în douăcomponente fundamentale: una operatoriu-mnezică (relaţionând transferul analogic. Pe lângăaceste abilităţi executive fundamentale. Matricile Progresive Standard. rasa/etnia. comutare atenţională întrediferite dimensiuni relevante ale sarcinii (Comutare a atenţiei). atenţie selectivă şi ignorare ainformaţiilor irelevante (Inhibiţie cognitivă).Eșantionul a fost stratificat pe baza recensământului făcut în SUA. Imaginea de ansamblu oferită de analiza rezultatelor unui individ la cele 5 probe din cadrul Abilităţii generale de învăţare reprezintă un indicator al capacităţii sale de a gestiona propriile resurse cognitive pentru rezolvarea unor sarcini complexe. fiind relaţionate cu: succesul şcolar (Diamond. b) sunt abilităţi generale. Abilităţile evaluate prin aceste teste împărtăşesc două caracteristici esenţiale: a) sunt abilităţi executive. Ciairano. indiferent de conţinuturile cu care se operează. 11 . regiunea geografică. Validitatea privitoare la criteriu. fiind transferabile între diverse contexte de învăţare. comutare atenţională. transfer analogic). realizată prin cele cinci teste incluse în Abilitatea generalăde învăţare. între subscalele bateriei. folosindu-se următoarele variabile: . .69. între subtest și grupuri de teste. 2. Visu-Petra şi Settanni. reprezentând predictori esenţiali ai capacităţii de învăţare şi rezolvare de probleme.70-. în 1995.96) Validitatea.Standardizare . memorie. iar lor le pot fi adăugate primeledouă (analogie şi raţionament) tocmai în ideea că toate presupun abilităţi generale de operare/procesare de informaţie (fapt confirmat şi de ceidoi factori ai analizei factoriale). Procesarea activă a informaţiei se concretizează în abilităţi destocare şi activare (Memorie de lucru). 2007).97) și fidelitatea test-retest (.precum identificarea similarităţilor între aspecte-cheie ale sarcinii (Transferanalogic) şi combinarea sistematică a datelor din premise pentru a obţinenoi informaţii (Raţionament analitic). WISC – III. distribuiți pe 13 niveluri de vârstă. 3 dintre cele 5 instrumente din cadrul Abilităţii generalede învăţare sunt teste executive care măsoară dimensiuni fundamentaleale funcţionării executive (cele 3 dimensiuni principale ale funcţionăriiexecutive: inhibiţie.Vârsta. care presupun operarea activă cu conţinuturi informaţionale pentru rezolvarea unor sarcini cognitive. Introducere Evaluarea abilităţilor cognitive oferită de bateria CAS++ porneşte dela o analiză detaliată a potenţialului general de operare cu informaţie alindividului. 1997). adulți cu vârsta între 16 și 89 de ani.APTITUDINI COGNITIVE 1. comutare). sexul.

În primul caz. De asemenea. şi în situaţiile în care rezolvăm un rebus. 1983. cercetările au arătat că raţionamentul inductiveste un factor semnificativ pentru rezolvarea de probleme.. Carrol. deci. şi anume: inductiv şi deductiv... s-a optat pentru construirea unorsarcini care să respecte principiile raţionamentului formal.iar concluzia finală este probabilă. performanţa matematică şi dezvoltarea expertizei.  raţionamentul inductiv este procesul prin care se ajunge la oconcluzie generală. în Harverty şi colab. decizie. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Raţionament analitic. 2003). văzut ca o abilitate cognitivă. psihologia muncii. este contextualizat .). iar scopul individului este acela de a obţine oreprezentare a realităţii înconjurătoare. cit.se pune accentul pe adevăruri logice. ceea ce contează este forma unui argument. Raţionamentul informal se caracterizează adesea prinincertitudine în validitatea concluziei şi lipsa unei cantităţi suficiente deinformaţie. 2007). de zi cu zi. Datele de cercetare actuale indică faptul că raţionamentul deductivjoacă un rol esenţial în activităţile profesionale şi extraprofesionalecotidiene. se face adesea distincţia între raţionamentulformal. Acest fapt este exprimat de majoritatea teoriilor psihometrice moderne care dovedesc legătura strânsă dintre raţionamentul inductiv şi factorul g al inteligenţei(Snow. însă. 250) au sugerat faptul că raţionamentul inductiv poate fi extras din majoritatea testelor deinteligenţă şi de aptitudini şi este considerat un bun predictor al performanţeiacademice . În termeni generali. imersat în contextulvieţii cotidiene. a fost considerat una dintre caracteristicile importante ale inteligenţei umane: cercetătorii au considerat raţionamentul inductiv una dintre abilităţile mentale de bază care formează comportamentele inteligente (Selst. se poate spune că raţionamentul este o procedurăprin care se obţin informaţii noi din combinarea celor deja existente. fie evalueazăsoluţiile propuse. indiferentde cunoştinţele de care el dispune la un moment dat. Condiţiile de utilizare a testului Raţionament analitic 12 . Marshaleck şi colab. implică inferenţe extrase din principiişi dovezi. reprezentând abilitatea cognitivă esenţială pentru activităţi de planificare. se referă laun anumit aspect al lumii. Pellegrino şi Glaster (cit.3.  raţionamentul deductiv este procesul prin care dintr-un set de premise generale se ajunge la concluziilogice valide. Raţionamentul informal. 1995). o trecere dincolo de informaţia dată. Se întâmplă uneori să existe mai multe răspunsuri acceptabile. 1993). cât şi a evaluării inteligenţei. Tot raţionamentul intervine. Prezentarea generală a testului Raţionament analitic Ce măsoară testul Raţionament analitic şi domeniile sale de aplicare Scopul testuluiRaţionament analitic este de a evalua capacitatea individului de a descoperi reguli şi de a utiliza aceste reguli pentru a rezolva probleme de raţionament. Cunoştinţele cu care se opereazăcorect depinde de validitateaacestor cunoştinţe. Ţinând cont de aceste considerente. în Christou şi Apageorgiou. spunem că este implicată într-o sarcină de raţionament. decontextualizat şi raţionamentul informal. În acest fel. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. Există două tipuri mari deraţionament. învăţarea conceptelor. Dacă. Evaluarea raţionamentului analitic este o componentă importantăatât a bateriilor de evaluare a aptitudinilor. realizarea unor inferenţe pe baza unor informaţii date (avocat. Abilitatea de a realiza raţionamente joacă un rol deosebit în profesiile care presupun rezolvarea unor probleme complexe (inginer în construcţii. prin care individul fie inferează noi concluzii. Raţionamentul Analitic Raţionamentul inductiv. Raţionamentul inductiv face parte din multe teste de inteligenţă. Testul Raţionament analitic Introducere Atunci când o persoană trage o concluzie dintr-un set de premise. încadrul cărora se consideră că acesta joacă un rol hotărâtor. nu certă. pornind de la premise specifice. p. pebaza legilor logicii. din populaţia normală(non-clinică). medic etc. 2000.1993.măsurăm foarte acurat capacitatea de raţionament a subiectului. 1980. manager). În literatura psihologică. argumentare etc.ne facem planuri pentru a cumpăra o casă nouă sau încercăm să ne dămseama care este cel mai avantajos drum pentru a ajunge dintr-un oraş înaltul. Raţionamentul. 1977). pe baza a ceea ce se ştie deja (Johnson-Laird şi Byrne. pe consistenţa logică dintre premiseşi concluzii. în general. Testul Raţionament analitic poate utilizat pentru evaluareapersoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. Raţionamentul reclamă. oproducere de noi cunoştinţe din cele deja existente (Sternberg. (Byrne şi colab.

dificultatea nu constă în encodarea sau compararea selectivă a termenilor problemei. 1999). În cazul în care mai multe reguli se potrivescşirului. Fiecaredintre itemii testului constă în seturi organizate de figuri geometrice/litere care respectă un anumit număr de reguli. c. 1999). deci în total 14 minute). pe care Stenberg (1986) le numeşte encodare. nu este necesarăo calificare în domeniul psihologiei. persoana trebuie să îşi creezeun model mental al fiecărei premise care. comparare şi răspuns. raţionamentele pot fi împărţite îndouă mari categorii. inductive şi deductive. probabil şi necesar. 2005). concluzia este posibilă dacă ea susţine cel puţin un model construit pe baza premiselor. 2005). implică 16 combinări. Cele trei procese sunt: a. De exemplu. În cazul raţionamentului inductiv. problema „Unii B sunt C. astfel încât. Mecanismele de procesare implicate în rezolvarea sarcinilor de raţionament inductiv sunt organizate pe trei nivele. Itemii scalei de raţionament deductiv au fost elaboraţi pe baza teoriei modelelor mentale. astfel încât să poată decide caredintre cele patru opţiuni prezentate este varianta corectă de răspuns. comparaţia selectivă (a decide care dintre informaţiile pe care persoana le deţine sunt relevante pentru rezolvarea de probleme). 13 . construite de o persoană în scopul predicţiei comportamentului sistemului (Johnson-Laird. o concluzie derivă cunecesitate logică. teoria dominantă privind mecanismele implicate înrezolvarea sarcinilor de deducţie. iar între acestea se poate identifica o serie de relaţii.  Al treilea nivel presupune aplicarea acestor reguli în vederea elaborării reprezentării adecvate care permite alegerea răspunsului corect (Sternberg. dar persoana care interpreteazăscorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. Un alt tip de sarcină de raţionament deductiv este silogismul linear. b. astfel. testul Raţionament analitic cuprinde două subscale corespunzătoare fiecăruia dintre aceste tipuri. combinarea selectivă (a combinaselectiv informaţia encodată sau selectată în memoria de lucru). se pune accent pe compararea selectivă. Constructele măsurate de testul Raţionament analitic Deoarece. din anumite premise. regula inferenţialăutilizată pare a fi o sursă de dificultate majoră. Y este mai înaltă decât Z. Stenberg (1986) afirmă că există trei tipuri de procese implicate înraţionament. Modelele raţionamentului silogistic cuprind patru nivele/stadii de procesare a informaţiei. Primul nivel corespunde creării unui model mintal privind atributele şirului de litere şi imagini precum şi de relaţionare ale acestora (Carpenter. Combinarea unui număr mare de reprezentări ale premiselor necesită resurse de procesare. Mai mult. numărul tipic fiind de trei. ci înidentificarea modului în care termenii pot fi combinaţi. combinare. 1980).Testul se administrează individual sau colectiv. 1977). cu limită de timp (7 minute pentru fiecare parte atestului. sub formăcreion-hârtie sau soft. În sarcinile de raţionament deductiv. Modul de combinare a operatorilor şi a cuantificatorilor determină gradul de dificultate al unei deducţii prin activarea unui anumit număr de modele mentale (Johnson-Laird. Într-o problemă tipică se prezintă un şir de litere sau cifre. În stadiul de encodare. În condiţiile în care premisele sunt adevărate. encodarea selectivă (distingereadintre informaţia relevantă de cea nerelevantă). cea mai bună regulă este cea mai specifică (Lohman. Modelele mentale sunt reprezentăridinamice ale unui sistem. Mai mult. aşa cum am mai arătat. Subscala de raţionament deductiv (Raţionament B) Inferenţa deductivă constă într-o serie de calcule guvernate dereguli de deducţie. să poată fi supusă unor transformări mentale. afirmaţie). Aceste probleme sunt de tipul „X este mai înalt decât Y. Sarcina participanţilor este aceeade a descoperi şi a generaliza aceste reguli. aceste trei procese definesc un raţionament în măsura în care sunt executateîntr-o manieră mai mult controlată decât automată (Lohman. Dificultatea problemei constă în obscuritatea regulii. Unii A sunt B”. Teoria oferă o explicaţie unitară privind deducţiile asupra a ceea ce este posibil. Probabilitatea acesteia depinde de proporţia de modele construite şi este necesară în cazul în care susţinetoate modelele construite pe baza premiselor. Subscala de raţionament inductiv a testului Raţionament analitic este elaborată pe baza aceloraşi principii.. Cine este cel mai înalt?” Problemele de acest tip conţin 2-4 termeni. 1990). Teoria modelelor mentale abordează problema cuantificatorilor logici de tipul „toţi” sau „unii” şi a operatorilor logici (negaţie. Această teoriepostulează că deducţia unei concluzii din premise se bazează pe manipulareaunor modele mentale.  Al doilea nivel constă în recunoaşterea paralelismului dintre regulile descoperite şi variantele de răspuns prezentate (Mulhollandşi colab. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor. a) Subscala de raţionament inductiv (Raţionament A) Raţionamentul inductiv constă în producerea unor cunoştinţe generale pe baza unor date particulare. Pentru administrarea sa.

validitate relativă la conţinut şi validitate de criteriu. care presupune luarea înconsiderare a mai multor aspecte: validitate relativă la construct. Oprirea testării Testarea se opreşte automat după expirarea timpului alocat pentrufiecare subscală (7 minute pentru Raţionament A şi 7 minute pentru Raţionament B). Scorul total se va calcula prin adunarea punctelor obţinute la toţi itemii subscalelor testului. Se recomandă aplicarea variantei creion-hârtie persoanelor nefamiliarizate cu utilizarea calculatorului. 1995).A 0. Raţionament A şiRaţionament B. S-a obţinut un coeficient de corelaţie interevaluatori de 0. În faza de construcţie a testului. Instrucţiunile de administrare a testului Raţionament analitic Are două variante: creion. care explică 80. Sarcina subiectului este de a identifica regulile de formare a şirurilor şi de a selecta pe baza lor acea variantă de răspuns care permite o continuare corectă a acestuia. Demersul de validare al unui test este o procedură complexă. Pe baza dovezilor prezentate.B 0. pe acest factor este Raţionament analitic Scorul Subiectului la Scala RA . Subscala Raţionament A conţine două tipuri de itemi: şiruri de litereşi şiruri de imagini. Aceştia au evaluat reprezentativitatea fiecărui item pentru constructul evaluat. cotarea rezultatelor este efectuată de calculator. În cazul în care subiectul rezolvă itemii înainte deexpirarea timpului. B.hârtie şi soft. se trece la proba următoare. au fost elaboraţi douăzeci de itemi pentru fiecare subscală atestului. Dacă există un item la care au fost marcate două sau trei variante de răspuns. Varianta soft În varianta soft a testului Raţionament analitic. În cadrul subscalei Raţionament B. dificultatea majorănu constă în encodarea termenilor sau în compararea lor. Validarea testului Raţionament analitic Validitatea se referă la corectitudinea inferenţelor pe care le facempe baza rezultatelor obţinute la un test (Messick. dintre care trebuie să o aleagă pe aceea care decurge cu necesitate din afirmaţiile anterioare ei. Rezultatele sunt raportate automat la etalon. Validitatea de construct Validitatea de construct reprezintă măsura în care se poate susţine că testul măsoară o variabilă sau o trăsătură specifică.899 Validitatea de conţinut Validitatea de conţinut reprezintă măsura în care itemii sunt reprezentativi pentru domeniul constructului evaluat.Caşi în cazul celorlalte probleme de raţionament deductiv. indiferent de domeniul de expertiză sau ocupaţie. Încărcarea celor două subscale. Itemii testului nu presupun cunoştinţe specifice unui anumit domeniu. Fiecare dintre ele este formată din 12 itemi.spună dacă a răspuns corect sau greșit la un anumit item. Variantele de itemi au fost supuse unei analize de conţinut realizate de un grup de 5 experţi în domeniu. Scorul obţinut de persoana testată seraportează la etalon. Cotarea răspunsurilor A.90. persoanei examinate îi sunt prezentate premisele sub forma unor situaţii şi patru concluzii. pentru stabilirea nivelului de performanţă al persoanei testate. 2005). acest tip de sarcină poate fi utilizatcu succes în evaluarea abilităţilor de raţionament. Scorul la această probă este de maximum 24de puncte şi minimum 0 puncte.874 % din varianţa totală. 14 . Analiza factorială efectuată pe cele două subscale ale testului de raţionament indică prezenţa unui singur factor. pe baza datelor teoretice şi empirice din literatura de specialitate. Se va acorda: • 1 punct pentru fiecare item rezolvat corect. putem concluziona că testul Raţionament analitic are o bună validitate pentru măsurare şi decizie. • 0 puncte pentru fiecare răspuns greşit. ci în combinarea informaţiilor din premise într-un singur model mental (Lohman. Din punctul de vedere al conţinutului.899 Scorul Subiectului la Scala RA . astfel. Varianta creion-hârtie Fiecare item este cotat după regula „tot sau nimic”. Descrierea itemilor testului Raţionament analitic Testul Raţionament analitic conţine două subscale: Raţionament A(raţionament inductiv) şi Raţionament B (raţionament deductiv). cele două variante ale testului sunt similare. itemul nu se va puncta.

Transilvania 4 . Consistenţa internă a unui test se referă la măsura în care toţi itemii testului măsoară aceeaşi variabilă. exprimată prin scorul brut.Maramureş .1% din populaţie).05. • Clasa 3 .DJ.MM. uşurinţa de a combina informaţia din premisepentru a ajunge la concluzia validă. unsubiect obţine rezultate similare la un test psihologic. Un test. măsoară stabilun construct. ne interesează dacă scorurile la test corelează cu un criteriu din momentul testării. În acest caz. de asemenea. se raportează la etalon. cum ar fi performanţaîn muncă în cazul asistenţilor medicali. Studiul II Cercetarea îşi propune investigarea validităţii concurente atestului Raţionament analitic. • Clasa 1 . de asemenea. 45% din subiecţi au fost aleşi din mediulrural şi 55% din mediul urban.nivel slab al raţionamentului analitic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 6. deci putem spune că itemii testului evaluează acelaşi construct Coeficienţii test-retest Coeficientul test-retest este un indicator al stabilităţii în timp a rezultatelor. De exemplu. Cu alte cuvinte. Transilvania -HD. dificultăţi în acombina în mod adecvat informaţiile care i se oferă pentru a ajunge laconcluzii valide. scorul persoaneitestate va fi raportat la acelaşi etalon.7% din populaţie).nivel mediu al raţionamentului analitic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30.79. se recomandă utilizarea şi a altor teste careevaluează abilitatea persoanei de a realiza raţionamente. înseamnă căperformanţa acesteia este de nivel mediu (nivel 3).nivel foarte bun al raţionamentului analitic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93.8%au fost de sex feminin.9 % din populaţie). Transilvania 2 – BV. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane.3% din populaţie). Stabilitatearezultatelor testării ne indică în ce măsură.nivel bun al raţionamentului analitic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 69.Validitatea de criteriu Studiul I Scopul studiului este acela de a investiga măsura în care rezultatele la acest test corelează cu performanţa şcolară. Muntenia 3-IF. Eşantionul a fost de N = 1492 de subiecţi. Un scor ridicat la testul Raţionament analitic (nivel 5) indică ocapacitate crescută a persoanei de a identifica reguli logice şi de a aplicaaceste reguli la situaţii problematice atât în contexte bine specificate. câtşi în condiţii de viaţă şi profesionale mai puţin structurate. • Clasa 4 . Normarea testului Raţionament analitic Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului Pentru construcţia etaloanelor.persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . Un scor scăzut la testul Raţionament analitic (nivel 1) indică ocapacitate scăzută a persoanei testate în sarcinile sau situaţiile care implicăidentificarea de reguli şi utilizarea acestora pentru a rezolva probleme. În funcţie de scorul obţinut. Transilvania 3 . Fidelitatea testului Raţionament analitic Fidelitatea unui instrument reprezintă măsura în care rezultatelereflectă performanţele reale ale unei persoane şi este adesea exprimată pebaza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi. O performanţăcrescută indică.Moldova . 49. Fidelitatea unui test este o caracteristică importantă care trebuieluată în considerare în interpretarea rezultatelor şi a diferenţelorinter-individuale obţinute. • Clasa 2 .TM. adică măsura în care rezultatelela test pot prezice performanţa şcolară.Oradea. Studiul fidelităţii test–retest a fost efectuat pe un eşantion N= 55 de subiecţi.NT. Culegerea datelor s-a realizat în perioada februarie-iunie 2008.1979). Întrucât între cele două variante(creion-hârtie/soft) nu există diferenţe semnificative. valoarea α fiind de 0.7 % din populaţie). valoarea acesteia fiind r = 0. Această valoare indică o bună consistenţă internă. Oltenia . a cărui fidelitate test-retest este ridicată.60 semnificativă lap ≤ 0. Calculul consistenţei interne s-a efectuat pe baza coeficientului α (Cronbach). S-a investigat. s-a utilizat un eşantion de N = 1492de participanţi din zece zone geografice de pe teritoriul României: Crişana. 15 . Cele două aplicări ale testului s-au realizat la un intervalde două săptămâni. la aplicări diferite în timp. În etalon sunt trecute intervalele de scoruri brute corespunzătoareclaselor/nivelurilor de performanţă. validitatea relativă la criteriu.nivel foarte slab al raţionamentului analitic (persoana testată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. iar 50.O persoană cu un scor scăzut va avea. Corelaţia dintre performanţele la test şi cele de la retesteste o corelaţie pozitivă.1 % au fost de sex masculin. dacă o persoană desex feminin cu vârsta de 21 ani obţine un scor brut de 14. S-a ţinut cont de patru gupe de vârstă. Banat . Bucureşti.CJ. SV. respectiv desex.

5-17 ani).a înţelegerii mediului şi a generării unor idei noi (Dumbar şi Blanchette. potoferi o imagine mai clară asupra nivelului de dezvoltare a acestei abilităţi. corobororate cu rezultatele la alte măsuri ale unor constructerelaţionate. termenul de analogie este de origine grecească şi sensulsău originar se referă la un raport. se învaţă mai uşor cunoştinţele despre pătrat. 4minute pentru Transfer analogic figural. Au rezultat două subscale: prima evaluează capacitatea de transfer pe conţinuturi verbale. Un aspect important în studiul transferului îl constituie conţinutul sau contextul în care se face transferul. analogia este abilitateade a raţiona/ gândi cu pattern-uri relaţionate. nu este necesară o calificare în domeniul psihologiei. Raven. 1977). 2005). Constructele măsurate de testul Transfer analogic Testul propus evaluează transferul de cunoştinţe declarative. Aşa cum am menţionat deja.Rezultatele laacest test. Transferul se referă la modul în care cunoştinţele declarative asimilateîntr-un context pot facilita asimilarea unor noi inputuri declarative. • Soft-ul (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). Pentru administrarea sa. Testul este construit pe baza sarcinilor experimentale utilizate de Sternberg (1983) în evaluarea transferului de cunoştinţe. 2001. pentru a selecta alternativa corectă din a doua parte (de exemplu. Holyoak. mai precis la o structură relaţională întredouă lucruri (Juthe. De exemplu. Abilitatea de a detecta pattern-uri. Instrucţiunile de administrare 16 . de a extrage pattern-uri şi de a le transmite este una dintre performanţele de bază ale individului (Gentner. 224). Probe deevaluare a acestei abilităţi sunt incluse în testele complexe de inteligenţă (WAIS-III. • Instrumentul de scris. deci în total 9 minute). Brown. cu limită de timp (5 minute pentru Transfer analogic verbal. „Medicul este pentru pacient”) şi o a doua parte. Wechsler. Cunoştinţele declarative sunt reprezentate de cunoştinţe uşor verbalizabile şi uşor accesibile conştiinţei. Fiecare item este alcătuit din două părţi: o parte în care se specificărelaţia dintre două elemente (de exemplu. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. unghietc. Ce măsoară testul Transfer analogicşi domeniile sale de aplicare Scopul acestui test este acela de a evalua capacitatea unei persoane de a aplica în situaţii noi cunoştinţe asimilate anterior.5-7 şi SON 5. 1989). din populaţia normală(non-clinică).iar cea de-a doua evaluează transferul pe conţinuturi figurale. second edition -TONI-2. „ceea ce avocatul este pentru judecător/ client/ elev/ avocatură”). Johnsen. Sherbenou. 1990. în care se dă un alt element şi patru posibile relaţii (deexemplu. transferul analogic vizează acele procese care ne oferă posibilitatearezolvării de probleme noi pe baza similitudinii cu probleme deja rezolvate (Singley şi Anderson. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Transfer analogic Testul de transfer analogic poate fi utilizat pentru evaluareapersoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 de ani. cunoscând noţiunile de bază legate de un triunghi (latură. RIAS. 2005). Condiţiile de utilizare a testului Transfer analogic Testul se administrează individual sau colectiv. a raţionamentului inductiv (Holyoak şi Thagard. SON-R 2. 1981. mai precis conţinuturile verbale şi figurale. Evaluarea transferului analogic este o componentă importantă atât a bateriilor de evaluare a aptitudinilor. Definită în sens general. Descrierea itemilor testului Transfer analogic Testul de transfer analogic cuprinde două subscale: Transfer analogic pe conţinuturi verbale (22 de itemi) şi Transfer analogic pe conţinuturi figurale (18 itemi).). am propus două sarcini de transfer: una pe conţinuturi verbale. cum ar fi transferul analogic şi raţionamentul matematic. în English. cât şi a evaluării inteligenţei. sub formă creion-hârtiesau soft. darpersoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. Test of Nonverbal Intelligence. 2001. Deoarece eficienţa transferului este dependentă deconţinutul pe care acesta se realizează. „avocat – client”). a învăţării. Materiale necesare: • Caietul testului de transfer analogic. • Foaia de răspuns. 1997). • Cronometrul. cit. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte alerezultatelor. Transferul analogic este o componentă cheie a inteligenţei (Stenberg. 2004. Holyoak şi Kokinov. Sarcina persoanei examinate este aceea de a aplica relaţia descoperită înprima parte a itemului. de a identifica repetarea lor în ciuda variaţiei unor elemente care o compun. Curs 4 . p. iar alta pe conţinuturi figurale.ABILITATEA GENERALĂ DE ÎNVĂȚARE Transfer analogic (12-17) Etimologic.

553.89. măsurat prin testul de faţă. Validitatea de criteriu Rezutatele unui studiu (54 participanţi cu vârsta între 13-15 ani) au condus la concluzia că aproximativ 26% din performanţa la teza unică la matematică este explicatăde abilitatea de a realiza transfer analogic. Validitatea de conţinut În faza de construcţie a testului. rezultatele la test obţinute de persoanelede sex feminin. din care 46. cele două variante ale testului sunt similare. Banat-TM. persoanele care au obţinut performanţe bune la testare tindsă aibă performanţe bune şi la retestare. Normarea testului Transfer analogic Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului.005). Muntenia 3-IF. Bucureşti. cu performanţele la test obţinute de persoanele de sexmasculin. Pebaza acestei valori. dacă persoana examinată oferă varianta corectă de răspuns pentru fiecare item. scorul total obţinut raportându-se la etalon. Variantele de itemi au fost supuse unei analize de conţinut realizate de un grup de 5 de experţi în domeniu. Fidelitatea testului Fidelitatea unui instrument de măsură este cel mai adesea exprimatăpe baza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi. dacă persoana examinată nu oferă varianta corectă. trei sau patru variante de răspuns. Se recomandă aplicarea variantei creion-hartie persoanelor nefamiliarizate cu utilizarea calculatorului. 17 . la aplicări diferite în timp. Astfel. Date normative S-au comparat. Transilvania 3-CJ. În concluzie rezultatele la acest test pot preziceperformanţa şcolară.corespunzătoare fiecăruia dintre aceste tipuri. Dacă există un item la care au fost marcate două. Cotarea răspunsurilor A.2 % au fost de sex masculin. un subiect obţine rezultatesimilare la un test psihologic. au fost elaboraţi douăzeci de itemi pentru fiecaresubscală a testului. p =0.567. Stabilitatea rezultatelor testării neindică în ce măsură.1979). nu este semnificativă la p ≤ 0. Pe baza argumentelor prezentate. Din punctul de vedereal conţinutului. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. Structura eşantionului Pentru construcţia etaloanelor. care explică 84. respectiv desex. putem spune că testul măsoară relativ stabil constructulşi că performanţele la test nu se schimbă între două aplicări succesive aletestului. S-a obţinut un coeficient de corelaţie interevaluatori de 0.906 % din varianţa totală. Scorul minim este 0 puncte.265.8%au fost de sex feminin. Validarea testului Transfer analogic Validitatea de construct Analiza factorială efectuată pe cele două subscale ale testului indică prezenţa unui singur factor.05. 0 puncte. Oltenia-DJ. putem spune că acest test reprezintă o măsură validă a capacităţii de transfer a unei persoane.000 (valoarea este semnificativă la p ≤ 0.Transilvania 2 –BV. itemul nu se va puncta. S-a ţinut cont de două gupe de vârstă. iar 53. Consistenţa internă a unui test se referă la măsura în care toţi itemiitestului măsoară aceeaşi variabilă. Culegerea datelor s-a realizat în perioada februarie-iunie 2008. Moldova-NT.Oradea. examinatorul va acorda: 1 punct. • Testul se aplică individual. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. Numărul de subiecţi careau intrat în studiul test-retest a fost de 57. în continuare. Aceştia au evaluat reprezentativitatea fiecărui item pentru constructul evaluat. Scorul total la test se obţine prin însumarea scorurilor la fiecare item. Coeficienţii test-retest Cele două aplicăriale testului s-au făcut la un interval de două săptămâni.Testul are două variante: creion-hârtie şi soft. Rezultatele testului t pentru eşantioane perechi indică faptul că valoarea t (56) = 0. pe baza datelor teoretice şi empirice din literatura de specialitate. 45% dintre subiecţi au fost aleşi din mediul rural şi55% din mediul urban. scorul maxim 40 puncte. p = 0. SV.Maramureş-MM. Transilvania 4. Corelaţia dintreperformanţele la test şi cele de la retest este una pozitivă de 0. s-a utilizat un eşantion de N = 236de subiecţi din zece zone geografice de pe teritoriul României: Crişana. Varianta creion-hârtie Pe baza performanţei la test. Transilvania 1-HD.

putem spune că testul Transfer analogic poate fiutilizat ca o măsură fidelă şi validă pentru aprecierea capacităţii de transfera unei persoane.varianta corectă de răspuns. Un scor mic la test (clasele 1 şi 2) indică deficienţe la nivelul identificării similarităţii dintre două situaţii şi al utilizării cunoştinţelor însarcini noi. seraportează la etalon. • Clasa 4 .444. 38. stabilirea frecvenţei cumulate. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . În concluzie. Aşa cum ammenţionat deja.2%. 3. • Clasa 3 . • Clasa 2 .nivel foarte bun de a realiza transfer analogic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93. Condiţiile de utilizare a testului Transfer analogic 18 . se poate spune că este mai inteligent.768. Testul Transfer analogic poate fi utilizat pentru evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 67 de ani. etaloaneleau fost realizate ţinând cont de următoarele grupe de vârstă: 12-14 ani. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate.ea susţine cel puţin un model construit pe baza premiselor. exprimată prin scorul brut. Studiile recente privind inteligenţa văd capacitatea de transfer ca ocomponentă importantă a acesteia (Sternberg. 2. profesor. Deficienţii mintal şipersoanele cu inteligenţă de limită pot asimila noi cunoştinţe aproape înacelaşi timp şi cu aceeaşi performanţă ca persoanele cu inteligenţă normală. 24. cu atât se apreciază că areaptitudini cognitive mai dezvoltate. implicat mai ales în meseriile nestandardizate. 1998).nivel mediu de a realiza transfer analogic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30.precum şi funcţiile de conducere ale diverselor meserii. iar capacitatea unei persoane de a găsi similaritatea dintresituaţia nouă şi una cunoscută la care are soluţie este extrem de importantăîn economia şi calitatea rezolvării noii situaţii. La nivel bazal. 4. 1977). În funcţie de valoareaobţinută.deoarece nu surprind similitudinea cu situaţiile anterioare şi nu profită cognitiv din cunoaşterea acestora. Scopul acestui test este acela de a evalua capacitatea unei persoanede a aplica în situaţii noi cunoştinţe asimilate anterior.În urma testului t pentru eşantioane independente între scorurile totale obţinute de persoanele de sex masculin şi persoanele de sex feminin. mediul este în continuăschimbare. cu cât subiectul profită din cunoştinţe mai puţine şi cu câteste mai eficient în a le transfera în situaţii noi. putem spune că transferuleste un proces general.nivel slab de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă mai bună decât 6.9 % din populaţie). Având învedere că nu există o diferenţă semnificativă statistic între performanţeleobţinute de persoanele de sex masculin şi cele de sex feminin. Este extrem de important ca cineva să transfere eficientcunoştinţele asimilate într-un context (de exemplu. 5. calcularea procentului corespunzător fiecărei clase. Această abilitate este una extrem de importantă în activităţilecu care persoana nu s-a confruntat. Transfer analogic (18-67) Capacitatea de transfer constituie o dimensiune importantă pentrumediul muncii.7 % din populaţie). 1989). realizarea corespondenţei scor-procent din distribuţia defrecvenţă cumulată. 6. transferul analogic vizează acele procese care ne oferăposibilitatea rezolvării de probleme noi pe baza similitudinii cu problemedeja rezolvate (Singley şi Anderson. semnificativă la p = 0.nivel bun de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă mai bună decât 69. psihologia muncii.3% din populaţie). medic. la un curs) în situaţiinoi (Salomon şi Perkins.15-17 ani. Un scor mare la test (clasele 4 şi 5) ne indică faptul că persoana are capacitatea de a găsi criterii relevante de clasificare şi de a le aplica însituaţii noi. stabilirea frecvenţei pentru fiecare scor. • Clasa 1 . Domenii de aplicare: domeniul educaţional. 24. în consecinţă o capacitate de transfer redusă. adică reamintirea şi aplicarea lor estemult scăzută în cazul deficienţilor mintali. Aceste persoanevor utiliza resurse cognitive mai multe pentru a rezolva o situaţie nouă.2%.1% din populaţie). talonul a fost construit pe cinci clase normalizate.7% din populaţie). Pe scurt.7%. carepun mereu angajaţii în situaţii noi: analist programator.dar accesibilitatea acestor cunoştinţe. din populaţia normală (non-clinică).nivel foarte slab de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. procedura presupune realizarea următorilor paşi: 1. ordonarea scorurilor de la cel mai mare la cel mai mic.2%. Adesea. identificând similitudinile dintre situaţia actuală şi situaţiileanterioare. Între abilitatea generală de învăţare şi capacitatea de transfer există olegătură strânsă. Procenteledin eşantion incluse în cele cinci clase normalizate se distribuie în felulurmător: 6.7%.s-a obţinut o valoare t (235) = 0.

examinatorul va acorda: 1 punct.000 (valoarea este semnificativă la p < 0. „ceea ce avocatul este pentru judecător / client / elev/ avocatură”). Pe baza argumentelor prezentate. Fiecare item este alcătuit din două părţi: o parte în care sespecifică relaţia dintre două elemente (de exemplu. Eşantionul a fost de 1250 de subiecţi. nu este semnificativă la p ≤ 0.05. Validarea testului Transfer analogic Validitatea de construct Analiza factorială efectuată pe cele două subscale ale testului indicăprezenţa unui singur factor. S-a obţinut un coeficient decorelaţie interevaluatori de 0. Coeficienţii test-retest Cele două aplicăriale testului s-au făcut la un interval de două săptămâni. Pentru administrarea sa. Corelaţia dintreperformanţele la test şi cele de la retest este una pozitivă de 0. deci în total 6 minute). Rezultatele testului t pentru eşantioane perechi indică faptul căvaloarea t (57) = 0. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. dar persoana care interpreteazăscorurile persoanelor testate trebuie să aibă studii de psihologie.87. Scorul minim este 0 puncte. care explică 84. Pebaza acestei valori. • Testul se aplică individual. valoarea α fiind de 0. Numărul de subiecţi careau intrat în studiul test-retest a fost de 58.718 % din varianţa totală. 0 puncte. Se recomandă aplicarea variantei creion-hartie persoanelor nefamiliarizate cu utilizarea calculatorului. pe baza datelor teoretice şi empirice din literatura despecialitate. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. dacă persoana examinată oferă varianta corectă de răspunspentru fiecare item. au fost elaboraţi douăzeci de itemi pentru fiecaresubscală a testului. dacă persoana examinată nu oferă varianta corectă. nu este necesarăo calificare în domeniul psihologiei. Dacă există un item la care au fost marcate două. scorul maxim 24 puncte. trei sau patru variante de răspuns. sub formăcreion-hârtie sau soft. Testul are două variante: creion-hârtie şi soft. p = 0.445.Testul se administrează individual sau colectiv.05). itemul nu se va puncta. Cotarea răspunsurilor Pe baza performanţei la test. Sarcina persoanei examinate este aceea de a aplica relaţia descoperită în prima parte a itemului pentru a selecta alternativa corectădin a doua parte (de exemplu.91. cele două variante ale testului sunt similare. cu limită de timp (3 minute pentru fiecare parte atestului. „avocat – client”).658. putem spune că acest test reprezintă o măsură validă a capacităţii de transfer aunei persoane. Validitatea de conţinut În faza deconstrucţie a testului.Această valoare indică o bună consistenţă internă.561. pentru aputea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor. deci putem spune căitemii testului măsoară acelaşi construct. putem spune că testul măsoară relativ stabil constructul. 19 . Fidelitatea testului Transfer analogic Coeficienţii de consistenţă internă Calculul consistenţei interne s-a efectuat pe baza coeficientului α(Cronbach). Descrierea itemilor testului Transfer analogic Testul Transfer analogic cuprinde două subscale: Transfer analogic pe conţinuturi verbale (12 de itemi) şi Transfer analogic pe conţinuturifigurale (12 itemi). Din punctul de vedereal conţinutului. p =0. „Medicul este pentru pacient”) şi o a doua parte în care se dă un alt element şi patru posibile relaţii (de exemplu. Variantele de itemi au fost supuse unei analize de conţinut realizatede un grup de 5 experţi în domeniu.

cu mulţiparametri etc. Transilvania 4. S-a ţinut cont de patru gupe de vârstă. 2004).nivel foarte slab de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. • Clasa 3 .respectiv de sex.). seraportează la etalonul prezentat în tabelele I. rezistenţa la interferenţa generată de distractori şi rezistenţa la interferenţa proactivă. În funcţie de valoareaobţinută. iar50. Ea este implicată în atingerea unor performanţe superioareacolo unde este nevoie de concentrare şi selecţie optimă a informaţiilorrelevante pentru adoptarea unor decizii adecvate (de exemplu. ci mai degrabă ca o familie de funcţii (Friedman şi Miyake. • Clasa 1 . înseamnă nu doar asimilarea de noi informaţii. Delimitarea principalelor funcţii inhibitorii a fost realizată comprehensiv de Nigg (2000). Un scor mare la test (clasele 4 şi 5) ne indică faptul că persoana are capacitatea de a găsi criterii relevante de clasificare şi de a le aplica însituaţii noi.1 % au fost de sex masculin.este o cerinţă esenţială pentru un spectru larg de ocupaţii. A învăţa eficientînseamnă a uita cunoştinţele depăşite din memorie. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate.Maramureş-MM. Importanţa evaluării Inhibiţiei Cognitive Cercetările experimentale arată că inhibiţia cognitivă are următoarele caracteristici (David şi Brown.  este componentă a capacităţii de învăţare. pentru aputea asimila noi cunoştinţe.nivel foarte bun de a realiza transfer analogic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93. exprimată prin scorul brut. cu care persoana nu s-a confruntat. Un scor mic la test (clasele 1 şi 2) indică deficienţe la nivelul identificării similarităţii dintre două situaţii şi al utilizării cunoştinţelor însarcini noi. 1998):  corelează pozitiv cu coeficientul de inteligenţă. 2000). 20 . Nigg.nivel slab de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă mai bună decât 6. 45% dintre subiecţi au fost aleşi din mediul ruralşi 55% din mediul urban.7 % din populaţie). Această abilitate este una extrem de importantă în activităţilenoi. Aceste persoanevor utiliza resurse cognitive mai multe pentru a rezolva o situaţie nouă. care a analizat cercetările existente la acea dată referitoare la procesele de inhibiţie şiinterferenţă cognitivă. în consecinţă o capacitate de transfer redusă. 2004. Inhibarea unui răspuns prepotent reprezintă abilitatea de a suprimaun răspuns automat.nivel mediu de a realiza transfer analogic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30. operarea la tablouri de comandă complexe. suprimarea acelor informaţii care sunt deja în mintea noastră. 2003. 1995. Culegerea datelor s-a realizat în perioada februarie-iunie2008. dar care s-au dovedit a fi depăşite.Oradea. am utilizat un eşantion de N = 1250de subiecţi din zece zone geografice de pe teritoriul României: Crişana.administraţie.deoarece nu surprind similitudinea cu situaţiile anterioare şi nu profităcognitiv din cunoaşterea acestora. Transilvania 3-CJ.9 % din populaţie).9. dominant. iar în urma acestei analize. SV.7% din populaţie). A învăţa. învechite. Rezistenţa la interferenţa generată de distractori este abilitatea dea ignora sau de a minimiza interferenţa generată de informaţia irelevantăprovenită din mediul exterior.1% din populaţie).3% din populaţie).Transilvania 2 –BV. Bucureşti. Muntenia 3-IF. Aşadar.5. Recent. Această primă sistematizare a fost reluată şi rafinată ulterior (Friedman şi Miyake. Goldingşi McLeod.Normarea testului Structura eşantionului Pentru construcţia etaloanelor. o serie de autori au arătat că inhibiţia cognitivă nu trebuieprivită ca un construct unitar (singular). judecătorie.nivel bun de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă mai bună decât 69. în general. identificând similitudinile dintre situaţia actuală şi situaţiileanterioare.3. ci şi ignorarea. Transilvania 1-HD. Dempster şi Brainerd. între timp. Rezistenţa la interferenţa proactivă este abilitatea de a ignora informaţiile din memorie. dar care.8% au fost de sex feminin. Oltenia-DJ. Banat-TM.au devenit irelevante. • Clasa 2 . capacitatea de învăţare depinde în mare măsură de capacitatea de inhibiţie cognitivă. autorii au sugerat că există trei funcţii inhibitorii potenţial separabile: inhibarea unui răspuns prepotent. Testul Inhibiţie cognitivă Capacitatea de a ignora informaţiile irelevante din mediu pentru rezolvarea unei probleme sau pentru atingerea unui scop denumită capacitate de inhibiţie cognitivă . • Clasa 4 . persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . Moldova-NT. dintre care 49. care au fost la un moment dat relevante pentru sarcină.

îndiferite culori. cercetători care au publicat studii în care auutilizat sarcini de amorsaj negativ. roşu) care este ignoratăla momentul T1 (de exemplu. cuvântul ALBASTRU scris cu roşu. cuvinte scrise. iarcele mai slabe sunt ale copiilor (12-14 ani) şi ale adulţilor-vârstnici (peste43 de ani). SL1 = Nr. creşte la vârstaadultă şi se deteriorează la vârsta a treia. clinic.fiecare coloană având câte 24 de cuvinte. Corelaţia obţinută între performanţa la test şiperformanţa la retest este de r = 0. Cu cât timpul necesar parcurgerii listei este mai mare. De asemenea. Persoana care administrează şi interpretează scorurile subiecţilortrebuie să aibă studii de psihologie. Testul Inhibiţie cognitivă poate fi utilizat pentru evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. 21 . Grupul de experţia fost format din 3 psihologi. Testul măsoară inhibiţia cognitivă în varianta de inhibare a unui răspuns prepotent. Dempsterşi Corkill (2000) au arătat că inhibiţia cognitivă corelează cu comutareaatenţiei. în paralel. De asemenea. subiectul trebuie sa spună „galben”. Subiecţilor li se cere să numească în ordine (pe coloane) cât mai repede culorile în care sunt scrise cuvinteledin fiecare listă. Cuvinte (48) – erori / timp (sec. Scorul de inhibiţie cognitivă – IHC – astfel obţinut se raportează la etalon. gradul deconcordanţă între evaluatorii experţi a fost de 100%. Se va aplica aceeaşi formulă listei 2: din numărul total de cuvinte/itemi din fiecare listă (48) se va scădea numărul erorilor. Se va calcula indexul de inhibiţie cognitivă în felul următor:se face diferenţa dintre SL 2 şi SL 1 astfel: SL2 – SL1 = Indexul de Inhibiţiecognitivă (IHC). Pentru a vedea dacă testul de Inhibiţie cognitivă are validitate predictivă. Prima listă de cuvinteeste astfel concepută încât culoarea (de exemplu. Mai mult. semnificative la p = 0. Fidelitatea testului Studiul fidelităţii test-retest a fost efectuat pe un eşantion de N =39 de subiecţi. s-a aplicat instrumentul unor elevi dinciclul gimnazial pentru a vedea dacă testul poate prezice erformanţalor şcolară. Se începe cu lista 1.) Pasul 2. Se va aplica următoarea formulă listei 1: din numărul totalde cuvinte (itemi) din fiecare listă (48) se va scădea numărul erorilor. subiecţii cu studii liceale au o performanţă semnificativ mai bună decât cei cu şcoala primară gimnazială. iar apoise continuă cu lista 2. cu atât inhibiţia cognitivă operaţionalizată prin amorsaj negativ estemai mare. Luând înconsiderare faptul că ambele teste sunt măsurători ale diferitelor aspecteale atenţiei. În ceea ce priveşte diferenţele dintre acestea. dacă cuvântul ROŞU este scris cuculoarea galben. se poate spune că aplicarea lor concomitentă poate constituişi o evaluare a validităţii convergente a acestor teste.71 (p < 0. ignorând sensul cuvântului. Testul se administrează individual.înregistrându-se timpul necesar parcurgerii fiecărei liste. al psihologiei muncii. care este o măsură a flexibilităţii cognitive. Testul are două variante de adinistrare: creion-hârtie şi soft Cotarea răspunsurilor Pentru cotarea răspunsurilor şi calcularea scorului se parcurg maimulţi paşi. cuvântul ROŞU scris cu galben) trebuienumită la momentul T2 (de exemplu. Descrierea itemilor testului de Inhibiţie cognitivă Testul Inhibiţie cognitivă este format din două liste de cuvinte denumind culori. iarrezultatul astfel obţinut (Scor Lista 2 = SL2) va fi împărţit la timpul necesarparcurgerii listei. Aceste diferenţe. variază în raport cu vârsta: este mai slabă la copii. Spre exemplu. din populaţie normală (non-clinică). Fiecare listă conţine 48 de cuvinte scrise pe două coloane. s-a aplicat şi testul de comutare aatenţiei din CAS++. literatura de specialitate sugerează că inhibiţiacognitivă poate fi relaţionată cu nivelul educaţional (Gómez-Pérez şiOstrosky-Solís.  are valori foarte scăzute pentru pacienţii cu tulburăriobsesiv-compulsive.subiectul numeşte „roşu”). descrişi în continuare: Pasul 1. la rândul lor. Validitate de conţinut Un grup de experţi a analizat conţinutul testului. sub forma creion-hârtie sau soft. Cele două aplicări ale testului s-au făcut la un interval deo lună şi două săptămâni. SL2 = Nr. În privinţa itemilor testului. pentru a putea oferi explicaţii cu privirela posibilele interpretări ale rezultatelor. confirmă relaţia demonstrată în literatura de specialitate între nivelul de educaţie şi funcţionarea controlului inhibitor.iar rezultatul astfel obţinut (Scor Lista 1 = SL1) va fi împărţit la timpulnecesar parcurgerii listei. Validitatea testului Validitate de construct Rezultatele obţinute arată că cele mai bune rezultate latestul de Inhibiţie cognitivă le au adulţii-tineri (28-32 şi 33-37 de ani).) Pasul 3.01). 2006). Domenii de aplicare: domeniul educaţional. cuvinte (48) – erori / timp (sec.05.

Moldova – NT. aceasta înseamnă că persoana examinată areun scor de inhibiţie cognitivă slab. 1996. de la înţelegere până la raţionament. Descrierea itemilor testului Memorie de lucru Itemii au fost elaboraţi astfel încât să implice participarea simultană a mecanismelor de stocare şi procesare a informaţiei. Dacă scorul brut al persoanei examinate la testul Inhibiţie cognitivăse situează în clasa/nivelul 3. este necesară o calificare în domeniulpsihologiei: persoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibăstudii de psihologie. > 62 ani. cu vârste cuprinse între 12 şi 68de ani. Seria II conţineşiruri formate din 4 22 .informaţii relevante (din punctul de vedere al sarcinii) şi de a opera înparalel cu aceste informaţii. 38-42 ani. 33-37 ani. din populaţia normală (non-clinică). 28-32 ani.DJ. fără limită de timp (oprirea testării se face în funcţie de performanţasubiectului). Importanţa evaluării memoriei de lucru Capacitatea memoriei de lucru este predictivă pentru o gamă variatăde activităţi cognitive. SV. 23-27 ani.1% din populaţie. dar mai bun decât 6.43) şi 581de sex feminin (m = 37. mai bun decât 69. Oltenia. aceasta înseamnă că persoana examinată areun scor de inhibiţie cognitivă bun. trebuie astfel elaborată încât să implice simultanprocesele de stocare şi prelucrare informaţională.9% din populaţie. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibileleinterpretări ale rezultatelor. profesiile carepresupun luarea unor decizii sau găsirea unor soluţii în situaţii complexe(Baddeley. Interpretarea rezultatelor Dacă scorul brut al persoanei examinate la testul Inhibiţie cognitivăse situează în clasa/nivelul 5. Ce măsoară testul Memorie de lucru Scopul testului Memorie de lucru este de a evalua capacitatea destocare şi procesare simultană a informaţiei. Transilvania5 – Oradea. Banat-TM.83.HD. Dintre aceştia. 1990). memoria de lucru are două componente: a) stocare pe termen scurt şi b) procesare a informaţiei(Baddeley şi Hitch. Bucureşti. 58-62 ani. Populaţia pentru care poate fi folosit testulMemorie de lucru Testul Memorie de lucru poate fi utilizat pentru evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. precum aceeade programator de softuri (Gathercole şi Baddeley. Subiecţii au provenit din 10 arii culturale (Crişana Maramureş – MM. Indiferent de modelul teoretic asumat. profesiile care presupunplanificare şi calcul. Daneman şi Merikle.Etalonarea testului Structura eşantionului Pentru construcţia etaloanelor au fost testaţi în total 1170 de subiecţi.15-17 ani. sub forma creion-hârtie sausoft. 43-47 ani. 1986). 589 au fost de sex masculin (m = 37. precum aceea de manager. Engle. aceasta înseamnă că persoana examinată areun scor de inhibiţie cognitivă mediu. aceasta înseamnă că persoana examinatăare un scor de inhibiţie cognitivă foarte slab. 1974. σ = 16. Pentru administrarea sa. Transilvania 2 –BV. σ = 16. Dacă scorul brut al persoanei examinate la testul de Inhibiţie cognitivăse situează în clasa/nivelul 4. În literatura despecialitate.3% dinpopulaţie.48-52 ani. Testul de Memorie de lucru este structurat pe şapte serii (Seria I –Seria VII) a câte 5 şiruri conţinând combinaţii de cifre şi litere. 2007). Dacă scorul brut al persoanei examinate la testul Inhibiţie cognitivăse situează în clasa/nivelul 1. fiecare cifrăfiind urmată de o literă şi invers. putem concluziona că aceasta joacă un roldeosebit în: profesiile care impun învăţarea unor noi limbaje. S-a luat în considerare douăsprezece grupe de vârstă: 12-14 ani. precum aceea de inginer sau de contabil.7% din populaţie. Muntenia 3 – IF).7% din populaţie. rezolvarede probleme sau programare/planificare (Baddleley. Dacă scorul brut al persoanei examinate la testul Inhibiţie cognitivăse situează în clasa/nivelul 2. Având în vedere aceste procese care implicăintens memoria de lucru. 53-57 ani.Transilvania 1. astfel: Seria I conţine şiruri formate din 3elemente (două cifre şi o literă sau două litere şi o cifră). aflându-se între cei cuperformanţe mai slabe decât 6. În consecinţă. Transilvania 3 – CJ.11. opiniile diferiţilor autoriconverg în ceea ce priveşte structura sarcinilor care evaluează capacitateamemoriei de lucru. mai bun decât 30. 18-22 ani. aceasta înseamnă că persoana examinatăare un scor de inhibiţie cognitivă foarte bun. Testul Memorie de lucru Memoria de lucru (ML) este definită ca fiind capacitateasistemului cognitiv uman de a stoca. pe o durată scurtă de timp. mai bun decât 93. Condiţiile de utilizare a testului Memorie de lucru Testul se administrează doar individual. Fiecare şireste format dintr-un număr variat de cifre şi litere (cifre de la 1-9 şi literede la A-O). Baddeley. Numărul elementelor care formează unşir creşte de la o serie la alta. cifrele şi literele alternează. aceste tipuri de sarcini sunt denumite sarcini dihotomice. 2002). În cadrul fiecărui şir. 2007.26). Orice sarcină care-şi propune să măsoare capacitateamemoriei de lucru.

dacă se pot lua decizii corecte sau se pot face prognoze corecte asupra persoanelor examinate (Albu. până la Seria VIIcare conţine şiruri formate din 9 elemente (cifre şi litere). ceea ce înseamnă că vom împărţi pe 3 la 5 şi vom obţine 0. indiferent de performanţele subiectului în seria respectivă.iar scorul minim. Validitatea de conţinut În faza de construcţiea testului au fost elaborate două variante ale testului pe baza principiuluide construcţie a probelor de evaluare a capacităţii memoriei de lucru. astfel. 1999). Trecerea de la o serie la alta se face în funcţie de numărul şirurilor reactualizate corect. dacă s-a trecut la prezentarea unei serii. Procedura continuă până în momentul în care subiectul reactualizează mai puţin de trei şiruri ale unei serii. Oprirea testării Unitatea de prezentare a itemilor este seria. Validarea testului Memorie de lucru Validitatea de construct Datele de cercetare indică faptul că volumul memoriei de lucrudiferă în funcţie de vârsta persoanelor testate. în urma analizei statistice a itemilor.iar punctajul maxim pe serie va fi de 4 puncte. Deasemenea. Celedouă variante au fost supuse analizei de conţinut realizate de un grup deexperţi în domeniu. se va trece la prezentarea şirurilor Seriei II (doar după ce au fost prezentate toate cele 5 şiruri ale seriei I).6 puncte.elemente (două cifre şi două litere). aplicarea testului se va întrerupe doar după terminarea seriei.8 puncte.după care urmează un traseu de dezvoltare mai lent. aceste informaţii pot fiutilizate în activitatea de orientare vocaţională. s-au reţinut doar acei itemicare au o bună putere de discriminare şi un grad de dificultate adecvat. se împarte numărulde elemente ale unui şir la numărul de şiruri ale seriei (care este întotdeauna 5) şi se obţine. de 0 puncte. un şir reactualizat în întregime corect va fi cotat cu 0. Testul are două variante de adinistrare: creion-hârtie şi soft. Ca urmare. În cadrul unuişir. Performanţa la memoria de lucru verbală se maturizează între 10 – 12 ani. dacă persoana testată reactualizează corect cel puţin trei dintre cele cinci şiruri ale Seriei I. Astfel. a fost aleasă ca variantăfinală aceea care presupune operarea simultană la nivelul memoriei delucru cu şiruri de litere şi cifre (vezi secţiunea Descrierea itemilor).6 reprezintă punctajul acordat fiecărui şir reactualizat corect din seria I. 2000). În acest moment. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. În urma acestei analize. de exemplu. este aproape imposibil să se obţină valorile variabilei criteriu concomitent cu cele ale testului. Aceştia au evaluat reprezentativitatea fiecărei formepentru constructul evaluat. Se procedează la fel cu toate cele 7 serii. în practică. elementele nu se repetă. până în jurul vârstei de20 de ani. se va întrerupe prezentarea şirurilor seriei următoare. 2006. seobţin în intervalul 16 – 44 ani. strategiile de aprecierea validităţii relative la criteriu au fost împărţite în două clase: 23 . se va ţine cont doar de şirurile de cifre şi literere actualizate în întregime corect (vezi răspunsurile corecte din foaia de răspuns). În cazul în care persoana testată nu a reactualizat corect primele trei şiruri ale unei serii. Validitatea de criteriu Este legată de funcţia de decizie şi de aceea de predicţie. Astfel. De exemplu. se va trece la prezentarea şirurilor din Seria III. Punctajul maxim pe serie esteastfel de 3 puncte. Pe baza dovezilor prezentate. atunci se va prezenta întreaga serie (toate cele 5 şiruri). foaia derăspuns şi un instrument de scris. Haut. Calcularea scorului se face în felul următor: pentru fiecare serie. Persoana examinată este rugată să deschidă caietul testului. Instrucţiuni de aplicare a testului Persoana examinată va primi caietul cu itemii testului. Dacă persoana testată va reactualiza corect trei şiruri ale Seriei II (indiferentde poziţia acestora în serie). putem concluziona că scorurilorobţinute la testul Memorie de lucru reflectă acurat nivelul capacităţiimemoriei de lucru a persoanei testate. punctajul acordat fiecărui şir din seria respectivă. 0. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului. Un test este valid relativ la un criteriu. în Seria II. Capacitatea memoriei de lucru începe să scadă în jurul vârstei de40 – 50 ani. Datorită faptului că. Scorul maxim la testul Memorie de lucru (S-ML) este de 42 puncte. în copilăria timpuriese înregistrează un volum al memoriei de lucru mai redus decât acela aladulţilor tineri (Alloway. Copiii şi persoanele cu dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date. Ryan şi colaboratorii (2000) au arătat că performanţe optimela o probă de memorie de lucru. iar operatorul prezintă instrucţiunile. declinul în capacitatea memoriei de lucruevaluată cu acest tip de probă începând cu vârsta de 54 ani. Cotarea răspunsurilor În cotarea răspunsurilor. constând tot în şiruri de cifre şi litere. Nu este necesar ca persoana testată să reactualizeze trei şiruri consecutive. seria I are 3 elemente şi 5 şiruri. Gathercole şi Pickering.

01). Dintre aceştia.HD. 48-52 ani. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . Pentru construcţia etaloanelor. aspect important al orientării şi al consilierii vocaţionale. S-a investigat mai precis validitatea concurentă.67 ani. Una dintre metodele cele mai adecvatepentru măsurarea flexibilităţii cognitive constă în sarcinile de comutare aatenţiei. în sarcini care presupun operareasimultană cu mai multe tipuri de informaţii (calcul. datora mărimii reduse a eşantionului. nu s-a evidenţiat decât legătura dintre media generală şi media la română şi proba de memorie de lucru. Performanţa unei persoane examinate. Deşi ne aşteptam ca rezultatul la proba de memorie de lucru să coreleze cu toate cele trei medii luate în considerare. • Clasa 4 . În funcţie de scorulobţinut. 6. Dacă subiectul obţine un scor scăzut la testulMemoria de lucru. Cu alte cuvinte.285) şi 649 de sex feminin (vârsta: m = 36. rezultatele la acest test pot prezice performanţaşcolară propriu-zisă? Studiile au arătat că memoria de lucru este implicată într-o mare varietate de comportamente cognitive complexe. Muntenia 3 – IF). putem afirma că testul Memorie de lucru elaborat măsoară relativstabil constructul. Acest fapt se poate. Untest. 28-32 ani.DJ. 58-62 ani. 43-47 ani. Adesea.) sausarcini care presupun evaluarea mai multor alternative (de exemplu. 1991).nivel bun al memoriei de lucru (subiectul are operformanţă mai bună decât 69. Studiul fidelităţii test-retest a fost efectuat pe un eşantion de N = 32 desubiecţi. raţionamentul sau rezolvarea de probleme (Engle. Transilvania 3 – CJ. Interpretarea rezultatelor Testul Memorie de lucru evaluează abilitatea unei persoane de astoca pe o durată scurtă de timp informaţii relevante din punctul de vedereal sarcinii şi de a opera în paralel cu aceste informaţii. 23-27 ani. recomandăm utilizarea altor instrumente care evalueazăfuncţionarea executivă. Testul Comutarea atenţiei Flexibilitatea cognitivă manifestată prin adaptarea rapidă şi flexibilăa comportamentului la schimbările apărute în mediu este o componentăimportantă a controlului executiv (Davidson.adică măsura în care rezultatele la test pot prezice un criteriu din momentultestării. 38-42 ani. scopul acestui studiu este de a investiga măsura în care rezultatele la acest test pot prezice performanţa şcolară. Oltenia .nivel slab al memoriei de lucru (subiectul are operformanţă mai bună decât 6. • Clasa 3 .nivel mediu al memoriei de lucru (subiectul are operformanţă mai bună decât 30.3% din populaţie). • Validitatea predictivă – administrarea testului precedeînregistrarea valorilor variabilei criteriu. conform căreia performanţa la un test de memorie de lucru corelează cu performanţele şcolare. am analizat în total performanţa a1334 de subiecţi.nivel foarte slab al memoriei de lucru (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi. 2002).7% dinpopulaţie). valoarea acesteia fiind r = 0.52.1% din populaţie). Anderson şi Diamond. Astfel. Transilvania5 – Oradea. cuvârste cuprinse între 12 şi 68 de ani.decizie). σ = 16.747 (p < 0. 18-22 ani. Amso. Pe baza rezultatuluiobţinut. Cele două aplicări ale testului s-au efectuat la un interval de olună şi două săptămâni. a cărui fidelitate test-retest este ridicată. • Clasa 2 . 53-57 ani. Banat . Subiecţii care au obţinut performanţe bune la test tind săaibă performanţe bune şi la retest. între cele două existândun interval de timp.• Validitatea concurentă – obţinerea scorurilor aproximativ în acelaşi timp cu cele ale testului.se raportează la etalon.nivel foarte bun al memoriei de lucru (subiectul are operformanţă mai bună decât 93. 33-37 ani.retest Coeficientul test-retest este un indicator al stabilităţii în timp arezultatelor.250). Un scor scăzut la testul Memorie de lucru (nivel 1) indică operformanţă slabă a persoanei testate.25.Transilvania 1. Norman şi Shalice. exprimată prin scorul brut. 15-17 ani. > 62 ani. Bucureşti. validitatea unui test este dată de măsura în care preziceanumite variaţii la nivelul altor criterii sau variabile. Fidelitatea testului Memorie de lucru Coeficientul test .2006. Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului Pentru etalonarea testului Memorie de lucru a fost normat un eşantion de 1334 de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 12 . Un scor ridicat la testul Memorie de lucru (nivel 5) indică operformanţă crescută a persoanei testate. 24 .7% din populaţie). S-a luat în considerare douăsprezecegrupe de vârstă: 12-14 ani. cum ar fi înţelegerea.9% din populaţie). Rezultatele obţinute în două studii confirmă predicţia derivată din literatura de specialitate. Moldova – NT. Corelaţia dintre performanţele la test şi retest estepozitivă. • Clasa 1 . prin acest studiu vom putea răspunde la următoarea întrebare: În ce măsură. SV. din 10 ariiculturale (Crişana Maramureş – MM. σ = 16.totuşi. măsoară stabil un construct. în sarcinile care implică stocareainformaţiei şi operarea în paralel cu mai multe sarcini în scopul rezolvăriiunei sarcini complexe. Transilvania 2 – BV.TM. planificare etc. 685 au fost de sex masculin (vârsta: m =37.

Validitatea de construct Literatura de specialitate sugerează că abilitateade comutare a atenţiei este relaţionată cu nivelul educaţional (Clark şicolab. Persoana testată trebuie să alterneze flexibilîntre sarcina de categorizare după criteriul mărime (mare/mic) asociat cuculoarea roşie şi sarcina de categorizare după criteriul paritate (par/impar)asociat cu culoarea galbenă. Testul Comutarea atenţiei are două variante: creion-hârtie şi soft. dar persoana care interpreteazăscorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. Ce măsoară testul Comutarea atenţiei Testul măsoară capacitatea subiectului de a-şi schimba flexibil setulmental (de a-şi comuta atenţia) de la o sarcină la alta..După calcularea celor doi indecşi. Validitatea de criteriu 25 . pentru a puteaoferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor. Trecerea flexibilă de la un set mental la altulsau de la o regulă la alta este un indicator al flexibilităţii cognitive. Importanţa evaluării capacităţiide comutare a atenţiei Comutarea atenţiei este o măsură a flexibilităţii cognitive. Aceste diferenţe.05. Acest lucru este important îndeosebipentru meseriile care necesită realizarea mai multor sarcini în paralel. Condiţiile de utilizare a testuluiComutarea atenţiei Testul se administrează individual. atât din populaţianormală. sub formă creion-hârtie sausoft. Kramer. înregistrându-se timpul. conducătorii auto etc. examinatorul va raporta valorileobţinute la tabelele cuprinse în secţiunea Etalonare. Constructul evaluat de testul Comutarea atenţiei poate fi definit caabilitatea de a alterna flexibil şi voluntar între diferiţi stimuli sau seturi derăspuns (Wecker. serecomandă aplicarea acestei variante în condiţiile în care infrastructuranecesară este disponibilă. schimbareasetului mental presupune un cost mental operaţionalizabil prin timp. Fiecare item conţine un număr variabil de şiruri de pătrate(stimuli) cu margini roşii sau cu margini galbene. Pentru administrarea sa nu este necesarăo calificare în domeniul psihologiei. 2006). se interpunpătrate pline roşii sau galbene. la rândul ei. cât şi din cea clinică. Comutarea atenţiei este un predictor relevant în performanţaşcolară şi în performanţa în muncă. de exemplu persoanele cu traumatismecranio-cerebrale. iar prin schimbarea setului mentalse înţelege înlocuirea acelei stări mentale cu alta. cele două variante ale testului sunt similare. în mod aleator. Descrierea itemilor testului Comutarea atenţiei Instrumentul cuprinde 13 itemi (sub forma unor planşe). ne aşteptăm să putem evidenţia unefect al studiilor în ceea ce priveşte capacitatea de comutare a atenţiei. Prin set mental seînţelege o anumită stare psihologică. Deoarece în varianta soft prezentarea stimulilor este standardizată. Înceea ce priveşte conţinutul. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Comutarea atenţiei Testul Comutarea atenţiei poate fi utilizat pentru evaluareapersoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. Într-adevăr. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. subiecţii custudii liceale au o performanţă semnificativ mai bună decât cei cu şcoalaprimară gimnazială. este o dimensiune importantă a abilităţii generalede învăţare. De asemenea. Între acestea. rezultatele obţinute arată că persoanele cu studii superioareau o performanţă mai bună decât cea a persoanelor din celelalte douăgrupe analizate. Flexibilitateacognitivă. 2005). Se recomandă aplicarea variantei creion-hârtiedoarpersoanelor nefamiliarizate cu utilizarea calculatorului. În ceea ce priveşte diferenţele dintre acestea. cumar fi operatorii de trafic aerian. confirmărelaţia demonstrată în literatura de specialitate dintre nivelul de educaţie şiflexibilitatea cognitivă măsurată prin comutarea atenţiei. al psihologiei muncii şial psihologiei clinice. semnificative la p < 0. Conform acestor date.aceasta constituind un indicator valid al flexibilităţii cognitive. Primii treiitemi (planşe) au ca scop familiarizarea persoanei examinate cu sarcinaşi învăţarea regulilor testului. Următorii zece itemi constituie testulpropriu-zis. În mijlocul acestorasunt scrise cifre de la 1 la 9. poate fi utilizat şi în cadrul evaluărilor tulburărilorgenerate de leziuni în zona lobilor frontali. Hallam şi Delis. Cotarea răspunsurilor Se vor calcula 2 scoruri: indexul corectitudinii (câţi itemi suntrezolvaţi corect din totalul de 10) şi indexul comutării (cât de repede serealizează o comutare de la o regulă la cealaltă).Comutarea atenţiei sau schimbarea setului mental presupunedezangajarea dintr-o sarcină devenită irelevantă şi angajarea într-o nouăsarcină relevantă pentru scopurile de moment ale subiectului. Schimbarea flexibilăa setului mental presupune alternarea rapidă între diferite stări mentale.

exprimată prin cei doiindecşi. având 22 de ani. 58-62 ani.3% din populaţie). Fidelitatea testului Comutarea atenţiei Coeficienţii test-retest Studiul fidelităţii test-retest a fost efectuat pe un eşantion de48 de subiecţi (12 femei şi 36 bărbaţi). am calculat fidelitatea test–retest pentru fiecare dintre acestedouă scoruri. Bucureşti. 53-57 ani. în cazul indexului de corectitudine.Transilvania 2 –BV. Culegerea datelor s-a realizat în perioada februarie-iunie 2008. 47 dintre subiecţi (97. Wakely. SV.2002) şi cu aritmetica (Bull şi Scerif. Transilvania 3-CJ. cu vârstecuprinse între 12 şi 68 de ani. Banat-TM. Corelaţia obţinută între performanţa la test şi performanţa la retest.9% din populaţie). În funcţie de scorul obţinut. Etalonarea Testului Comutarea atenţiei Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului Pentru construcţia etaloanelor. 43-47 ani. Moldova-NT. planificare etc.631 (p < 0.9%) sunt din grupa de vârstă 23 – 27 de ani. 715 au fost de sex masculin (m =37. Deoarece în cazul testului de comutare aatenţiei se calculează două scoruri – indexul de corectitudine şi indexul decomutare –. iar un subiect face parte din grupa 18 – 22ani. σ = 16.17. în cazulindexului de comutare. persoana este încadrată în una dintrecele 5 clase astfel: • Clasa 5 . Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. 18-22 ani. Rourke.7% din populaţie).Oradea. 1993). 23-27 ani. • Clasa 4 . Deaceea. este de r = 0. 26 .343 (p = 0.nivel bun al comutării atenţiei (subiectul are operformanţă mai bună decât 69.017).Maramureş-MM.) sau în sarcini care presupun evaluarea mai multoralternative (de exemplu.14.nivel foarte bun al comutării atenţiei (subiectul are operformanţă mai bună decât 93.nivel slab al comutării atenţiei (subiectul are operformanţă mai bună decât 6. Transilvania 4. Muntenia 3-IF. de Kruif şi Montgomery. Cele două aplicări ale testului s-au făcut la un intervalde o lună şi două săptămâni. Transilvania 1-HD.10) şi 713 de sex feminin (m = 35.7% dinpopulaţie). 33-37 ani. Un scor ridicat la testul de comutare a atenţiei (nivel 5) indică operformanţă crescută (acurateţe şi viteză) a persoanei testate în sarcinicare presupun operarea simultană cu mai multe tipuri de informaţii(calcul. Comutarea atenţiei a fost relaţionată cuabilităţile de scriere (Hooper. Dintre aceştia. am utilizat un eşantion de N = 1446de participanţi din zece zone geografice de pe teritoriul României: Crişana. 48-52 ani. 38-42 ani.15-17 ani. • Clasa 1 . S-a luat în considerare douăsprezece grupede vârstă: 12-14 ani. Un scor scăzut la testul de comutare a atenţiei (nivel 1) indică operformanţă slabă (acurateţe şi viteză) a persoanei testate în sarcinile careimplică operarea în paralel cu mai multe dimensiuni în scopul rezolvăriiunei sarcini complexe. se raportează la normele prezentate în secţiunea Etalonare. Swartz. este de r = 0. > 62 ani.nivel foarte slab al comutării atenţiei (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6.Diferitele componente ale funcţionării executive au un rol importantîn dezvoltarea abilităţilor şcoare şi a performanţei şcolare în general. 28-32 ani. Corelaţia obţinută între performanţa la test şi performanţă laretest. o serie de studii au considerat comutarea atenţiei ca predictor şi/sauau corelat-o cu rezultatele şcolare.01).nivel mediu al comutării atenţiei (subiectul are operformanţă mai bună decât 30. Oltenia-DJ. 2001. σ = 15. • Clasa 2 . decizie).88). • Clasa 3 .1% din populaţie).

cu limită de timp (2 minute pentru fiecare probă. două cuvinte trebuie să fie similare sub toate aspectele cu excepția unuia singur (Willners. Abandonat b. distanța dintre fiecare cuvânt și cuvântul căutat este hotărâtoare în evidențierea diferențelor de nuanță dintre ele. în total 4 minute). pe aceea cu un sens opus față de cuvântul dat. A găsi b. A grăbi c. discursului (Doron și Parot. din patru variante de răspuns. sinonimiile sunt cuvinte sau expresii cu formă diferită și înțeles identic sau asemănător. apelând la modul în care subiectul reușește să opereze cu sensurile cuvintelor. Ex. acțiuni. este necesară calificare în domeniul psihologiei. A fugi d. pentru a fi antonime. precum și utilizarea corectă a acestuia în limba vorbită (Ouellette. semnificația termenului de vocabular este delimitată de lexic. Prezent d. El poate fi folosit în domeniul educațional și în domeniul muncii. Ex. Pe această axă. personaje etc. Pe când lexicul cuprinde toate unitățile semnificative ale unei limbi. pentru a stabili gradul lor de apropiere sau depărtare semantică. Fiecare dintre cele două sarcini are 15 itemi și un timp de rezolvare de 2 minute. când în probele de sinonimie se cere alegerea cuvântului cu sensul cel mai apropiat din setul de cuvinte dat. Existent Din totalul celor 30 de itemi (sinonome + antonime). Condiţiile de utilizare a Testului de vocabular Testul se administrează individual sau colectiv. cei mai mulți conțin adjective. Absent a. 27 . care reprezintă înțelegerea sensurilor cuvintelor exprimate oral și/sau citite și operarea corectă cu sensurile acestora. p. 2006). Prin definiție. zăpadă – nea – omăt Cuvintele și expresiile cu înțeles identic sau asemănător se situează pe o axă (scală) semantică. Procesul integrării informației extrase dintr-o propoziție în următoarea este necesar stabilirii coerenței locale a textului. Astfel. A accelera a. Antonimia desemnează opoziția de sensuri. stări. respectiv antonimie și surprinde elemente esențiale ale abilității de vocabular. Presat c. care ulterior permite identificarea sensului corect. 1999. vocabularul este rezervat vorbirii. Această relație înseamnă că. în timp ce inferențele făcute despre evenimente. 824) Testul de vocabular este conceput sub forma a două probe.ABILITATEA VERBALĂ Testul de vocabular Abilitatea de vocabular este o abilitate verbală bazală. Ex. 2001) Subiectului i se cere să aleagă dintre cele patru variante pe aceea care are sensul cel mai îndepărtat de sensul cuvântului subliniat. sunt importante pentru obținerea coerenței textului ca întreg (Long și Chong. 2001) Scopul Testului vocabular și domeniile de aplicare Măsoară abilitățile de vocabular. Una dintre componentele de bază ale abilității de vocabular o reprezintă recunoașterea rapidă și acurată a cuvintelor . implicând relații de sinonimie. Constructul măsurat de Testul vocabular Din punct de vedere lingvistic. Pentru administrarea sa. sub formă creion-hârtie sau soft. subiectul trebuie să identifice. A antrena A doua probă se bazează pe conceptul antonimiei. se vizează exact aspectul descris mai sus.Curs 5 .

Se însumează cotele itemilor. se va urma exact aceeaşi procedură şi acelaşi timp de lucru ca în cazul probei Vocabular A. • Instrument de scris. Fiecare dintre subscale conține câte 15 itemi. 28 . Operatorul le va cere persoanelor testate să urmărească pe caiet următorul exemplu. Alegerea unei variante greşite. Sarcina dumneavoastră este de a alege varianta cu sensul cel mai apropiat de cuvântul subliniat. dintre care numai una este corectă. grupați în două subscale (sinonime și antonime). cele incorecte cu 0. litera corespunzătoare variantei alese. • Copiii sau persoanele care întâmpină dificultăţi vor fi ajutate în completarea acestor date. atât la proba A. • Cronometru. Materiale utilizate Caietul testului: instrucțiunile pe care le primește subiectul pentru a răspunde la test. Cotarea răspunsurilor Varianta creion-hârtie Atât la proba Vocabular A. • După ce operatorul s-a asigurat că datele biografice au fost completate corect.tipuri. Încercuiţi. . . • Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă şi verificarea autenticităţii datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. iar scorul minim. Răspunsurile corecte sunt cotate cu un punct. iar scorul maxim. Vi se va prezenta câte un cuvânt urmat de patru variante de răspuns. pentru fiecare item există o singură variantă corectă de răspuns. • Foaia de răspuns. pentru că are sensul cel mai apropiat de cuvântul a accelera.- Descrierea itemilor Conține 30 de itemi.• Mediu securizant şi ferit de zgomote. lipsa oricărei opţiuni sau alegerea mai multor variante de răspuns în cadrul aceluiaşi item înseamnă obţinerea a 0 (zero) puncte. Avantajul pe care îl prezintă ambele modalităţi de testare constau în timpul relativ scurt în care ele se rezolvă (2 min. . cât şi la proba B.Foaia de răspuns ./probă). plasați în ordinea dificultății. Varianta creion-hârtie Materiale necesare: • Caietul testului. itemii testului. Instrucţiuni de aplicare • Persoanelor testate li se înmânează caietul de testare. Oprirea testării După 2 minute.• Administrarea testului se face individual.Instrucțiuni de administrare a testului Administrarea testului Testul de vocabular poate fi aplicat în două forme: creion-hârtie şi soft. grupați câte 15 pentru fiecare probă. cât şi la proba Vocabular B. Scorul maxim total la testul de vocabular (sinonime + antonime) este de 30 de puncte. Condiţii de administrare: . persoanelor testate li se va solicita să deschidă caietul de testare la secţiunea Vocabular A. este de 15 puncte. Alegerea variantei corecte va fi cotată cu un punct. testarea este oprită. foaia de răspuns şi un instrument de scris. pe foaia de răspuns la secţiunea „Vocabular A”. Vocabular A Operatorul va explica persoanelor testate instrucţiunile probei: Această probă măsoară cunoştinţele dumneavoastră de vocabular. pe care acesta îl va citi cu voce tare: A accelera: a) a găsi b) a grăbi c) a fugi d) a antrena Subiecţilor li se va spune: Varianta corectă este cuvântul a grăbi. 0 (zero). Vocabular B În cazul probei Vocabular B.• Subiectul să fie odihnit şi motivat pentru realizarea testului.

scorurile obţinute cresc constant în cazul elevilor şi al studenţilor. Deducem astfel că scala de vocabular. 2000). scorurile obţinute scad constant (Brown.61).nivel bun al abilităţii de vocabular (persoana testată are o performanţă mai bună decât 69. explicative sau predictive care se dau scorurilor sale” (Silva. (Tema de cercetare?) Fidelitatea Testului de vocabular Coeficientul de stabilitate Pentru cercetarea fidelităţii test-retest s-a administrat de două ori Testul de vocabular. Relevantă în acest sens este definiţia dată de R. etalonarea s-a făcut pe sexe. În studiul pilot au participat 65 de subiecţi. mediile cele mai ridicate fiind obţinute de elevii din liceu şi de categoriile de adulţi tineri. pentru fiecare dintre cele două scale (de sinonime şi de antonime) ale testului. Hammill şi Wiederholt. Lindeman (1978.7 % din populaţie). indiferent dacă este vorba de partea de sinonime sau antonime. De asemenea. Acum. Deoarece există diferenţe semnificative pe întregul eşantion între mediile scorurilor obţinute de femei şi bărbaţi [femeile obţin scoruri semnificativ mai ridicate la testul de vocabular decât bărbaţii: t (1547) = 3. femeile obţinând scoruri mai mari la probele care evaluează abilitatea verbală (Halpern.22 şi 0. • Clasa 4 . educaţia formală punând un accent deosebit pe dezvoltarea abilităţilor verbale.95 de ani (abatere standard 1. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . cu vârsta cuprinsă între 15 şi 52 de ani (m = 35.76. Coeficientul de corelaţie liniară între scorurile la test şi scorurile la retest (coeficientul de stabilitate) este semnificativ (r = 0. Interpretarea rezultatelor În funcţie de valoarea obţinută. pe cele 12 grupe de vârstă. Scorurile obţinute de testul vocabular urmează acest pattern. 2000): „validitatea unui test este dată de măsura în care acesta îşi îndeplineşte funcţia”.15). însă. S-a constatat că mediile nu diferă semnificativ (la pragul p = 0. Validitatea de construct O primă modalitate de a valida constructul utilizat aici este compararea acestuia cu cele folosite în testele de abilităţi verbale deja consacrate. noţiunea de validitate a unui test a fost legată de funcţia îndeplinită de test. 1993). • Clasa 3 .H. 29 . Au fost astfel selectaţi doar itemii cu un indice de discriminare între 0. au o validitate de criteriu adecvată. • Clasa 1 . În ultimul timp.1% din populaţie).7 % din populaţie). la interval de 4 săptămâni. inclusiv cele două subscale. Setul larg de itemi astfel rezultaţi au fost testaţi într-un studiu-pilot. S-au folosit 23 de itemi pentru subscala de sinonime şi 28 de itemi pentru subscala de antonime.01)]. Pe acest temei. folosind testul t pentru eşantioane perechi.Validarea Testului de vocabular Multă vreme. studenţi şi adulţii tineri cu studii superioare. cei treizeci de itemi rezultaţi au fost plasaţi în ordinea dificultăţii.99 fiind semnificativ mai mare comparativ cu scorurile obţinute de cei de la Informatică. de la specializări diferite pentru testul de vocabular. după care. studenţi la Facultatea de Litere şi la Facultatea de matematică.nivel foarte slab al abilităţii de vocabular (persoana testată are o performanţă care o încadrează între cei mai slabi 6. O altă modalitate de testare a validităţii de construct este analiza distribuţiei scorurilor la testul de vocabular pe grupe de vârstă şi gen.671 la pragul p = 0. 1995). Media scorurilor obţinute de studenţii de la filologie cu note peste 8.nivel slab al abilităţii de vocabular (persoana testată are o performanţă mai bună decât 6. validitatea este privită ca o calitate a utilizării rezultatelor testului: „Validitatea unui test se referă la cât de potrivite sunt interpretările descriptive. Scorurile cele mai mari sunt de obicei obţinute de elevii din clasele mari. (Tema de cercetare?) Validitatea de conţinut a testului de faţă se întemeiază pe faptul că itemii din componenţa lui au fost construiţi din cuvinte preluate din programa învăţământului primar şi gimnazial.039 la p < 0. σ = 5. cu vârste cuprinse între 21 şi 28 de ani. literatura menţionează diferenţe semnificative în abilitatea de a opera cu sensurile cuvintelor între femei şi bărbaţi.9 % din populaţie).01). accepţiunea atribuită termenului „validitate” s-a schimbat.nivel mediu al abilităţii de vocabular (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30.3% din populaţie).nivel foarte bun al abilităţii de vocabular (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93. apud Albu. Pentru testarea validității de criteriu a fost realizat un studiu comparativ pe două grupe de studenți.22. odată cu înaintarea în vârstă. media de vârstă fiind de 21. S-au comparat mediile scorurilor obţinute de subiecţi la testul de vocabular între test şi retest. S-a efectuat o analiză logică a acestora după criteriul caracterului lor discriminator în eşantion.176). Astfel. Etalonarea Testului de vocabular Stabilirea grupelor pentru construirea etaloanelor Pentru construcţia etaloanelor s-a utilizat un eşantion de 1539 subiecţi. • Clasa 2 . progresiv de la simplu la complex. unui eşantion format din 52 de persoane (15 bărbaţi şi 37 de femei).

au fost utilizate atât pasaje organizate pe baza unei structuri narative (un text). Testului de înţelegere a textelor Scopul Testului de înţelegere a textelor şi domeniile sale de aplicare Testul de înţelegere a textelor evaluează abilitatea subiecţilor de a deriva sensul adecvat al unor cuvinte sau expresii din textele citite şi de a combina informaţiile din text sub formă de inferenţe conştiente sau inconştiente. • efectuarea de deducţii logice. La administrarea testului şi la cotarea acestuia ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi. Înţelegerea nu depinde. cât şi conştient (activ). • formularea de implicaţii pornind de la datele din text. cercetătorii care analizează procesul de înţelegere pornesc de la asumpţia potrivit căreia un text este procesat simultan atât inconştient (respectiv automatizat). Ca orice alt construct. • itemi care vizează inducerea unor relaţii explicite din text. cu limită de timp (12 minute). • itemi care vizează generarea de inferenţe implicite. aşadar. Populaţia pentru care poate fi folosit testul. Testul de înţelegere a textelor poate fi utilizat pentru persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la Testul de înţelegere a textelor trebuie să aibă studii de psihologie. fie comportamente. al căror grad de dificultate creşte progresiv. Condiţiile de utilizare a testului Testul de înţelegere a textelor se administrează individual sau colectiv. În consecinţă. Aceşti itemi descriu fie proceduri de prelucrare a informaţiei. ci este conferită cu precădere de modul în care sunt „asamblate” propoziţiile în schema textului ca întreg. Constructul măsurat de Testul de înţelegere a textelor Definirea constructului înţelegerea textelor şi dimensiunile acestuia Înţelegerea textelor vizează acele operaţii mentale la care recurge un cititor pentru a-şi face o reprezentare cât mai coerentă a unui mesaj scris.Performanţa slabă la testul de vocabular înseamnă că subiectul prezintă dificultăţi în a identifica şi a opera corect cu sensurile proprii şi cu cele figurate ale cuvintelor. testul evaluează capacitatea subiectului de-a construi sensul şi de a genera inferenţe. Performanţa ridicată la acest test indică faptul că subiectul este capabil să surprindă diferenţele de nuanţă între sensurile proprii şi cele figurate ale cuvintelor. În general. Itemii sunt grupaţi în trei categorii distincte: • itemi care presupun derivarea sensului unor cuvinte izolate din text. iar cititorul elaborează un model mental al textului. dar care au cunoştinţe despre testarea psihologică. În final. au fost selectate următoarele categorii de inferenţe pentru a fi incluse în test: • surprinderea reprezentării topografice a unor relaţii derivate din construcţia modelului spaţial al relatării. • selectarea corectă a unor informaţii din text pentru a răspunde unor întrebări factuale. El poate fi folosit în domeniul educaţional. Fiecare text este urmat de un număr de 6-8 itemi. • stabilirea unor relaţii cauză-efect. 30 . cât şi pasaje organizate pe baza unor structuri expozitive (două texte). • combinarea simplă a unor informaţii din text. a stabili diferenţele de nuanţă dintre acestea. Pentru a acoperi o paletă cât mai largă de operaţii şi strategii de înţelegere a textului. în vederea stabilirii coerenţei textului la nivel local. Abilitatea de înţelegere a textelor este un construct teoretic. sub forma creion-hârtie sau soft. din populaţia normală (non-clinică). pe baza căreia să fie induse unele inferenţe anaforice (de pildă. Pe scurt. Conţinutul Testului de înţelegere a textelor şi descrierea itemilor Testul de înţelegere a textelor conţine trei pasaje de text. s-a procedat la o evaluare a constructului „înţelegere” prin măsurarea referenţilor comportamentali şi cognitivi pe care-i subîntinde. evaluarea lui se poate face prin operaţionalizarea sa printr-o mulţime de itemi observabili şi măsurabili. relaţii între pronume şi referentul său). doar de proprietăţile locale ale textului. • argumentarea unor afirmaţii pe baza structurii interne a textului. Aceste dificultăţi se traduc la nivelul interacţiunilor cotidiene şi profesionale prin dificultăţi în comunicarea precisă şi eficientă. acest fapt reprezentând garanţia unei comunicări eficiente şi exacte în activităţile profesionale şi sociale în general.

Forma finală a testului conţine trei paragrafe. Validitatea de construct Începând cu primii ani de şcoală. Persoanele care întâmpină dificultăţi vor fi ajutate în completarea acestor date. 2000). Este foarte importantă în această formă de aplicare menţiunea că persoanele testate nu trebuie să facă niciun fel de însemnare în caietul de testare. până la nivelul la care elevii continuă să primească instrucţiuni formale privind înţelegerea textelor (15-16 ani). Aceasta va începe rezolvarea probei numai la semnalul operatorului. studenţi şi adulţii tineri cu studii superioare. cea care se potriveşte cel mai bine cu conţinutul textului. După fiecare text urmează o serie de întrebări cu câte patru variante de răspuns. iar scorul minim 0 (zero). • Administrarea testului se face individual. Scorurile cele mai mari sunt de obicei obţinute de elevii din clasele mari. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. Încercuiţi. respectiv cei ambigui. Operatorul va prezenta persoanei testate instrucţiunile probei: Această probă măsoară capacitatea dumneavoastra de a înţelege textele scrise. Sarcina dumneavoastra este de a alege o singură variantă. foaia de răspuns şi un instrument de scris. • Cronometru. Astfel. după care. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. litera corespunzătoare variantei alese. După ce operatorul s-a asigurat că datele biografice au fost completate. 1995. Vi se vor prezenta succesiv trei texte. testarea este oprită. Halpern. Validitatea de conţinut Formularea itemilor s-a realizat pe baza operaţionalizării constructului. Iniţial. • Foaia de răspuns. operatorul se va asigura prin întrebări repetate că instrucţiunea a fost înţeleasă. iar dintre cei care corelau foarte puternic între ei am reţinut câte doi. Astfel. cu înaintarea în vârstă. Hammill şi Wiederholt. După parcurgerea indicaţiilor. persoanei examinate i se va solicita să deschidă caietul de testare la secţiunea Instrucţiuni. Itemii au fost supuşi unor analize logice repetate. Prin însumarea scorurilor itemilor. scorul maxim este de 22 puncte. Alegerea variantei corecte va fi cotată cu un punct. excluzându-se într-o primă fază itemii dificil de înţeles. lipsa oricărei opţiuni sau alegerea mai multor variante de răspuns în cadrul aceluiaşi item înseamnă obţinerea a 0 (zero) puncte. odată cu pornirea cronometrului. • Subiectul să fie odihnit şi motivat pentru realizarea testului. cu intenţia acoperirii într-o cât mai mare măsură a acestuia. 31 . Itemii au fost construiţi prin inventarierea şi consultarea sarcinilor de lectură ale elevilor la principalele discipline (literatură. este de aşteptat ca elevii să-şi dezvolte această abilitate pe măsură ce avansează spre clasele mai mari (Halpern. Instrucţiuni de aplicare Persoanei testate i se înmânează caietul de testare. urmate de 6-8 întrebări fiecare. Toate informaţiile necesare răspunsurilor corecte le găsiţi în text. Varianta creion-hârtie Materiale necesare: • Caietul testului. 2000).Administrarea testului Testul de înţelegere a textelor poate fi aplicat în două variante: creion-hârtie şi soft. • Instrument de scris. Formatul fiecărei întrebări este reprezentat de un item cu alegere multiplă. Oprirea testării După 12 minute. singurele răspunsuri luate în considerare fiind cele de pe foaia de răspuns. Cotarea răspunsurilor Varianta creion-hârtie Pentru fiecare item există o singură variantă corectă de răspuns. înţelegerea devine consecinţa coroborării continue dintre activităţile de instrucţie şi de practică. Un studiu pilot efectuat ulterior pe un număr de 65 studenţi ne-a permis eliminarea unor itemi nediscriminativi. Alegerea unei variante greşite. pe foaia de răspuns. scorurile obţinute scad constant (Brown. Persoanei testate i se comunică în această fază timpul în care trebuie să parcurgă proba (12 minute).) din şcoală (clasele VI-VIII). biologie. Această presupoziţie conduce la ipoteza că scorurile la TIT ar trebui să fie puternic relaţionate cu vârsta. fizică etc. scorurile tind să crească pe măsură ce elevii achiziţionează cunoştinţe. testul a conţinut 3 texte urmate de câte 9 itemi fiecare.

Diferenţele dintre mediile scorurilor la test şi re-test nu sunt semnificative statistic.01)].9 % din populaţie) • Clasa 2 . Etalonarea testului Structura eşantionului Pentru construcţia etaloanelor s-a utilizat un eşantion de 1539 de subiecţi.1% din populaţie) • Clasa 3 . 24. cu vârsta cuprinsă între 23-27 de ani. testul t pentru eşantioane perechi evidenţiază stabilitatea în timp a scorurilor [t(51) = 0. 6.2%. inferenţe şi deducţii logice.ABILITATEA NUMERICĂ. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . Prima grupă este alcătuită de studenţi de la Facultatea de Litere.7%.194 la p < 0. Constructul măsurat de testul RM Termenul de „raţionament matematic” este un termen relativ recent în literatura de specialitate. rezultat atribuit faptului că înţelegerea textelor implică în afara abilităţilor verbale şi abilităţi de raţionament inductiv şi deductiv. Deoarece există diferenţe semnificative pe întregul eşantion între mediile scorurilor obţinute de femei şi bărbaţi [femeile obţin scoruri semnificativ mai ridicate la testul de vocabular decât bărbaţii la t (1547) = 3.Pentru verificarea validităţii de conţinut s-a aplicat metoda grupurilor criteriu. Studiile de metaanaliză au identificat două componente relevante ale aptitudinii numerice: . Quaintance şi Broedling. APTITUDINEA DE PERCEPEREA FORMEI ABILITATEA NUMERICA Este o componentă importantă atât a bateriilor de evaluare a aptitudinilor. 24. mecanisme de bază şi ale abilităţii matematice (studiul informaticii necesitând nivele ridicate ale abilităţii matematice). Corelaţia dintre performanţele la test şi cele de la retest este o corelaţie pozitivă de 0.nivel slab al abilităţii de înţelegere a textelor (persoana testată are o performanţă mai bună decât 6.nivel foarte bun al abilităţii de înţelegere a textelor (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93. Catedra de Informatică – unde abilitatea verbală nu este un criteriu al succesului profesional. • Clasa 4 . 38. utilizându-se următoarele procente din eşantion: 6. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. 32 .7 % din populaţie) CURS 6 .000].Abilitatea de calcul matematic.abilitatea de a înţelege şi organiza datele unei probleme matematice şi de a selecta metoda/formula matematică adecvată pentru rezolvarea ei (Fleishman. etalonarea s-a făcut pe sexe.3% din populaţie).nivel foarte slab al abilităţii de înţelegere a textelor (persoana testată are o performanţă care o încadrează între cei mai slabi 6. (Tema de cercetare?) Diferenţele dintre grupe nu s-au dovedit a fi semnificative.01).2%. s-a evaluat două grupe specifice de studenţi. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate exprimată prin scorul brut se raportează la etalon. 1984).Capacitatea de raționament matematic.nivel bun al abilităţii de înţelegere a textelor (persoana testată are o performanţă mai bună decât 69. unde cei cu nivele ridicate de astfel de abilităţi sunt atraşi de profilul ocupaţional şi se presupune că majoritatea studenţilor au nivele ridicate de abilitate verbală.000 la p = 1.7%. În funcţie de valoarea obţinută. Fidelitatea testului Coeficienţii test-retest Coeficientul test-retest este un indicator al stabilităţii în timp a rezultatelor.47 (valoarea este semnificativă la p < 0. pe cele 12 grupe de vârstă. Etaloanele au fost construite pe 5 intervale. psihologia muncii. . Testul Raționament matematic Evaluează raţionamentul matematic .nivel mediu al abilităţii de înţelegere a textelor (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30.7 % din populaţie) • Clasa 1 .2%. Un test fidel măsoară stabil un construct. Cele două aplicări ale TIT s-au realizat pe un grup de 52 de subiecţi la un interval de patru săptămâni. Astfel. cât și a bateriilor de evaluare a inteligenței. A doua grupă este formată din studenţi de la Facultatea de Matematică. Scopul testului este acela de a evalua raţionamentul matematic operaţionalizat prin capacitatea de a identifica relaţiile matematice dintre numerele unui şir ordonat şi de a utiliza aceste relaţii pentru completarea şirului.

realizarea şi validarea unor concluzii logice. Spunem despre un test că are validitate convergentă dacă evaluează aceleaşi constructe ca şi alte teste care se referă la acelaşi construct. NCTM. Pentru fiecare şir sunt date 4 alternative de răspuns. Fuson. în timpul limită.În mod tradiţional. progresii geometrice sau combinaţii ale acestora). Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. Scorul testului este suma cotelor itemilor. 5 6 d). English şi Halford. Peressini şi Webb. 1992). Peressini şi Webb. 1999). Sophian. implicând elevii în investigaţii. Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect. 1999). El este util atunci când poate fi operaţionalizat. Descrierea itemilor testului Raţionament matematic Testul Raţionament matematic cuprinde 20 de şiruri de numere ordonate. testarea este oprită. Russell. Natura raţionamentului matematic a fost descrisă în diverse feluri în literatura de specialitate. se recunoaşte că raţionamentul este fundamental pentru înţelegerea şi aplicarea matematicii. 7 8 b). • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect sau pentru itemii la care nu s-a răspuns. Resnick. Stiff. În momentul de faţă. Exemplu Regulile de ordonare au la bază diverşi algoritmi matematici (progresii aritmetice. Dintre acestea. Stiff şi Curcio. reprezentări. 6 6 Sarcina subiectului este aceea de a identifica regula sau regulile de formare a şirurilor şi de a completa spaţiile libere din şir cu numerele corespunzătoare. 1999. însă studii recente îl descriu ca un proces care implică adunare în sensul de „colectare” de date. prezumţie). 1999). Russell. 1992. 6 7 c). simboluri sau concepte (Baroody. doar una este corectă. termenul de „construct” este sinonim cu acela de „concept” (Kline. NCTM. 1998. Oprirea testării După 10 minute de la începerea efectuării testului. 1999. locul lor fiind marcat cu spaţii libere. conjecturi (ipoteză. analiza datelor. • Instrument de scris. 1999. • Coală albă (pentru realizarea eventualelor calcule). 1999). două sau trei reguli de formare. realizări de conjecturi. 33 . Noua abordare a conceptului de raţionament matematic implică şi partea de formare a generalizărilor referitoare la idei abstracte şi relaţii multiple (NCTM. Din fiecare şir lipsesc două numere. şi DiBiase. Şirurile au la bază una. construirea de argumente. În termeni generali. formate din perechi de numere. Clements. 2000. • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). 1991. Sarama. • Administrarea testului se face individual. conform regulilor identificate. explicaţii şi justificări matematice (Baroody. Validitatea convergentă. • Cronometru. 1999. dar şi abilitatea de a recunoaşte şi utiliza pattern-uri şi conexiuni între diverse obiecte. adică dacă între scorurile sale şi scorurile altor teste există o corelaţie. Wynn. acesta este considerat ca fiind abilitatea de a percepe atribute de bază ale obiectelor sau ale simbolurilor ori atribute asociate sau înrudite cu acestea. Scorul total minim este 0 puncte. 1998. iar raţionamentul matematic ar trebui să fie ca un „părinte adoptiv”. itemul va primi punctaj 0. 1999). Materialele utilizate pentru testare • Caietul testului. 2000. Dacă există un item la care au fost marcate două sau trei variante de răspuns. Validitatea de construct Validitatea de construct reprezintă măsura în care se poate susţine că testul măsoară o variabilă sau o trăsătură specifică. precum şi oferirea de aserţiuni (Malloy. 2003. iar cel maxim este 20 puncte. Copiii realizează raţionamente matematice într-o varietate de situaţii. 1 2 3 4 5 _ _ 8 9 a). 1992). • Foaia de răspuns. raţionamentul matematic era văzut ca fiind o deprindere analitică şi computaţională superioară (Stenberg. 1995. 2000. 1999. Cel mai adesea. respectiv cea divergentă reprezintă modalităţi ale validităţii de construct (Albu.

cât şi la bărbaţi.. Validitatea de criteriu Este legată de funcţia de decizie şi de aceea de predicţie.9 % din populaţie). operaţionalizată prin media generală la matematică şi performanţa obţinută la teza unică. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. 2004. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun de raţionament matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 93. Abilităţile preşcolarilor de a învăţa conceptul de număr natural şi operaţia de adunare depind. O altă variabilă care merită studiată este relaţia care există între nivelul de dezvoltare a abilităţii numerice şi vârstă . S-a constatat că mediile nu diferă semnificativ (la pragul p = 0. se raportează la etalonul prezentat corespunzător grupei de vârstă din care face parte subiectul.522). Matsuzawa. 1994). de asemenea. Normarea testului de Raţionament matematic Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului Etalonarea testului Raţionament matematic s-a realizat pe un eşantion de 1558 de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 12 . pe baza căreia putem estima performanţa la matematică. la interval de 4 săptămâni. Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile la test şi scorurile la retest (coeficienţii de stabilitate) sunt semnificativi (la pragul p = 0. că în jurul vârstei de 42 de ani acest declin devine mult mai evident atât la femei. Pentru studiul validităţii de criteriu s-a cercetat relaţia care există între rezultatele la scorul de raţionament matematic şi performanţa şcolară la matematică.7 % din popula’ie 34 .67 ani din 10 arii culturale. Un test este valid în raport cu un criteriu. Acest lucru înseamnă că între scorurile la test şi scorurile la alte teste sau variabile nu există o relaţie fDeşi se pare că profesia de matematician şi aceea de inginer sunt alese mai frecvent de către bărbaţi. Tot pentru validitatea de construct. între cele două existând un interval de timp. Validitatea predictivă – administrarea testului precede înregistrarea valorilor variabilei criteriu.05). Aceasta nu ne permite însă să spunem că zestrea noastră genetică nu are un rol important în dezvoltarea abilităţilor cognitive (Spelke. folosind testul t pentru eşantioane perechi. dacă se pot lua decizii corecte sau se pot face prognoze corecte asupra persoanelor examinate pe baza scorurilor obţinute la acel test (Albu. 2005).Un test are validitate divergentă dacă evaluează altceva decât alte teste. Studiul arată. deşi scorul la RM pare a fi o variabilă principală.825. decât de cei genetici. Studiul evidențiat că performanţa la matematică (operaţionalizată prin media generală la matematică) depinde şi de alţi factori. Valoarea obţinută este t (46) = -1. Studiul arată că cele mai bune performanţe le obţin atât femeile. σ = 1. Toate abilităţile cognitive care sunt implicate în achiziţia matematicii par a fi mai degrabă influenţate de experienţa şi educaţia/instruirea de care are parte copilul (Newcombe. S-au comparat mediile scorurilor testului RM între test şi retest. unui eşantion format din 47 de persoane (12 bărbaţi şi 35 de femei). despre care se ştie că se referă la constructe care nu au legătură cu constructul măsurat de test. exprimată prin scorul brut. de asemenea. relaţia care există între nivelul de educaţie şi rezultatele la testul de raţionament matematic.000) având valoarea de r = 0. Datorită faptului că în practică este aproape imposibil să se obţină valorile variabilei criteriu concomitent cu cele ale testului. alegerea profesiei este determinată mai degrabă de factori sociali. În funcţie de valoarea obţinută. 2002). • Clasa 2 – nivel slab de raţionament matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 6.1% din populaţie).7 % din populaţie). Astfel.23). cât şi bărbaţii din grupul cu nivel de pregătire student sau cu studii superioare. În construcţia etaloanelor.3% din populaţie). 1999). etaloanele prezentate au fost calculate pe un eşantion de 1558 de subiecţi. 2006). s-a administrat de două ori testul RM. Pepperberg. lucru care este de altfel absolut normal. • Clasa 4 – nivel bun de raţionament matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 69. studiile arată că (Halpern et al. a fost studiată.781 (p = 0. de înzestrarea lor biologică (Pica şi colab. 2000. • Clasa 3 – nivel mediu de raţionament matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 30. • Clasa 1 – nivel foarte slab de raţionament matematic (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. strategiile de apreciere a validităţii relative la criteriu au fost împărţite în două clase: Validitatea concurentă – obţinerea scorurilor pentru variabila criteriu aproximativ în acelaşi timp cu cele ale testului administrat.95. din totalul datelor colectate au fost excluşi subiecţii care nu aveau trecută pe fişa de răspuns data naşterii sau sexul. de asemenea. Rezultatul comparării statistice a mediilor obţinute pe sexe la testul de raţionament matematic pe grupe de vârstă nu susţin prezenţa unei diferenţe semnificative statistic între bărbaţi şi femei. Coeficienţii test-retest Pentru calculul fidelităţii testului Raţionament matematic. cu vârsta cuprinsă între 23 şi 27 de ani (m = 24.. în ceea ce priveşte raţionamentul matematic la niciuna dintre grupele de vârstă.

cum ar fi ingineria. Condiţiile de utilizare a testului CM Testul se administrează individual sau colectiv. scădere. • Foaia de răspuns. • Cronometru. arhitectura. Exemplu: 13 + 12 = a. Pentru administrarea sa nu este necesară o calificare în domeniul psihologiei. Sarcina subiecţilor este de a efectua calculele şi de a alege varianta corectă de răspuns dintre 4 alternative date. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. abilitatea de calcul fiind una dintre componentele importante ale cogniţiei (spre exemplu. Performanţa scăzută la acest test exprimă faptul că subiectul nu reuşeşte să realizeze o analiză flexibilă a datelor numerice. psihologia muncii Populaţia pentru care poate fi folosit testul CM Testul Calcul matematic poate fi utilizat pentru evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor. cu limită de timp (5 minute). sub forma creion-hârtie sau soft. • Instrument de scris. Scopul acestui test este de a evalua aptitudinea numerică operaţionalizată prin rapiditatea şi corectitudinea de realizare a calculelor matematice simple. Knoefel şi Albert. înmulţire şi împărţire. din populaţia normală (non-clinică). Testul calcul matematic Ce măsoară testul Calcul matematic şi domeniile sale de aplicare Testul evaluează calculul matematic conceptualizat ca reprezentând în mare măsură capacitatea de prelucrare a cunoştinţelor matematice achiziţionate (Mandele. 35 . Capacitatea redusă de raţionament matematic face ca aceste persoane să întâmpine dificultăţi în realizarea sarcinilor profesionale care necesită analiza complexă a datelor numerice. 1994). matematica. 1986) – probă în care subiectul are sarcina de a realiza adunări succesive cu acelaşi număr. 35 d.  Adunările succesive (WMS-R. scădere. Aceste probe sunt utilizate în special pentru a pune în evidenţă nivelul deteriorării cognitive la diverse categorii de persoane. la persoane cu Alzheimer – Roselli.  Estimările (SAT) – sarcina subiectului este de a realiza un calcul estimativ şi a alege dintre mai multe variante de răspuns cea mai bună aproximare a răspunsului corect. Descrierea itemilor testului Calcul matematic Testul cuprinde un set de 15 exerciţii matematice simple de adunare. înmulţire şi împărţire cu numere naturale. Wechsler. dar persoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. 27 Materialele utilizate pentru testare: • Caietul testului. statistica. 15 b. • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). • Coală albă (pentru realizarea eventualelor calcule). 1998). Constructul măsurat de testul CM Principalele metode de evaluare a abilităţii de calcul matematic sunt:  Calculul matematic exact (GATB) – unde sarcina subiectului este de a efectua diverse operaţii matematice simple şi de a alege răspunsul exact dintre mai multe variante date.Performanţa ridicată Persoanele cu o capacitate superioară de raţionament matematic pot obţine performanţe bune în ocupaţii care presupun sarcini saturate în aptitudinea de raţionament matematic. 25 c. Testul Calcul matematic (CM) cuprinde exerciţii de calcule matematice de adunare.

procedurale şi conceptuale relevante pentru realizarea calculelor matematice simple. a figurilor având aceeaşi formă. înmulţire. APTITUDINEA DE PERCEPŢIE A FORMEI 1. scădere.67 ani. • Clasa 4 – nivel bun de calcul matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 69. Performanţa scăzută la acest test exprimă faptul că subiectul nu deţine sau nu reuşeşte să reactualizeze cunoştinţele declarative. • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect sau pentru itemii la care nu s-a răspuns. Performanţa ridicată la acest test indică faptul că subiectul deţine solide cunoştinţe declarative. de subiecţi prin aplicarea testului Calcul matematic. testarea este oprită. sarcinile de muncă saturate în aptitudinea de calcul matematic vor fi realizate cu dificultate de aceste persoane. atunci când în cadrul acestora nu apar modificări de mărime sau poziţie. sexul sau nivelul de şcolarizare. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. din 10 arii culturale. din totalul datelor colectate au fost excluşi subiecţii care nu aveau trecută pe fişa de răspuns data naşterii. • • Discriminarea figură-fond . etaloanele prezentate au fost calculate pe un eşantion de 1559 de subiecţi. În construcţia etaloanelor. în timpul limită. În funcţie de valoarea obţinută. care face posibilă recunoaşterea obiectelor. Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect. Astfel. Normarea testului de Calcul matematic Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului Etalonarea testului de Calcul matematic s-a făcut pe un eşantion de 1559 de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 12 . dar şi pe aceea de identificare a poziţiei în spaţiu a figurilor. 36 . Testul Constanţa formei În cadrul aptitudinii Percepţia formei. Scorul total minim este 0 puncte. Constructul operaţionalizat prin acest test se referă la discriminarea vizuală la nivel înalt. exprimată prin scorul brut. chiar şi în condiţiile în care se modifică mărimea sau poziţia acestora. Analizele statistice au fost realizate pe scorurile brute obţinute Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. Testul Constanţa formei măsoară în principal abilitatea de detecţie a constanţei formei. • Clasa 3 – nivel mediu de calcul matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 30.7 % din populaţie).7 % din populaţie). testele reflectă capacitatea subiecţilor de percepere a formelor prezentate în plan şi conţine trei abilităţi: • Constanţa formei . Oprirea testării După 5 minute.se referă la abilitatea de recunoaştere a trăsăturilor dominante ale unor figuri sau forme ţintă. Dacă există un item la care au fost marcate două sau trei variante de răspuns. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun de calcul matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 93.1% din populaţie). itemul va fi cotat cu 0. Poziţia în spaţiu – se referă la abilitatea de identificare a figurilor întoarse sau rotite.9 % din populaţie). se raportează la etalonul prezentat. • Clasa 2 – nivel slab de calcul matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 6. • Administrarea testului se face individual. Astfel.Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote.3% din populaţie). • Clasa 1 – nivel foarte slab de calcul matematic (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. procedurale şi conceptuale de calcul matematic şi reuşeşte să le activeze cu rapiditate şi exactitate în contextul efectuării operaţiilor matematice simple de: adunare. împărţire. iar cel maxim este 15 puncte.se referă la abilitatea de identificare a unor figuri incluse într-un context perceptiv general.

sub forma creionhârtie sau soft. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. exprimată prin scorul brut. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. • Cronometru. în condiţiile în care acestea pot avea mărimi diferite. Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect. ordonaţi în ordinea gradului de dificultate al acestora. al psihologiei muncii. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. • Foaia de răspuns. Persoanei examinate i se prezintă o figură de o anumită formă. Materialele utilizate pentru testare: • Caietul testului. Scopul acestui test este de a evalua nivelul de dezvoltare al abilităţii de percepere a constanţei formei obiectelor. • Administrarea testului se face individual. pe care apoi va trebui să o recunoască dintr-o mulţime de alte figuri. care face posibilă recunoaşterea unor figuri ca având aceeaşi formă. Sarcina persoanei testate este de a stabili de câte ori apar figuri de aceeaşi formă cu figura iniţială. sunt rotite sau sunt mai numeroase. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Constanţa formei Testul Constanţa formei a fost etalonat pe o populaţie normală (nonclinică). Dificultatea creşte cu cât figura iniţială este mai complexă. Oprirea testării După 4 minute de la începerea efectuării testului. în condiţiile în care acestea pot avea mărimi diferite. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun al abilităţii constanţa formei (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 93. pot fi rotite în plan sau incluse în grupări de figuri. • Clasa 3 – nivel mediu al abilităţii constanţa formei (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 30. Sarcina persoanei testate este de a stabili de câte ori apar figuri de aceeaşi formă cu figura iniţială. • Clasa 2 – nivel slab al abilităţii constanţa formei (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 6. al psihologiei muncii.1% din populaţie). testarea este oprită. Persoanei examinate i se prezintă o figură de o anumită formă. 37 . Scorul final se obţine prin însumarea răspunsurilor itemilor. pe care apoi va trebui să o recunoască dintr-o mulţime de alte figuri. chiar şi în condiţiile în care se modifică mărimea sau poziţia acestora.3% din populaţie). • Clasa 1 – nivel foarte slab al abilităţii constanţa formei (persoana evaluată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. pot fi rotite în plan sau incluse în grupări de figuri. • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). Descrierea itemilor testului Constanţa formei Testul Constanţa formei cuprinde 12 itemi. • Clasa 4 – nivel bun al abilităţii constanţa formei (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 69. • Persoana testată să fie motivată pentru realizarea testului şi odihnită. Scorul total minim este 0 puncte. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani.7 % din populaţie).Ce măsoară testul Constanţa formei şi domeniile sale de aplicare Testul evaluează constanţa formei conceptualizată ca fiind abilitatea care se referă la discriminarea vizuală la nivel înalt. • Instrument de scris.7 % din populaţie). figurile care trebuie recunoscute au mărimi diferite. În funcţie de valoarea obţinută. în timpul limită. • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect. Condiţiile de utilizare a testului Constanţa formei Testul se administrează individual sau colectiv. iar celelalte figuri prezentate seamănă foarte mult cu figura iniţială. se raportează la etalonul prezentat. • Informarea dacă persoana evaluată este familiarizată cu utilizarea calculatorului (în cazul aplicării variantei soft).9 % din populaţie). iar cel maxim 12 puncte. cu limită de timp (4 minute).

arhitect. designer. al psihologiei muncii. sub forma creion-hârtie sau soft. • Clasa 1 – nivel foarte slab de percepere a detaliilor (persoana evaluată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. inginer etc. Performanţa scăzută indică deficienţe la nivelul identificării detaliilor prezente în diverse materiale grafice sau imagini.9 % din populaţie). Testul Analiză Perceptuală Complexă Ce măsoară testul Analiză perceptuală complexă şi domeniile sale de aplicare Testul evaluează analiza perceptuală complexă conceptualizată ca fiind abilitatea de a recunoaşte anumite figuri. cu limită de timp (4 minute). pe aceea care este identică unei figuri iniţiale. Testul Perceperea Detaliilor Ce măsoară testul Perceperea detaliilor şi domeniile sale de aplicare Testul evaluează perceperea detaliilor.). Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. se raportează la etalonul prezentat. Performanţa ridicată indică faptul că persoana are abilităţi perceptive ridicate de a identifica detaliile prezente în materiale grafice sau imagini. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Perceperea detaliilor Testul Perceperea detaliilor a fost etalonat pe o populaţie normală (non-clinică). fiind inclusă în majoritatea testelor de percepţia formei (Hammill şi colab. chiar şi în condiţiile în care se modifică mărimea şi poziţia uneia dintre ele. prezentate în partea stângă. O performanţă ridicată la test indică faptul că persoana are abilităţi perceptive ridicate de a recunoaşte că două figuri au aceeaşi formă. fiind un foarte bun predictor pentru performanţă în diferite ocupaţii care necesită abilităţi perceptive. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. numite distractori.7 % din populaţie). în cazul apariţiei acestora printre figuri cu alte forme. Scorul total minim este 0 puncte. într-un chenar în partea dreaptă. 1993). iar cel maxim 12 puncte. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. Proba de discriminare figură-fond are o validitate de criteriu bună. identificând astfel aspectele identice sau diferite ale acestora. • Clasa 2 – nivel slab de percepere a detaliilor (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 6.7 % din populaţie). chiar şi în condiţiile în care se modifică mărimea şi poziţia uneia dintre ele. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. 2. dintre patru figuri prezentate în partea dreaptă. itemul nu se va puncta. în timpul limită. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun de percepere a detaliilor (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 93. O astfel de persoană va putea compara cu uşurinţă detaliile diverselor obiecte. În funcţie de valoarea obţinută.3% din populaţie). • Clasa 4 – nivel bun de percepere a detaliilor (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 69. Scopul acestui test este de a evalua nivelul de dezvoltare al abilităţii de discriminare figură-fond. iar celelalte 4 obiecte sunt prezentate împreună. Oprirea testării . Persoana respectivă va avea performanţe ridicate în profesii care presupun operaţii de comparare a formei obiectelor (de exemplu. Scopul acestui test este de a evalua nivelul abilităţii de percepere a detaliilor. • Clasa 3 – nivel mediu de percepere a detaliilor (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 30. Fiecare item este alcătuit din 5 obiecte. conceptualizată ca fiind abilitatea de a percepe detaliile pertinente din obiecte sau materiale grafice. în partea stângă. Condiţii de administrare sunt la fel ca la celelalte teste prezentate. numite „ţinte”. Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect.1% din populaţie). • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect. Condiţiile de utilizare a testului Testul se administrează individual sau colectiv.după 4 minute de la începerea efectuării testului.O performanţă scăzută la acest test indică existenţa unor deficienţe la nivelul abilităţii perceptive de a recunoaşte că două figuri au aceeaşi formă. 38 . Sarcina persoanei examinate este de a identifica. Scorul final al testului se obţine prin însumarea cotelor itemilor. 3. exprimată prin scorul brut. Descrierea itemilor testului Testul Perceperea detaliilor cuprinde 12 itemi dispuşi în ordinea crescătoare a dificultăţii acestora. Dacă există un item la care au fost marcate două sau trei variante de răspuns. al psihologiei muncii. dintre care un obiect este prezentat separat..

transformarea. sub forma creionhârtie sau soft. Condițiile de administrare sunt la fel ca la celelalte teste prezentate. Scorul final al testului se obţine prin însumarea cotelor itemilor Scorul total minim este 0 puncte. indiferent de contextele în care apar. Gradul de dificultate este cu atât mai mare cu cât conţine. generarea şi reamintirea informaţiilor simbolice. 2000).1% din populaţie). • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect.APTITUDINEA SPAȚIALĂ. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. Sistemul de cotare al răspunsurilor este totul sau nimic. nonverbale” (Linn and Petersen. figurile de altă formă au o similaritate crescută faţă de ţinte sau există mai multe suprapuneri între figuri şi ţinte. CURS 7 .7 % din populaţie). Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect.implică descoperirea. • Cronometru. reuşind să realizeze doar operaţii simple de discriminare figură-fond. De asemenea. un număr mai mare de ţinte. Performanţa scăzută indică prezenţa unor deficienţe la nivelul discriminării unor figuri grafice incluse în anumite contexte. • Clasa 4 – nivel bun de analiză perceptuală complexă (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 69. • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). exprimată prin scorul brut. • Clasa 1 – nivel foarte slab de analixă perceptuală complexă (persoana evaluată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. în timpul limită. persoana ste încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun de analiză perceptuală complexă (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 93. reţinerea şi transformarea informaţiei vizuale în context spaţial (Halpern. primeşte 1 punct. Materiale necesare: • Caietul testului.7 % din populaţie). Cei mai mulţi autori au identificat în cadrul abilităţii spaţiale două componente majore: relaţii spaţiale şi vizualizare spaţială. Performanţa ridicată indică faptul că persoana are abilităţi ridicate de discriminare a unor figuri grafice. Scorul scăzut indică faptul că persoana are dificultăţi în perceperea formelor. cu limită de timp (8 minute). formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. Sarcinile de rotire satisfac această condiţie. el primeşte 0 şi numai dacă le identifică pe toate trei.3% din populaţie). fără a fi distrasă de elemente nesemnificative ale câmpului perceptiv. ABILITĂȚI FUNCȚIONĂREȘTI APTITUDINEA SPATIALA . 1985) Cercetătorii au descompus conceptul de abilităţi spaţiale în mai mulţi factori specifici care să contribuie la o mai bună înţelegere a acestuia. • Foaia de răspuns. . Descrierea itemilor Cuprinde 12 de itemi ordonaţi în raport cu creşterea gradului de dificultate. Workman şi Caldwell 2007): Relaţii spaţiale – această componentă este cel mai bine pusă în evidenţă în sarcinile care necesită transformarea imaginilor. Acestor persoane li se pot indica meserii care necesită un nivel crescut al abilităţii de discriminare figurăfond. se raportează la etalonul prezentat. În funcţie de valoarea obţinută. iar cel maxim 12 puncte. • Clasa 2 – nivel slab de analixă perceptuală compexă (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 6.Populaţia pentru care poate fi folosit testul Analiză perceptuală complexă A fost etalonat pe o populaţie normală (non-clinică). adică dacă în cazul unui item subiectul a găsit doar două figuri ţintă şi erau trei corecte. în chenarul A. • Instrument de scris. o astfel de persoană va putea urmări stimuli grafici. Oprirea testării se face după 8 minute de la începerea efectuării testului.9 % din populaţie). • Clasa 3 – nivel mediu de analiză perceptuală complexă (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 30. 1987. un număr mai mare de figuri de altă formă. Lohman (1987). 39 .„reprezentarea. Condiţiile de utilizare Se administrează individual sau colectiv. indică faptul că aptitudinea spaţială poate fi divizată în următoarele componente (Lohman.

Constructul măsurat de testul Orientare spaţială Orientarea spaţială măsoară capacitatea unei persoane de a analiza un câmp de stimuli dintr-o perspectivă dată şi de a oferi informaţii despre acel câmp pornind de la o nouă perspectivă cerută. în pilotaj şi navigare. sfere (maxim 3) şi piramide (maxim 3). Copiii sau persoanele care întâmpină dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date. Orientarea spaţială este un factor important în predicţia succesului în carieră. Cele două variante de răspuns corecte prezintă suprafaţa din imaginea ţintă văzută din poziţii diferite. Atât figura ţintă. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Orientare spaţială . subiectul e solicitat să analizeze diferite aspecte ale unui spaţiu schimbându-şi punctul de vedere. dar persoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. orientarea spaţială este utilizată în bateriile de teste folosite pentru consilierea vocaţională. mai ales pentru domeniile inginereşti. Instrucţiunile de administrare a testului Orientare spaţială Testul are două variante de administrare: creion-hârtie şi soft. cu limită de timp (5 minute).evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. Această componentă implică analiza unui câmp perceptiv complex şi combinarea imaginilor mintale astfel obţinute. ordonaţi în ordine crescândă a dificultăţii acestora. o foaie de răspuns şi un creion. din populaţia normală (non-clinică). Sarcina persoanei examinate este de a găsi dintre cele patru alternative de răspuns două care corespund perspectivei din stimulul ţintă. în special matematică şi fizică (Smith. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. Condiţiile de utilizare a testului Orientare spaţială Testul se administrează individual sau colectiv. • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). Materialele utilizate pentru testare Materiale necesare: • Caietul testului.capacitatea unei persoane de a analiza un câmp de stimuli dintr-o perspectivă dată şi de a oferi informaţii despre acel câmp pornind de la o nouă perspectivă cerută. cât şi variantele de răspuns sunt figuri compuse dintr-o suprafaţă sub formă de stea cu 6 colţuri pe care sunt poziţionate un număr variat de figuri geometrice: cuburi (maxim 3). Pentru administrarea sa nu este necesară o calificare în domeniul psihologiei. aceste teste corelează bine cu performanţa academică la disciplinele reale. Alternativele greşite de răspuns au fost generate prin modificarea poziţiei obiectelor aflate pe suprafaţă. • Instrument de scris. Descrierea itemilor testului Orientare spaţială Testul este alcătuit din 10 itemi. • Cronometru. Instrucţiuni de aplicare a testului Persoanei examinate i se va da caietul cu itemii testului. Fiecare item este alcătuit din: o figură ţintă şi patru alternative de răspuns. • Foaia de răspuns. Vizualizare spaţială . Testele care evaluează această aptitudine s-au dovedit a fi buni predictori pentru succesul în muncă (Egan. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. • Administrarea testului se face individual. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor slabe. 1981). Testul Orientare spațială Ce măsoară testul Orientare spaţială şi domeniile sale de aplicare .generarea de imagini mintale prin compunerea altora. psihologia muncii.Orientare spaţială – această componentă se referă la capacitatea unei persoane de a-şi imagina cum ar arăta un câmp perceptiv dintr-o altă perspectivă. 40 . În sarcinile de orientare spaţială. Ca o componentă a aptitudinii spaţiale. 1964). sub forma creion-hârtie sau soft. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. De asemenea.

Metzler (1971) propun pentru prima dată testul rotirii mintale ca o modalitate de operare asupra imaginilor mintale. Un scor mare la acest test indică faptul că persoana respectivă reuşeşte să analizeze relaţiile spaţiale care există între diferite elemente ale unui câmp.7 % din populaţie). psihologia muncii. Persoanele care au un scor mic la acest test au dificultăţi în construirea mintală a relaţiilor care există între elementele unui spaţiu. Domenii de aplicare: domeniul educaţional.nivel foarte bun de orientare spaţială (subiectul are o performanţă mai bună decât 93. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 .nivel bun de orientare spaţială (subiectul are o performanţă mai bună decât 69. N. Fiecare item este alcătuit dintr-o figură ţintă şi patru alternative de răspuns. să îşi formeze o imagine mintală adecvată a acestuia şi apoi să recunoască spaţiul respectiv dintr-o altă perspectivă.1% din populaţie). scorul maxim 20 puncte. pentru a avea o imagine corectă.7 % din populaţie).transformări Testul Imagini mintale . • Clasa 3 . medici chirurgi.9 % din populaţie). Testul va fi un predictor bun pentru performanţa în activităţile care necesită orientare spaţială: arhitecţi. Pentru administrarea sa nu este necesară o calificare în domeniul psihologiei. îmbinarea dintre ele făcându-se pe feţele acestora.transformări şi domeniile sale de aplicare Scopul testului Imagini mintale . R.transformări Testul este alcătuit din 10 itemi. • 1 punct. vă recomandăm. sub forma creionhârtie sau soft. Constructul măsurat de testul Imagini mintale . dacă persoana examinată oferă o variantă de răspuns corect pentru fiecare item. Pornind de la asumpţia că identificarea transformărilor la care este supus un obiect este dependentă de calitatea reprezentării mintale a acestuia. • Clasa 2 . Dacă există un item la care au fost marcate trei sau patru variante de răspuns. 41 . itemul va primi 0 puncte. Testul imagini mintale .Oprirea testării După 5 minute testarea este oprită Cotarea răspunsurilor Pe baza performanţei la test.. Condiţiile de utilizare a testului Imagini mintale . astfel.nivel foarte slab de orientare spaţială (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. În cazul în care o persoană obţine un scor mic la acest test. dacă persoana examinată oferă ambele variante de răspuns corecte pentru fiecare item. Cuburile au aceeaşi dimensiune şi textură a suprafeţei. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor slabe. dacă persoana examinată nu oferă nicio variantă de răspuns corect pentru fiecare item. ordonaţi în ordinea crescătoare a dificultăţii acestora. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate exprimată prin scorul brut se raportează la etalon.putem estima performanţa la matematică. dar persoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. din populaţia normală (non-clinică). Atât figura ţintă. în particular prin rotire. Shepard şi J. cât şi variantele de răspuns sunt figuri compuse din câte 10 cuburi.nivel mediu de orientare spaţială (subiectul are o performanţă mai bună decât 30. Descrierea itemilor testului Imagini mintale . evaluarea acesteia şi cu testele din aptitudinea de percepţie a formei.nivel slab de orientare spaţială (subiectul are o performanţă mai bună decât 6. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Imagini mintale . nu le încurajăm opţiunea pentru meserii care fac apel la orientare spaţială. • Clasa 4 . examinatorul va acorda: • 2 puncte. ingineri etc.3% din populaţie).transformări Principala caracteristică a imaginilor mintale vizează capacitatea de a reprezenta relaţiile topologice dintre elemente.transformări (IMT) este acela de a evalua capacitatea unei persoane de a transforma reprezentările imagistice.transformări Testul se administrează individual sau colectiv.transformări Ce măsoară testul Imagini mintale . Scorul minim este de 0 puncte. autorii au investigat în ce măsură gradul de rotire a unui obiect influenţează rapiditatea recunoaşterii identităţii acestuia cu un stimul ţintă. În funcţie de valoarea obţinută. cu limită de timp (5 minute).transformări poate fi utilizat pentru evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. • Clasa 1 . • 0 puncte.

. • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). dacă persoana examinată oferă o variantă de răspuns corect pentru fiecare item. 42 . dacă persoana examinată nu oferă nicio variantă de răspuns corect pentru fiecare item.2%. Scorul minim este de 0 puncte.populaţia normală (non-clinică). indiferent de complexitatea acestora.nivel bun de a realiza transformări ale imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 69.3% din populaţie). 24. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului.9 % din populaţie). Dacă există un item la care au fost marcate trei sau patru variante de răspuns. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. două care sunt identice (însă rotite) cu stimulul ţintă. • Instrument de scris. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . procedura presupune realizarea următorilor paşi: • ordonarea scorurilor de la cel mai mare la cel mai mic. Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate.nivel foarte bun de a realiza transformări ale imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 93. Instrucţiuni de aplicare a testului Persoana examinată va primi caietul cu itemii testului. • Foaia de răspuns. • Cronometru.7 % din populaţie). dacă persoana examinată oferă ambele variante de răspuns corecte pentru fiecare item. • stabilirea frecvenţei pentru fiecare scor. • Clasa 1 . Un scor mare la test indică faptul că procesele implicate sunt dezvoltate optim. Astfel. dintre cele patru alternative de răspuns. 38.2%.procent din distribuţia de frecvenţă cumulată. Pe scurt. • realizarea corespondenţei scor . itemul va primi 0 puncte. scorul maxim 20 puncte. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. Sarcina persoanei examinate este de a găsi. • Administrarea testului se face individual. Reuşeşte să le compare pentru a decide dacă sunt similare sau diferite cu un obiect ţintă.Materiale necesare: • Caietul testului. • 1 punct.1% din populaţie).2%. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate exprimată prin scorul brut se raportează la etalonul prezentat. • Clasa 4 .7%.7%. examinatorul va acorda: • 2 puncte. Oprirea testării După 5 minute testarea este oprită. de a le transforma prin rotire independent de tipul acesteia (în plan sau adâncime). Procentele din eşantion incluse în cele cinci clase normalizate se distribuie în felul următor: 6. Testul are două variante de administrare: creion-hârtie şi soft. • Clasa 2 . Copiii sau persoanele cu dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date. Administrarea se face individual. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. foaia de răspuns şi un creion.nivel foarte slab de a realiza transformări ale imaginilor mintale (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6.nivel mediu de a realiza transformări ale imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 30. • stabilirea frecvenţei cumulate. se poate spune că persoana este capabilă de aşi reprezenta mintal diferite imagini.7 % din populaţie). În funcţie de valoarea obţinută. Cotarea răspunsurilor Pe baza performanţei la test. • Clasa 3 .nivel slab de a realiza transformări ale imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 6. • calcularea procentului crespunzător fiecărei clase. 24. • 0 puncte. 6.

Descrierea itemilor testului Generare de imagini Testul este alcătuit din 10 itemi. din populaţia normală. • Instrument de scris. Scopul testului Generare de imagini (GI) este de a măsura capacitatea unei persoane de a genera mintal imagini prin compunerea altora. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. aceasta reuşind să realizeze doar sarcinile de rotiri simple. Fiecare item este alcătuit dintr-o fază de prezentare şi o fază test. 43 . Operaţii cognitive implicate: • analiza perceptivă a unui câmp de stimuli. Condiţiile de utilizare a testului Generare de imagini Testul se administrează individual. fără limită de timp. • recunoaşterea imaginilor combinate dintre altele asemănătoare. • encodarea imaginilor pe plan mintal. Constructul măsurat de testul Generare de imagini Generarea de imagini mintale se referă la capacitatea unei persoane de a reţine mintal o serie de imagini şi apoi de a le combina. Această componentă a aptitudinii spaţiale este cea mai mult studiată şi complexă dimensiune spaţială (Carpenter şi Just. • combinarea imaginilor. • Foaia de răspuns. persoanei examinate îi sunt expuse pe un cartonaş de dimensiunile 182 x 257 mm două pătrate transparente pe care se află un număr de pătrate negre Materialele utilizate pentru testare Materiale necesare: • Caietul testului. Activităţile care sunt saturate în aceste operaţii vor fi realizate cu dificultate de cei care au performanţe scăzute la test. Pentru administrare şi interpretare este necesară o calificare în domeniul psihologiei. 1986). Testul Generare De Imagini Ce măsoară testul Generare de imagini şi domeniile sale de aplicare Generarea de imagini mintale se referă la capacitatea unei persoane de a reţine mintal o serie de imagini şi apoi de a le combina. ordonaţi în ordinea crescândă a dificultăţii acestora. sub forma creion-hârtie. • Cronometru. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Generare de imagini Evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. psihologia muncii.Un scor mic la test indică faptul că persoana are dificultăţi în a realiza mintal operaţii de transformare a imaginilor. În faza de prezentare.

constând în prezentarea unui tabel în original şi a copiei acestuia. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . Avantajele utilizării testelor psihometrice decurg. ABILITĂŢI FUNCŢIONĂREŞTI Introducere În ultimii ani. dacă persoana examinată nu oferă varianta corectă de răspuns pentru fiecare item. el are abilitatea de a le combina mintal în vederea generării unei imagini noi (care are ca sursă imaginile anterior percepute). Cotarea răspunsurilor Pe baza performanţei la test. pe care mai apoi o identifică şi o recunoaşte din mai multe alternative. şi (2) permit compararea performanţelor persoanelor evaluate cu performanţele grupului.nivel bun de generare a imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 69. dacă persoana examinată oferă varianta corectă de răspuns pentru fiecare item.3% din populaţie). • Clasa 3 . • Abilitatea de a identifica diferenţele între variante greşite ale aceluiaşi text. studiul privind necesitatea realizării unor teste de aptitudini individualizate pentru fiecare post/ocupant al postului în parte este una dintre marile preocupări ale domeniului psihologiei. prin utilizarea scorurilor standard. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate exprimată prin scorul brut se raportează la etalonul prezentat. Un scor mic la test indică faptul că persoana are dificultăţi în a realiza mintal operaţii de generare a imaginilor. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. Scorul total la test se obţine prin însumarea scorurilor la fiecare item. În această abilitate sunt implicate trei procese cognitive principale. Copiii sau persoanele cu dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date.1% din populaţie). din faptul că acestea (1) sunt standardizate. scorul total obţinut raportându-se la etalon. Instrucţiuni de aplicare a testului Persoanei examinate i se va da foaia de răspuns şi un creion. după cum urmează: • Abilitatea de a percepe detalii specifice (grupuri litere. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote.Instrucţiunile de administrare a testului Generare de imagini Testul are două variante de administrare: creion-hârtie şi soft. tabele. Acestor persoane li se pot sugera meserii saturate în activităţi care cer operarea cu imagini mintale.nivel slab de generare a imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 6. • Administrarea testului se face individual. Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Un scor mare la test indică faptul că procesele implicate în rezolvarea acestui test sunt bine dezvoltate. • Clasa 1 . • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. scorul maxim 15 puncte. în principal. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului. Testul Abilităţi funcţionăreşti are atât un conţinut verbal. • 0 puncte. • Abilitatea de a corecta cuvintele greşite dintr-un text. 44 . • Clasa 2 . pe bază de coduri. itemul va primi 0. De asemenea. Dacă există un item la care au fost marcate două. cât şi unul numeric.9 % din populaţie). pe bază de cuvinte. Examinatorul va păstra cei şaisprezece itemi aflaţi pe cartonaşe. • Clasa 4 . Sarcina persoanei examinate este de a suprapune mintal cele două imagini din faza de prezentare a itemilor şi de a găsi dintre cele patru alternative de răspuns din varianta de test una care corespunde imaginii obţinute.7 % din populaţie).nivel foarte slab de generare a imaginilor mintale (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6.nivel mediu de generare a imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 30. Activităţile care sunt saturate în aceste operaţii vor fi realizate cu dificultate de cei care au performanţe scăzute la test.nivel foarte bun de generare a imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 93. examinatorul va acorda: • 1 punct. Astfel putem spune că subiectul este capabil într-un timp scurt să analizeze imaginile pe care le percepe. trei sau patru variante de răspuns.7 % din populaţie). oferind contexte de evaluare similare persoanelor testate. cifre) din materiale scrise. În funcţie de valoarea obţinută. indiferent de cel care face evaluarea. Scorul minim este de 0 puncte.

Aspecte evaluate: • Perceperea detaliilor specifice din materiale scrise şi tabele . dar în detaliu a două coloane/linii din tabele. Condiţiile de utilizare Testul se administrează individual sau colectiv. coduri şi sunt prezentate unul sub celălalt.presupune doar identificarea perceptivă a anumitor grupuri de litere cu sau fără sens sau cifre. • Îndosarierea (Filing) – vizează capacitatea persoanei de a aşeza un document nou într-un fişier sau dosar. evaluare. Cele două tabele cuprind cifre. ca în modelul următor : TABEL ORIGINAL 1 Sava Rafila 12 mai 1973 Turda KX 132473 2 Popescu Angelica 25 septembrie1962 Cluj-Napoca KX 421985 TABEL COPIE 45 . Populaţia pentru care poate fi folosit testul Abilităţi funcţionăreşti Testul Abilităţi funcţionăreşti a fost etalonat pe o populaţie normală (non-clinică). Descrierea itemilor testului Cuprinde 20 de întrebări care se referă la conţinutul unui tabel original şi a copiei acestuia. abilitatea de a aranja în ordinea alfabetică sau după anumite reguli. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor. de a verifica şi identifica corect şi rapid diferenţele dintre ele sau erorile din ele. codificare. Numeroase studii în domeniu au precizat şi alte procese cognitive ca fiind importante în realizarea activităţilor funcţionăreşti: • atenţia concentrată şi persistenţa în sarcini • inhibiţia cognitivă • capacitatea de ignorare a stimulilor nerelevanţi din texte sau tabele • adâncimea procesării • rapiditatea în reacţii Astfel. Testul cuprinde un set de întrebări cu grad de dificultate care creşte pe parcurs şi limită de timp. dar persoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. nu este necesară o calificare în domeniul psihologiei. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. precum şi modul în care aceasta urmează şi respectă anumite reguli în organizarea şi realizarea unor astfel de activităţi. Testul Abilităţi funcţionăreşti Ce măsoară testul Abilităţi funcţionăreşti şi domeniile sale de aplicare Testul evaluează abilităţile funcţionăreşti conceptualizate ca fiind abilitatea de a opera cu detalii verbale şi numerice din baze de date şi materiale scrise. Constructul măsurat de testul Abilităţi funcţionăreşti Scorul acestei probe reprezintă o măsurare a constructului abilităţi funcţionăreşti. Pentru administrarea testului. ce cuprind serii de numere şi nume. în consecinţă. Opţiunea pentru această măsură a abilităţilor funcţionăreşti este susţinută de rezultatele studiilor existente în literatura de specialitate. cuvinte.Importanţa evaluării abilităţilor funcţionăreşti Evaluarea abilităţilor funcţionăreşti este o componentă importantă atât a bateriilor de evaluare a aptitudinilor. sub forma creionhârtie sau soft. care necesită implicarea mai multor procese. rapid şi eficient informaţia. recrutare de personal. Scopul testului este de a evalua capacităţile persoanei de a identifica detalii semnificative şi greşeli din materiale scrise şi tabele. Itemii utilizaţi pot fi clasificaţi în trei tipuri de bază: verificare. rapid şi acurat un document. cât şi a evaluării inteligenţei. utilizând practicile standard de îndosariere. al psihologiei muncii (servicii de selecţie. cu limită de timp (8 minute). • Codificare (Coding) – evaluează abilitatea de a memora pe dinafară un material (coduri de numere sau litere) şi de a codifica ulterior corect. orientare în carieră). Evaluează. îndosariere: • Verificarea (Checking) – se referă la capacitatea de observare rapidă. • Identificarea diferenţelor dintre copie şi original – presupune compararea tuturor literelor sau a cifrelor de pe un anumit rând sau de pe o anumită coloană din cele două tabele. abilităţile funcţionăreşti sunt un „concept umbrelă”. sarcini cognitive în rezolvarea activităţilor din domeniul funcţionăresc şi administrativ. • Identificarea şi corectarea cuvintelor greşite – presupune compararea unor cuvinte cu sens cuprinse în tabele diferite. care vizează abilităţi perceptive referitoare la materiale verbale şi numerice. Domenii de aplicare: domeniul educaţional.

Scorul total minim este 0 puncte. recepţionerii marfă. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote .exemplu. • Foaia de răspuns. • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect. Performanţa scăzută la acest test exprimă faptul că subiectul nu reuşeşte să realizeze o analiză rapidă a informaţiei verbale şi numerice. 46 . coli de hârtie etc. laboranţii. designer. • Clasa 4 – nivel bun de abilităţi funcţionăreşti (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 69. • Informarea dacă persoana evaluată este familiarizată cu utilizarea calculatorului (în cazul aplicării variantei soft). dactilografii. şefii de depozit.7 % din populaţie). evaluarea este oprită.1% din populaţie). • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului. contabilii. Printre meseriile care au la baza abilităţile funcţionăreşti sunt: administratorii. Persoanele cu o capacitate superioară în abilităţile funcţionăreşti pot obţine performanţe bune în ocupaţii care presupun sarcini de percepere a detaliilor pertinente din materiale verbale şi din tabele. Pe parcursul aplicării probei. Oprirea testării După 8 minute de la începerea efectuării testului. Instrucţiuni de aplicare a testului Persoana examinată va primi caietul cu itemii testului. • Clasa 3 – nivel mediu de abilităţi funcţionăreşti (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 30. se raportează la etalonul prezentat. liniare. • Cronometru. exprimată prin scorul brut. operatorii pe calculator. prezentate în format tabelar. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate.) care să îi faciliteze rezolvarea corectă a itemilor.3% din populaţie).1 Seva Rafila 12 moi 1973 Turda KY 132473 2 Popesca Angelica 25 septambrie1962 Cluj-Napoca KX 4219 Materiale necesare: • Caietul testului.). • Clasa 2 – nivel slab de abilităţi funcţionăreşti (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 6. Testul are două variante de administrare: creion-hârtie şi soft. grefierii etc. arhiviştii. foaia de răspuns şi un instrument de scris.9 % din populaţie). magazionerii. • Administrarea testului se face individual. • Instrument de scris. secretarii. iar cel maxim 12 puncte.7 % din populaţie). persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun de abilităţi funcţionăreşti (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 93. Copiii şi persoanele cu dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date. abilitate care implică viteza de lucru drept componentă principală. stenografii. • Clasa 1 – nivel foarte slab de abilităţi funcţionăreşti (persoana evaluată are o performanţă care o încadrează între cei mai slabi 6. casierii. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. itemul nu se va puncta. Performanţa ridicată la acest test indică faptul că subiectul realizează cu uşurinţă abilităţi funcţionăreşti. În funcţie de valoarea obţinută. bibliotecarii. vânzătorii. • Persoana testată să fie motivată pentru realizarea testului şi odihnită. Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Dacă există un item la care au fost marcate două sau trei variante de răspuns. persoana testată nu are voie să utilizeze niciun fel de obiecte ajutătoare (de exemplu. inginer etc. în timpul limită. Plasarea cronometrului se va face undeva la vedere. arhitect. Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect.

îndeosebi inteligenţa generală. timpul minim scurs între prezentarea unui stimul şi răspunsul oferit de subiect. abilităţile cognitive. evaluăm. în ansamblul cărora inteligenţa ocupă un loc privilegiat. cât şi pentru procedura experimentală propriu-zisă. • intervalul temporal dintre doi stimuli succesivi este variabil şi se întinde între 0. cea mai susţinută experimental este cea propusă de Carroll (1993). în cadrul căreia inteligenţa generală. succesiv. în sens larg. frecvent substituită prin conceptul de inteligenţă generală. în fapt.ABILITATEA DE PROCESARE A INFORMAȚIEI – RAPIDITATEA ÎN REACȚII CAPACITATEA DECIZIONALĂ Introducere Abilitatea cognitivă. cascador (Lee şi colab. Sintagma „timp de reacţie” (TR) semnifică. Testul Timp de Reacţie în Accesarea Memoriei (TRM) evaluează timpul necesar scanării de către subiect a conţinutului memoriei sale pentru a decide dacă un stimul recent prezentat a aparţinut sau nu unui set de mai multe elemente prezentat anterior. logico-matematice. 1964). CURS 8 . timpul de reacţie discriminativ. timpul de reacţie al memoriei etc. Timpul de reacţie constituie una dintre variabilele dependente cele mai utilizate în psihologia experimentală. cât mai repede posibil după apariţia stimulului. auditivă) a unui singur stimul şi răspunsul oferit de subiect. încă de la începuturile ei. Testul se individualizează prin următoarele particularităţi: • prezentarea stimulilor se face de fiecare dată în acelaşi loc – centrul monitorului. Ce măsoară testele? Investigând rapiditatea în reacţii. controlor trafic aerian (Richard. un număr de 30 figuri geometrice (cerc. Testul Timp de Reacţie în Alegeri (TRA) reprezintă o extensie a TRS. are la dispoziţie două sau mai multe modalităţi de răspuns. cât mai repede posibil. 1998) etc. • sarcina subiecţilor este de a apăsa bara „Spaţiu” a tastaturii. timpul de reacţie decizional.. în ansamblul abilităţilor postulate. Carroll propune o structurare trinivelară a abilităţilor cognitive. În sarcinile de rezolvare de probleme sau în cele de raţionament. devin disponibile prelucrărilor cognitive superioare. Termenul este utilizat atât pentru indicarea timpului necesar subiectului pentru a răspunde într-o sarcină specifică.5 şi 2 secunde. crainic radio-tv. reuşita este sensibil dependentă de rapiditatea cu care informaţiile. verbale etc. Studii sistematice au demonstrat că VPI poate fi evidenţiată prin timpul de reacţie (TR). în care subiectul este confruntat cu doi sau mai mulţi stimuli perceptivi şi. ca dovadă a identificării acestuia. înregistrat în sarcini cognitive elementare (sarcini care antrenează predominant procesări perceptuale). Subiecţilor le sunt expuse în centrul monitorului. În modelul său. pilot de avion. Relaţia dintre viteza de prelucrare a informaţiei (VPI) şi abilităţile cognitive a fost intens investigată. Carroll precizează că există şi alte abilităţi dependente de prelucrări perceptuale: abilităţile spaţiale. Există date empirice care dovedesc ponderea semnificativă pe care rapiditatea în reacţii o are asupra performanţelor în diferite profesii: conducător auto. 2002). 47 . Există mai multe variante procedurale ale timpului de reacţie: timpul de reacţie simplu. instructor de arte marţiale. Testul Timp de Reacţie Simplu (TRS) Proba evaluează rapiditatea procesării informaţiei prin timpul scurs între prezentarea vizuală a unui singur stimul şi răspunsul motor oferit de subiect. sarcina lor este de a apăsa. pătrat. stenodactilograf (Sanders. în realitate circumscrie un set extins de abilităţi specifice şi generale. bara „Spaţiu” a tastaturii ca dovadă a faptului că au identificat figura prezentată. pe care el o numeşte abilitate generală. ocupă un loc privilegiat. Testul Timp de Reacţie Simplu (TRS) indică timpul scurs între prezentarea (vizuală.(Smith. compararea şi corectarea rapidă şi precisă a erorilor din materiale verbale şi numerice. Există un număr considerabil de modelări teoretice ale abilităţii cognitive. timpul de reacţie asociativ. ca dovadă a identificării acestuia. poliţist. Imediat după apariţia fiecărui stimul. • durata de expunere a fiecărui stimul este de 0. • programul informatic înregistrează performanţele fiecărui subiect sub forma erorilor (apăsări ale barei spaţiu înainte de apariţia figurii) şi a timpilor (exprimaţi în milisecunde) scurşi de la apariţia stimulului şi până la oferirea răspunsului. triunghi).5 secunde. relevante pentru sarcina centrală. Alături de inteligenţă.Capacitatea redusă în cadrul abilităţilor funcţionăreşti face ca aceste persoane să întâmpine dificultăţi în realizarea sarcinilor profesionale care necesită identificarea. 2001).

Programul informatic înregistrează automat răspunsul subiectului la fiecare item. după care calculează media şi abaterea standard pentru cei 30 (pentru testele TRS şi TRA) şi. La sfârşitul testării. subiectul apasă din nou bara Spaţiu. Testul se aplică individual sau simultan la mai multe persoane. Astfel. • sarcina subiecţilor este de a apăsa tasta „L” (lângă). fie separate prin intercalarea unei/ unor figuri distractor. a unor serii de 6 litere. programul consideră eroare situaţia în care. greu de controlat. în funcţie de poziţia relativă a ţintelor „învecinate” sau „îndepărtate”. şi trei figuri distractor. datele fiind salvate automat în baza de date. între ele fiind interpuse una sau două figuri distractori. în care subiectul este confruntat cu doi sau mai mulţi stimuli şi. pentru a decide dacă un stimul recent expus a aparţinut sau nu unui set de mai multe elemente prezentat anterior.7 secunde. dacă litera expusă nu a fost prezentă în setul precedent. nu se vor oferi informaţii adiţionale legate de evaluare. pentru TRS. ce include. sunt înregistrate automat de către programul informatic. precum şi corectitudinea răspunsului sunt înregistrate automat de programul informatic. întinzându-se între 0. Proba se identifică prin următoarele caracteristici: • pe monitor vor fi expuse. ca dovadă a identificării unui stimul. • prezentarea acestui set este urmată de expuneri ale unui singur item (literă) în centrul monitorului. alături de ţinte. Figurile ţintă pot fi învecinate sau separate prin intercalarea unei alte figuri. în cadrul setului expus. atunci când cei doi itemi ţintă sunt prezentaţi unul lângă altul în ansamblul celor 5 figuri şi de a apăsa tasta „S” (separat). După familiarizarea cu modul de utilizare al softului. înainte ca stimulul 48 . cât mai repede cu putinţă.5 şi 3 secunde. precum şi corectitudinea răspunsului. respectiv. Testul implică doi stimuli ţintă şi două modalităţi de răspuns. Odată început testul. • timpul scurs între prezentarea stimulului ţintă şi apăsarea tastei de răspuns. • testul constă din 20 de asemenea expuneri. seturi de câte 5 figuri: cele 2 ţinte şi 3 figuri distractor. respectiv 20 (pentru testul TRM) de stimuli experimentali ai probelor de TR. două sau mai multe modalităţi de răspuns. • numărul seturilor expuse este de 30. Media se calculează doar pentru timpii obţinuţi de subiect la răspunsurile oferite corect. expuse individual. ţintele sunt fie alăturate. Varianta creion-hârtie poate induce erori de măsurare. este important să ne asigurăm că persoana examinată a înţeles sarcina de lucru. Proba elaborată reclamă subiectului să decidă. atunci când figurile ţintă sunt separate. vă mulţumim. Caracteristicile probei: • expuneri pe linii orizontale. După citirea sarcinii şi a exemplelor. Cotarea răspunsurilor În vederea evaluării performanţelor subiectului testat. doar apoi se trece la testare. după apăsarea barei.Testul Timp de Reacţie în Alegeri (TRA) Acest test reprezintă o extensie a TRS. comparativ cu TRA şi TRM. atunci când e disponibilă o reţea de calculatoare la locul testării. succesiv. şi de a apăsa tasta „A”. iar intervalul temporal dintre două prezentări succesive este variabil. sub forma timpilor de reacţie. Testul Timp de Reacţie în Accesarea Memoriei (TRM) Testul evaluează timpul necesar scanării de către subiect a conţinutului memoriei de scurtă durată. adică timpul scurs între prezentarea itemului ţintă şi răspunsul oferit de subiect şi corectitudinea răspunsului (numărul de erori). • durata de expunere pentru fiecare set este de 0. • sarcina subiecţilor este de a apăsa tasta „L”. Eroarea are semnificaţie diferită în cazul TRS. la fiecare prezentare. Subiectul trebuie să decidă asupra modalităţilor de dispunere relativă în spaţiu a două figuri geometrice care. dacă litera prezentată a făcut parte din setul anterior expus. • timpul scurs între apariţia setului de 5 figuri şi apăsarea uneia dintre cele două taste (adică răspunsul subiectului). O evaluare acurată a rapidităţii în reacţii (timp de reacţie) este posibilă doar în varianta pe calculator. sunt inserate într-un set de 5 elemente. se începe testarea. se vor înregistra doi parametri: timpul de latenţă (reacţie). Răspunsul se dă prin apăsarea uneia dintre cele două taste prestabilite. va apărea mesajul: Testul s-a încheiat aici. în zona centrală a monitorului. • durata expunerii fiecărei serii este de 3 secunde (timpul de memorare). dacă diverse litere. au fost sau nu prezente într-un set de şase litere afişate anterior.

acest rezultat recomandă persoana pentru o serie de profesii în care performanţele superioare sunt condiţionate de rapiditatea prelucrării informaţiilor şi. în urma unor schimbări nesemnificative ale modului de formulare a alternativelor (Tversky şi Kahneman.7%.nivel bun al rapidităţii în reacţii (persoana testată are o performanţă mai bună decât 69. • Clasa 3 . efectul de formulare în termeni diferiţi (framing) a două alternative identice din punctul de vedere al valorii aşteptate (identice din punctul de vedere al analizei normative a spaţiului decizional) înclină diferit preferinţele subiecţilor în funcţie de formularea alternativelor. Prin aceasta se înţelege măsura în care decidentul nu poate să aleagă una dintre alternativele disponibile (şi optează pentru alternativa: d) Nu mă pot decide. o formulare în termeni de câştig amorsează un comportament decizional aversiv faţă de risc. 1981. 24. cu alte cuvinte. Procentele din eşantion incluse în cele cinci clase normalizate se distribuie în felul următor: 6. 2002). Descrierea itemilor Testul cuprinde 14 itemi care descriu situaţii decizionale şi prezintă alternativele pentru care pot opta subiecţii. abaterea standard şi numărul de erori. Test de evaluare a capacităţii decizionale Luarea unei decizii constă într-o secvenţă de prelucrări cognitive care duc la alegerea unei alternative dintr-o mulţime de variante disponibile. Prin aceasta se înţelege o sensibilitate redusă la biasările decizionale evidenţiate de cercetările empirice care au abordat problematica raţionalităţii limitate a decidentului uman. În concluzie. În funcţie de valoarea obţinută. Într-o astfel de sarcină experimentală. evită să ia o decizie fermă într-o situaţie în care alternativele sunt cunoscute. precum cele spaţiale. verbale. CE MĂSOARĂ TESTUL? Obiectivul acestei probe este evaluarea raţionalităţii decidentului. acest parametru este considerat a fi un indicator fidel în evaluarea abilităţilor cognitive şi implicit un bun predictor al performanţelor în profesii sensibil dependente de rapiditatea procesării informaţiilor.7%.1% din populaţie).din populaţia normală. Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. fiind construiţi sub forma unor situaţii cu răspunsuri la alegere. Testele de timp de reacţie măsoară viteza prelucrării informaţiilor. Chang. Formularea (framingul) alternativelor Efectul „framing” constă în modificarea opţiunilor în funcţie de formularea alternativelor. implicit. de oferirea unui răspuns adecvat. Un scor mare la testele TR sugerează că persoana are un coeficient de inteligenţă ridicat şi. în timp ce o formulare în termeni de pierdere. pentru această categorie recomandăm solicitarea unei diagnoze mult mai detaliate. logico-matematice etc.2%. atunci când trebuia să apese tasta L sau invers). 38.nivel slab al rapidităţii în reacţii (persoana testată are o performanţă mai bună decât 6. În schimb. performanţele fiecărui subiect la cele 3 teste de timp de reacţie vor fi exprimate prin: media timpilor de reacţie.9 % din populaţie). În conformitate cu teoria propusă de Tversky şi Kahneman. Prin urmare. Un construct diferit care este evaluat îl reprezintă gradul de indecizie al decidentului. Reprezentativitatea alternativelor Reprezentativitatea alternativelor se referă la un grup de efecte identificate în anumite sarcini decizionale care presupun estimarea unor probabilităţi. Chang.7 % din populaţie). precum şi ale altor abilităţi cognitive (spaţiale. 2002).7 % din populaţie). că posedă valori crescute la o serie de alte abilităţi.succedent să fie expus. 1977. din punct de vedere normativ. realizată de către un psiholog specialist sau neuropsiholog. 6. Există probabilitatea ca în asemenea situaţii să avem de a face cu tulburări neurologice cu grade diferite de severitate. 49 . amorsează o propensiune pentru risc a decidenţilor umani (Tversky şi Kahneman.) sau. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate exprimată prin scorul brut se raportează la etalonul prezentat în Anexa 2. Pe scurt. în condiţiile în care. pentru TRA şi TRM programul consideră eroare situaţiile când subiectul apasă o tastă incongruentă cu răspunsul corect (adică apasă tasta S. rezultatul contraindică persoana pentru profesii în care performanţa este dependentă de valori ridicate ale acestor abilităţi. 24. se solicită subiecţilor să estimeze probabilitatea unor evenimente sau serii de evenimente.2%. Un scor mic la testele TR relevă niveluri scăzute ale coeficientului de inteligenţă. prin urmare. În general. Din acest motiv.nivel foarte bun al rapidităţii în reacţii (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93. logico-matematice). Zen şi Duh. verbale. Zen şi Duh.2%. • Clasa 4 .nivel mediu al rapidităţii în reacţii (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30. în acelaşi timp. alternativele între care trebuie să aleagă decidentul sunt echivalente.3% din populaţie). persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . • Clasa 1 . Efectul de framing constă în modificări decizionale majore. • Clasa 2 .nivel foarte slab al rapidităţii în reacţii (persoana testată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6.

se află un număr de pătrate negre Instrucţiuni de aplicare Persoana examinată va primi caietul cu itemii testului. dacă persoana examinată nu oferă varianta de răspuns corectă pentru fiecare item. foaia de răspuns şi un creion. • Subiectul să fie odihnit şi motivat pentru realizarea testului. Structura eşantionului În construcţia etaloanelor. Înainte de a începe parcurgerea testului. este întrebat dacă are nelămuriri sau întrebări. scorul maxim 14 puncte. scorul brut obţinut raportându-se la etalon. Dacă există un item la care au fost marcate două. Keren şi Gerritsen (1999) au demonstrat că principala explicaţie a paradoxului lui Ellsberg este incertitudinea resimţită de decident în legătură cu lipsa de informaţii. • Foaia de răspuns. cu toate că utilitatea aşteptată este identică pentru ambele alternative de răspuns. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului. dacă persoana examinată oferă varianta de răspuns corectă pentru fiecare item. precum şi caietul de răspuns. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. • Administrarea testului se face individual. itemul nu se va puncta.Estimările realizate de subiecţi sunt mai degrabă bazate pe o serie de euristici proprii decât pe o analiză raţională a alternativelor prin prisma teoriei probabilităţilor sau a legilor logice. precum şi asupra faptului că nu este nevoie să realizeze calcule complexe pentru a răspunde la itemii probei. Cotarea rezultatelor Fiecare item are un singur răspuns corect. Sarcina persoanei examinate este de a găsi dintre alternativele de răspuns pe aceea care este cea mai adecvată pentru fiecare situaţie. Astfel. pune în evidenţă o situaţie în care sunt încălcate principiile teoriei utilităţii aşteptate. evaluatorul trebuie să se asigure că subiectul a înţeles corect instrucţiunile. insistând asupra faptului că la fiecare item subiectul trebuie să aleagă un singur răspuns. Oprirea testării După 7 minute testarea este oprită. Evaluatorul va clarifica eventualele întrebări ale subiectului. Copiii sau persoanele care întâmpină dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date. evaluatorul asigurându-se că datele biografice ale subiectului au fost corect completate. 50 . examinatorul va acorda: • 1 punct. Paradoxul lui Ellsberg În 1961 Ellsberg. etaloanele prezentate au fost calculate pe un eşantion de 1388 de subiecţi. • 0 puncte. Scorul la test se obţine prin însumarea scorurilor la fiecare item. Sarcinile tipice în care se evidenţiază paradoxul lui Ellsberg constau în a alege preponderent o alternativă în defavoarea celeilalte. • Instrument de scris. Administrarea testului Materiale necesare: • Caietul testului. • Cronometru. Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. După ce subiectul parcurge instrucţiunile. Administrare şi cotare Testul are două variante: creion-hârtie şi soft. Pe baza performanţei la test. Persoanei examinate i se comunică faptul că proba s-a încheiat şi se preia de la aceasta caietul cu itemi. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. trei sau patru variante de răspuns. din totalul datelor colectate au fost excluşi subiecţii care nu aveau trecută pe fişa de răspuns data naşterii sau sexul. Scorul minim este de 0 puncte.

2005). 2006b). Aceste persoane sunt mai degrabă înclinate să omită informaţii relevante în situaţiile în care trebuie să ia o decizie. nu au lucrat şi nici nu urmează cursurile vreunei forme de învăţământ. manageri. profesori. ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi. judecători. Un scor mic la testul de decizie (nivel 1 şi 2) indică faptul că persoana respectivă este foarte sensibilă la cele mai comune euristici şi biasări decizionale. dar au cunoştinţe despre testarea psihologică. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor mari sau mici ale autonomiei personale. au foarte puţini prieteni. autonomia comportamentală. dar acestea nu furnizează informaţii despre dimensiunile autonomiei. • Clasa 2 – nivel slab al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă mai bună decât 6.1% din populaţie).PERSONALITATE ȘI INTERESE AUTONOMIE PERSONALĂ Chestionarul de evaluare a autonomiei personale (AP) Scopul chestionarului AP şi domeniile sale de aplicare Autonomia personală scăzută poate fi o cauză a performanţelor şcolare sau profesionale reduse şi a unor tulburări de comportament. prin cele două scale ale sale. Chestionarul de evaluare a autonomiei personale (Chestionarul AP) este destinat evaluării a patru dimensiuni ale autonomiei personale: autonomia cognitivă. măsoară încrederea în capacităţile proprii şi independenţa faţă de părerile celor din jur (părinţi. în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii. 51 . construit de Monica Albu (2008) după modelul chestionarul FFPI. ai cărui itemi se referă la 7 dintre cele 8 criterii utilizate de Lipman (1995.). conţin câte o scală care măsoară autonomia personală. Testul de capacitate decizională evaluează raţionalitatea decizională a unei persoane sau sensibilitatea acesteia la biasările şi euristicile decizionale. anchetatori. deci. La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia.7 % din populaţie). pornind de la un singur caz sau pornind de la date insuficiente sau lacunare. fără limită de timp. CURS 9 .9% din populaţie). Ele se bazează mai degrabă pe intuiţie decât pe o analiză raţională a situaţiei decizionale. Albu. În funcţie de valoarea obţinută. detectivi etc. El poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 65 de ani. autonomia emoţională şi autonomia valorică.Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. şi Chestionarul CP5F (Chestionarul de Personalitate cu 5 Factori). se raportează la etalonul prezentat mai sus. care. FFPI (Five-Factor Personality Inventory) (Hendriks. Condiţiile de utilizare a chestionarului AP Chestionarul se administrează individual sau colectiv. • Chestionarul A/H (Autonomie/Heteronomie) (Berar. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul AP Chestionarul AP a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. Motivul construirii chestionarului AP Majoritatea instrumentelor care au fost construite în România pentru evaluarea autonomiei personale au în vedere doar câte o componentă a acesteia sau un domeniu în care se manifestă autonomia. Prin urmare. apud Faiciuc.7% din populaţie). Aşa sunt: • Scala generală de autonomie în învăţare (Cîmpian. nu lucrează. Întrucât mai mulţi itemi ai chestionarului se referă la relaţiile subiectului cu cei din jurul său. trebuie manifestată prudenţă în interpretarea răspunsurilor date de persoanele care duc o viaţă izolată. în domeniul educaţional. o sensibilitate redusă a decidentului la biasările şi euristicile decizionale. • Clasa 1 – nivel foarte slab al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. Albu. • Clasa 3 – nivel mediu al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă mai bună decât 30. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă mai bună decât 93.3% din populaţie). exprimată prin scorul brut. 2004c) pentru definirea autonomiei în gândire. 1997). adaptat în România de Monica Albu (1999). jurişti. prieteni). Sunt persoane care pot avea performanţe profesionale adecvate în profesii ce presupun prin excelenţă luarea de decizii (administratori. Sunt foarte probabil înclinate spre a realiza generalizări. • Clasa 4 – nivel bun al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă mai bună decât 69. Această analiză superficială a informaţiilor şi a argumentelor disponibile într-o situaţie de decizie nu le recomandă pentru ocuparea unor posturi care implică atribuţii decizionale cu implicaţii majore. • Chestionarul pentru evaluarea autonomiei în gândire (Berar. economişti. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie. O raţionalitate bună înseamnă. 2006a). care măsoară autonomia în învăţare la elevi de liceu. un scor ridicat la testul de capacitate decizională (nivel bun şi foarte bun) reflectă o bună capacitate de analiză raţională a situaţiilor decizionale. Adesea informaţiile relevante pentru luarea unei decizii optime sunt trecute cu vederea şi se ignoră argumentele disponibile pentru fiecare alternativă.

Chestionarul AP a fost elaborat pornind de la o accepţiune a autonomiei personale ca un construct cu patru dimensiuni (autonomie cognitivă, autonomie comportamentală, autonomie emoţională şi autonomie valorică) despre care s-au făcut numeroase studii în literatura psihologică, dar pentru care în România nu există instrumente de evaluare. Constructul măsurat de Chestionarul Ap Definiţia autonomiei personale utilizată la construirea chestionarului AP A fost foarte dificil să se aleagă o definiţie a autonomiei personale ca bază pentru construirea chestionarului, deoarece, în lucrările de psihologie, apar numeroase definiţii diferite între ele. De exemplu: • Autonomia personală este o trăsătură de personalitate, care diferenţiază un individ în raport cu alţii ca orientare generală în relaţiile sale cu mediul (fizic şi social) (R.M. Ryan, E.L. Deci, 2000, apud Faiciuc, 2004a). • Autonomia exprimă un grad de libertate şi capacitate de deliberare neinfluenţabilă şi facilă, ca trăsătură psihică a conştiinţei de sine şi a personalităţii (Şchiopu, 1997). • Autonomia personală este abilitatea unui individ competent de a-şi conduce viaţa şi de a lua decizii pe baza informaţiilor disponibile (Caldwell, 2003). • Autonomia se referă la capacitatea individului şi la libertatea sa de a se auto-guverna sub aspect psihologic, moral şi social (http://www.theihs.org/pdf/literatureofliberty/ articles/33.pdf). • Autonomia se defineşte prin atributele: încredere în sine, orientare spre muncă şi identitate (E. Greenberger, 1984, apud Deci, Erikson, Gewirth, 2006). Autonomia este competenţa sau capacitatea individuală de a înţelege, prin prisma valorilor proprii, opţiunile relevante şi consecinţele unei decizii sau sarcini particulare (http://www.alz.org /Resources/FactSheets/autonomyEI.pdf). De fapt, pe parcursul timpului, în filozofie şi în psihologie, termenul de autonomie a fost pus în relaţie cu noţiuni diverse, unele imprecis şi vag definite, precum: libertate, alegere, decizie, independenţă, condiţionare, intenţionalitate, cauză, motivaţie, determinare, raţionalitate, responsabilitate, control, voinţă, agent, scop, sine (Faiciuc, 2004b). Din vasta bibliografie referitoare la autonomia personală au fost reţinute definiţiile în care autonomia personală este considerată ca un construct diferit de „independenţă”. Din ele au fost păstrate elementele comune care apar mai frecvent. A rezultat următoarea definiţie: Autonomia personală este o trăsătură a personalităţii care constă, pe de o parte, în capacitatea de autodeterminare a individului, în abilitatea sa de a lua singur decizii cu privire la propria viaţă şi în capacitatea sa de a duce la îndeplinire aceste decizii, prin iniţierea, organizarea, supervizarea şi revizuirea acţiunilor proprii fără a fi controlat de forţe externe sau de constrângeri, evaluând opţiunile existente şi luând în considerare propriile interese, nevoi şi valori, iar pe de altă parte, în sentimentul pe care îl are persoana că dispune atât de abilitatea de a face alegeri cu privire la direcţia acţiunilor sale, cât şi de libertatea de a duce la îndeplinire aceste alegeri. Sau, pe scurt: autonomia personală constă în capacitatea de a controla propria viaţă împreună cu sentimentul că există posibilitatea de a exercita acest control. Având în vedere elementele incluse în definiţia autonomiei personale, comentate mai sus, se poate afirma că un individ care posedă autonomie personală are abilitatea să monitorizeze cu succes nevoi şi valori şi să iniţieze, să organizeze şi să direcţioneze acţiuni pentru satisfacerea nevoilor sale. Dimensiunile autonomiei personale Majoritatea autorilor care s-au ocupat de autonomia personală au conceptualizat-o ca un construct multidimensional. Însă nu s-a ajuns la un consens în privinţa dimensiunilor sale. Diferă, de la un autor la altul, atât numărul de dimensiuni, cât şi semnificaţia acestora. Descrierea următoare, a câtorva dimensiuni ale autonomiei personale, este semnificativă în acest sens. Autonomia atitudinală este definită în mod asemănător de mai mulţi autori. De exemplu: • Autonomia atitudinală „se referă la procesul cognitiv de luare în considerare a posibilităţilor şi de a alege între diverse opţiuni” (Beyers şi colab., 2003). • Autonomia atitudinală „se referă la procesul cognitiv de a face alegeri şi de a stabili un scop”, ea este „abilitatea de a formula mai multe opţiuni, de a lua o decizie şi de a stabili un scop”. Autonomia atitudinală constă, în general, în abilitatea de a gândi înainte de a acţiona (Noom, Dekovic şi Meeus, 2001). Autonomia cognitivă constă „în capacitatea de a raţiona independent, de a lua decizii fără a căuta în mod excesiv validarea socială, într-un simţământ de încredere în propria persoană şi în credinţa că ai posibilitatea de a alege” (Zimmer-Gembeck, 2001). Conform acestei definiţii, autonomia atitudinală este o componentă a autonomiei cognitive, alături de încrederea în capacităţile proprii. Autonomia în gândire, în sensul definiţiei propuse de Lipman (1995, apud Faiciuc, 2004c), se caracterizează prin îndeplinirea următoarelor opt criterii: • exprimarea uşoară a propriilor idei, fără inhibiţii verbale, controlul timidităţii; • formarea propriilor opinii, scrierea şi justificarea lor;
52

• capacitatea de gândire critică; • abilitatea de a pune întrebări, curiozitatea; • dorinţa de a îmbunătăţi propria cunoaştere şi de a căuta informaţie, adică ceea ce se numeşte nevoia de cunoaştere; • abilitatea de a lua decizii, fără ca acestea să-i fi fost inculcate; • capacitatea personală de auto-evaluare, de analiză a cauzelor eşecului şi succesului; • capacitatea de a acţiona de unul singur, fără ajutor, semn şi al responsabilităţii. Se pot observa cu uşurinţă suprapunerile dintre autonomia în gândire şi autonomia cognitivă. Autonomia emoţională a fost definită de Steinberg şi colaboratorii săi ca „independenţă faţă de părinţi şi egali” (Steinberg, 1985; Steinberg, Silverberg, 1986, apud Noom, Dekovic, Meeus, 2001). Dar Ryan şi Lunch (1989, apud Noom, Dekovic, Meeus, 2001) au constatat că acest construct, în felul în care a fost operaţionalizat de Steinberg, corelează negativ cu diverşi indicatori ai dezvoltării psihosociale în timpul adolescenţei. Din acest motiv, el a fost denumit „detaşare”, fiind înţeles ca „o formă negativă a desprinderii de părinţi”. O definiţie asemănătoare celei formulate de Steinberg a fost propusă de Zimmer-Gembeck (2001). El consideră că „autonomia emoţională se defineşte în termenii relaţiilor cu alţii şi include renunţarea la dependenţe şi îndepărtarea de părinţi”. Mai mulţi autori leagă autonomia emoţională de stabilirea scopurilor: • autonomia emoţională se referă la încrederea în scopurile definite independent de dorinţele părinţilor şi ale colegilor (Beyers şi colab., 2003); • autonomia emoţională este „procesul afectiv de a avea încredere în propriile alegeri şi scopuri”, „încrederea persoanei în a stabili singură scopuri, independent de dorinţele părinţilor şi ale egalilor săi” (Noom, Dekovic, Meeus, 2001). O definiţie clară şi mai cuprinzătoare este cea propusă de McBride (1990): autonomia emoţională este „eliberarea de nevoia presantă de a fi aprobat şi a primi asigurări. Autonomia funcţională este definită într-un mod asemănător cu autonomia comportamentală: • Autonomia funcţională se referă la procesul de dezvoltare a unei strategii pentru a atinge scopurile, prin mijloace de autoreglare şi autocontrol (Beyers şi colab., 2003). • Autonomia funcţională constă în „abilitatea de a dezvolta strategii pentru atingerea scopurilor fixate”, abilitate care implică perceperea competenţei (abilitatea de a evalua utilitatea diferitelor strategii), perceperea controlului (abilitatea de a alege o strategie destul de eficientă pentru a permite realizarea scopului) şi perceperea responsabilităţii (Noom, Dekovic, Meeus, 2001). După părerea lui Noom, Dekovic şi Meeus (2001), autonomia funcţională se aseamănă cu conceptele: independenţă funcţională (Hoffman, 1984), pregătirea cognitivă pentru acţiune (Markus, Wurf, 1987), independenţă (Frank şi colab., 1988) şi control personal (Flammer, 1991) (Noom, Dekovic, Meeus, 2001). Autonomia valorilor constă în a avea „atitudini şi credinţe independente, legate de spiritualitate, politică şi morală” (Russell şi Bakken, 2002, apud Russell şi Bakken la adresa http://www.ianrpubs.unl.edu/ epublic/live/g1449/build/g1449.pdf) sau în a deţine „un set independent de credinţe şi principii, rezistente la presiunea celorlalţi” Chestionarul AP evaluează patru dimensiuni ale autonomiei personale, definite astfel: Autonomia cognitivă constă în: • capacitatea de a raţiona independent, de a-ţi forma propriile opinii şi de a lua decizii; • capacitatea de a gândi critic; • dorinţa de îmbogăţire şi îmbunătăţire a cunoştinţelor (dorinţa de informare); • capacitatea de auto-evaluare; • un sentiment de încredere în propria persoană; • credinţa că poţi alege ce să faci. Autonomia comportamentală reprezintă auto-dirijarea comportamentului şi acţionarea conform deciziilor proprii. Autonomia emoţională înseamnă independenţa formării şi a exprimării sentimentelor. Autonomia valorică se exprimă în constituirea unui set propriu de convingeri şi principii, rezistente la presiunea celorlalţi. Conţinutul Chestionarului Ap Chestionarul AP conţine 36 de itemi, grupaţi în patru scale, câte una pentru fiecare dimensiune a autonomiei personale: • Autonomia valorică (8 itemi); • Autonomia cognitivă (9 itemi); • Autonomia comportamentală (11 itemi); • Autonomia emoţională (8 itemi).
53

Descrierea itemilor Chestionarului Ap Fiecare item din chestionarul AP descrie un comportament. Subiectului i se cere să aprecieze măsura în care acesta se potriveşte cu modul în care el gândeşte, simte sau acţionează de obicei şi să aleagă una dintre variantele: „foarte puţin”, „puţin”, „nici prea mult, nici prea puţin”, „mult” şi „foarte mult”. Celor cinci variante de răspuns li se atribuie cotele 1, 2, 3, 4 şi 5. Itemii sunt cotaţi astfel încât scorul cel mai mare (5) corespunde unui nivel ridicat al autonomiei personale, iar scorul cel mai mic (1), unui nivel scăzut. Cotarea răspunsurilor Se cotează răspunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei (v. Anexa 3). La fiecare item se acordă o cotă între 1 şi 5. Pentru itemii cu cotare directă, scorurile corespunzătoare răspunsurilor sunt următoarele: 1=„foarte puţin”, 2=„puţin”, 3=„nici prea mult, nici prea puţin”, 4=„mult”, 5= „foarte mult”. Pentru itemii cu cotare inversă, corespondenţa dintre scoruri şi răspunsuri este următoarea: 5=„foarte puţin”, 4=„puţin”, 3=„nici prea mult, nici prea puţin”, 2=„mult”, 1= „foarte mult”. Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi. Scorul chestionarului AP este suma cotelor tuturor itemilor, fiind egal cu suma scorurilor celor patru scale. Concluzii Chestionarul AP măsoară patru dimensiuni ale autonomiei personale: autonomia cognitivă, autonomia comportamentală, autonomia emoţională şi autonomia valorică. El poate fi folosit pentru diagnoza personalităţii, scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată. Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea chestionarului AP în scop de predicţie. Chestionarul AP a fost etalonat pe o populaţie non-clinică, formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 65 de ani. Etaloanele construite, pe sexe şi pe opt grupe de vârstă (15 ani, 16-17 ani, 18-20 de ani, 21-25 de ani, 26-35 de ani, 36-45 de ani, 4655 de ani şi 56-65 de ani), permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. Sunt propuse interpretări ale scorurilor „mari” şi ale scorurilor „mici” (cărora le corespund cote T mai mari decât 60, respectiv, mai mici decât 40). Atunci când un subiect are la întregul chestionar o cotă T „mare” sau „mică” se vor analiza cotele T ale scalelor, pentru a determina care dintre dimensiuni constituie cauza acestor valori. Este utilă examinarea cotelor T ale scalelor şi atunci când cota T a întregului chestionar este medie, pentru a identifica un eventual „dezechilibru” între dimensiunile autonomiei. Întrucât mai mulţi itemi ai chestionarului se referă la activitatea şcolară/profesională a subiectului şi la relaţiile sale cu prietenii, trebuie manifestată prudenţă în interpretarea răspunsurilor date de persoanele care duc o viaţă izolată, au foarte puţini prieteni, nu lucrează, nu au lucrat şi nici nu urmează cursurile vreunei forme de învăţământ. Se recomandă ca, atunci când un subiect obţine scoruri mici la scalele chestionarului AP să i se administreze instrumente pentru evaluarea anxietăţii ca stare şi ca trăsătură, a stimei de sine, a extraversiunii şi a stabilităţii emoţionale, pentru că este de aşteptat ca el să aibă scoruri reduse la una sau la mai multe dintre acestea. Autonomia personală poate fi scăzută şi în cazul persoanelor care nu au fost încurajate sau, mai mult chiar, au fost împiedicate în copilărie şi tinereţe să îşi formeze şi să îşi exprime păreri proprii, să ia singure decizii ori să se comporte astfel încât săşi ducă la îndeplinire propriile hotărâri. O posibilă cauză a unei autonomii comportamentale şi a unei autonomii valorice scăzute, în cazul tinerilor şi al adulţilor, o reprezintă exercitarea unei profesii în care este obligatorie executarea necondiţionată a ordinelor primite şi respectarea regulamentelor. Scorurile mari la scalele chestionarului AP pot fi determinate de dorinţa subiectului de a-şi crea o imagine favorabilă sau/şi de o extraversiune pronunţată a acestuia. Pentru a găsi posibile explicaţii ale scorurilor mari sau mici la scalele chestionarului AP se recomandă administrarea, împreună cu acesta, a chestionarului CP5F, care conţine scale pentru evaluarea dezirabilităţii sociale, a extraversiunii şi a stabilităţii emoţionale. Chestionarul de evaluare a optimismului (OPT) Scopul chestionarului OPT şi domeniile sale de aplicare Chestionarul de evaluare a optimismului (Chestionarul OPT) este destinat evaluării stilului explicativ (optimist vs pesimist). El poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii, în domeniul educaţional, în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul OPT Chestionarul OPT a fost etalonat pe o populaţie non-clinică, formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 40 de ani.

54

Întrucât mai mulţi itemi ai chestionarului se referă la activitatea şcolară/profesională a subiectului şi la relaţiile sale cu prietenii, trebuie manifestată prudenţă în interpretarea răspunsurilor date de persoanele care duc o viaţă izolată, au foarte puţini prieteni, nu lucrează, nu au lucrat şi nici nu urmează cursurile vreunei forme de învăţământ. Condiţiile de utilizare a chestionarului OPT Chestionarul se administrează individual sau colectiv, fără limită de timp. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie, pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale optimismului şi ale pesimismului. La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia, ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi, dar au cunoştinţe despre testarea psihologică. Motivul construirii chestionarului OPT Chestionarul OPT a fost elaborat după modelul instrumentului ASQ (Attributional Style Questionnaire), construit de Seligman (2004). S-a considerat că este necesară realizarea unui instrument nou şi nu traducerea chestionarului ASQ întrucât mulţi itemi din ASQ descriu situaţii cu care majoritatea persoanelor din România nu s-au confruntat. Constructul masurat de Chestionarul Opt Definiţia constructului „stil explicativ” şi dimensiunile acestuia Majoritatea definiţiilor asociază cuvântului optimism orientarea către aspectele pozitive ale vieţii. Ele susţin ideea că, indiferent de ceea ce li se întâmplă, optimiştii îşi concentrează atenţia doar asupra lucrurilor plăcute, favorabile lor, trecând cu vederea evenimentele negative şi nereuşitele. O interpretare puţin diferită o propune M. Seligman (2004). În concepţia sa, modul de a gândi al optimiştilor nu este acelaşi în situaţii favorabile şi în situaţii nefavorabile. Seligman (2004) consideră optimismul şi opusul acestuia, pesimismul, ca fiind extremităţile unui construct bipolar pe care l-a denumit „stil explicativ”. Prin stil explicativ al unei persoane, el înţelege modul obişnuit al acesteia de a explica evenimentele pozitive şi negative. După opinia sa, optimiştii se deosebesc de pesimişti prin felul în care percep cauzele situaţiilor. Persoanele care se situează la polul optimist al stilului explicativ (optimiştii) cred că evenimentele plăcute sunt frecvente, de durată mare, au cauze generale şi sunt datorate în principal unor factori care ţin de calităţi ale propriei persoane, cum sunt inteligenţa sau unele aptitudini. În schimb, evenimentele neplăcute sunt privite de optimişti ca fiind rare, de durată redusă, legate de diverse situaţii particulare şi cauzate de factori externi, precum întâmplarea sau alte persoane. Cercetările efectuate au relevat faptul că există două stiluri explicative: unul pentru evenimente plăcute (pozitive), care se modifică în timp, şi altul pentru evenimente neplăcute (negative), care s-a dovedit a fi stabil pe o perioadă de peste 50 de ani (Seligman, 2004). Ambele stiluri explicative sunt privite de Seligman ca având următoarele trei dimensiuni: • permanenţa, care se referă la durata cauzelor evenimentelor (cauzele pot fi permanente sau tranzitorii); • puterea de răspândire sau generalizarea, care se referă la stabilitatea cauzelor evenimentelor în raport cu diverse contexte (cauzele pot fi generale, valabile pentru condiţii foarte diverse, sau specifice, legate de anumite situaţii); • personalizarea, care se referă la atribuirea făcută de o persoană succeselor şi eşecurilor sale („de vină” pentru producerea evenimentelor plăcute/neplăcute este chiar persoana în cauză sau „vinovate” sunt alte persoane ori diverse situaţii exterioare persoanei). Primele două dimensiuni (permanenţa şi puterea de răspândire) sunt puse de Seligman în legătură cu existenţa speranţei. Persoanele care au speranţă găsesc nenorocirilor cauze temporare şi specifice. Cele disperate (lipsite de speranţă) au obiceiul de a descoperi pentru nefericire cauze permanente şi generale. J. D. MacArthur şi C. M. MacArthur (1998) fac distincţie între două forme de optimism : • optimismul dispoziţional (optimismul ca dispoziţie), care se manifestă la o persoană prin încrederea sa că, în general, şansele de a se întâmpla evenimente plăcute sunt mai mari decât şansele de a se produce evenimente neplăcute; • optimismul situaţional (optimismul într-o situaţie particulară), care, unei persoane aflată într-un anumit context, îi generează speranţe că, în situaţia respectivă, se vor produce evenimente favorabile mai degrabă decât evenimente nefavorabile. Optimismul dispoziţional corespunde optimismului din majoritatea definiţiilor prezente în literatura psihologică. El este conceptualizat de MacArthur şi MacArthur (1998) ca fiind o dispoziţie generală şi stabilă care influenţează modul în care o persoană se concentrează pentru a reduce discrepanţele dintre comportamentul prezent şi un scop sau un standard pe care doreşte să îl atingă. Cercetările efectuate asupra optimismului dispoziţional şi a optimismului situaţional au condus la concluzia că cele două forme corelează modest între ele şi se comportă diferit în predicţia stării de sănătate fizică şi psihică (MacArthur, MacArthur, 1998). Prin cele două scale ale sale, chestionarul OPT măsoară stilul explicativ pentru evenimente pozitive şi stilul explicativ pentru evenimente negative. Scorul total al chestionarului evaluează stilul explicativ. Conţinutul Chestionarului Opt
55

în caz contrar. iar cealaltă. Itemii scalelor sunt amestecaţi în cadrul chestionarului. alături de chestionarul OPT. Etaloanele construite. nu au lucrat şi nici nu urmează cursurile vreunei forme de învăţământ. data evaluării şi sexul). mai mici decât 40). (O asemenea scală se găseşte în chestionarul CP5F. În cazul elevilor cu rezultate şcolare slabe. permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. fiind egal cu suma scorurilor scalelor OPT+ şi OPT-. Se recomandă ca. Scorul chestionarului OPT este suma cotelor tuturor itemilor. Subiectul primeşte Caietul chestionarului împreună cu o Foaie de răspuns şi cu un instrument de scris. 56 . Materialele utilizate pentru testare Caietul chestionarului conţine instrucţiunile pe care le primeşte subiectul pentru a răspunde la chestionar şi itemii chestionarului OPT. Persoanele cu dificultăţi vor fi ajutate la completarea acestor informaţii. Răspunsul care corespunde stilului explicativ specific optimiştilor este cotat cu un punct. pe sexe şi pe două grupe de vârstă (15-18 ani şi 19-40 de ani). Concluzii Chestionarul OPT măsoară stilul explicativ (optimist vs pesimist). se recomandă administrarea. Grila de cotare a chestionarului OPT Chestionarul OPT poate fi administrat individual sau colectiv. Din acest motiv.) Dacă la ambele instrumente se obţin scoruri medii sau mari. scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată. generalizarea şi personalizarea). în funcţie de scală) şi propune două interpretări ale acestuia (două răspunsuri): una corespunde modului de a gândi al pesimiştilor. Sunt propuse interpretări ale scorurilor mari şi ale scorurilor mici (cărora le corespund cote T mai mari decât 60. Prima etapă a administrării chestionarului constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în Foaia de răspuns (numele. grupaţi în două scale. atunci când un subiect obţine scoruri mici la scalele chestionarului OPT să i se administreze o scală pentru evaluarea stimei de sine. pentru că este de aşteptat ca el să aibă şi o stimă de sine redusă. a unei scale de evaluare a conştiinciozităţii. Chestionarul OPT a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea chestionarului. nu lucrează. La fiecare item se acordă un punct. iar celălalt cu zero puncte. respectiv. data naşterii şi data evaluării) şi pentru a se putea interpreta răspunsurile sale (sexul). Descrierea itemilor Chestionarului Opt Fiecare item din chestionarul OPT descrie un eveniment (pozitiv sau negativ. atunci ar trebui continuată investigaţia cu administrarea unor teste de evaluare a aptitudinilor cognitive şi a unor chestionare de evaluare a intereselor. prenumele. explicaţiilor date în mod obişnuit de optimişti. grupaţi câte 12 pe fiecare pagină. Fiecare scală conţine câte 8 itemi pentru fiecare dintre cele trei dimensiuni ale stilului explicativ (permanenţa. Întrucât mai mulţi itemi ai chestionarului se referă la activitatea şcolară/profesională a subiectului şi la relaţiile sale cu prietenii. stilul explicativ pentru evenimente negative (scala OPT-). data naşterii. iar ceilalţi. Pe Foaia de răspuns sunt notate informaţiile pe care subiectul trebuie să le comunice pentru a putea fi identificat (numele. au foarte puţini prieteni. Jumătate dintre ei evaluează stilul explicativ pentru evenimente pozitive (scala OPT+). trebuie manifestată prudenţă în interpretarea răspunsurilor date de persoanele care duc o viaţă izolată.Chestionarul OPT conţine 48 de itemi. Subiectului i se cere să aleagă răspunsul care se aseamănă cel mai mult cu felul său de a interpreta situaţii similare celei descrise de item. El poate fi folosit pentru diagnoza personalităţii. dacă răspunsul subiectului coincide cu cel indicat de grilă. există o probabilitate destul de mare ca persoanele să fie pesimiste şi cu o conştiinciozitate scăzută. Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi. Cotarea răspunsurilor Se cotează răspunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 40 de ani. şi zero puncte. Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea chestionarului OPT în scop de predicţie.

cât şi pentru evaluarea subiectului de către persoane care îl cunosc bine. în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii. Fiecare scală este alcătuită din 20 de itemi şi are denumirea unuia dintre suprafactori. La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi. Conştiinciozitatea (C). Condiţiile de utilizare a chestionarului Chestionarul se administrează individual sau colectiv. Angleitner. Este tăcut. S-a ajuns astfel la următoarele interpretări ale scorurilor scalelor: • pentru scala Extraversiune: Scor mare: Se simte bine în societate. Descrierea chestionarului Chestionarul constă din 100 de itemi. fără limită de timp. de Raad. 2. în domeniul educaţional. El a fost proiectat cu scopul de a fi utilizat atât pentru autoevaluare. 1997) şi nici în Manualul FFPI (Hendriks. 4. Autonomia (D). Hofstee. Participă activ la distracţii. • pentru scala Amabilitate: Scor mare: Manifestă interes pentru cei din jur. dar au cunoştinţe despre testarea psihologică. trebuie manifestată prudenţă în interpretarea răspunsurilor date de subiecţii care duc o viaţă izolată şi au foarte puţini prieteni. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul Chestionarul FFPI a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. Constructele măsurate Nici în teza de doctorat a principalei autoare a chestionarului FFPI (Hendriks.001). pentru fiecare scală în parte. Îi place să vorbească. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani. 1996) nu figurează definiţii ale suprafactorilor evaluaţi de FFPI şi nu sunt propuse interpretări ale scorurilor scalelor. Scor mic: Se izolează de ceilalţi. Au fost grupaţi itemii care aveau cea mai mare saturaţie în acelaşi factor şi apoi s-a analizat conţinutul fiecărei grupe. în care scorurile scalelor sunt variabilele independente. Încearcă să se afle în relaţii bune cu ceilalţi. Scor mic: 57 . pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor foarte ridicate sau foarte scăzute ale suprafactorilor măsuraţi de FFPI. Aceştia sunt grupaţi în cinci scale. 3.CURS 10 . ci să se calculeze scoruri ale suprafactorilor cu ajutorul a cinci ecuaţii de regresie liniară multiplă. Stabilitatea emoţională (S) şi 5. Amabilitatea (A). autorii chestionarului recomandă ca pentru evaluarea suprafactorilor modelului Big Five să nu se utilizeze scorurile scalelor. Întrucât mai mulţi itemi ai chestionarului se referă la relaţiile celui evaluat cu alte persoane. răspunsurile date la itemi de 115 studenţi. Pentru a deduce semnificaţia suprafactorilor. Respectă părerile şi drepturile celorlalţi. au fost prelucrate prin analiză factorială.PERSONALITATE ȘI INTERESE Five-Factor Personality Inventory (Ffpi) Prezentare generală Scopul chestionarului FFPI şi domeniile sale de aplicare Five-Factor Personality Inventory (Chestionarul FFPI) evaluează cei cinci suprafactori din modelul Big Five: 1. FFPI poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie. Stabileşte cu uşurinţă contacte cu alţii. Extraversiunea (E). Din cauza faptului că scalele nu sunt ortogonale între ele (între scorurile lor există corelaţii liniare semnificative la pragul p=0.

engleză şi germană. cota 1 corespunde răspunsului „i se potriveşte foarte puţin”. Construirea colecţiei iniţiale de itemi (1311 itemi) Conţinutul chestionarului FFPI Chestionarul FFPI conţine 100 de itemi. Are încredere în forţele proprii. iar cota 5. Se străduieşte să atragă atenţia asupra sa.B. care a participat la realizarea versiunii în limba germană. FFPI a fost elaborat de la început în trei limbi: olandeză.K. Îşi controlează emoţiile. Fiecare scală are numele suprafactorului pe care îl măsoară. Este o persoană de încredere. • pentru scala Autonomie: Scor mare: Acţionează altfel decât ceilalţi. fiecare a câte 20 de itemi. • pentru scala Conştiinciozitate: Scor mare: Respectă normele şi regulile. fiecare având forma unei propoziţii scurte şi concrete. • pentru scala Stabilitate emoţională: Scor mare: Gândeşte pozitiv. Pentru itemii cu cotare inversă. Este optimist. scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată. alese de aceştia. „3 = i se potriveşte cam pe jumătate”. la Universitatea din Groningen (Olanda).J. El conţine cinci scale. sub conducerea profesorului W. Scor mic: Nu are păreri proprii. Conştiinciozitate. au efectuat retroversiunea itemilor în limba olandeză. Îi deranjează pe cei din jur. În situaţii stresante se pierde. Acceptă orice i se spune. după ce două persoane originare din România şi stabilite în Olanda. A. l-a oferit pentru a fi tradus şi adaptat în limba română. Nu se lasă condus de alţii. Adaptarea chestionarului FFPI în limba română a fost realizată de Monica Albu. Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi. Subiectul trebuie să aprecieze în ce măsură afirmaţia din fiecare item se potriveşte persoanei pe care o evaluează (care poate fi chiar propria persoană) şi să răspundă cu una din variantele: „1 = i se potriveşte foarte puţin”. grupaţi în cinci scale. Este creativ. Czitrom. Ea a fost avizată de autorii chestionarului. de Raad. Jolijn Hendriks. Traducerea a fost realizată de M. răspunsului „i se potriveşte foarte puţin”. În cazul itemilor cu cotare directă.A. Cotarea răspunsurilor Cotele itemilor sunt numere întregi cuprinse între 1 şi 5. Procedeul urmat pentru construirea chestionarului FFPI Construirea chestionarului FFPI a constituit obiectul tezei de doctorat elaborată de A. folosind versiunile în limbile engleză şi germană. Nu se încadrează în termenele fixate. Vrea să-şi impună punctul de vedere. Hendriks. Varianta în limba română a chestionarului FFPI poate fi folosită pentru diagnoza personalităţii. Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea sa în scop de predicţie. cota 1 corespunde răspunsului „i se potriveşte foarte mult”. Îşi planifică acţiunile. Scor mic: Îşi face griji pentru orice. Începe acţiuni fără a se gândi la ce servesc şi cum se vor termina. Este mereu neliniştit. Amabilitate şi Autonomie). Este ordonat. Adaptarea chestionarului FFPI în România Principalul autor al chestionarului FFPI. Descrierea itemilor chestionarului FFPI Chestionarul constă din 100 de itemi. răspunsului „i se potriveşte foarte mult”.A. Stabilitate emoţională. sub conducerea celor trei autori din Olanda. Poate fi manevrat cu uşurinţă. Hofstee şi a lui B. Au fost parcurse mai multe etape. câte una pentru fiecare suprafactor. „4 = i se potriveşte mult” şi „5 = i se potriveşte foarte mult”. Scor mic: Este nonconformist. Albu şi I. Aceste trei persoane sunt şi autorii chestionarului. alături de A. Angleitner. de la Universitatea din Bielefeld. Concluzii Chestionarul FFPI este destinat evaluării celor cinci suprafactori ai modelului Big Five (Extraversiune.Îl interesează doar propria persoană. „2 = i se potriveşte puţin”. iar cota 5. Pentru construirea chestionarului au lucrat timp de şase ani mai multe echipe formate din 3-10 persoane. Se străduieşte să facă totul bine. 58 .

în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul CP5F Chestionarul CP5F a fost etalonat într-o populaţie non-clinică. Îi deranjează pe cei din jur. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani. Constructele măsurate de chestionarul CP5F Pentru a deduce semnificaţia suprafactorilor au fost prelucraţi prin analiză factorială itemii fiecărei scale în parte. Chestionarul De Personalitate Cu 5 Factori (Cp5f) Scopul chestionarului CP5F şi domeniile sale de aplicare Chestionarul de Personalitate cu 5 Factori (Chestionarul CP5F) este destinat evaluării celor cinci suprafactori ai modelului Big Five (Extraversiune. care măsoară. Îşi controlează emoţiile. În cazul în care subiectul obţine scoruri mari sau scoruri mici la scala Dezirabilitate socială din CP5F ori dacă nu există concordanţă între scorurile scalelor cu acelaşi nume din cele două chestionare se va renunţa la interpretarea scorurilor scalelor. Încearcă să se afle în relaţii bune cu ceilalţi. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie. Participă activ la distracţii. Stabilitate emoţională. Au fost construite etaloane separate pentru bărbaţi şi pentru femei. de asemenea. Conştiinciozitate. • pentru scala Amabilitate: Scor mare: Manifestă interes pentru cei din jur. Este tăcut. Se străduieşte să atragă atenţia asupra sa. Este ordonat. Ele permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. dar conţine şi o scală de evaluare a tendinţei subiectului de a răspunde la itemi în sensul dezirabilităţii sociale. Respectă părerile şi drepturile celorlalţi. • pentru scala Stabilitate emoţională: Scor mare: Gândeşte pozitiv. în domeniul educaţional. mai mici decât 40). Este o persoană de încredere.Chestionarul FFPI a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani. respectiv. Îi place să vorbească. Atunci când un subiect obţine scoruri mari (sau scoruri mici) la mai multe scale ale chestionarului FFPI se recomandă să i se administreze chestionarul CP5F. La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi. folosind răspunsurile date de 115 studenţi. Vrea să-şi impună punctul de vedere. Se străduieşte să facă totul bine. 1997). 59 . pentru a putea oferi explicaţii cu privire la semnificaţia suprafactorilor modelului Big Five. S-a ajuns astfel la următoarele interpretări ale scorurilor scalelor: • pentru scala Extraversiune: Scor mare: Se simte bine în societate. Îşi planifică acţiunile. dar au cunoştinţe despre testarea psihologică. O măsurare mai precisă a suprafactorilor modelului Big Five decât cea realizată de scalele chestionarului se poate obţine calculând scorurile suprafactorilor cu ajutorul unor ecuaţii liniare în care intervin scorurile scalelor. Au fost grupaţi itemii care aveau cea mai mare saturaţie în acelaşi factor şi apoi s-a analizat conţinutul fiecărei grupe. Scor mic: Este nonconformist. Sunt propuse interpretări ale scorurilor mari şi ale scorurilor mici (cărora le corespund cote T mai mari decât 60. Are încredere în forţele proprii. Scor mic: Se izolează de ceilalţi. suprafactorii modelului Big Five. Începe acţiuni fără a se gândi la ce servesc şi cum se vor termina. fără limită de timp. • pentru scala Conştiinciozitate: Scor mare: Respectă normele şi regulile. Scor mic: Îl interesează doar propria persoană. El poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii. Amabilitate şi Autonomie). Nu se încadrează în termenele fixate. CP5F a fost realizat de Monica Albu (2008) după modelul chestionarul FFPI (Five-Factor Personality Inventory) (Hendriks. Este optimist. Stabileşte cu uşurinţă contacte cu alţii. Condiţiile de utilizare a chestionarului CP5F Chestionarul se administrează individual sau colectiv.

• Nu se vor prelua itemi din alte chestionare. răspunsului „mi se potriveşte foarte puţin”. • Itemii nu vor descrie comportamente valabile pentru foarte multe persoane. „acum”). • Itemii vor fi formulaţi astfel încât subiectul să răspundă la fiecare item indicând cât de mult i se potriveşte afirmaţia conţinută de acesta. Pentru itemii cu cotare inversă. Stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească CP5F S-a decis ca fiecare suprafactor să fie evaluat prin câte o scală a chestionarului CP5F.”). • Itemii trebuie să fie uşor de înţeles de persoane cu nivel de educaţie mediu. • Amabilitate: 24 de itemi. Conţinutul chestionarului CP5F Chestionarul CP5F conţine 130 de itemi. Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi. • Dezirabilitate socială: 15 itemi. grupaţi în şase scale: • Extraversiune: 23 de itemi. • pentru scala Autonomie: Scor mare: Acţionează altfel decât ceilalţi. răspunsului „mi se potriveşte foarte mult”. În cazul itemilor cu cotare directă. iar o scală suplimentară să măsoare tendinţa subiectului de a da răspunsuri conforme dezirabilităţii sociale. • Itemii vor fi formulaţi corect din punct de vedere gramatical. iar cota 5. 60 . Aceste descrieri ale persoanelor care au scoruri mari şi ale celor care au scoruri mici la scalele din FFPI au servit ca model pentru construirea itemilor din CP5F. • Se vor evita exprimările care sugerează răspunsul şi cele cu aluzii la rasă. S-au stabilit umătoarele reguli pentru formularea itemilor: • Fiecare item va avea forma unei propoziţii concrete. deoarece există posibilitatea ca pentru un subiect unele să fie valabile. „cu uşurinţă”. iar altele nu. „aici”. Nu se lasă condus de alţii. • Itemii care nu fac parte din scala care măsoară tendinţa de a da răspunsuri conform dezirabilităţii sociale nu vor descrie comportamente foarte dezirabile social sau foarte indezirabile social. cota 1 corespunde răspunsului „mi se potriveşte foarte mult”. • Nu vor fi utilizate cuvinte şi expresii dificil de înţeles sau care aparţin unor dialecte. • Autonomie: 22 de itemi.Scor mic: Îşi face griji pentru orice. Subiectul trebuie să aprecieze în ce măsură afirmaţia din fiecare item i se potriveşte şi să răspundă cu una din variantele: „1 = mi se potriveşte foarte puţin”. gândeşte (de exemplu: „Consider că viaţa este plină de lucrur interesante. • Conştiinciozitate: 25 de itemi. „adesea”. • Stabilitate emoţională: 21 de itemi. Poate fi manevrat cu uşurinţă. „3 = mi se potriveşte cam pe jumătate”. Este mereu neliniştit. „4 = mi se potriveşte mult” şi „5 = mi se potriveşte foarte mult”. • Propoziţiile vor fi cât mai simple. Acceptă orice i se spune. apartenenţă etnică sau sex. iar cota 5. cota 1 corespunde răspunsului „mi se potriveşte foarte puţin”.”). Scor mic: Nu are păreri proprii. • Itemii se vor referi la comportamente observabile în activitatea obişnuită şi nu la comportamente foarte specifice.”) sau acţionează (de exemplu: „Evit să conduc activităţi efectuate în colectiv. „2 = mi se potriveşte puţin”. chiar dacă ştiu că ele sunt puţin importante. precum „totdeauna” sau „niciodată”. • Itemii nu vor conţine cuvinte „absolute”. ”.. • Propoziţiile vor avea verbul la persoana întâi singular.. Cotarea răspunsurilor Cotele itemilor sunt numere întregi cuprinse între 1 şi 5. • Itemii nu vor conţine mai multe idei. Descrierea itemilor chestionarului CP5F Fiecare item din chestionarul CP5F conţine o afirmaţie despre felul în care o persoană simte (de exemplu: „Mă necăjesc din cauza unor întâmplări neplăcute. • Se va urmări ca itemii să nu conţină adjective sau substantive care descriu trăsături de personalitate (precum „este nervos” sau „manifestă nervozitate”). evitându-se cuvintele care pot da naştere la interpretări diferite (de exemplu : „tinde să. În situaţii stresante se pierde. Este creativ. • Nu se vor include în itemi adverbe referitoare la intensitate decât în cazurile când acest lucru este absolut necesar pentru a descrie un comportament tipic.

acest model pune accentul pe caracteristicile temperamentale ale personalităţii. Amabilitate şi Autonomie). Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea sa în scop de predicţie. folosite în cercetări de psihobiologie (http://www. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor mari la dimensiunile măsurate de ZKPQ. Conştiinciozitate. 2002. El conţine şase scale: câte una pentru fiecare suprafactor (al cărui nume coincide cu cel al suprafactorului pe care îl măsoară) şi o scală (denumită Dezirabilitate socială) pentru identificarea persoanelor ale căror răspunsuri nu sunt conforme realităţii. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie.htm).Chestionarul CP5F a fost administrat la 2932 de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani. agresivitatea-ostilitatea şi activitatea.com/principaling. în perioada mai 2007 ianuarie 2009. prin raportarea acestora la rezultatele obţinute de persoanele din eşantionul extras din populaţia din care subiectul face parte (având în vedere sexul şi vârsta sa şi condiţiile în care a răspuns la chestionar). Concluzii Chestionarul CP5F este destinat evaluării celor cinci suprafactori ai modelului Big Five (Extraversiune. în general. în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani. Teta şi Kraft. dar au cunoştinţe despre testarea psihologică. Stabilitate emoţională. Condiţiile de utilizare a chestionarului ZKPQ Chestionarul se administrează individual sau colectiv. La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia. Amabilitate şi Stabilitate emoţională trebuie manifestată prudenţă la interpretarea scorurilor acestor scale pentru subiecţii care la scala Dezirabilitate socială au obţinut un scor mic sau unul mare. în general. Joireman. 26-35 de ani. Zuckerman.zkpq. Interpretarea scorurilor scalelor chestionarului CP5F Utilizarea cotelor T Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului la scalele chestionarului CP5F. respectiv. 20-25 de ani. Au fost construite etaloane separate pentru două categorii de condiţii de administrare a chestionarului: un etalon valabil pentru evaluarea psihologică periodică obligatorie şi selecţia profesională (atunci când majoritatea subiecţilor se străduiesc să-şi creeze o imagine favorabilă şi răspund în sensul dezirabilităţii sociale) şi unul pentru cazul când administrarea chestionarului CP5F se face în scop de diagnoză a personalităţii sau intervenţie psihologică (atunci când. Sunt propuse interpretări ale scorurilor mari şi ale scorurilor mici (cărora le corespund cote T mai mari decât 60. două modele (Minulescu. FACTORII MODELULUI ALTERNATIV CU CINCI FACTORI Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ) Scopul chestionarului ZKPQ şi domeniile sale de aplicare Chestionarul ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire) este destinat evaluării a cinci factori care constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori (the Alternative Five-Factor Model – AFFM): căutarea impulsivă de senzaţii. acordând importanţă aspectelor psihobiologice. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 54 de ani. în domeniul educaţional.2.39 sunt notate interpretările scorurilor „mici” şi ale scorurilor „mari” la scalele chestionarului CP5F. 15-20 de minute. Cotele T mai mari decât 60 sunt considerate „mari”. Kuhlman. Completarea răspunsurilor durează. Modelul AFFM (Zuckerman. Chestionarul CP5F poate fi folosit pentru diagnoza personalităţii. Spre deosebire de abordarea lexicală a personalităţii. 36-45 de ani. Chestionarul ZKPQ poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii. fie pentru că răspund la întâmplare sau vor să pară altfel decât restul oamenilor. mai mici decât 40). subiecţii răspund sincer). au fost realizate numeroase cercetări cu scopul de a defini dimensiuni universale ale personalităţii. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul ZKPQ Chestionarul ZKPQ a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. fără limită de timp. mai ales. fie pentru că acestea doresc să-şi creeze o imagine favorabilă. Motivul construirii chestionarului ZKPQ În ultimii 40 de ani. scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată. În tabelul III. iar cele mai mici decât 40 sunt considerate „mici”. neuroticismul-anxietatea. 1993) a rezultat dintr-o serie de analize factoriale efectuate asupra unor scale care evaluează dimensiuni fundamentale ale personalităţii sau ale temperamentului. 1996): 61 . Ambele etaloane sunt calculate pe sexe şi pe şase grupe de vârstă (14-19 ani. S-au impus. ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi. Chestionarul CP5F a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. 46-55 de ani şi 56-65 de ani). Din cauza faptului că scorurile scalei Dezirabilitate socială corelează liniar direct cu scorurile scalelor Conştiinciozitate. Ele permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. sociabilitatea.

îngrijorări. Neuroticismul. 62 . Scala nu conţine itemi referitori la activităţi specifice. Sociabilitate. Nevoia de a depune efort. intoleranţa la izolare socială. CONŢINUTUL CHESTIONARULUI ZKPQ Chestionarul ZKPQ conţine 99 de itemi. • Itemii care măsoară Ostilitatea se referă la impoliteţe. de a interacţiona cu alţii şi de a avea mulţi prieteni. ostilitate. măsoară preferinţa pentru activităţi solitare. Agresivitate-ostilitate şi Activitate. activitate şi dezirabilitate socială. Scala Sociabilitate conţine două grupări de itemi: • Prima grupare măsoară constructul Atracţia faţă de petreceri şi prieteni. la nerăbdarea şi neliniştea resimţite atunci când nu este nimic de făcut. • Sociabilitate (17 itemi). cum ar fi: consumul de alcool şi/sau droguri. Digman (1990) şi B. Stabilitatea emoţională. Spre deosebire de Modelul Big Five. care reuneşte cinci „suprafactori”. Autonomie etc.ostilitate măsoară două constructe: • Itemii care evaluează Agresivitatea descriu predispoziţia către exprimarea agresivităţii.• Modelul tri-dimensional P-E-N al lui Eysenck. Cinci dintre scale măsoară constructe din modelul AFFM (the Alternative Five-Factor Model): • Căutarea impulsivă de senzaţii (19 itemi).Căutare impulsivă de senzaţii. O serie de cercetări. practicarea activităţii sexuale sau a sporturilor care implică riscuri crescute. Modelul alternativ cu cinci factori (AFFM) măsoară concepte care au o bază biologicăevoluţionistă şi permit compararea comportamentelor între specii. uneori.anxietate reuneşte itemi care se referă la supărări. Încercând să identifice dimensiunile acestui model. factorul L. socializare. impulsivitate. Acestea constituie dimensiunile Modelulului alternativ cu cinci factori. din impuls. exprimă preferinţa pentru o muncă provocatoare şi dificilă şi consumarea unei mari cantităţi de energie în muncă şi în efectuarea altor sarcini. pe care le-a denumit: . primii patru fiind Extraversiunea. iar al cincilea având denumiri şi semnificaţii diferite în cercetările efectuate pentru identificarea principalelor dimensiuni cu ajutorul cărora pot fi diferenţiaţi oamenii (Deschidere. comportament antisocial. Studiile efectuate de J. Itemii se referă la plăcerea subiectului de a lua parte la petreceri mari. preferinţa pentru situaţii neprevăzute şi prieteni cu comportament impredictibil. Scala Agresivitate . Ele sunt evaluate de scalele chestionarului ZKPQ. CONSTRUCTELE MĂSURATE DE CHESTIONARUL ZKPQ Scala Căutarea impulsivă de senzaţii conţine două grupări de itemi. M. respectiv P – Psihoticismul. lipsa încrederii în sine şi la sensibilitatea la critici. dificultatea de a lua decizii. pe care le-a realizat ulterior. Intelect. • Constructul Căutare de senzaţii descrie nevoia generală de excitare şi agitaţie. precum şi nevoia de schimbare şi noutate. căutarea de senzaţii. Convenţionalitate. • Al doilea construct. răzbunare şi duşmănie. la care se adaugă. iar în cazul persoanelor extravertite. De Raad (1994) au condus la concluzia că există un acord unanim asupra primilor patru factori: Extraversiunea.). au condus doar la cinci dimensiuni. E – Extraversiunea şi N – Neuroticismul. la un temperament vulcanic şi la nerăbdarea manifestată în relaţiile interpersonale. care măsoară două constructe: • Constructul Impulsivitate se referă la lipsa unei planificări şi la tendinţa de a acţiona rapid. • A doua grupare de itemi evaluează constructul Intoleranţa la izolarea socială. Amabilitatea şi Conştiinciozitatea. neuroticism. • Activitate (17 itemi). Scala Neuroticism . El este măsurat prin itemi referitori la nevoia de a fi mereu în activitate. tensiuni emoţionale. care presupune existenţa a trei mari dimensiuni ale personalităţii. fără a reflecta în prealabil.M. anxietate. utilizând sute de subiecţi. Zuckerman s-a oprit iniţial asupra a nouă factori: sociabilitate. cu ajutorul unor scale care măsurau aceşti factori. precum Agresivitatea (în loc de Amabilitate) sau Căutarea impulsivă de senzaţii (în loc de Conştiinciozitate). grupaţi în şase scale. Amabilitatea şi Conştiinciozitatea (Minulescu. În cazul persoanelor introvertite. • Neuroticism−anxietate (19 itemi). • Agresivitate−ostilitate (17 itemi). Neuroticism-anxietate. interpretat ca factor de conformism social. 1996). mai ales sub formă verbală. Scala Activitate evaluează două constructe: • Primul este Nevoia de activitate. • Modelul Big Five.

Chestionarul ZKPQ a fost adaptat în România de Adrian Opre (Opre. Amabilitatea şi Autonomia). „4. pentru fiecare item. . Uneori mă simt tensionat şi iritat. este compusă din 10 itemi care descriu comportamente apreciate de societate. construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrică. respectiv. Căutare impulsivă de senzaţii şi Sociabilitate.Sociabilitate. CONCLUZII Chestionarul ZKPQ măsoară cinci dimensiuni fundamentale ale personalităţii care au o bază biologică-evoluţionistă: Neuroticism–anxietate. Stabilitatea emoţională.Nervozitate. Subiectul trebuie să aprecieze. Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai buni decât mine. Astfel. de exemplu a chestionarului CP5F. scalele: . 2004). La fiecare item se acordă un punct dacă răspunsul subiectului coincide cu cel indicat de grilă şi zero puncte în caz contrar. în mare măsură independente: .Tendință de dominare. FPI este un chestionar multifazic. COTAREA RĂSPUNSURILOR Se cotează răspunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei. prin simplă analiză de itemi. ci doar traduceri după testele autorilor anglo-americani. alături de chestionarul ZKPQ. FPI poate fi utilizat atât în domeniul clinic cât și în domeniul neclinic FPI-G este cea mai cunoscută și. Suplimentar. ci încercând să îşi creeze o imagine favorabilă. . Nu obişnuiesc să arunc gunoi pe stradă.Calm. Opre. „20. Kiss.”).A şasea scală. Se va manifesta prudenţă la interpretarea scorurilor scalelor atunci când un subiect a obţinut la scala Dezirabilitate socială un scor mare. . El poate fi folosit pentru diagnoza personalităţii. pe sexe şi pe patru grupe de vârstă (18-20 de ani. . după cum îi spune și numele. Conştiinciozitatea. Etaloanele construite.Inhibiție. a altor chestionare de evaluare a personalităţii. Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea versiunii româneşti a chestionarului ZKPQ în scop de predicţie. Este compus din 9 scale.Extraversiune.Sinceritate. întrucât este posibil ca el să nu fi răspuns sincer. perioadă în care în Germania nu existau inventare de personalitate indigene. . se recomandă administrarea. Activitate. Nu am întâlnit niciodată o persoană care să nu-mi placă. denumită Dezirabilitate socială (Minciună sau Infrecvenţă). de a simţi (de exemplu. Sunt propuse interpretări ale scorurilor mari şi ale scorurilor mici (cărora le corespund cote T mai mari decât 60. 63 . scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată. CURS 11 . . mai mici decât 40). „51. Întotdeauna spun adevărul. .Excitabilitate. cea mai generală formă a chestionarului. Este cea mai folosită formă în România. Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi. 26-30 de ani şi 31-54 de ani) sunt valabile pentru persoane care fac parte din populaţia nonclinică şi permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T.”). . care măsoară suprafactorii modelului Big Five (Extraversiunea. Cotele itemilor sunt 0 şi 1. fiind utilizat de peste 35 de ani în cele mai variate domenii. dacă afirmaţia conţinută de acesta i se potriveşte şi să răspundă cu „adevărat” sau „fals”. DESCRIEREA ITEMILOR CHESTIONARULUI ZKPQ Fiecare item din chestionarul ZKPQ descrie un mod de a acţiona (de exemplu. Agresivitate–ostilitate. Pentru o mai bună cunoaştere a personalităţii unui subiect. cele care doresc să facă o impresie bună şi este posibil ca ele să nu fi răspuns sincer la itemii chestionarului. dar de la care majoritatea oamenilor s-au abătut cel puţin o dată (de exemplu. în general.Depresie. 21-25 de ani.”) sau de a gândi (de exemplu. Persoanele care obţin scoruri mari la această scală sunt. „16. cu scopul extinderii paletei de dimensiuni de personalitate investigate.” sau „10. .”).PERSONALITATE Inventarul De Personalitate Freiburg (Fpi) Prezentare generală FPI a fost dezvoltat în anii ”60.Nevrotism/Labilitate emoțională.Agresivitate. sau adăugat pe bază empirică.

înțelegerea pentru problemele și nevoile celorlalți. excitabilitate. responsabilitatea și solidaritatea socială. . chestionarul FPI-R a fost aplicat pentru etalonare pe un eșantion relativ voluminos (3527) CHESTIONARELE NONVERBALE DE PERSONALITATE NONVERBAL PERSONALITY QUESTIONNAIRE (NPQ) Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire (Ffnpq) Prezentare generală Chestionarul nonverbal de personalitate (NPQ) precum și chestionarul Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire (FF-NPQ) sunt două chestionare dezvoltate pentru a măsura constructe ale personalității umane normale. chiar și cu instructaj minim. relațiile interumane tolerante. mila. Ele se 64 . agresivitate spontană. care țin de posibilitatea comparării între scale. animație spirituală. În perioada 1 sept. angajamentul în muncă și carieră. neîncrederea în competența medicilor. sociabilitate. 2006. bazându-se ambele pe constructe. .Orientarea socială: dorința și susceptibilitatea de a acorda ajutor celorlalți. cu partenerul și cu slujba. grija. dar și pentru a face posibilă raportarea unui scor individual la populația mai largă. acceptarea propriei lipsuri. Din motive practice. tactul simpatia pentru cei defavorizați sau slabi. .Psihodiagnosticul de personalitate centrat psihofiziologic. inhibiție. tendințe spre un stil de viață ”sănătos”. întreținere și menajare personală Au fost preluate constructe din FPI-G precum: nervozitate. prosocialitatea. 2005 – 1 febr.Cercetări în domeniul comportamentului prosocial și a agresivității. . sinceritate. . presiunea și stresul. agresivitate reactivă/tendința de dominare. depresivitate. Administrarea și scorarea chestionarului poate fi realizată de orice specialist. Profilul de FPI-R nu trebuie interpretat decât de un psiholog licențiat și care cunoaște în profunzime instrumentul. Noua formă FPI-R este formată dintr-un număr de 137 de itemi. valoarea atribuită propriei persoane.Masculinitate. înclinația de a accelera ritmul vieții și muncii.. Rezultatul analizelor repetate și a rotațiilor factoriale a dus la o structură a FPI-R în 10 scale standard. tendințe ipohondre.Satisfacția cu viața: satisfacția cu propria viață. teorii și modele clasice din personologie. .Solicitarea: supraîncărcarea. Revizia FPI provine dintr-un interes al autorilor pentru: . a sarcinilor ori a îndatoririlor dificile. între persoane diferite. Scalele FPI: . pentru ca acesta să scoreze pe fiecare scală.Cercetări în domeniul proceselor de presiune psihologică acută și a stresului ocupațional și cotidian. Pentru evaluare este nevoie doar de caietul de testare. fără limită de timp. Scorarea se face prin compararea răspunsurilor subiectului cu grila de scorare.Grijile privind starea de sănătate: îngrijorări cu privire la o posibilă infecție sau îmbolnăvire. altruismul.Orientarea spre realizare: dorința de realizare. FPI a fost revizuit în 1982 și publicat în 1984 și tot în acest timp a fost etalonat și FPI-R.Evaluarea măsurilor psihoterapeutice și de reabilitare în cazul unor sindromuri psihovegetative. optimismul față de viitor. fiecare conținând un n jumăr de 12 itemi după cum urmează: FPI-R 1: Satisfacția cu viața FPI-R 2: Orientarea socială FPI-R 3: Orientarea spre realizare FPI-R 4: Inhibiția FPI-R: 5 Excitabilitatea FPI-R 6: Agresivitatea FPI-R 7: Solicitarea FPI-R 8: Acuzele somatice FPI-R 9: Grijile privind starea de sănătate FPI-R 10: Sinceritatea Administrarea FPI-R FPI se administrează în grup sau individual. făcut chiar în pofida nevoilor vieții personale. Grilele de scorare prevăd pentru fiecare item un anumit răspuns (adevărat sau fals). . dezinteresului și a plictiselii. se recomandă ca scorurile brute ale scalelor să fie transformate scoruri standard. Cele două instrumente se înscriu în rândul abordărilor clasice în evaluarea personalității. Adaptarea FPI în România a fost făcută încă din anul 1980. autorealizarea. datorate cerințelor vieții cotidiene ori ale slujbei. comportamentul concurențial. lipsa apatiei. centrarea pe obiective care au ca rezultat presiunea timpului și nerăbdarea.

Este scorat pe un număr total de 16 scale. . figurali.Agreabilitate. fiecare ilustrație surprinde un personaj principal. întrebări sau adjective.Pot fi folosite pe alte categorii de respondenți precum cei care au probleme în citirea sau înțelegerea itemilor verbali. ceea ce oferă un plus de obiectivitate în evaluare. precum și posibilitatea de a face raportări la diferite categorii de populație. De asemenea chestionarul conține o scală de validitate denumită Devianță. .Consiliere și psihoterapie. Dimpotrivă.Exhibiție. Astfel. NPQ se adresează prin itemii săi unor constructe foarte bine delimitate. . .Deschidere către experiență. la care se adaugă o scală de validitate. Alte avantaje de luat în seamă ale acestor instrumente sunt: . Itemii sunt ilustrații naive în creion. .Dominanță. . structurat. . Subiectul trebuie să privească fiecare din aceste 136 de imagini. . ci trebuie să-și selecteze reacția la fiecare item nonverbal dintr-o serie de alternative sau opțiuni de răspuns.Nevoia de ajutorare. permițând comparații între subiecți și grupuri aparținând unor spații culturale diferite. afirmații. nonverbal. precum: .Extraversie. Mai pot fi folosite cu succes în evaluările transculturale. așa cum este tipic pentru mai toate celelalte instrumente psihometrice de evaluare a personalității. În plus ele sunt instrumente psihometrice. . .Psihologia organizațională. să înțeleagă semnificația situației sau a comportamentului ilustrate și să evalueze pe o scală Likert 65 . . destinată măsurării celor cinci factori generali de personalitate cuprinși în modelul Gig Five al personalității umane: . .Autonomie. centrat pe măsurarea unor trăsături de personalitate. precum testele proiective. .Senzorialitate.Se pot utiliza de la vârste mult scăzute mergând chiar până la 7 ani.Afiliere. de 60 de itemi.Înțelegere. deci stimuli vizuali. abordare care a generat cele mai multe instrumente psihometrice de măsurare și evaluare a personalității. Personajul principal este de fiecare dată singurul personaj din imagine cu păr. .Căutarea aventurii.Conștiinciozitate.Agresiune.Altruism. care a fost construit pentru a măsura un număr de 16 dintre trăsăturile de personalitate descrise de Murray (1936) în teoria sa sistemică dedicată nevoilor umane. . . .Impulsivitate. . a NPQ.Recunoaștere socială. Ceea ce le deosebește de aceste instrumente nonverbale este că aceste chestionare sunt măsuri structurate. Aceste chestionare putem spune că sunt unice. itemii acestor instrumente sunt ilustrații. Cele două instrumente se pot folosi în: . Mai mult FF-NPQ se înscrie în cadrul abordării Big Five a personalității care îmbină o abordare lingvistică și analiza factorială într-un model de definire în cinci mari superfactori sau dimensiuni ale personalității umane. . itemii lor nu sunt stimuli verbali.Nevrotism. Aceasta însemnând că respondentul nu trebuie să aibă reacții spontane la itemi. acest caracter este dat de faptul că sunt chestionare nonverbale. .Reușită.Nu este necesar un trening specializat. care a fost generată pentru a detecta răspunsurile aleatorii. vizuali. Fiecare din cele 17 scale conține un număr de 8 itemi. .înscriu în abordarea personalității ca un sistem de trăsături. Există și alte instrumente de evaluare a personalității ale căror itemi sunt nonverbali. ceea ce totalizează pentru întregul chestionar un număr de 136 de itemi. Descriere FF-NPQ: este o versiune mai scurtă. aflat într-o anumită situație sau manifestând un anumit comportament.Joacă.Orientare vocațională și consultanță în carieraă. . . NPQ este un instrument de 136 de itemi.Ordine. Descrierea NPQ Este un instrument omnibuz.Rezistență. costisitor și de lungă durată pentru evaluarea reacțiilor subiectului la stimulii chestionarului.

eventual însoțite de unele decizii și recomandări. Subiectul trebuie să evalueze probabilitatea de a se implica într-un comportament precum cel ilustrat în imagine. Subiectul privește itemii din caietul de testare. 2. Este vorba de o caracterizare psihologică descriptivă a personalității subiectului și stabilirea unor concluzii în raport cu scopurile și contextul evaluării. iar prin punctaje mari probabilități mari. artistic. dar administrarea lui nu durează mai mult de 10 minute. chiar dacă există și o formă electronică a chestionarului. nonverbal. structurat. Adaptarea NPQ în România a început în 2004 și a durat aproximativ 12 luni de eforturi susținute. Holland (1997) îşi descrie teoria ca fiind una structurală şi interactivă. Timp de aplicare FF-NPQ Se aplică fără limită de timp. centrat pe măsurarea celor cinci supra-factori de personalitate care constituie baza modelului Big Five: N (Nevrotism. Administrare FF-NPQ Se administrează de obicei sub forma creion-hârtie. dar administrarea lui nu durează mai mult de 20-25 de minute. Interpretarea profilului înseamnă a da semnificație psihologică și contextuală datelor recoltate de la subiect prin chestionar. 3. O (Deschidere către experiență). social. Cei 60 de itemi sunt ilustrații naive. fiecare având aproximativ mărimea de 6x9 centimetri. în creion. 1973. Scala semnifică prin punctaje mici probabilități mici. A (Agreabilitate). în condițiile în care traducerea setului de itemi nu trebuia făcută. Fiecare scală a testului reprezintă o latură sau o fațetă a personalității care este evaluată la subiect. Deși acest FF-NPQ măsoară constructe diferite de cele măsurate de NPQ. însă completează răspunsurile sale pe foaia de răspuns. CURS 12 . pentru că încearcă să organizeze informaţia vastă despre oameni şi ocupaţii şi este interactivă. Asumpţiile de bază ale teoriei pot fi prezentate astfel: 1. investigativ. 1997) este una dintre cele mai influente în domeniul psihologiei vocaţionale. metodele şi practicile generale de asistenţă a carierei. Caracteristicile ilustrațiilor sunt așadar similare cu cele ale NPQ: fiecare item constă într-un desen cu un personaj central. Comportamentul vocaţional este rezultatul interacţiunii dintre tipurile de personalitate şi mediu. C (Conștiinciozitate). 1 însemnând extrem de improbabil iar 7 extrem de probabil. E (Extraversie). fiind o versiune scurtă a NPQ. care pune în joc un comportament relevant pentru personalitate. Persoanele şi mediile de muncă pot fi categorizate în 6 tipuri: realist. itemii nonverbali reprezintă în mare măsură un subset al instrumentului mai larg. Putem spune că este o teorie structurală. Persoanele tind să caute medii de muncă ce le vor permite implementarea caracteristicilor personalităţii lor vocaţionale. respectiv cele sub medie și cele peste medie.PERSONALITATE ȘI INTERESE Chestionarul De Evaluare A Intereselor (Cei) Prezentare generală Teoria corespondenţei persoană-mediu elaborată de Holland (1959. de implicare a subiectului în respectivele comportamente sau situații. care o definesc ca personalitate. Interpretare Scorurile unui profil NPQ pot fi împărțite teoretic într-una din cele trei clase simple: scoruri scăzute (sub percentila 40). deoarece consideră comportamentul uman şi cariera ca fiind rezultatul interacţiunii permanente dintre persoană şi mediu. Interpretarea propriuzisă a profilului depășește abordarea psihometrică și intră în zona abilităților psihologului de utilizare nuanțată și cu finețe a informațiilor recoltate de la subiect. cu un studiu corelațional între scalele acestui chestionar și scalele NEO-PI-R. 66 . Conceptele care derivă din această teorie au fost practic asimilate în vocabularul. Numai 10 dintre cei 60 de itemi FF-NPQ îi sunt specifici. Scorurile cu relevanță pentru interpretare sunt cele care ies din medie. Acestea sunt scorurile care ne spun cum este o persoană. Administrare NPQ Se administrează de obicei sub forma creion-hârtie. ne dau informații despre modul ei particular de a fi. care permite administrarea online. Subiectul privește itemii din caietul de testare. Ele definesc normalitatea statistică la nivelul populației dar nu ne permit să tragem concluzii mai deosebite despre individ.de 7 trepte probabilitatea de se implica într-un comportament similar. chiar dacă există și o formă electronică a chestionarului. Neuroticism). Descrierea FF-NPQ Este un instrument omnibuz. Timp de aplicare NPQ Se aplică fără limită de timp. scoruri medii (între percentilele 40 șiu 60) și scoruri înalte (peste percentila 60). entreprenorial (antreprenorial sau întreprinzător) şi convenţional (RIASEC). care permite administrarea online. însă completează răspunsurile sale pe foaia de răspuns. Evaluarea se face pe o scală Likert în 7 trepte. restul regăsindu-se și în NPQ. Scorurile medii nu au semnificație pentru interpretarea profilelor individuale. Adaptarea FF-NPQ ÎN România a debutat în 2004.

Tipologia propusă de Holland.). • Tipul investigativ (I) se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare. matematician. adică preferinţele cristalizate ale acesteia pentru anumite domenii de cunoştinţe sau de activitate. consilier. Ele constituie factori motivaţionali esenţiali în alegerea carierei şi determină gradul de satisfacţie şi performanţă pe care le realizează persoana în activităţile pe care le desfăşoară. fermier etc. a ocupa locul de lider. pictură. individual sau în grup. Preferă să ajute oamenii să-şi rezolve problemele sau să-i înveţe diverse lucruri. iar structura tipologiei. adică a preferinţelor acesteia pentru o anumită activitate sau domenii de cunoştinţe. Constructul măsurat de CEI Chestionarul CEI evaluează interesele unei persoane. Simetria este dată de forma hexagonală a tipologiei. social. biolog etc. care presupun o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie. • Tipul realist (R) se caracterizează prin tendinţa de a se îndrepta spre acele activităţi care presupun manipularea obiectelor şi a instrumentelor.). investigare sub diverse forme şi în cele mai diverse domenii (biologic. social. iar paralelismul − de tratarea tipurilor în relaţie cu mediile de muncă. • Persoana de tip convenţional (C) se îndreaptă spre acele activităţi care se caracterizează prin manipularea sistematică şi ordonată a unor obiecte într-un cadru bine organizat şi definit. mecanice sau tehnice şi este satisfăcut de acele medii profesionale care necesită un nivel optim de dezvoltare a acestor aptitudini (şofer. tocmai pentru a face testabilă validitatea acestora. Descrierea itemilor CEI Cuprinde 60 de itemi. agent vânzări etc. poet. Cea mai simplă modalitate de a grupa şi identifica tipurile de interese este modelul hexagonal propus de Holland (1979). • Tipul întreprinzător (E) preferă să lucreze în echipă. fizic. dar şi în domeniul psihologiei muncii. • Tipul artistic (A) manifestă atracţie spre activităţile mai puţin structurate. Posedă aptitudini manuale. Are de obicei abilităţi matematice şi ştiinţifice şi preferă să lucreze singur pentru rezolvarea de probleme (medic. • Interesele de tip convenţional (C) presupun preferinţa pentru activităţi care necesită manipularea sistematică şi ordonată a unor date sau obiecte într-un cadru bine organizat şi definit. însă în primul rând cu scopul de a conduce. cultural etc. investigativ.). 67 . social. Tipul convenţional reuşeşte să se adapteze cu dificultate la situaţiile cu grad ridicat de ambiguitate şi care nu au descrise cerinţe clare (secretar. Fiecare scală are un număr de 10 itemi. muzică. design). simetrică şi paralelă. mai târziu. este oarecum particulară. din populaţie normală (non-clinică). cultural etc. Evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care implică o muncă foarte dificilă. terapeut etc. funcţionar public etc. Cele 6 tipuri de interese sunt determinate în funcţie de obiectul activităţilor preferate: date. aviator. fizic. care presupun o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie (poezie. idei. antreprenorial şi convenţional. Astfel: • Interesele realiste (R) se manifestă prin tendinţa de a se îndrepta spre activităţi care presupun manipularea obiectelor.). preferându-le pe acelea care îi pun în valoare abilităţile oratorice şi manageriale (manager.). • Interesele antreprenoriale se manifestă prin preferinţa pentru activităţi care permit iniţiativă şi posibilitate de coordonare a propriei activităţi sau a activităţii unui grup. • Interesele sociale (S) implică orientarea spre activităţi care necesită relaţionare interpersonală (preferinţa pentru predare sau pentru a ajuta oamenii să-şi rezolve diverse probleme). a maşinilor şi a instrumentelor. artistic. grupaţi în şase scale corespunzătoare celor şase tipuri de interese din teoria lui Holland: realist. Materiale necesare • Caietul testului • Instrument de scris • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată) Administrarea testului Chestionarul poate fi aplicat în variantele creion-hârtie şi soft. Populaţia pentru care poate fi folosit CEI Chestionarul CEI poate fi utilizat pentru persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 62 de ani.). sunt prezentate succint caracteristicile acestor tipuri. chimist.). Are abilităţi funcţionăreşti şi matematice. Scopul CEI şi domeniile sale de aplicare Chestionarul este destinat evaluării intereselor unei persoane. ). • Interesele investigative (I) presupun o atracţie pentru cercetare. scriitor etc. lucruri sau persoane. Mai jos. Autorul a realizat o descriere succintă a tipurilor. • Interesele artistice (A) se manifestă prin atracţie spre activităţile mai puţin structurate. cu a lui Gordon (1975) sau Welsh (1975). deşi similară cu a lui Adler (1939). El poate fi folosit în domeniul consilierii şi orientării în carieră. investigare sub diverse forme şi în cele mai diferite domenii (biologic. a dirija. Jung (1933) şi. bibliotecar. • Tipul social (S) este interesat de activităţi care implică relaţionare interpersonală. operator. este inspirată în special de literatura vocaţională. sculptor. decât să realizeze activităţi care necesită manipularea unor unelte sau maşini (profesor. ceea ce îl face potrivit pentru activităţi administrative. Persoanele care reprezintă acest tip sunt înzestrate cu abilităţi artistice şi imaginaţie (muzician.

în ordinea 68 . pentru acele interese care sunt cel mai puternic cristalizate. Spre exemplu. considerăm că nu există tipuri pure de personalitate. puteţi să reveniţi şi să vă modificaţi răspunsul la unii itemi. • Instrument de scris. pattern-ul este format dintr-un tip dominant. subiectul poate obţine scorul maxim 20 şi minim 0. vă rugăm NU luaţi în seamă: • că nu aveţi pregătirea necesară pentru a realiza o astfel de sarcină. I – Item. • Administrarea testului se poate face individual sau în grup. • 1 punct pentru opţiunea „Îmi este indiferentă” . • Dacă o anumită activitate vă este indiferentă. iar focalizarea pe apartenenţa unei persoane doar la una dintre aceste tipuri neglijează diferenţele individuale care ar putea avea o pondere mare în luarea deciziilor de carieră. cu tipul artistic etc. cu tipul întreprinzător. persoana va realiza scorul cel mai mare. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. • Pe parcurs. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în broşură. Instrucţiuni de aplicare: Persoana examinată va primi caietul cu itemii chestionarului şi un creion. Astfel. Considerăm că. Acestea vor deveni primele în pattern-ul de personalitate al persoanei. ordonate în funcţie de gradul de similaritate al persoanei cu acestea. Pentru fiecare dimensiune evaluată. Pentru a contracara acest efect. Persoana examinată este rugată să deschidă caietul cu itemii şi operatorul prezintă instrucţiunile: Cum veţi răspunde la acest chestionar… • Dacă o anumită activitate nu vă place. • Dacă o anumită activitate vă place. ÎNCERCUIŢI 1. Oprirea testării Chestionarul se completează fără limită de timp. Este foarte important: Când răspundeţi la aceşti itemi. Pur şi simplu. al treilea. Se calculează scorul total pentru fiecare dintre cele 6 dimensiuni Itemii sunt grupaţi astfel: ARTISTIC I 2 I 4 I 18 I 25 I 26 I 28 I 30 I 44 I 59 I 60 CONVENŢIONAL I 12 I 19 I 21 I 27 I 29 I 35 I 36 I 37 I 57 I 58 ANTREPRENORIAL/ÎNTREPRINZĂTOR I 9 I 10 I 17 I 24 I 31 I 41 I 46 I 49 I 53 I 55 SOCIAL I 3 I 6 I 11 I 20 I 23 I 39 I 42 I 45 I 50 I 54 REALISTIC I 1 I 5 I 14 I 15 I 22 I 32 I 34 I 40 I 43 I 51 INVESTIGATIV I 7 I 8 I 13 I 16 I 33 I 38 I 47 I 48 I 52 I 56 Notă. • 0 puncte pentru opţiunea „Îmi displace/nu-mi place” . aşa cum afirma Holland. iar examinatorul se asigură că instrucţiunea a fost înţeleasă. în ordinea similarităţii. o persoană poate să prezinte gradul cel mai mare de similaritate cu tipul social. • cât de mult aţi putea câştiga în urma realizării unei astfel de sarcini. De asemenea. şi din tipuri secundare. ÎNCERCUIŢI 0. Apoi i se spune: • Răspundeţi la itemi în ordinea în care vă sunt prezentaţi. după care urmează.Materiale necesare: • Chestionarul propriu-zis. cel pentru care persoana dovedeşte gradul cel mai înalt de similaritate. este util să considerăm că pattern-ul de personalitate al individului este dat de profilul de similaritate cu fiecare dintre cele 6 dimensiuni. ÎNCERCUIŢI 2. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea chestionarului. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. al doilea. Persoanei testate i se cere să urmărească exemplele oferite. răspundeţi gândindu-vă dacă acea activitate vă place sau nu vă place. Cotarea şi interpretarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 2 puncte pentru opţiunea „Îmi place”.

Caracteristici ale scalelor EMAS Anumite aspecte ale EMAS. EMAS. se iau în considerare doar primele tipuri de interese (pattern-uri diadice). situaţii ambigue şi situaţii de rutină zilnică. EMAS-T este o măsură a anxietăţii ca trăsătură.S) EMAS-S este un instrument creion-hârtie de autoevaluare a anxietăţii ca stare. vom avea un tip de interese dominant (cu cota cea mai mare) şi o serie de interese subsecvente. cât şi de către persoanele care doresc să-şi identifice interesele profesionale. situaţii periculoase din punct de vedere fizic. iar ceilalţi 10 măsoară componenta cognitivă a stării de anxietate. aşadar. Rezultă. 69 . pentru persoanele care doresc să se orienteze spre anumite cursuri de formare. cât şi din Canada. Modalităţile de răspuns au fost selecţionate astfel încât să includă o gamă variată de răspunsuri anxioase. Aceste scale oferă un set de instrumente pentru a evalua:  predispoziţia unui individ de a resimţi anxietate în patru tipuri de situaţii relevante pentru o gamă largă de experienţe. le conferă acestora utilitate atât pentru clinicieni. adolescenţi. Proprietăţile psihometrice ale chestionarului construit şi validat de noi ne îndreptăţesc să spunem că CEI este un instrument util pentru consilierea şi orientarea în carieră şi poate fi utilizat cu succes atât de către psiholog. Este un chestionar uşor de aplicat şi de scorat. atât din Statele Unite. CONCLUZII Chestionarul de evaluare a intereselor a fost conceput pentru a servi o categorie largă de populaţie: de la 16 la 62 de ani. scalele EMAS au fost construite şi standardizate pe populaţii variate. selectarea alternativelor educaţionale şi ocupaţionale optime. Descriere generală Scalele EMAS sunt compuse din trei părţi: Scala Stare (EMAS-S). Scala Stare (EMAS.  răspunsul anxios tranzitoriu. EMAS-T şi EMAS-P. studenţi. Respondenţii sunt rugaţi să evalueze pentru fiecare item modul în care se simt în acel moment. Pentru a controla efectele datorate ordinii itemilor. cu scopul de a le ajuta a lua o decizie în legătură cu schimbarea ocupaţiei actuale sau de a le ajuta să identifice care ocupaţii corespund intereselor lor. incluzând: adulţi. Scalele EMAS se bazează pe modelul interacţionist al personalităţii (Endler. pentru elevi şi studenţi care doresc să îşi aleagă traseul educaţional sau profesional. O altă caracteristică importantă a scalelor EMAS este multidimensionalitatea acestora. că.descrescătoare a similarităţii. iar EMAS-P evaluează percepţia respondentului asupra tipului şi a nivelului ameninţării percepute în situaţia în care se află la momentul respectiv. care măsoară diferite tipuri de anxietate. variind de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult). ordonate în ordinea descrescătoare a cotelor obţinute. Tendinţele de creştere a anxietăţii sunt evaluate prin raportarea la patru contexte situaţionale generale: situaţii de evaluare socială. Această abordare multidimensională a evaluării anxietăţii conferă o mai mare precizie în prezicerea răspunsurilor individuale de anxietate ca stare şi în înţelegerea pattern-ului individual al reacţiilor anxioase în diferite situaţii. Scala Trăsătură (EMAS-T) şi Scala Percepţie (EMAS-P).  percepţia individului asupra ameninţării situaţionale. Fiecare item este evaluat pe o scală în 5 puncte. pentru persoanele care au terminat şcoala dar care caută un loc de muncă. pentru fiecare persoană. incluzând atât itemi cognitivi. cât şi fiziologici. precum şi construirea scalelor. celelalte tipuri. cât şi pentru cercetătorii interesaţi de evaluarea anxietăţii. În plus. Cele trei scale individuale care compun EMAS sunt: EMAS-S. Această bază teoretică şi empirică oferă contextul pentru interpretarea rezultatelor testului şi pentru asocierea scorurilor obţinute cu alte arii ale funcţionării personalităţii. identificarea cauzelor insatisfacţiei academice şi profesionale.S este o măsură a anxietăţii ca stare. itemii celor două componente au fost distribuiţi în mod aleator. Identificarea intereselor reprezintă un aspect important deoarece permite: generarea alternativelor educaţionale şi profesionale. format din 20 de itemi. de moment. De regulă. dintre care 10 măsoară componenta emoţional-fiziologică a anxietăţii ca stare. Oferă posibilitatea explorării unui larg câmp al posibilităţilor ocupaţionale. 1983) şi au fost folosite într-o mare varietate de cercetări. militari şi populaţii clinice. Scalele Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS) Introducere Scalele Endler de Evaluare Multidimensională a Anxietăţii (EMAS) reprezintă un set de trei scale uşor de administrat. EMAS-S produce trei scoruri:  anxietatea ca stare emoţional-fiziologică. CEI poate fi utilizat pentru următoarele situaţii: pentru persoanele care se află în perioada procesului de luare a deciziei pentru o anumită carieră sau direcţie de studiu.

1983.P) EMAS-P este o măsură a percepţiei subiective a respondenţilor asupra tipului şi a intensităţii ameninţării activate de o anumită situaţie. Scala cuprinde patru tipuri de ameninţări: evaluare socială. Aceşti itemi furnizează informaţii valoroase legate de răspunsurile celor care completează chestionarele. Vă aflaţi într-o situaţie nouă sau ciudată. modelul pe baza căruia au fost construite aceste scale (Endler. Scala se prezintă ca un inventar de 60 de itemi format din 15 itemi de răspuns pentru fiecare dintre cele patru situaţii generale. pericol fizic. adulţi. membrilor Forţelor Militare Canadiene şi pacienţilor psihiatrici internaţi şi din ambulator. utilizatorii acestui test trebuie să înţeleagă principiile de bază ale evaluării. Oferirea şi garantarea confidenţialităţii ar trebui să contribuie la obţinerea unor răspunsuri sincere din partea celor care completează chestionarul. standardizarea. De asemenea. Înainte de administrarea scalelor. un client al unui birou de consiliere şcolară poate completa scalele. Scalele au fost administrate studenţilor. Scala Trăsătură (EMAS-T) EMAS-T este un chestionar de auto-evaluare creion-hârtie. care pot fi percepute ca fiind stresante. De exemplu. Fiecare item este evaluat pe o scală în cinci puncte. pericol fizic. Scalele EMAS nu sunt recomandate indivizilor care prezintă probleme de orientare temporalo-spaţială sau deficite severe. ambiguitate şi rutine zilnice. Aşadar. Respondenţii sunt rugaţi să indice modul în care percep situaţia în care se găsesc în acel moment. Instrucţiunile complete pentru cotarea manuală şi pentru cea computerizată sunt prezentate în capitolul doi. Populaţia respondentă Scalele EMAS pot fi folosite pentru a evalua o gamă variată de respondenţi. responsabilitatea pentru folosirea. există un al cincilea item care măsoară percepţiile legate de intensitatea ameninţării. Aceste tipuri de ameninţări corespund celor patru dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură. În plus. pentru acest tip de populaţie. limitele interpretării psihometrice şi modelul interacţionist al anxietăţii. Cei 15 itemi de răspuns urmează fiecăreia dintre cele patru descrieri ale situaţiilor. Indivizii care prezintă abilităţi de citire sub nivelul clasei a opta pot întâmpina dificultăţi în a răspunde la întrebări. ambiguitate şi rutine zilnice. Scalele EMAS reprezintă o măsură de auto-evaluare şi. Utilizatorii care nu sunt instruiţi în evaluare psihologică sau care nu sunt familiarizaţi cu aspectele metodologice legate de evaluarea anxietăţii trebuie să parcurgă literatura de specialitate relevantă în acest domeniu. Cele patru scoruri la subscale nu se adună. adulţilor cu niveluri educaţionale foarte variate. Populaţiile la care se pretează aplicarea scalelor 70 . Vă implicaţi în rutina dumneavoastră zilnică. În plus. consilieri şi alţi profesionişti calificaţi din domenii afiliate psihologiei. 4. pacienţi clinici şi persoane vârstnice. prin încercuirea unui număr din scala în cinci puncte. elevilor. şi să descrie situaţia fenomenologică la care au făcut referire când au completat chestionarul. 2. 3. în consecinţă. Cele patru dimensiuni situaţionale ale EMAS-T sunt: 1. cu toate că scalele EMAS pot fi administrate şi cotate cu uşurinţă de asistente medicale. În context de cercetare. nu sunt recomandate indivizilor care nu vor sau nu pot să coopereze şi să răspundă sincer la întrebări. Scala EMAS-P conţine şi trei întrebări deschise. Întrebările deschise cer respondentului să descrie situaţia şi să dea detalii despre orice aspect al situaţiei care este perceput ca fiind ameninţător. această secţiune a EMAS-P furnizează posibilitatea indispensabilă de a controla manipularea. înainte de utilizarea scalelor. respondenţii trebuie să vorbească în mod fluent limba engleză. Vă aflaţi în situaţii în care vă confruntaţi sau sunteţi pe cale să vă confruntaţi cu un pericol fizic. nu există etaloane sau studii de validitate. privitoare la baza teoretică. evaluate de EMAS-T. potenţialii utilizatori trebuie să se familiarizeze cu informaţiile oferite în acest manual. inclusiv adolescenţi. Aceste întrebări permit respondenţilor să identifice aspecte specifice legate de situaţia lor din acel moment. interpretarea şi comunicarea rezultatelor trebuie să fie asumată. 1985). care variază de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult). dimensiunea cognitivă a anxietăţii ca stare şi  nivelul total al anxietăţii ca stare. referindu-se la situaţii de viaţă sau la conflicte familiale prin care trece. făcând referire la faptul că se află în consiliere sau. Scala de Percepţie (EMAS. dimpotrivă. din situaţia în care se află individul la momentul respectiv (Flood & Endler. Calificările utilizatorului În general. adică nu există un scor total al anxietăţii ca trăsătură. Itemii se evaluează pe o scală în 5 puncte care variază de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult). proprietăţile psihometrice şi limitele scalelor EMAS. Endler & Edwards. EMAS-T produce patru scoruri separate ale anxietăţii ca trăsătură pentru fiecare individ: evaluare socială. de un profesionist cu pregătire aprofundată în domeniul evaluării psihologice. potenţialii utilizatori trebuie să cunoască şi să adere la standardele prescrise de APA (1985) privind folosirea testelor psihlogice. În plus. care măsoară patru dimensiuni situaţionale ale anxietăţii ca trăsătură. Vă aflaţi în situaţii în care sunteţi evaluat de alţi oameni. în cele din urmă. 1980).

există acum şase aspecte ale anxietăţii ca trăsătură.S.P sunt incluse în formularele pentru auto-cotare.T include trei noi scale: Separare (SA). EMAS-Trăsătură (EMAS-T) şi EMAS-Percepţie (EMAS. Întrebările scalei EMAS.dezvăluire către familie (SDFA) şi Auto. este important ca scalele să fie admininistrate în ordinea corectă. Rogers & Chissom. Fishburne.T şi EMAS. Pentru a ne asigura că marcarea răspunsurilor se transferă pe foaia de răspuns. Timpul Toate cele trei scale EMAS (EMAS. Cu toate acestea.S şi EMAS. este reactivă la contextele situaţionale şi. Există două formulare pentru fiecare modalitate de cotare: formularul EMAS. EMAS. de asemenea.S) nu a fost modificată.P) pot fi completate în aproximativ 25 de minute de către un respondent tipic.P). cât şi computerizat. (c) situaţiile ambigue. Scalele EMAS pot fi aplicate atât individual. ca implicând anxietatea legată de auto-dezvăluire.P. anxietatea ca trăsătură şi percepţia ameninţării situaţionale. ca implicând anxietatea de separare. Există etaloane pentru populaţia americană şi canadiană. În consecinţă. EMAS. incluse în SAS. Auto. Scalele EMAS. Auto-dezvăluirea este măsurată aşa cum apare.SAS Percepţie (SAS. rezidenţilor unor centre pentru persoane vârstnice şi unor pacienţi cu diagnostice psihiatrice.S. care pot fi evaluate utilizând atât EMAS. Aşadar. (d) rutinele zilnice. Proceduri Respondenţii trebuie să completeze datele demografice solicitate.P). cât şi EMAS. Scalele EMAS de anxietate socială (EMAS-SAS) Scala EMAS. trebuie completată prima. este necesară o apăsare fermă în momentul marcării răspunsului. se continuă cu EMAS. Fiecare subscală poate fi cotată atât manual.S şi EMAS. pentru a încuraja indivizii să răspundă cât mai sincer. şi percepţia situaţiei.T şi EMAS.S).T sau EMAS-P.SAS care evaluează anxietatea ca trăsătură (SAS.dezvăluire către prieteni (SDFR). (b) pericolul fizic. care au un nivel al abilităţilor de citire cel puţin corespunzător clasei a opta (Kincaid. Scala EMAS-S. Scala EMAS care măsoară anxietatea ca stare (EMAS.S şi formularul EMAS-T/EMAS-P.Scalele EMAS reprezintă un instrument creion-hârtie uşor de administrat care măsoară anxietatea ca stare.P) are două subscale noi: percepţia situaţiei. Ordinea corectă pentru administrarea scalelor este următoarea: se începe cu EMAS-S. folosind formularele auto-cotabile. cât şi în relaţie cu prietenii apropiaţi. 71 . atât în relaţie cu membrii familiei. care măsoară anxietatea ca stare.T/EMAS. Scalele au fost administrate unor adulţi cu diferite niveluri educaţionale. să citească instrucţiunile şi să răspundă la scale în ordinea specificată (EMAS. Scala EMAS. cât şi în grup. unor elevi şi unor studenţi de asemenea. 1975).T de Evaluare Socială (ES) şi subscale care evaluează anxietatea ca trăsătură în două domenii adiţionale . internaţi şi din ambulator. scala SAS. Scalele pot fi folosite atât pentru populaţii normale. Uşurinţa administrării testului va facilita utilizarea acestuia atât în contexte practice. cât şi pentru populaţii clinice.P referitoare la intensitatea percepută a ameninţării din situaţia respectivă şi la anxietatea în situaţii de evaluare socială sunt. nu sunt necesare instrucţiuni de cotare separate. De reţinut faptul că foile de cotare pentru EMAS.SAS: (a) evaluarea socială.T) încorporează subscala EMAS. folosind foile de răspuns scanabile. În timpul admininistrării în grup. scalele au fost administrate unor membri ai Forţelor Militare Canadiene.anxietatea de separare şi anxietatea legată de auto-dezvăluire. Administrarea scalelor EMAS se compune din trei subscale separate: EMAS.P pot fi completate în mai puţin de 10 minute. cât şi de cercetare. în consecinţă. Toate cele trei scale pot fi administrate împreună sau EMAS-S poate fi aplicată fără EMAS.Stare (EMAS. trebuie furnizate condiţii adecvate de intimitate.T şi se încheie cu EMAS-P. (e) separarea şi (f) auto-dezvăluirea (către familie şi prieteni).

Pericolul fizic. pentru a se asigura că testul este completat în mod adecvat şi pentru a asigura intimitatea şi independenţa răspunsurilor. Formularele EMAS-SAS pot fi completate de către un respondent oarecare în aproximativ 15 minute. echipaje medicale în situaţii de urgenţă. De asemenea. deoarece este o măsură a anxietăţii ca stare şi este reactivă la contextul situaţional. cât şi în scop predictiv. (e) SAS-P. pentru a prezice nivelul stării de anxietate într-o situaţie percepută ca stresantă de către subiect. (b) EMAS-T. Ambiguitatea. scalele EMAS dovedindu-şi utilitatea în special pe anumite populaţii. forţele de poliţie. Implicaţii practice şi de cercetare sunt multiple. Dacă instrumentul este administrat în grup. În concordanţă cu modelul multidimensional al anxietăţii. Scop EMAS şi EMAS-SAS sunt utilizate atât în scop diagnostic. Separarea. Autodezvăluirea. Cel care administrează testul trebuie să rămână disponibil şi în timpul testării. (c) EMAS-P. pacienţi programaţi pentru intervenţii chirurgicale etc. pentru a răspunde la întrebări. Concluzii Scalele EMAS şi EMAS-SAS s-au dovedit a fi instrumente cu un nivel ridicat de fidelitate şi validitate în evaluarea anxietăţii ca stare şi ca trăsătură pe populaţia din România. a stării de anxietate. apoi (b) SAS-P. Este important ca scalele să fie administrate în ordinea adecvată. pentru a evalua nivelul anxietăţii ca stare şi ca trăsătură. scalele EMAS şi EMAS-SAS sunt capabile să distingă între dimensiuni diferite ale anxietăţii ca trăsătură. Ordinea corectă pentru administrarea scalelor EMASSAS este: (a) SAS-T. Acestea măsoară şase dimensiuni distincte ale anxietăţii ca trăsătură: Evaluarea socială. forţe de intervenţie specială. Dacă administraţi itemii EMAS-S. precum şi o dimensiune separată. Dacă doriţi să administraţi întregul set EMAS împreuna cu EMAS-SAS. Rutinele zilnice.Subscalele EMAS şi EMAS-SAS EMAS EMAS-S (Anxietatea ca stare) • Cognitivă (C) • Emoţional-fiziologică (EF) EMAS-T (Anxietatea ca trăsătură) • Evaluare socială (ES) • Pericol fizic (PF) • Situaţii ambigue (AM) • Rutine zilnice (RZ) EMAS-P (Percepţia ameninţării) • Evaluare socială (ES) • Pericol fizic (PF) • Situaţii ambigue (AM) • Rutine zilnice (RZ) • Ameninţare (A) EMAS-SAS SAS-T (Anxietatea ca trăsătură) • Separare (SA) • Auto-dezvăluire către membrii familiei (SDFA) • Auto-dezvăluire către prieteni apropiaţi (SDFR) • Evaluare socială (ES) SAS-P (Percepţia ameninţării) • Separare (SA) • Auto-dezvăluire (AD) • Evaluare socială (ES) • Ameninţare (A) Administrare și cotare Ca şi EMAS. care se pot confrunta cu situaţii specifice generatoare de anxietate (de exemplu. EMAS-SAS este un instrument creion-hârtie de auto-evaluare uşor de administrat. ordinea este următoarea: (a) EMAS-S. scalele 72 . care poate fi administrat individual sau în grup.). (d) SAS-T. sportivi de performanţă. este importantă oferirea unei intimităţi care să permită respondenţilor să răspundă deschis şi sincer. trebuie să oferiţi spre completare această scală înaintea oricărei scale EMAS-SAS.

scala S-Anxiety poate de asemenea să fie folosită pentru a evalua cum s-au simțit în trecutul recent și chiar prognoza cum se vor simți într-o situație specifică probabilă în viitor sau într-o varietate de situații ipotetice. Completarea sa avînd nevoie de aproximativ 10 minute. fără limită de timp. Scorurile obținute la Scala S-Anxiety cresc ca răspuns în cazul expunerii la pericole fizice li stres psihologic și descresc ca rezultat al terapiei de relaxare. Forma destinată copiilor State Trait Anxiety Inventory for Children (STAIC) măsoară anxietatea copiilor de gimnaziu şi furnizează norme în acest sens pentru nivelul claselor a IV-a.persoana evaluată este capabilă să înţeleagă în totalitate itemii şi instrucţiunile inventarului. . Afost de asemenea folosit cu succes şi în măsurarea nivelelor anxietăţii la copiii din clasele I-III.a fost identificată drept indicator precis al schimbărilor în anxietatea tranzitorie trăită de către clienții și pacienții unor centre de consiliere. cum ar fi iminența unei intervenții chirurgicale.nu sunt situaţii de testare care pot induce răspunsuri distorsionate persoanei intervievate. tensiune. prin evaluarea modificărilor în simptomatologia anxioasă. Examinatorul trebuie să se asigure că: . Administrare şi scorare A fost dezvoltat pentru a oferi specialistului un instrument uşor de administrat şi obiectiv.EMAS pot fi utilizate pentru evaluarea anxietăţii ca stare şi ca trăsătură în cazul persoanelor cu diagnostic de tulburare anxioasă. Scala S-Anxiety conține 20 de enunțuri care evaluează cum se simt respondenții chiar acum . în ceea ce priveşte anxietatea ca stare şi ca trasătură. Scorare 73 . sau orice fel de alte substanţe care pot compromite rezultatul evaluării.a fost utilizată pentru examinarea liceenilor. Inventarul conține scale separate pentru măsurarea anxietății ca stare și ca trăsătură. Scala TAnxiety conține 20 de enunțuri care evaluează cum se simt respondenții în general. - Scala T-Anxiety: .respondentul nu se află sub efectul utilizării de medicamente.persoana are o bunăstare fizică şi emoţională. CURS 13 Inventarul De Evaluare A Anxietății Stai Prezentare generală State-Trait Anxiety Inventory (STAI) a fost folosit intensiv în studiul și practica clinică. nervozitate și îngrijorare. . s-a dovedit utilă pentru identificarea persoanelor cu cu nivel mare al anxietăţii nevrotice şi pentru selecţia indivizilor implicaţi în experimentele psihologice. interviuri pentru angajare sau teste școlare de importanță majoră. Scala S-Anxiety: . psihoterapie și ai unor programe de modificare a comportamentului. modificării comportamentale precum și tratamentului dependenței de droguri. Principalele calități evaluate de scala STAI S-Anxiety sunt sentimentele de neîncredere. consilierii. psihiatrie sau din zona educaţională. care manifestă diferenţe la nivelul motivaţiei şi energei. Etaloanele sunt realizate în funcţie de gen atât pentru adulţi normali cât şi pentru pacienţi cu probleme psihiatrice şi pentru pacienţi ai chirurgiei. alcool. În plus față de evaluările asupra modului în care se simt oamenii chiar acum. psihosomatic și psihiatric. Poate fi administrat individual sau în grup. a fost folosită în cuantificarea nivelului S-Anxiety indus prin experimente de laborator sau prin trăirea unor situații stresante inevitabile de către subiect în viața de zi cu zi. chirurgical. droguri. a V-a şi a VI-a. Inventarul STAI a fost adaptat în mai mult de treizeci de limbi pentru cercetări transculturale şi pentru uz clinic. studenților și recruților militari pentru probleme de anxietate. tratamente dentare. . în acest moment. Populaţia căreia ăi poate fi administrat este formată din adulţi şi adolescenţi. Administrarea şi scorarea poate fi făcută şi de o persoană fără pregătire în domeniu dar interpretarea necesită a fi făcută de o persoană cu formare în psihologie. cât și pentru evaluarea rezultatului imediat și de durată al psihoterapiei. a fost utilizată pentru evaluarea nivelului anxietății clinice în cazurile de tratament medical. precum şi pentru testarea eficacităţii intervenţiilor psihoterapeutice.

. raport de resurse şi raport de grup. . scorurile scăzute la : testarea realităţii.foaia de răspuns. 74 . .broşura de testare. rezolvarea de probleme. . ori efectuarea unui interviu de profunzime centrat pe simptomele resimţite de subiecţi în legătură cu anxietatea. Administrarea Aspecte de care trebuie să ţină seama practicienii: . raport de dezvoltare. Scorurile brute nu au semnificaţie în sine ci sunt interpretate de specialist prin raportarea la etalon. . Componentele cele mai valide şi fidele ale inteligenţei emoţionale par a fi: . precum şi ai bunăstării emoţionale globale. compiuterizat. un scor ridicat semnifică absenţa anxietăţii. este surmenat sau prezintă o astfel de incapacitate. Scorurile pot varia între 20 şi maxim 80. . . dacă este administrat în mai multe sesiuni.nu trebuie aplicat decât după ce s-a explicat scopul. fax). Pe lângă coefientul de inteligenţă emoţională. Reuven Bar-On. Concluzii EQ-i a fost conceput iniţial în 1980 ca model psihometric şi indicator empiric a-l conceptului de inteligenţă emoţională. Un scor de 4 indică prezenţa unui nivel ridicat de anxietate. ca indicator general.instrument de scris.când EQ este utilizat pentru a evalua eficacitatea unui tratament. decât oricare din aceşti indicatori trataţi separat. Scorurile T sunt transformări normalizate lineare ale scorurilor brute. în grup. Individul care funcţionează bine. A fost construit de Dr. Nu există limită superioară de vârstă. care este măsurată de coeficientul de inteligenţă emoţională (EQ).scorurile EQ se pot schimba în timp. inventarul trebuie aplicat înaintea începerii tratamentului. atunci când sunt combinaţi cu coeficienţii IQ.Fiecare item al STAI are o valoare cuprinsă între 1 şi 4.asertivitatea.conştiinţa de sine emoţională. iar timpul de completare este de aproximativ 30-40 de minute. care are succes şi este sănătos emoţional este cel care posedă un grad suficient de inteligenţă emoţională şi un coeficient EQ mediu sau peste medie. Se poate administra individual. Populaţia careia îi poate fi administrat EQ Poate fi administrat indivizilor de ambele sexe care au împlinit cel puţin 16 ani. Analizele statistice efectuate pe ultima versiune a testului indică faptul că toate componentele factoriale ale acestui concept sunt determinanţi puternici ai aptitudinii unei persoane de a gestiona probleme cotidiene. Raportarea se poate efctua prin patru tipuri de rapoarte: raport individual rezumativ. . Coeficienţii de inteligenţă emoţională (EQ). toleranţa la stres şi controlul impulsurilor. creează probleme în adaptarea la mediu a persoanei evaluate. Scorurile T furnizează infirmaţii care compară scorurile scalelor unui individ cu scorurile subiecţilor care compun eşantionul normativ. Pentru acei subiecţi T de peste 65 este indicată o atenţie sporită şi eventual repetarea aplicării chestionarului după o perioadă de timp. odată cu cu îmbunătăţirea sau deteriorarea deprinderilor care produc respectivele scoruri.să îşi aplice sieşi sau să se antreneze în administrarea instrumentului înainte de al utiliza într-un context profesional.trebuie aplicat pe cât posibil într-o singură sesiune. la distanţă (poştă. iar respondentul şi-a dat consimţământul informat. dau indicaţii mai bune asupra inteligenţei generale a unei persoane şi oferă aşadar indicaţii mai bune asupra potenţialului acesteia de a reuşi în viaţă. nu trebuie să treacă mai mult de câteva zile între sesiuni. În cercetare este de preferat să fie folosite scorurile brute sau scorurile T. Materiale utilizate .nu trebuie aplicat când respondentul este sub stres extrem. Inteligenţa generală este compusă din inteligenţa cognitivă. psiholog clinician şi a fost prezentat la Convenţia Anuală a American Psychological Association de la Toronto din August 1996. Pentru restul de 10 itemi ai S-Anxiety şi 9 itemi ai T-Anxiety.respectul de sine. . Inventarul are 133 de itemi. odată cu diverşii factori aflaţi în schimbare în viaţa respondentului. care este măsurată cu ajutorul coeficientului de inteligenţă (IQ) şi inteligenţa emoţională. pentru 10 itemi ai S-Anxiety şi 11 itemi ai T-Anxiety. . Inventarul De Evaluare A Inteligenţei Emoţionale (Eq-I) Prezentare generală Acest instrument este rezultatul a 17 ani de cercetare.este lipsit de etică utilizarea doar a rezultatelor testului pentru selecţia candidaţilor.

oricare. fără a deveni dependenţi de ceilalţi. flexibili. un arbore care nu exista in realitate. Renee Stora): 1. la nevoie. nu foarte puternic ascutit este de preferat sa nu se foloseasca guma. “Deseneaza un arbore. dar sa nu fie brad. . poate indica coerent şi cu precizie punctele puternice şi punctele slabe în epectrul global al inteligenţei emoţionale.testarea realităţii. EQ şi-a demonstrat capacitatea de a evalua capacitatea de a evalua inteligenţa emoţională. tocmai pentru a putea surprinde revenirile subiectului si modificarile aduse de acesta desenului initial (lucru valabil pentru toate testele de desen) nu se vor lasa la indemina subiectului rigle sau alte instrumente ajutatoare. . chiar daca nu toti subiectii se simt obligati sa deseneze fructe. aceea de a desena un arbore fructifer.controlul impulsurilor.” fiecare arbore . se poate observa ca unii intorc foaia pentru a desena pe sensul lungimii ei. Astfel. cum doresti. Oamenii inteligenţi emoţional sunt oameni capabili să îşi recunoască şi să-şi exprime emoţiile. Aceşti oameni sunt sunt în general optimişti. S-a demonstrat într-un mod adecvat faptul că EQ este un instrument valid şu fidel.” 4.empatia. dar nu un brad” 2. .optimismul.. cum doresti. CURSUL 14 . totusi prezenta acestora in desen este semnificativ crescuta atunci cind se 75 . . instructajul propus de Stora elimina sugestia folosita de Koch. “Deseneaza un arbore. aşa cum a fost ea concepută şi definită de către autor. .flexibilitatea. asigurindu-l. se poate totusi utiliza si varianta desenarii pe doua coli suprapuse intre care se afla o coala de indigo. sunt indivizi care sunt caracterizaţi de respect de sine. Pe baza mai multor ani de cercetări efectuate. cu ochii inchisi. ci poate fi de asemenea utilizat pentru a evalua schimbările care intervin în timp.TESTE PROIECTIVE Testul Copacului Instructaj (cf.rezolvarea de probleme.relaţionarea interpersonală.” 3. oferita subiectului in sensul latimii ei se va folosi un creion de duritate potrivita. Acest lucru nu va fi corectat sub nici o forma. fără să îşi piardă controlul.fericirea. .toleranţa la stres. . Ei sunt capabili să înţeleagă sentimentele celorlalţi şi sunt capabili să întemeieze şi să menţină relaţii interpersonale reciproc satisfăcătoare şi responsabile.responsabilitatea socială. un arbore imaginar.autoactualizarea. . subiectul trebuie incurajat sa deseneze cit de bine se pricepe. ajutând astfel la identificarea deprinderilor emoţionale care necesită îmbunătăţire. capabil să măsoare ceea ce a fost proiectat să măsoare. ca nu abilitatile sale artistice ne intereseaza este de dorit sa nu fie folosite cuvinte care sa induca anumite maniere de a desena chiar si in cazul subiectilor anxiosi. EQ-i nu furnizează doar un profil detaliat al gradului actual şi al configuraţiei actuale de inteligenţă emoţională. nu se vor da nici un fel de lamuriri suplimentare legat de felul in care deseneaza subiectul. pentru ca el are semnificatia sa in interpretarea desenului. .desenat pe o coala alba separata de format A4. . Aceste informaţii pot ajuta la precizarea aptitudinii unei persoane de se adapta şi de a reuşi în diverse arii din viaţă. realişti şi au succes în rezolvarea problemelor şi în gestionarea stresului.independenţa. care cer asigurari repetate si precizari legate de instructaj. . Rezultatele cercetărilor sprijină concepţia conform căreia inteligenţa emoţională oferă o viziune comprehensivă a aptitudinii globale adaptative şi a înclinaţiei unei persoane spre succes. de o viziune pozitivă privind propria persoană şi care sunt capabili să îşi actualizeze capacităţile potenţiale şi să ducă vieţi foarte fericite. “Deseneaza un arbore de vis. “Deseneaza un alt arbore. pentru o persoană evaluată. oricare. cum doresti.

presupune grija pentru impresia facuta celuilalt.persoanele anxioase care in general au tendinta sa se aseze “ghemuiti” pe marginea scaunului.al doilea arbore poate fi identic cu primul sau poate fi foarte diferit .Pozitia stinga tendinta centru .pagina este divizata in patru parti in sensul inaltimii – semnificaţii diferite în interpretare Pozitia in plansa a arborelui (pagina .simbolul Sinelui .copac de dimensiuni mici . totusi. ritualuri.partea stinga a desenului se raporteaza la subiect. desenul bradului comporta includerea unor forme ascutite ce sugereaza agresivitate.mult mai relaxat.Pozitie centru tendinta stinga / Pozitie centru tendinta dreapta . fata de mama si fata de ceea ce reprezinta imaginea ei. conform simbolismului deja intilnit. Pentru intepretare trebuie tinut seama de nuanta precizata prin inclinarea catre dreapta sau catre stinga.relatia cu spiritualul.subiectul este familiarizat cu sarcina si examinatorul . dar si un deficit in relatia cu realitatea. sprijinita de obiceiuri.reduce cenzura realitatii. un echilibru intre sine si ceilalti. la spatiul lui vital. chiar si pentru tarile in care nu este un fruct obisnuit) . 3. la interactiunea cu ceilalti . primul pacatos.Dubla dorinta de protectie si independenta in cadrul unui anturaj protector. fiind in relatie directa cu spatiul pe care subiectul intelege sa-l ocupe in mediul sau de viata . a inconstientului) cu zona superioară (a constiintei elaborate. a teluricului.persoanele extraverte. . dezvoltarea constiintei. cum a desenat (tipul de linii folosite.interzicerea desenarii unui brad pentru a elimina influenta stereotipiilor scolare (in care pomul de Craciun este frecvent solicitat).compromis intre dorinta initiala si realitatea obiectiva Interpretare .interpretata prin raportare la gestica subiectului. etc) Simbolismul spatial . felul in care a inteles sa trateze partile componenete.Pozitia stinga pura . de a se manifesta in medii familiare lui .aspecte relevante: 1.un arbore care umple intregul spatiu al foii înaltimea totala a copacului este masurata din virful radacinilor (eventual linia solului) si până in vârful coroanei .ramine la alegerea subiectului daca va reproduce imaginea initiala sau va alege sa deseneze o alta .Dorinta de a gasi un acord.deopotriva un aspect pozitiv si unul negative o plasarea in zona superioara a desenului . catre viitor. la teluric. eventuale hasuri. etc). la care trebuie sa se adapteze fara sa fi fost pregatit in prealabil . a spiritualului) o fiecare din aceste contrarii .dorinte nesatisfacute ale subiectului si modul in care el opereaza compromisul intre aceste dorinte si realitate . de a semana. temperata de expresia “cum doresti” . telluric (ex. Miscarea progresiva de la stinga spre dreapta corespunde unei directionari catre lumea exterioara. la retragere. in plus. trunchi. sa gesticuleze foarte putin si cu miscari reduse ca amplitudine .al treilea arbore . gesticuleaza amplu. etc.bidimensionalitatea foii conserva simbolismul spatial al crucii (stinga-dreapta si sus-jos) . nu considerata ad-literam Marimea arborelui .!!! schema trebuie folosita cu precautie in interpretare. intra deschizind larg usa . raporturile dintre acestea. ceea ce in mod evident poate bruia interpretarea .“arbore de vis” . lasind sa iasa la iveala straturi reprimate ale personalitatii. corecturi. mai putin inhibat si cenzurat .solicita in mod expres un arbore fructifer (cel mai frecvent arbore desenat in aceste conditii .marul. faptul ca in desenul sau subiectul trebuie sa respecte o schema general valabila a arborelui (coroana.Pozitia centru strict .cind scriem.divizata in patru parti in senul inaltimii si in sensul largimii) . de a prelua conceptiile anturajului. trecut. care de regula vorbesc foarte tare.primul arbore investigheaza comportamentul subiectului plasat in fata unei sarcini neobisnuite.al doilea arbore . .Dimensiunea verticala a foii uneste zona inferioara (a instinctelor.: starile hipomaniacale ce apar o data cu pierderea obiectului iubirii . ramuri. unde in pagina a desenat subiectul (simbolismul spatial).pierderea relatiei cu mama) o partea inferioara a foii se raporteaza la materie.) il forteaza pe acesta sa-si modifice intr-o anumita masura tendinta initiala . istorie personala .partea dreapta . ce anume a desenat subiectul (dincolo de “arbore”. la lume. 76 . Eul profesional al subiectului .Nevoia de a sistematiza cu o anumita rigoare si chiar rigiditate.Eul intim al subiectului. cit si in sensul demonic (craniul lui Adam.exemple: . deci implicit un control al pulsiunilor interpretat ca reprezentind Eul social. atit in sensul de spatiu fertil (“Pamintul Mama). modul lui de a fi. cuvintul “alt” induce o suficienta idee de diferenta. 2.Acrosaj ambivalent la trecut.cerinta expresa de a modifica desenul in raport cu primul arbore poate avea un efect de sugestie. se afla ingropat la picioarele Crucii) Semnificatiile atasate dimensiunii orizontale pot fi mai bine intelese prin raportare la actul scrierii .la mediul social. prin indepartarea de spatiul inferior. sensul miscarii este de la stinga catre dreapta . introversie. . cele cu tendinte hipomaniacale.crucea .

copilul va parcurge o serie de etape de-a lungul carora modalitatea de a desena se va rafina progresiv si va capata individualitate . Particularităţi de vârstă . .Reprima anumite tendinte. d. • Ramuri in unghi drept (“in vinclu”). alte semn grafice (crucea.Dificultate de a stabili contacte.reprezinta activitatea. ele indica tandrete. prin urmare se leaga de capacitatea de a accepta o anumita ordine ( !!! ea apare in desenele a 75% dintre subiectii normali. care nu au un sol comun .Imaginatie. 4.Impresie de abandon cu depresie si auto-acuzare.florile sint elementul cel mai perisabil din structura arborelui.Sentimentalism. poate de asemenea semnifica imaginatie. 6.Comportament infantil. Lipsa ramurilor . • Inaltimea trunchiului mai mare decit inaltimea coroanei. .Pot simboliza “el si celalalt” (vezi pozitia in pagina si traseele utilizate pentru a putea interpreta) 3. sprijinita pe ramuri. in vreme ce doar 18% dintre psihotici o deseneaza) .toate aceste elemente componente + raporturile dintre ele – semnificaţii specifice Comportamente in raport cu consemnul 1. ca rezultat al cresterii. 5. nu urmeaza consemnele date. este elementul perisabil. Trebuie observata structura liniilor si directia lor pentru a putea preciza ce anume este respins. Dupa Stora.Pozitie sus .fructele. dar care reapar in cazul unor stari nevrotice care implica mecanisme de regresie.releva separarea intre sus si jos. intre viata constienta si viata inconstienta.linia solului. nu apare intotdeauna in desen .rol de intermediar .coroana (frunzisul) . flori si fructe . discernamint. laolalta cu ramurile. Cerc la baza trunchiului . dar de asemenea poate semnifica uneori o mama insecurizanta. semn de inteligenta. Eventual. • Forma-floare sau discul heliotrop. simetrii) Simbolismul arborelui . si coroana. 2. 7. hasurarile (innegririle). narcisism . ele poot indica si grija pentru aparenta. contururile trunchiului reprezinta modul in care subiectul abordeaza. Instabilitate si cautare a stapinirii de sine. ele se mentin pina tirziu in cazul debililor mental si chiar toata viata la imbecili .Compenseaza depresia prin excitatie.aspecte frecvent intilnite pâna la 7 ani: • Trunchi dintr-o singura linie (uniliniar). forme care dispar in mod normal odata cu debutul scolaritatii. Atitudine de refuz sau defensiva.7-8 ani. pot indica fie o atitudine pragmatica. dorinta de a se impune celuilalt. Depasiri (iesirea desenului in afara spatiului foii) – semnificaţii distincte în funcţie de sensul depăşirii Simbolism grafic (tipurile de linii folosite de subiect in tratarea temei. gindirea. La Koch. depresie. ceea ce este trait. Impresie de non-valoare.desenele realizate in acest interval de vârsta corepund asa-numitelor forme primare. • Coroana balon. viata cotidiana. isi urmeaza afectivitatea. 8. Intoarcerea foii: Foaia oferita in sensul inaltimii este intoarsa de subiect pe latimea ei . Continuturi Diverse .Nevoie de a se sprijini pe autoritate.Spirit independent. la baza (asemenator bradului).schema comuna a arborelui cuprinde radacina.nivelului instinctual.Dorinta de a se simti protejat pentru a-si gasi securitatea intr-un mediu ingust si bine delimitat. fiind inaccesibile vederii. Peisaj . Se simte insuficient. desi existenta lor nu poate fi pusa la indoiala o trunchiul.Pozitia dreapta . Arbori multipli (doar doi arbori) . desenarea sa arata curiozitatea pentru ceea ce este ascuns. trunchiul cu ramurile. 77 . cel mai putin supus schimbarilor o coroana.Pozitie jos . capacitatea de a reflecta asupra experientelor traite. cu frunze si floriâ o radacinile se afla asezate sub pamint. Impresia de a fi pierdut obiectul iubirii. ea poate sau nu sa includa in structura sa frunze. marimea in raport cu trunchiul indica existenta unei angoase care poate duce pina la patologie . Mai multi arbori pe aceeasi foaie.între 4 . chiar trairi in vis (eventual cu rol compensator) .desene intentionate ale arborelui – rar întâlnite inaintea vârstei de patru ani . sentimentalism. se relationeaza cu lumea externă . formeaza elementul stabil. plasata intre radacini si trunchi.obiecte adaugate desenului arborelui . corecturile care intervin in desen.rădăcina corespunde partii celei mai primitive si mai putin personale a personalitatii individului . Ambitie.. pulsional.trunchiul . ratiunea. stabilitatea.zona intelectului – viata intelectuala. fie o predominanta a principiului placerii (infantilism la adulti) . Umbra proiectata de arbore pe sol . • Ramuri implantate pina jos. croseta).

mod de administrare: individual / colectiv Instructaj: ”Pe această foaie tu vei desena un om.11 ani: • Ramuri dintr-o singura linie. gravuri pe perete. mai jos de 69. dar nu trebuie influenţat.caracteristicile de poziţionare a persoanelor în desen .pentru fiecare item – 1 punct dacă este prezent în desenul copilului.I. etapa I: desenul este clasificat în una dintre următoarele categorii: .se aplică începând cu vârsta de 4-5 ani.mărimea persoanelor 78 .• Stereotipii . Goodenough (Testul Omuleţului) Prezentare generală .2. • Inaltimea trunchiului egala cu inaltimea coroanei.1. când copilul devine capabil să închidă conturul unei linii .persistenta acestor forme primare dincolo de vârsta normala poate indica un retard in dezvoltarea intelectuala si / sau afectiva sau regresia de vârsta a subiectului. • Colorarea in negru a frunzelor si fructelor pentru evidentierea lor.probă de dezvoltare genetică bazată pe desen .apecte frecvent intilnite intre 7 . = raportul dintre vârsta mentală şi vârsta cronologică înmulţit cu 100.se calculează Q.punctaj maxim: 51 de puncte . chiar dacă acesta nu i-a reuşit vom cota desenul cu un punct şi-l von considera încadrându-se în categoria A .punctajul obţinut se raportează la un etalon prin care se determină vârsta mentală a copilului . i se va răspunde: ”Faci tot ce vrei tu!’’ Cotarea desenului: .sub 20 – idioţie Testul FAMILIA Aspecte relevante: .110-119 – inteligenţă lejer superioară .20-49 – imbecilitate .categoria B: desenele care sunt cotabile . nu pierde timpul şi desenează cât mai bine. • Innegrirea trunchiului. întârziere mentală . tablouri cu oameni o la orice întrebare.70-79 – zona marginală a insuficenţei (cuprinde cazuri de încetineală intelectuală până cel mai adesea la cazuri de debilitate) .desenele care pot fi recunoscute ca tentative de reprezentare a corpului uman oricât de grosolane ar fi ele . Testul Lui F.120-138 – inteligenţă superioară . fiind foarte important să se evite orice sugestie o testul să se desfăşoare astfel încât copilul să nu aibă la îndemână ilustraţii.categoria A: desenele nerecognoscibile. Clasificarea nivelurilor QI: .80-89 – încetineală intelectuală nonasimilabilă debilităţii .90-109 – inteligenţă normală sau mijlocie .” Condiţii de administrare: o copilul poate fi încurajat să deseneze bine.78 -69 – este graniţa interioară a normalitaţii. • Ramuri rectilinii (drepte). dacă totuşi liniile au o anumită aliură şi par să fie ghidate într-o anumită măsură de intenţia de a fi realizat un om. • Baza trunchiului pe margiiinea foii.50-68 – debilitate mentală .psihologul parcurge un număr de 51 de itemi: . . etapa II: cotarea desenelor din categoria B: . desene. 0 puncte dacă nu .peste 140 – inteligenţă excepţională . Desenează cât mai frumos poţi tu. care nu indică intenţia copilului de a desena un om.

Casă.mai multe case şi biserici .peisajul . Buck . atitudinile subiectului faţă de membrii familieie şi adaptarea familială. a braţelor  dacă sunt desenate grupaje ori persoane izolate  persoane străine de familie.atmosfera din familie .desenul casei exprimă o afectivitate deosebită.în lucrarea lui J. desenarea familiei de apartenenţă • se consideră. Pom. de către copii ( cf. elemente izolate. că desenarea familiei dimensionează.P. desenul spontan al casei are semnificaţia simbolizării adăpostului.Boutonier .preferinţele prin apropiere. ţinere de braţ etc.poziţia în desen linia trecut-viitor poziţionarea membrilor familiei .pe la 5-6 ani.H. cu multe incoerenţe Aspecte relevante:  mărimea desenului în raport cu foaia de hârtie pe care a fost desenată casa • după 6 ani .orientarea privirii (în faţă sau numai în lateral) .afecţiunile celor prezentaţi . Desenul Casei Prezentare generală . care începe să devină de mare importanţă) .T.copiii cu handicap (mai ales intelectual) . .temă implicată. căminului. Variante:  variantă în care se solicită: • 1. spontan.casa este adesea desenată. în 1939. . desene mici  extinderea ei pe foaie .plasarea în exterior sau în cameră . integrări armonioase ale acestora. aceea de apartenenţă .dominaţia trunchiului).Bonne .spre dreapta sau spre stânga 79 . în mod proiectiv. în structurile psihicului (C. Om) apărută în 1947 . ţinere de mână.indică trăire mai mult în exterior sau în familie .versiune în care a modificat materialul şi a standardizat proba .tendinţa de a extinde desenul pe toată foaia • de multe ori elemente nelegate de temă • incoerenţă a desenului. în plină dezvoltare. proiectat. în genere. executat de diferiţi copii (copii proveniţi din familii închegate / copii din familiile aflate în situaţii critice / copii din orfelinate) . proiectiv. simplificat.diferenţe între desenul casei. interesează:  distanţa mamă-tată  gestica  orientarea privirii şi a feţei. (Home. care încep să aibă aspect de tablouri o copiii mici fac. desenarea unei familii ecran (fără specificare şi identificare) • 2.desenul casei deosebit. D. plasate dezarmonios (autocontrol nativ defectuos / frustrare / instabilitate) • copiii crescuţi în mediul familial: o desenele pe toată pagina apar abia la 12 ani o desene încărcate de coerenţe. Arthur şi introdus în Franţa .accesoriile .în testul Satului.Jung) . • interesează dacă în familia ecran există un copil (vîrsta şi sexul acestuia) şi dacă această familie este mai mare decât a copilului  variantă cu desenarea familiei proprii şi a unei familii ideale. Person . Mabille (1952) . de H.distanţa intimă şi nediferenţiată.G.detaliile siluetei corporale (pun în evidenţă dominaţia intelectului. Tree. ca desen proiectiv: .P.casa. sau a afectivităţii . în genere.

luptă de schimbare a personalităţii pe care copiii orfani o simt prea fragilă . în genere. ferestrele sunt. în genere.la orfani. care încălzesc casa.nu se constituie noţiunea de casă unică .casele au ferestre la marginile casei. îngrijite .casele făcute de copiii crescuţi în familie sunt mult mai simple.copiii din orfelinate desenează de multe ori casa în partea dreaptă a foii spre deosebire de cei din familii .poziţie paternală . casele sunt.copiii crescuţi în familii normale . maşini etc.desenat de două sau chiar de trei ori în desenele copiilor care trăiesc în familii.copiii orfani .. se datorează mai mult implicaţiei bisericii în programul copiilor cu această situaţie .stânga foii este reprezentantă a viitorului .dificultăţi în această privinţă.casei” . flori.copiii cu familie stabilă .ferestrele şi uşa reprezintă comunicarea cu lumea . vital într-o casă .copiii crescuţi în familie .se explică prin privarea totală a orfanilor de afecţiunea maternă. la copiii din casele de copii.copiii din orfelinat . curba dezvoltării uşii este destul de schimbătoare . . avioane.punctele periferice ale casei sunt îngroşate şi înnegrite deseori la copiii orfani .copiii orfani . mai arătoase. in schimb. care seamănă cu nişte caverne. se consideră că la orfani există un discret retard afectiv şi intelectual înălţimea uşa de intrare (sau uşile). . închise.  acoperişul.desenarea de biserici. hornurile ..uneori şi la orfanii care nu au trăit mult în familie pot apărea mai multe case desenate şi biserici la testul .unică . cele ale copiilor din instituţiile de orfani . uşile sunt adeseori deschise la orfani .cadrul natural din jurul casei bogat în arbori.sunt locuibile. verdeaţă. dar mai incoerente şi dezechilibrate   80 .se trăieşte apartenenţa casei ca loc de intimitate şi relaxare. creând confort .ferestre cu perdele şi flori. geamurile . peisaje.simbolizează prezenţa mamei şi tatălui. ei se orientează mai mult spre viitor şi spre trăirile paternale.uşa .mărimea uşii creşte cu vârsta . copiii din orfelinate .casa cu ferestre şi uşi.mult mai complexe (desenele).factor activ.cel mult un horn  peisajul în care este implicată casa o copiii orfani .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful