You are on page 1of 11

REPORTAJUL

"Ce trebuie sd rdmdie in chip firesc dupd sfilrpirul lumii? (Jn reporter" Nicolae Iorga

Tentafia clasificirilor
Mulli jurnaliqti qi teoreticieni ai presei consider[ cd reportajul este insugi jurnalismul. Iar reporterul, adev5ratul jurnalist, jurnalistul complet. Pentru c6 reporterul este jurnalistul aflat in punctele fierbin(i ale actualitdlii; este acela care vede tot; in,telege tot, $i $tie cum s[ spun[ gi altora ceea ce trebuie
qtiut de toatd lumea. in viziunea lui Jean-Paul Sartre [1950; 32f ,"calitd1ile cele mai necesate

reporterului constaa in capacitatea de a sesiza intuitiv ;i instantaneu semnifica;iile, precun pi in abilitatea de a Ie regrupa, pentru a oferi cititorului ansambluri sintetice ce pot fi descifrate imediat." De altfel, defini,tiile abund6, focaliz6ndu-se cdnd pe calit[lile reporterului, in incercarea de a-i contura poftretul ideal, cdnd pe talentul sdu de scriitor. Independent de Jean-Paul Sartre, Fred Fuller Shedd, editor la Philadelphia Bulletin formuleazd in alte cuvinte intuifia spontani a reporterului fapud Curtis D. MacDougall, 1982; 1651: " (Jn bun reporter vede lucruti interesante intrun eveniment, pe care un reporter mediocru nu Ie vede. De ce7 Pentru cd mintea lui a fost atdt de antrenatd, cdintr-o clipd vede toate pd4ile evenimentului, tot ce-l inconioa'd gi, dincolo de eveniment, ii descoperd toate fafetele. $i cdnd ochiul lui 5i mintea lui sunt a;a de antrenate cd aproape natural scot la iveald interesul Iatent din oameni 6i din lucruri, destul de curios, spunem cd omul are nas pentru $iri;' Michel Voirol [1992;53] merge in aceea;i direcqie: "Sunt oameni care nu sunt ftcu{i sd fie reporteri. Ei nu vor gdsi niciodatd apd in mare. ii trimipi sd facd un repotaj in uzind, ;i ei se intorc cu raportul financiars,i cu catalogul
de mapini."

Jean-Dominique Boucher [1995; 9; 1I] ldrgeEte perspectiva: "Reportajul este o poveste care se spune: o poveste adevdratd. Reportajul se situeazd in eveniment. il lumineazd, il pune in perspectivd ;i dd substan;d informaliei brute. in presa tipdritd, reportajul este esenlial. Reportajul vizualizeazd r95

Reportajul nu este un lux...atrage judecata de valoare (pozitivl sau negativd) difuzi adresa aceluia care provoacd frica. sau respingere. .l In fine. dintr-un deficit de emo[ie.i apartine jurnalisrnr-rlui de informare. Mai mult ca nicic'-:". lsubl.)Juntalistr. abilitatea jurnalistului de a co].. fidelitatea'taportdrii" nu schimbi in mi : esen[ial aceasti situafie care tinde sf.. observarea qi interviul. ale ciror resorturi interioare le .) impresioneaz[.ti care inforntea:.. c.. o autentificd pi ii conferd credibilitate. emotioneazd." acest punct se insereazd distinclia fundamentald dintre qtire/relatare ?n . reporterii rdmdn tnainte de toate. n. este aflati prin tehnicile (terestre) debazdale colectdrii informa-tiei: in pr:r:'. 1a7ste. Aici apare aqa-numita noti personalE a reporterului Este o zonia de mari qi eterne confuzii intre jurnalismul de informar.:.de la cazla caz . este indusd cititorului. neuitdndu-i pe oameni.dezvdluite. Nr. po. $i reportaj. Stim ce blasfemie riscdm: in unele privinte. rdnd. . propriile reactii sunt inlocuite cu opinii. Exclama{ia reporterullti: "Atunci ni :-. "Y a hotdrdt ".: "X a declarat " . pornind ." Din toate aceste formulflri se desprinci cfiteva aspecte funclarnenta]e 1) Genul numit reporta. jurnali.. dramatizarea. .r in ultimul r6nd. propriilor trliri/emotii..": realizeze aceastd sinteztT ptintr-un demers . povestitori.u trditului permite pdrdsirea potecilor bdtute. jurnalismuJ de opinie pentru cd.. Pe de altl parte.simplu pi pet'sctltil."" infbrmafia. . o activitate rnai complexd decdt aceea a romancierului.- temdtoare " qi "Y a hotdrht cu strdngere de inimd ". explicitd. chiar dacd nri e. Emolia inseamnd participare.adeziLr:-. Dar tn mdsura tn care su". Iar participarea .. iasd din rigiditatea clasificlrilor peni:. activitatea reportemlui . (. de fapt. asamblttre naratir. ci acela cate il conc{uce disct et dar /er. 2) Terrneni precum capacitatea de a sesiza intuitiv. r95 . Dezvdluirea acezlsta nu este inventatd de c[tre jurnalist. Philippe Gaillard U966. licut lricd' . exprim:i.."" cititonil are nevoie sd i sepovesteascd lumea in care trdieqte. tropii. I24l este sententios'. sensibilitatea autorului il pot conduce pe acesta la . nici cea mai micrt sintezr\. scriitura (dialogul. " CeI mai : reportaj este acela carenu oferd cititorului nici cel mai micrationanieri' /'dc:ut. uneori.S etc. unde "X declard cu vcttr 3) Empatia. El coloreazd realitatea : i : mai banald.. nas pentru stil jurnalism al tr[itului exprimd. pentru cd opinia.informa{ia. 4) Fidelitatea transcrierii.

lipsite de viatd pi frrd legdturd intre ele.nit sunt tot una cu a spus. pentru c[ faptul divers este de obicei un eveniment minor' Apoi. aceste considera(iuni asupra jurnalismului. jurnaliqtii argumenteazdpatetic in favoarea "adevirului aqa cum il vid eu". 1978.optit sau a scr6.i captivantd pradd a evenimentelor unei zile. evenimentul este neanuntat. ele sunt substan{a vielilornoastre. ca sd nu mai men{ionez toate adjectivele pi adverbele vie. 5l-79] schileaz[ o tipologie a evenimentelor care pot fi "transcrise" in reportaje.i il putem privi cind. Simplificator. specific Noului Jurnalism (New Journalism). oarecum simplificator. de fapt.521. n.. a simtit. f. exasperantd ..?n misura ''vede". marq etc. indrdznesc sd afirm cd noi toli am vdzut mttmure. Oameni care se tem de aQi oameni. Luptd pentru ea! Folose. Continudm sd scriem despre evenimente. omeneascd.). reportajul sportiv. indic[ Ei faptul cI nici un domeniu al realitIlii nu (poate) rdmdne strdin reportajului' De altfel. "aude". scuipdturi. in care este vorba cu adev[rat despre un reportaj .dacd exprim[ informa[ia riguros colectatl.i sirnplu.spunea Norman Mailer . in fapte de. DacS insi trditul este "fabricat" prin exprimarea spectaculoasd. politic.nu tnseamnd nimic. Lupn1i-vd cu Alienarea. Faptele fdrd nuanlele lor .tii (miting.li oameni tn lume care.shidratate. reportajul unei manifesta. "simte" ceea Voirol.] Pline de sugestii. care se tem de schimbare ' Nu Ie este de nici un ajutor sd le dai un ziar care reduce aceastd bogatd. talentul de scriitor (pe care in acest context ar trebui sd-l reducem la abilitatea redactdrii/exprimdrii) . Iat-o pe Molly Ivins [apud Bruce M.cd .i. pentru c6.cititorul ce jurnalistul avdzvt. tragicd. lMichel 5) in fine.te adjectivelel' [subl. Autorul considerd. care nu inleleg ce se tntdmpld. Swain. pur . 1992. tn ciuda tuturor acestor riscuri. Philippe Gaillard [l 966. va menline reportajul in zona informdrii oneste. in genere. nu se pot descurca. aauzit.) in fiecare desk existd cel pu{in o persoand carc crede cd a . Philippe Gaillard enumer[: reportajul judiciar. ceva pe care il putem lua de acolo . Sant prea mul. ne aflbm in fala unei ingeldtorii. ca pi cum ar fi tablouri pe pere. cE cel mai dificil reportaj este faptul divers. urmirind domeniile in care se petrec evenimentele anticipate.35-36] in anul 1970 {in plini perioadl de inflorire a Noului Jurnalism): " Ideea editorilar despre obiectivitate exclude nuantele gi tot ce este subtil. in care faptul Ei comentariul sunt amestecate. 197 . Iovituri in praf.ilor noastre.

valabild. Din perspectiva funcliei de informare a presei. este exclus sd se poat[ realizaun reponi- adevirat.mai ales in magazine.581 numeqte portretul " un reportaj despre o persoand'.:: autorul line sd puni un semn de egalitate flrb nuanlirile de rigoare. elementele de culoare (detalii semnificative care puncteazi atmosfera. Fiind vorba despre un tip de reportaj. de clasificare a reportajului cuprinde diferite tipuri de te:. IatI de ce. Michel a faimoaselor Caractere Voirol U992. de importanl[ medie. grand reportage gi ancheti. Ceea ce este de-a dreptul. deoare. deci de menlinere a curiozitdlii cititorului. ritmul actualithlii nu oferb prea multe momente de respiro ( = perrnanenta crizl de spatiu). Descrie scene sau ambianle pitorqti sau semnificative. 2) De regul6. line sd includa :: sfera reportajului (deci a jurnalismului de informare). fidel faqi de realitate. dar spectaculos. o confuzie conceptual[. ca o tentadve de a ascunde fapte importante. Reportaj de atmosferi (chose vue = lucru vizut) Poate fi u$or atemporal. Orizontul de aqteptdri ale publicului este contrariat. doz[ de suspense. Reportajul va fi receptat ca o divagafie. enumerareapoate da naEtere la confuzii.:= care . inclusiv antecedentele qi consecinlele lui. Micul reportaj (le petit reportage) Jurnalismul francez include in aceastb sferd.aparfin genului. acest fapt conduce la subinformare. qi datoritd faptului cd textul are un caracterliterar (mai) marcat. inti. transmiterea unui eveniemr. cronica (unspectacol).Mai departe insd. pe de alta. Introducerea (fre cd o numrr paragraf inifial sau gapou) este informativ[. Confine contextuevenimentului. Portretul Reportajul ideal numit portret ar putea fi o reluare ale lui La Bruybre. sunt necesare cdteva sublinieri: 1) Dacd reportajul de atmosferd apare inaintea informa{iei brute importante qi complete (= stirea). pe de o parte. locul reportajului de atmosferi este in week-end qi . Paragraful final (chute) se va deschide spre posibilele evolufii ulterioare. ceea ce con[ine automat . oferind astfel un context emofional evenimentului/actualit5fii. 198 . O a doua ax6. citate etc. evenimentul la care jurnalistul a fcs: martor (situalie general .toate .) se vor aflala loc de cinste. din auzite).

observarea. de o serie de interviuri (intrevederi) . ascultarea gi empatia vor fi puse la lucru din plin. in care se refugiazd etc. victorii/infrdngeri. Distinc(ia dintre detaliul semnificativ Ei am[nuntul obiqnuit. Dacd insl aceasth etapd s-ar reduce laatit. senzalii. previzibil. Omul (personalitatea in toatl complexitatea sa). poate chiar schematic[ a persoanei. care il admird/ care il resping. ci in cazul oricdrui tip de reportaj dar. camera de lucru. in care evolufia profesionali va ocupa un loc de seam[.tea. Ei fhr6 ca afectivitatea s[-i fre angajatd. Iocurile unde se rclaxeazl. un adevdrat portret sugereazb leglturile dintre detaliile exterioare (infdliqare. cere "m[rturisiri" despre reacfii. Ca Ei in cazul interviului de personalitate (interviul portret . iatd unde trebuie sd ajungd jurnalistul.). la carc interlocutorul r[spunde flri efort. in cazul portretului (ca gi in cazul interviului). spre deosebire de textul de informare cotidiand ("de eveniment"). mai ales.vd. a doua serie de intreb[ri insi. 199 . prieteni/duqmani etc. preferinfe. finut6. Pentru cd. realizareainterviurilor de context se impune (aproape) firesc. s-ar obline o percep{ie exterioard. Pentru ca documentarea propriu-zis[ s[ insemne mai multe intAlniri. Predocumentarea va acoperi cunoa$terea in detaliu a biografiei persoanei lintite. decor). de data aceasta. o persoand interesantd. Este vorba. idiosincrazii etc. vor trebui echilibrate: vor fi intervievate persoane care il respect5. preferinle (hobby-uri) etc. . De aceea. opfiuni.Este evident.tehnicd de colectare a informaliei. dar o Biblie pe masa unui matematician poate spune multe). nesiguranfe." Acest rezultat nu se poate obline in absenfa predocumentlrii gi documentdrii laborioase. sperante. in opinia aceluiaEi Michel Voirol [1992. 58]: " Cititorul sd aibd sentimentul cd acum cunoa1te mai bine personalitatea discutatd sau sd descopere cu aceastd ocazie. in decoruri familiare persoanei care va fi portretizatd (birou.). sentimente. supra). pe care nu o cuno. caracter.tine de abc-ul reporterului (o Biblie pe masa unui preot este un detaliu previzibil. de fapt. Reugita portretului are o fafet6 dubld. Interviuri ce vor con(ine cdte un chestionar dublu: o serie de intrebiri "curente" legate de activitatea sa cotidianl. o anumiti dozi de indiscrelie nu poate lipsi./care nu il respectL. spaime. qi acelea care tin de personalitate (temperament. Interviurile cu persoane care il cunosc indeaproape.

datere. FIt.iiJr.:i face pe interrocutorur textului fidelitatea fat6 de rearitate. in stran:_ ..urrt"t. 2. I.didascariii.t.nuit? c"-t pard bizar.si o dozdnJoorta un re..ti"iut pe un personaj inseamnd o intinitd de artificiatrtate. trebu:: aspectere aomiouot".tir. n" (re)apropi:::. 3' Nu este textur principar.. de' ' 'Iiteraturi.. Deci tratiazd . io'"""| Y1 subiectul seamdnd -esura at aj:. "i "rL? t"*t.) Aratd. temperament are? Este.3431.: sru dezvdJuie a$a cum estd" la care t."* 20a . "ir" "i. J" uiogruria fip curicurum vitae s:.Instruct....-. ii poli profilul Este un text care se apr. L*. ..... inventatdll ."-u. unghiurui (Ei pistrarea rui) oferd legdturd cu abilitatea jurnaiisturui .u/ dramatice antice grecestt. S-ar putea ca asocierile literare p" .et*A a fersonafitelii.. care nll este fic{iune. diarogur.. recrea convercayiire cu ceirarEi sub forme h.". Bloom [19g5..-. ".....entu-a ilustra saupentru a expli"* una sau mai multe farete ale caracterufui sau ale personalitdlii cuiva.a cim il vezi tu? (. = indica{ie care se pr:::-inatntea . jurnarism u i de informare generald)..De aici.-. . .- ..j.."uiegArrZ C. citatur.) sr indice ..: "A scrie .r" r' 97g.". poate a"u"ni"""_plar6 qi cui: : pr"r"i.l.. I Este aproape inutir si spunem cd il impun.. realist sau visdtor. -* suspendat.:::":" *. [Didascatii =. de dramd. cu urmdtoarele deosebiri: l. succint. de jurnarismut oe s*rui"r"' (.g.. iati fiagmenrele din care se textul. teotetizan: saa pragmatic? Ceilaltj fl vdd a.na scnif. dar nici . Evidentiazd o singurd -t a.. o""rru este un Harpago'." .orfprrr" cle teatru h t)ti-ni.. nu povesti..r- "".iatd _. monologul interion nrocesul gilndirii'sau "" diatogutui sau a paiafrazei.optimistiau pesi*st. . *u .. "impur".. datd actonlor de cdte a:tor.. aparte."i..r. rulien sotel'etc. despre oameni _ constatd Lynn Z..l ou. 95. rezultd cI.:!'e fr.i sd se expnme to raut ni."buie sd ad'ugdm aregerea corecr: ...99: . . oameni? rn ce mdsurd este eI unic sau neobi. -.il. de obicei. un n compreteaza pe acera....i ."0*.. Cf. personalitatea In functie de unghiur de abordare cer mai profitab' pe care .\_. de biografia romanf atr. interesant? Comun sau plicticosi erragAr... realiza ("acesta este un Morometd. Marcu et al.opie de portret. yy simplu _ de zonacuriozirrrjt:: o*li excenrricitdlilor personarit5lilor/cerebritd{ilor. pori plasa intr-o situafie alnlttcit.sanse sd oeiina reporta j distantdndu-se de portretur meseriei...specific5 Anecdotere (micire naratiuni) r"u"tuiour".:.

marele reportaj se remarcr printr-o mobilizare estetica sporit5 (evit[m si folosim termenul transfigurare care. li se adaugd fotografii (de actualitate) qi ..inc6. suprarearistii. mici portrel. de fapt.chose vue)...monografia.la rdndul ei . .*rpunq: text despre .este considerat o sumr u g"nurilor. pentri ca sup#fu unui ziarl magazin sau a mai multor pagini se umple cu textul principal. Pe mdsura trecerii gi a progreseror tehnorogi'or. exotice.care insolegr" un l"*. Nu intdmpMtori^ue*inele _ in Franla.zonere I exotice. rrteratura . in mod cvasi-obrigatoriu.miraculosul cotidian. de texte diverse comprementare: mici interviuri.(feature): 5"n ]vletzrgl Ir9g6.ot 201 ." .incadrat. A.1'de curi^se" . din aceastd pricin[. "Reportaj de serviciu... pentru a-i cita numai I pe aceEtia..I I I I I I Arte crasinciri L.-rde I micurui I reportaj (petit reportage).." de atmosferr.. . C""u ce se numegte in presa francez. textul lasd tot _v5mii imaginii. un I :o. este. t "Profilul unei nersonalitili'. rg2-193r enumer' urmdtoarele tipuri de reportaj "strilucitor" . sirbitorile..l"derga rucrurui vhzut . religia.il. tuturor acestora. Reportaj naratii. I lur n"p"rt". deoarece trimite Ia ideea de fie.tiune).a diversificat (a completat?) . insugi .despre un fapt divers minor.profil colectiv.eportu.din zorii existenlei lui. despre o p""ronrlitate (portretul).. O experien{d p"rrorurr uiurnalisrului ::"ti:-l::ly. Ruda rui apropiatd este jurnarur :*"T:lyl de c[litorie' Locurile indepdrtare. in anii '30 ai secorurui ar XX-rea. reportaj poate fi decrangat de un eveniment extrem de important evenimentere de Ia Timiqoara din anur 19g9 au fost obiectul unor asemenea texte in presa franceza) sau poate fi . "Marele" . iate iem"t" Iui forte.. grafice.dac6 este cazur -arte tipuri oe itustralii: rre4i. geo€rafice (indepdrtate de publicul care citegte) Din punctul de vedere ar punerii in paginr.dgrand reportage. descopereau ..cum si faci.. unei zone (de .. .el care au reransat genur in anii '60 ai secolului ar XX_rea... I "e grand reportage I I J I I J r rn paraler. Pe de altr parte. este ambiguu. opri"uiio" (Newsfeature expricariv) in care S":Tt:i"_r"i "Reportaj unei tendinfe..pild[. si. principal.. obiceiurile. tabele cuprinzdnd date statistice etc. paris Match ryi_::lltoc slnr acer.Reportaj de actualitatea.. mici i'u.'.ca qi ancheta . rirualurile. modur. grand re reportage . context.

informafia corect culeasi nu poate fi transcrisi intr-un text viu care il aduce pe cititor in mijlocul evenimentului transformdndu-l in participant/martor. de Geo Bogza (Tara de Piatr6.in zona ce ne intereseazd aici . de alte genuri.de Dinicu Golescu Apoi.ceva mai tArziu . gi doar rduvoitorii vor spune dintr-o perspectivd sau din cealaltd. neutralizate. in treacdt fie spus.relatarea. marele reportaj este una din modalitd{ile prin care jurnalismul se (re)apropie de artd. artd nu se bazeazi. in reportaj apare tot ce nu putea sd fie inclus in qtire. sd se impund realismul socialist care . Pentru ca.edinre (tradusd Ei in limba romdnd) este $i New Journalism.grand reportage este varianta francezd a valului New Journalism din SL -{ Ei nuovo giornalismo din ltalia. aduse la nivelul 202 . Cartea Oltului) gi. cu cadenle neoromantice si whitmaniene etc.se apropie pdni Ia o granild vagd. Grand reportage (New Journalism) este insd zona in care jurnalismul . simplificdnd. Arta de a scrie un reportaj Dupd cum am mu spus. de Felix Brunea-Fox. Geo Bogza gi-a continuat cariera. Calea spre ceea ce se nume$te grand reportage a fost deschisi in spaliu. prin raport cu qtirea . urmat de o mullime de epigoni dintre care.i romdnesc de Spdtarul Milescu qi . Ei lucrarea unui istoric.lar cartea oltului este consideratd unanim un amplu poem in prozd. in gtire. qi mai pulin realitatea adus6 in text. Iar dacd. cd autorii sunt prozatori ratali sau jurnalisti care tind sr fie altcevadecdt sunt (scriitori sau istorici sau politologi sau oameni de qtiinlr). Moartea unui pre. in fine. citatul este ales in func(ie de confinutul lui de informagie. De exemplu. poate atinge qi dimensiunile unui volum) ce devenea tot mai artificial prin contrast cu tensiunile realitdtii. in leglturl directd cu miqcdrile avangardiste interbelice. dacd aceastd. mai mulr fictiune. din perspectiva redactdrii. atunci textul nu este reportaj. Un grand reportage in televiziune se apropie pdnd Ia suprapunere de filmul documentar. Traian Coqovei este cel mai cunoscut. "reportajuT" nu este jurnalism. Pe scurt. Particularitdfile vorbitorului sunt "netezite". pentru cd ar fipus in disculie neutralitatea/obiectivitatea inform[rii.care devine tot mai aprofundat . Cu sdnge rece (Truman capote) este un roman nonficfional .a devenit imnic. dupd anul 1948. din perspectivd strict jurnalistici. anii '70-'80 aumarcat"o explozie" a acestui tip de text (care. pe informatria corect cu[eas[.

" sunt aproape tot atiltea I moduri de a scrie despre Iocuri cdte locuri sunt pi cdte viziuni ale oamenilor despre ele. cu nervozitate?'). particularitdlile morfologice.este impus de eveniment. decorul Ei persoana interactioneazd. . semn cd incdperea a fost pdrdsitd in mare grabd... subiectul reportajului .. in reportaj." considerd Lynnz. iar pesoana primegte aerul locului (miqcdrile. dimpotrivd. persoana este "vizualizatd". Locurile . in schimb.)."zero" al limbii literare standard.constatd autorul . sau. in aceasti chestiune. 1 28]. ii sunt influinlate). il schimbd). faptele etc. de exemplu)." rmpresia dominanti este starea esenliali a reporterului. plus (eventuai) regionalisme. il dramatizeazi.gi c 6 t ma i repede pe teren. se poate alege. cel dintAi este surprins in mediul lui. 203 .de altfel). " Astfel. acfiunile. sunt recomandate. In etapa predocumentdrii. Dacd in gtire dialogul nu-Ei are locur.ie de interesul publicului. de propria sensibilinte. . dacd $i ai ungh i u I din ain te i zoleazd .. Jean-Dominique Boucher t1995.ce? In reportaj insd. in funcpte de rubricd. Locul (decorul) capdtd personalitate (a aceluia care tr[ieste in mijlocul lui. a aceluia care care il priveqte. sintactice. Pentru c6. Impresia dominanti se sprijind pe detaliul semnificativ de pronunfare.. in reportaj. 35-3gl construie$te o adevdratd argumentare (captivantd .'.ocupd un loc extrem de important in reportaj. scaunele au rdmas intr-o dezordine de nedescris. decorul se poate incirca cu semnificatii (suplimentare) ("rn sala de pedin{e a guvernului. " unghiul se stabileste in funcyie de propria curiozitate. situati de c[tre cititor.il'. odati surprins[ qi exprimati legdtura semnificativi dintre om qi loc. chiar dacd subiectul este dat de un eveniment repetitiv (o grev5.ca qi oamenii . " Inditbren{a fagd de un loc (decor) este nortald. in vreme ce in reportaj. in reportaj. imp re s ia dominantd. El este acela care ii " conferd reportajului marca noutdpii gi a originalitd. cuvinte apar{indnd registrului limbajului familiar. il folosegte. unghiul de abordare se alege. lucrurile se complicI. 1 3 1 .. Altfel spus. poate.Bloom I 985. Ei tot ea poate oferi paragraf'ul inilial al textului. pentru cd ea oferi unghiul. atunci. unghiul de abordare in qtire este (aproape impus de rispunsurile la intrebdrile cine . o putem numi chiar primordiald. dialogul "pune textul in miscare". Decorul in gtire se reduce lalocalizare ("sala de Eedinye a guvernulul. se influenleazr reciproc.. (ce caut in special? ce simt? ce impresie donind?) Daralegetea se face gi in func. intonare. dimpotrivd. apare unghi ul. un pre-unghl.

Pentru a pistra paralelismul gtire/relatare . in qtire. Ritmul textului (. notiuni). concretizarea planului. Titrarea relatdrii este. Intenlia de informare riscd sd decadd ir' intentie de dirijare (manipulare)' 204 . alternareparagrafe scurte .patagtafe mai lungi' iitrur"u Etirii aproape cd nu intrl in disculie. Titlul incitativ . .i articularea lui). abordare cronologt: mai rar.anecdote/naratiuni.am putea spune . aiterni:: '= imagini/descrieri .senzafie . reportajul este polifonic. Alternare a planuril'': plan strAns .stil indirect citat/dialog vs.care devine cu atet mai impoftant.reportaj.atitudine gats fbcute. altfel spu. Planul reportajului se articulea:in func{ie de unghi.plan largit." unghiul ales. restrdns: piramidi inversat[. pucte principale.fraze . alternare fraze scurte (chiar f[ri verb) . r: regulS. . Prin contrast.reflecfie.trdsdtura dominant[ a persoanei' Titlul incitatr. infbrmativd.este insb specific reportajului E exprim[ impresia dominanti sau elementul narativ esential sau .'' ' lungi.daci estuoibu despre portret . fraze concrete (exemrl.' stdrneqte curioritatea.t ut" abstracte (concepte. sd urmdrir:. se realizeazd prin alternare. 'continuare. planul textului.sentiment . alternare acliune . evidenfiind cel mai important rispuns din mesatu esinlial. alternare stil direct . flash-back. cu cat contine informatie consonant. alternare descriere . Dar dacd el con[ine cel mai mic indiciu care si-' conduci pe cititor c[tre o concluzie . evantaiul alegerii planului este genere.citate. reportajul riscl sd fie ratat. parafrazil.

ascultarea etc. reportaj de atmosfer[. planul textului.. un campionat mondial de fotbal etc. Prim-planul alternat cu gros-planul subliniazd unghiul de abordare $i. Reportajul scris. corect montate. Reportajele de televiziune (in afara distincfiei valabile qi pentru interviu: in direcVinregistrat) se clasific[. sunete din mediul ambiant) completeazd decorul. asasinarea unui preqedinte de stat. sau (doar?) spectacole planetare: olimpiada. grand reportage. Dar colectarea informatiei (tehnica interviului.) . performant.. "griitoare"). totodate. inteligent. practic.i despre realitate. istorice: aselenizarea. reportajul v[zut. Iar o grimas[. Sound-ul (zgomote. universal valabile. portret. Telul reportajului in televiziune este acelaqi: s[ informeze in aga fel inc6t telespectatorul s[ se simti in mijlocul evenimentului. Aqadar. Criteriul nu este neap[rat timpul (timing). Sau/qi transmisii (reportaje) in direct. Sunt detaliile semnificative. Ceea ce ne intereseazl. 205 . Citatele/dialogurile reprezintdmdrturiile din . Imaginile bine alese (cu conlinut de informare. dupd aceleaqi criterii. cu un mixaj armonios (imagine + cuvnnt + sound). o exclamatie de durere/de bucurie spun instantaneu tot atat cat mai multe cuvinte bine alese.ANEXA Reportajul in televiziune Nu dorim ca prin acest subcapitol s[ epuizlm chestiunea reportajului de televiziune. Nici s[ pitrundem in detaliile tehnice care tin de sintaxa imaginii. Gdndirealsensibilitatea reporterului de televiziune sunt preponderent vizuale. doud fapte ale unei singure realitXli: jurnalismul creativ.sunt tehnici comune. este sd eviden(iem tiparul comun al reportajului in presa tipfuit[ qi in televiziune. profil. reportaj-anchetl. mic reportaj.