You are on page 1of 22

Analiza cheltuielilor firmei

1. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale
2. Analiza diagnostic a cheltuielilor la1000 lei cifră de afaceri
2.1. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri
2.2. Reflectarea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri în principalii
indicatori ai performanţei economico-financiare a firmei
3. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile (după caz directe) la 1000
lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri
3.1. Analiza de tip factorial a nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei
venituri din exploatare şi respectiv cifră de afaceri
3.2. Analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile în principalii
indicatori ai performanţei economico-financiare a firmei
4. Analiza eficienţei cheltuielilor fixe (după caz directe sau indirecte)
4.1. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor fixe la 1000 lei
venituri din exploatare şi respectiv cifră de afaceri
4.2. Analiza reflectării nivelului cheltuielilor fixe în principalii indicatori
ai performanţei economico-financiare a firmei
5. Analiza eficienţei cheltuielilor cu personalul
1. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei venituri
totale
Analiza cheltuielilor firmei se realizează utilizând
informaţiile din contul de profit şi pierdere, în acest
document cheltuielile şi veniturile firmei fiind structurate
după natura activităţii astfel : de exploatare, financiare şi
extraordinare.
A. Cheltuielile de exploatare reprezintă consumurile
efectuate în scopul realizării obiectivului de activitate şi pot
cuprinde următoarele elemente:
1cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile, obiecte
de inventar;
2cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi
(întreţinere, chirii, reparaţii, etc.);
3cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
4cheltuieli cu salarii şi cheltuieli asimilate acestora;
5cheltuieli cu amortizări şi provizioane.
B. Cheltuielile financiare cuprind următoarele
elemente:
6dobвnzi curente aferente оmprumuturilor primite;
7pierderi din vвnzarea valorilor mobiliare de plasament;
8diferenţe nefavorabile de curs valutar din operaţiunile
curente;
9disponibilităţi оn devize;
10 sconturi acordate clienţilor etc.
C. Cheltuielile excepţionale sunt formate din alte
cheltuieli care nu sunt legate de activitatea curentă a firmei
şi cuprind:
11 operaţiuni legate de capital (valoarea contabilă a
imobilizărilor cedate);
12 operaţiuni de gestiune (amenzi, penalităţi, lipsuri la
inventar, donaţii, subvenţii acordate, pierderi din debitori
insolvabili etc.).
Corespunzător acestor categorii de cheltuieli şi
veniturile totale ale firmei se grupează astfel:
A. Veniturile din exploatare reprezintă fluxurile
financiare atrase de activitatea curentă şi cuprind:
13 venituri din vвnzarea produselor, lucrărilor executate,
serviciilor prestate şi mărfurilor; acest tip de venit este
cunoscut sub denumirea de cifră de afaceri;
14 venituri din producţia stocată;
15 venituri din producţia de imobilizări (active fixe);
16 alte venituri din exploatare.
B. Veniturile financiare cuprind fluxuri financiare
atrase de agentul economic din activitatea strict de natură
financiară, dar complementară celei din exploatare. Acestea
sunt formate din:
17 dobвnzi оncasate;
18 venituri din titluri de plasament;
19 diferenţe favorabile de curs valutar;
20 venituri din participaţii;
21 venituri din sconturi obţinute;
22 venituri din alte imobilizări financiare etc.
C. Veniturile excepţionale sunt acele venituri care nu
sunt legate de activităţile curente ale firmei şi cuprind:
23 operaţiuni de capital (venituri din cedarea activelor
etc.);
24 operaţiuni de gestiune (despăgubiri şi penalităţi
încasate, donaţii primite etc.).
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor are rolul de
a evidenţia evoluţia acestora, factorii care influenţează
nivelul lor, precum şi identificarea rezervelor care pot fi puse
în valoare pentru reducerea lor sau menţinerea în limitele de
eficienţă care concură la performanţa economico-financiară
a firmei.
Pentru urmărirea evoluţiei cheltuielilor aferente
veniturilor totale se poate utiliza indicatorul numit rata de
eficienţă a cheltuielilor totale – cheltuieli la 1000 lei
venituri după următoarea relaţie:
1000
1000 1
1
100 : 1000
100
n
i
n
i
chi
gi Ci
chi
Rct sau Rct unde Ci
vi
vi
·
·
×
· × · · ×




unde:
1
n
i
chi
·

-suma cheltuielilor pe cele trei categorii: de
exploatare, financiare şi excepţionale;
1
n
i
vi
·

-suma veniturilor pe cele trei categorii: de
exploatare, financiare şi excepţionale;
gi–structura veniturilor;
Ci
1000
–rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii.
Analiza diagnostic de tip factorial a ratei de eficienţă
a cheltuielilor totale presupune următoarele influenţe :
1.Influenţa structurii veniturilor:
1000 1000
1 0 0 0
1 1
0
100 100
n n
r i i
gi Ci gi Ci
sau Rct Rct
· ·
× ×
− −
∑ ∑

2.Influenţa rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii :
1000 1000
1 1 1 0
1 1
1
100 100
n n
r i i
gi Ci gi Ci
sau Rct Rct
· ·
× ×
− −
∑ ∑

Оn general, reducerea nivelului cheltuielilor la 1000
lei venituri totale trebuie să aibă la bază măsuri ca:
§ realizarea produselor, serviciilor prestate şi lucrărilor
executate cu respectarea criteriului eficienţei economice
respectiv preţurile de vânzare şi tarifele practicate să
acopere costurile şi să permită obţinerea unui profit care să
fie stimulativ pentru acţionari;
§ adoptarea unei structuri de finanţare a mijloacelor
economice care să permită realizarea obiectivelor pe termen
lung (dezvoltarea potenţialului tehnic al firmei) şi a celor pe
termen scurt cu cheltuieli financiare cât mai scăzute;
§ valorificarea activelor la valori cвt mai mari (prin
organizarea corespunzătoare de licitaţii), onorarea
obligaţiilor faţă de clienţi prin respectarea clauzelor
contractuale, precum şi respectarea obligaţiilor faţă de
bugetul statului etc.
2. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră
de afaceri
2.1. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor
la 1000 lei cifrei de afaceri
Ca principală componentă a cheltuielilor la 1000 lei
venituri din exploatare, cheltuielile la 1000 lei cifră de
afaceri pot fi exprimate cu următorul model:
1000
1
1
1000
n
i
n
i
qvi ci
C
qvi pi
·
·
×
· ×
×



unde: qvi–producţia vândută pe produse; ci–costul pe
produse;
pi
-preţul mediu de vânzare pe produse;
Din modelul de mai sus rezultă că factorii care
influenţează cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri sunt:
structura producţiei, preţul mediu de vânzare pe produse şi
costul produselor.
Aprofundarea structurală are drept scop de a remarca
ponderea cheltuielilor componente, modificările structurale
şi contribuţia fiecărei cheltuieli la micşorarea sau creşterea
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri se explică prin următoarele influenţe:
1. Influenţa producţiei vândute:
1 0 0 0
1 1
1 0 0 0
1 1
1000 1000
n n
i i
n n
i i
qvi ci qvi ci
qvi pi qvi pi
· ·
· ·
1 1
× ×
1 1
1 1 × − ×
1 1
× ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑
∑ ∑

2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare pe produse (ca
preţuri medii):
1 0 1 0
1 1
1 1 1 0
1 1
1000 1000
n n
i i
n n
i i
qvi ci qvi ci
qvi pi qvi pi
· ·
· ·
1 1
× ×
1 1
1 1 × − ×
1 1
× ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑
∑ ∑

din care:
2.1. Influenţa inflaţiei:
1 0 1 0
1 1
1 0 1 0
1 1
1000 1000
n n
i i
n n
i i
qvi ci qvi ci
qvi pi IP qvi pi
· ·
· ·
1 1
× ×
1 1
1 1 × − ×
1 1
× × ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑
∑ ∑
2.2 Influenţa preţurilor exclusiv efectul inflaţiei:
1 0 1 0
1 1
1 1 1 0
1 1
1000 1000
n n
i i
n n
i i
qvi ci qvi ci
qvi pi qvi pi IP
· ·
· ·
1 1
× ×
1 1
1 1 × − ×
1 1
× × ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑
∑ ∑
3. Influenţa modificării costurilor pe produse:

1 1 1 0
1 1
1 1 1 1
1 1
1000 1000
n n
i i
n n
i i
qvi ci qvi ci
qvi pi qvi pi
· ·
· ·
1 1
× ×
1 1
1 1 × − ×
1 1
× ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑
∑ ∑
din care:
3.1 Influenţa consumurilor fizice de resurse consumate pe
produse:

( ) ( )
1 1 0 1 0 0
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1
1000 1000
n m n m
i j i j
n n
i i
qvi csj pj qvi csj pj
qvi pi qvi pi
· · · ·
· ·
1 1
× × × ×
1 1
1 1
× − ×
1 1
× ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑ ∑ ∑
∑ ∑
3.2 Influenţa preţurilor de cumpărare – imputare
(includere în costuri) pe unitate de resursă consumată:
( ) ( )
1 1 1 1 1 0
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1
1000 1000
n m n m
i j i j
n n
i i
qvi csj pj qvi csj pj
qvi pi qvi pi
· · · ·
· ·
1 1
× × × ×
1 1
1 1
× − ×
1 1
× ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑ ∑ ∑
∑ ∑
2.2. Reflectarea cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri în
principalii indicatori ai performanţei economico-
financiare a firmei
Principalii indicatori economico-financiari ai firmei
оn care se reflectă modificarea nivelului cheltuielilor la 1000
lei cifră de afaceri sunt:
1. suma profitului aferent cifrei de afaceri:

( )
1 1
1000 1000
1
1 0
1000
n
i
qvi pi
C C
·
×
− − ×


din care:

a) modificarea structurii cifrei de afaceri:

( )
1 1
1000 / 1000
1
0
1000
n
i
qvi pi
C C
·
×
− − ×

unde
1 0
1000 /
1
1 0
1
1000
n
i
n
i
qvi ci
C
qvi pi
·
·
×
· ×
×


b) modificarea preţurilor de vânzare (exclusiv TVA):

( )
1 1
1000 // 1000/
1
1000
n
i
qvi pi
C C
·
×
− − ×

unde
1 0
1000 //
1
1 1
1
1000
n
i
n
i
qvi ci
C
qvi pi
·
·
×
· ×
×


c) modificarea costurilor unitare:

( )
1 1
1000 1000/ /
1
1
1000
n
i
qvi pi
C C
·
×
− − ×

unde
1 1
1000
1
1
1 1
1
1000
n
i
n
i
qvi ci
C
qvi pi
·
·
×
· ×
×


2. Eficienţa activelor de exploatare:
( )
1 1
1000 1000
1
1 0
1
1000
n
i
qvi pi
C C
Ae
·
×
− − ×

3. Eficienţa utilizării mijloacelor fixe:
( )
1 1
1000 1000
1
1 0
1
1000
n
i
qvi pi
C C
M f
·
×
− − ×

4. Eficienţa activelor circulante de exploatare:
( )
1 1
1000 1000
1
1 0
1
1000
n
i
qvi pi
C C
Ace
·
×
− − ×

5. Eficienţa utilizării capitalurilor (propriu, permanent,
social):

( )
1 1
1000 1000
1
1 0
1
1000
n
i
qvi pi
C C
K
·
×
− − ×

6. Eficienţa muncii caracterizată pe baza profitului pe un
salariat:

( )
1 1
1000 1000
1
1 0
1
1000
n
i
qvi pi
C C
Ns
·
×
− − ×

7.Capacitatea de autofinanţare şi remunerare a
capitalurilor prin premisa ei-profitul.
3. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile (după
caz directe) la 1000 lei venituri din exploatare sau
cifră de afaceri
3.1. Analiza de tip factorial a nivelului cheltuielilor
variabile la 1000 lei venituri din exploatare şi
respectiv cifră de afaceri
Diagnosticul cheltuielilor variabile prezintă o
importanţă deosebită în activitatea de conducere pentru
asigurarea încadrării într-un nivel de rentabilitate care să
permită practicarea unor preţuri menite să conducă la
menţinerea şi eventual la creşterea cotei de piaţă.
Analiza diagnostic de tip factorial a costurilor
variabile la 1000 lei cifră de afaceri şi venituri din exploatare
are la bază următoarele modele:
1000 1
1
1. 1000
n
CA i
n
i
qvi cvi
Cv
qvi pi
·
·
×
· ×
×


respectiv
1000 1
2. 1000
100
n
Ve i
gi cvei
Cv
·
×
· ×

unde: qvi–volumul vвndut al produsului „i”; cvi–costul
variabil pe produsul „i”;
pi
-preţul mediu de vânzare pe
produsul „i” (exclusiv TVA); gi–structura veniturilor din
exploatare pe tipuri de activităţi; cvei–cheltuieli variabile la
1000 lei venituri din exploatare.
Modificarea cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de
afaceri se realizează prin următoarele influenţe:
1. Influenţa structurii producţiei vândute:
1 0 0 0
1 1
1 0 0 0
1 1
1000 1000
n n
i i
n n
i i
qvi cvi qvi cvi
qvi pi qvi pi
· ·
· ·
1 1
× ×
1 1
1 1 × − ×
1 1
× ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑
∑ ∑

2. Influenţa preţurilor de vânzare pe produse (ca preţuri
medii):
1 0 1 0
1 1
1 1 1 0
1 1
1000 1000
n n
i i
n n
i i
qvi cvi qvi cvi
qvi pi qvi pi
· ·
· ·
1 1
× ×
1 1
1 1 × − ×
1 1
× ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑
∑ ∑

din care:
2.1 Influenţa inflaţiei:
1 0 1 0
1 1
1 0 1 0
1 1
1000 1000
n n
i i
n n
i i
qvi cvi qvi cvi
qvi pi IP qvi pi
· ·
· ·
1 1
× ×
1 1
1 1 × − ×
1 1
× × ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑
∑ ∑
2.2 Influenţa preţurilor de vânzare pe produse exclusiv
efectul inflaţiei:
1 0 1 0
1 1
1 1 1 0
1 1
1000 1000
n n
i i
n n
i i
qvi cvi qvi cvi
qvi pi qvi pi IP
· ·
· ·
1 1
× ×
1 1
1 1 × − ×
1 1
× × ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑
∑ ∑
3. Influenţa modificării costurilor variabile pe produse:
1 1 1 0
1 1
1 1 1 1
1 1
1000 1000
n n
i i
n n
i i
qvi cvi qvi cvi
qvi pi qvi pi
· ·
· ·
1 1
× ×
1 1
1 1 × − ×
1 1
× ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑
∑ ∑
din care:
3.1 Influenţa consumurilor fizice de resurse consumate pe
produse:
( ) ( )
1 1 0 1 0 0
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1
1000 1000
n m n m
i j i j
n n
i i
qvi csj pj qvi csj pj
qvi pi qvi pi
· · · ·
· ·
1 1
× × × ×
1 1
1 1
× − ×
1 1
× ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑ ∑ ∑
∑ ∑
3.2 Influenţa preţurilor de cumpărare–imputare (includere
în costuri) pe unitate de resursă consumată:
( ) ( )
1 1 1 1 1 0
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1
1000 1000
n m n m
i j i j
n n
i i
qvi csj pj qvi csj pj
qvi pi qvi pi
· · · ·
· ·
1 1
× × × ×
1 1
1 1
× − ×
1 1
× ×
1 1
¸ ] ¸ ]
∑ ∑ ∑ ∑
∑ ∑
3.2. Analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile
în principalii
indicatori ai performanţei economico-financiare a
firmei
Оn practica economică este necesar să fie analizate
efectele produse sau estimate ale modificării nivelului
cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri, respectiv cifră de
afaceri. Avвnd оn vedere faptul că nivelul cheltuielilor
variabile la 1000 lei este parte componentă a cheltuielilor la
1000 lei cifră de afaceri, orice modificare a acestuia se va
reflecta–favorabil sau nefavorabil–asupra unor indicatori ce
reflectă performanţele economico-financiare ale firmei.
Nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din
exploatare sau cifră de afaceri se reflectă în următorii
indicatori ai performanţei economico-financiare:
1. rezultatul exploatării (profitului) şi respectiv cifra de
afaceri:

( )
1000 1000 1
1 0
1000
Ve
Cv Cv − − ×
respectiv
( )
1000 1000 1
1 0
1000
CA
Cv Cv − − ×
2. rata rezultatului exploatării (profitului) faţă de veniturile
din exploatare şi analog rata rentabilităţii comerciale:

( )
1000 1000
1 0
Ve Ve
Cv Cv − −
sau
( )
1000 1000
1 0
CA CA
Cv Cv − −
3. rata rezultatului exploatării (profitului) faţă de costuri:
0 0
1 0 0 0
1 0 0 0
100
1 1 1 1
pre pre
Ve Ve Ve Ve
Cve Cf Cve Cf
¸ _
÷
÷
÷
− ×
÷
+ + ÷
÷
÷
¸ ,
respectiv
0 0
1 0 0 0
1 0 0 0
100
1 1 1 1
pre pre
CA CA CA CA
Cv Cf Cv Cf
¸ _
÷
÷
÷
− ×
÷
+ + ÷
÷
÷
¸ ,
unde:
pre
-profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare;
Cve–suma cheltuielilor variabile din exploatare; Cf–suma
cheltuielilor fixe.
4. eficienţa activelor de exploatare:

( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
Ve
Cv Cv
Ae
− − ×
respectiv
( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
CA
Cv Cv
Ae
− − ×
5. eficienţa mijloacelor fixe:

( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
Ve
Cv Cv
M f
− − ×
respectiv
( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
CA
Cv Cv
M f
− − ×

6. eficienţa activelor circulante de exploatare:

( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
Ve
Cv Cv
Ace
− − ×
respectiv
( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
CA
Cv Cv
Ace
− − ×
7. eficienţa capitalurilor (social, propriu, împrumutat):

( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
Ve
Cv Cv
K
− − ×
respectiv
( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
CA
Cv Cv
K
− − ×
8. eficienţa muncii caracterizată pe baza profitului mediu
pe un
salariat:

( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
Ve
Cv Cv
Ns
− − ×
respectiv
( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
CA
Cv Cv
Ns
− − ×
9. capacitatea de autofinanţare şi remunerare a
capitalurilor prin prisma ei–profitul.
4. Analiza eficienţei cheltuielilor fixe (după caz directe
sau indirecte)
Cheltuielile fixe sau constante se apreciază în funcţie de
comportamentul pe care îl au faţă de modificarea volumului
fizic al producţiei. Acestea rămân aceleaşi, indiferent de
gradul de folosire a capacităţii de producţie a firmei şi
cuprind următoarele elemente:
25 cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe;
26 cheltuieli cu serviciile telefonice;
27 cheltuieli cu abonamentele radio–tv;
28 cheltuieli cu prime de asigurare;
29 cheltuieli cu impozite şi taxe legale.
Aceste cheltuieli sunt legate nemijlocit de existenţa
firmei şi se înregistrează chiar şi atunci când activitatea este
oprită temporar.
O altă categorie de cheltuieli fixe se află într-o anumită
relaţie cu gradul de folosire a capacităţii de producţie a
firmei. Aici sunt cuprinse salariile personalului de conducere,
TESA, cheltuieli de deservire a secţiilor, cheltuieli cu
protecţia mediului înconjurător, cheltuieli de birou şi alte
cheltuieli administrativ–gospodăreşti.
4.1. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor
fixe la 1000 lei venituri din exploatare şi respectiv
cifră de afaceri
Ca şi în cazul cheltuielilor variabile, eficienţa
cheltuielilor fixe se apreciază sintetic pe baza nivelului lor
la 1000 lei venituri din exploatare şi cifră de afaceri după
următoarele modele:
1000
1) 1000
VE
f
Cf
C
Ve
· ×

/
1000
2) 1000
CA
f
Cf
C
CA
· ×
Sistemul de factori care influenţează nivelul
cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare este:
unde:
T–timpul total;
wh
- productivitatea medie orară;
1 2 3
, , ....
n
cf cf cf cf
- cheltuieli fixe pe categorii.
După modelul 1:
1000
1000
VE
f
Cf
C
Ve
· ×
analiza factorială a
cheltuielilor fixe este următoarea:
1. Influenţa veniturilor din exploatare:
0 0
1 0
1000
Cf Cf
Ve Ve
¸ _
− ×
÷
¸ ,

din care:
1.1 Influenţa timpului total de muncă:
0 0
1 0 0 0
1000
Cf Cf
T wh T wh
¸ _
− ×
÷
÷
× ×
¸ ,
din care:
1.1.1 Influenţa numărului mediu de salariaţi:
( ) ( )
0 0
0 0
1 0 0 0
1000
Cf Cf
Ns t wh Ns t wh
¸ _
÷
− ×
÷
× × × ×
¸ ,
1.1.2 Influenţa timpului mediu de muncă:
( ) ( )
0 0
1 0
1 0 1 0
1000
Cf Cf
Ns t wh Ns t wh
¸ _
÷
− ×
÷
× × × ×
¸ ,
1.2 Influenţa productivităţii medii orare:
0 0
1 1 1 0
1000
Cf Cf
T wh T wh
¸ _
− ×
÷
÷
× ×
¸ ,
2. Influenţa sumei cheltuielilor fixe:
1 0
1
1000
Cf Cf
Ve
¸ _ −
×
÷
¸ ,
din care:
2.1 Influenţa cheltuielilor fixe pe categorii:
1 0
1
1000
n n
Cf Cf
Ve
¸ _ −
×
÷
¸ ,
Sistemul de factori care influenţează nivelul cheltuielilor
fixe la 1000 lei cifră de afaceri este:
Avвnd оn vedere sistemul factorial de mai sus
modificarea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri se
explică astfel:
1. Influenţa valorii cifrei de afaceri:
0 0
1 0
1000
Cf Cf
CA CA
¸ _
− ×
÷
¸ ,
din care:
1.1 Influenţa timpului total de muncă (volumului de
muncă) :
0 0
1 0 0 0
1000
Cf Cf
T cah T cah
¸ _
− ×
÷
× ×
¸ ,
1.2 Influenţa cifrei de afaceri medii orare:
0 0
1 1 1 0
1000
Cf Cf
T cah T cah
¸ _
− ×
÷
× ×
¸ ,
din care:
1.2.1. Influenţa structurii cifrei de afaceri (producţiei
vândute):

0 0
1 0
1
1000
r
Cf Cf
T cah
T cah
¸ _
÷ − ×
÷
×
×
¸ ,
1.2.2 Influenţa cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe
produse:

0 0
1 1
1
1000
r
Cf Cf
T cah
T cah
¸ _
÷ − ×
÷
×
×
¸ ,
din care:
1.2.2.1 Influenţa inflaţiei:
0 0
/
1
1
1000
r
Cf Cf
T cah
T cah
¸ _
÷ − ×
÷
×
×
¸ ,
1.2.2.2 Influenţa cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe
produse exclusiv efectul inflaţiei:
0 0
/
1 1 1
1000
Cf Cf
T cah T cah
¸ _
− ×
÷
× ×
¸ ,
2. Influenţa sumei cheltuielilor fixe:
1 0
1
1000
Cf Cf
CA
¸ _ −
×
÷
¸ ,
din care:
2.1 Influenţa cheltuielilor administrativ – gospodăreşti:
1 0
1
1000
g g
Cf Cf
CA
¸ _ −
×
÷
¸ ,
4.2. Analiza reflectării nivelului cheltuielilor fixe în
principalii indicatori ai performanţei economico-
financiare a firmei
Principalii indicatori ai performanţei economico-
financiare a firmei оn care se reflectă nivelul costurilor fixe
la 1000 lei cifră de afaceri sunt:
1. rezultatul profitului cifrei de afaceri:
( )
1000 1000 1
1 0
1000
CA
Cf Cf − − ×
2. eficienţa activelor de exploatare:
( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
CA
Cf Cf
Ae
− − ×
3. eficienţa mijloacelor fixe:
( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
CA
Cf Cf
M f
− − ×
4. eficienţa activelor circulante de exploatare
( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
CA
Cf Cf
Ace
− − ×
5. eficienţa capitalurilor – prin profit:
( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
CA
Cf Cf
K
− − ×
6. eficienţa muncii caracterizată pe baza profitului pe un
salariat:

( )
1000 1000 1
1 0
1
1000
CA
Cf Cf
Ns
− − ×
7. capacitatea de autofinanţare şi remunerare a
capitalurilor prin premisa ei–profitul.
5. Analiza eficienţei cheltuielilor cu personalul
Cheltuielile cu personalul sunt rezultatul utilizării
factorului uman şi reflectă o parte a valorii nou create. În
cadrul acestor cheltuieli se includ cheltuielile cu remuneraţia
personalului (salariile), cheltuielile cu asigurările sociale şi
protecţia socială.
Cheltuielile cu personalul pot fi structurate şi analizate
pe baza următoarelor criterii:
1. оn funcţie de elementele componente:
30 salarii tarifare (negociate);
31 diverse sporuri acordate оn funcţie de condiţiile de
muncă cum ar fi: condiţii grele de muncă, spor pentru
condiţii nocive şi toxice, spor de noapte, cumul de funcţii,
vechimea în muncă, spor de fidelitate, spor de stres, gradaţii
de merit, spor pentru titluri ştiinţifice etc.
32 premii;
33 contribuţii privind asigurările sociale şi protecţia socială.
2. оn funcţie de cine suportă cheltuielile:
34 angajatorul pentru salariile nete, CAS, ajutorul de
şomaj, fondul de sănătate;
35 angajatul pentru impozitul pe salariu, ajutorul de şomaj,
fondul de sănătate etc.
3. оn funcţie de categoria de personal: conducere,
personal tehnic, economic şi de altă specialitate, personal
administrativ şi muncitori direct productivi şi de servire.
Cheltuielile salariale se află în legătură directă de
condiţionare cu activitatea desfăşurată de personalul direct
productiv şi indirectă cu celelalte categorii de personal.
Eficienţa cheltuielilor salariale totale sau parţiale se
pune în evidenţă prin următorii indicatori:
1.cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din
exploatare:
1000 1000
1000 1000
Ve Ve
Cs Ns Cs
Cs respectiv Cs
Ve Ve Ns
¸ _
· × · × ×
÷
¸ ,

sau circumscris la salariul personal
1000 1000
Fs Ns Fs
respectiv
Ve Ve Ns
¸ _
× × ×
÷
¸ ,
unde:
Cs – cheltuieli salariale cu personalul;
Ns
- numărul mediu de salariaţi;
Fs – fondul de salarii.
2.cheltuieli salariale la 1000 lei cifră de afaceri:
1000 1000
1000 1000
CA CA
Cs Ns Cs
Cs respectiv Cs
CA CA Ns
¸ _
· × · × ×
÷
¸ ,

sau
1000 1000
Fs Ns Fs
respectiv
CA CA Ns
¸ _
× × ×
÷
¸ ,
3.cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adăugată:
1000 1000
1000 1000
Qa Qa
Cs Ns Cs
Cs respectiv Cs
Qa Qa Ns
¸ _
· × · × ×
÷
¸ ,

sau
1000 1000
Fs Ns Fs
respectiv
Qa Qa Ns
¸ _
× × ×
÷
¸ ,
Avвnd оn vedere primul model de analiză
principalele influenţe sunt:
1. Influenţa numărului mediu de salariaţi la 1000 lei venituri
din exploatare:
0 0 1
1 0 0
1000
Ns Cs Ns
Ve Ve Ns
1 ¸ _
− × ×
1 ÷
1
¸ , ¸ ]
2. Influenţa cheltuielilor salariale pe un salariat:
0 1 1
1 1 0
1000
Cs Ns Cs
Ve Ns Ns
1 ¸ _
× − ×
1 ÷
1
¸ , ¸ ]
din care:
2.1 Influenţa numărului mediu de ore pe un salariat
(utilizării timpului de muncă):
( )
0 1 1 1
1 0
0 0
1 1 1 0
1000 1000
T Ns T Ns
sh sau t t sh
Ve Ve Ns Ns
1
¸ _ 1
× − × × × − × ×
1 ÷ 1
1
¸ ] ¸ ,
¸ ]
2.2 Influenţa salariului mediu orar:

( ) ( )
1 1 1
1
1 0 1 0
1 1 1
1000 1000
Ns T Ns
sh sh sau t sh sh
Ve Ve Ns
1 1
× × − × × × − ×
1 1
¸ ] ¸ ]
Eficienţa muncii este pusă în evidenţă prin intermediul
corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica
salariului mediu. Condiţia corelaţiei este ca dinamica
productivităţii muncii, indiferent de forma de exprimare a ei,
să devanseze pe cea a salariului mediu. Respectarea
corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi cea a
salariului mediu se reflectă în reducerea cheltuielilor cu
salariile la 1000 lei cifră de afaceri.
Corelaţia este pusă în evidenţă cu ajutorul indicelui de
corelaţie stabilit după una din relaţiile:
1
1
I s I s
Ic sau Ic
I w I w

· ·

unde:
I s
- indicele salariului mediu;
I w
- indicele productivităţii muncii.
36 indicele corelaţiei trebuie să fie subunitar; cu cât
foarfecele este mai mare, cu atât dinamica productivităţii
muncii a înregistrat o intensitate mai mare decât a salariului
mediu.
Principalii indicatori ai eficienţei economico-financiare
în care se reflectă corelaţiei dintre dinamica productivităţii
muncii şi dinamica salariului mediu sunt:
1. nivelul cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din
exploatare, cifră de afaceri, valoare adăugată–funcţie de
calculul productivităţii muncii:
§prin dinamica productivităţii muncii:
1000
1000 0
0
Cs
Cs
I w

§prin dinamica salariului:
1000
1000 0
1
Cs
Cs
I w

2.profitul din exploatare, profitul aferent cifrei de afaceri,
respectiv profitul aferent valorii adăugate:
§prin dinamica productivităţii muncii:
37 pentru veniturile din exploatare–Ve:
1000
1000 0 1
0
1000
Cs Ve
Cs
I w
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
38 pentru cifra de afaceri – CA:
1000
1000 0 1
0
1000
Cs CA
Cs
I w
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
39 pentru valoarea adăugată – Qa:
1000
1000 0 1
0
1000
Cs Qa
Cs
I w
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
3.eficienţa activelor de exploatare stabilită pe baza
profitului din exploatare, respectiv cifrei de afaceri şi valorii
adăugate:
40 pentru veniturile din exploatare–Ve:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs Ve
Cs
I w
Ae
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
41 pentru cifra de afaceri–CA:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs CA
Cs
I w
Ae
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
42 pentru valoarea adăugată–Qa:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs Qa
Cs
I w
Ae
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
5. eficienţa mijloacelor fixe:
43 pentru veniturile din exploatare–Ve:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs Ve
Cs
I w
M f
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
44 pentru cifra de afaceri–CA:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs CA
Cs
I w
M f
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
45 pentru valoarea adăugată–Qa:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs Qa
Cs
I w
M f
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
6.eficienţa activelor circulante de exploatare:
46 pentru veniturile din exploatare–Ve:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs Ve
Cs
I w
Ace
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
47 pentru cifra de afaceri–CA:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs CA
Cs
I w
Ace
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
48 pentru valoarea adăugată–Qa:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs Qa
Cs
I w
Ace
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
7. eficienţa capitalurilor:
49 pentru veniturile din exploatare–Ve:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs Ve
Cs
I w
K
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
50 pentru cifra de afaceri–CA:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs CA
Cs
I w
K
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
51 pentru valoarea adăugată–Qa:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs Qa
Cs
I w
K
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
8. eficienţa muncii caracterizată pe baza profitului pe un
salariat:
52 pentru veniturile din exploatare-Ve:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs Ve
Cs
I w
Ns
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
53 pentru cifra de afaceri – CA:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs CA
Cs
I w
Ns
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
54 pentru valoarea adăugată–Qa:
1000
1000 0 1
0
1
1000
Cs Qa
Cs
I w
Ns
¸ _
− − ×
÷
¸ ,
9.capacitatea de autofinanţare şi remunerare a
capitalurilor prin premisa lor–profitul.
Un nou portal informaţional!
Dacă deţii informaţie interesantă si doreşti să
te imparţi cu noi atunci scrie la adresa de e-
mail : support@sursa.md