e!

4€

.

INDICICLIMATICI DE BAZA PENTHU REPREZENTAREA GRAFICA SICARTOGRAFICA, SPECIFICUL HEPREZENTARII DE BAZA DE GRAFICE SIHARTICLIMATICE

STATISTICA, SCARILE DE MASURARE SI REPREZENTARE

Statistica reprezintd un proces inductiv, unde prin argumentare se trag concluzii, la care se adaugd esiimarea prin
cuantificare a expnmdrii gi probabilitdlii viitoare a fenomenelor. Acuratelea cercetdrii influenleazd extrapoldrile gi rezultatul concluziilor.Structura naturald (forma, rezistenta la schimbare, energia, timpul) poate fi reprezentati extrem de divers prin numere, combinalii simbolic-numerice, formule gi scdri diferite. Scara de mdsurare 9i reprezentare depinde de mdrimea valoricd a cantitSlii de informafie care trebuie preluatd in ordine ierarhicd. Ea cuprinde mai multe trepte: de la prezenla sau nu, a unui parametru gi pAnd la participarea sa proporlionald fald de alli pararnetri (de exemplu, 1110,11100,.....pe4ipe milion). Timpul trebuie cuantificat gi reprezentat ca un parametru distinct in situaliaefectudrii unor mdsurdtori multisezoniere sau a necesitdlii de urmdrire, printr-un program obligatoriu, a fenomenelor/proceselor gi efectelor acestora in succesiunea lor. ln situalia in care timpul nu trebuie evidenfiat, sunt prelucrate datele care descriu fenomenul. Valorile rezultate in urma mdsurdrii se mediazd, deoarece sunt posibile erori introduse de acfiunea operatorilor gi a instrumentarului. Orice prezentare statisticd presupune, de fapt, o "cartare" a datelor de referinld gi, implicit, o reprezentare graficd adecvatd. Aceasta nu urmeazd a fi limitati doar la tabele, ci trebuie completatd cu un material fle suslinere vizualS: diagrame, cartograme, piramide, harti, etc.

,/

PRINCIPII IN REPREZENTAREA CARTOGRAFICA

Cartografierea, reprezentarea propriu-zisd a informaliei obfinute din cercetarea directd de teren sau din consultarea materialuluibibliografic, poate fi inleleasd sub doud aspecte: o transpunere primard a datelor care sd acopere o etapd de cercetare, activitate efectuatd de celicei care au caftat, gi etapa realizdrii materialului cartografic final, o succesiune de operaliuni desfdgurate de cdtre caftograf, sub supravegherea directd a specialigtilor. Cadograful nu mai trebuie confundat cu desenatorul, el fiind un specialist cu atribulii bine determinate din sfera complexd a vizualului (desen, graficd, realizare foto, realizare pe calculator). Principiile de bazd in coordonarea muncii cartografice se referd la: Alegerea unei sciri optime subordonate scopului Realizarea unei baze de lucru monocrome Redarea topografiei general e 9i a unor cote altimeirice Reprezentarea proiecfiei orizontale a obiectelor gi a suprafelei de pe teren Alegerea unor semne conventionale ugor de desenat. sugestive, clare gi simple. Alegerea mdrimii optime a semnelor folosite in funclie de scard, incAt acestea sd poatd fi cu ugurinld identificate pe hartd. Cu cAt obiectul reprezentat este mai important, cu atAt semnul convenfional urmeazd a fi redat mai pronunlat, prin linii mai groase, cAt gi invers, obiecte mai pufin semnificative sunt reprezentate prin linii mai subliri. Redarea semnelor convenlionale pe hdrli nu trebuie sd ingreuneze citirea acestora prin supraincdrcare sau

. . ' '

' ' '

suprapunere,

Scrierea datelor caracteristice gi explicative se realizeazd dupd anumite reguli prevdzute in atlasele de semne convenlionale.
CATEGORII DE MATEHIALE GRAFICE SICARTOGRAFICE

,/

Cunoagterea si cercetarea climaticd a unui spafiu geografic se bazeazd pe elaborarea mai multor categorii de materiale grafice gi cartografice, in mdsurd sd analizeze gi sd sintetizeze datele rezultate din mdsurdtori Jfectuate asupra ci€mcnielerelimatree.

-

Utilizarea datelor rezultate din observaliile meteorologice si concretizarea acestora sub Jormi de reprezentari are ca punct de plecare cunoagterea si folosirea unor baze metodice generale. Reprezentarea climaticS folosegte numeroase principii care se aplicd la prelucrarea valorilor diferitelor componente climatice (temperaturd, presiune atmosfericd, umezeala aerului, nebulozitate, precipitalii, fenomene atmosferice deosebite etc.). Exista un numdr mare de indici
climaiici, in funclie de care este posibild intocmirea graficelor de, analizd si corelatii pe hdrlile climatice.

./

lndici climatici

de bazd pentru reprezentarea graficd

gi cartografic5

lzoliniile se traseazd folosindu-se in principal datele nurnspe inscrise pe hadd. ele rezultand prin diferenfa dintre valorile maxime gi minime. a fenomenelor meteorologice gi climatologice. maxime. constituie categoria indicilor climatici cei mai simpli. Gradul de complexitate al reprezeniarilor de tipul graficelor si al diagramelor este in functie de o serie de factori si conditii (caracterul fenomenului.temperatura aerului. cu atit mai detaliate 9i exacie vor fi sistemele de izoiinii care se traseaza pe hdrlile climatice. Pentru tras3rga corectd a izoliniilor. se pot ob{ne valori extreme medii gi valorile extreme absolute. un anotimp. tipului de analiza sicorelatie a valorilor inscrise pe grafic. intAmpldtoare gi nespecifice. lmportanla practicd deosebitd a valorilor medii constd in faptul cd acestea ne permit analiza si compararea particularitdlilor climatice ce caracleizeazd diferite regiuni. aga cum sunt maximele gi minimele absolute pentru. Valoareia stiintificd a confinutului reprezentat pe hdsle climatice depind de calitatea obseruafiilor meteorologice. Pentru alcdtuirea hdr. . condi$oneazd gradul de ciaritate al reprezentdrilor gi ugurinla determineriiparametrului respeciiv. cartografierea pe hdrfile climatce solicitd obligatoriu ornogenizarea -si aducerea la aceeagi perioadd plurianuald a datelor obtinute din observaliile de la mai multe stalii meteorologice. cartodiagramelor gi a inscrierii valorilor (cifrelor) pe hartd. numarul indicilor sau parametrilor care pafticipa. Ele dau o imagine expresivd gi reald asupra repartilieiin timp gi spaliu a valorilor parametrilor climatici. pe h5(ile cu izolinii din grad in I rad. ln situa$a folosirii unor giruri neomogene apa(inand la perioade de timp diferite. Alegerea metodei de caftografiere depinde de scopul urmdrit. Pentru asigurarea confinutului gtiinlific pe aceste hdrfi este necesari o anumitd omogenitate siduratd a girurilor de observalii. tipul de vegetatie. analiza si intepretarea regimului elementelor meteorologice pentru o duratd mai lungd. in reprezentdrile grafice gi cartografice se pot utiliza valoriale amplitudinilor mediisivalori ale amplitudinilorabsolute. Elaborarea hdr. Reprezentarea prin grafice gi diagrame se realizeazd la scard de proporlie. un an etc. Mdnmea interualelor iacare se traseazd izoliniile pe hd$le climatice. izokerauns. Hd(ile climatice cu izolinii nu se intocmesc pentru reprez€ntarea schimbdrilor accidentale. desfdgurare continud $i vanatie gradatd in spafiu a parametrilor meteorologici gi climatologici. Ca urmare. se line seama de influenla unor factori la scari mare. Valorile amplitudinilor reprezintd indici climatici de o anumitd complexitate. pe hdr! vor apArea aspecte eronate cu pnvire la repartilia geograflcd a valorilor parametrilor climatici reprezentafi. De exemplu. un semestru. in cazul hd$lor care conlin reprezentarea repartiliei unui element climatic pe o suprafald cu extindere ioafie mare (continent. Graficele (diagramele) sunt foarle diversificate ca mod de realizare si exprimare a trdsdturilor specifice pentru componentele elementele climatologice. agezdri Trasarea--- . emisferd. ca varofi efect\r-e. pentru perioade de o lund. diferenlierii etc. sincronizirii. prin intermediul cdruia se indicd repetarea in timp si spaliu a manifestdrilor de un anumit gen ale elementelor gi componentelor climatice. influenla suprafelelor acopeite cu ap5. precizia prelucrdrii 9i interpretirii rezultatelor. intensitate.tilor climatice se utilizeazd foafte frecvent reprezentarea cu aiutorul izoliniilor. pe locul unde existd staliile meteorologice de la care provin valorile parametrului clirnatic. etc. de prelucrare climatologicd. si Hd(ile climatice ilustreazd sinteze asupra caracteristicilor condiliilor climatice deduse din prelucrarea. Frecvenlele pot fi redate prin valori medii. etc. Din punct de vedere'al formei. minime. Valorile de frecvenld (frecvenfa) exprimd numdrul de cazuri (situa!'i). Vaiorile extreme (minime gi maxime) constituie indici specifici prin intermediul cdrora se remarcd anumite limite (praguri) de manifestare ale regimului elementelor gi componentelor climatice. cu cit refeaua de stalii meteorologice este mai deasd. linandu-se seama de necesitatea cunoagterii in detaliu a caracterisiisilorelementului climatic reprezentat.). natura solului etc. Caracterul gradat al schimbdrilor inregistrate de parametrii climatici permite folosirea procedeului de obfhandu-se valori intermediargincadrat-e.blor climatice trebuie sd se bazeze pe datele certe provenite din observatiile de la stafiile meteorologice. Dacd hdr{ile reprezintd o regiune mai micA se acordd atenfie deosebitd condiliilor fizico-geografice locale. se determind operativ valoarea gradientului in raport de care se produce varialia in indicd frecvenfa tunetelor. configuralia reliefului. densitatea relelei de stalii meteorologice de la care se folosesc datele pentru interpolare. cunoagterea reald a influentelor exercitaie de factorii fizico-geografici asupra diferitelor componente gi elemente climatice etc.inlre cele proveRite-de-la stafiFe-reper. sx ajutorul cdrora se carleazd frecvenla orajelor (furtunilor) etc. vegetalie. Dintre acestea pot fi citate particularitilile circulaliei generale a atmosferei. Elaborarea hd$lor climatice cu izolinii se folosegte in vederea exprimdrii caracteristicilor de mdrime. trebuie cunoscute temeinic si interpretate corespunzdtor o serie de caracterisliciclimatice regionale gi rmi strict iocale anumite condi$i specifice reliefului. interpretarea si reprezentarea caracteristicilor componentelor gi elementelor meteorologice si climatologice se folosesc pe scard largd numeroase tipuri de grafice gi hd(i.. pe izoliniilor ---nlerpolare. caracteristicile componentei climatice. De exemplu. influenlele marilor lanluri montane de pe suprafala Pdmantului. varia$a de latitudine. sistemul de reprezentare grafica ales. a particularitdfilor factorilor fizico-geografici care influenleazi etc. cantitative gi calitative dovedite de componentele si elementele climatice. folosind valorile indicate de acesta linii cartografice. o serie de condi$i fizico-geografice regionale. grafrcele si diagramele prezintd aspecte extrem de variate. Ele dau posibilitatea coreldrii.Valorile medii ale diferitelor elemente gi componente climatice rezultate din prelucrarea gi calcularea datelor de la de lungi duratd efectuate la stalr-ile meteorologice. compardrii. intre care au importanld altitudinea./ Specificul reprezentdrii pe bazd de grafice-gi hi(i climatice Pentru analiza. expozilia versanfilor. planiglob). ale parametrului reprezentat etc. diferenlele de regim termic Ai deplasare a maselor de aer dintre bazinele acvatice gi uscat. hafta se face pentru anumite intervale de valori. Pe bazd de mdsurdtori gi calcule. in funclie de sisteme de coordonate si prin transpunerea in desen a unor valori corespunzdtoare indicilor cantitativi caracteristici prqceselor 9i fenomenelor meteorologice si climatologice.

dar ale cdror valori sunt evident influenlate de condilile locale variabile (de exemplu. medii lunare in decursulintregului an. la intuirea gi conceperea unei game bogate gi diversificate de hd(i si tipuri de reprezentdri grafice. cantitili maxime de precipitalii atmosferice care au cdzutin24deore. scrierea categoriilor de cifre se face in rind pe aceeagi linie ( -24. de exemplu. conlinutul elementelor caftografiate devenind complex. la reprezentarea cu ajutorul cartodiagramelor. Dacd hdrlile climatice se elaboreazi policrom. umiditate. Valori medii. ./d: Umezeala relativd medie anuald. luna. direclia gi viteza vantului. Frecventa medie a umezelii relative (% din numdrul zileior dintr-o luna sau dintr=un an). in desenul de pe hartd diagramele. posibilitdlile de diversificare cromaticd vor fi mai numeroase. De exemplu. de asemenea. fdrd a se produce eventuale confuzii. Nebulozitatea (C-10) (zecimi): - Nebulozitatea rnedie anuald. lnfiecaregrupdde cifre indicatd pe harta climaticd se includ urmdtoarele informafii: valoarea rezultatd din mdsurarea la staJia meteorologicd a elementului climatic in cauzd.). histogramele giizoliniile. care poate fi verde. Umezeala aerului(. Desenarea diagramelor se face la scard. nebulozitate.3'-0402-1978 sau -24.04-02. insulard. maron etc. Dinamica unor elemente gi componente climatice se preteazd. Dacd spaliul de pe hartd este limitat pe o direclie. precipitalii atmosferice. maxime anuale gi lunare. Numirul de zile cu temperatura minimd S 0"C (de inghe!). Umezeala relativd medie lunard. combinandu-se.3' .active operativd gi exactd pentru determinarea valorilor componentei climatice. mlagtinietc. folosindu-se histograme. regimul anual al precipitaliilor atmosferice.stratdezEpadEretc. daci se noleazd si amplitudinea termicd. formele de relief accidentate. Cea mai coboratd maximd lunard gi anuald. in func! e de elementel e cli matice. Cartodiagramele meteorologice gi climato-logice se ublizeazd pentru reprezentarea intensitdlii prin care se manifestd regimul proceselor gi fenomenelor atmosferice. pentru mai mulli ani in gir. N um Valori Valori Valori Valori - i rul-de zi l-e effieniperalu*n-maimd -- Numirulde zile cu temperatura maximd > 3O'C (tropicale). menlionand data inregistrdrii fenomenului meteorologic sub valoarea care exprimd rezultatul rndsurdiorii acestuia. anul)..). dimensiunile lor corespunzand valorilor parametrului reprezentat. Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie). Numdrul de zile cu temperatura maximd S 0"C (de iamd). medii pentru anotimpuri. Cea rnai ridicatd minimd lunard gi anuald. Valori medii. grupdrile de cifre se inscriu pe doud randuri. lntocmirea hdrlilor climatice prin intermediul cartodiagramelor constd in amplasarea graficelor de corelafie de tipul diagramelor pe locurile unde sunt marcate poziliile staliilor meteorologice care au efectuat observaliile gi mdsurdtorile parametrilor climatici respectivi (temperaturd. Hd{ile climatice cu inscrierea datelor numerice pe ele sunt destinate cartografierii componentelor. vom prezenta o sintezd care exprimd categoiite de reprezentai grafice gi caftog rafice cel mai frecvent folasite. atunci intervine posibilitatea folosirii celei de a treia culori. ori alt tip de scriere). vant etc. Minima absoluti lunard gi anual6. etc. minime anuale gi lunare.). elementelor gi parametrilor climatici caracterizat prin existenla gi manifestarea lor izolatd. tensiunea vaporilor de apd. constituie alte situalii in care se aplicd reprezentarea pe bazd de cartodiagrame. De obicei. medii pentru fiecare lund consideraid separat. Temperatura aerului (' C): .). Valori ale celei mai mari gi celei mai mici medii anuale gi lunare. '/ Principalele categorii de hdrJi climatice gi reprezentdri grafice Cerinlele de ordin teoretic si practic au condus ?n decursul unei perioade de timp de experien!5 in cercetarea meteorologicd si climatologicd. in continuarea cdreia se inscriu disiinct (eventual cu altd culoare.primagiultimazicuninsoare. Maxirna absolutd lunari Ei anuald. Procedeul cailografierii consti in transcrierea directd pe hartd a unor categorii de cifre reprezentand valori ale unor parametrii climaiici ce reflectd caracteristici speciale (temperaturi maxime gi minime absolute. Pentru indicarea pe hdrli a valorilor elementelor meteorologice de tipuri distincte se folosesc cifre scrise in culori diferenliate (de exemplu: rogu pentru temperaturile maxime si albastru pentru temperaturile minime. prezenla suprafefelor acoperite cu pddure. Reprezentdnle prin cartodiagrame sunt utile gi atunci cand se urmdregte cartografierea simultand a doud sau mai multe componente climatice. construindu-se grafice denumite roze. data producerii fenomenului (ziua. particulard sau ocazionald in timp gi spaliu. cu specific de rdspandire relativ continud. Datoritd volumului mare de aspecte de acest gen.------ medii anuale.primagiultimazicuinghe!lasol. in oricare punct gi pozifie din teritoriul caftografiat.78 etc).

Numdrul mediu alzilelorfdrd soare. Presiunea maximd absolutd lunard. mediu al zildor cu fenomene orajoase. . mediu al zilelor cu viscol. Viteza medie anuala (m/s). Cantitatea maximd in 24 de ore. Numdrul rnediu al zilelor cu cer acoperit (nebulozitatea medie 7. Media lunard.2).6-25). anuale gi anotimpuale.Ploi torenfiale excepf onale. Ordonarea si gruparea ciatelor se realizeazd prin metode specifice.. Se pot practica inregistrdri succesive asupra rezultatului fenomenului respectiy gilsau asupra condiliilor in care se desfSgoard. - Grosimea medie decadicd a stratului de zdpadd (cm). -Valori Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie) 9"u mai mare gi cea mai micd dintre cantitdlile lunare. Fenomene atmosferice (anual si lunar): Numarulrnediu alzilelorcu bruma.7).Nebulozitatea Frecven. Cea mai mare si cea mai mica viteza medie lunara(m/s).5). orlTatr€lcTiTmfieeDatele oblinute din studiul elementelor de mediu. ca gi la colectivit6ti dintr-o populale mai cuprinzdtoare.6-10). mediu al zilelor cu seceta. Valorile respective sunt considerate variabile 9i pot fi prelucrate it"tis6.Data medie a a primuluigi ultimului strat de zdpadd. numericd. Numdrul rnediu al zilelor cu cer noros (nebulozitatea medie 3. Observa$a gidiferitele metode de anchetd se cuantificd in date care se referd la fenomene gi piocese. Valori medii lunare in decursul intregului an. pot fi reprezentate in formd cantitativd. pentru o perioadd de mai mulli ani in gir.Numdrul mediu al zilelor cu ninsoare.Data medie primei gi ultimei ninsori. Presiunea maximd absolutd anuald. Cea mai mare si cea mai mica viteza medie anuala (m/s). . Durata de strilucire a soarelui (ore gi zecimi): Media anuald. Numarul Numarul Numarul Numarul Numarul Numarul mediu al zilelor cu chiciura. Vantul: Frecventa (%) si viteza'medie (mis) pe directii. inregistrarea fdcuta pe un astfel de egantion constituie un ansamblu statistic ai permite exprimares unor prime concluzii. mediu al zilelor cu ceata. rnediu al zilelor cu grindina. . mediipentru fiecare lund consideratd separat. identificate pe teren sau pnn intepretare din documentatii. Media grosimilor maxime decadice ale stratului de zdpadd (cm). noros (nebulozitate pentru lunile ianuarie gi iulie. Numarul zilor cu vanttare (v > 1 1 nr/s si v > 16 m/s). care se considerd un egantion din mulfmea de mdsurdtori posibile. la efectul lor. Presiunea minimd absolutd anuald. Frecventa maxima pe directii (%). Viteza medie lunara (m/s). Rezultatul este un ansamblu de date. Presiunea minimd absolutd lunard. Precipitalii atmosferice (mm): Cantitatea medie anuald Cantitatea medie pe anotimpuri.medie lunard. Presiunea medie lunard. Frecventa medie pe directii (%). .a medie a cazurilor cu cer senin (nebulozilatea 0 . dacd existd un volum . Grosimea maximd absolutd decadicd a stratului de zdpadd (cm). a 3 . Presiunea atmosferici (mm): Presiunea medie anuala. --: Numdrul mediu alzilelorcu strat de zdpadd. acoperit (nebulozitatea - Numdrul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitatea medie 0-3. .

din grad in grad sau din doud in doud grade. H-Gaussen. frecventa oriabaterile fald de normald (multianuald) inregistrate de diferitele elemente sau fenomene. Plasarea reprezentdrilor grafice pe hdr. Diagramele construite in acest mod au diferite denumiri in funcfie de elementul reprezentat. De Martonne. rdmAnAnd ca in ultimul rAnd sd se uneasca valorile lunii decembrie cu cele ale lunii ianuarie. in functie de numdrul elementelor reprezentate pe unul gi acelagi sistem de axe de coordonate. helioizoplete pentru cele de insolalie. momentele critice ale variateiin timp . Aceste oLgra. eiementului analizat in orice moment din an gi din zi sau. Pot fi utilizate pentru reprezentarea graficd a tuturor elementelor gi fenomenelor. Pentru construirea acestor Jiagrame se pleaca de la un sistem de doua axe rectangulare pe care se reprezinta simultan trei variabile: pe abscisa se trei lunile anului sau zilele lunii. AplicAnd aceastS metodd. ne putem forma o imagine clari 9i corectd asupra reparliliei simultane a Diagramele rectangulare complexe. Reprezentdrile gralice se pot grupa dupd numdrul elementelor trecute pe sistemui de coordonate gi dupd forma pe care o au. CAnd climogrami"este orientatd. vom nota pe abscisd timpul (lunile anului. curbe cumulate. etc. forma ideald de reprezentare folositd in analiza simultanS. iar pe ordonata cele 24 ore.si om. denumite aga. animale . de unde pot fi folosite pentru interpretiri d9 ordin giiinlific practic. intrucdt indlfimea coloanelor presupune indllimeaioloanei de apd (mm) care srar acumuia in urma cdderii ploilor dacd. in doud grupe: diagrame rectiangulare gi diagrame polare. alSturi de tabele existd gi grafice de diferite tipuri. cele ale lunii februarie cu ale lunii martie. histograme giirogram". pitrate. La intersectia celor doau axe se noteaza vaioarea elementului reprezentat. Se inscriu apoi valorile de temperaturd corespunzitoare lunii. nu s-ar scurge. uniid punctele cu aceeagiuu'ioare a Lmperaturii. Astfel. deoarece pe sistemul de axe se reprezintd un singur etemeni sau fenomen climatic gi diagrame complexe. elemente clirnatice care. . iar pe ordonatd nivelul deasupra solului pentru care s-a mdsui'at temperatura aerului ori adAncimea din sol. mai deparie. concluziile sunt apropiate de realitate. Sunt reprezentdri grafice care rezultd in urma asocierii a doui sau mai multor elemente climatice (cu rol hotdrAtor pentru ansamblul proceselor ituoiate. cur'be.atingerea maximului giminimului. oferd insd. respectiv. diferite de primele. etc.tipCh. de cele mai multe ori. a temperaturiiaerului sau a temperaturii solului pe vefticald. prin inierpolare graficd.ln continuare.Koppen. grosimea stratului de zapada (cm) acumulata pe suprafata solului' Se intelege ca un asemenea grafic este extrem de sugJstv si permite o evaluare si o comparare a valorilor elementului mai usoara si in acelasi tmp mai precisa. de exemplu. bineinleles. la regimul. putem reprezenta grafic givarialia. aerului si precipitatii ori intre temperatura si umezeala aerului. Ele se prezintd sub forma unor curbe sau liiii frAnte carJ unesc valorile medii sau extreme ale elementului sau mijlocul clasei frecventelor. in aer la diferite indlfimisau in sol la diferite adAncimi. reprezentdrile se O imagine cu mult mai clard. la orice nivel in aer ori in sol. respectiv. ele se vor numi: termoizoplete in cazul temperaturii. intrucAt pe acelagi sistem de axe se repreiintd doud sau mai multe reprezentdrile grafice. de numerogi cercetatori intre care imintim p". cu cifre pare sau impare (cum ne propunem).precum gilimitele posibile (amplitudinea) intre care poate varia elementul reprezentat. elemente care actioneaza concomitent asupra proceselor fiziologice la plante. zilei sau orei gi.. folosind metoda intepolarii grafice (determinarea unor valori intermediare dupd valorile cunoscute. Aceste date prezentate sub formA de ai tabele constituie materialul de bazd pe seama analizei cdruia se trag importante concluziicu privire. au completat si modificat tehnica de intocmire a lor. anemoizoplete in cazul ieprezentdrii vitezei vAntului. H'Walter. Astfel. adicd. nefoizoplete pentru valorile de nebulozitate. comparative a varialiilor in timp gi spatiu a elementeloigi fenomenelor irnpad in diagrame . 6. cercuri) diagramele se clasificd. in cazul acesta. de exemplu.Peguyesteo_reprc-zentargTectangolaracompleXacaIestabilestecore|atiffirr't@ sunt cunoscute sub denumirea de climograme (climagrame sau climaiograme). studiate. pentru presiunea atmosfericd. La aceasti formd de reprezentare graficd se preteazd cel maibine precipitaliile atmosferice lichide gi solide.izoplete . zilele lunii sau orele zilei). de .Peguy care./ REPREZENTABEA GRAFICA A ELEMENTELOR SI FENOMENELOR CLIAMTICE Datele privind elementele gifenomenele climatice rezultate din prelucrdri sunt inscrise imediat in tabele. Curbele elementare sunt reprezentdrile cele mai des folosite.. De aceea.simple.e complexe Ch.T"yor. din aproape in aproape. inscrise pe grafic) se unesc prin curbe . de asemenea. Din aceastd categorie fac parte reprezentdnle sub formd de curbe elementare. lzogramele Jau diagramele izopletare au fost introduse in literatura de specialitate de catre Kari Troll in anul 1943. se unesc valorile lunii ianuarie cu cele ale lunii februarie. iar ldlimea cu intervalul de timp sau cu clasa de frecvenld. W.punctele cu aceeagi valoarea a elementului.ti conduce la obfinerea cartodiairamelor. baroizoplete Diagramele rectangulare simple seruesc la reprezentarea frecvenfei sau evolufiei in timp a elementelor gi fenomenelor. '--efim9gr-arna-. se coreleazd intre ele sub diferite aspecte. de asemenea. cu timpul. O astfel de climcgramd se construiegte in felul urmitor: se inscriu pe aOscisa valorile iemperaturii medii lunare (potrivit scdrii alese) iar pe ordonati sumele lunare ale cantitdtilor de precipiLtji sau umezeata aerului' Se ridicd perpendiculare din dreptul valorilor lunare pentru fiecare element iar la intersec$a ior se marcheazd cele 12 puncte insotite de inifialele sau numhrul de ordine al lunilor corespunzdtoare. coloane. calitdlii sau dinamicii elementelor gi fenomenelor. Punctele de intersectie a valorilor lunare a celor doud elernente reprezentate pe grafic se unesc printr-o linie frAntd. in urma acestei operalii se obfine un grafic cu o formd poligonald. putem stabili. pe acelagi sistem de coordonate. lmaginate pentru prir" i"ta de italianul Filippo Eredia au fost utilizate ulterior. se vor trasa. Histograma este o reprezentare graficd sub forma unei'succesiuni de coloanJ (dreptunghiuri) aldturate a cdror Folosind o asemenea reprezentare graficd. de obicei.suficient de mare de valori inregistrate. inchizAnd o suprafalA mai muit sau mai pulin regulatd care poate fi mai alungitd sau mai globular!. indllme corespunde cu valoarea elementului sau cu valoarea frecvenfei. mai sugestivd asupra cantitdfii. Dupd forma de reprezentare (linii. nu s-ar evapora sau infiltra in sol. in cazulin care se dispune de un numdr cAt mai mare de valori gi dacd metodele de prelucrare sunt cele adecvate scopului.

de obicei in centrul cercului se vor inscrie. pe baza a numeroase calcule si incercdri de reprezentare a datelor climatice din diferite regiuni ale globului a construit un triunghi. de exemplu. in dreapta climogramei. valorile elementului care se reprezinta. iar pe ordonata temperatura aerului si precipitatiile atmosferice in raportul 1' l2mm precipitatii. . ln cazulin care climatul regiunii unde se afld localitatea este mai moderat. CAnd este orientatd in lungul ordonatei ca indicd existenfa unor mari contraste de precipitalt-iin timpul anului. potrivit scarii alese. md globular..Walter si H. maxima absolutd a temperaturii. hagurate veftical. nebulozitate ori freceventa si viteza vantului pe directii sub forma unor sectoare de cerc sau a unor cercuri. Dupa criteriul adoptat de acesta sunt considerate luni secetoase lunile in care curba temperaturii se afla deasupra celei de precipitatii si luni umede. la care scara timpului se reprezinta pe circumferinta cercului perioada totala. respectiv. de exemplu. in fuctie de raportul in care se afla una fata de cealalta se apreciaza care sunt lunile secetoase si umede. minima medie zilnicd a lunii celei mai reci. Tot prin aceasta. aSa cum este cazul cu localitdlile situate in regiunea cu climat temperatoceanic. Tot Ch. De aceea. in. altitudinea. atunci cAnd curbele precipitalr-ilor se afld deasupra curbei de temperaturd (hagurate cu linii verticale). se impafte. nebulozitate. dupd bisectoarea unghiuluiformat de sistemul de axe. de uscdciune 9i secetoase). precum gi asupra perioadLlor secetoase gi ploioase din cursul anului. iar pe orizontalS durata fenomenului. circumferin'a in atatea sectoare corespunzatoare celor i2 luni drn an. aga cum se intAlnegte bundoard in climatultropical-musonic.unile in care temperatura coboara sub 0'C. precipitalr-e in scara 1/2 tot printr-o curbd continud. pentru anii deosebit de cdldurogi gisecetogi. autorii redau pe grafic temperatura printr-o curtd continud groasd. Acesta este gi motivul peniru care climogramele sunt folosite in studierea gi in clasificarea climatelor.Peguy. AdoptAnd aceste sistem de reprezentare. CantitSgle de precipitalii mai mari de 100 mm sunt redate la scara 1/10. sus se noteazd media anuald de temperaturd gide precipitafii atmosferice. redau pe verticald intensitatea. linAnd seama de anumite puncte. de exemplu. Unind aceste valori prin linii continue. Climogramele tip H.Lieth au preluat acesta metoda si au completat-o reprezentand pe acelasi sistem de axe siprecipitatiile in raportul de 1. Astfel. se traseaza cele doua curbe. Apoi. anotimpuale. Pentru a realiaza o astfel de reprezentare. Sub abscisd autorii trec lunile cu temperatun minimd Ai absolutd <0"C gi cu temperatura medie <0oC. Ulterior. cum ar fi: denumirea staliei. 1 an fiind egala cu 360. Apoi. ceea ce din punct de vedere practic prezintd o mare insemndtate. H. pe care se mai traseaza cercul temperaturii medii lunare sau plurianuale si a celei de 0'C. dupi cum arunci cAnd se desfdgoard de-a lungul abscisei marcheazd diferenle mari de temperaturd gi reduse de precipitafii. seruegte la stabilirea caracterului climatic dominant al lunilor. precipitatii. orizontal-intrerupt ori punctate. minima absolutd de iemperaturd. anuale sau multianaule) ca si rozele de temperatura. climogramd mai este insoft5 gi de alte date climatice imporiante. dacd este posibil pentru intreaga perioadd luatd in studiu sau pe un grup de ani ori climograme de sondaj 6a. / 3 mm precipitatii. maxima medie zilnicd a lunii celei mai calde. Menliondrn faptul cd. iar precipitaliile la scara 1i3 printr-o curbd intreruptd. caracterizat prin absenla contrastelor de temperaturd si precipitafii. Dupa plasarea tuturor valorilor pentru cele 12 luni ale anului. climograma are un aspect mai regulat. incepand de la o directie de origine 0' trigonometric sau 0" iopografic. in variatia celor doud elemente asociate. lunile in care curba precipitatiilor se situeaza deasupra curbei de temperatura. Walter gi Lieth au separat pe climogramd perioadele umede din an. perioadele de uscdciune. Diagramele polare servesc pentru reprezentarea grafica a variatiei zilnice. iar suprafala delimitatd de acestea este innegritS. pentru a intregi tabloul climatic. triunghi.metoda se obtin rtozele de frecventa si viteza vantului pe directii (lunare. Aceste suprafele. precipitatii atunci cand se asociaza respectivul element cu vantul pe directii. ca gi valoarea corespunzdtoare numdrului mediu de zile fdrd inghet. anotimpuale ori anuale a elementelor de temperatura. perioada din care provin datele de temperaturd si precipitalr-i. autorii recomandd construirea de climograme anuale. adica la 10" temperatura sa corespunda pe ordonata 20 mm precipitatii. care suprapus pe climograma. una pentru temperatura si una pentru precipitatii. care exisid in realitate la foarle multe sta{i.8 sectoare pentru cele 8 directii principale pe care se masoara frecventa si viteza vantului. pentru a avea o imagine corecti asupra climei din diferitele regiuni. Aceste ullrrne diagrame circulare polare care rezulta din asocierea unui elem. forma climogramei oferd indica$i asupra tipului de climd. iunur". considerate de cdtre acesta critice. pe razele vectoare orientate spre polul diagramei situat.ent cu vantul pe direciii se incadreaza in categoria diagramelor complexe.Gaussen se reprezinta pe abscisa timpul. delimitate de curbele precipitaliilor in scara 112 gi 113 (suprafafa cu haguri orizontale intrerupte) gi perioadele secetoase localizate intre curba temperaturii (situatd deasupra curbei precipitaliilor) 9i cea a precipitalr-ilor (suprafala punctatd). atunci cAnd lunile cele mai reci sunt gi cele mai uscate. intrerupte sau punctate (marcate la legenda) se obtine graficul de temperatura.*_ exemplu. folosind datele medii multianuale de temperaturd gi precipitalii in cele mai frecvente cazuri nu se pun in evidenld cele trei stdri atmosferice (umede. 4r dar mai subfire. cu scopul de a evidentia abaierile inregistrate fata de medie sau I. Deci. ea trddeazd existenla unui climat temperat-continental.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful