You are on page 1of 6

e!

4€

.

INDICICLIMATICI DE BAZA PENTHU REPREZENTAREA GRAFICA SICARTOGRAFICA, SPECIFICUL HEPREZENTARII DE BAZA DE GRAFICE SIHARTICLIMATICE

STATISTICA, SCARILE DE MASURARE SI REPREZENTARE

Statistica reprezintd un proces inductiv, unde prin argumentare se trag concluzii, la care se adaugd esiimarea prin
cuantificare a expnmdrii gi probabilitdlii viitoare a fenomenelor. Acuratelea cercetdrii influenleazd extrapoldrile gi rezultatul concluziilor.Structura naturald (forma, rezistenta la schimbare, energia, timpul) poate fi reprezentati extrem de divers prin numere, combinalii simbolic-numerice, formule gi scdri diferite. Scara de mdsurare 9i reprezentare depinde de mdrimea valoricd a cantitSlii de informafie care trebuie preluatd in ordine ierarhicd. Ea cuprinde mai multe trepte: de la prezenla sau nu, a unui parametru gi pAnd la participarea sa proporlionald fald de alli pararnetri (de exemplu, 1110,11100,.....pe4ipe milion). Timpul trebuie cuantificat gi reprezentat ca un parametru distinct in situaliaefectudrii unor mdsurdtori multisezoniere sau a necesitdlii de urmdrire, printr-un program obligatoriu, a fenomenelor/proceselor gi efectelor acestora in succesiunea lor. ln situalia in care timpul nu trebuie evidenfiat, sunt prelucrate datele care descriu fenomenul. Valorile rezultate in urma mdsurdrii se mediazd, deoarece sunt posibile erori introduse de acfiunea operatorilor gi a instrumentarului. Orice prezentare statisticd presupune, de fapt, o "cartare" a datelor de referinld gi, implicit, o reprezentare graficd adecvatd. Aceasta nu urmeazd a fi limitati doar la tabele, ci trebuie completatd cu un material fle suslinere vizualS: diagrame, cartograme, piramide, harti, etc.

,/

PRINCIPII IN REPREZENTAREA CARTOGRAFICA

Cartografierea, reprezentarea propriu-zisd a informaliei obfinute din cercetarea directd de teren sau din consultarea materialuluibibliografic, poate fi inleleasd sub doud aspecte: o transpunere primard a datelor care sd acopere o etapd de cercetare, activitate efectuatd de celicei care au caftat, gi etapa realizdrii materialului cartografic final, o succesiune de operaliuni desfdgurate de cdtre caftograf, sub supravegherea directd a specialigtilor. Cadograful nu mai trebuie confundat cu desenatorul, el fiind un specialist cu atribulii bine determinate din sfera complexd a vizualului (desen, graficd, realizare foto, realizare pe calculator). Principiile de bazd in coordonarea muncii cartografice se referd la: Alegerea unei sciri optime subordonate scopului Realizarea unei baze de lucru monocrome Redarea topografiei general e 9i a unor cote altimeirice Reprezentarea proiecfiei orizontale a obiectelor gi a suprafelei de pe teren Alegerea unor semne conventionale ugor de desenat. sugestive, clare gi simple. Alegerea mdrimii optime a semnelor folosite in funclie de scard, incAt acestea sd poatd fi cu ugurinld identificate pe hartd. Cu cAt obiectul reprezentat este mai important, cu atAt semnul convenfional urmeazd a fi redat mai pronunlat, prin linii mai groase, cAt gi invers, obiecte mai pufin semnificative sunt reprezentate prin linii mai subliri. Redarea semnelor convenlionale pe hdrli nu trebuie sd ingreuneze citirea acestora prin supraincdrcare sau

. . ' '

' ' '

suprapunere,

Scrierea datelor caracteristice gi explicative se realizeazd dupd anumite reguli prevdzute in atlasele de semne convenlionale.
CATEGORII DE MATEHIALE GRAFICE SICARTOGRAFICE

,/

Cunoagterea si cercetarea climaticd a unui spafiu geografic se bazeazd pe elaborarea mai multor categorii de materiale grafice gi cartografice, in mdsurd sd analizeze gi sd sintetizeze datele rezultate din mdsurdtori Jfectuate asupra ci€mcnielerelimatree.

-

Utilizarea datelor rezultate din observaliile meteorologice si concretizarea acestora sub Jormi de reprezentari are ca punct de plecare cunoagterea si folosirea unor baze metodice generale. Reprezentarea climaticS folosegte numeroase principii care se aplicd la prelucrarea valorilor diferitelor componente climatice (temperaturd, presiune atmosfericd, umezeala aerului, nebulozitate, precipitalii, fenomene atmosferice deosebite etc.). Exista un numdr mare de indici
climaiici, in funclie de care este posibild intocmirea graficelor de, analizd si corelatii pe hdrlile climatice.

./

lndici climatici

de bazd pentru reprezentarea graficd

gi cartografic5

precizia prelucrdrii 9i interpretirii rezultatelor. prin intermediul cdruia se indicd repetarea in timp si spaliu a manifestdrilor de un anumit gen ale elementelor gi componentelor climatice. diferenlierii etc.tilor climatice se utilizeazd foafte frecvent reprezentarea cu aiutorul izoliniilor. Pentru tras3rga corectd a izoliniilor. caracteristicile componentei climatice. izokerauns. constituie categoria indicilor climatici cei mai simpli. Elaborarea hd$lor climatice cu izolinii se folosegte in vederea exprimdrii caracteristicilor de mdrime. pe izoliniilor ---nlerpolare.. Pe bazd de mdsurdtori gi calcule. expozilia versanfilor.temperatura aerului. cu atit mai detaliate 9i exacie vor fi sistemele de izoiinii care se traseaza pe hdrlile climatice. pe h5(ile cu izolinii din grad in I rad. analiza si intepretarea regimului elementelor meteorologice pentru o duratd mai lungd. un anotimp. densitatea relelei de stalii meteorologice de la care se folosesc datele pentru interpolare. hafta se face pentru anumite intervale de valori. desfdgurare continud $i vanatie gradatd in spafiu a parametrilor meteorologici gi climatologici. interpretarea si reprezentarea caracteristicilor componentelor gi elementelor meteorologice si climatologice se folosesc pe scard largd numeroase tipuri de grafice gi hd(i.blor climatice trebuie sd se bazeze pe datele certe provenite din observatiile de la stafiile meteorologice. in funclie de sisteme de coordonate si prin transpunerea in desen a unor valori corespunzdtoare indicilor cantitativi caracteristici prqceselor 9i fenomenelor meteorologice si climatologice. De exemplu. linandu-se seama de necesitatea cunoagterii in detaliu a caracterisiisilorelementului climatic reprezentat. sistemul de reprezentare grafica ales. o serie de condi$i fizico-geografice regionale. . de prelucrare climatologicd. Gradul de complexitate al reprezeniarilor de tipul graficelor si al diagramelor este in functie de o serie de factori si conditii (caracterul fenomenului. Dintre acestea pot fi citate particularitilile circulaliei generale a atmosferei. configuralia reliefului. Graficele (diagramele) sunt foarle diversificate ca mod de realizare si exprimare a trdsdturilor specifice pentru componentele elementele climatologice. cu cit refeaua de stalii meteorologice este mai deasd. Caracterul gradat al schimbdrilor inregistrate de parametrii climatici permite folosirea procedeului de obfhandu-se valori intermediargincadrat-e. Valoareia stiintificd a confinutului reprezentat pe hdsle climatice depind de calitatea obseruafiilor meteorologice.). Mdnmea interualelor iacare se traseazd izoliniile pe hd$le climatice. trebuie cunoscute temeinic si interpretate corespunzdtor o serie de caracterisliciclimatice regionale gi rmi strict iocale anumite condi$i specifice reliefului. agezdri Trasarea--- . minime. pe locul unde existd staliile meteorologice de la care provin valorile parametrului clirnatic./ Specificul reprezentdrii pe bazd de grafice-gi hi(i climatice Pentru analiza. Elaborarea hdr. cartodiagramelor gi a inscrierii valorilor (cifrelor) pe hartd. Valorile de frecvenld (frecvenfa) exprimd numdrul de cazuri (situa!'i). vegetalie. De exemplu. Pentru asigurarea confinutului gtiinlific pe aceste hdrfi este necesari o anumitd omogenitate siduratd a girurilor de observalii. Alegerea metodei de caftografiere depinde de scopul urmdrit. sincronizirii. planiglob). emisferd. maxime. influenla suprafelelor acopeite cu ap5. condi$oneazd gradul de ciaritate al reprezentdrilor gi ugurinla determineriiparametrului respeciiv. grafrcele si diagramele prezintd aspecte extrem de variate. intre care au importanld altitudinea. lmportanla practicd deosebitd a valorilor medii constd in faptul cd acestea ne permit analiza si compararea particularitdlilor climatice ce caracleizeazd diferite regiuni. in reprezentdrile grafice gi cartografice se pot utiliza valoriale amplitudinilor mediisivalori ale amplitudinilorabsolute. Reprezentarea prin grafice gi diagrame se realizeazd la scard de proporlie. ca varofi efect\r-e.Valorile medii ale diferitelor elemente gi componente climatice rezultate din prelucrarea gi calcularea datelor de la de lungi duratd efectuate la stalr-ile meteorologice. Ele dau posibilitatea coreldrii. sx ajutorul cdrora se carleazd frecvenla orajelor (furtunilor) etc. intensitate. ele rezultand prin diferenfa dintre valorile maxime gi minime. pe hdr! vor apArea aspecte eronate cu pnvire la repartilia geograflcd a valorilor parametrilor climatici reprezentafi. un an etc. intAmpldtoare gi nespecifice. varia$a de latitudine. cantitative gi calitative dovedite de componentele si elementele climatice.inlre cele proveRite-de-la stafiFe-reper. se line seama de influenla unor factori la scari mare. in cazul hd$lor care conlin reprezentarea repartiliei unui element climatic pe o suprafald cu extindere ioafie mare (continent. etc. Ele dau o imagine expresivd gi reald asupra repartilieiin timp gi spaliu a valorilor parametrilor climatici. aga cum sunt maximele gi minimele absolute pentru. pentru perioade de o lund. si Hd(ile climatice ilustreazd sinteze asupra caracteristicilor condiliilor climatice deduse din prelucrarea. se determind operativ valoarea gradientului in raport de care se produce varialia in indicd frecvenfa tunetelor. Pentru alcdtuirea hdr. cartografierea pe hdrfile climatce solicitd obligatoriu ornogenizarea -si aducerea la aceeagi perioadd plurianuald a datelor obtinute din observaliile de la mai multe stalii meteorologice. Frecvenlele pot fi redate prin valori medii. influenlele marilor lanluri montane de pe suprafala Pdmantului. diferenlele de regim termic Ai deplasare a maselor de aer dintre bazinele acvatice gi uscat. se pot ob{ne valori extreme medii gi valorile extreme absolute. tipului de analiza sicorelatie a valorilor inscrise pe grafic. Dacd hdr{ile reprezintd o regiune mai micA se acordd atenfie deosebitd condiliilor fizico-geografice locale. compardrii. tipul de vegetatie. Din punct de vedere'al formei. Valorile amplitudinilor reprezintd indici climatici de o anumitd complexitate. ale parametrului reprezentat etc. folosind valorile indicate de acesta linii cartografice. Ca urmare. etc. a particularitdfilor factorilor fizico-geografici care influenleazi etc. ln situa$a folosirii unor giruri neomogene apa(inand la perioade de timp diferite. a fenomenelor meteorologice gi climatologice. Vaiorile extreme (minime gi maxime) constituie indici specifici prin intermediul cdrora se remarcd anumite limite (praguri) de manifestare ale regimului elementelor gi componentelor climatice. Hd(ile climatice cu izolinii nu se intocmesc pentru reprez€ntarea schimbdrilor accidentale. cunoagterea reald a influentelor exercitaie de factorii fizico-geografici asupra diferitelor componente gi elemente climatice etc. un semestru. numarul indicilor sau parametrilor care pafticipa. lzoliniile se traseazd folosindu-se in principal datele nurnspe inscrise pe hadd. natura solului etc.

Procedeul cailografierii consti in transcrierea directd pe hartd a unor categorii de cifre reprezentand valori ale unor parametrii climaiici ce reflectd caracteristici speciale (temperaturi maxime gi minime absolute. Cartodiagramele meteorologice gi climato-logice se ublizeazd pentru reprezentarea intensitdlii prin care se manifestd regimul proceselor gi fenomenelor atmosferice. Dacd hdrlile climatice se elaboreazi policrom. Pentru indicarea pe hdrli a valorilor elementelor meteorologice de tipuri distincte se folosesc cifre scrise in culori diferenliate (de exemplu: rogu pentru temperaturile maxime si albastru pentru temperaturile minime.). luna. scrierea categoriilor de cifre se face in rind pe aceeagi linie ( -24.). '/ Principalele categorii de hdrJi climatice gi reprezentdri grafice Cerinlele de ordin teoretic si practic au condus ?n decursul unei perioade de timp de experien!5 in cercetarea meteorologicd si climatologicd. construindu-se grafice denumite roze. ori alt tip de scriere).04-02. data producerii fenomenului (ziua. Dinamica unor elemente gi componente climatice se preteazd. in continuarea cdreia se inscriu disiinct (eventual cu altd culoare. Valori medii.------ medii anuale. folosindu-se histograme. posibilitdlile de diversificare cromaticd vor fi mai numeroase.78 etc). precipitalii atmosferice. la intuirea gi conceperea unei game bogate gi diversificate de hd(i si tipuri de reprezentdri grafice. umiditate. mlagtinietc. Numdrul de zile cu temperatura maximd S 0"C (de iamd). conlinutul elementelor caftografiate devenind complex. Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie)./d: Umezeala relativd medie anuald. constituie alte situalii in care se aplicd reprezentarea pe bazd de cartodiagrame. pentru mai mulli ani in gir. Dacd spaliul de pe hartd este limitat pe o direclie. Maxirna absolutd lunari Ei anuald. lntocmirea hdrlilor climatice prin intermediul cartodiagramelor constd in amplasarea graficelor de corelafie de tipul diagramelor pe locurile unde sunt marcate poziliile staliilor meteorologice care au efectuat observaliile gi mdsurdtorile parametrilor climatici respectivi (temperaturd. Minima absoluti lunard gi anual6. tensiunea vaporilor de apd. Nebulozitatea (C-10) (zecimi): - Nebulozitatea rnedie anuald.3' .primagiultimazicuninsoare. De obicei. Temperatura aerului (' C): . care poate fi verde. nebulozitate. regimul anual al precipitaliilor atmosferice. . Cea mai coboratd maximd lunard gi anuald. Valori ale celei mai mari gi celei mai mici medii anuale gi lunare. maxime anuale gi lunare. Reprezentdnle prin cartodiagrame sunt utile gi atunci cand se urmdregte cartografierea simultand a doud sau mai multe componente climatice. de exemplu. fdrd a se produce eventuale confuzii. cantitili maxime de precipitalii atmosferice care au cdzutin24deore. Datoritd volumului mare de aspecte de acest gen. grupdrile de cifre se inscriu pe doud randuri. Umezeala relativd medie lunard. minime anuale gi lunare. Desenarea diagramelor se face la scard.primagiultimazicuinghe!lasol. direclia gi viteza vantului. histogramele giizoliniile. daci se noleazd si amplitudinea termicd.active operativd gi exactd pentru determinarea valorilor componentei climatice. in desenul de pe hartd diagramele. lnfiecaregrupdde cifre indicatd pe harta climaticd se includ urmdtoarele informafii: valoarea rezultatd din mdsurarea la staJia meteorologicd a elementului climatic in cauzd. N um Valori Valori Valori Valori - i rul-de zi l-e effieniperalu*n-maimd -- Numirulde zile cu temperatura maximd > 3O'C (tropicale). menlionand data inregistrdrii fenomenului meteorologic sub valoarea care exprimd rezultatul rndsurdiorii acestuia. atunci intervine posibilitatea folosirii celei de a treia culori.). medii pentru fiecare lund consideraid separat. maron etc. particulard sau ocazionald in timp gi spaliu. Valori medii. cu specific de rdspandire relativ continud. medii pentru anotimpuri. in oricare punct gi pozifie din teritoriul caftografiat. Umezeala aerului(. dar ale cdror valori sunt evident influenlate de condilile locale variabile (de exemplu. insulard.. Frecventa medie a umezelii relative (% din numdrul zileior dintr-o luna sau dintr=un an). medii lunare in decursulintregului an. vant etc. prezenla suprafefelor acoperite cu pddure.stratdezEpadEretc. etc. de asemenea. Cea rnai ridicatd minimd lunard gi anuald. anul). Hd{ile climatice cu inscrierea datelor numerice pe ele sunt destinate cartografierii componentelor. formele de relief accidentate. in func! e de elementel e cli matice. Numirul de zile cu temperatura minimd S 0"C (de inghe!). combinandu-se. dimensiunile lor corespunzand valorilor parametrului reprezentat. vom prezenta o sintezd care exprimd categoiite de reprezentai grafice gi caftog rafice cel mai frecvent folasite.3'-0402-1978 sau -24. De exemplu. la reprezentarea cu ajutorul cartodiagramelor.). elementelor gi parametrilor climatici caracterizat prin existenla gi manifestarea lor izolatd.

Valorile respective sunt considerate variabile 9i pot fi prelucrate it"tis6.. Presiunea atmosferici (mm): Presiunea medie anuala. Ordonarea si gruparea ciatelor se realizeazd prin metode specifice. Presiunea maximd absolutd lunard. Presiunea maximd absolutd anuald. Precipitalii atmosferice (mm): Cantitatea medie anuald Cantitatea medie pe anotimpuri. . Fenomene atmosferice (anual si lunar): Numarulrnediu alzilelorcu bruma.a medie a cazurilor cu cer senin (nebulozilatea 0 . Media lunard. ca gi la colectivit6ti dintr-o populale mai cuprinzdtoare. mediu al zilelor cu seceta. mediu al zilelor cu viscol.Numdrul mediu al zilelor cu ninsoare. Observa$a gidiferitele metode de anchetd se cuantificd in date care se referd la fenomene gi piocese.6-25).Data medie a a primuluigi ultimului strat de zdpadd. Cea mai mare si cea mai mica viteza medie lunara(m/s). . Rezultatul este un ansamblu de date. care se considerd un egantion din mulfmea de mdsurdtori posibile. Cea mai mare si cea mai mica viteza medie anuala (m/s). -Valori Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie) 9"u mai mare gi cea mai micd dintre cantitdlile lunare. rnediu al zilelor cu grindina. Numdrul mediu alzilelorfdrd soare. . inregistrarea fdcuta pe un astfel de egantion constituie un ansamblu statistic ai permite exprimares unor prime concluzii. Numarul Numarul Numarul Numarul Numarul Numarul mediu al zilelor cu chiciura. mediu al zilelor cu ceata.Nebulozitatea Frecven. Cantitatea maximd in 24 de ore. Durata de strilucire a soarelui (ore gi zecimi): Media anuald.5). mediipentru fiecare lund consideratd separat. noros (nebulozitate pentru lunile ianuarie gi iulie. orlTatr€lcTiTmfieeDatele oblinute din studiul elementelor de mediu. Media grosimilor maxime decadice ale stratului de zdpadd (cm). pot fi reprezentate in formd cantitativd. acoperit (nebulozitatea - Numdrul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitatea medie 0-3. Se pot practica inregistrdri succesive asupra rezultatului fenomenului respectiy gilsau asupra condiliilor in care se desfSgoard.7). --: Numdrul mediu alzilelorcu strat de zdpadd. Numarul zilor cu vanttare (v > 1 1 nr/s si v > 16 m/s). anuale gi anotimpuale. pentru o perioadd de mai mulli ani in gir. Frecventa maxima pe directii (%). la efectul lor. a 3 . Viteza medie lunara (m/s). Numdrul rnediu al zilelor cu cer acoperit (nebulozitatea medie 7.2). Valori medii lunare in decursul intregului an. Presiunea minimd absolutd lunard. Grosimea maximd absolutd decadicd a stratului de zdpadd (cm).6-10). Presiunea minimd absolutd anuald.medie lunard. Numdrul rnediu al zilelor cu cer noros (nebulozitatea medie 3. Frecventa medie pe directii (%). identificate pe teren sau pnn intepretare din documentatii. numericd. .Ploi torenfiale excepf onale.Data medie primei gi ultimei ninsori. - Grosimea medie decadicd a stratului de zdpadd (cm). Vantul: Frecventa (%) si viteza'medie (mis) pe directii. . dacd existd un volum . Viteza medie anuala (m/s). mediu al zildor cu fenomene orajoase. Presiunea medie lunard.

anemoizoplete in cazul ieprezentdrii vitezei vAntului. pe acelagi sistem de coordonate.tipCh. iar ldlimea cu intervalul de timp sau cu clasa de frecvenld.precum gilimitele posibile (amplitudinea) intre care poate varia elementul reprezentat. Histograma este o reprezentare graficd sub forma unei'succesiuni de coloanJ (dreptunghiuri) aldturate a cdror Folosind o asemenea reprezentare graficd. 6. din aproape in aproape. inscrise pe grafic) se unesc prin curbe . la orice nivel in aer ori in sol. putem stabili. oferd insd.. coloane. in cazulin care se dispune de un numdr cAt mai mare de valori gi dacd metodele de prelucrare sunt cele adecvate scopului. Sunt reprezentdri grafice care rezultd in urma asocierii a doui sau mai multor elemente climatice (cu rol hotdrAtor pentru ansamblul proceselor ituoiate. de cele mai multe ori. lmaginate pentru prir" i"ta de italianul Filippo Eredia au fost utilizate ulterior. Curbele elementare sunt reprezentdrile cele mai des folosite. rdmAnAnd ca in ultimul rAnd sd se uneasca valorile lunii decembrie cu cele ale lunii ianuarie. Astfel. a temperaturiiaerului sau a temperaturii solului pe vefticald. '--efim9gr-arna-. AplicAnd aceastS metodd.atingerea maximului giminimului. elemente clirnatice care. lzogramele Jau diagramele izopletare au fost introduse in literatura de specialitate de catre Kari Troll in anul 1943. diferite de primele. folosind metoda intepolarii grafice (determinarea unor valori intermediare dupd valorile cunoscute. helioizoplete pentru cele de insolalie. nefoizoplete pentru valorile de nebulozitate. CAnd climogrami"este orientatd. calitdlii sau dinamicii elementelor gi fenomenelor. pentru presiunea atmosfericd. etc. de exemplu. in cazul acesta. cur'be. de asemenea. Pot fi utilizate pentru reprezentarea graficd a tuturor elementelor gi fenomenelor. Aceste date prezentate sub formA de ai tabele constituie materialul de bazd pe seama analizei cdruia se trag importante concluziicu privire. momentele critice ale variateiin timp . H'Walter. forma ideald de reprezentare folositd in analiza simultanS. Ele se prezintd sub forma unor curbe sau liiii frAnte carJ unesc valorile medii sau extreme ale elementului sau mijlocul clasei frecventelor. iar pe ordonatd nivelul deasupra solului pentru care s-a mdsui'at temperatura aerului ori adAncimea din sol. denumite aga. de numerogi cercetatori intre care imintim p". studiate. Plasarea reprezentdrilor grafice pe hdr. din grad in grad sau din doud in doud grade. histograme giirogram". Se inscriu apoi valorile de temperaturd corespunzitoare lunii. ele se vor numi: termoizoplete in cazul temperaturii. . H-Gaussen. Pentru construirea acestor Jiagrame se pleaca de la un sistem de doua axe rectangulare pe care se reprezinta simultan trei variabile: pe abscisa se trei lunile anului sau zilele lunii.ti conduce la obfinerea cartodiairamelor. de obicei. in functie de numdrul elementelor reprezentate pe unul gi acelagi sistem de axe de coordonate. Dupd forma de reprezentare (linii.Koppen. bineinleles. putem reprezenta grafic givarialia.suficient de mare de valori inregistrate. respectiv. deoarece pe sistemul de axe se reprezintd un singur etemeni sau fenomen climatic gi diagrame complexe. intrucAt pe acelagi sistem de axe se repreiintd doud sau mai multe reprezentdrile grafice. de asemenea. au completat si modificat tehnica de intocmire a lor. De aceea.Peguyesteo_reprc-zentargTectangolaracompleXacaIestabilestecore|atiffirr't@ sunt cunoscute sub denumirea de climograme (climagrame sau climaiograme). Astfel. iar pe ordonata cele 24 ore. de exemplu. de .punctele cu aceeagi valoarea a elementului. eiementului analizat in orice moment din an gi din zi sau. indllme corespunde cu valoarea elementului sau cu valoarea frecvenfei. pitrate. cercuri) diagramele se clasificd. inchizAnd o suprafalA mai muit sau mai pulin regulatd care poate fi mai alungitd sau mai globular!. de unde pot fi folosite pentru interpretiri d9 ordin giiinlific practic. baroizoplete Diagramele rectangulare simple seruesc la reprezentarea frecvenfei sau evolufiei in timp a elementelor gi fenomenelor. grosimea stratului de zapada (cm) acumulata pe suprafata solului' Se intelege ca un asemenea grafic este extrem de sugJstv si permite o evaluare si o comparare a valorilor elementului mai usoara si in acelasi tmp mai precisa. Punctele de intersectie a valorilor lunare a celor doud elernente reprezentate pe grafic se unesc printr-o linie frAntd. se unesc valorile lunii ianuarie cu cele ale lunii februarie. in urma acestei operalii se obfine un grafic cu o formd poligonald./ REPREZENTABEA GRAFICA A ELEMENTELOR SI FENOMENELOR CLIAMTICE Datele privind elementele gifenomenele climatice rezultate din prelucrdri sunt inscrise imediat in tabele.. nu s-ar evapora sau infiltra in sol.si om. Reprezentdrile gralice se pot grupa dupd numdrul elementelor trecute pe sistemui de coordonate gi dupd forma pe care o au. cu timpul. comparative a varialiilor in timp gi spatiu a elementeloigi fenomenelor irnpad in diagrame . Diagramele construite in acest mod au diferite denumiri in funcfie de elementul reprezentat. se coreleazd intre ele sub diferite aspecte. adicd. reprezentdrile se O imagine cu mult mai clard. cele ale lunii februarie cu ale lunii martie. mai deparie. zilele lunii sau orele zilei). etc. uniid punctele cu aceeagiuu'ioare a Lmperaturii. vom nota pe abscisd timpul (lunile anului. curbe cumulate. in aer la diferite indlfimisau in sol la diferite adAncimi. prin inierpolare graficd. animale . respectiv. alSturi de tabele existd gi grafice de diferite tipuri.simple. frecventa oriabaterile fald de normald (multianuald) inregistrate de diferitele elemente sau fenomene. se vor trasa. W. in doud grupe: diagrame rectiangulare gi diagrame polare. O astfel de climcgramd se construiegte in felul urmitor: se inscriu pe aOscisa valorile iemperaturii medii lunare (potrivit scdrii alese) iar pe ordonati sumele lunare ale cantitdtilor de precipiLtji sau umezeata aerului' Se ridicd perpendiculare din dreptul valorilor lunare pentru fiecare element iar la intersec$a ior se marcheazd cele 12 puncte insotite de inifialele sau numhrul de ordine al lunilor corespunzdtoare. ne putem forma o imagine clari 9i corectd asupra reparliliei simultane a Diagramele rectangulare complexe. De Martonne.ln continuare.e complexe Ch.izoplete . Din aceastd categorie fac parte reprezentdnle sub formd de curbe elementare. nu s-ar scurge. concluziile sunt apropiate de realitate. intrucdt indlfimea coloanelor presupune indllimeaioloanei de apd (mm) care srar acumuia in urma cdderii ploilor dacd. La aceasti formd de reprezentare graficd se preteazd cel maibine precipitaliile atmosferice lichide gi solide.T"yor. mai sugestivd asupra cantitdfii. zilei sau orei gi. aerului si precipitatii ori intre temperatura si umezeala aerului. la regimul. elemente care actioneaza concomitent asupra proceselor fiziologice la plante. Aceste oLgra. cu cifre pare sau impare (cum ne propunem). La intersectia celor doau axe se noteaza vaioarea elementului reprezentat.Peguy care.

Walter si H. hagurate veftical.Gaussen se reprezinta pe abscisa timpul. ceea ce din punct de vedere practic prezintd o mare insemndtate.Lieth au preluat acesta metoda si au completat-o reprezentand pe acelasi sistem de axe siprecipitatiile in raportul de 1. Pentru a realiaza o astfel de reprezentare. ca gi valoarea corespunzdtoare numdrului mediu de zile fdrd inghet. una pentru temperatura si una pentru precipitatii. Dupa criteriul adoptat de acesta sunt considerate luni secetoase lunile in care curba temperaturii se afla deasupra celei de precipitatii si luni umede. delimitate de curbele precipitaliilor in scara 112 gi 113 (suprafafa cu haguri orizontale intrerupte) gi perioadele secetoase localizate intre curba temperaturii (situatd deasupra curbei precipitaliilor) 9i cea a precipitalr-ilor (suprafala punctatd). pentru a avea o imagine corecti asupra climei din diferitele regiuni. minima medie zilnicd a lunii celei mai reci. 4r dar mai subfire. care exisid in realitate la foarle multe sta{i. iar precipitaliile la scara 1i3 printr-o curbd intreruptd. pe razele vectoare orientate spre polul diagramei situat.*_ exemplu. Apoi. de exemplu. Menliondrn faptul cd. de exemplu. cum ar fi: denumirea staliei. anuale sau multianaule) ca si rozele de temperatura.ent cu vantul pe direciii se incadreaza in categoria diagramelor complexe. Sub abscisd autorii trec lunile cu temperatun minimd Ai absolutd <0"C gi cu temperatura medie <0oC. md globular. atunci cAnd lunile cele mai reci sunt gi cele mai uscate. respectiv. altitudinea. iar pe orizontalS durata fenomenului. iar pe ordonata temperatura aerului si precipitatiile atmosferice in raportul 1' l2mm precipitatii. Climogramele tip H. la care scara timpului se reprezinta pe circumferinta cercului perioada totala. climograma are un aspect mai regulat. Diagramele polare servesc pentru reprezentarea grafica a variatiei zilnice. precum gi asupra perioadLlor secetoase gi ploioase din cursul anului. incepand de la o directie de origine 0' trigonometric sau 0" iopografic. Apoi. Ulterior. forma climogramei oferd indica$i asupra tipului de climd. ea trddeazd existenla unui climat temperat-continental. sus se noteazd media anuald de temperaturd gide precipitafii atmosferice. adica la 10" temperatura sa corespunda pe ordonata 20 mm precipitatii. precipitalr-e in scara 1/2 tot printr-o curbd continud. perioada din care provin datele de temperaturd si precipitalr-i. Tot Ch. folosind datele medii multianuale de temperaturd gi precipitalii in cele mai frecvente cazuri nu se pun in evidenld cele trei stdri atmosferice (umede. climogramd mai este insoft5 gi de alte date climatice imporiante. considerate de cdtre acesta critice. valorile elementului care se reprezinta. Dupa plasarea tuturor valorilor pentru cele 12 luni ale anului. pe care se mai traseaza cercul temperaturii medii lunare sau plurianuale si a celei de 0'C. Tot prin aceasta. nebulozitate. ln cazulin care climatul regiunii unde se afld localitatea este mai moderat. triunghi. Astfel. Acesta este gi motivul peniru care climogramele sunt folosite in studierea gi in clasificarea climatelor. Unind aceste valori prin linii continue. cu scopul de a evidentia abaierile inregistrate fata de medie sau I. linAnd seama de anumite puncte. autorii redau pe grafic temperatura printr-o curtd continud groasd. dacd este posibil pentru intreaga perioadd luatd in studiu sau pe un grup de ani ori climograme de sondaj 6a. minima absolutd de iemperaturd. anotimpuale ori anuale a elementelor de temperatura. in. pe baza a numeroase calcule si incercdri de reprezentare a datelor climatice din diferite regiuni ale globului a construit un triunghi. in variatia celor doud elemente asociate. lunile in care curba precipitatiilor se situeaza deasupra curbei de temperatura. caracterizat prin absenla contrastelor de temperaturd si precipitafii. pentru anii deosebit de cdldurogi gisecetogi. perioadele de uscdciune.Peguy. nebulozitate ori freceventa si viteza vantului pe directii sub forma unor sectoare de cerc sau a unor cercuri. care suprapus pe climograma. dupi cum arunci cAnd se desfdgoard de-a lungul abscisei marcheazd diferenle mari de temperaturd gi reduse de precipitafii. redau pe verticald intensitatea. se traseaza cele doua curbe. dupd bisectoarea unghiuluiformat de sistemul de axe. intrerupte sau punctate (marcate la legenda) se obtine graficul de temperatura. pentru a intregi tabloul climatic.metoda se obtin rtozele de frecventa si viteza vantului pe directii (lunare. atunci cAnd curbele precipitalr-ilor se afld deasupra curbei de temperaturd (hagurate cu linii verticale). Walter gi Lieth au separat pe climogramd perioadele umede din an. potrivit scarii alese. iunur". anotimpuale. . aSa cum este cazul cu localitdlile situate in regiunea cu climat temperatoceanic. 1 an fiind egala cu 360. aga cum se intAlnegte bundoard in climatultropical-musonic. de exemplu. Deci. seruegte la stabilirea caracterului climatic dominant al lunilor. / 3 mm precipitatii. autorii recomandd construirea de climograme anuale. CAnd este orientatd in lungul ordonatei ca indicd existenfa unor mari contraste de precipitalt-iin timpul anului. Aceste suprafele. orizontal-intrerupt ori punctate. AdoptAnd aceste sistem de reprezentare. De aceea. precipitatii atunci cand se asociaza respectivul element cu vantul pe directii. de obicei in centrul cercului se vor inscrie.unile in care temperatura coboara sub 0'C. se impafte.. precipitatii. H. circumferin'a in atatea sectoare corespunzatoare celor i2 luni drn an. de uscdciune 9i secetoase). iar suprafala delimitatd de acestea este innegritS. maxima absolutd a temperaturii. CantitSgle de precipitalii mai mari de 100 mm sunt redate la scara 1/10.8 sectoare pentru cele 8 directii principale pe care se masoara frecventa si viteza vantului. Aceste ullrrne diagrame circulare polare care rezulta din asocierea unui elem. maxima medie zilnicd a lunii celei mai calde. in fuctie de raportul in care se afla una fata de cealalta se apreciaza care sunt lunile secetoase si umede. in dreapta climogramei.