You are on page 1of 20

MATERIALE COMPOZITE

MURESAN LORENA IV IIPCB

CUPRINS

1. DEFINIŢII. TIPURI DE MATERIALE COMPOZITE 2. SISTEME POROASE IMPREGNATE CU POLIMERI

3. MATERIALE PLASTICE METALIZATE 4. ABS - Copolimer acrilonitril-butadienstiren.(Compus al polistirenului) 5. BIBLIOGRAFIE
Pagina 2

Se poate afirma că nu există polimer perfect omogen şi că toţi polimerii pot fi consideraţi materiale compozite. microscopia optică cu neutroni. pornind de la observaţia vizuală. Pentru polimeri este posibilă aplicarea unor metode cu rezoluţie dimensională până la nivel molecular. difracţia cu raze X etc. trecând prin microscopia optică. Pagina 3 . DEFINIŢII Cuvântul compozit impune atenţiei noţiunea de omogenitate. care trebuie raportată la o anumită scară de observaţie. microscopia electronică cu baleiaj. fără aparatură.1.

în general. Şi la această scară toate materialele polimerice pot fi considerate neomogene. coloranţilor etc.La nivel supramolecular pot fi puse în evidenţă neomogenităţi datorate existenţei unor domenii cristaline sau amorfe. dintr-un domeniu dominant (matricea). lubrifianţilor. sau a unor materiale constituite din domenii distincte (faze distincte) formate. orientărilor diferite ale macromoleculelor. La microscară (nivel microfizic) se poate pune în evidenţă existenţa deja selectivă a unor materiale aparent omogene. existenţei stabilizatorilor. constituite dintro fază unică. în care sunt Pagina 4 .

la fel de importante ca şi natura chimică şi proprietăţile fazelor. Dacă se ia în considerare natura componeţilor din sistem şi modul de obţinere.distribuite fazele disperse. − sisteme cu două sau mai multe unităţi monomere. − compozite macroscopice. sunt. forma fazei disperse. conturate net. prin straturi de interfaţă. prin suprafeţe de separare. SISTEME POROASE IMPREGNATE CU POLIMERI Pagina 5 . mai puţin net. − polimeri şarjaţi. compozitele polimerice pot fi împărţite în patru subgrupe : − sisteme poroase impregnate cu polimeri. de multe ori. 2. Continuitatea fazelor. distribuţiile. sau.

Din subgrupa compozitelor macroscopice interes deosebit prezintă filmele aplicate pe suport. nu prezintă interes în industria de prelucrare a materialelor plastice. Pagina 6 .În subgrupa sistemelor poroase impregnate cu polimeri se includ compozitele polimerice care au la bază materiale ceramice.Această subgrupă de compozite polimerice. impregnate sau amestecate cu polimeri . laminatele şi materialele cu structură celulară. beton sau lemn. deşi utilă în numeroase sectoare de activitate.

1. Principalele polimerului sub formă de emulsie la fabricarea tipuri de compozite polimerice dincu subgrupa betonului sistemelor poroase impregnate cu polimeri soluţie Monomer + mortar de ciment de polimer Pagina 7 .Sisteme poroase impregnate cu polimeri Ceramic ă Impregnar e prin polimeriza re in situ Impregnar e cu polimer sintetizat în prealabil Sinteza polimerulu i prin Lemn Sinteza polimerului prin policonden sare polimerizar e Beton Introducerea Impregnarea Fig..

chiar dacă Pagina 8 .). în principal. folii metalice. fapt care conduce la creşterea eficienţei funcţionale a produsului. celofan. ţesături etc. avantajelor conferite de prezenţa suportului de material plastic: – materialele plastice sunt mai uşoare decât metalele. 3. profile). plăci. MATERIALE PLASTICE METALIZATE Aceste materiale se impun din ce în ce mai mult pe plan internaţional datorită. − materiale stratificate cu suport (hârtie. În această categorie se includ: − materiale plastice metalizate. – preţurile pe unitatea de volum pentru materialele plastice sunt de 2 până la 10 ori mai mici decât cele ale metalelor. − materiale plastice constituite din mai multe straturi de polimeri (folii.Filmele aplicate pe suport şi laminatele se încadrează într-o categorie unică de materiale compozite polimerice cunoscută sub numele de materiale stratificate. astfel încât.

se constată o creştere a rigidităţii. pierderile prin coroziune.reperele din material plastic trebuie să fie mai groase pentru obţinerea unei rigidităţi echivalente cu cea a metalelor. tot este mai avantajoasă utilizarea acestora. precum şi contaminarea soluţiilor utilizate pentru placare. Cu toate că pe plan mondial placările de materiale plastice cu Pagina 9 . astfel. durităţii. – cheltuielile globale ale procesului de placare sunt sensibil inferioare în cazul utilizării materialelor plastice în locul metalelor. la radiaţii ultraviolete şi a rezistenţei faţă de solvenţi. – materialele plastice pot fi placate direct ca urmare a faptului că suprafeţele produselor prezintă un grad avansat de finisare chiar din procesul de formare. În general. evitându-se. – materialele plastice utilizate ca suport pentru placări au rezistenţa chimică superioară metalelor. Prin placarea materialelor plastice cu metale se ameliorează sensibil şi unele caracteristici ale acestora. rezistenţei la flacără.

În afara acestor două tipuri de materiale plastice pot fi metalizaţi şi alţi polimeri ca polifenilenoxid modificat (Noryl). Metalizarea polipropilenei prezintă o serie de avantaje chiar faţă de ABS. poliamide armate (Vydyne) etc. deformabilitate. se plachează prin electrodepunere şi evaporare sub vacuum milioane de m2 de ABS şi polipropilenă.. În aceste ţări. Makrolan). produsul prezintă reziztenţă chimică superioară.metale nu se utilizează încă pe scară largă . Materialele plastice metalizate au numeroase domenii de utilizare: Pagina 10 . şi anume: finisarea suprafeţei este excelentă. policarbonaţi (Lexan. polisulfone (Ucardel). poliarileter (Arylon). în SUA şi ţările Europei de Vest acest procedeu este destul de răspândit. Dar PP metalizată prezintă şi o serie de dezavantaje: coeficient de dilatare ridicat. anual. aderenţa metalului la suprafaţa polimerului este foarte bună. rezistenţă scăzută la şocuri mecanice. poliacetaţi (Derlin). absorbţia de suprafaţă este inferioară ABS-ului.

poliamide (PA). Se pot produce folii metalizate din polietilentereftalat (PETP).construcţia de autovehicole (grile de radiator. Diferitele tratamente de suprafaţă ale materialelor de umplutură reduc energia liberă superficială a acestora. obiecte de uz casnic etc.O schemă generală pentru obţinerea poliolefinelor funcţionalizate este următoarea: poliolefinele Pagina 11 . suporţi de rame de fixare a luminilor de poziţie. în producţia de ambalaje. în catena polimerilor nepolari. în special. O metodă eficientă de îmbunătăţire a adeziunii la interfaţă este introducerea grupelor funcţionale polare. componente de fixare în instalaţiile sanitare. borduri interioare etc. piese radio şi TV. În acelaşi timp. În ultimii ani de un interes deosebit s-au bucurat foliile metalizate utilizate. polietilenă (PE) şi polipropilenă (PP). facilitând udarea şi dispersarea particulelor de material de umplutură în matricea polimerică. de preferinţă –COOH. prin grefare .). astfel încât interacţiunile polimersolid devin mai slabe. lucrul termodinamic de adeziune scade.

.(Compus al polistirenului) Polistirenul se obtine prin polimerizarea in masa. Simbol: Simbol reciclare: ABS Pagina 12 . chimic sau prin iradiere în prezenţa monomerilor funcţionali 4.ABS – copolimerul acrilonitril-butadien-stiren. ABS .sunt activate mecanic.PS – polistirenul de uz general. suspensie sau solutie a stirenului. .Copolimer acrilonitril-butadien- stiren.SAN – copolimerul stiren-acrilonitril.PAS – polistirenul rezistent la soc. . Din grupa polistirenului si a copolimerilor pentru injectare se folosesc: . emulsie.

CEVIAN.U. HIBLEN. CYCOVIC KA. Alte denumiri: ABSACON. RESTIRAN. Prezentare si insusiri generale. stiren. DURONIL. STAYLAC. KRALASTIC. STERNITE (Anglia). ANCOREX. RONFALIN (Olanda). FORSAN. LASTILAC. VOLKARIL. CYCOLAN A. TOYOLAC. SRAGLAS ABS (S. Variatia proportiilor din fiecare monomer conduce la obtinerea unor tipuri de ABS cu diferite proprietati. ROYALEX. LORKARIL.Denumire comerciala: NOVODUR. butadiena. SICOFLEX. ABSTRENE. KANE ACES. UKRALASTIC. STRAFLAM ABS. ARRADUR (Franta). DIALUX. ELREXENE. NEOKARIL. CYCOLAC. TYBRENE. MAGNUM . URTAL (Italia). Pagina 13 . RAVIKRAL. NOVODUR. ABSON. EDITER. TRUCOR. DIAPET. NOR SORAN. STYPAC. Obtinere: ABS rezulta din copolimerizarea a trei monomeri: acrilonitril. STYLAC. TRONAL. LUSTRAN. AFCOLENE.). TUFREX (Japonia). SINKRAL. TERLURAN (Germania).A. LACQRAN. UGIKRAL. TOYLAC.

.40 °C Avantaje: . rezistenta UV. . . Culoarea natur a granulelor este galbuie..excelenta rezistenta la sterilizare (radiatii gama). .Se prezinta sub forma de granule colorate. .rezistenta buna la abraziune si colorare (stabilitate buna a culorii). Temperatura maxima de utilizare. este de 80 .. .rigiditate inalta. chiar si la temperaturi scazute. Pagina 14 . Obiectele injectate se pot folosi pana la maximum 80…120ºC.usor de procesat.rezistenta la impact buna.80 °C. in absenta solicitarilor mecanice.proprietati bune de izolator. Utilizarea ABS este limitata de lipsa de transparenta.120 °C iar temperatura minima de utilizare continua este de 60 .vopsire si laminare buna. Rezista pana la temperaturi minime de -25 .stabilitate dimensionala inalta (absorbtia de apa scazuta). opaca. . .sudabilitate buna. ABS se produce si in varianta armata cu fibra de sticla. .

butoane. etc.). componente centuri siguranta scaun. televizoare. butoane. ventilatoare.rezistenta la solventi scazuta. . componente aripa. mixere.).rezistenta la vreme scazuta. spoilere. etc. . bara antisoc. cetone si esteri. cutii medicinale.Dezavantaje: . diverse repere frigider.usor de zgariat. aparate electromenajere (aparate de barbierit.poate suferi de la eforturi (sa crape) in prezenta catorva grasimi (unsori). .arde usor si contunua sa arda dupa ce flacara a fost indepartata. uscatoare de par. Pagina 15 .). corpuri de aspiratoare. aparatori roti. aparate electronice si electrice ( panouri de control si accesorii radio. etc. particular la aromatice.). manere usi. etc. aparatori coloane. spatare scaun. Exemple de utilizare: In industria de automobile (tablouri de bord. articole diverse (recipiente. magnetofoane. spate (soclu) bloc lumini (semnalizare). . farfurii.

ABS prezinta proprietati acustice bune. Datorita actiunii concomitente a oxigenului din aer si a razelor ultraviolete. Folosirea pieselor injectate la interior asigura o mare durata de functionare ca urmare a stabilitatii sale fata de oxigen. Proprietati fizice Proprietatile mecanice ale ABS-ului sunt reprezentate printr-o tenacitate ridicata. o buna rigiditate. care insa se disipeaza rapid. din acest motiv prafuirea pieselor in atmosfera este neglijabila. Tab. piesele din ABS acuza aparitia sarcinilor electrostatice. o mare duritate a suprafetei si o foarte buna stabilitate dimensionala. Dupa injectare. ABS prezinta o buna rezistenta la caldura. Principalele proprietati fizice sunt prezentate in tabelul de mai jos.: Principalele proprietati fizice ale polistirenului si copolimerilor sai. Pagina 16 .accesorii si unelte de gradinarit. procesul de imbatranire a pieselor din ABS la exterior se caracterizeaza prin ingalbenire si scaderea drastica a proprietatilor mecanice.

5÷4) (3÷8) - 2.99÷1. 0.5÷2. 80 80÷90 1.6 2.04÷1. 06 20÷40 SAN 1. 35 ÷ ÷ (2÷7) min.32÷0. 08 65÷83 ABS 0.M.06 N/mm 30÷80 ² N/cm² 0.01÷1. PS G/cm³ 1.1 5 17÷62 0.5÷3. 34 ÷ 24÷93 30÷118 23. 0.3 8.8) Cal/gº 0.6 2.4 min.10 N/mm 50÷100 ² % 105/ºC 68÷80 1÷4 6÷8 PAS 1.5÷5 .3 min.Propriet atea Densitatea Rezistenta la tractiune Rezistenta la soc (120D) Rezistenta la incovoiere Duritate Rockwell Alungire la rupere Coeficient de dilatare termica Caldura specifica U.4 Pagina 17 2.4 (1÷4. 40÷90 20÷70 20÷45 8÷10 0.3÷0.3 0.32÷0.5÷10.06÷1.2 min.6÷3.7 6÷8 0.32 C Rezistenta cm electrica de volum Factor de pierdere dielectrica (60Hz) Constanta - (2.5÷2.

8 %).25 0. benzina. .5 0.8 Comportarea la ardere: . detergenti. Proprietati chimice: . glicerina. eteri. petrol. acizi slabi.1500 bari. cetone. Se poate folosi clapeta antiretur la capatul melcului. presiunea ulterioara 30 . .5 0. Este recomandabila o viteza de injectare in trepte. esteri. iar contrapresiunea de dozare de 100 . Prelucrare In vederea prelucrarii ABS se usuca in uscatoare cu aer recirculat timp de 2 .05 – 1.05 – 1. ulei. Se recomanda o presiune de injectare cuprinsa intre 1000 . amoniac concentrat.flacara este galben stralucitoare. . pornire lenta apoi injectare rapida. cloroform.se aprinde usor si arde dupa indepartarea flacarii. Pagina 18 .4 ore la 70 – 80 ºC (absorbtia de apa in 24 h este de 0. .stabil la baze.dielectrica (60Hz) Absorbtia de apa % 0. de asemenea de cauciuc ars.miros de stiren (dulceag). .picura in timpul arderii.fumul este negru.250 bari.60% din presiunea de injectare.instabil la acizi concentrati.

Valorile temperaturilor cilindrului si matritei se pot urmari in tabelul de mai jos. etc. imprimarii serigrafice si marcarii la cald cu folii de stampilare. metiletilcetona sau solutii de 10…20% ABS in solventii de mai sus. Pagina 19 . Piesele din ABS se pot lipi folosind solventi polari de tip acetona.4 – 1. duze cu inchidere cu arc (cu actionare hidraulica). folosind scule pentru prelucrarea lemnului sau a metalelor neferoase. Pentru constructia matritei se ia in considerare o contractie a materialului plastic de 0.6 %. ABS se poate metaliza in vid cu aluminiu fara dificultate. Prelucrari ulterioare. Sudarea se poate face in bune conditii atat cu aer cald cat si prin ultrasunete. Nu se folosesc duzele cu inchidere cu sertar. Pentru prelucrare ABS se folosesc: duze deschise. Datorita bunei rezistente la solventi si cerneluri ABS poate fi supus vopsirii.). frezare. ABS se poate supune fara probleme prelucrarilor mecanice (decupare. aurire. duze cu inchidere.La oprirea masinii nu este necesara purjarea materialului.

. Dutta. Tehnologii de prelucrare a polimerilor. 1995. B. Ed. Katz... Chandhury.V.K. Polymer. H. N. 1978 2.. J.5. M. N. Handbook of Fillers and Reinforcements for Plastics..348-354 3. Milewski.. p...S.. Rusu. D.BIBLIOGRAFIE 1. New York. 20. Van Nostrand Reinhold Co. Haidar. 1995 Pagina 20 .R.L. Dosoftei. 35. Rusu.