You are on page 1of 3

PROTETICĂ DENTARĂ

4

SUPRAPROTEZE AGREGATE PRIN CAPSE SAU TELESCOAPE PE DINºI NATURALI. CAZURI CLINICE
Ball attachments or telescopic crowns retained overdentures on natural teeth. Clinical cases
Conf. Dr. Simona Andreea Sandu, Asist. Univ. Dr. Simona Ariton Disciplina Protezare Par¡ialå Mobilizabilå, U.M.F. ,,Carol Davila“, Bucureşti

REZUMAT
La edentatul parţial, localizarea şi implantarea dinţilor stâlpi orientează spre alegerea sistemului de agregare al supraprotezei. Se pot folosi capse, telescoape în funcţie de particularităţile cazului clinic în ancorarea restaurărilor protetice mobile. Cuvinte-cheie: edentat parţial, supraproteză, sisteme de capse, sisteme de telescopare ocluzal

ABSTRACT
The position and support of abutment teeth in partially edentulous patient orientates to choose the overdenture attachments. Ball systems and telescopic crowns can be used for removable prostheses retention, depending on clinical case peculiarity. Key words: partially edentulous, overdenture, ball attachments, telescopic crowns

Supraprotezele se realizează după principiile protetice clasice. Etapele clinice şi tehnice pentru confecţionarea unei supraproteze sunt similare cu cele pentru realizarea protezei totale, diferenţele fiind date de încorporarea matricei sistemului de menţinere individual (capse, coroana secundară a sistemului de telescoape) în baza protezei. Supraprotezele realizate pe dinţi naturali au baza protezei intim adaptată la nivelul zonei de sprijin şi marginile protezei ajung până la periferia câmpului protetic, la nivelul liniei de reflexie a mucoasei, pentru a se obţine închiderea marginală. Sistemele individuale de menţinere, sprijin şi stabilizare sunt mai uşor de încorporat într-o proteză nouă sau în proteza existentă a pacientului datorită volumului redus al acestora.

Cazul clinic nr. 1 este un caz simplu de supraproteză mandibulară agregată prin două capse Rhein pe caninii mandibulari. Se prepară dinţii restanţi pentru dispozitivele radiculare (Fig. 1).

FIGURA 1. Pregătirea dinţilor stâlpi

Se ia o amprentă de spălare pentru realizarea dispozitivelor radiculare prevăzute cu capse extraradiculare.

Adresă de corespondeţă: Conf. Dr. Simona Andreea Sandu, Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Carol Davila“, Calea Plevnei, Nr. 19, Bucureşti

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVII, NR. 1, AN 2011

15

Capele secundare se sprijină pe pragul circular al capelor primare. se realizează curbura vestibulară. 3). Fixarea matricilor în faţa mucozală a protezei Se verifică ocluzia protezei. Se poziţionează dispozitivele cu capse pe rădăcini şi se aplică lingura în cavitatea bucală. precum şi contacte ocluzale uniforme. Se insistă pe mişcările de modelare a periferiei câmpului protetic. Se realizează şablonul de ocluzie cu baza din acrilat şi cu val de ocluzie din ceară. determinarea relaţiilor intermaxilare. dimensiunea verticală de ocluzie şi se foloseşte coincidenţa dintre relaţia centrică şi intercuspidarea maximă. În laborator se toarnă modelul funcţional din gips dur. Macheta supraprotezei se trimite în cabinet pentru a se face proba acesteia. realizând astfel şi protecţia parodonţiului marginal. În cabinet se realizează adaptarea lingurii individuale. ca şi în cazul realizării unei proteze totale. Se determină relaţiile intermaxilare. Şlefuirea la nivelul limitei cervicale a fost tangenţială. Se verifică dacă lingura se aşează pasiv pe câmpul protetic şi dacă nu este deplasată de dispozitive. a fost realizat din aliaj de Cr-Co. cu alginat. În laborator se toarnă modelul de studiu din gips dur.16 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVII. Dispozitive radiculare cu patricile capselor În laborator se montează modelele de lucru în ocluzor. După priza alginatului şi îndepărtarea amprentei din gură. confecţionat în laborator cu ajutorul paralelografului. După îndepărtarea amprentei din cavitatea bucală. Aspectul clinic inţial La maxilar s-a ales soluţia de agregare prin telescopare datorită prezenţei celor doi canini prevăzuţi cu dispozitive radiculare. Cazul nr. Se realizează macheta în ceară cu dinţi prefabricaţi pe modelul de lucru. Caseta lingurii nu trebuie să interfereze cu dispozitivele cu capse. 2 este o combinaţie de supraproteze agregate prin sistem de telescopare la maxilar şi prin capse Rhein la mandibulă. se trasează pe amprentă limitele periferiei câmpului protetic. Se determină dimensiunea verticală de repaus. Matricea sistemului de capse se încorporează în proteză (Fig.5 mm pe toate feţele. Pacientă edentată parţial cu puţini dinţi restanţi. aspectul clinic inţial fiind ilustrat în continuare (Fig. FIGURA 3. FIGURA 4. dispozitivele rămân în amprentă. Capele primare au un prag circular. realizarea machetei şi proba acesteia. În timpul amprentei funcţionale se insistă pe modelarea marginală a acesteia prin mişcările de modelare a periferiei câmpului protetic efectuate de medic şi de pacient. AN 2011 Dispozitivul radicular se confecţionează astfel încât colereta să fie situată cu 1 mm deasupra marginii gingivale (Fig. . Şablonul de ocluzie pe modelul de lucru este trimis în cabinet. Caninii s-au şlefuit accentuat. 5). Dezideratul constă în obţinerea contactelor ocluzale stabile. Amprenta preliminară se ia în lingură standard.5 mm. În modelul funcţional sunt înglobate dispozitivele radiculare cu capse. simultane şi multiple în intercuspidare maximă. 1. După probă. FIGURA 2. aproximativ 2. macheta este trimisă în laborator şi se realizează proteza. Urmează realizarea şablonului de ocluzie. NR. Se realizează apoi lingura individuală din material fotopolimerizabil. la un mm de marginea capei (Fig. 2). 4). subgingival 0. Sistemul de telescopare. Aici se adaptează. Echilibrarea ocluzală urmăreşte coincidenţa dintre IM şi RC. simultane şi multiple în IM. Pe acesta se trasează limitele câmpului protetic. Amprenta funcţională se ia în lingură individuală cu un elastomer de sinteză de consistenţă medie. Se verifică ocluzia şi anume contactele ocluzale posterioare bilaterale uniforme. nivelul şi direcţia planului de ocluzie. respectiv limitele viitoarei linguri individuale.

respectiv matricile capselor (Fig. acestea nu se cimentează pe parcursul fazelor clinice de realizare a protezei. se înregistrează relaţiile intermaxilare şi se realizează machetele. Matricile capselor poziţionate în proteză Se face proba capelor primare în cavitatea bucală. 7). Ed. Ed. Capele secundare încorporate în proteză FIGURA 6. După îndepărtarea amprentei din cavitatea bucală. NR. FIGURA 8. 2007 5. Aspectul patricilor în cavitatea bucală . 1. Proba capelor primare La mandibulă s-a ales agregarea prin trei capse Rhein (Fig. Se ia amprenta funcţională în lingură individuală pentru realizarea protezei scheletate. Se face proba machetelor în cavitatea bucală şi se trece la realizarea supraprotezelor. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE 1. 6). cu evaluarea restaurărilor protetice şi a sistemelor de agregare este obligatorie. Bratu E. respectiv dispozitivele radiculare pe dinţii stâlpi (Fig. Ionescu A – Tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze mobile. Sandu Simona Andreea – Corelaţia dintre aspectul facial şi corectitudinea determinării relaţiilor intermaxilare la restaurările protetice. Sandu Simona Andreea – Realizarea dezideratului estetic la restaurările protetice. Antonie S – Restaurarea edentaţiilor parţiale prin proteze mobilizabile. Bucureşti. CermaPrint. Ed. FIGURA 10. Bratu D.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVII. Aspectul clinic final al pacientei. 10). în care se încorporează capele secundare. Sandu Simona Andreea. În şedinţa de aplicare a protezelor se cimenteză capele primare. Dispensarizarea pacienţilor. Dispozitivele radiculare cu patricile capselor FIGURA 9. Naţional. 9). Se recomandă ca echilibrarea ocluzală a protezelor mobile să se realizeze complet încă din prima şedinţă de aplicare a acestora în cavitatea bucală. Se confecţionează şabloanele de ocluzie. Aspectul clinic final Se verifică ocluzia. Ed. Bucureşti. 2009 FIGURA 7. AN 2011 17 În faţa mucozală a protezelor s-au încorporat capele secundare (Fig. Universitară. 2004 4. capele primare respectiv dispozitivele radiculare rămân în amprentă. respectiv matricile capselor. 1999 3. Păuna Mihaela – Protetică Dentară. FIGURA 5. Bucureşti. Cartea Universitară. Ed. Medicală. 2008 2. cu supraprotezele în ocluzie (Fig. 8). Bucureşti.