You are on page 1of 4

Politica vamala este unul dintre fundamentele Uniunii si este esentiala pentru existent pietei unice, care nu poate

functiona correct fara reguli commune aplicate uniform la toate granitele externe ale Comunitatii. Acest set de reguli formeaza politica vamala si reprezinta motivul pentru care cele cincisprezece autoritati vamale ale statelor membre lucreaza ca o singura entitate. Fara uniune vamala, politica comerciala si de dezvoltare a Uniunii Europene, piata agricola si coordonarea eficienta a politicilor economice si monetare nu ar fi posibile.

Obiectivele politicii vamale
Uniunea vamala are ca obiective:  Sa incurajeze comertul mondial;  Sa promoveze un comert echitabil;  Sa prezinte o Unitate Europeana cat mai atractiva, in calitate de zona de implementare a activitatilor industrial si comerciale sis a contribuie la crearea de noi locuri de munca;  Sa incurajeze dezvoltarea tarilor mai putin prospere din afara Uniunii Europene;  Sa pregateasca candidatilor la aderarea pentru rolul pe care il vor indeplini in viitor;  Sa asigure protectia intreprinderilor din Uniunea Europeana in toate sectoarele in care sunt efectuate importurile sau exporturile, intr-o maniera clara, uniforma si simpla si cat mai eficient posibil;  Sa “inconjoare ca o bariera” piata interna, garantand astfel fiecarui membru maximum de avantaje provenind din aceasta piata;  Sa faciliteze punerea in practica a unui system de percepere a incasarilor (drepturi de vama, TVA si accize);

Intrumentele politicii vamale
1.Tariful vamal comun Chiar daca libera circulatie a marfurilor in interiorul Uniunii Europene reprezinta principal realizare interna a uniunii vamale, tariful vamal comun contituie realizarea sa de baza daca privim din exterior. El poate aplica marfurile importate care traverseaza frontierele externe ale uniunii vamale.

1

Nomenclatura comunitara Un element important in elaborarea declaratiilor vamale este nomenclatura comunitara. dar nu toate importurile sunt supuse acelorasi tarife: acestea variaza in functie de natura marfurilor si de provenienta lor. de asemenea. Runda Uruguay. Ea a participat la opt faze de negociere tarifara. beneficiaza de tarife mai putin ridicate. reducand in mod considerabil drepturile de vama (in cadrul Acordului General asupra Tarifelor si Comertului – GATT si sub egida Organizatiei Mondiale a Comertului – OMC). si suspendari de drepturi vamale. Acest fapt permite producatorilor din Uniunea Europeana sa dispuna de materii prime si produse semifabricate ieftine in aceleasi conditii de concurenta ca si intreprinderile straine de transformare. Materiile prime si produsele semifabricate pe care Comunitatea nu le produce. Tariful vamal comun este acelasi pentru membrii Uniunii. Comunitatea adapteaza in mod constant tariful vamal comun care reprezinta un instrument de orientare a comertului mondial. Ea este baza pe care se 2 . Uniunea Europeana a demosntrat ca ia in serios responsabilitatile sale in cadrul sistemului de lober schimb care exista la nivel mondial. In anumite sectoare ale economiei este necesar sa se stimuleze concurenta prin drepturi de vama mai putin ridicate. a fost axat pe suprimarea si/sau reducerea drepturilor de vama pentru produsele tehnologiei informationale. intr-o maniera echitabila si pe picior de egalitate. se observa acest fenomen in sectorul farmaceutic si in cel al tehnologiei informatiei. Ultimul accord multilateral. precum si exceptiile. Sistemele de exonerare a drepturilor de vama sunt denumite “perfectionare activa” sau “suspensia drepturilor”. Stabilindu-si tariful vamal dupa regulile OMC. pe piata comunitara cu producatorii care exporta din tarile terte. Comunitatea aplica principiul conform caruia producatorii nationali trebuie sa poata concura. dupa caz. Exista. Lista sistematica de produse are numeroase utilizari si este aplicata in schimburi de catre cea mai mare parte a tarilor. atunci cand producatorii comunitari trebuie sa utilizeze materiile sau competentii provenind din statele terte pentru fabricarea unor produse destinate a fi exportate de catre Comunitate. Toate acestea sunt urmarite si controlate de personalul vamii. 2. Ele depind de sensibilitatea economica a produsului si constituie un mijloc de a proteja interesele economice ale Comunitatii.Politica comerciala comuna fiexeaza nivelul drepturilor pentru impozitele vamale de care sunt pasibile marfurile importate in Comunitate. temporare sau permanete. Prin intermediul tarifului vamal. un sistem administrat de Organizatia Mondiala a Vamilor. Nomenclatura comunitara are la baza un instrument international de clasare. restrictiile si interdictiile de la aceasta regula. dar de care are nevoie pentru fabricarea anumitor produse.

sprijina negocierile comerciale international. Teritoriul vamal Politica tarifara reprezinta un ansamblu de reglementari de natura publica. depinde de acest clasament. Aplicarea regimului vamal presupune respectarea urmatoarelor operatiuni:    controlul bunurilor si al mijloacelor de transport care trec granita vamala. etc. Marfurile importate si exportate trebuie sa fie declarate cu indicarea subpozitiei pe care o ocupa in nomenclator. De asemenea. ori pentru a impiedica importarea anumitor produse. dat fiind faptul ca toate masurile comerciale utilizeaza nomenclatura pentru a descrie tratatul care trebuie sa fie aplicat uneia sau alteia dintre marfuri. sau pentru produsele care sunt supuse contingentelor la import sau unei anumite supravegheri. precum si reglementarea diferendelor in materie tarifara si statistica referitoare la schimburi. aceeasi legislatie comerciala. intr-o mare masura. Acest instrument este esentiale atunci cand desemnarea precisa a marfurilor si clasarea lor trebuie sa fie utilizata de legislatia comerciala. Pe aceasta baza se determina nivelul tarifului care li se aplica. verificarea documentelor insotitoare ale fluxurilor comerciale (declaratia vamala dispozitia de transport si vamuire. Ea este utilizata. Forme de extindere a teritoriului vamal sunt: 3 . perimetrul liber. Teritoriul vamal este spatiul geografic in interiorul caruia se aplica acelasi regim vamal. pentru notificarea marfurilor la care se aplica masuri nontarifare. pentru a controla bunurile care trec granita vamala a statului respective. dat fiind faptul ca aceste reguli se sprijina. prioritar cu caracter fiscal. pe faptul ca produsul finit se afla pe o pozitie tarifara diferita de cea a produselor importate utilizate pentru fabricarea lor. adica calculul si plata drepturilor vamale. De fapt. Forme de restrangere a teritoriului vamal sunt:     portul liber sau portul franco. ea serveste la elaborarea si aplicarea regurilor de origine.). zona libera. impunerea vamala. zone economice speciale. de exemplu. Extinderea teritoriului vamal reprezinta aplicarea aceluiasi regim vamal pe teritoriul a 2 sau mai multe state. precum si maniera in care ele sunt tratate in scopuri statistice.

1. care devin mai eficiente ca pret. b. in relatiile comerciale externe cu terþii.Deturnarea de comert reprezinta inlocuirea unor surse de aprovizionare mai avantajoase ca si costurile de productie din afara uniunii vamale. ca urmare a diferentei de tratament comercial intre furnizori. uniunea vamala. sa practice o politica comerciala unica. Efecte ale creerii de uniuni vamale si zone de liber schimb: a. Uniunile vamale sunt de 2 feluri: o perfecte (complete).deturnarea (devierea) de comert. cu surse de aprovizionare mai putin avantajoase ca si costuri de productie din interior. Zona de liber schimb este o forma a integrarii regionale care implica participarea a 2 sau mai multe state. zona de liber schimb. Uniunea vamala reprezinta ansamblul teritoriilor comerciale a 2 sau mai multe state care decid ca: a.Crearea de comert reprezinta inlocuirea unor surse de furnizare mai putin avantajoase din punct de vedere al costurilor de productie. Crearea de comert poate fi interna sau externa. b. care supun procesului de liberalizare toate produsele o imperfecte (incomplete). a. fiecare þara sa-si pastreze autonomia.crearea de comert.  ca in materie de politica comerciala externa. 4 . b. 2. mai competitive din punct da vedere al costurilor de productie. comuna. 1. cu altele mai eficiente. 2. care convin:  liberalizarea parþiala sau totala a schimburilor comerciale reciproce. schimburile comerciale reciproce sa fie complet liberalizate.