You are on page 1of 2

CONFLICTUL CONJUGAL Conflictul conjugal este o iminenta in evolutia interactionala conjugala, avand in esenta o valoare dinamogena si cathartica in procesul

evolutiv al sistemului familial. Intensitatea, forma de manifestare, continutul si frecventa conflictelor pot altera intr-o masura mai mare sau mai mica relatiile dintre soti sau dintre parinti si copii. Conflictul conjugal patogen se caracterizeaza prin capacitate de penetratie distructiva la nivelul personalitatii consortilor, dezorganizand pattern-urile si habitusurile adaptative, mutilandu-le afectiv si uneori chiar moral si impiedicand functiile firesti ale familiei. Analizand conflictul conjugal din perspectiva delimitarii intre normal – dinamogen si patogen – dezorganizator, s-a conturat o posibila tipologie (prof. Mitrofan) a conflictualitatii conjugale, cuprinzand mai multe situatii de conflict marital : · Cuplurile cu conflictualitate majora, cu aspect manifest, continuu, cu tensiune crescuta. Aceste cupluri prezinta un mare potential de dizolvare si un potential psihopatogen pentru unul sau ambii parteneri. S-a constatat ca 95% dintre subiectii divortati care prezinta stari nevrotice reactive la psihotraumele conjugale, provin din cupluri caracterizate prin acest tip de conflictualitate; · Cuplurile cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu tensiune crescuta. Acestea prezinta, de asemenea, potential de dizolvare crescut, care nu intotdeauna se finalizeaza prin separarea sotilor, dar in care relatiile conjugale sunt sau devin disarmonice. Abandonul, alcoolismul, sustragerea de la indatoririle materiale, infidelitatea, conflictul cu socrii sunt frecvent cauze, dar si efecte ale acestui tip de conflictualitate; · Cuplurile cu conflictualitate manifesta, continua, cu tensiune moderata. Au o evolutie instabila, cu tendinta la deteriorarea esentei conjugale, dar mentine structura de cuplu intr-o formula de pseudocasnicie si in aceste situatii adulterul, alcoolismul compensator sau supravietuirea profesionala coexista cu mentinerea partiala a exercitarii rolului conjugal; · Cuplurile cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu tensiune moderata. Constituie o alternativa printre cuplurile cu parteneri normali din punct de vedere psihic, care se afla in perioada de preacomodare si de acomodare interpersonala. Acest tip de conflictualitate poate facilita cunoasterea interpersonala, avand functia de corectie reciproca a conduitelor de rol; · Cuplurile cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune moderata. Este o situatie frecventa in cuplurile normale, conflictualitatea in acest caz fiind rezultatul unui grad de frustrare reciproc intretinut; · Cuplurile cu conflictualitate submanifesta, intermitenta, cu tensiune moderata. Au o evolutie armonioasa, faciliteaza acomodarea interpersonala, prezinta forme de manifestare benigne, cu caracter de stimulare reciproca, cum ar fi: ironia, persiflarea, comportamentul pseudo-ludic verbal, folosind aceste simulari ca supape de descarcare a unor tendinte cu nuanta agresiva; · Cuplurile cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune scazuta. Acest tip favorizeaza efortul de acomodare reciproca, producand corectii permanente ale conduitelor interactionale, in sensul sincronizarii lor;

conflictul conjugal devine factor de alienare a structurii familiale. saturate tensional. doar ca dezacordurile si confruntarile fiind intermitente. In aceste cazuri. din contra. putand deveni chiar o necesitate in intretinerea si dezvoltarea acestuia. se poate formula ideea ca nocivitatea comportamentului interactional conflictual este certa numai pentru anumite formule manifeste. La polul opus. corective si intermodelatoare in cuplu. partenerii preluand reciproc puncte de vedere initial diferite. nu au un caracter frustrant. anumite tipuri de conflictualitate pot capata valente dinamogene. de facilitare. Este asemanator oarecum cu tipul anterior. intermitenta. . cu tensiune scazuta. continuu sau intermitent. In concluzie.· Cuplurile cu conflictualitate submanifesta. ci.