You are on page 1of 2

Cristian – Andrei Bulai RISE, Gr.

II, Anul II

Cazul Lotus

Cazul „Lotus” este un diferend între Franța și Turcia în legătură cu accindentul dintre nava franceză S.S. Lotus și vasul de pavilion turcesc care transporta cărbune S.S. Boz-Kourt. La 2 aprilie 1926, în apropiere de Capul Mytilen (nordul Greciei) în marea liberă, Boz-Kourt s-a scufundat și resortanți turci au murit în urma acestui accident. În ziua următoare, vasul Lotus a ancorat în portul din Istambul, unde autorit ățile turcești au luat decizia, prin sentința finală de la 15 septembrie 1926, de a-l aresta pe comandantul vasului turc Hassan Bey, în timp ce ofițerul francez Demons primind pedeapsa privativă de libertate și amendă contravențională relativ redusă pentru faptele săvârșite. Însă guvernul francez a apreciat că instanțele turcești nu erau competente să il judece pe Demons, întrucât accidentul avusese loc pe marea liberă, și ca atare membrii echipajului purtând pavilion francez nu ar trebui sa fie tra și la răspundere, decât în fața tribunalelor statului de care apar ține pavilionul, adică în fața tribunalelor franceze. Judecarea ofițerului francez de către autoritățile turcești, și compromisul franco-turc din 12 august 1926, au dus la introducerea unei noi instan țe, și anume Curtea Permanentă pentru Justiție Internațională, în ziua de 4 ianuarie 1927, aceasta fiind ramura juridic ă a Ligii Națiunilor, predecesoarea ONU. În urma înființării noii instanțe, la data de 7 august 1927 a fost prezentat în fața CPJI cazul „Lotus”. Miza acestui conflict era câștigarea dreptului de al judeca pe ofițerul francez de serviciu la data accidentului, domnul Demons, în fa ța instanțelor turcești. În acest scop, francezii au invocat o cutumă cum că statul al cărui steag este ancorat pe catargul vasului are drept exclusiv de a judeca și condamna echipajul, întrucât evenimentul avusese loc în marea liberă și nu pe marea ce aparține unui stat. Însă cu în ciuda eforturilor sus ținute de autoritățile Franceze, judecătorii

întrucât dacă este adevărat că delictele săvârșite la bordul unui vas în marea liberă. fiind tratate probleme cu privire la chestiunea de a se ști cum se poate reglementa cel mai bine concurența de jurisdicție.CPJI au decis că Turcia nu nesocote ște principiile principiile dreptului internațional. a fost deliberată de votul afirmativ al pre ședintelui Max Uuber. . conveție ce a avut loc la Geneva. fiind modificat prin articolul 11 din Conven ția din anul 1958 a Mării Libere.în speță vasul străin în marea liberă înpotriva unor cetățeni ai săi. nu este mai puțin adevărat că un stat suveran poate judeca în fa ța propriilor instanțe delicte săvârșite pe teritoriul altui stat . Cazul „Losut” a dus la ini țierea mai multor acțiuni de codificare a Dreptului Interna țional Maritim. Hotărârea dată de șase judecători pentru și șase contra. sunt justițiabile de legile și instanțele judecătorești ale statului pavilionului. potrivit regulamentului de procedură al Curții Permanente pentru Justiție Internațională. între statul pavilionului și statul victimei delictului.