You are on page 1of 10

INSTALAŢII SANITARE

Instalaţiile sanitare asigurã: -apã potabilã;-apã spãlare;-apã de mare spãlare -evacuarea peste bord a apelor uzate şi a dejecţiilor Dupã destinaţia lor, vom avea: A) Instalaţii de alimentare cu apã: Instalaţii de apã potabilã;-Instalaţii de apã tehnicã;-Instalaţii de alimentare cu apã de B) Instalaţii de scurgeri.

obiecte sanitare;

mare.

INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ POTABILÃ Destinaţie: pãstrarea resurselor şi alimentarea cu apã potabilã a consumatorilor din bucãtãrii, careuri etc. Apa potabilã trebuie sã fie dulce, curatã, transparentã, sã nu conţinã microorganisme sau substanţe nocive. Apa este furnizatã de la mal sau de la o instalaţie proprie de desalinizare cu respectarea Condiţii tehnice de calitate. Consumul specific de apã potabilã: 30 litri/om/zi. Rezervele de apã potabilã ale unei nave trebuie sã asigure consumul de apã pentru cel puţin 7 zile. INSTALAŢII DE APÃ TEHNICÃ Destinaţie: pãstrarea rezervelor şi alimentarea cu apã pentru spãlarea consumatorilor din cabine de locuit, bãi, spãlãtorii etc. Sunt instalaţii autonome, fãrã comunicaţie cu instalaţia de apã potabilã. Apa provine de la mal, din reţeaua urbanã sau prin desalinizare. Constructiv instalaţiile sunt similare. Consum specific: 70 om/zi pentru nave cu zona nelimitatã de navigaţie. Instalaţia de apã tehnicã are un circuit de apã caldã şi un circuit de apã rece. Apa caldã este preparatã într-un schimbãtor de cãldurã central şi apoi, prin tubulaturi separate, este distribuitã spre locurile de utilizare. Temperatura la ieşirea din schimbãtor este de 60 - 700C
1

INSTALAŢIILE DE ALIMENTARE CU APÃ DE MARE Aceste instalaţii asigurã apa necesarã spãlãrii WC-urilor şi pisoarelor. SCHEMA UNEI INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ POTABILÃ 2 ..

ce de apã tubulaturi diferite grupe de 18.sticla de nivel. . .traductor de nivel.Fig. 14. .supapã de siguranţã. . consumatori. . . 3. 19. la 3 .armãturi reţinere închidere.tubulaturã de admisie în tancuri.1 1. 15.pompa. 5.17. a de la mal. armãturã cu trei cai. 11. . . 12.tancuri de apã potabilã.16. doc sau altã navã. . 4. . 7.aerisiri. 6. 13. 2. 8. .tubulatura magistralã instalaţiei potabilã.priza de punte pentru racordarea alimenteazã tubulaturii flexibile de alimentare. armãturi de închidere.tubulatura de sistemul de desalinizare. .manometru.

protejândo prin mãsuri constructive împotriva murdãririi sau degradãrii. Instalaţia de alimentare cu apã tehnicã şi apã de mare (sãratã) sunt asemãnãtoare constructiv cu instalaţia de alimentare cu apã potabilã. utilizând abur sau apa de rãcire a motoarelor principale (Fig.hidrofor. Instalaţiile de apã sãratã se caracterizeazã prin absenţa tancurilor. protejate în interior cu lapte de ciment.tubulatura instalaţiei de aer comprimat. Apa tehnicã se pãstreazã în tancuri structurale sau nestructurale. . . Rezerva de apã potabilã se pãstreazã în cel puţin douã tancuri nestructurale. Sunt prevãzute cu serpentine de încãlzire pentru a evita îngheţul.aparat bactericid. DISTILATOARE DE APÃ Sunt utilaje termice care produc apa distilatã din apa de mare. din aliaje de Cu. . 10. polietilenã sau vopsele din rãşini sintetice alimentare. tubulatura se confecţioneazã din ţevi de oţel zincat. . Se amplaseazã departe de sursele de cãldurã.2). Ambele funcţioneazã la depresiune atmosfericã. se protejeazã prin utilizarea sticlelor de nivel (nu a sondelor). Din cauza agresivitãţii apei de mare. din oţel inoxidabil sau din oţel cãptuşit în interior cu polietilenã. În construcţiile navale româneşti cele mai rãspândite tipuri constructive sunt ATLAS şi NIREX.9. existând totuşi câteva aspecte specifice.20. de alte tancuri.

Debitul ei este 3 …4 ori mai mare decât debitul apei vaporizate. Ejectorul 6 dreneazã saramura şi stropii de apã reţinuţi de deflectorul separatorului de picãturi. încãlzind apa sãratã care circulã prin ţevi la 35-450C. unde îşi schimbã starea de agregare. Aparatul (fig. lampa 1 este alimentatã. Agentul secundar al condensorului este apa de mare din circuitul deschis de rãcire al M. Salinometrul 8 mãsoarã concentraţia de sãruri de clor şi dirijeazã apa în continuare astfel: dacã concentraţia este de sub (10 … 15)mg NaCl / l apã. pentru cã lampa 1 nu este încãlzitã.P. montatã în tubul de cuarţ 2. pentru a deveni potabilã. de temperatura 60650C este trimisã prin ţevile vaporizatorului 1. Fluidul de lucru al ejectoarelor este apa sãratã furnizatã de pompa 4. 2 O parte din apa de rãcire din circuitul inclus al M. montat pe tubul 3 şi separat de aceasta prin geamul de cuarţ 6. Odatã cu punerea sub tensiune a aparatului. Apa distilatã este evacuatã din condensorul 3 cu ajutorul pompei 7. TRATAREA BACTERICIDÃ A APEI Tratarea bactericidã se aplicã apei distilate dupã filtrare sau tratare cu carbonaţi de calciu sau magneziu. iar aburul format trece prin condensorul 3. Dispozitivul cu perie 4 permite curãţirea tubului de cuarţ 2 de impuritãţile mecanice pe care le poate depune apa. dar armãtura 7 rãmâne închisã. Prezenţa bacteriilor în apa este detectatã de senzorul 5.P.3) se compune din lampa de radiaţii ultraviolete 1. pentru a împiedica depunerea sãrurilor. Ejectorul 5 este racordat la condensorul 3.Fig. Eventualii stropi de apã antrenaţi ascendent datoritã presiunii dinamice mari. iar pentru concentraţii peste aceastã limitã. El extrage aerul şi gazele din distilator pentru a menţine depresiunea necesarã temperaturii scãzute de evaporare. Ea circulã prin ţevile condensorului. iar printre ţevi circulã aburul vaporizatorului 1. comandatã de senzorul 5. prin deschiderea armãturii electromagnetice 9. Pe racordul de intrare a apei în aparat este montatã armãtura electromagneticã 7. este returnat în distilator. produsul este dirijat pe drumul 10 spre tancul de depozitare. Depresiunea necesarã vaporizãrii este formatã şi menţinutã cu ajutorul ejectoarelor 5 şi 6. sunt reţinuţi de separatorul 2. care permite trecerea radiaţiilor ultraviolete spre camera de sterilizare delimitatã de tubul metalic exterior 3. care poate fi cititã la termometrul T de pe separatorul 2.. Dupã circa 2 .

În acest caz se procedeazã la curãţirea sticlei 2 cu peria 4 şi a sticlei 6 prin demontare . armãtura 7 se deschide şi permite intrarea apei în aparat. senzorul 5 comandã închiderea armãturii 7. Când apa conţine impuritãţi sau bacterii. Acelaşi lucru se întâmplã dacã geamurile 6 sau 2 sunt murdare.minute. radiaţiile ultraviolete ale lãmpii ating nivelul nominal.

4) Au ca scop evacuarea apelor uzate prin spãlare sau prin antrenarea dejecţiilor pentru evacuarea acestora.Fig. 3 INSTALAŢII DE SCURGERI (fig. instalaţiile de scurgeri au circuite separate .

sifoane de punte. 2. . Faza lichidã este tratatã chimic în tancul de amestec 7. apa uzatã şi particulele care trec prin ciurul 1c sunt trimise în tancul combinat 10 de aglomerare a substanţelor flotante. pentru antrenarea şi fãrâmiţarea particulelor solide mari. ciurul 1c şi douã ajutaje de apã sãratã 1A şi 1B. prevãzut cu separatorul 1s. 8. magistrale de dejecţii. Tuburile se scurgere se monteazã cu pante de cel puţin 3% continuu coborâtoare spre tanc. 6. . 10.lavoare. .sifon cu barierã hidraulicã. Razele de curburã sunt cât mai mari. 3. 5. prin valvula acţionatã pneumatic 5. 9. Se folosesc utilaje care trateazã apele uzate mecanic şi biologic sau utilaje care combinã tratarea mecanicã cu oxidarea şi tratareabiologicã Tratarea apelor uzate şi a dejecţiilor trebuie sã fie bactericidã.scaune WC. cu ajutorul pompei dozatoare 8. . Particulele reţinute de circuitul 1c cad de pe planul înclinat al ciurului în pâlnia 3 şi. .conducte de scurgere. prin care se trimit apã şi abur. 7. sunt colectate în pneumotancul de reziduuri solide 4.magistrale de scurgere a apelor de spãlare.capace de curãţire. Scurgerile sunt colectate într-un tanc (nefigurat în schemã).alimentãri cu apã. 4. . Nu trebuie sã ajungã mirosuri neplãcute în încãperi. alimentate din valvula 2. de posturile de comandã şi de sursele de cãldurã. În figura 5 este reprezentatã schema unui sistem de tratare mecanicã şi biologicã tip ATLAS Ea se compune din tancul colector 1. . . care are rolul dublu de a amortiza sarcinile de vârf şi de a asigura timpul necesar de contact în . Aerisirea sa se terminã de obicei în coşul de fum. 11. dotat cu mixer. În scopul curãţirii sale în interior se monteazã ţevi perforate. Din tancul de amestec 7. 4 1. unde substanţa de formare a materiei flotante (varul) este trimisã din tancul de depozitare 9. iar în coturi sunt revãzute capace de curãţire. TRATAREA APELOR UZATE Scop: îndeplinirea condiţiilor de evacuare peste bord.pisoare. în concentraţie de 500 g/m3 apã uzatã. din care pot fi evacuate cu aer comprimat prin deschiderea armãturii electromagnetice 6.Fig. în care sunt dezinfectate şi apoi sunt evacuate peste bord în zonele permise. Ele este amplasat departe de încãperile de locuit şi de serviciu. . printr-o armãturã electromagneticã. Tancul este prevãzut cu sistem de semnalizare la nivel maxim de umplere.

dacã nava se aflã într-o zonã în care evacuarea este interzisã. . Din partea superioarã a tancului de sedimentare 11. lichidul limpezit este aspirat de pompa 12 şi apoi este evacuat peste bord sau este depozitat într-un tanc de balast. 5 vederea separãrii sedimentelor care se colecteazã gravitaţional la fundul tancului de sedimentare 11. Pompele 13 sunt alimentate suplimentar cu ajutorul pompelor cu membranã M1 şi M2. acţionate pneumostatic prin armãtura electromagneticã 15. care se goleşte automat. la comanda datã de traductorul de nivel 14. Reziduurile solide de la fundul tancului 11 sunt aspirate de pompele 13 şi sunt trimise spre pneumotancul de reziduuri solide 4 prin pâlnia 3.Fig.

din care mai târziu pot fi deversate în mare în zonele permise. În tancul 10 nivelul este controlat secvenţial cu traductorii rezistivi 16 . De asemenea. pot fi arse într-un incinerator sau întro caldarinã cu arzãtor adecvat. nefigurat în schemã.Reziduurile solide din pneumotancul 4 sunt golite automat într-un tanc de depozitare la bord. ele pot fi deversate în barje speciale colectoare sau prin amestecare cu combustibil lichid.