You are on page 1of 15

INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR

Incendiul reprezintã un proces de ardere, o reacţie de oxidare, însoţitã de degajare de cãldurã şi luminã. Un incendiu poate fi lichidat fie prin îndepãrtarea materialelor carburante din zona de ardere, fie prin reducerea cantitãţii de cãldurã sau oxigen pânã sub limita la care reacţia de oxidare înceteazã. Instalaţiile de rãcire cu apã se bazeazã pe principiul rãcirii focarului de incendiu, în timp ce instalaţiile volumice se bazeazã pe umplerea volumului liber al unei încãperi închise, cu agenţi care nu întreţin arderea. Dupã modul de stingere, instalaţiile pot fi: Instalaţii de suprafaţã cu apã sau spumã; Aceste instalaţii trimit la suprafaţa focarului de incendiu substanţa stingãtoare care rãceşte sau opreşte alimentarea cu oxigenul din aer a zonei de ardere, împiedicând ieşirea aburului. Instalaţii volumice cu abur, gaze inerte sau spume foarte uşoare. Mai sunt instalaţii care umplu încãperile cu apã - instalaţie de inundare şi stropire a încãperilor. Cerinţele instalaţiilor de stingere a incendiilor: - - sã fie oricând gata de funcţionare la cheu sau în marş; - - sã fie sigure în funcţionare şi cu vitalitate ridicatã; - - sã aibã mijloace de acţionare localã şi de la distanţã; - - sã nu intensifice prin funcţionarea lor arderea. INSTALAŢII DE STINGERE CU APÃ Pot fi:- cu apã sãratã sau dulce; -cu jet cinetic de apã, cu apã pulverizatã (sprinkler, pulverizare brutã, stropire, pulverizare finã), cu inundare completã. Jeturile de apã nu se folosesc la: - - produse petroliere; - - echipament electric în funcţionare; - - lacuri şi vopsele. Apa nu se foloseşte la: -carbura de calciu; - var; -Ka, Na. INSTALAŢII DE STINGERE CU JET DE APÃ Acestea acţioneazã de la distanţã asupra focarelor de incendiu, cu jeturi cinetice de apã, de debite (2 … 6)l/s. Cu astfel de instalaţii sunt prevãzute toate navele în scopul stingerii incendiilor în încãperile de locuit şi serviciu, pe punţi şi platforme deschise. De asemenea, aceste instalaţi se folosesc pentru asigurarea cu apã a instalaţiilor
1

68 L(B + H )+ 25 k . 12. C . Distanţa de acţiune a jetului (25 … 32m H2O).pentru nave obişnuite. .. .lungimea. La unele nave cum ar fi pasagerele sau petrolierele se monteazã o pompã specialã de avarie.pompã de incendiu.008 . Magistrala alimenteazã toţi hidranţii 14 şi tuburile de stropire 15..alimentare ejector drenare puţ lanţ. santinã sau alte pompe care lucreazã cu apã sãratã (existã legãturi intre instalaţii).alimentare ejector golire tanc scurgeri. . m=1. . 12.alimentare ejector..hidranţi. 7. . . 6. 8. în afara pompei de avarie. înãlţimea punţilor. Aceste pompe trebuie sã aibã acţionãri mecanice independente. cu apã pulverizatã etc Instalaţiile de stingere cu apã de mare primesc apa de peste bord.alimentare ejector drenare compartiment maşinã carmã. 10. 5..1 este reprezentatã schema unei instalaţii de stins incendiu cu jet de apã pentru o navã de mãrfuri generale. De obicei se utilizeazã pompe centrifuge monoetajate. lãţimea şi inãlţimea de construcţie a navei în metri. 13.B. . Pompele de incendiu A şi B asigurã apã din magistrala valvulei Kinston 1 prin armãturile cu sertar 2 şi o refuleazã în armãturile de închidere şi reţinere 3.valvulã Kinston. k=0.coeficient care depinde de destinaţia navei. 13.H . pierderile de sarcinã determinã sarcina pompei de incendiu . L.. 4. dar ca pompe de incendiu pot fi folosite pompele de balast. Debitul total al pompelor de incendiu Q. trebuie sã fie de cel puţin: Q = km3 (m3/h). 10.vanã Kinston manevratã de pe puntea pompei. 11. 9. cu ajutorul pompelor de incendiu racordate la conducte.spãlare tanc dejecţii.armãturã de legare la conducta magistralã. pentru alimentarea cu apã prin ajutaje manuale. Urmeazã furtune flexibile (manici) şi ajutaje manuale (ciocuri de barzã). 11.B.65 ÷100 m H2O.spãlare lanţ ancorã. . 3.tuburi de stropire. La fiecare navã numãrul de pompe şi caracteristicile lor sunt date de Registru.. A. 2. 2 .armãturã de sertar.motopompã de avarie. In fig.armãturã de închidere şi reţinere. care deservesc hidranţii (valvule de capãt). prin conducta magistralã. . . 1.sprinkler.

.alimentare ejector drenare compartiment maşinã cârmã.alimentare ejector golire 9.. . 11. 3 . 8.Pentru folosirea instalaţiei în alte scopuri se utilizeazã armãturile: 6.spãlare lanţ ancorã tanc scurgeri. . . 7. 10..spãlare tanc dejecţii.alimentare ejector golire tanc dejecţii.alimentare ejector drenare puţ lanţ.

În instalaţiile navale ejectoarele sunt folosite pentru drenarea compartimentelor de dimensiuni reduse şi a tancurilor de dejecţii (ejectoare apãapã).Fig.aer) şi pentru 4 . pentru ventilarea compartimentelor de dimensiuni reduse (aer .1 Cãile de evacuare în caz de incendiu sunt stropite prin circuite cu armãturi acţionate din exterior.

apã). Fig.alimentarea cãldãrilor (abur .2 5 .

obturatoare mecanice cu pârghii sau obturatoare cu reactivi chimici. este umplutã cu apã. saloane.armãturã de control-semnalizare pornire 9. . care deschid orificiile sprinklerelor la o temperaturã. obturatoare umplute cu lichide uşor volatile. Automatizarea funcţionãrii se realizeazã prin construcţie sprinklerelor. pentru încãperile de locuit şi de servici 600C INSTALAŢII DE STINGERE CU PULVERIZATOARE 6 . pneumatice. coridoare etc. .armãturã reţinere închidere. .INSTALAŢII DE STINGERE SPRINKLER Aceste instalaţii se bazeazã pe rãcirea suprafeţei carburante cu un curent de particule de apã creat automat cu ajutorul unor capete de pulverizare tip sprinkler. 12 magistrale sprinkler 13. .tubulaturã aer comprimat 6. iar restul cu aer. 15.alimentare de la pompele. De exemplu. în al doilea caz cu aer care.. . de obicei cu 50% mai mare decât temperatura maximã admisã în încãperea respectivã. 7. în perioada caldã a anului se aflã apã.contactor de semnalizare 10.armãturã de scapare Instalaţiile sprinkler se monteazã în cabine. În instalaţiile combinate o parte din tubulaturã.armãturã de închidere. În funcţie de temperatura din încãpere instalaţiile pot fi: hidraulice. care pot avea obturatoare uşor fuzibile. combinate şi de sezon. Fig 2 1. . iar în perioada rece aer.avertizare în încãperea staţiei de stingere 11 transmisie semnal avertizare în PCA (postul central de avertizare). În primul caz. în caz de incendiu.manometru 8. Instalaţiile tip sprinkler sunt obligatorii pentru pasagere şi cele similare lor. 2. . . La o temperaturã dinainte stabilitã pulverizatoarele sprinkler sunt deschise automat şi alimentate dintr-o tubulaturã montatã la plafonul încãperii protejate.hidrofor. Într-o instalaţie de tip sezonier. . . conductele instalaţiei sunt permanent umplute cu apã. birouri. cea în stare de serviciu..supapã de siguranţã 4. 3.magistralã de stingere cu apã. 5.cap sprinkler 14. iese şi permite apei accesul în sprinkler.

uleiuri de ungere) în compartimentul maşini şi cãldãri se plaseazã instalaţii cu pulverizatoare comandate centralizat.5 m. Distanţa dintre nivelele .minim 5 m.2 ÷ 1. plasate în douã sau mai multe nivele. 7 . pãcurã. Fiecare nivel poate fi cuplat independent de celelalte. Tubulatura inelarã a unui nivel are pulverizatoare cu apã amplasate la 1.COMANDATE CENTRALIZAT Pentru stingerea reziduurilor petroliere grele (motorinã.

Instalaţiile de pulverizare se alimenteazã cu o pompã cuplabilã automat sau de la magistrala de stingere cu jet de apã. . Traductoarele pot deschide armãtura 9 care provoacã deschiderea armãturii 6 (sistem automat). este prezentatã schema unei instalaţii de pulverizare cu douã nivele. Dacã apa este pulverizatã pânã la starea de ceaţã. devine posibilã stingerea incendiilor diferitelor produse petroliere. deasupra tancurilor de combustibil şi lubrifianţi. Pentru mãrirea siguranţei de funcţionare. armãtura cu acţiune rapidã 6 se deschide şi instalaţia de pulverizare a apei începe sã funcţioneze. În fig. 3). fiecare instalaţie trebuie sã aibã douã surse independente de alimentare cu apã. Tubulatura 7 este plinã cu apã. Imediat ce scade apa din tubulatura de impuls. Apa fin pulverizatã poate fi trimisã la suprafaţa focarului de incendiu sau poate cuprinde întregul volum al încãperii.4. Prin pulverizare se mãreşte efectul de rãcire datorat vaporizãrii apei (creşte suprafaţa de vaporizare).Deflectorul 1 din faţa ajutajului de ieşire 2 asigurã pulverizarea apei pânã la starea unei pulberi lichide mãrunte ce iese din pulverizator sub forma unei pânze aproximativ orizontale (Fig. Armãturile 8 şi 9 pot fi acţionate manual din încãperea respectivã sau din cea alãturatã ei şi de pe punte. deasupra casetelor colectoare şi a canalelor de scurgere. Pulverizatoarele se monteazã sub plafonul încãperii protejate.

armãturi de scãpare. fiecare nivel are o armãturã cu acţiune rapidã.tubulaturã de descãrcare. exteriori.locaş de punte pentru acţionare armãturi de scãpare. dacã nu. .pulverizator. . magazia cu explozivi se inundã în 25 min. supapã de siguranţã. separate între ele prin pelicule relativ subţiri de lichid.transmisie mecanicã. în pardosealã se monteazã sifoane şi conducte.4. 7/10 .avertizor acustic. 5. . formatã printr-o aglomerare de bule de gaz.tubulaturã de impuls ale etajelor inferioare şi superioare. Dacã funcţionarea instalaţiei de stropire nu asigurã reducerea temperaturii pânã la nivelul necesar. 15. 8/9 .. nave expediţionare etc.. 2.armãturã cu acţiune rapidã. Pentru obţinerea unei structuri alveolar-peliculare stabile în timp.armãturã de închidere reţinere. a bordajelor. în lichide se introduc în cantitãţi mici substanţe spumogene. cu o instalaţie autonomã. INSTALAŢII DE STROPIRE ªI INUNDARE Aceste instalaţii se utilizeazã la spãrgãtoare de gheaţã.ramificaţie de stingere a magistralei de stingere cu apã. Pentru evacuarea apei din camera stropitã. sau pentru încãperile speciale destinate pãstrãrii substanţelor explozive. Instalaţia de stropire poate fi asemãnãtoare cu instalaţia de pulverizare a apei./m2 de podea. 4 1. cât şi transportabile Fig. Dupã eliminarea pericolului. 14.. . se prevede stropirea din încãperile vecine a pereţilor interiori. apa din încãpere este evacuatã cu ajutorul instalaţiei de drenaj şi de salvare.magistrala instalaţiei de stingere cu apã. 11/13 . prevãzute cu armãturi de scãpare automatã care se deschid atunci când nivelul apei este de 100200 mm. 6. De asemenea. Spuma aerodinamicã este un amestec de apã dulce sau apã . Ea poate fi obţinutã în urma unei reacţii chimice sau prin introducerea mecanicã a unui gaz într-un lichid. La creşterea temperaturii peste 300C intrã în funcţiune o instalaţie de stropire cu debit specific 24 l/min.Instalaţiile de apã fin pulverizatã pot fi atât staţionare.. 3. Existã de asemenea instalaţiile de perdele de apã şi instalaţiile de stropire a scãrilor şi ieşirilor INSTALAŢII DE STINGERE CU SPUMÃ Spuma este o structurã alveolar-pelicularã dispersatã. 12. Dacã magazia are volum redus se inundã cu instalaţia de stropire.

substanţã spumogenã şi aer. fiind larg utilizabilã pentru stingerea produselor petroliere de toate tipurile.1 kg/dm3 Stingerea unui incendiu cu spumã: = rãceşte stratul superficial al lichidului arzând cu peliculei de lichide. ρ = 0. -îl izoleazã faţã de O2 din aer. -îngreuneazã transmiterea cãldurii .ajutorul de mare.

6% apã şi 0. Se foloseşte la: . Apa dulce se foloseşte în instalaţii de stins incendiu care funcţioneazã cu echipament electric .centrale electrice. .. INSTALAŢII CU FORMARE INTERIOARÃ A SPUMEI Se folosesc pentru stingerea incendiilor de proporţii relativ reduse. .. pentru ca jetul de spumã sã nu fie electrocutabil..are influenţã mecanicã asupra flãcãrii Spuma pentru stingerea incendiului la nave: 90% aer.. Fig..cu formare exterioarã a spumei. 5 . .D.4% din volum substanţe spumogene.tancurile petrolierelor. .M.magaziile de substanţe uşor inflamabile.cu formare interioarã a spumei. Instalaţiile de stins incendiu cu spumã pot fi de douã feluri: . .G. 9.încãperi unde se utilizeazã produse petroliere. de avarie. C.

ramificaţiile 7 prin armãturile de laminare 8 şi ajunge la ajutajele de emulsie 9. butelie cu aer comprimat racordatã la magistrala de aer.apã + substanţã spumogenã în amestecul necesar. 3. neamestecatã cu apa. INSTALAŢII CU FORMAREA EXTERIOARÃ A SPUMEI Se utilizeazã în special pentru stingerea incendiilor în tancurile de marfã ale petrolierelor şi în compartimentele de maşi Substanţa spumogenã se pãstreazã separat în tancul 3. ajutaj racordat la furtunul flexibil 5. 1. Apa este folositã pentru formarea emulsiei spumogene şi pentru deplasarea substanţei spumogene din tancul 3 spre amestecãtorul 5. reductor Introducerea aerului comprimat în tanc şi în tubulatura racordatã la tubul sifon din tanc asigurã formare spumei dupã locul F1 de intrare a aerului în ţeava de emulsie. Fig. 2. Amestecãtorul 5 asigurã în emulsie o concentraţie volumicã de 4% (din volumul apei) substanţãspumogenã.085 kg/dm3 (tetraclorurã de carbon şi ulei mineral). Emulsia formatã alimenteazã magistrala 6. 6 . Pentru alimentare staţiei de stingere cu spumã cu formare exterioarã a spumei se ramificã tubulatura 1 de la magistrala instalaţiei de stingere cu apã. tanc .1. cu ρ intermediar 1. 3. Dispersorul 2 anuleazã energia cineticã a apei la intrarea în tancul 3 pentru a împiedica distrugerea pistonului lichid de separaţie 4. care prin efect de ejecţie antreneazã aer pe drumul 10 formând spuma în stingãtorul 11ni-cãldãri de dimensiuni mari. Lichidul pistonului 4 este un amestec insolubil în apã şi substanţã spumogenã. 2. Procesul de formare a spumei început în tubulaturã se terminã la ieşirea jetului în atmosferã din ajutajul 4.075 ÷1.

7 este prezentatã schema unei instalaţii de stingere a incendiilor cu CO 2 .INSTALAŢII DE STINGERE VOLUMICÃ Instalaţiile reduc O2 din încãpere pânã sub 15%. Nu este admisã ca sistem debazã pentru magaziile de petrol deoarece în cazul exploziilor tubulatura sub presiune poate fi uşor avariatã. -tobe de eşapament.90 kg/l. . CO2 se pãstreazã într-un singur rezervor la: . pmin =150 bari. pmin = 125 bari sau grad de umplere 0. vapori de lichide uşor volatile.M....magazii de pituri etc. Agenţii de stingere sunt: abur. . In fig. Instalaţiile de stingere cu CO2 pot fi:   de înaltã presiune. . .. t < 450C  de joasã presiune.p = 20 bari.grad de umplere 0. şi magazii de marfã la cargo-uri. Nu se utilizeazã în încãperi de locuit şi serviciu. ventilate şi chiar stropite cu apã.75 kg/l. bioxid de carbon. În celelalte încãperi pornirea este însoţitã de avertizare opticã şi acusticã INSTALAŢII DE STINGERE CU CO2 Se utilizeazã în: .. -magazii de substanţe explozive sau uşor inflamabile. . limitã la care înceteazã procesul de ardere.C.675 kg/l.butelii de 40 l. Depozitarea buteliilor se faceîn încãperi izolate.grad de umplere 0. gaze de ardere rãcite. ..încãperi D. avarie..G.

Rezervele de combustibil trebuie sã ajungã pentru funcţionarea în regim normal a instalaţiei mai mult de 72 ore. 3.03% O2 4. .acţionate simultan. CO2 12 ÷ 14. 1. gravitaţional sau hidrostatic.5% Bioxid de sulf 0. Secţiunea de ieşire din butelie este obturatã de o membranã din Cu cu grosimea g=0.Fig. . 4. .fluiere de semnalizare scãpãri accidentale(la butelii şi în compartimente).grupate 10 … 30 buc. 2. La terminarea probei se verificã posibilitatea eliminãrii CO 2 cu ventilator portabil În caz de incendiu. pentru CM şi în 10 min. se închide compartimentul şi se lanseazã CO2 INSTALAŢII DE PREVENIRE ªI STINGERE CU GAZE DE ARDERE În ultima vreme. 7 În fiecare încãpere gazul este introdus printr-o conductã independentã: 1.5 ÷ 2.02 ÷ 0. Viteza de circulaţie prin tubulaturã a CO2 este de 5-6 m/s. pompele de combustibil şi arzãtoarele din compartimentele afectate. în decurs de o orã din momentul pornirii instalaţiei. Instalaţia de stingere cu CO2 trebuie sã asigure alimentarea în 2 min. . . 2. debitul de gaze de ardere rãcite trebuie sã fie suficient pentru alimentarea a cel puţin 25% din volumul celei mai mari încãperi protejate. se utilizeazã instalaţiile cu gaze de ardere pentru stingerea incendiilor la magaziile de mãrfuri generale şi ca mijloc de prevenire la magaziile de petrol.butelii în staţie . 4. cât şi la navele de mãrfuri generale. Gazul de eşapament are urmãtoarea componenţã: N2 79%. sunt oprite ventilatoarele.5% vapori de apã restul Atât la petroliere. 6. Se acţioneazã sistemul de avertizare. Manetele sunt acţionate grupat manual.ajutaje.2 mm.armãtura de închidere montatã într-o cutie a cãrei deschidere declanşeazã avertizorul sonor şi luminos 5. . pentru încãperile care nu au combustibil lichid. .conducta de distribuţie. 3.

conductã de evacuare (peste bord) a apei de rãcire a motorului.cãmaşã de apã. 1. 21. Gazele de ardere pot fi folosite ca agent principal de stingere a incendiilor în magaziile de mãrfuri generale. conţinutul de O2 creşte peste 11% şi starea amestecului de vapori de hidrocarburi şi aer se situeazã în zona de inflamabilitate. . 14.(de la PREVENIREA INCENDIILOR LA PETROLIERE) PREVENIREA INCENDIILOR LA PETROLIERE Pentru petrolierele cu magazii neprotejate. 17. În instalaţii sunt prevãzute dispozitive automate de semnalizare şi închidere a gazului în încãperile protejate: analizoare de O 2 care semnalizeazã peste 8% O2.alimentare apã rãcire. 18. 12. 22. intrã aer în magazie.supape de siguranţã. 3.pompã de apã.. traductoare de temperaturã care semnalizeazã 400C..stropitor. Dacã amestecul de hidrocarburi şi aer este spãlat de gaze de ardere . 24. .racord pentru evacuarea gazului rãcit şi curãţat. . 15.4.starea lui se va muta în zona neinflamabilã (sub linia diluţiei critice). 6/23 . 7. 19.regulator debit aer. Dacã magazia este spãlatã cu gaze de ardere.pulverizator combustibil. 8.8). 2. 16.schimbãtor de cãldurã.ventilator. dar starea amestecului rãmâne sub diluţia criticã şi explozia nu poate avea loc. .camerã rãcire gaze. ..1 pentru a rezulta concentraţia de O2 sub 2% în gazele de ardere.. în cazul coliziunii se produce cãldurã. .conductã de alimentare cu aer.camerã flacãrã. 9.pompã combustibil. dupã descãrcarea petrolului.. 10. . 13.. la navigarea în balast.regulator debit combustibil.panou de comandã. 5.camerã aer.cãptuşealã refractarã. traductoare de presiune etc. la regimuri între 100% şi 73% pentru caldarinã..motor cu ardere internã.11. Prevenirea exploziilor trebuie fãcutã în magaziile de petrol goale. . .armãturã de reglare automatã a debitului de combustibil..evacuare apã.20. Instalaţiile de ardere trebuie sã funcţioneze cu un coeficient de exces de aer λ ≥ 1...camerã ardere. cu condiţia furnizãrii lor într-un generator automat (Fig.