You are on page 1of 5

Arme de foc:Pistolul

Istoric
Iniţial, pistolul a apărut ca armă a cavaleriei, o armă de foc care se folosea cu o singură mână, cealaltă rămânând liberă pentru controlul frâielor calului. Pistoalele din perioada 1400 -1700 reflectau, în general, tehnologia disponibilă muschetelor - foc unic şi încărcare pe gura ţevii - fiind la început concepute pentru suplimentarea armelor mai puternice cu reazem pe umăr. Inovaţiile privind mecanismele de declanşare, precum sistemele de „piedică cu roată”, „piedică cu cremene” şi mai târziu „declanşarea prin percuţie” au fost esenţiale pentru ca pistolul să fie pregătit de tragere în timpul luptei. Anterior, pentru a se aprinde încărcătura de praf de puşMecanismele cu roată şi cu cremene produceau scântei în placa semisferică cu pulbere a armei, fapt care îi permitea trăgătorului să ţină arma în toc până în momentul în care dorea să tragă. Greutatea mică a pistolului şi eficienţa lui în condiţiile lipsei de spaţiu erau uşor de observat, astfel încât acesta a devenit o armă indispensabilă de protecţie personală. Desigur, la fel ca şi în cazul puştii, visul oricărui soldat de pe câmpul de luptă era să poată trage mai mult decât un singur foc de armă, într-o succesiune rapidă. Însuşi viaţa lui putea să depindă de acest lucru. Conceptul de foc repetat exista atât pentru puşcă, cât şi pentru pistol, iar mulţi armurieri au încercat să-l transforme în realitate. Astfel au apărut armele cu mai multe ţevi, numai că acestea nu erau uşor de transportat. S -a încercat şi varianta mai multor orificii de încărcare, însă focurile ratate - adică declanşarea încărcăturilor adiacente reprezentau un pericol prea mare. Odată cu optimizarea mecanismelor de declanşare, a apărut o armă cu un cilindru rotitor ce alinia, pe rând, mai multe locaşuri cu ţeava armei, iar acest mecanism prezenta ceva mai multă siguranţă decât cele anterioare. „Revolverul” avea de obicei cinci sau şase locaşuri în care se încărcau praf de puşcă şi bile prin partea frontală a cilindrului. Soldatul alinia fiecare locaş individual cu ţeava pistolului şi aşeza o capsă detonatoare în dreptul unui niplu, care direcţiona flacăra produsă prin detonare înspre locaş, aprindea încărcătura de praf de puşcă şi arunca bila pe ţeava pistolului. Când soldatul apăsa pe trăgaci, percutorul lovea capsa detonatoare, iar aceasta se declanşa. că, trăgătorul trebuia să aibă în permanenţă la el un şnur aprins numit „fitil”. Samuel Colt, inventatorul acestui sistem şi cel al cărui nume a devenit un substantiv de uz general, a conceput acest model pe când era un tânăr matelot. În 1835, a obţinut brevete în Marea Britanie, înFranţa, iar apoi şi în Statele Unite pentru „revolverul cu percuţie”, cunoscut mai târziu sub numele de „revolverul Colt”. Revolverul Colt se diferenţia de alte revolvere prin două aspecte importante. În primul rând, mecanismul inventat de Colt rotea cilindrul pentru alinierea următorului locaş în momentul ridicării cocoşului. Acest fapt nu numai că

et Prudentiis Regnum” datat 1326-7. fiul inventatorului maşinii de egrenat bumbac. si in special in ultimile patru decenii. Facand referire particulara la armele de foc. cererea pentru astfel de arme a atins cote uimitoare. este mult mai mare decat ceea ce se cunostea inainte despre oricare segment al istoriei armelor. Pistolul automat a apărut în anii 1890. Astfel. iar capsa declanşatoare era eliminată. acesta fiind folosit în continuare ca armă de autoapărare. in care se negocia fabricarea unui tun. Cea de-a doua idee genială a lui Colt s-a manifestat în privinţa producţiei revolverului. Wesson. S-au publicat studii detaliate despre dezvoltarea anumitor tipuri de arme.furniza o cale sigură. asa incat este practic imposibil si sa facem doar un sumar al acestor informatii in cele ce urmeaza. proces care . continua si azi.precum si in manuscrisul lui Walter de Milemete “De Nobilitatibus. care reprezentau unităţi autonome de tragere. Ambele tipuri. . în cazul absenţei unei arme de calibru mare. În timp ce avantajele militare ale revolverului erau destul de evidente.Sapientiis. lăsând cale liberă concurenţei. Fiind ajutat de nimeni altul decât de Eli Whitney Junior. ceea ce reducea în mod semnificativ timpul destinat reîncărcării. Mai înainte. Dar nu exista nici urma de indoiala ca poporul chinez a folosit praful de pusca pentru arme pirotehnice inca de la inceputul secolului al XI-lea DC. societatea americană a acelor vremuri a creat o altă piaţă de desfacere pentru acest tip de pistol cu declanşare rapidă. în acelaşi timp. Connecticut. Practic. elimina o fază din secvenţa de tragere a pistolului. Aceste pistoale au înlocuit revolverul ca armă preferată a armatei. arma putea fi încărcată pri n spatele cilindrului. a reuşit să producă revolverul cu piese prelucrate precis şi complet interschimbabile. S-au folosit mai multe modele diferite. mecanisme sau marci. arma a fost singura unealta care a fost dezvoltata continuu. cu siguranta. posibil pe filiera araba. aceştia producând un model achiziţionat de la Rollin White. marele pionier american din domeniul fabricilor de producţie. Smith şi Wesson au îmbunătăţit modelul lui White printr -un mecanism de descărcare a cartuşelor goale. În 1857 brevetul lui Colt a expirat. si detinut azi in Biblioteca Crestina din Oxford. dar. la eliberarea trăgaciului. chiar în perioada în care ruda sa mai mare. Vestea despre eficienţa revolverului în luptele cu amerindienii ajungând din Florida până în Texas.Cantitatea imensa de informatii publicata in ultima suta de ani despre istoria armelor. învăţa să se reîncarce automat. Colt s -a văzut nevoit să-şi cedeze rolul de rege al pistolului americanilor Horace Smith şi Daniel B. fabrica lui Colt din Hartford. mecanică de aliniere a locaşului cu ţeava. Astfel. In tot decursul istoriei speciei umane. folosind o linie de asamblare la care lucrau muncitori şi nu meşteşugari. fara intrerupere. Evolutie Armele au avut si vor avea . iar formula pulberii negre a ajuns in vestul Europei. putem spune ca originea lor a ramas intrucatva obscura. la mijlocul secolului al XIII-lea. Statele Unite. armurieri. intreaga dezvoltare sociala si istorica a speciei umane este intrinsec legata de inventarea si perfectionarea continua a sistemelor de arme. cocoşul se ridica. reprezentând Luger-ul german şi Browning-ul american. tragerea cocoşului şi rotirea cilindrului reprezentau două mişcări separate. Cele mai vechi dovezi palpabile ale existentei unei arme de foc o gasim intr-o ordonanta florentina din 1326. cel tarziu. puşca. printre care cel cu „pârghii cotite” şi cel cu „reglet”. foloseau în mod inovator forţa reculului pentru aruncarea cartuşului gol şi aducerea pe ţeava a unui nou glonţ dintr-un încărcător cu arc plasat în mâner. se poate observa foarte usor. Revolverul lui White folosea cartuşe de cupru declanşate prin lovire în muchie. de care europenii duceau lipsă: Vestul Sălbatic. iar cilindrul (butoiaşul) era rotit. precum şi printr-o conectare a acţiunii trăgaciului cu cocoşul şi cilindrul. o importanta covarsitoare in istoria si dezvoltarea umanitatii.

este. Din punct de vedere militar. In 1845. efectele au fost covarsitoare. in afara de mecanismele de dare a focului. armele si incarcatura lor nu mai erau la discretia conditiilor atmosferice. Acest lucru a permis luptatorilor o mai mare mobilitate. precum si categoria de arme de agreement care este larg raspandita si in timpurile noastre. Ideea de a folosi fulminatul de mercur pentru a aprinde . Nu dupa mult timp. incercarile de modificari tehnice mai mult sau mai putin reusite. fara primejdia ca jarul fitilului sa se stinga. Sute si mii de inventii. cat si in imbunatatirea balisticii exterioare a proiectilelor. si tevile armelor sufera modificari cruciale. Inventia lor este atribuita armurierilor Gasper Koller din Viena si August Kotter din Nurenberg la sfarsitul secolului al XV-lea. arta razboiului capatand noi valente. inovatiile. in secolele al XV-lea si alXVI-lea aparand corpurile de archebuzieri si muschetari. in 1857 americanii Horace Smith si Daniel Wesson produc primul revolver care folosea cartuse independente cu tub metalic. inovatii. s-au dovedit a fi un element esential in inbunatatirea preciziei tirului. experienta. teava ghintuita a fost un progres major in evolutia armelor de foc. Intre timp. Inventiile. Dar evolutia nu s-a oprit aici. colonelul Edward M. Flobert inventeaza munitia ce-i poarta numele. La scurta vreme. Armele puteau fi purtate incarcate in siguranta fara pericol de accident. sistemele de aprindere erau primitive. apartine reverendului Alexander John Forsyth (1768-1843). apare in Franta intre anii1610 –1615. Secolul al XIX-lea. facandu-se cu ajutorul carbunilor aprinsi sau al unui fier inrosit. au facut din armurieri adevarati pionieri ai progresului tehnic. nevoia imbunatatirii calitatii tehnice si balistice a armelor de foc a crescut. Mecanismul de dare a focului cu rotita si cremene. focul si reincarcarea se puteau executa mult mai rapid.arma avand ca accesoriu o mica tigaie metalica plina cu jar de carbune. Boxer inventeaza cartusul cu percutie centrala si capsa de initiere ce-i poarta numele. a rezolvat problema portului armelor incarcate si gata de executare a focului. Parte intamplare. o incarcatura de pulbere. create initial de armurieri pentru a prelua reziduurile de pulbere arsa si a preveni ancrasarea tevilor. Tragatorul putea aprinde incarcatura cu ajutorul unui mecanism care deplasa un fitil aprins intr-o incarcatura de initiere.care este atribuit ca inventie lui Leonardo da Vinci. de catre colonelul american Samuel Colt. Mecanismele armelor evolueaza si prima arma cu cremene si amnar (mecanism cu cremene de tip francez).Odata cu trecerea timpului. Ghinturile. dar un pasionat mecanic si chimist amator. preot din Aberdeenshire. Aparitia mecanismului de dare a focului cu fitil la inceputul anilor 1400 a fost un pas inainte in evolutia armelor.o explozie de inventii si inovatii in domeniul armelor de foc . francezul M. in 1867. inventia sa fiind atribuita mecanicului –armurier Marin le Burgeoys din Lisieux. proiecte si incercari au propulsat armele in configuratia pe care o cunoastem azi. putem spune fara sa gresim. parte. in 1836 a primului revolver cu capsa cu adevarat functional. . Aparitia sistemului de aprindere cu capsa a revolutionat hotarator armele de foc.in jurul anului1500. La primele arme de foc. Deodata. Armele evolueaza in continuare si o aparitie notabila este inventia. prin lovire.

Clasificarea armelor se face astfel: 1. practic toate armele militare din lume foloseau incarcaturi de pulbere fara fum. iar Franta este prima tara care adopta pulberea fara fum pentru armele militare in anul 1886. In anul 1900. Clasificare Din perspectiva criminalistica. clasificarea armelor de foc prezintă o utilitate practică pentru identificare datorită posibilitaţii determinării grupului.etc. pistoale . cu gaze lacrimogene. arme de tir redus • arme cu ţeava ghintuită→tirul cu cartuşe cu proiectil unic (pistoale. de start. carabine. B. • arme ascunse 1. întrucât acestea sunt folosite în general de către infractori. pistoale de semnalizare . iar in 1897 americanul John Browning obtine patentul pentru pistolul care sta la baza liniei de pistoale Colt si in ziua de azi.puşti . categoriei. Ea marcheaza mai mult cateva puncte de reper in acest domeniu. A. percuţie). D. După construcţia canalului ţevii: • arme cu ţeava netedă sau lisă→arme de vânătoare cu alice . Clasificarea se referă.) • arme cu ţevi combinate (lise şi ghintuite). în principal la armele portabile. Armele de foc se clasifică în funcţie de caracteristicile de construcţie ale diferitelor componente şi după modul de funcţionare (încărcare. pistoale mitralieră. 1. carabine . de alarmă. revolvere. mărcii. arme de vânătoare şi tir) • arme cu ţeava mijlocie (pistoale mitralieră) • arme cu ţeava scurtă (pistoale şi revolvere ) 1. Primul pistol semiautomat cu adevarat functional este inventat de germanul Hugo Borchard in 1893. puşti mitralieră . caracteristici capabile să faciliteze identificarile de grup şi individuale. pistoale mitralieră • arme de vânătoare • arme sportive sau de tir • arme cu diverse destinaţii speciale→pistoale de semnalizare. După modul de funcţionare: •arme cu repetiţie (reîncărcare prin acţiunea trăgătorului) •arme semiautomate (încărcarea şi scoaterea tubului tras se fac automat. percuţia se face pentru fiecare tragere prin apăsarea trăgaciului) . C.Francezii inventeaza in 1884 pulberile pe baza de nitroceluloza . Aceasta scurta trecere in revista a armelor de foc este departe de a se dori completa sau relevanta. După destinaţie: • arme militare (de luptă)→puşti . După lungimea ţevii : • arme cu ţeava lungă (carabine .

F.50―6. 1.35 mm •arme cu calibru mijlociu-6. armele meşteşugăreşti. E.Acestea permit tragerea în serii şi în foc continuu printr-o singură apăsare pe trăgaci. În zilele noastre se găsesc în general arme de producţie industrială. rudimentare sau modificate fiind foarte rare datorită frecvenţei sau uşurinţei cu care se procură cele industriale.00 mm •arme cu calibru mare-peste 9.•arma cu tragere automată (reîncărcarea prin energia gazelor în acţiunea de recul).00 mm La armele de vânătoare calibrul se apreciază.35―9.de regulă. După modul de fabricaţie: •arme de fabricaţie industrială—caracteristici proprii pentru fiecare tip şi model •arme de fabricaţie meşteşugărească (armele vechi în general) •arme de foc rudimentare din materiale improvizate •arme de foc modificate prin retezarea ţevii şi patului.5 mm). . după criteriul numărului de alice fabricate dintr -un pfunt englezesc(calibrul 12 corespunde diametrului de 18. După calibru: •arme cu calibru mic-4.