You are on page 1of 5

ROMANUL SUBIECTIV / DE ANALIZĂ PSIHOLOGICĂ Romanul este opera epică, în proză, de mare întindere, cu o acţiune desfăşurată pe mai multe

planuri şi la care participă un număr mare de personaje. Trăsăturile romanului subiectiv: • îşi propune să prezinte lumea prin intermediul conştiinţei, realizând o imagine parţială a acesteia ; • universul fictiv se concentrează asupra evenimentelor din planul conştiinţei ; • conflictul principal este interior, trăirile, interpretările evenimentelor sunt mai importante decât întâmplărle concrete ; • construcţia subiectului nu mai respectă ordinea cronologică, producându-se dilatări sau comprimări ale timpului, trecându-se dintr-un plan în altul ; • pentru sublinierea autenticităţii se inserează în text scrisori, articole de ziar, pagini de jurnal, relatări ; • acţiunea nu se mai desfăşoară după o cauzalitate prestabilită, evoluţia evenimentelor neputând fi anticipată ; • personajul este o individualitate complexă a cărei evoluţie nu poate fi prevăzută pentru că el are îndoilei, ezită, analizează ; • naraţiunea se face la persoana I, discursul fiind structurat în funcţie de subiectivitateanaratorului personaj ; • timpul este prezent şi subiectiv .

ROMANUL OBIECTIV / REALIST
Romanul este opera epică, în proză, de mare întindere, cu o acţiune desfăşurată pe mai multe planuri şi la care participă un număr mare de personaje. Trăsăturile romanului obiectiv: • îşi propune să reflecte existenţa obişnuită; • universul fictiv al operei literare este construit după principiul verosimilităţii; • construcţia subiectului respectă ordinea cronologică; • incipitul se află într-o strânsă legătură cu finalul; • incipitul prezintă cadrul acţiunii, fixează timpul, reuneşte cele mai importante personaje din roman; • acţiunea se desfăşoară coerent, fără apariţia unor situaţii neprevăzute, evoluţia ei putând fi anticipată; • finalul este închis, rezolvând conflictele şi nepermiţându-i cititorului alte interpretări; • personajul este reprezentativ pentru o categorie socială sau umană, fiind deseori vorba de tipuri; • personajul este surprins într-un proces de transformare; • naratorul este omiscient, relatând la persoana a III-a, neutru şi impersoanl, fără să emită judecăţi de valoare, să comenteze faptele sau să explice situaţiile.

Elemente de realism balzacian: • tema romanului: alcătuirea unei imagini complete a burgheziei de la începutul secolului al XX-lea; • motivul moştenirii; • motivul paternităţii; • expoziţiunea stabileşte fixarea exactă în timp şi spaţiu, descrierea mediului;

plasându-se între acestea şi producând o ezitare de încadrare a evenimentului în natural sau supranatural. notarea amănuntelor semnificative. FANTASTICUL Fantasticul este o categorie estetică. tehnica detaliului. în proză. definită în raport cu realul şi imaginarul. cu o acţiune desfăşurată pe mai multe planuri şi la care participă un număr mare de personaje.F. Parabola este o povestire alegorică având un cuprins religios sau moral. vestimentaţie.” Fantasticul propriu-zis presupune faptul că personajul şi cititorul. • preferinţa pentru teatrul-parabolă şi teatrul absurdului . pentru natural sau supranatural. de mare întindere. acestea sunt încadrate într-o tipologie. descrieri minuţioase. Trăsăturile teatrului modern : • renunţarea la regulile teatrului clasic . TEATRUL MODERN Tragedia este o specie a genului dramatic care prezintă personaje puternice. Ex. Cititorul ştie că se află într-o lume imaginară în care totul este posibil. înseamnă pătrunderea într-un gen învecinat: fabulosul sau straniul. Fabulosul sau miraculosul presupune acceptarea supranaturalului. angajate în luptă cu un destin potrivnic sau cu propriile sentimente. aflaţi în faţa unui fenomen necunoscut. Straniul apare în operele ale căror întâmplări aparent neverosimile. • lipsa conflictului .: romanele poliţiste. Ex. • renunţarea la distincţiile între specii . Tzvetan Todorov. • inserarea liricului în text: metaforele-simbol.• • • caracterizarea personajelor se realizează prin legătura cu mediul ambiant. în lucrarea sa Introducere în literatura fantastică spunea că „fantasticul este ezitarea cuiva care nu cunoaşte decât legile naturale pus faţă în faţă cu un eveniment în aparenţă supranatural. ieşite din comun şi înspăimântătoare au explicaţii raţionale. • încălcarea succesiunii temporale a evenimentelor . ROMANUL SUBIECTIV / DE ANALIZĂ PSIHOLOGICĂ Romanul este opera epică. • pariţia personajului-idee . • valorificarea miturilor . Orice opţiune pentru o soluţie sau alta. literatura S. • îmbinarea comicului şi a tragicului .: basmele. numeroase imagini cu încărcătură lirică . ezită a-i da o explicaţie naturală sau supranaturală. . conflictul soluţionându-se cu înfrângerea sau moartea eroului. ceea ce determină un sentiment de spaimă sau nelinişte.

realizând o imagine parţială a acesteia . o personajul este reprezentativ pentru o categorie socială sau umană. trecându-se dintr-un plan în altul . evoluţia evenimentelor neputând fi anticipată . un singur conflict intriga este riguros construită deoarece ea stabileşte conflictul respectă de obicei succesiunea momentelor subiectului literar accentul se pune mai mult pe personaj decât pe acţiune timpul şi spaţiul sunt limitate. să comenteze faptele sau să explice situaţiile. o personajul este surprins într-un proces de transformare. interpretările evenimentelor sunt mai importante decât întâmplărle concrete . analizează . • naraţiunea se face la persoana I. o universul fictiv al operei literare este construit după principiul verosimilităţii. o incipitul se află într-o strânsă legătură cu finalul. ezită. cu un singur fir narativ. o incipitul prezintă cadrul acţiunii. NUVELA PSIHOLOGICĂ Nuvela este opera epică. • personajul este o individualitate complexă a cărei evoluţie nu poate fi prevăzută pentru că el are îndoilei. • pentru sublinierea autenticităţii se inserează în text scrisori. de mare întindere. fixează timpul. NUVELA. discursul fiind structurat în funcţie de subiectivitateanaratorului personaj . evoluţia ei putând fi anticipată. cu o acţiune mai dezvoltată decât schiţa. Trăsăturile romanului obiectiv: o îşi propune să reflecte existenţa obişnuită. rezolvând conflictele şi nepermiţându-i cititorului alte interpretări. relatând la persoana a III-a. reuneşte cele mai importante personaje din roman. având o intrigă mai complicată. producându-se dilatări sau comprimări ale timpului. dar mult mai ample decât în schiţă .Trăsăturile romanului subiectiv: • îşi propune să prezinte lumea prin intermediul conştiinţei. trăirile. • universul fictiv se concentrează asupra evenimentelor din planul conştiinţei . neutru şi impersoanl. o naratorul este omiscient. o acţiunea se desfăşoară coerent. articole de ziar. 1. ROMANUL OBIECTIV / REALIST Romanul este opera epică. fără să emită judecăţi de valoare. pagini de jurnal. în proză. fără apariţia unor situaţii neprevăzute. o o o o o o prezintă cel mai adesea fapte verosimile un singur fir narativ. • construcţia subiectului nu mai respectă ordinea cronologică. cu o acţiune desfăşurată pe mai multe planuri şi la care participă un număr mare de personaje. fiind deseori vorba de tipuri. o construcţia subiectului respectă ordinea cronologică. ce determină conflicte puternice prin care se evidenţiază caracterul mai multor personaje. • timpul este prezent şi subiectiv . relatări . în proză. • conflictul principal este interior. o finalul este închis. Caracteristicile nuvelei: 2. • acţiunea nu se mai desfăşoară după o cauzalitate prestabilită.

ca răspuns la îndemnul acesteia de a folosi trecutul naţional ca sursă de inspiraţie. Trăsături ale nuvelei istorice : • are o construcţie de factură clasică. neutru şi impersoanl. • este inspirată din trecutul istoric . rezolvând conflictele şi nepermiţându-i cititorului alte interpretări . Nuvela psihologică prezintă viaţa interioară a personajelor sub presiunea unor situaţii neobişnuite. nuvelele se clasifică în: nuvelă istorică. de mare întindere. cu o acţiune desfăşurată pe mai multe planuri şi la care participă un număr mare de personaje. naratorul este omiscient. observându-se o tendinţă spre obiectivare ROMANUL OBIECTIV / REALIST Romanul este opera epică. evoluţia ei putând fi anticipată . personajul este surprins într-un proces de transformare . Prima nuvelă istorică din literatura română este Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi. . cât şi mentalul colectiv procedeele prin care se dezvăluie trăirile personajelor sunt: monologul interior. nuvelă psihologică. apărută în 1840 în primul număr al revistei Dacia literară. să comenteze faptele sau să explice situaţiile . universul fictiv al operei literare este construit după principiul verosimilităţii . fără apariţia unor situaţii neprevăzute. naraţiunea se face la persoana a III-a După citeriul tematic. în proză.o de obicei perspectiva narativă este obiectivă. respectând momentele subiectului literar . nuvelă fantastică. dialogul. Moara cu noroc de Ioan Slavici se încadrează în categoria nuvelei psihologice. construcţia subiectului respectă ordinea cronologică . incipitul se află într-o strânsă legătură cu finalul . Caracteristicile nuvelei psihologice: o o o o o o o o acţiunea este mai complicată. incipitul prezintă cadrul acţiunii. fără să emită judecăţi de valoare. chiar dacă se respectă structura clasică a momentelor subiectului incipitul şi finalul concentrează semnificaţia întregii acţiuni personajele trăiesc într-un mediu actual şi familiar conflictele exterioare determină conflictele interioare analiza psihologică vizează atât individul. în sensul că se modifică profund de-a lungul acţiunii naratorul este cel mai adesea omniscient. • • • • • • • • • • NUVELA ISTORICĂ Nuvela istorică este opera epică în proză care are drept personaje figuri atestate istoric sau prezintă evenimente care se referă la un moment din trecut. fiind deseori vorba de tipuri . relatând la persoana a III-a. acţiunea se desfăşoară coerent. finalul este închis. reuneşte cele mai importante personaje din roman . nuvelă filozofică. fixează timpul. personajul este reprezentativ pentru o categorie socială sau umană. stilul indirect liber personajele sunt mobile. Trăsăturile romanului obiectiv: îşi propune să reflecte existenţa obişnuită .

utilizarea limbii specifice epocii descrise (în cazul de faţă utilizarea arhaismelor) . opunând personaje cu interese diferite . acţiunile se desfăşoară cronologic. perspectiva narativă fiind obiectivă . naraţiunea se face la persoana a III-a. timpul şi spaţiul sunt limitate. protagonistul (personajul inspirat din istorie) ocupă locul central al operei . . culoarea de epocă este creată prin descrieri de vestimentaţie. interioare ale locuinţelor.• • • • • • • urmăreşte o gradare a tensiunii generate de intrigă. locul şi timpul sunt precizate . naratorul este omiscient. dar mult mai ample decât în schiţă . ceea ce o apropie de structurarea textului dramatic (cele patru capitole ale nuvelei seamănă cu patru acte ale unei drame) . conflictele sunt mai ales exterioare.