You are on page 1of 8

MEDICATIA SISTEMULUI NERVOS Medicamentele cu actiune asupra sistemului nervos central sunt numeroase.

Dupa modul de actiune pot fi grupate astfel : 1. ANESTEZICE : - LOCALE - GENERALE 2. HIPNOTICE : - BARBITURICE - NEBARBITURICE 3. SEDATIVE SI TRANCHILIZANTE 4. EXCITANTELE 5. DEPRIMANTELE MOTORII CENTRALE : - ANTIEPILEPTICELE - ANTIPARKINSONIENELE - MIORELAXANTELE CENTRALE 6. NEUROLEPTICELE 7. ANTIDEPRESIVELE SI LITIUL 1. ANESTEZICE : - LOCALE - GENERALE ANESTEZICELE LOCALE sunt substante care suprima local si trecator sensibilitatea dureroasa. a) Procaina (Novocaina) este anestezica si vasodilatatoare locala, in infiltratii. In administarea intravenoasa are actiune : - antispastica, - vasodilatatoare, - antiaritmica si - analgezica. Poate determina : - reactii alergice : eruptii cutanate, bronhospasm - fenomene de intoleranta : convulsii, colaps, oprirea inimii etc. Este obligatorie testarea sensibilitatii. Procaina este prezentata sub forma de fiole de 1, 2, 4 si 8%. b) Xilina (Lidocaina) este unul dintre cele mai bune anestezice locale, de doua ori mai puternica decat procaina. Concentratiile mici sunt bine tolerate; se foloseste solutia de 0,25 - 0,50%; pentru anestezii de suprafata, cea de 2%, iar pentru rahianestezii, solutia de 5%. c) Clorura de etil (flacon spray) etc. ANESTEZICE GENERALE : a) Anestezice generale inhalatorii : - Halotan (Narcotan) determina analgezie slaba si relaxare musculara incompleta, fapt pentru care se asociaza frecvent cu un alt anestezic. - Pentran este un anestezic foarte activ, determina anestezie de lunga durata

buimaceala Intoxicatia acuta : se manifesta prin anestezie generala profunda cu caracter de coma.NEBARBITURICE Hipnoticele sau somniferele sunt substante deprimante ale SNC care induc.sustinerea functiilor vitale .eliminarea toxicului . HIPNOTICE : .Aminobarbital .Protoxidul de azot sau oxidul nitros . usor controlabile.ameteli . SEDATIVE SI TRANCHILIZANTE Substantele sedative produc : .Tiopentalul sodic (pentothal) .diminuarea performantelor psihomotorii .BARBITURICE .Ciclobarbital b) HIPNOTICE NEBARBITURICE: .diminuarea reactiilor psihovegetative . Somnul provocat de majoritatea hipnoticelor difera de cel fiziologic.Nitrazepam . produc sau prelungesc somnul. Efecte secundare : .Ciclopropanul b) Anestezice generale intravenoase : Barbituricele folosite ca anestezice generale au efecte de scurta durata.Cloralhidratul 3. Majoritatea hipnoticelor au si efect anticonvulsivant. .. prin cresterea duratei.laringospasm Medicamente : .Eterii (eter dietilic) .Bromoval (Bromural) .evitarea complicatiilor infectioase a) HIPNOTICE BARBITURICE: .risc de deprimare respiratorie si circulatorie .deprimare psihomotorie cu linistire. Reactii adverse : . circulatiei si temperaturii corpului.Fenobarbital (Luminal) . efecte asupra respiratiei. Tratamentul consta in: .Ketamina 2.Flurazepam .oboseala . Pot avea actiune scurta-medie 2-6 ore sau lunga 8 ore.

. Produc tahicardie. constipatie. Pot apare si efecte toxice: neliniste. Stimuleaza scoarta suprimand senzatia de oboseala si actiunea deprimanta a alcoolului.. Piracetam – amelioreaza procesele metabolice neuronale Piritinol (Encefabol. narcoticeloi barbituricelor.25-1 si 2 mg). a neurolepticelor si a tranchilizantelor.Meprobamat .uneori somnolenta Substantele tranchilizante diminueaza starea de anxietate. Cafeina este un excitant al sistemului nervos central. cerebrala si creste moderat diu reza. 100mg cafeina) Amfetamina este un excitant al sistemului nervos central.Xanax (alprazolan anxiolotic sub forma de tablete de 0. tremuraturi. vasodialatatie. palpitati (efecte similare apar si dupa consumul de ceai). scade pofta de mancare si creste tensiunea arteriala. ca nervozitate.Calmazepam (anxiolotic. tab.Bromurile . Pasiflora Ca substante tranchilizante se folosesc : . 1. sedativ si miorelaxant. stimuland functiile psihic si motorii ale scoartei.Nitrazepam. creste atentia si concentrarea. stari confuzionale si chiar psihoze Provoaca dependenta. vasodilatatie periferica. indeparteaza senzatia de oboseala.micsorarea performantelor . are aprox. Ansilan.Tranxene (gelule de 5 si 10 mg). Uneori. intricandu-se si depind de doza. produce stare de euforie (buna dispozitie). creste activitatea mintala si suprima actiunea deprimanta a alcoolului. ( o ceasca de cafea tare. narcoticelor si a hipnoticelor. echilibrare afectiva. tremuratur insomnie. 4 EXCITANTELE Substantele din aceasta grupa stimuleaza activitatea mintala si pe cea motorie si pot ameliora performantele diminuate de oboseala.Benzodiazepine : Diazepam.Rudotel (medazepam. . subcutanat. palpitatii. . . uscaciune a gurii.5-3 mg). sedare vegetativa si relaxarea musculaturii striate. Se administreaza numai dupa prescriptie. Se gaseste in preparatul Cofedol. Enerbol) – amelioreaza coordonarea motorie. apar actiuni nedorite. Glorium. Cele doua efecte sunt greu de delimitat in practica. Nobrium) Produc relaxare psihica. .Oxazepam. Medazepam. dupa prescriptie fiole de cofeina natriu benzoica (1 ml). . Clonazepam . Ca substante sedative se folosesc : .Preparate vegetale : Valeriana.Hidroxizin . Se administreaza. insomnie.

tranchilizante.MIORELAXANTELE CENTRALE Substantele deprimante motorii centrale actioneaza asupra formatiunilor centrale care comanda.Bromocriptina .Fenitoina .ANTIPARKINSONIENELE .5.Primidona . DEPRIMANTELE MOTORII CENTRALE : . Majoritatea miorelaxantelor au si efecte: sedative.Carbamazepina .Mydocalm 6.Fenobarbitalul .Romparkin c) MIORELAXANTELE CENTRALE: sunt medicamente capabile sa relaxeze musculatura striata spastica. coordoneaza sau integreaza activitatea motorie.Diazepam .Diazepamul. b) ANTIPARKINSONIENELE. deprima selectiv sistemul nervos central si in particular previn crizele epileptice: .ANTIEPILEPTICELE . Aceste medicamente sunt: a) ANTIEPILEPTICE sau ANTICONVULSIVANTELE. NEUROLEPTICELE .Carbidopa .Acidul valproic (Convulex) .Clorzoxazona .Levodopa . . etc. sunt medicamente eficace simptomatic in boala Parkinson si in alte tulburari motorii extrapiramidale: . analgezice.

afective.Majeptil . antipsihotic (manie. antiemetic si antipruriginos. Plegomazin). favorizeaza somnul.Amitriptilina Litiul este un metal alcalin care se gaseste in cantitati foarte mici in organismul uman si al carui rol fiziologic nu este bine cunoscut. Largactil. . antiemetic (combate varsaturile). . antihistaminic. inlatura pesimismul si depresia.Levomepromazina are un efect asemanator.sedativ slab. volitionale).are proprietati antipsihotice marcante. ANTIDEPRESIVELE SI LITIUL Antidepresivele sunt eficace in psihozele afective ameliorand dispozitia afectiva alterata. schizofrenie).Haloperidol (solutie si fiole) (Haldol). 7. . Are efecte: tranchilizant.Clordelazinul (Clorpromazin.Antideprin . antihalucinogene si antimaniacale maxime. starea de agitatie si ideile delirante. In psihoza maniacala atenueaza tulburarile afective. avand marcate efecte antipsihotice : .Romerganul (prometazina) .Sunt medicamente care influenteaza electiv procesele psihice (cognitive. . . etc.antipsihotic si antiemetic .

iar în 1909 că genele sunt localizate pe cromozomi. . [modificare] Teoria cromozomală a eredității Ereditatea este proprietatea ființelor vii de a avea o informație genetică.fiecare pereche conține un singur factor ereditar. Variabilitatea este proprietatea ființelor vii de a se deosebi unele de altele. numite și Legile lui Mendel. • • Prima lege a lui Mendel: Gameții sunt puri din punct de vedere genetic . În 1927. redescoperind astfel legile eredității. În 1953 este descifrată structura elicoidală. Aceste mărturii demonstrează că în Chaldeea. Observațiile sale au permis stabilirea legilor transmiterii caracterelor ereditare. Piatra a fost descoperită în localitatea Elam la est de orașul Ur din Chaldeea și reprezintă pedigree-ul a 5 generații de cai. Ereditatea caracterelor (de exemplu: copilul moștenește trăsături atât de la mamă.Istoria geneticii Cea mai veche observație asupra transmiterii caracterelor ereditare de la părinți la urmași s-a găsit pe o tablă de piatră veche de peste 6. Recunoașterea importanței descoperirilor sale a fost realizată doar la începutul secolului al XX-lea când Hugo de Vries. Pe tabletă sunt inscripționate indicații referitoare la modul cum se transmit la urmași forma capului și a copitelor. Hibridarea este încrucișarea între indivizi diferiți. care determină apariția unui caracter. gena este un segment din molecula de ADN. Genotipul este totalitatea genelor sau a informațiilor genetice. Demonstrarea știintifică acestui fapt a fost realizată abia în secolul al XIX-lea. care se transmite de-a lungul generațiilor.000 de ani. fiind citată doar de trei ori în următorii 35 ani. dublu catenară a ADN-ului iar în 1957 este descris mecanismul de replicare a ADN-ului. William Bateson a introdus termenul genetică. A doua lege a lui Mendel: Fiecare pereche de factori ereditari segregă independent de alte perechi (a segrega = a separa). acum șase milenii. Mendel și-a citit lucrarea „Versuche uber PflanzenHybriden”(„Experiențe asupra hibridizării plantelor”) la două întruniri ale Societății de Istorie Naturală din Moravia în 1865. se practica ameliorarea cailor. este introdus termenul de mutație pentru a descrie schimbările suferite de materialul genetic. mai precis în urma experimentelor efectuate de călugărul austriac Gregor Mendel considerat părintele geneticii. cât și de la tată) a fost observată încă din antichitate. Hibridul este rezultatul hibridării. Carl Erich Correns și Erich von Tschermak au ajuns în mod independent la aceleași concluzii ca și Mendel. În 1903 apare teoria conform căreia cromozomii sunt purtătorii eredității. Publicarea lucrării sale în jurnalul societății[1][2][3][4] în 1866 a avut un impact slab. În 1906.

Adenina. Structura chimică a acizilor nucleici a fost descoperită în anul 1953 de către echipa de cercetători formată din Watson. T = A. cu un pas de douăsprezece nucleotide). ARN-ul este format dintr-un singur lanț de nucleotide (monocatenar). înainte de diviziunea mitotică sau meiotică a celulei. În 1928 s-a descoperit că ADN-ul este capabil să transfere informații. de tipul A (cu un pas de unsprezece nucleotide) sau de tipul Z (sau ADN senestra. Trei tipuri principale de ARN au fost identificate: ARN-ul mesager (ARNm) ce copiază informația din ADN pentru a o face disponibilă sintezei de proteine. Sinteza ADN-ului se numește replicare. timina de adenină. HIV. lanțurile rămân separate. aceeași substanță a fost denumită de Richard Altmann. în timp ce. al turbării. locul sintezei de proteine. timină și citozină. ARN este materialul genetic ce stochează informația ereditară la unele virusuri (Ribovirusuri. Nucleotidele sunt formate din trei componente: o bază azotată. C. Cele două lanțuri care formează dubla spirală sunt legate prin legături de hidrogen între o bază purinică si una pirimidinică : A = T. la ARN. acid nucleic. Ulterior. Structura primară este formată din lanțuri liniare de nucleotide.Thomas Hunt Morgan a lucrat cu musculița de oțet (Drosophila melanogaster). Substanța izolată din nucleii leucocitelor a fost denumită de Meischer nucleina. componenți esențiali ai tuturor organismelor vii. iar ARN-ul este format dintr-un singur lanț. o moleculă glucidică (o pentoză) și un radical fosforic. Gruparea glucidică este desemnată de riboză la ARN sau dezoxiriboză la ADN. Acizii sunt macromolecule formate din unități mai mici numite nucleotide. numit locus. G = C. ARN-ul de transfer (ARNt) ce transportă aminoacizii la ribozomi. fiecare conținând o catenă „veche” și o catenă nou sintetizată. Dacă ulterior scăderea temperaturii are loc treptat. a cărui elice este înfășurata spre stânga. Genele sunt așezate pe cromozomi. Pasul spiralei este de zece nucleotide. Genele stau într-o succesiune lineară. dintr-o moleculă de ADN formându-se două molecule identice. dublul helix va fi refăcut. Timina. guanină. deducând din cercetările sale că factorii ereditari sunt de fapt genele. C =G. între anii 18691871 de către Friedrich Meischer. În structura ADN-ului intră perechi de baze alcătuite din adenină. Procesul de replicare este semiconservativ. însă. cum ar fi lapții de somon (Salmo salar). Uracilul). Altmann a izolat o substanță bogată în fosfor. În 1889. ADN-ul este format din două lanțuri de polinucleotide. Cele două lanțuri sunt antiparalele și sunt complementare (totdeauna adenina se leagă de timină. de exempliu virusurile gripal. Fiecare genă ocupă un loc pe cromozom. în nucleii leucocitelor din plăci infectate. toate odată. Ebola). Bazele azotate. cele două lanțuri polinucleotidice fiind separate. iar structura secundară dintr-o spirală dublă (dublu helix) înfășurata spre dreapta. Replicarea are loc în faza S a ciclului celular. cu un pas de zece nucleotide). Din nucleină. parte care reprezintă acizii nucleici propriu-ziși. Cromozomii pereche pot schimba reciproc între ei fragmente de mărime variabilă prin procesul de recombinare genetică (crossing-over în limba engleză) produs în meioză. se împart în: purinice (A. citozina de guanină și guanina de citozină). au fost descoperiți. U. . prezența acestor substanțe a fost confirmată și în alte surse de origine animală. care au primit pentru această descoperire premiul Nobel. G Guanina) și pirimidinice (T. Citozina. în cazul unei răciri bruște. Crick și Wilkins. Molecula de ADN încălzită (peste 94 °C) se denaturează. Structura secundară a ADN-ului poate fi de tipul B (structura descrisă de Watson și Crick. timina este înlocuită de uracil. Pentru fiecare caracter trebuie să existe cel puțin o genă. și ARN-ul ribozomal (ARNr) ce este o componentă structurală a ribozomilor. în funcție de structura lor. [modificare] Acizii nucleici Acizii nucleici. Genele de pe un cromozom se transmit în bloc.

fiecare fiind responsabil pentru sinteza unui aminoacid. Cele două faze ale decodificării genelor sunt: • • Transcripția.[modificare] Dogma centrală a geneticii Proteinele sunt substanțe azotate formate din aminoacizi. tripleți numiți codoni. Trei combinații. în principal. codonii fiind adiacenți. codifică semnalul de oprire a sintezei proteinei. [modificare] Codul genetic Caracteristicile codului genetic sunt urmatoarele: • • • • este universal. reprezentate de tripleții UAA. [modificare] Ramuri ale geneticii • • • • • • • • Genetica populațiilor Genetica formală sau genetica clasică Genetica moleculară Citogenetica Radiogenetica Genetica ecologică Genetica cantitativă Genetica umană [modificare] Referințe . este semnalul de inițiere a translației. Dogma centrală a geneticii este reprezentată schematic astfel: ADN → ARN → proteine. adică este valabil de la virusuri și până la om. ribozomal precum și molecule de ARN cu rol reglator. fiind numit și codon „START”. este nesuprapus. codon ce corespunde metioninei. acești codoni fiind numiți codoni „STOP”. în ribozomi și determină sinteza de proteine. Combinațiile celor 4 tipuri de baze azotate codifică 64 de astfel de tripleți. Se sintetizează. este degenerat. un „cifru” ce utilizează unități de câte trei baze azotate. care are loc în citoplasmă. care are loc în nucleu. UAG și UGA. căci tripleți diferiți pot codifica același aminoacid. Douăzeci de aminoacizi sunt folosiți în sinteza proteinelor permițând sinteza a câteva sute de mii de proteine. codonii adiacenți nu au baze comune. Translația. este fără virgule. Sinteza proteinelor are loc pe baza codului genetic. molecule de ARN mesager dar și de ARN de transfer. Primul codon AUG al secvenței codante.