You are on page 1of 27

Curs: PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE Numerarul este mijlocul de plată cel mai lichid care se compune din bancnote

şi monedă metalică. Bancnotele sunt titluri de credit emise de băncile centrale şi garantate prin obligaţia de a restitui la cerere valoare lor nominală. Banca Nationala, ca banca centrala, este cea care tipareste banii si urmărește și volumul numeralului aflat in circulatie. In realitate bancnotele raman pe toata perioada cat circula titluri de credit, deoarece posesorii lor le utilizeaza ca un echivalent valoric, in oricare din functiile monetare posibile, realizand valoarea lor prin cumparari de marfuri, servicii, plata unor datorii, depunere la banca etc. Detinerile de rezerve de numerar reprezinta o cale importanta de a avea posibilitati de plata in orice moment si de a satisface cerintele de lichiditate. A avea lichiditate= a avea abilitatea de a-ti plati datoriile scadente. In cadrul sistemul bancar, persoana delegata sa realizeze operatiunile de incasari si plati poarta denumirea de casier, acesta fiind gestionar de mijloace banesti. Platile in numerar pot fi efectuate de agentii economici, direct din incasarile proprii, in scopurile si limitele prevazute de lege. Legea interzice folosirea numeralului provenit din incasarile unui agent pentru nevoile altui agent economic. Respectarea prevederilor legale privind evidenta si pastrarea numeralului are ca obiectiv controlul. Evidenta incasarilor si platilor in numerar se tine cu ajutorul registrelor de casa ce se intocmesc pe baza documentelor justificative prin completarea zilnica a registrului de cas a prin totalizarea operatiilor si stabilirea soldului casei, precum si reportarea acestuia pe fila urmatoare. Cambia, ca instrument de plata si ca titlu de credit, a avut de-a lungul secolelor un rol deosebit in dezvoltarea si promovarea comertului european si mondial Cambia este unul dintre cele mai vechi instrumente de plata, dateaza de peste 1.000 de ani, fiind cunoscuta si sub denumirea de trata sau polita.In cornertul international o mai regasim ca: bill of exchange (engleza), wechsel (germana), lettre de change (franceza), Legislatia romana a preluat denumirea italiana: cambia.In tara no astra, cambia este reglementata prin lege.' si de unele regulamente si norme emise de Banca Nationala a Romaniei. In normele bancare, cambia este definitia ca fiind instrument de plata ce exprima obligatia asumata de un debitor de a plati la vedere sau la scadenta o suma de bani in favoarea unui beneficiar. In baza legii asupra cambiei si biletului la ordin, cambia este definita ca un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Rolul cambiei: ca instrument de schimb, instrument de plata si instrument de credit. Ca instrument de schimb, cambia evidentiaza rolul initial al acesteia in schimburile monetare, in scopul evitarii deplasarii banilor si al reducerii riscurilor aferente. In calitate de instrument de plata, cambia poate fi utilizata in locul bancnotelor pentru stingerea unor obligatii de plata in numerar. Ca instrument de credit , cambia are multiple utilizari: in domeniul creditului comercial, al creditului bancar si ca mod de garantare. Ca instrument de credit comercial, cambia este denumita efect comercial si este utilizata de producator in raport cu comerciantul care le cumpara produsele. Validitatea cambiei, tb sa sa respecte urm cond.: - Efectuarea operatiunilor cambiale de catre persoane fizice si juridice care au calitatea de comerciant; - Forma scrisa, sub sernnatura privata; - Cuprinderea tuturor mentiunilor obligatorii si a unor clauze facultative. Obligatiunile cambiale pot fi asumate si prin mandatar, aceasta modalitate constituind unica posibilitate de asumare in cazul cornerciantilor persoane juridice. 1

Tipurile de cambie Cambia in alb Aceasta este un titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului si o parte din mentiunile obligatorii, celelalte rnentiuni urmand a fi completate de posesor atunci cind acesta prezinta titlul la plata sau il remite catre o institutie de credit in scopul prezentarii la plata, fiind obligatoriu ca o cambie in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in mornentul platii. Contracambia. In situatia in care cambia nu este platita la scadenta si beneficiarul doreste sa intre cat mai repede in posesia bani lor, acesta poate trage o contracambie asupra unuia dintre giranti. Cambia financiara. Cambiile care se trag de banci intre ele sau intre alte institutii financiare si au la baza tranzactii de natura fmanciar-bancara se numesc cambii financiare. Cambia de complezenta sau de favoare. In situatia in care firma este in incapacitate temporara de plata si are o scadenta imediata poate prin buna intelegere cu o alta firrna sa traga o cambie asupra acesteia fara sa existe o tranzactie comerciala sau o obligatio financiara, tragatorul poate folosi cambia pentru stingerea obligatiei scadente, dar ramane obligat fata de tras ca la scadenta sa-i transfere fondurile primite. Mentiuni obligatorii Potrivit legii Denumirea de cambie. Pe document trebuie sa apara denumirea de "cambie" si trebuie scrisa orizontal, cu majuscule. Ordinul neconditionat de a plati. Ordiul de plata care se da de tragator trebuie sa fie clar, precis si neconditionat Suma de plata se inscrie in cifre si litere . In cazul cambiei ernise in valuta, tragatorul sau emitentul va inscrie, la sfarsitul sumei in litere, sintagma "in RON". Numele trasului si al tragatorului. Indicarea numelui platitorului este obligatorie. Persoana obligata in principal este trasul, intrucat a acceptat plata si nu tragatorul. Numele trasului va fii insotit de codul IBAN al contului din care se va face plata. In mod asemanaror, numele tragatoruluitcodul de inregistrare fiscala al firmei sau CNP) va fii insotit de codul IBAN al contului sau. Inserierea cambiei sau referinta consta in imprimarea pe cambie a unei serii de caractere care formeaza asa numita "referinta'. Aceasta contine primele patru caractere ale codului BIC Scadenta sau termenul de plata-element obligatoriu care se inscrie pe cambie. In cazul in care nu se inscrie scadenta, cambia se plateste la vedere, adica la orice data la care beneficiarul solicita plata. Locul unde se efectueaza plata este un element absolut necesar pentru a se cunoaste unde se adreseaza cambia pentru onorare. Numele beneficiarului se scrie clar si complet. Beneficiarul poate desemna o alta persoana, purtator, care va incasa cambia in care caz se va trece numele acestuia. Data si locul emiterii. Data emiterii trebuie sa fie unica, posibila si certa, chiar daca pe cambie figureaza mai multi tragatori, Data emiterii permite determinarea mai multor elemente: A) calculul datei de scadenta; B) calculul perioadei de dobanda; C) constatarea capacitatii legale (varsta) a semnatarilor; D) determinarea valabilitatii drepturilor semnatarilor privind actiunea cambiala Locul emiterii se inscrie langa data emiterii. Daca locul nu este rnentionat se considera localitatea tragatorului. Caracteristicile cambiei sunt: - Titlu de credit =cambia are la baza a tranzactie reala intre doi parteneri care s-a transformat intro creanta exigibila.

2

Cesiunea de creanta este un principiu al dreptului cambial. Refuzul acceptarii se constata prin intocmirea unui protest de neacceptare. Prezentarea unei cambii la plata se poate face In original sau prin trunchiere. adica sa indice cu precizie ziua sau tennenul pana la care beneficiarul trebuie sa se prezinte la incasare.. Operatiuni cambiale A) Emiterea eambiei se face de catre tragator. suma aratata In cambie. raspund solidari in cazul neplatii cambiei la scadenta. Tragatorul are latitudinea sa stabileasca data scadentei la un anumit tirnp de la vedere.Subrogarea= un alt principiu al dreptului cambial care intervine in momentul in care a persoana isi asuma obligatiile unei alte persoane. isi aroga. .Raspunderea solidara=particularitate a cambiei si exprima faptul ca toate persoanele care au calitatea de posesori ai cambiei. Forme ale scadentei: • scadenta la vedere. realizand astfel stingerea unor obligatii in lant cu acelasi instrument. prin prezentarea cambiei. fie la modul oneros. rezultata din relatiile de credit dintre parti. Bancile comerciale mai ofera ca variante cambiile primite in pensiune. D) Scadenta si plata cambiei este tennenul la care cambia este exigibila si trebuie platita Aceasta trebuie sa fie: . • scadenta la un anumit termen de la emitere. respectiv sa nu fie inaintea emiterii. insearnna la prezentarea beneficiarului care poate fi la orice data dupa emiterea cambiei dar nu mai tarziu de un an de zile. 'Ia scadenta. Revoearea acceptarii reprezinta stergerea "mentiunii" acceptare. nivelul dobanzii pe piata nu va fi altul de cat eel initial. Aceasta apare in multe cazuri ca” o plata amanata".Certa. in forma autentica. Plata se face la scadenta si la locul indicat pe titlu la cererea posesorului. • scadenta la un anumit timp de la vedere.Instrument de plata cu termene departate in timp. iar operatiunea se numeste rescontare. posesorului titlului. .Cesiunea de creanta=actul prin care un creditor transfera unei alte persoane dreptul de creanta. bancii centrale. Tragatorul po ate stabili un anumit termen conventional la care beneficiarul se poate prezenta pentu incasarea cambiei. • scadenta la o data fixa reprezinta o anumita data formata din zi. deci beneficiari temporari ai acesteia. unele raspunderi. E) Plata cambiei este actul final in circuitul cambial daca nu intervin alte evenimente nedorite. . fie la modul gratuit. . . Tragatorul stabileste un termen pentru acceptare. inainte de expirarea tennenului prevazut pentru prezentarea la acceptare. adica cumpararea de catre banca a cambiei cu conditia rascumpararii de beneficiar inainte de scadenta. Cambia are inscrisa o suma de plata la un anurnit tennen. deci. pe care o poate realiza trasul. C) Scontarea cambiei este operatiunea de vanzare a unei cambii catre o banca sau o institutie Financiara cu scopul de a obtine lichiclitate inainte de scadenta.Unica. perioada 'in care beneficiarul sau posesorul cambiei trebuie sa o prezinte la acceptare. tennenul maxim prevazut de lege. atata timp cat detine cambia. cel care crediteaza debitorul pe perioada convenita pana la scadenta B) Aeeeptarea eambiei este actul prin care trasul se obliga sa plateasca. Aceeptarea reprezinta angajamentul ferm al trasului de a plati si da incredere beneficiarului pentru incasarea sumei cuvenite. luna si an.Transferabilitatea=caracteristica principala a cambiei care o deosebeste de alte instrumente de plata si presupune posibilitatea de a se schimba creditorul de mai multe ori. Tennenul poate fi prelungit sau redus de catre tragator si numai redus de giranti.Negociabilitatea=stingerea unele obligatii inainte de scadenta acesteia si ca urmare fiecare tranzactie are a anumita valoare care se poate negocia intre parti In functie de perioada ramasa pana la scadenta. . Exista posibilitatea ca banca comerciala sa vanda cambia. adica nu se admit scadente succesive. 3 . In aceeasi zi.Posibila. .

Girul este actul prin care posesorul titlului. institutia de credit este obligata: A) sa verifice daca cambia in original respecta in forma si continut prevederile legale B) sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor Debitorul po ate sa refuze plata ori de cate ori nu i se prezinta cambia In original sau prin trunchiere. prin girarea in favoarea bancii. "pentru cautiune". 4 . institutia de credit care se afla In posesia cambiei va inscrie pe aceasta o mentiune privind plata efectuata D) trasul pentru care o institutie de credit a facut o plata integral a sau partial a a unei cambii primeste de la aceasta institutie dovada efectuarii respectivei plati E) Avalul este o garantie data de o persoana. cat si de debitor. urmata de semnatura avalistului sau a imputernicitului sau. insotita de mentiunea girat. situatie in care acesta poate avea. Cand prezinta la plata o cambie prin trunchiere. Pentru a circula prin gir este necesar sa existe acordul de vointa al tragatorului exprimat prin inscrierea pe cambie a mentiunii "la ordin". ~ girulln favoarea bancil cunoscut ca operatiune de scontare prin care posesorul cambiei poate obtine prin gir resurse de la o banca. In cazul prezentarii cambiei la plata prin trunchiere: A) institutia de credit care plateste titlul primeste dovada efectuarii acestei plati. ~ girul cumulativ in cazul in care pe titlu se inscriu mai multi giratari. ~ girul In alb este format din sernnatura girantului inscrisa pe fata cambiei. institutia de credit care se afla in posesia cambiei va lua masurile necesare pentru a elimina riscul ca respectivul titlu sa fie pus din nou In circulatie. printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia. sau pentru intreaga suma). ~ girul pentru procura este o forma 'in care giratarul mandateaza o alta persoana pentru a incasa banii. Prin aval trebuie sa se precizeze pentru cine s-a dat acesta si pentru ce suma (numai pentru o parte din suma inscrisa pe cambie. pentru toata suma mentionata pe titlu sau pentru o parte din ea. inainte de scadenta. nurnit girant transfera altei persoane. girare. avalizare). C) dupa primirea unei plali partiale. Acest transfer de drepturi se poate realiza in doua moduri: prin gir si prin cesiune de creanta. ~ girul de intoarcere se adreseaza catre un obligat principal in procesul cambial (tragator sau tras). "pentru garantie". atat calitatea de creditor. numit avalizat. exercitarea drepturilor cambiale urmand a se face de catre toti giratarii. ca de exemplu garantia pentru buna executie a unor lucrari de investitii. prin acordul comun al acestora. A valul se da pe fata cambiei utilizinduse una din expresiile "pentru aval". Circulatia cambiei este legata de transferul de la emitent (tragator) la 0 alta persoana a drepturilor izvorate din cambie. pe baza mentiunii scrise "pentru procura" sau "pentm incasare". care garanteaza plata pentru unul din obligatii cambiali. denumita avalist.Trunchierea este procedeul informatic care consta In urmatoarele operatiuni succesive: A) transpunerea In format electronic a informatiilor relevante de pe cambia originala B) reproducerea irnaginii cambiei originale in format electronic.Se foloseste atunci cand sunt anumite rezerve privind capacitatea de plata a trasului sau nu sunt disponibile suficiente informatii despre bonitatea acestuia. El poate sa refuze plata cand posesorul nu este persoana care are dreptul sa ceara plata. B) dupa primirea platii. C) transmiterea informatiei electronice catre institutia de credit platitoare. toate drepturile decurgand din acest titlu. "pentru fidejusiune" ori alta expresie echivalenta. Girul trebuie scris pe cambie si sa fie semnat de girant Girul po ate fi: ~ girul ln plin ce trebuie sa cuprinda in afara de sernnatura si alte mentiuni care sa deosebeasca girul de oricare alta operatiune cambiala (acceptare. ~ girul pentru garantie se da de catre beneficiar pentru a garanta anumite obligatii. numita giratar.

reglementata prin Ordonanta de urgenta din anul 2008. abstract. se caracterizeaza prin: .Definirea mai clara a cuprinsului semnaturilor de pe cambie. se realizeaza prin intermediul unor circuite obligatorii impuse prin Regulamentul BNR. Transferul prin cesiune de creanta se realizeaza i cazul 'in care emitentul (tragatorul) a inscris in titlu mentiunea "nu la ordin". . indeosebi eu aparitia si dezvoltarea bancnotei.Circuit intrajudetean. . cecul este atat un titlu de credit cat si un instrument de plata. Circuitele instrumentelor de plata sunt c1asificate astfel: . • eeeul a aparut si s-a dezvoltat odata eu aparitia si dezvoltarea sistemului banear. Compensarea multilateral areprezinta un acord prin care mai multe palti isi cornpenseaza reciproc obligatiile. Acest proces are loc In cadrul unui sistem de decontare neta multilaterala. Pentru ca detinatorul unei cambii sa fie socotit posesor legitim al titlului este Necesar sa existe o serie neintrerupta a girurilor mentionate pe cambie.Forma si continut bine stabilite. numit tragator. cat si prin asa. dar exista cazuri In care cecul este tras si platibil In strainatate. drepturi ce nu sunt subordonate vreunei contraprestatii. eliminarea foii de prelungire si a referirilor de pe verso-ul instrumentelor. Compensarea multilaterala a platilor lara numerar la nivelul tarii.Circuit interjudetean. bilaterala si automata. Cecul este cel mai utilizat mijloc de plata. . deci serveste unei operatii propriu-zise de ereditare. chiar daca trasul nu este o societate bancara cecul nu poate fi emis decat numai daca tragatorul are disponibilitati In contul sau. Caracteristici • cecul este un titlu de credit cu trei calitati. adica cuprinde toate elementele necesare valorificarii drepturilor ce decurg din el.numita trunchiere (prezentarea electronica la plata a cambiei si a biletului la ordin). Calitatea sa de titlu de credit are la baza urmatoarele considerente: • emiterea cecului precede operatia de acordare a creditului.Circuit national. da ordin neconditionat acestei banci. denumita tras. si anume: formal. 5 . deoarece legiuitorul i-a stabilit o anumita forma (este tiparit. • cecul nu poate fi emis decat asupra unei societati ban care. acesta fiind valabil. insa girul ulterior protestului produce nurnai efectele unei cesiuni ordinare. .Posibilitatea prezentarii cambiei la plata. la o anumita data sau la prezentare. sa achite din contul sau. • cecul se foloseste in procesul de rambursare a creditului. prin intermediul Casei de Compensatie. In sensul ca nu cuprinde cauza sa. Cecul reprezinta un inscris prin care titularul unui cont deschis la o banca. atat In original. este confection at din hartie speciala). . • eeeul inlocuieste bancnota indeplinind functiile monetare ale aeesteia de mijloe de circulatie si de plata.Circuitul local. adica nu cuprinde faptul juridic din care se naste obligatia. suma inscrisa pe cec unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in calitatea de beneficiar al sumei.~ girul ulterior scadentei produce aceleasi efecte ca si girul anterior. Circuitul cambiei in Romania Cambia moderna. complet. Cesiunea de creanta este un act prin care creditorul numit cedent transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane numita cesionar. in principal de catre titularii de conturi bancare. Deci. atunci cand creditul acordat se utilizeaza ulterior pentru efectuarea unor plati pe baza de cec. Circuitul cambiei in Romania Cambia este utilizata ca instrument de plata si procesata prin compensare multilateral a.

sintagma “in RON". Emiterea de cecuri tara acoperire poate fi asirnilata cu infractiunea de escrocherie. luna. caz in care banca blocheaza pentru un numar de zile suma certificata. iar in acest scop se utilizeaza formula consacrata "pliititi in schimbul acestui cec". emise de catre banci la 6 . in baza unui disponibil constituit in prealabil la o banca. la sfarsitul sumei in litere. de cele mai multe ori in locul respectiv H) data si locul emiterii. sunt: A) denumirea de cec inscrisa in titlu si exprimata in Iimba folosita la redact area titlului. Pentru formatul nou al cecului. prestator de servicii sau creditor pentru tragator. situatie in care banca certifica existenta depozitului. in aceasta categorie sunt incIuse majoritatea cecurilor personale. pentru a permite: I) semnatura celui care emite cecul trebuie sa cuprinda integral numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla aceasta inscrisa in Registrul Cornertului. C) inserierea cecului sau referinta consta in imprimarea pe cec a unei serii de caractere care formeaza asa numita "referinta D) suma de plata se inscrie in cifre si litere. adica locul unde se afla banca platitoare pentru ca inscrisul sa fie trimis direct sau prin bancile corespondente. la beneficiar se specifica codul de identificare (CIF sau CNP). Din punct de vedere al persoanei catre care este platit (al beneficiarului). Tragatorul sau emitentul este persoana care emite cecul. in ipoteza de tras nu po ate aparea decat 0 banca sau 0 institutie de credit. dand ordinul de a se plati. urmare a faptului ca a avut calitatea de vanzator de marfuri. In cazul cecului emis In valuta. E) numele trasului si al tragatorutul F) numele beneficiarului Pentru procesarea automata a cecului. aflata ill pozitia de tras. B) ordinul neconditionat de plata a sumei inscrisa pe cec. dar nu se obliga sa-l blocheze. Beneficiarul este persoana fizica sau juridica In favoarea careia se face plata. cecuri bancare. de unde provine si denumirea de banca trasa. Tragatorul. Se impun precizari clare privind ziua." Tipuri de cecuri I. Cecul pune in relatie directa trei persoane: tragator. B) semnatura olografa a persoanei fizice. orice semnatura trebuie sa cuprinda": A) In clar. anul emiterii cecului. Tragatorul sau emitentul va inscrie. Trasul este persoana care efectueaza plata din dispozitia tragatorului. Banca verifica a existentei acoperirii cecului emis prin: . ci eel mult certificarea facuta de banca cum ca tragatorul are disponibilitati in cont. numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori A entitatii care se obliga. . sa plateasca la prezentarea cecului o suma determinata de bani. cecul Poate fi: • Cecul nominativ se plateste unei anumite persoane. • cecul este platibil la vedere cu conditia ca plata sa fie facuta intr-un termen expres prevazut de lege. strict desemnate de catre emitent. exprirnata in limba redactarii inscrisului. in cazul in care aceasta s-a facut In scopul de a se produce prejudicii sau de a irnpiedica o alta persoana in executarea drepturilor sale.• in cazul cecului nu apar operatiile de acceptare de catre tras. G) locul de plata (indicarea adresei exacte).Vizarea cecului. respectiv a reprezentantilor legali sau a imputernicitilor persoanelor juridice care se obliga ori a reprezentantilor sau a imputernicitilor altor categorii de entitati care utilizeaza astfel de instrumente. da ordin neconditionat acesteia.Certificarea cecului. Elementele pe care cecul trebuie sa le contina. tras si beneficiarul. este un element obligatoriu.

iar acesta are dreptul sa il transmita prin girare. de aici dezavantajul in cazul furtului sau pierderii. Cecuri de calatorie cu carte de garantie (eurocecuri) au un grad de securitate ridicat la care au aderat majoritatea tarilor europene. acest tip de cec oferind protectie irnpotriva riscului. . Girul trebuie scris pe cec si sa fie semnat de girant'". rara nici un fel de restrictii. creditandu-se contul beneficiarului. numita valoare nominal a de catre banci sau institutii specializate si se exprima atat 'in moneda nationala cat si in valuta. Este acel inscris dat de o banca asupra subunitatilor sale sau asupra altei banci cu care este incheiata o intelegere 'in acest sens. denumita avalist. platindu-se o suma mai mare decat valoare lor nominala.Ca o barare generala. Certificarea este procedura bancara prin care banca trasa confirma existenta si bloc area fondurilor necesare platii ordonate • Cecul circular este cel mai putin folosit 'in ultima vreme datorita progresului inregistrat in efectuarea electronics a decontarilor intra si interbancare. operatiunea echivaland practic cu plata cecului. denumita avalizat. • Cecul certificat este cel mai sigur cec din punct de vedere al beneficiarului. • Cecul la ordin are indicat numele beneficiarului pe titlu. acesta fiind cel mai des folosit • Cecul barat se caracterizeaza prin faptul ca tragatorul sau posesorul cecului poate face 0 barare prin inscrierea a doua Iinii paralele (vertic ale sau oblice). numele girantului. toate drepturile ce decurg din cecul astfel redactat ii completat. acestea pot fi: • Cec simplu. oriunde pe fata cecului. Operatiuni in procesul utilizarii cecului • Girarea (andosarea) Este principala modalitate de transmitere a cecului.zis putand fi cumparate de la ghiseele bancilor. nu indica expres beneficiarul sau poarta rnentiunea "la purtator". Se emite la fel ca si la bancnote sum a fix a. • Avalizarea Avalul este o garantie personala prin care 0 persoana. Girul in alb presupune numai semnatura girantului inscrisa pe cec. a certitudinii ca acesta va putea incasa contravaloarea inscrisului respectiv. pentru toata suma 7 .Ca o barare speciala.in momentul emiterii. • Cecul de virament este insotit de clauze ca "platibil in cont" sau "numai pentru virament". Girul la purtator este similar cu cel in alb exprimat prin formula "platiti purtatorului". cand intre cele doua linii este inscrisa denumirea unei societati bancare. cand intre cele doua linii nu se indica nimic ori se face mentiunea "societate bancara" sau alt termen echivalent. Bararea cecurilor poate fi facuta ill doua feluri: . garanteaza obligatia asumata de una dintre persoanele obligate prin cec. noul beneficiar avand drepturi depline asupra cecului 'in cauza. printr-o sensa si subscrisa pe instrument odata cu predarea acestuia. la dorinta beneficiarului sau In alb. Acestea pot fi: Cecuri de calatorie propriu. Deci plata cecului se face numai scriptural. Este operatiunea prin care beneficiarul cecului numit girant transfera altei persoane numita giratar. imprimata la tiparirea lor. • Cecul de calatorie este inscrisul foarte larg utilizat pe plan mondial.solicitarea expresa a unui client pentru a fi platibile in favoarea unui beneficiar strict desemnat de catre ordonator. II. data girarii. Cecul la purtator se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtator la altul. Transferul se face pe baza unei mentiuni scrise. • Cecul la purtator . Forme: Girul in plin trebuie sa contina cel putin trei mentiuni: semnatura girantului. nebarat este achitat de banca In numerar. Dupa modul de incasare al cecurilor. putandu-se plati numai bancii a carei denumire este trecuta intre cele doua linii paralele de pe fata cecului.

. cu exceptia autenticitatii semnaturilor tragatorului si girantilor.Cecul prezinta vicii de forma. spre a se constata daca prezentarea s-a efectuat ill cadrul termenului legal. C) transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile prevazute la lit. ulterior analizei cauzelor (motivelor de refuz precizate de banca platitoare in mesajul de refuz) are doua posibilitati: A) sa remedieze eroarea sau defectul de imagine. Plata cecului se face integral. Refuzul tehnic pentru un cec trunchiat este initiat de catre participantul platitor in sistem SENT 'in cazul 'in care trunchierea nu a fost realizata conform standardului sistemului. B) reproducerea imaginii cambiei originale ill format electronic. institutia de credit care detine cecul original va inscrie pe Acesta: A) data prezentarii acestuia la plata. (3) . • Refuzul la plata si protestul cecului Banca trasa poate refuza plata unui cec din urmatoarele motive: .Cecul nu are acoperire. fiind semnat de avalist Prezentarea unei cec la plata se poate face 'in original sau prin trunchiere. Ca si in cazul cambiei.eliberarea cametului de cecuri de catre banca clientului ei. de catre institutia de credit platitoare. B) sa transmits instrumentul de debit in original spre decontare la banca platitoare.trage cecul asupra Bancii X (banca cumparatorului). (2) . B) declaratia de refuz. cand se prezinta la plata un cec prin trunchiere. In baza refuzului la plata. Mentiunile inscrise pe cecul original constituie dovada refuzului de plata. . precum ~i conformitatea imaginii cambiei cu cambia In original.beneficiarul remite ceculla banca sa pentru incasare.Cecul a fost revocat ill scris de tragator (numai intre data emiterii cecului la momentul prezentarii la plata).tragatorul cecului cumpara marfurile de la vanzator (beneficiarul cecului). Trunchierea este procedeul inforrnatic care consta in urmatoarele operatiuni succesive: A) transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cambia originala. . a) si b) catre institutia de credit platitoare. daca din anumite motive plata este efectuata partial. . nu poate aduce schimbari privind elementele datoriei garantate. participantul initiator. Avalul nu poate fi conditionat ill nici un mod. EI se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau orice forma echivalenta. eliberand totodata 0 chitanta pentru suma platita. Refuzul total sau partial la plata al unui cec prezentat la plata prin trunchiere se face informa electronica.Cecul este postdatat (plata se poate face numai dupa trecerea datei indicate pe cec). B) sa garanteze acuratetea ~i conformitatea informatiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cambia ill original. 8 . institutia de credit este obligata: A) sa verifice daca acea cambie 'in original respecta ill forma si continut prevederile legale. (5) . beneficiarul nu poate refuza. ci va face 0 mentiune pe cec aratand cat a primit. astfel incat prezentarea la plata sa fie facuta in timp utl Etapele circuitului cecului sunt: (I) . datata ~i semnata de catre reprezentanti legaJi sau irnputemiciti ai acestora.Exista prezumtia la banca trasa ca eel care prezinta cecul a intrat in posesia lui pe cale frauduloasa. (4) tragatorul remite beneficiarului cecul tras asupra Bancii X. inclusiv regularitatea succesiunii girurilor. In cazul receptionarii unui refuz tehnic.mentionata pe cec sau pentru o parte din ea.

el este semnat de avalist.Data prezentarii acestuia la plata. • vizarea cecului. Prezentarea la plata a unui cec.Sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor G. dar nu se obliga sa-I blocheze.Reproducerea irnaginii cecului original In format electronic. situatie in care banca doar certifica existenta depozitului. Refuzul total sau partial al unui cec prezentat la plata prin trunchiere se face In forma electronica.Semndtura tragdtorului. in baza refuzului. Refuzul la plata al unui cec In cazul trunchierii.banca beneficiarului prezinta ceculla Banca X. C. In acest din urma caz. pentru a fi valabil. cecul prezinta in utilizarea sa un anumit grad de risc determinat de doi factori: I.Girul trebuie scris pe cec si semnat de girant.Banca X achita cecul ~i stinge creanta (7') Riscuri in utilizarea cecului Desi este unul dintre cele mai utilizate instrumente de plata.Corespondenta sumei . Cand prezinta la plata un cec prin trunchiere.Respeetarea conditiilor de redaetare . caz in care banca blocheaza pentru un numar de zile suma certi ficata. (7) . B. trebuie sa fie scris pe cec. Pierderea sau furtul cecului. Girarea cecului. F. 9 . Prin trunchiere se intelege procedeul informatic care consta In urmatoarele operatiuni succesive: .Declaratia de refuz. care. de catre institutia de credit platitoare. . H. indiferent daca este platibil sau nu 'in localitatea unde a fost emis. Prezentarea unui cec la plata se poate face astfel: In original sau prin trunchiere.Respeetarea normelor de barare si girare . direct in cazul cecului la purtator sau printr-o sernnatura falsa In cazul altor cecuri permit incasarea contravalorii inscrisului de o alta persoana decat beneficiarul de drept.(6) . . . Exista posibilitatea verificiirii existentei acoperirii unui cec emis prin: • certificarea cecului. La prezentarea cecurilor spre incasare se are in vedere urmatoarele obiective: . Se instituie un singur termen pentru prezentarea la plata a cecului emis ~i platibil In Romania. Momentul prezentarii la plata In cazul trunchierii. 2. Beneficiarul cecului nu poate avea certitudinea ca tragatorul are constituit provizionul necesar acoperirii platii ordonate prin cec. Verificarile efectuate de institutia de credit In cazul trunchierii. Termenul de prezentare la plata a unui cec.Transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cecul original. Astfel. Avalul se da pe cambie. Principalele modiflcarl privind operatiuni cecului sunt: A. Astfel. .Transmiterea informatiei electronice catre institutia de credit platitoare. institutia de credit care detine cecul original va inscrie pe acesta: . Inregistrarea In contabilitate a emiterii ~i acceptarii efectelor de comert. D. Avalizarea cecului. Girul este valabil chiar daca Beneficiarul nu este rnentionat sau girantul a pus nurnai semnatura (gir In alb). girul. spre a se constat a daca prezentarea s-a efectuat intermen legal. datata ~i semnata de catre reprezentanti legali sau imputerniciti ai acestora. cecul emis si platibil In Romania trebuie (sub sanctiunea pierderii dreptului de regres impotriva girantilor si garantilor) sa fie prezentat la plata In termen de 15 zile. El se exprima prin cuvintele: "pentru aval" sau orice forma echivalenta. institutia de credit este obligata: .Sa verifice daca cecul original respecta In forma si continut prevederile legale .Data emiterii . E.

Codul IBAN ernitent.Denumire beneficiar. EI este un instrument de plata si de decontare utilizat pentru stingerea unar obligatii devenite exigibile. In cazul In care beneficiarul difera de institutia receptoare. spre deosebire de cambie care stabilea relatii intre trei persoane. *data emiterii ordinului de plata. obligatiile rezultand din emiterea si utilizarea acestui titlu. Ordinul de plata este definit ca 0 instructiune neconditionatd. debitor si creditor.Moneda in care se va plati. prin eliberarea sumei respective In numeral'. respectiv a unei incasari. inc1usiv plata prin trunchiere. data In orice forma de emitent institutiei receptoare. unei banci. . de a plati o sum a determinata in favoarea altei persoane (denurnita beneficiar) in vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa existenta intre ardonator si beneficiar. In conditiile In care: A) institutia receptoare dispune de fondurile corespunzatoare B) institutia nu prevede ca plata trebuie sa fie efectuata la cererea beneficiarului.Biletulla ordin este o varianta a cambiei care pune in legatura numai doua persoane. acceptarea biletului la ordin nu se admite deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si eel care accepta o cambie. . Pe un ordin de plata este obligatorie inscrierea urmatoarelor mentiuni: *denumirea instrumentului "ordin de plata".Suma de plata (In cifre si litere). Caracteristicile ordinului de plata • relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii preexistente ce urmeaza a se stinge odata cu onorarea ordinului de plata.Semnatura emitent . prin denumirea centralei sau. prin nume/denumire si cont *identificarea beneficiarului. . . Scadenta si locul de plata. *suma si denominarea sumei. posibila si ceria.sernnatura olografa autorizata. prin creditarea unui cont al acestuia deschis la institutia destinatard sau. prin nume/denumire si cont *identificarea institutiei initiatoare. prin denumirea centralei sau. Ordinul de plata reprezinta cea mai simpla modalitate de realizare a unei plati. . In scopul punerii La dispozitia unui beneficiar a sumei de plata indicate In ordinul de plata. Ordinul de plata este definit ca fiind dispozitia de plata data de o persoana (numita ordonator). *identificarea institutiei receptoare. dupa caz. dupa caz. care trebuie sa fie unica. *identificarea platitorului. • operatiunea este pornita la initiatlva platitorului (ordonatorului). el este eel care stabileste reguJiIe dupa care operatiunea trebuie sa se desfasoare. a unitatii teritoriale si/sau codul BIC. . in cazul in care platitorul difera de institutia initiatoare.Numele avalistului si sernnatura acestuia Biletul la ordin se transmite prin girare. respectiv este o dispozitie data de un client bancii sale in scopul efectuarii unei plati in favoarea unei terte persoane.CIF (codul de inregistrare fiscal a al firmei). . Totusi. dupd caz.Numele emitentului. supunandu-se regulilor generale specifice procesului cambial. a unitatii teritoriale si/sau codul BIC. . Principalele elemente obligatorii sunt: .Data si locul emiterii. In mod direct sau prin intermediul unui sistem de pldti.Cod emitent . 10 .

fie prin depunerea ei in vederea executarii platii. asa cum s-a prevazut de ordonatorul platii (In cazul ordinului de plata documentar). prin SWIFT (Society for Worldwide Interbanking Financial Telecomunication) daca banca platitoare este membra operationala a sistemului SWIFT. • banca platitoare. B) banca ernitenta (care poate fi si banca initiatoare) crediteaza contul bancii receptoare deschis la ea.• revocabilitatea este trasatura fundamental a a ordinului de plata. aceasta consta in faptul ca. banca ernitentului. (1) Obligatille emitentului Emitentul este obligat printr-un ordin de plata numai daca acesta a fost emis de el sau de catre alta persoana care are mandatul de al reprezenta. Tipuri de ordine de plata Din punct de vedere al modalitiitii de incasare. iar aceasta din urma utilizeaza fondurile desemnate de suma respectiva. reprezinta persoana desemnata prin ordin de plata de catre platitor sa primeasca 0 suma de bani si poate fi client al bancii colectoare sau banca colectoare. Aceste entitati au anumite obligatii stabilite de banca central a pentru a sigura desfasurarea normal a transferului de fonduri. Obligatiile partilor implicate in circuitul ordinului de plata In circuitul ordinului de plata sunt implicate urmatoarele parti: emitentul. 11 . odata cu emiterea ordinului de plata. fie prin blocarea sumei respective din contul sau bancar. In tennenii prevazuti In ordinul de plata receptionat de institutia receptoare Plata obligatiei emitentului fata de banca receptoare se considera efectuata 'in una Din urmatoarele situatii: A) banca receptoare a debitat contul emitentului deschis la acesta. de la banca ordonatoare suma ce urmeaza sa 0 plateasca sau a platit-o. respectiv incasarea sa este determinata de obligatiile beneficiarului de a prezenta anumite documente Din punct de vedere al modului in care poate fi trimis sau primit • letric. este orice banca emitatoare sau receptoare. • provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu in cazul ordinului de plata. in functie de posibilitatile de transmitere ale bancii platitoare. sa creeze bancii si sursa de fonduri necesare. Din punct de vedere al destinatiei Emis. • banca intermediard. • telegrafic sau prin telex. beneficiarul. sau prin credit bancar acordat de banca in acest scop in contul ordonatorului. C) Bancile care intervin In derularea operatiunii au simplul rol de prestatori de servicii. ordonatorul isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii. • electronic. Aceste banci sunt denumite: • banca ordonatoare. cu plata in strainatate. cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi fost executat prin plata in favoarea beneficiarului. banca colectoare. ordinul de plata poate fi: • simplu. care intervine In relatia transfer . constituie provizionul bancar in vederea platii. caz in care incasarea ordinului de plata nu este conditionata de prezentarea vreunui document sau explicatie cu privire la scopul platii • documentar. B) Beneficiarul. cea la ghiseele careia se achita suma beneficiarului platii si care solicita anticipat sau ulterior. stabileste conditiile platii. pentru plati in tara in valuta Participantii ordinului de plata A) Ordonatorul (emitentul) este cel care initiaza operatiunea. adica ordinul de plata urmeaza a fi remis prin corespondenta. alta decat banca ernitenta si banca coJectoare. Singure\e raspunderi ale bancilor sunt: sa manipuleze corect valorile incredintate (fonduri banesti si documente) si sa solicite beneficiarului prezentarea documentelor.creditului. cea la care ordonatorul da dispozitie privind efectuarea plalii prin ordin de plata si la care constituie depozitul. Acesta presupune obligatia ordonatorului ca. el este cel care plateste. • emis.

este procedura utilizata In cazul in care banca receptoare considera ca nu este posibil sa execute ordinul de plata dat de catre emitent. pre cum si prin diverse procedee convenite cu banca pentru prevenirea platilor neautorizate. creditarea contului beneficiarului daca ambii parteneri au conturi Ia aceeasi unitate bancara. • instiintarea in timp util a emitentului de neonorarea ordinului sau de plata. *In momentul instiintarii emitentului privind acceptarea sau a debitarii contului acestuia deschis la ea. transmiterea ordinului de plata catre banca corespondenta. reprezinta operatiunea prin care o banca recunoaste primirea ordinului de plata si validitatea acestuia B. Autentificarea. prin confruntarea sernnaturii inscrisa pe document cu cele din fisa specimenului de semnatura.C) banca ernitenta crediteaza contul bancii receptoare deschis la 0 alta banca si aceasta foloseste fondurile respective. In circuitul ordinului de plata de la platitor la beneficiar se pot interpune mai multe banci care efectueaza succesiv urmatoarele operatiuni: A. reprezinta procedura de emitere de catre banca receptoare a unui ordin de plata pentru a pune in aplicare un ordin de plata acceptat anterior. executarea presupune: debitarea contului emitentului. debitarea contului emitentului deschis la ea. fie ca acest lucru nu este posibil. C) banca central a crediteaza contul bancii receptoare in cadrul decontarii finale. fie ca antreneaza costuri excesive sau intarzieri In finalizarea transferului de credit. *In momentul creditarii contului beneficiarului sau al comunicarii facute acestuia ca are dreptul sa retraga sau sa utilizeze sume provenite in urrna acceptarii. ca plata pentru ordinul respectiv. transmiterea ordinului de plata intr-un sistem de plati. in cel al instiintarii emitentului ca a acceptat ordinul respectiv sau In momentul In care procedeaza la executarea. este procedura prin care banca recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat. Executarea. cu conditia sa existe un acord intre cele doua parti. ca plata pentru titlul respectiv. decontarea finala se face In favoarea bancii receptoare In baza unui acord de compensare bilateral cu banca emitenta. Operatiuni in procesul utilizarll ordinului de plata Circuitul operational al ordinului de plata. Refuzul. sau a regulilor unui sistem de transfer de fonduri care se refera la decontarea obligatiilor dintre participanti. Dintre obligatlile asumate de banca receptoare se mentioneaza: • sa execute ordinul de plata in ziua bancara in care l-a acceptat. este procedura de recunoastere a persoanei pe care emitentul ordinului de plata o autoriza sa semneze autentic. Receptia. respectiv. alta dedit banca destinatara Se apreciaza ca o banca a acceptat un ordin de plata In momentul receptiei (daca intre ea si emitent exista un acord In acest sens). institutia receptoare poate datora emitentului dobanzi de intarziere pentru orice suma primita de la emitent pentru perioada in care a retinut suma respectiva peste termenele prevazute (3) Obligatile bancii destinatare Un ordin de plata se considera ca acceptat de catre banca in una din urmatoarele situatii: *la receptia sa de la emitent. Acceptarea. (2) Obligatiile bancii receptoare. Riscuri in utilizarea ordinului de plata 12 . C. obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile la terrnenele si in conditiile dispuse de emitent. incepe cu emiterea de catre platitor a ordinului de plata si se incheie cu transferul sumei In contul beneficiarului de catre banca sa. E. solicitandu-i instructiuni • daca termenul prevazut nu a fost respectat. sau cel mai tarziu 'in ziua bancara urmatoare. D.

*pentru asigurarea interoperabilitatii sistemelor de plati electronice. reprezentand impozite. respectiv un suport de informatie standardizat. Cardul contine elemente de securizare si de individualizare 'incorporate pe suprafata sa. Dupa calitatea emitentului. prin intermediul terminalelor POS sau prin alte medii electronice.Riseurile platitorului sunt practic inexistente. furt. numele si prenumele posesorului in redactare cu caractere latine. un panel de semnatura. *aversul. Dupa momentul in care se efectueaza tranzactia. Tipuri de carduri A) dupa modul de stocare a informatiilor si caracteristicile de securizare a cardului. cumulativ sau nu. Mastercard. care permite detindtorului sdu sa utilizeze disponibilitdtile banesti proprii dintr-un cont deschis pe numele emitentului cardului ori sa utilizeze o linie de credit. efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica. Riseul beneficiarului poate aparea atunci cand transfer . emitentii trebuie sa foloseasca numai standarde EMV (Europay. denumirea si sigla emitentului). de la ghiseele emitentului bancii acceptante sau de la sediul unei institutii obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica. care contine o banda magnetic a standard pentru inregistrare cu cel putin trei piste si/sau un microprocesor integrat. altele decat cele ordonate si executate de institutiile financiare. Avantajul platitorului consta In faptul ca acesta isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii. securizat si individualizat care semnaleaza ca detinatorul sau ar putea avea acces la dreptul de a-I folosi pentru plata conferita de emitent. cardurile s-au perfectionat foarte mult si poarta amprenta dezvoltarii tehnologiilor Nevoia crescanda de securitate a cardurilor. In timp.creditul nu poate fi finalizat din cauze neimputabile lui. deschisd de emitent in Javoarea detinatorului cardului. Cardul este cartela de plata.creditului din cauze imputabile acestuia (dirijare eronata. de la terminale precum distribuitoarele de numerar si ATM. amenzi. platitorul isi poate gestiona eficient lichiditatile. taxe. care contine elemente elaborate in relief (numarul cardului redactat in cifre arabe. respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice in cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica. in vederea efectudrii. sub forma unui suport de informatie standardizat. distrugerea instrumentului). 13 . securizat si individualizat. Prin selectarea efectuarii platii prioritare. in limita unui plaJon stabilit in prealabil. pierdere. Riscurile intermediarului finaneiar rezulta din imposibilitatea finalizarii transfer .credit CARDUL BANCAR Conceptul de card bancar este o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata datorita progreselor deosebite In domeniile informatic si electronic In masura In care sa faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice intre partenerii de tranzactii prin intermediul bancilor. penalitati. a urmdtoarelor operatiuni: A) retragerea de numerar. etc. care trebuie sa asigure urmatoarele caracteristici obligatorii: *suport fizic din material plastic si cu dimensiuni standard. Cardul este definit ca un instrument de plata electronica. Dupa functiile indeplinite. B) plata bunurilor si serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si plata obligatiilor catre autoritatile administratiilor publice. Avantajul intermediarului il constituie posibilitatea utilizarii fondurilor aflate In tranzit (float de credit). avand elemente de siguranta in desen care sa ingradeasca posibilitatea stergerii sau modificarii semnaturii. *reversul. data expirarii valabilitatii) si elemente destinate informarii (sigla proprietarului de marca. A vantajul beneficiarului rezulta din gradul ridicat de siguranta a platilor efectuate prin transfer .. cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi fostexecutat. dar si dezvoltarile tehnologice au condus la existenta si functionarea a doua tipuri de carduri. VISA). C) transferurile de fonduri intre conturi.

contrafacerea si falsificarea fiind aproape imposibila. data expirarii. termen de valabilitate). . atat din punct de vedere al bancii cat si al clientului. . *inregistrari care cuprind informatii unice privind tranzactiile si care se regasesc intr-o "agenda". printre care se numara: . . . data de densitate mica de inregistrare (rnasurata in bpi-biti per inch). Dezavantajele cardurilor cu banda magnetlca sunt: . controlul codului confidential si al posesorului in momentul platii este mai fiabil.Deschide accesul spre servicii noi.Prezinta pe partea din fata numarul cardului. securitate sporita. sunt mai sigure.Carduri cu microprocesor. . numarul de cont al titularului.Securitate indoielnica (vulnerabilitate la frauda).Carduri multiaplicatie (contin mai multe aplicatii). reducerea costurilor pe termen lung.In momentul utilizarii exclude obligatia prezentarii unui act de identitate sau a unui contract telefonic cu centrul de autorizare. La centrul de autorizare exista un cititor de carduri care introduce automat in retea informatiile cuprinse in banda.Pentru accesul la datele incluse este necesar nu numai sa existe cardul respectiv (fizic). *informatii inaccesibile (valoarea PIN sau alte chei de codificare). *informatii confidentiale (disponibil din cont). desi nu sunt cele mai ieftine. . de alte parti ale sistemului care "nu trebuie sa stie".Pistele magnetice sunt sensibile la sursele de demagnetizare si la caldura excesiva. in cazul lor. I Cardurile cu banda magnetica sunt cele care au pe verso o banda magnetica prin care se realizeaza procesul de citire si de transmitere prin linie telefonica a datelor. Culorile de fundal si desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. Acestea sunt emise de bainci.. si anume: . Cardurile cu microprocesor au o serie de avantaje. . si prezinta caracteristici comune pentru toate sistemele nationale de plata.Asigura portabilitatea informatiilor incluse intre calculatoare si sisteme. II. apar marca pentru identificarea tipului cardului si simboluri ce indica tipul de posesor. .Au capacitate redusa de memorare. ci si un segment de informatie memorat de proprietarul cardului (pin-ul). Platile prin SMART-CARD. Cardurile cu microprocesor.Datorita folosirii indelungate.Sunt confectionate din material plastic si au aceleasi dimensiuni tipizate si standardizate de ISO (Organizatia Internationala de Standardizare). independent De arhitectura de baza ale acestor sisteme. . comercianti etc. . . cel putin sub urmatoarele forme: 14 . .Carduri monoaplicatie (contin 0 singura aplicatie). sunt cele dotate cu 0 memorie incorporata intr-o capsula de dimensiuni mici. numele posesorului autorizat. dupa cum urmeaza: *informatii neconfidentiale (elemente de identificare a emitentului.. . Dupa modul de folosire. ceea ce reduce numarul de caractere ce pot fi memorate. In afara numelui posesorului imprimat in relief. Memoria cardului cuprinde patru zone de structurare a informatiei. este redus la minimum. legate de securitate. Riscul. cardurile cu cip cuprind doua mari clase: .Prezinta pe partea din fata denumirea si simbolul emitentului si o holograma tridimensionala vizibila la lumina ultravioletelor.Carduri cu banda magnetica.Sunt rezistente la incercarile de spargere si protejeaza informatia personal a.Izoleaza calculele sensibile. cunoscute si sub numele de SMART CARDS sau cip-carduri.Pe verso-ul cardului prezinta 0 banda magnetic a ~i un panel de semnatura. creste gradul de uzura (deteriorare) a pistelor magnetice. .Reducerea comisionului impus bancii.

bancile incheie intre ele conventii de plati prin carduri. Carduri multifunctionale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plati. Cardui de garantie a cecurilor se mai numeste si cheque garante card. "travel and entertainment card" ori "Charge card". pierdere sau utilizare abuziva. Limita de creditare se stabileste la emiterea cardului 'in functie de solvabilitatea clientului. B) Dupa functiile indeplinite de functiile specifice se disting urmatoarele tipuri de carduri: I. Pentru a facilita accesul clientilor.>Cardul dotat cu microprocesor. EI poate functiona atat ca 0 carte de credit sau de debit. III.Sa-si ramburseze in totalitate creditul la sfarsitul perioadei stabilite. Cardul de credit. de furt. caz In care mai poate fi denumit. Se foloseste In cazul cardurilor pentru salarii care se alirnenteaza direct cu sumele virate periodic de firmele angajatoare. • Carduri emise de comerclanti (carti private). Credit cardul va fi emis si operat astfel incat sa permita preluarea de date pe baza carora detinatorul: . Acest tip de card este un card care este utilizat de catre titular ill vederea efectuarii cumparaturilor la punctele de vanzare a bunurilor de consum. nu poate fi folosit decat de posesorul legal. Bancile emit 0 gama larga de carduri si intra in competitie pentru castigarea unui segment cat mai mare de piata. de multe ori acesta fiind programat sa blocheze sau sa distruga informatiile stocate In cadrul un or accesari gresite sau repetate. cardurile pot fi: • Carduri emise de banci (carduri bancare). astfel ca un client al unei banci sa poata apela la bancomatele altor banci cu care banca sa are incheiata o conventie. C) Din punct de vedere al emitentului. conform practicii internationale. confirm a existenta conditiilor de plata potrivit informatiilor pe care le detin. Alte tipuri de carduri Cardul de debit cu descoperit de cont permite efectuarea platilor peste disponibilitatile banesti din contul de card. este un instrument care garanteaza ca 0 suma de plata inscrisa pe cec are acoperire ill contul personal al detinatorului. Carduri pentru transferul electronic de fonduri la punctele de vanzare . 15 . Retragerile se fac din contul de card care trebuie sa se alimenteze periodic de catre titular. Acestea. cat si ca o carte pentru retrageri de numerar. Centrele de prelucrare sunt interlocutoarele principale ale comerciantilor.Sa-si stinga creditul acordat numai In parte. partea ramasa urmand sa fie considerata ca o extensie a creditului acordat anterior. intr-o anumita suma asimilata creditului. un instrument prin care platile se fac dintr-un credit acordat de banca emitenta sub forma unei linii de credit revolving. Acest tip de card este destinat CLl prioritate pentru plata marfurilor si serviciilor. >Valoarea monetara stocata pe card nu poate fi dublu cheltuita deoarece "cipul" contine programe fiItru specifice care nu permit acest lucru. . fiecare cheltuire diminuand ireversibil soldul incarcat pe card. Centrele de autorizare sunt organizate de banci si reprezinta interesele lor. numit automat de distributie de numerar (ATM). Sistemul cardurilor de credit are la baza doua entitati: centrele de autorizare si cele de prelucrare. ele fiind Gestionate de societatile de servicii si inginerie informatica avand ca principala sarcina. la cererea comerciantilor. garantare ~i alte operatiuni de debit. sesizand cazurile de inoportunitate. Primirea documentelor sau informatiilor privind platile desfasurate. acorda autorizatia de plata. Marile firme comerciale emit propriile carti de plata clientilor sai pentru a permite sau facilita plati in vederea achizitionarii de bunuri si servicii exclusiv de la comerciantii emitenti Tara a acorda accesul la un cont bancar. adica. Carduri cu numerar sunt carti de debit care se folosesc numai pentru retrageri de numerar dintrun aparat automatizat si cu un program informatic de casierie. retrageri de numerar.

Institutia de decontare (banca). Emitentul cardului. Emiterea cardurilor 16 . de regula. Deosebit de banci si comercianti. • Carduri internationale. si asupra caruia poate cere sa fie instruit. are ca obiect principal de activitate comertul sau prestarile de servicii. Participantii pe plata cardurilor Principalii participanti implicati In operatiile cu carduri sunt: detinatorul. Operatiuni cu carduri Cardurile se folosesc fie pentru retragerea de numerar. • Cardul co-branded este emis de o banca impreuna cu o entitate care. Detinatorul cardului urmareste sa obtina: . fie ca are cu proprietarul marcii obligatii reciproce care ii permit sa ernita carduI. dar numai sub marca si firma sistemului international folosit. este parte.Plati intarziate sau extinse atunci cand este necesar. Agentul de decontare este o persoana juridica desernnata prin obligatii reciproce sa initieze decontarea finala a platilor In numele tuturor participantilor la decontare. . cardurile se clasiflca in: Carduri cu plata inainte (prealimentate).Comoditate si siguranta . • cele mai cunoscute carduri de cheltuieli sunt cele emise de American Expres si Diners Club. fie ca este proprietara marcii distinctive sub care este emis cardul. . specifice fiecarui tip de card. • Carduri emise de alte institutli ~i organizatii . 1. D) Dupa momentul in care se utilizeaza tranzactia.Accesul la credite. • Carduri nationale sunt carduri care au o valabilitate numai pe teritoriul national si se pot emite de bancile locale. Cu plata imediata (carduri de debit).• Cardul hibrid (dual card) este cardul care contine atat banda rnagnetica. sunt numeroase alte institutii care emit carduri. Emitentul cardului este o banca. cat si microprocesor si care perrnite efectuarea un or operatiuni combinate. Cu plata mai tarziu (carduri de credit). ca de exemplu: institutii internationale specializate in carduri. in termenele si conditiile obligatiilor reciproce. fie sub marca si firma lor. cu alte cuvinte pentru operatiuni de incasari si plati. nefiind necesara 0 procedura cornplicata. companii de transport. Carduri de cheltuleli (charge card) Cardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si petrecere A timpului liber (travel card) si prezinta urmatoarele caracteristici: • sunt emise de societati non-bancare si presupun existenta unor linii de credit deschise pentru detinatori. etc. institutii de credit. Aceste operatiuni implies mai multe etape. fie sub marca si denumirea unei institutii internationale specializate. fie pentru operatiuni de plati din disponibil sau credite. Asemenea carduri se emit de institutiile internationale sau de bancile locale care au devenit membre ale sistemelor internationale pentru carduri. Comerciantul este o persoana juridica sau un automat programabil asupra caruia aceasta are constituita si poate prelua raspunderea material a si care accepta cardurile ca mijloc de plata ca parte a unui sistem de prevenire si irnpartire a riscului la care. Carduri de comerciant (retaiter card).Usurinta inregistrarii in documente (extrasul de cont indica to ate operatiunile). • detinatorul unui astfel de card are posibilitatea sa efectueze cheltuieli si sa retraga numerar din ghiseele automate de banca sau din cele ale emitentului de card.

confectionarea cardului. Conventia de card este un contract scris intre banca si viitorul posesor de card In care se prevad: Tipul de card si modul de folosire a acestuia. transmiterea informatiilor la centrul de autorizare ~i la institutiile internationale si. dobanzi. apoi. transfer de fonduri intre conturi. Cornerciantii au asigurata plata prin confirmarea primita de la banca. Tipurile de tranzactii care se efectueaza (achizitionare de bunuri sau servicii. . data expirarii. numarul cardului. retragere de numerar. Toate operatiunile de incasari ~i plati trebuie sa se desfasoare prin conturi distincte pentru carduri pentru a se cunoaste miscarile debitoare ~i creditoare ~i soldul acestora ~i a se calcula dobanzile cuvenite. Eliberarea chitantei. Alimentarea contului de card se face de catre titular prin transferul din contul curent sau automat de banca pana la nivelul plafonului convenit cu titularul. Operatiuni de utilizare a cardului Posesorul cardului il poate utiliza In unul din urmatoarele scopuri (dupa cum rezulta din definitia data cardului): . banca emitenta imprima cu echipamente speciale. Operatiuni de retragere de numerar Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente de transmisie si softuri informatice care asigura circulatia informatiei-bani si eliberarea numerarului. Tipurile de taxe. Comerciantul acceptant este persoana juridica care realizeaza acte si fapte de comert si care accept a cardul ca mijloc de plata pentru bunurile 17 . Perioada de contestare a unei operatiuni si procedurile aferente. etc. beneficiar si banca. Contul de card se alimenteaza la deschidere cel putin cu suma minima obligatorie de rnentinut In cont si prevazuta in conventie. Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc dupa semnarea conventiei. Confectlonarea cardurilor are loc la banca emitenta care dispune de carti de plastic produse de firme specializate si autorizate in acest scop. Limitele minime/maxime ale sumelor pentru 0 operatiune. Eliberarea numerarului si debitarea contului personal de card. furnizarea unor informatii de cont si consultanta bancara. inlocuind numerarul sau cecul cu operatiuni on-line si implica 0 relatie tripartita: comerciant.). Fluxul operational pentru eliberarea numerarului este urmatorul : Introducerea cartii de plata in nisa pentru carduri. precum si transferuri de fonduri pentru plati de servicii. deschiderea contului de card. Deschiderea unui cont de card nu este conditionata de existenta la aceeasi banca a unui cont curent. Tastarea PIN-ului Tastarea sumei dorite care nu trebuie sa depaseasca limita prezazuta in conventie. Pe carduri. precum ~i datele de identificare din banda magnetica. penalitati. Drepturile si obligatiile partilor. Sumele minime de mentinut in cont (cardul de debit).Plata marfurilor ~i serviciilor. Operatiuni cu carduri atlate la comercianti Operatiunile de plati la comercianti reprezinta esenta cardurilor. numele si prenumele beneficiarului.Emiterea cardurilor este o operatiune mai complexa care include incheierea conventiei de card. Restituirea cartii de plata. iar beneficiarii s-au achitat de obligatia de plata In cateva secunde. Deschiderea conturilor comerciantilor acceptanti. comisioane. eliberarea cardului.Retragerea de numerar de la distribuitoarele automate sau de la ghiseele bancii. fie d este o banca locala sau din strainatate. Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub forma de bancnote. Contul care se deschide.

sau contrafacute Riscul de neplata In cadrul relatiilor dintre partenerii participanti la decontare. nici la alt termen ulterior.posibilitatea ca un participant la decontare sa nu poata deconta soldul debitor la termenul stabilit. Principalele forme ale riscului de neplata sunt urmatoarele: Riscul principal . adica 0 plata initiata de utilizator ~i autorizata de emitent devine irevocabila si nu poate fi contramandata decat In anumite situatii precis determinate. intr-un interval de timp si prin proceduri cunoscute de plata din obligatiile reciproce. ireversibile. Operatiuni frauduloase cu carduri Fraude determinate de terte persoane • aflarea numarului cardului • copierea benzii magnetice a unui card • folosirea unor carduri pierdute sau furate. Pe baza contractului incheiat. Clauza de acceptare este obligatorie si neconditionata. Autorizarea se da de banca ernitenta in 10 . Solicitare de instructiuni suplimentare la o adresa. 3. Rezultatul autorizarii este raspunsul. din eauza faptului ca nu are suficiente active lichide. fara ca acest fapt sa arate ca nu este solvabilla 0 data neprecizata In viitor.15 secunde printr-un cod care se inscrie de comerciant pe documentele de decontare (chitante). Acceptarea cardurilor presupune existenta unui contract de procesare a tranzactiilor intre banca si utilizator. servicii de Decontare si servicii de autorizare carduri. Platile prin carduri sunt. iar detinatorul acestuia se afla In posesia fondurilor care sa acopere tranzactia efectuata. Prin autorizarea cardului. drepturile.Acceptare pentru toata suma. banca pune la dispozitia comerciantului. obligatiile si raspunderile partilor. 6. .vandute ~i serviciile prestate pe baza unui contract incheiat anterior cu banca acceptanta. apare termenul de "raspuns" care poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaje referitoare la card: Acceptare pentru toata suma platii. Neacceptarea ca mijloc de plata cu solicitarea comerciantului de a confisca respectivul card. dar pot fi si situatii In care banca acceptanta este 0 alta band. Riscul de creditare . Banca acceptanta atribuie un cod comerciantului care contine si codul bancii emitente.posibilitatea ca 0 parte sa nu poata deconta integral 0 obligatie. 18 . Iimita de autorizare). 5 Autorizarea reprezinta atestarea validitatii operatiunii intre un posesor autorizat si un comerciant acceptant si se face de centrul de autorizare al bancii emitente. ill principiu. Riscul de Iiehiditate . de regula banca la care are contu! Curent. Riseul de credit reprezinta pierderea pe care a suportato banca daca un client sau un alt partener nu si-ar indeplini obligatiile contractuale. . operatorul bancar asigura vanzatorul ea instrumentul de plata respectiv este valabil.posibilitatea ca o parte sa piarda intreaga suma implicata intr-o tranzactie.Solicitarea de instructiuni suplimentare intr-un anumit interval de timp.Neaceeptarea ca mijloe de plata cu solicitarea eomerciantului de a confisca respectivul card. Dceontarea este operatiunea de descarcare de o obligatiune intre doua sau mai multe parti In vederea finalizarii transferului de fonduri ~i trecerii acestora In mod neconditionat si irevocabil in proprietatea benefieiarului. Neacceptarea ca mijloc de plata. 4. printr-o forma de finalitate a platii 7. inclusiv din eauza existentei unui interval de timp intre introducerea tranzactiei initiale In sistemul de plata si decontare finala. care poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaj referitor la card: . Conventia de acceptare este un contract scris care se incheie de comerciant cu banca acceptanta si In care se prevad termenii ~i conditiile de acceptare (tipurile de carduri si bancile emitente. nici la termenul stabilit.

33% iar restul actiunilor sunt detinute In cote egale de celelalte 26 de banci.Riscul de plata . Banca Nationala a Romaniei a emis cadrul legislativ de function are a transferului de fonduri intre banci. Implementarea SEP a constituit cea mai importanta realizare a STFD . decontarea finala poate avea loc intr-un interval de timp de ordinul secundelor (ReGIS si SaFIR) sau ore1or (SENT). Mai exact. *elaborarea reglementarilor si legislatiei aferente functionarii Sistemului Electronic de Plati. intre banci si Banca Nationala a Romaniei. necomerciale sau financiare realizate de o unitate bancara pentru contul unui client al sau. Incasarile si platile faranumerar. SENT (ACH) si SaFIR (GSRS). care reprezinta orice plata efectuata prindispozitie. In practica bancara opereaza sub denumirea de operatiuni de viramente sau decontdri.este un rise dat de posibilitatea ca intr-o tranzactie In curs de desfasurare. o alta parte solvabila avand neasigurata la rise pozitia de piata. Transferurile de fonduri fara numerar se concretizeaza. TransFond SA asigura proiectarea si implementarea sistemului national de plati rara numerar.TRANSFOND S. de la infiintare si pana In prezent.cadrul organizational si functional al sistemului de transfer de fonduri Transferul de fonduri efectuat de o banca constituie orice operatiune rezultata in urma unei tranzactii comerciale. intre banci ~i casele de cornpensatii interbancare se vor efectua de catre centrala ~i sucursalele TransFond.posibilitatea ca neindeplinirea obligatiilor asumate de un participant la decontare intr-un sistem interbancar de transfer de fonduri sa fie cauza a neindeplinirii si de catre alti participanti la deeontare a obligatiilor la termenele stabilite SISTEME ELECTRONICE DE TRANSFER DE FONDURI STFD . de transfer de fonduri (inclusiv cele in regim special de decontare si cele In faliment). Acest transfer are la baza o plata fara numerar.A . din punct de vedere al tehnicii si evidentei bancare. transferul fondurilor aferente din contul bancii platitorului in contul bancii beneficiarului are loc: 19 .TRANSFOND S. viramente. cesiune. sau in nume propriu. Proiectul a constat in: • dezvoltarea programe1or informatice si a interfetelor aferente sistemelor ReGIS (RTGS). in virari de sume dintr-un cont in aItul. • instruirea operatorilor Sistemului Electronic de Plati din sistemul bancar. " potrivit caruia activitatile de compensare a platilor ~i incasarilor interbancare. *achizitionarea. Cea mai mare parte din actiunile TransFond 0 detine BNR si anurne 33. Fata de momentul receptionarii in SEP. ca urrnare a livrarilor de marfuri. iar pe de alta parte beneficiarul (eel ce incaseaza creanta). • achizitionarea si amenajarea sediilor primar ~i secundar ale Sistemului Electronic de Plati implementarea retelelor de comunicatii SWIFT si VPN. In cadrul aces tor transferuri de sume intervine pe de o parte platitorul. datorita neindeplinirii la termenul stabilit de catre o parte a obligatiilor sale privind decontarea. rara a intrebuinta moneda in forma sa concreta. prestarilor de servicii sau stingerea altor drepturi de creanta. executarilor de lucrari. sa fie impiedicata sa obtina la timp castigul scontat Riscul sistemic . Principalele facilitati oferite de SEP sunt: A) Reducerea perioadei de procesare si decontare a ordinelor de plata de mica Valoare. instalarea si configurarea echipamentelor. Odata cu implementarea noului sistem electronic viteza cu care platile interbancare sunt procesate creste semnificativ.A.

Acest sistem asigura decontarea pe baza bruta si in timp real a tuturor platilor de mare valoare (peste 50 000 RON) sau urgente in lei ale institutiilor de credit. sa fie posibile conectarea la platforma de decontare a platilor de mare valoare din spatiul euro .Existenta unui sistem de plati compatibil cu cele similare din UE . .Eliminarea operatiunilor manuale .Reducerea costurilor . precurn si a platilor in lei rezultate in mod direct din sau efectuate in legatura cu decontarea finala a pozitiilor nete provenite de la sistemele cu decontare pe baza neta si a transferurilor de fonduri aferente operatiunilor cu instrumente financiare.Institutii de credit. fiind conceput astfel incat sa respecte practicile si standardele europene si internationale si sa raspunda obiectivelor avute in vedere de catre Banca Nationala a Rornaniei in implementarea acestuia. intrat in functiune la data de 8 aprilie 2005in bbaza principiilor elaborate de SEBC (Sistemul European al Bancilor Centrale) incluse in modelul CPSS_ WGPS care este interfatat de SWIFT cu Banca Centrala Europeana (BCE) printr -un sistem tehnic nurnit Interbanking rezultand TARGET. Aplicatiile SEP pot fi con figurate astfel incat sa asigure si o mai mare disponibilitate zilnica. iar banca beneficiara ar trebui sa poata pune la dispozitia clientului sau suma de bani in cauza pana la sfarsitul zilei bancare.Facilitarea implementarii politicii monetare a bancii centrale. Etapele parcurse in procesarea unei instructiuni de plata in sistemul ReGIS sunt urmiitoarele: A) Initierea. Ia maximum 2 ore de la receptionarea lor in SENT (dupa compensare).Reducerea perioadei de decontare a instrumentelor de plata.Banca Nationala a Romiiniei. sa fie transmis in aceeasi zi spre decontare.Fumizarea de mijloace adecvate pentru imbunatatirea managementului lichiditatilor si diminuarea riscurilor financiare.TARGET care asigura procesarea platilor transfrontaliere In euro. . Practic. . prin cele trei sedinte de compensare zilniccsi extinderea semnificativa a programului de functionare al SENT posibilitatea de a efectua plati pe parcursul zilli a fost extinsa. Sistemul ReGIS a fost conceput astfel incat.Eficientizarea operatiunilor de plati . si anume: . Intervalul de timp in care aplicatiile SEP sunt disponibile participantilor a fost marit considerabil fata de perioada anterioara. . VISA Europe si MasterCard Intemational). dupa momentul aderarii la Uniunea Europeana.A. In plus. respectiv transmiterea instructiunii de plata de catre participant sistemului ReGIS. B) Disponibilitate ridicata a sistemului. Sistemul ReGIS prezinta o importanta deosebita pentru economie deoarece reprezinta principalul canal pentru implementarea politicii monetare si orice perturbare in function area sa poate avea consecinte negative majore in activitatea financiara si economica.• in timp real (imediat ce sunt primite de la participantul initiator) in cazul sistemelor ReGIS si SaFIR. Participantii la ReGIS Sistemul ReGIS implies cooperarea urmatorilor participanti: . In nurne ~i pe cont propriu sau pe contul clientilor. Sistemul SENT permite ca un ordin de plata prezentat de un client la banca la primele ore ale dirninetii. . 20 . Sistemul ReGIS este unul dintre cele mai modeme sisteme de acest tip.. Sistemul ReGIS Sistemul ReGIS.Trezoreria Statului. precum si schimbarea monedei de decontare din actuala moneda nationala In euro. daca piata va solicita acest lucru.Organizatii prestatoare de servicii de compensare sau decontare si care sunt supravegheate de 0 autoritate monetara (Depozitarul Central S.

Trezoreria Statului.instructiune de plata pentru decontarea pozitiilor nete) la sfarsitul fiecarei sesiuni de compensare. B) data transmiterii si aprobarii fisierului OPv este aceeasi cu data curenta si cu data decontarii interbancare precizata In antet sau In fiecare instructiune. Modul de procesare automat sau procesare STP (straight through processing) a fisierelor generate de sistemele interne ale bancilor participante in SENT presupune semnarea electronica de catre modulele SENT ale participantului inainte de a fii transmise sistemului SENT. Procesarea in sistemul SENTa ordinelor de plata de mica valoare OPv SENT verifica sernnatura electronica a fiecarui fisier cu ordine de plata de mica valoare reception at si valideaza tehnic continutul acestuia. Sistemul SENT Conslderatli generale privind Casa de compensare automata (SENT) La data de 13 mai 2005. asigura gestionarea automata a garantillor pentru decontare (prin intermediul interfetelor automate cu sistemele ReGIS ~i SaFIR). adica definitiva (finala). care asigura schimbul de instructiuni de plata de mica valoare intre participanti (respectiv instructiuni tip transfer credit si direct debit sub 50 000 RON). D) Verificarea disponibilitatii fondurilor In contul/conturile de decontare ~i introducerea instructiunii de plata ill coada de asteptare daca nu exista suficiente disponibilitati in contul/conturile de decontare. a intrat In functiune sistemul SENT. dreptul de a alege varianta care i se potriveste revenindu-i participantului. autorizate conform legii sa functioneze pe teritoriul Romaniei. cas a de compensare automata (ACH). care sa permita efectuarea decontarii. Sistemul pune la dispozitia participantilor doua moduri de procesare alternative. F) Decontarea imediata. dat fiind faptul ca instructiunea de plata a fost validata cu succes. institutia solicitanta trebuie sa detina un cont curent deschis In evidentele BNR ~i un cont de decontare deschis pe numele sau in sistemul ReGIS. Banca Nationala a Romaniei. E) Acceptarea instructiunii de plata spre decontare de catre ReGIS. Sistemul. Modul de procesare manual (sau controlat de utilizatorijin care se utilizeaza un control dual de operatori (utilizatori). detinut si operat de TransFonD. care a preluat procesarea tuturor ordinelor de plata interbancare. SENT este un sistem electronic de compensare multilaterala a platilor. al carer scop este validarea acesteia. 2. Partlclpantii la sistemul SENT La sistemul SENT pot participa: institutii de credit. respectiv platitorul este debitat si beneficiarul este creditat. 21 . Acceptarea spre decontare este urmata imediat de decontarea neconditionata si irevocabila. instructiunile de plata fiind sortate in fisiere (pachete) separate pentru fiecare participant destinatar al platii ~i pentru 0 data de decontare unica.B) Validarea. C) Acceptarea tehnica. proceseaza automat platile de mica valoare. fiecare fisier continand maxim 1000 de instructiuni. daca exista suficiente fonduri disponibile In contullconturile de decontare. 1. sistemul considera instructiunea ca fiind intrata In sistem. respectiv momerttul din care. Procesarea instructiunilor de plata Moduri de procesare Specific SENT este si faptul ca transmiterea instructiunilor de catre participanti catre sistem se face in forma de fisiere (pachete). respectiv aplicarea de catre sistemul ReGIS a unei serii de proceduri operationale asupra instructiunii respective. Ordinele de plata de mica valoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A) transmiterea fisierelor cu ordine de plata de mica valoare se efectueaza numai In cadrul perioadelor de timp acceptate de sistemul SENT. calculeaza pozitlile nete muItilaterale ale participantilor la sistem ~i initiaza automat decontarea in sistemul ReGIS a unei instructiuni de decontare pe baza neta (IDN . Pentru a fi participant.

Pentru un fisier de debitare directa.a intrat in functiune in luna octombrie 2005. Nationala a Romaniei. Fiecare participant are acces la aceasta informatie in timp real. Conturile de decontare deschise in ReGIS pe numele participantilor la SENT aflati in pozitii nete creditoare se crediteazd numai dupd ce sunt debitate corespunzdtor toate conturile de decontare ale tuturor participantilor aflati in pozitii nete debitoare. perioada de asteptare a refuzurilor incepe in momentul receptionarii fisierului In sistemul SENT central si se incheie in ultima zi de operare anterioara datei decontarii. mai exact la momentul limita pentru fisierele de debitare directs din ace a zi. 22 . Decontare pozitiilor nete multilaterale in sistemul SENT La momentul de sfarsit al perioadei de acceptare la compensare a fisierelor din fiecare sesiune de compensare. *operatiunea de matching.Institutiile de credit. Particlpanti la sistem sunt: . Sistemul SaFIR. *decontarea instructiunilor In cadrul sistemului. care consta in debitarea preautorizata a contului platitorului de catre institutia platitoare in baza unui mandat de debitare directa. Banca . *transmiterea notificarilor de confmnare a efectuarii decontarii finale In sistem sau de anulare a instructiunilor participantilor nedecontate pana la Momentul Limita. D) fiecare fisier cu ordine de plata de mica valoare trebuie sa indeplineasca criteriile de validare. SaFIR . Adica la momentul prestabilit in orar.C) fiecare instructiune OPv din cadrul unui fisier nu trebuie sa depaseasca valoarea limita pentru platile de mica valoare. *verificarea disponibilitatii titlurilor de stat In contul de evidenta si rezervarea *acestora invederea decontarii. asigura atat depozitarea de instrumente financiare. Sistemul SaFIR Consideratii generale privind sistemul de gestiune a titlurilor de stat SaFIR Cea de a treia components a sistemului . SEN T stabileste pozitiile nete multilateralepentru fiecare participant $i transmite flecarui participant un raport care contine valoarea propriei pozitii nete ce urmeaza a fi decontata. E) bancile platitoare ~i cele beneficiare trebuie sa fie participante SENT fara a fi suspendate si ale carer drepturi de acces nu au fost revocate. Participantul platitor trebuie sa transmita eventualele refuzuri pentru instructiunile de debitare directs receptionate. in baza angajamentului privind debitarea directa. *validarea mesajelor receptionate. intrat in functiune la 3 octombrie 2005.Ministerul Finantelor Pub lice. si creditarea corespunzatoare a contului beneficiaruluide Catre institutia colectoare.sistemul de proeesare a operatiunilor eu titluri de stat. la solicitarea beneficiarului. inainte de incheierea perioadei de asteptare a refuzurilor ale carei limite sunt definite in functie de data compensarii (decontarii). Procesarea instructiunilor de debitare directa Debitarea directa reprezlnta 0 modalitate de plata a unei sume de bani convenite intre platitor si beneficiar. cat ~i decontarea pe baza bruta in timp real in banii bancii centrale Etapele procesarii lnstructiunllor in cadrul sistemului sunt: *transmiterea mesajelor de catre participanti.

acesta se poate realiza prin: Transfer eletric prin posta (par avion). In conformitate cu prevederile legale aplicabile. Conform reglementarilor in vigoare. contractede garantie financiara.Gama larga de operatiuni . Transfer prin sistemul TARGET. Sistem de tranzactionare a titlurilor de stat (ex. rascumparari partiale/optionale/totale. Functionalitatile sistemului SaFIR . Servicii1e Western Union ~i Money Gram Transferul letric Din punet de vedere istoric.Interactiune in timp real cu sistemele de pIiiti . Plati de dobanda si/sau cupon. este primul transfer utilizat de banci si. Banca centrala. consta in transmiterea fizica a inscrisului printr-un anumit mijloc de transport (de la caleasca la avion) de la 0 banca la alta. prin semnarea contractului de participare. participantii la sistem au una din urmatoarele calitati: Dealer primar. dupa 0 evaluare individuala.Nivel ridicat de automatizare si standardizare . a unor institutii care fac parte dintr-una din urmatoarele categorii: Institutii de credit si societati de servicii de investitii financiare. 23 .Societatile de servicii de investitii admise pe piata primara si/sau secundara administrata de Banca Nationala a Rornaniei. Participant pe piata secundara administrata de Banca Nationala a Romaniei care tranzactioneaza numai 'in nume si pe cont propriu. 2. agenti de decontare sau contraparti centrale din cadrul sistemelor de compensare pentru tranzactiile cu titluri de stat. Operatiuni derulate de participanti in relatie eu emitentul decontarea rezultateIor pietei primare. Transfer prin sistemul SWIFT. Emitent.Finalitate in cursul zilei . transferuri de portofoliu. administratorul sistemului poate admite. participarea In sistem.. ill esenta. contracte de repo. Operatori de sistem. BVB) In sistem pot fi deschise urmatoarele tipuri de conturi de evidenta a titlurilor de stat: • contul in nume propriu (0 • contul cumulat de clienti (1 • contul via dealer (2 • contul de emitent (9 Tipologia operatiunilor procesate de SaFIR Sistemul SaPIR proceseaza: I.Eflcienta si disponibilitatea sistemului Circuitele de plati Indiferent de natura tranzactiei sau a persoanei fizice sau juridice eare a ordonat transferul fondurilor. Operatiuni derulate intre participanti pe plata secundara tranzactii de vanzare/cumparare. altele dedit cele mentionate mai sus.Facilitati pentru managementul lichiditatilor . Intermediar pe piata secundara. Transfer telegrafic. Entitati de drept public care nu se incadreaza In prevederile de la primul paragraf al acestei sectiuni.

de catre o operatoare care lucreaza cu un ecran perform ant. Transmiterea mesajelor in sistem SWIFT se poate realiza: • cu prioritate normal sau ordinar.Transferul telegrafic A inceput a fi utilizat de banci la seurt timp dupa deseoperirea telegrafiei. sigla unei societati pe actiuni cu scop lucrativ. *realizarea unui management mai eficient al lichiditatilor. Transferul prin sistemul TARGET TARGET reprezinta acronimul pentru Transeuropean Automated Real-time Gross Settlement Express Transfer. Ordinatorul bancii emitente. • cu priori tate urgent. constituie 0 modalitate mult mai rapida de transmitere a informatiilor privind transferul fondurilor dedit transferul letric si. Avantajele utllizarii retelei SWIFT sunt: • Siguranta • Rapiditatea • Fiabilitatea Principalul inconvenient al retelei SWIFT este acela ca nu remite nici o confirmare de primire a mesajului. utilizand reteaua SWIFT se procedeaza astfe1: • se intocmeste mesajul. Societatea si-a propus. Abreviat TT (Telegrafic transfer). Sistemul TARGET este alcatuit din 15 sisteme nationale de plati RTGS (National Real Time Gross Settlement Sistem). • mesajul. *asigurarea unui mecanism sigur pentru platile din cadrul uniunii. la un terminal. transmite mesajul centrului de comutare cu ajutorul concentratorului national. numele sistemului de transfer interbancar de fonduri care va asigura integrarea pietei monetare si. In functie de normele SWIFT ~i tipul mesajului. de fapt. verificarea modului de transmitere a mesajului realizandu. Se plaseaza mesajul intocmit intr-un sir de asteptare. contine aceleasi detalii ca ~i transferulletric.se prin controlul operatiunilor insasi. prin telex si fax. implicit. interconectate prin intermediul unei retele electronice de procesare automata a datelor. 24 . Ca procedura de ansamblu. dupa ce verifica daca toate normele SWIFT au fost respectate. mai scurnpa. *cresterea eficientei platilor intemationale in cadrul uniunii. punerea in aplicare a politicii monetare unice In Stadiul al Treilea al Uniunii Economice si Monetare. 1n esenta. sunt mesaje cu un circuit limitat. iar bancile actionare erau europene. bineinteles. Infiintarea acestui sistem de plati asigura 0 rapiditate extrema 'in derularea platilor intre tarile membre ale Uniunii Europene si este 0 premisa importanta pentru: *stabilirea unei politici monetare comune. amerieane si canadiene. Transferul prin sistemul SWIFT SWIFT este. stocat la centrul de comutare se transmite destinatarului dupa identificarea acestuia. la care se adauga sistemul propriu de plati al Bancii Centrale Europene EPM (European Central Bank Payment Mechanism). Pentru transmiterea unui mesaj. a relatiilor bancare In general rin implementarea unor programe informatizate. iar in prezent. Inca de la inceput. mesajele cu priori tate urgent pot fi asernanate cu transferurile te1egrafice: *cu prioritate sistem. *function area unei piete monetare europene. Mesajul se controleaza de un verificator si se plaseaza intr-un sir de plecare. odata cu noile realizari tehnice in domeniu: transmiterea prin cablu. modernizarea sistemelor de platiinternationale. generate ~i transmise numai pe calculatoarele societatii SWIFT pentru transmiterea unor informatii de importanta majora si care sunt din nou receptionate de toate bancile ce au aderat la SWIFT. ceea ce inseamna ca mesajele sunt transmise in ordinea introducerii lor in sistem.

*esecul In fmalizarea transferului de fonduri datorita mediului de decontare. intr-un interval de timp si intr-un anumit loc. Money Gram selecteaza si colaboreaza cu agenti de inalta calitate care au: *o retea vasta de filiale sau sucursalel puncte de lucru. au garantat sau au achitat unele instrumente urmand sa primeasca fondurile respective. RISCURILE IN DERULAREA OPERA TIUNILOR DE PLATI Sistemele de plati si compensari se desfasoara intr-un cadru complex ~i sunt supuse influentelor factorilor obiectivi ~i subiectivi care determina anumite incertitudini In finalizarea platilor. *excelente relatii In societate. cum ar fi neindeplinirea obligatiilor de plata de catre un participant care poate sa provoace dificultati altora. de trei cauze majore: *nesincronizarea indeplinirii obligatiei contractuale cu plata acesteia. 365 de zile pe an. Riscurile cele mai des intalnite in sistemele de plati cu care se confrunta bancile sunt riscurile de Iichiditate si riscurile operationale. este una dintre cele mai vechi corporatii americane care a creat prima modalitate de transfer rapid si sigur a fondurilor pe distante mari. Riscul sistemic Riscul sistemic este probabilitatea ca sistemul de plati si decontari sa nu mai functioneze ca urmare a unor faetori perturbatori. Din punct de vedere al derularii operatiunilor de plati. uneori Tara a folosi conturi ban care. care s-a dovedit a fi eel mai eficient. lichiditatea reprezinta 0 problema de costuri. Riscurile afecteaza pe beneficiarii instrumentelor de plata. Riscuri exista In toate tipurile de instrumente de plata si in ansarnblul sistemului de plata si decontare si sunt determinate. pre cum si costurile pentru garantiile constituite pentru creditele primite.Serviciile Western Union si Money Gram Esenta acestor servicii consta In transmiterea rapida a banilor pe distante mari. Money Gram este o companie cotata la bursa de valori din New Y ork si un Iider In furnizarea serviciilor de transfer rapid al banilor. carti de credit sau ordine de plata. *servicii de cali tate superioara. In mod specific. *incapacitatea de plata a partenerului. aceste servicii fiind la dispozitia solicitantilor timp de 24 de ore pe zi. Forta serviciilor Money Gram este dependent de calitatea ~i dimensiunea retelei de agenti create. care sunt evenimente nedorite dar cu 0 anumitii probabilitate de a se produce. Pentru bancile comerciale. aeeasta trebuind sa fie asigurata permanent In tot cursul zilei in conturile de la banca centrala. liehiditatea este factorul cheie. precum si bancile care au acordat credite. Riscul in sistemele de plati eu decontare neta Majoritatea platilor interbancare se desfasoara In sistemul de cornpensare multilaterala eu deeontare neta. fondata in 1851. in principal. riscurile pot fi sistemiee si specifiee. Aceasta companie of era servicii persoanelor fizice ~i juridice care au nevoie sa expedieze sau sa prirneasca bani rapid. Transferul se realizeaza prin intermediul unui computer 'in circa 10 minute sau chiar mai putin. declansand 0 reactie In lant si aparitia unei crize fmaneiare. care acceptand plata amanata isi asuma si riscul de neplata. a introdus primul telegrafla New York si a utilizat pentru prima data telexul 'in anii '50. *foarte bun renume national ~i international. *posibilitatea de a plati cash. avand in vedere ca banca centrala nu plateste dobanzi la disponibilitati. *program de lucru cu orar prelungit. B. Western Union. Din punet de vedere al ariei pe eare 0 euprinde. A. Riseul in sistemele de plati cu decontare bruta 25 . Aceste incertitudini sunt cunoscute sub denumirea de riseuri.

neaplicarea corecta a procedurilor de lucru.In sistemele de plati cu decontare bruta. in moneda locala sau in valuta. ca urmare a neverificarii autenticitatii semnaturii. instrument de plata sau activitatii bancare. In cadrul riscului operational. metode inadecvate de control. de catre casieri. B. cauza din care bancile sunt expuse la numeroase riscuri specifice. asigura plata In "timp real". • Riseul fn aetivitatea de transport ~i eoleetare a numerarului de la clienti ~i riseul in aetivitatea de distribuire a numerarului intre unitiqile biincii. dupa cum urmeaza: • Riscul de inexactitate a sumelor primite sau eliberate in numerar care conduc la minusuri sau plusuri de casierie. . aceasta poate transfera fondurile clientilor sai rara a mai exista riseul revoeiirii pliilii. riscul de neinregistrare In evidenta bancii. management inadecvat al riscului. aspect care conduce la producerea unor fraude si deci prejudicii pentru banca. astfel: A. riscul este mult mai mic dedit in cele cu decontare neta datorita faptului ca procesarea si decontarea finala se fac la intervale de timp foarte mici si numai pe baza disponibilitatilor In cont la banca centrala si a creditelor aprobate. a unor operatiuni de schimb valutar In vederea sustragerii comisionului aferent. sisteme de plati electronice care.Dispozitiile de transfer nu se opereaza si se returneaza bancii platitoare pentru a fi reintroduse dupa un timp cand se formeaza disponibilitati In cont. Riseul in aetivitatea de tezaur si casierie Tranzactiile cu numerar detin o pondere insemnata in activit ate a de decontari in tara noastra si necesita in domeniul bancar multiple operatiuni de casierie. • Riseul de primire a unor documente privind eliberarea de numerar care nu au fost emise de reprezentantii legali ai clientilor. riscul privind instrumentele de plata prezinta anumite particularitati. Existenta disponibilului In cont la banca central a face ca decontarea sa aiba caracter definitiv. verificari de autenticitate. • Riseul de spiilare a banilor prin intermediul numerarului. distrugerea documentelor si a bazelor informatice. ca urmare a unei verificari necorespunzatoare. utilizand retelele de telecomunicatii. • Riscul de incasare a unor bancnote false. Riscul specific mai este denumit si risc individual. • Riscuri generate de neutilizarea corespunzdtoare a sistemelor eleetronice de securitate. Riseul operational se refera la domeniul reprezentat de pierderile prin fraude interne si externe. Dupa ce banca centrala efectueaza decontarea in contul bancii primitoare. Sistemele de decontari pe baza bruta sunt. riscul de lichiditate Care apare se poate rezolva astfel: . sortare ~i triere a bancnotelor care se realizeaza ill cadrul compartimentului controlorilor verificatori. deci riscul de lichiditate se minimalizeaza. transport. pastrare. credit "repo" (un contract cu vanzare ~i rascumparare). specifici unei tranzactii. greseli umane si altele. Daca o banca nu are suficiente disponibilitati la banca central a. de regula. • Riscul in activitatea de verijicare. . Riscul specific are o zona mai restransa si este determinat de factori individuali.Deschiderea unei linii de credit pe 0 perioada de 0 zi "credit pe parcursul zilei" in Mai multe variante: credit cu valoare fixa.Dispozitiile de transfer se pastreaza la sistem intr-un portofoliu (cartoteca) numit "coadd de asteptare" din care se transmit spre decontare pe masura crearii de disponibilitati acoperitoare. Riscul privind operatiunile prin virament In cadrul operatiunilor prin virament plata este initiata de platitor conform prevederilor contractuale iar riscurile care pot apare sunt urmatoarele: 26 . credit pentru descoperit de cont. Acesta este destul de diversificat in functie de particularitatile instrumentului de plata si cu o frecventa dependenta de calitatea sistemului de securitate ~i a managementului riscului. prelucrare.

Riseul in operatiunile eambiale Operatiunile cambiale au un grad de rise mai mare decat celelalte operatiuni de plati prin faptul ca perioada de decontare este mai mare ~i intervin mai multi participanti In procesul cambial. respectiv nesincronizarea dintre emitere ~i plata ~i evenimentele care pot sa apara In acest interval. distrugere sau anulare similar eu eelelalte instrumente. pierdere. • Riscul de lichiditate In care plata se efectueaza cu intarziere sau partial datorita incapacitatii de plata a trasului.Nerespectarea circuitelor bancare . 27 . In momentul emiterii. • Riscul finaliziirii cu intirziere a plati datorita unor greseli bancare umane ca: introducerea eronata de date privind transferurile de fonduri . suma. astfel: • Riscul de emitere a unui cec lara acoperire. . • Riscul de revoeare a platii care decurge din insa~i conceptul instrumentului de plata (ordinul de plata). Riscul poate fi de mai multe feluri.• Riscul de liehiditate in sensul amanarii platii de catre platitor cu consecintele ce decurg pentru beneficiar privind realizarea la timp a fluxurilor banesti si costurile mai ridicate pentru resursele de inlocuire. ceea ce impune 0 prudenta sporita fata de un asemenea partener • Riscul nefinaliziirii plati datorita lipsei de lichiditate a bancii platitoare. data valutei.Neoperarea sau operarea cu intarziere a unor documente .Creditarea conturilor clientilor inainte ca banca corespondenta sa crediteze contul NOSTRO. plati duble dispuse pe baza aceleasi instructiuni de transfer.Acceptarea unor documente de decontare gresit intocmite sau incomplete. pierdere. indiearea altei valute de transfer decat eea solicitata de clientul ordonator. • Riscul de fals. adica probabilitatea ca plata sa nu se mai efectueze datorita situatiei dificile a partenerului si se recurge la actiunile de protest ~i regres. care este destul de rar datorita supravegherii exercitata de banca central a ~i a multiplelor posibilitati de asigurare a lichiditatii pentru 0 banca. Riscurile in aceste operatiuni sunt urmatoarele: • Riscul de credit.Procesarea unor documente tara semnaturile autorizate . Aceasta situatie se previne prin certificarea cecului de catre banca platitorului si rezervarea sumei pentru 0 perioada de timp. anulare. cod IBAN. adica pierderea de lichiditate pana la decontarea cecului desi la emitere existau disponibilitatile necesare. frauda. care face neoperanta decontarea si este necesara reluarea acesteia printr-un nou cec. eanalul banear. Riscul in operatiunle de transferuri externe Acestea sunt in cea mai mare parte similare eu ce1e de la transferurile interne (ordin de plata) cu unele elemente specifie ca: introdueerea eronata de date privind transferul extern eu referire la ordonator/benefieiar. Riscul in operatiunile cu cecul Operatiunile cu cecurile sunt In crestere In tara no astra si implica un anumit grad de rise determinat de specificul instrumentului de plata. platitorul este obligat sa verifice existenta disponibilului • Riscul de lichiditate. un risc cu o anum ita frecventa care reflecta unele probleme de lichiditate a debitorului sau practici incorecte ale acestuia. Cele mai riscante sunt cecurile la purtator care in caz de pierdere sau furt dau posibilitatea noului posesor sa beneficieze de sumele inscrise pe cec. E. fraud a. distrugere. • Riscul unor pierderi de venituri ca urmare a unor greseli umane ca: Aplicarea incorecta a procentului de comisioane si speze bancare sau omiterea incasarii acestora C. • Riscul de fals. D. adica tara a avea disponibil suficient In cont.