CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S.U.U.

Elias Curs:

PROCESELE DE ÎMBATRÂNIRE

1.TEORIA STOCHASTICA:  •   Teoria Teoria Teoria Teoria erorii catastrofice; cros-linkarii ; “poarta si rupe”; radicalilor liberi;

2.TEORII NON-STOCHASTICE:   Teorii pacemaker; Teorii genetice;

3.VARIABILITATEA 4.OBISNUINTA OBISNUITA FATA DE IMBATRANIREA PURA 1. APRECIEREA STARII DE SANATATE A VÂRSTNICULUI TREBUIE SA FIE:

– – – – –

Globala; Realista; privita din punctul de vedere al calitatii vietii; în relatie cu modificarea stilului de viata;

2. ANAMNEZA VIZEAZA: date clinice - simptome mascate; - simptome atipice; - simptome ignorate de pacient din cauza tulburarilor de memorie - date terapeutice;

 ÎMBATRÂNIREA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR: A. ALTERARI MORFOLOGICE • CORDUL:

- colagenul îsi pierde supletea, modificari ale proprietatilor contractile si de extensibilitate ale miocarului - creste cantitatea de tesut fibros; are loc o hipertrofie a miocitelor

IV). aorta se alungeste si se dilata • SISTEMUL DE CONDUCERE: . valvele sufera o îngrosare fibrotica • VASE: . . ALTERARI ALE SISTEMULUI NERVOS AUTONOM . C. .Elias Curs: . .cresc depozitele de lipofuscina si amiloid .umplerea telediastolica crescuta. calcificari care adesea perturba hemodinamica.creste fibroza si microcalcificarile.presiunea sistolica crescuta.au loc modificari ale enzimelor si organitelor miocardului . de celule excitante.U.contractilitatea miocardului se prelungeste.îngrosarea si fibroza duc la pierderea progresiva a elasticitatii . . FUNCTIA CARDIACA . . telediastolic N.vasele devin rigide. bataie este N. . sau usor scazut (la cei cu HTA).cordul poate ramâne de dimensiuni normale sau se atrofiaza sau se mareste prin hipertrofie sau dilatatie (A si V) .diminua excitabilitatea baroreceptorilor.receptorii betaagrenergici scad ca nr. .vol. .are loc alterarea tesutului valvular cu degenerescenta mucoida a colagenului.umplerea diastolica precoce scazuta. prezenta factorilor aterogeni . . . B. .ateromatoza creste cu vârsta. sau usor crescut la barbati. si/sau functie.U.scade complianta miocardului. .vol telediastolic N.rolul contractiei atriale (zg.diminua nr.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S.fractia de ejectie N.vol.

Elias Curs: .frecventa sinusala intrinseca scade.209 şi diasistolic 110 . .U.insuficientei cardiace. .alterarea sistemului nervos autonom.infarctului miocardic.rezerva cardiaca scazuta. . REZERVA FUNCTIONALA ESTE DIMINUATA DE SENESCENTA: .raspunsul la modularea betaadrenergica scazut. c. Hipertensiunea creşte riscul . .99.raspunsul la modularea alfaadrenergica N. . . . . .U. . b. . > 210 şi diasistolic > 120.109.variatiile ritmului sinusal cu respiratia scade. d.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. sistolic 180 . 2. .DC de efort scazut. 3. . Hipertensiunea Esentiala: a.DC de repaus si efort N sau usor scazut. D.accidentelor cerebrale vasculare . .fluxul coronarian aproape N.  TULBURARI MAJORE ALE SISTEMULUI CIRCULATOR: • Hipertensiunea: 1. Stadiul Stadiul Stadiul Stadiul 1: 2: 3: 4: sistolic 140 . anxietatea şi stressul au rol în elibararea unui presor din rinichi care determina vaso-constrictie cronică – hipertensiune.frecventa cardiaca N sau usor diminuata.179 şi diasistolic 100 .119.insuficientei renale.rezistente periferice scazute.159 şi diasistolic 90 .bolilor arterei coronariene. Stadii ale hipertensiunii: a. sistolic 160 .

Atacul are loc în general după 50 ani. Indivizi cu hipertensiunea fundamentală au dificultăţi în stăpânirea sentimentelor ostile. B. Presiunea sângelui mai mare de 140/90 mmHg . Tinitus. vorbesc mai puţin şi au trăsături mai compulsiv-obsesive decât indivizii nonhipertensivi c. Tratament: 1. Pierderi de memorie de scurta durata. b.  Hipertensiunea malignă rezultă din persistenta unor valori crescute tensionale. Îngustarea lumenului unei artere renale ca rezultat al arterosclerozei determina eliberarea reninei. Hipertensiunea renala: a. b. Obiective: a. Criza hipertensivă poate fi deasemenea cauzată de tulburări endocrine (feocromocitom). c. Renina declanşează o serie de reacţii. 5. Disturbări vizuale. Epistaxis. c. cardiaca sau AVC. Hipertrofie cardiacă. c. Posibil hematurie.Elias Curs: b. d. Modificari de fund de ochi. b. e.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. Palpitaţii.U. Dureri de cap (aria occipitală). si determina necroza arterelor şi schimbări proliferative ale arterelor renale producand insuficinta renala. Atacul are loc în general între 25 şi 55 ani 4. Modificări ale stilului de viaţă: Pasul 1: . d. Oboseală rapidă. f. e. care cauzează reţinerea Na+ şi creşterea ulterioară a presiunii sângelui.U. presiune intracranială crescută şi encefalopatie Semne si simptome: Subiective: a.

Semnele vitale cu pacientul în ortostatism si clinostatism. palpitaţii. Modalităţi de relaxare cum ar fi biofeedback şi imagistica:  Îngrijirea pacienţilor cu hipertensiune: A. c. 2. Pasul 3: Dacă pasul 2 nu are efect. pierderea memeoriei. b. oboseală. B.U. este dat un alt medicament sau este adăugat un altul cu o altă clasificare. 2. blocant beta. Restricţionarea alcoolului. Monitorizarea semnelor vitale cu pacientul în ortostatism si clinostatism. Greutatea de bază. Dacă presiunea sângelui pacientului este controlată efectiv pentru un an sau cel puţin la patru vizite ale doctorului se pot face încercări pentru descreşterea dozajului sau a numărului de medicamente antihipertensive în timp ce se menţin modificările stilului de viaţă 4. dozajul medicamentului este mărit. Încetarea fumatului. 3. Pasul 2: Sunt prescrise un diuretic. 4.U.Elias Curs: a. . Farmacologic: implementat dacă modificările stilului de viaţă nu au efect. Planificare/implementare: 1. Restricţie de Sodiu (1 până la 3 g zilnic). 2.tinitus. Program regulat de exerciţii. blocant al canalelor de calciu sau un inhibitor de enzime de conversie. Evaluarea: 1. e.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. 3. Dureri de cap. d. Folosiţi manşete de mărimea potrivită. Reducerea sau controlul greutăţii. Cântărirea pacientului zilnic .

3. a îngrijirii ce va urma. 4. exercitii fizice regulate. 2. A. c. sau o rigidizare a arterelor. bogat in fibre. Exprimarea nevoii pentru reducerea stresului.pungă cu gheaţă la ceafa. Hipotermie. Paloare. 2. aorta. Înţelegerea şi aderarea la regimul medical. Subiective: Sunt in relatie directa cu teritoriul predominant in care este localizat procesul aterosclerotic 2. arterele coronare şi arterele cerebrale. . 5. Semne si simptome: 1. Învăţaţi pacientul informaţii despre medicaţii specifice. restricţiilor de activitate şi a dietei. Acordaţi atenţie mărită administrarii de calciu şi potasiu deoarece hipertensiunea este asociată cu deficitul acestor minerale. 6. 3. Reducerea presiunii sângelui la un nivel acceptabil. renuntarea la fumat. Puls redus. b. Dacă apare epistaxis . Reasiguraţi şi sprijiniţi orice expresie a emoţiilor. Depunerea de plăci de aterom de-a lungul peretelui arterei. Evaluare/rezultate: 1. * Poate fi limitată prin: regim redus în grăsimi si colesterol.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. 7. Obiective: a.U. Este considerată a fi o pierdere a elasticităţii. cel mai des afectează arterele periferice. • Ateroscleroza: 1. d.U. Educarea pacientului şi a familiei în privinţa medicamentelor. C. control al greutatii. Ulceraţii sau gangrene.Elias Curs: 3.

c. ton). *Pierderea memoriei recente in mod obiectiv la teste de evaluare. Interventii chirurgicale. . 3. Medicamente care provoacă vasodilataţie. Evaluare: 1. Încurajarea următorului program dietetic: a. Reducerea fumatului (nicotina cauzează vasocontracţia periferică). d.Elias Curs: e. Evitarea îmbrăcăminţii strâmte . ca cel de măsline sau avocado. Peşte gras care este bogat în acizi graşi omega-3 de câteva ori pe săptămână (somon. b. Nivel de lipide şi colesterol in ser ridicate. Planificare/Implementare: 1. B. 2.U. Istoria factorilor cauzali cum ar fi fumatul şi dietă bogată în grăsimi . Dieta bogata în fibră cum ar fi fructe. 3. 2. 3. Reducerea fumatului. etc. Evitarea pozitiilor care împiedică circulaţia periferica (statul picior peste picior). cereale. 5.U. Dieta saraca in colesterol si grăsimi (în special saturate) . Puls periferic. Restricţii ale dietei privind grăsimi şi colesterol .Tratament: 1.  Îngrijirea pacienţilor cu ateroscleroză: A. Culoarea şi temperatura extremităţilor. legume. 6. Înlocuirea uleiurilor vegetale bogate în AG polinesaturati cu cele bogate în AG mononesaturati. B.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. 2. Pierdere ponderala. 4. f.

Ingustarea arterelor coronare (boală a arterelor coronare). Palpitaţii. 2. Durere în piept asociată cu efort. Angina instabila. 4. Evaluare/rezultate: 1. 3. manusi calduroase. Hipoxia.U. f. Solicitări metabolice crescute. • Anghina pectorială A. Semne si simptome: 1. Importanţa îmbrăcăminţii calduroase. hipertiroidism sau anemie severă . Angina stabila.Elias Curs: e. Menţinerea circulaţiei periferice adecvate.  Clasificare: 1. Leşin. Subiectiv: a. 2. . stress emotional. Definirea conceptului: 1. Durerea este în general retrosternală . b. Radiaza către braţul şi umărul stâng. e. d. c. Imortanţa masării uşoare a ariei afectate C.U. Consimtamantul la dieta prescrisă. aria epigastrică sau umărul drept. Stenoză aortică sau hipotensiune care duc la scaderea fluxului coronar. Dispnea. 2. 5.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. B. Durerea ca rezultat al acumularii catabolitilor. 4.

Pierderea greutăţii. Semnul lui Levine – pacientul duce pumnul la stern când descrie discomfortul 2. Planificare /implementare: 1. B. Transpiratii. e. 4. Educarea pacientului privind dieta. 3.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. 3. 2. Restricţie in colesterol şi grăsimi. b. Agent blocant al canalului de calciu. Tratament: 1.). b. Semne vitale. Efort fizic redus. Repaus fizic si mental. Agenţi beta-blocanţi. 3. 5. Terapie medicamentoasa: a. Obiectiv: a. aritmii. Înregistrări ECG de repaus si efort. . Nitraţi. boli valvulare. c. Posibil HTA. d. Oxigenoterapie. e. Evaluare: 1. Diminuarea fumatului.U. 2. c. medicaţia şi activitatea. Istoria factorilor precipitanţi. 2. Semne de boală cardiaca evidente (marirea cordului. Hipolipemiante .Elias Curs: g.U. etc. d. Trombolitice. Interventii chirurgicale  Îngrijirea pacienţilor cu anghină pectorală: A. ECG indică deseori un infarct anterior C. 6. Toleranţa la activitate.

Episoadele de durere scad în frecvenţă. 2. Indrumari privind stilul de viaţă care contribuie la evolutia insanatosirii. Voma. Descrierea folosirii medicaţiei terapeutice. Necroză acută miocardica datorata întreruperii alimentării cu oxigen (ischemie). reducerea fluxului sanguin coronarian influentate de fumat. Cauzele posibile includ ateroscleroză. C. intesitate şi durată daca manevrele medicale sunt corect aplicate sau aplicate in timp util. poate radia în braţe. Nervozitate şi dispnee severa. acută. Obiective a. 3.Elias Curs: 4. c. 5. obezitate. d. e.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. Modificari de laborator specifice. Tratamentul farmacologic. b. zdrobitoare în regiunea retrosternală. • Infarctul miocardic. Tratament: 1. Semne si simptome: 1. exercitiu fizic regulat. Dietă cu conţinut scăzut de grăsimi şi colesterol şi bogată în fibre. Menţinerea nivelului corect de grasimi in sange. Modificari ECG.U. . Ameţeli. controlul greutatii si reducerea fumatului B. diete alimentare bogate în colesterol şi stress fizic/emoţional. Definirea Conceptului: 1. 3. A. Primirea pacientului în unitatea coronariana. 2.U. 2. Subiective a. b. b. Evaluare/rezultate: 1. Riscul poate fi scăzut de: a. Furnizarea pacientului cu suportul emoţional necesar în ceea ce priveşte schimbările necesare în stilul de viaţă . c. gât şi spate. C. tromboza. Hipertermie. Semne de şoc. Durere bruscă.

presiunea sângelui. Antagonişti calciu h. Terapia trombolitică (streptokinază.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. Evaluare: 1.calitatea ei.. 4. urokinază. Monitorizarea frecventă a semnelor vitale. respiraţie. ingestie de lichide . Planificare/implementare: 1. Antiaritmice d. Diuretice i. numar de respiratii). incluzând temperatura. Laxative 8. . 4. TA.V. 6. TPA)  Îngrijirea pacienţilor cu infarct miocardic: A. 3.U. Sedative k. pulsul(apical şi radial). Monitorizarea cardiacă . Agenţi beta-blocanţi g. 5. Nitraţi f. până devin stabile (puls. Repaus la pat . Anticoagulante c. Hipnotice l. 7. Analgezice narcotice e.Elias Curs: 2.U. Lichide I. Săruri de potasiu j. Administrarea de oxigen . Semnele vitale la fiecare 15 min. 2. Agenţi trombolitici b. Monitorizarea ECG. inspiraţia şi expiraţia. Oxigenoterapie. Administrarea analgezicelor şi a altor medicamente după prescripţie. Cianoza şi dispnee C. 3. 2. Management farmacologic pentru a stabilizarea pacientului şi prevenirea complicaţiilor: a. Durere . Morfină IV sau SC. 9.

Clasificare: 1. Reducerea nervozităţii şi a temei. Neurogen: . • Şocul A. Diaree sau vomă excesivă. Infarct miocardic. Reducerea nervozităţii şi acceptarea temerilor pacientului. încurajarea vizitelor scurte de către alţii. cauzată de: a. Diminuarea durerii. 2. Cardiogen : a. 7. c.U.Elias Curs: 3. Pierderi de lichid din fistula sau la "arsi".CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. Furnizarea suportului emoţional pacientului şi familiei. farmacologic şi exerciţiu fizic). Sângerare excesivă. Tamponada cardiacă. Hipovolemic: o Apare când există o pierdere a fluidelor rezultând în perfuzia inadecvată a ţesutului. Mobilizarea treptata. 5. 4. b. 2. Evaluarea rezultatelor: 1. 2.U. D. Parametrii vitali adecvati. 4. 3. b. Aplicarea ciorapilor antiembolism. 6. Aderă la regimul prescris (dietetic.

slab. . c. Medicamente care inhibă sistemul nervos simpatic. Puls rapid. c. c. e. Monitorizarea cardiacă. Pierderea progresivă a conştienţei C.U. 4. Paloare. Semne si simptome: 1. Hipotensiune. Diaphoresis. b. Medicamente vasoconstrictoare. b. Anestezie locala. Parestezii extremităţi 2. 3. Obiective: a. Diureza diminuata. Septic B. 2.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. 6. Îndreptarea către corectarea cauzei . Nelinişte. Anafilactic 4. d. f. Subiective: a. Refacerea masei hidroelectrolitice. b. Tratament 1. Tulburari cognitive. Soc emotional. Cardiotonice.Elias Curs: a.U. 5. 3. Hipotermie. Terapia cu oxigen. g.

3. Monitorizarea diurezei . 4. 2. Hipotensiune c. Depistarea semnelor de sângerare ascunsă: a.U. Planificare/implementare: 1.U. Pompa balon intraaortică. B. Evaluare: 1. Reducerea deshidratarii si a sangerarilor. Monitorizarea saturaţiei de oxigen . Evaluare/rezultate: 1. 2. 9.  Îngrijirea pacienţilor în şoc: A. Expir prelungit d. 3. Rehidratare . Administrarea solutiilor intravenoase. 2. . Durere 4. istoria cauzelor şi factorilor de risc de la pacient. Antibiotice . Antihistaminice. 5. Restaurarea volumului circulator normal. Hipotermie. Puls slab b. Verificarea semnelor vitale şi monitorizarea funcţionării hemodinamice. 5. Starea mentală.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. 6. Observarea răspunsurilor la terapie. Ridicarea extremităţilor joase pentru a asigura circulaţia în organele vitale. 10.Elias Curs: 7. Evitarea frigului. 8.

Informatii despre semne şi simptome. .Elias Curs: 3.U.U. Menţinerea diurezei de 30ml sau mai mult pe oră. 4.CATEDRA DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE S. Această instruire poate fi încorporată într-o istorie de rutină a evaluării cardiovasculare Plus: Dietă şi alcool. Reducerea fumatului. Recuperarea orientarii temporo-spatiale • Prevenirea infarctului miocardic (IM): Toţi pacienţii mai în vârstă ar trebui instruiţi în prevenirea IM.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful