Dizolvarea si lichidarea societatii cu raspundere limitata

1. Consideratii generale Societatea cu raspundere limitata, ca orice alta societate comerciala, poate inceta la un moment dat potrivit legii sau hotararii asociatilor. In cazul societatilor comerciale pentru care durata de functionare a fost stabilita prin actul constitutiv, simpla ajungere la termen va conduce automat la incetarea lor. Aceasta incetare presupune ulterior o serie de operatiuni, inclusiv cele legate de lichidarea patrimoniului. In cazul celorlalte societati, incetarea existentei lor presupune o prima faza – cea a dizolvarii. Este o faza pregatitoare, care, fara sa afecteze personalitatea juridica, pune capat activitatii normale a societatii comerciale. Cealalta faza, a lichidarii, cuprinde operatiuni privitoare la patrimoniu, plata creditorilor, impartirea soldului intre asociati. Si in aceasta faza personalitatea juridica este pastrata, insa ea este subordonata cerintelor lichidarii1[1]. Asa cum pe buna dreptate s-a statuat in practica judiciara, cele doua faze ale incetarii societatii comerciale sunt distincte si, drept urmare, ele trebuie parcurse in mod succesiv, cu respectarea dispozitiilor prevazute de lege pentru fiecare2[2]. Cu toate acestea, art. 233 din Legea nr. 31/1990, in noua sa redactare, prevede in cazul societatii cu raspundere limitata (la cea in nume colectiv si in comandita simpla) o procedura simplificata si anume asociatii pot hotara, odata cu dizolvarea, si modul de lichidare a societatii. Dar, o asemenea hotarare poate fi luata numai daca asociatii sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului si regularizarea lui in acord cu creditorii. 2. Dizolvarea societatii cu raspundere limitata 2.1. Cauze de dizolvare

1[1] St. D. Carpenaru, op. cit.,p. 224. 2[2] Curtea Suprema de Justitie, sectia comerciala, Decizia nr. 614/1996, in „Dreptul” nr. 3/1997, p. 127.

societatea nu a depus in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale bilantul contabil sau alte acte care. este. Cel mai adesea. Potrivit art. strabate. tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in urmatoarele cazuri: societatea nu are organe statutare sau acestea nu se pot intruni. la cererea camerei de comert si industrie teritoriale sau a oricarei persoane interesate. societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediul cunoscut ori asociatii au disparut sau nu au domiciliu ori resedinta cunoscuta. in puterea legii. falimentul societatii precum si alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv. daca comerciantul a anuntat o incetare temporara a activitatii fara a depasi 3 ani. a). Dizolvarea apare asadar ca o institutie juridica speciala. se depun la oficiul registrului comertului.In faza dizolvarii. declararea nulitatii societatii. Curtea Suprema de Justitie. in mod normal „doua faze distincte. Odata cu dizolvarea. independent de vointa asociatilor. c) din Legea nr. nr.31/1990. In ultimul caz. imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia. restransa. 31/1990. ingradita. si pana la ultimul act de lichidare. p. 232. capacitatea juridica a societatii. 1 lit. Cauzele de dizolvare generale. cea a dizolvarii. sectia comerciala. avand un rol esential in ce priveste ocrotirea intereselor tertelor persoane si ale creditorilor societatii. 227 din Legea nr. la cererea oricarui asociat. . personalitatea juridica a societatii cu raspundere limitata subzista. 31/1990 si anume: trecerea timpului stabilit pentru durata societatii. Prin Ordonanta Guvernului nr. precum neintelegerile grave dintre asociati. 32/1997 au fost reglementate noi cauze de dizolvare a societatilor comerciale. hotararea adunarii generale. 237 al. pentru motive temeinice. 237 din Legea nr. dec. 359/1992. potrivit legii. iar alteori dizolvarea se produce ope legis3. in „Buletinul de jurisprudenta” pe anul 1993. dar ea poate fi decisa si pe cale judecatoreasca. hotararea tribunalului. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii 3 Practica a statuat ca incetarea existentei societatii comerciale carmuite de prevederile Legii nr. dizolvarea este rodul hotararii adunarii generale a asociatilor. nu sunt aplicabile prevederile art. aplicabile oricarei societati comerciale deci si societatii cu raspundere limitata sunt cele prevazute la art. urmata de lichidare”. 31/1990. care impiedica functionarea societatii. fiind orientata numai catre realizarea scopurilor lichidarii.

p. neefectuarea aportului etc. D. Societatile comerciale. In literatura juridica s-a exprimat si opinia ca orice parte interesata (societati. Carpenaru. op. implinirea termenului pentru care societatea s-a constitutit duce la dizolvarea pe deplin drept a societatii cu raspundere limitata..31/1990.Georgescu. Precizam ca dizolvarea va putea fi solicitata de catre oricare dintre asociati. dizolvarea de drept se justifica mai putin in acest caz dat fiind ca pe cand expirarea termenului reprezinta o data pe care tertii o pot identifica cu 4 I. Astfel. Faptul ca dizolvarea intervine automat rezulta si din dispozitiile Legii nr. Realizarea obiectului de activitate sau imposibilitatea realizarii acestuia este o alta cauza de dizolvare a societatii cu raspundere limitata. straine de vointa asociatilor. . interpretare pe care o socotim limitativa. Imposibilitatea realizarii obiectului poate avea diferite surse obiective sau subiective cum ar fi pieirea bunului sau bunurilor care fac obiectul de activitate al societatii. b). creditori ai societatii ori creditori particulari ai asociatilor) poate cere instantei sa se constate dizolvarea societatii ajunsa la termen4. ci si termenul stabilit ulterior de adunarea generala. care nu impune inscrierea in registrul comertului si nici publicitatea in Monitorul Oficial a implinirii duratei de existenta a societatii cu raspundere limitata.. Acelasi efect il are nu numai implinirea termenului prevazut in actele constitutive. vol. evident sub conditia ca acest termen sa fi devenit opozabil asociatilor si tertilor prin indeplinirea formelor de publicitate. 247. Dar literatura juridica a criticat acest punct de vedere cu motivarea ca. Legea impune cel putin in aparenta ca imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sa se datoreze unor imprejurari obiective.Acest caz de dizolvare priveste situatia in care asociatii au stabilit in contractul de societate un termen extinctiv de existenta a societatii. p. St. deci cauza poate fi si subiectiva. In reglemantarea anterioara acestea erau socotite ca motive de dizolvare de plin drept. I.L. 710. iar cauza trebuie sa aiba caracter definitiv si sa nu conste intr-o dificultate temporara de realizare a obiectului urmarit. cit. Realizarea obiectului de activitate presupune ca societatea si-a propus de la infiintare un obiectiv limitat si ca acesta a fost indeplinit (realizarea unei constructii).

neintelegerile insurmontabile dintre doi asociati cu parti egale. Hotararea adunarii generale Legea nu limiteaza cazurile in care adunarea generala poate hotara dizolvarea societatii. incapacitatea. c). identificarea momentului cand se termina obiectul intreprinderii fiind o chestiune de fapt. d). f). Motivele pentru care poate fi declarata nulitatea unei societati deja inmatriculate sunt limitativ prezentate in Legea nr. in acest caz societatea nu se dizolva.31/1990 si au fost prezentate intr-un capitol anterior. in mod firesc se impune si dizolvarea societatii. Sunt considerate cazuri de imposibilitate pierderea capitalului social. excluderea sau retragerea ori decesul unuia dintre asociati. cand datorita acestor cauze numarul de asociati se reduce la unul singur si nu exista clauza de continuare cu mostenitorii . retragerea asociatului a carui participare este esentiala. necesita cercetari prealabile . intrarea societatii in dizolvare. interventia unei interdictii legale care impiedica desfasurarea activitatii sociale. succesorii asociatului decedat participand la beneficiile si pierderile 5 I. pe baza unor evenimente neprevazute ce intervin in viata societatii cu raspundere limitata. asociatii fiind liberi sa aprecieze motivele de dizolvare. Amintim de asemenea dizolvarea societatii cu raspundere limitata ca urmare a falimentului constatandu-se incetarea platii datoriilor si declansandu-se aceasta procedura.destula precizie. din diverse motive. atrage dizolvarea societatii. II.Georgescu. vol. uneori destul de dificile5. adunarea asociatilor hotaraste. e). 229 al. Uneori. acesta prevede ca falimentul. 710. op. Exceptie de la regula enuntata face societatea cu raspundere limitata unipersonala.L.. Un caz special de dizolvare a societatii cu raspundere limitata este cel citat de art. 31/1990. . cit. Declararea nulitatii societatii. p. 1 al Legii nr. O situatie aparte o reprezinta si decesul unui asociat intr-o societate cu raspundere limitata cu mai multi asociati si cand nu exista clauza de continuare cu mostenitorii.

g). 2. precum si cazul in care numarul asociatilor devine mai mare de 50. ci vor trebui sa continue societatea. Art. Prin urmare.. 2 din Legea nr. reducerea numarului asociatilor la maxim 50 si dizolvare. 272. ei vor dobandi contravaloarea partilor sociale ale asociatului decedat6. 229 si 230 din Legea nr. . aceasta decizie fiind pentru ei o obligatie contractuala. iar nu obligatia de a accepta continuarea societatii si deci aceasta clauza este obligatorie doar intre asociati. Carpenaru. op. 227 alin. Actul constitutiv al societatii poate prevedea si alte cauze de dizolvare.societatii pana in ziua decesului asociatului. respectiv intre asociatii supravietuitori fata de mostenitorii asociatului decedat. In acest caz societatea va trebui sa opteze intre dizolvarea si transformarea intr-o societate comerciala pentru care legea nu impune capital minim. Unica problema este aceea a eficacitatii deciziei in raport cu tertii. Dizolvarea intervine in acest caz de plin drept. O cauza specifica de dizolvare a societatii cu raspundere limitata este reducerea capitalului social sub limita minima prevazuta de lege. D. Din interpretarea art. Procedura si efectele dizolvarii O prima cale de dizolvare este aceea ivita in cazul expirarii duratei prevazuta in actul constitutiv pentru functionarea societatii. 31/1990 si a prevederilor Codului Civil rezulta ca mostenitorii au doar facultatea. daca asociatii nu decid completarea lui. In aceasta ultima situatie societatea poate opta intre transformarea in societate pe actiuni. daca actele constitutive au o astfel de clauza de continuare cu mostenitorii. 31/1990 nu prevede necesitatea unor formalitati de dizolvare in cazul 6 St. Pot fi considerate cauze de dizolvare specifice societatii cu raspundere limitata dizolvarea pronuntata in instanta in cazul constatarii unui caz ilicit sau imoral. asociatii supravietuitori nu vor mai putea opta intre continuarea societatii fara mostenitorii asociatului si plata partilor sociale cuvenite prin mostenire. in plus.2. ori cand scopul a fost realizat prin mijloace ilicite sau imorale. cit. p.

cit. 1 din Legea nr. in caz contrar ei devenind solidar raspunzatori pentru aceste operatiuni. 31/1990. un prim aspect al regimului juridic al unei societati cu raspundere limitata aflata in aceasta faza se refera la mentinerea personalitatii sale. Partajul intre diversele operatiuni nu este intotdeauna usor de efectuat. asa cum vor trebui finalizate operatiunile incepute inainte de dizolvare. in functie de interesul lor. Dizolvarea se mai poate produce prin vointa asociatilor sau prin hotarare judecatoreasca. societatea va fi considerata ca o persoana juridica autonoma. p. in acest fel hotararea de dizolvare a societatii cu rapundere limitata va ajunge la cunostinta tertilor care urmeaza. dotata cu un patrimoniu separat de cel al asociatilor. Aceasta mentinere nu justifica in consecinta indeplinirea unor noi angajamente. 62 din Legea nr. pe de alta parte. Partea a IV-a. . In ceea ce priveste efectele dizolvarii. denumirea si poate efectua operatii in nume propriu. Hotararea asociatilor trebuie publicata in Monitorul Oficial in conditiile art. Hotararea asociatilor ori hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se vor prezenta oficiului registrului comertului spre inscriere si prin grija acestuia acestea se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Trebuie totusi sa subliniem ca mentinerea personalitatii este limitata de viitorul sau apropiat. Personalitatea juridica subzista insa pentru nevoile de lichidare. pana la inregistrarea inchiderii acesteia. 212-213. situatia trebuie sa cunoasca un termen determinat de formalitatea de inchidere a lichidarii7. 31/1990). societatea isi pastreaza sediul social. 204 iar hotararea judecatoreasca in termen de 15 zile de la data ramanerii definitive (art. Aceasta inseamna ca din momentul dizolvarii. pentru toate operatiunile legate de dizolvare. op. Consideram ca sunt noi operatiunile intreprinse fara nici o legatura cu scopul lichidarii. Concret. sa faca opozitie in conditiile art. in consecinta. Operatiunile in cauza nu trebuie sa angreneze o noua initiativa speculativa. Societatea va avea doar capacitatea juridica de a face actele necesare lichidarii.. 232 al. 233). in afara de aceasta. incompatibila cu finalitatea lichidarii si nici sa presupuna 7 Ion Nita Stan. Principalul efect al dizolvarii este deschiderea lichidarii (art. Asociatii vor trebui sa se abtina de la orice noi acte de comert si sa inceapa demersurile de lichidare. de constientizarea disparitiei sale.implinirii termenului de functionare. administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni.

p. cand adunarea asociatilor a hotarat dizolvarea sau instanta a declarat-o prin sentinta judecatoreasca ramasa definitiva.. atat ca organizare cat si ca persoana juridica. Tot in doctrina. care este promovata de 8 St. Lichidarea incepe prin actul de dizolvare si se intinde in timp pana la divizarea intre asociati a patrimoniului societatii comerciale cu raspundere limitata. Starea de lichidare poate fi inteleasa ca noua pozitie asumata de societate ca urmare a dizolvarii si care provoaca modificari esentiale in viata societatii. dupa cum ei pot opta pentru schimbarea obiectului societatii. pana la data lichidarii. Carpenaru. in temeiul aporturilor pe care acestia le-au realizat in trecut. Este asadar un proces administrativ voluntar (facultativ) prin care asociatii isi propun impartirea activului net. Lichidarea societatii cu raspundere limitata 3. Incetarea existentei unei societati comerciale. dar mai ales sa nu aduca atingere conservarii patrimoniului ori utilizarii cat mai profitabile a acestuia. fuziune. asociatii sunt singurii care pot cere lichidarea. nu este realizata atata timp cat patrimoniul acesteia nu a ajuns la destinatia sa naturala. procedura de lichidare in schimb. Cat priveste data de la care noile operatiuni ale societatii dizolvate sunt interzise. . Trebuie facuta distinctia intre starea de lichidare si procedura lichidarii. plata datoriilor societatii si impartirea activului net intre asociati8. D. in vederea supravietuirii. incasarea creantelor societatii.251. op. cit. aceasta difera in functie de procedura urmata: ziua expirarii termenului stabilit prin hotararea adunarii asociatilor.1. Notiunea si functiile lichidarii. 3. La acest final se ajunge cand patrimoniul este lichidat . returnandu-se la asociati.asumarea unui nou risc ori agravarea unui risc preexistent. epurat de pasiv. lichidarea societatii comerciale a fost definita ca un ansamblu de operatiuni care au ca scop terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii. iar lichidarea presupune tocmai existenta unei cauze de incetare a existentei societatii. transformarea bunurilor societatii in bani. In virtutea vointei sociale ce guverneaza actele societatii si in aceasta ultima faza a existentei sale.

2.lichidatorii. o data cu dizolvarea.lichidatori. acestia vor depune si semnatura in registrul comertului. Numirea lichidatorilor va fi facuta de toti asociatii. care va conduce societatea spre pierderea calitatii de persoana juridica. Din momentul acceptarii mandatului. Lichidatorii In urma dizolvarii societatii cu raspundere limitata se trece la faza de lichidare a acesteia. Ulterior. In ceea ce priveste sentinta judecatoreasca de numire a lichidatorilor. cu exceptia unor prevederi legale specifice ori clauze contractuale. In baza sentintei ramase definitive ori a unei incheieri a judecatorului delegat pe langa camera de comert si industrie are loc inscrierea lichidatorilor in registrul comertului. continuandu-si activitatea in cadrul societatii. dupa care vor intra in functie. cenzorii sunt singurii care. aceasta este recurabila in termen de 15 zile de la pronuntare. In functia de lichidatori pot fi numite orice persoane inclusiv administratorii. 31/1990). In cazul societatii cu raspundere limitata asociatii pot hotara. 235 din Legea nr. iar daca nu se poate intruni unanimitatea voturilor atunci aceasta numire se va face de catre instanta la cererea oricarui asociat sau administrator. . lichidatorii se substituie administratorilor si isi incep activitatea care este guvernata de aceleasi reguli ca si pentru administratori. cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor (art. 3. 31/1990). cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv. consta in complexul de operatiuni indeplinite de un organ expres numit. 262 alin. 31/1990). si modul de lichidare a societatii. atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand se asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii (art. 262 alin. un rol capital in aceasta etapa revenind noului organ ce va fi desemnat. daca in actul constitutiv nu se prevede altfel. nu vor putea indeplini acesta functie. 1 si 2 din Legea nr. pe cale voluntara sau judiciara . 3 din Legea nr. actiunea apartinand asociatilor sau administratorilor (art.

4 din Legea nr. intocmirea acestuia serveste la evidentierea diferentelor intre valorile indicate in inventarul initial al lichidatorilor si valorile efectiv realizate sau platite in faza de lichidare.Daca la inceperea lichidarii administratorii nu consemneaza bunurile si documentele sociale si nu efectueaza inventarul. Lichidatorii vor primi si pastra registrele societatii. sa procedeze la constrangerea acestora. Pentru ca ei au aceeasi raspundere ca si administratorii si avand in vedere puterile ce le au. 31/1990). adica realizarea activului si repartizarea intre asociati. un registru al lichidarii. In ceea ce priveste contul de profit si pierderi. atat persoana fizica cat si reprezentantul permanent al persoanei juridice lichidator. Toate actele enumerate sunt incheiate in mod egal. vor tine. In practica. Persoana juridica indeplineste functia de lichidator in temeiul unui contract de administrare. iar activitatea desfasurata de acestia se va afla permanent sub controlul cenzorilor.2 din Legea nr. trebuie sa dea o declaratie pe proprie raspundere la oficiul registrului comertului ca corespunde functiei de lichidator (art. Sarcina acestora va fi de a incheia toate si numai actele necesare lichidarii. lichidatorii au obligatia prin intermediul actiunilor judiciare. iar actele pe care le vor incheia in numele societatii cu raspundere limitata vor purta toate mentiunea „societate in lichidare” (art. ultima operatiune pe care . ei trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de onorabilitate ca si acestia asa cum rezulta din prevederile art. Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau juridice. in baza mandatului cu care lichidatorii au fost investiti de catre asociati si in baza dispozitiilor legii. 6 al . plata datoriilor. 31/1990. De altfel. raspunzand in caz contrar solidar cu administratorii pentru prejudiciile aduse societatii. respectiv lichidarea pasivului. transformarea in bani a bunurilor societatii. in plus. cu exceptia cazului cand s-a prevazut repartizarea in natura si repartizarea excedentului intre asociati intr-o masura proportionala cu valoarea partilor sociale. Mandatul lichidatorilor inceteaza in urma aprobarii de catre asociati a bilantului de lichidare si a proiectului de repartizare a activului net. 263 al. este vorba practic despre incasarea creantelor. dupa satisfacerea creditorilor.79 din Normele P/608/733/1998).

divulgarea de informatii secrete ale societatii. De asemenea. p. In ce priveste dispozitiile penale se prevede ca lichidatorii raspund penal pentru: comunicari false asupra bilantului sau altor documente. op. 1540 C.lichidatorii o intreprind inainte de liberarea din functie este solicitarea radierii societatii din registrul comertului. dar cel ce a intentat actiunea va trebui sa dovedeasca neindeplinirea sarcinilor si legatura de cauzalitate intre aceasta si prejudiciul constatat10.1. 10 Ion Nita Stan. care primeaza in faza de lichidare.. 255-256. asociatii nu vor putea solicita lichidatorilor repartizarea 9 St. depozitelor. Evident. lichidatorii sunt responsabili pentru: omisiuni ori executarea tardiva ori incompleta a denunturilor. cit. manopere frauduloase asupra titlurilor societatii. vor sta in justitie in numele societatii si vor putea vinde. atat cand actiunea este intentata de asociati. . In cazul unor erori in exercitarea mandatului. vor putea incheia imprumuturi neipotecate. 3. vor contracta obligatii cambiale. lichidatorii pot fi sanctionati pentru gestiune frauduloasa. Raspunderea lichidatorilor fata de societate pentru neindeplinirea datoriilor inerente sarcinii asumate are caracter contractual.D. prin licitatie publica bunurile mobile si imobile9. Aceasta are caracter personal si solidar. op. cat si cand este intentata de creditorii sociali. In plan penal. Actiunea in raspundere are caracter social si va fi exercitata de asociati. omisiuni in completarea actelor si a corespondentei. in timp ce creditorilor nu le este deschisa aceasta posibilitate. Carpenaru. p. Fiecare asociat poate cere lichidarea societatii cu raspundere limitata. dobandirea de imprumuturi ori garantii de la societate. ca si administratorii. iar culpa va fi apreciata in abstacto (art. In baza puterii ce le-a fost conferita ei incaseaza creantele societatii de la debitorii acesteia. comunicarilor. Ramane in sarcina lichidatorului obligatia de a dovedi ca fapta pagubitoare nu ii este imputabila.. pe calea subrogarii. 219.civ). va fi angajata raspunderea civila sau penala a lichidatorilor. cit. Principii generale ale lichidarii Un prim aspect se refera la interesul asociatilor.

Administratorilor le este interzis sa mai intreprinda noi operatii si putem afirma ca reorientarea activitatii catre scopul lichidarii determina o restrangere a capacitatii de folosinta a societatii cu raspundere limitata. 228 al Legii nr. Dupa cum subliniaza unii autori. 31/1990). 4 din Legea nr. Dupa cum am precizat in faza lichidarii. de comun acord. Totusi ea nu poate dura la nesfarsit. Asociatii sunt singurele persoane care stabilesc. 253 din Legea nr. personalitatea juridica a societatii cu raspundere limitata subzista (art. Acestia din urma au dreptul sa exercite contra lichidatorilor actiunile ce decurg din creantele ajunse la termen. in aceasta situatie existand nelamuriri in sensul existentei ori nu a obligatiei lichidatorilor de a intocmi un bilant. ea putand fi evitata in cazul in care asociatii opteaza pentru fuziune. si numai dupa aceea. Lichidarea este o operatiune delicata si dificila presupunand efort si un timp considerabil pentru a fi adusa la indeplinire. ori prelungirea duratei de functionare. societatea nu mai urmareste realizarea de profit si impartirea acestuia sub forma dividentelor ci „realizarea finalitatii lichidarii'11.. Legea nr. 31/1990). Majoritatea autorilor considera ca 11 S. Uneori insa adunarea asociatilor sau autoritatea judecatoreasca pot decide altfel. Faptul ca lichidarea este o procedura organizata de lege in favoarea asociatilor se poate argumenta si prin aceea ca asociatii au dreptul de a numi si schimba pe lichidatori si de a le stabili prin actele constitutive puterile lor. lichidarea poate in fapt sa dureze mai mult de un an. pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii. de a se indrepta impotriva asociatilor. 31/1990 stipuleaza ca procedura de lichidare este indispensabila atata timp cat societatea este dizolvata. 31/1990). 258. 1 din Legea nr. pentru plata sumelor datorate din aporturile la capitalul social (art. op. 254 al. 250 al. 1 prevede ca lichidarea trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii si numai pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani. stabilindu-le puterile cu care sunt investiti. Carpenaru. Art. cit. 31/1990 la art. deci in subsidiar. p. 228 al. . conditiile lichidarii si tot ei sunt aceia care ii numesc pe lichidatori. Lichidarea are un caracter obligatoriu. Si in doctrina italiana s-a pus problema bilantului anual in perioada lichidarii.sumelor ce le revin din capitalul societatii pana ce toti creditorii sociali vor fi satisfacuti (art.

sunt supusi si ei regulilor de nonconcurenta. 67. operatiunea realizand un castig ori o crestere a patrimoniului. dupa Codul civil italian. criteriul de baza il reprezinta caracterul speculativ. 13 Idem. op. asemenea asociatilor ori administratorilor.este necesara redactarea de catre lichidatori a unui bilant anual. 73. Societatea nu va putea ingadui asemenea activitati. p. p. Obligatia de nonconcurenta nu trebuie sa aiba in vedere numai asociatii si administratorii ci si prepusii societatii. etc. Pentru a hotari daca o operatie este „noua' sau nu. caz in care interdictia opereaza. „atributiile adunarii asociatilor subzista si in etapa lichidarii'12 . in contextul necesitatii vanzarii produselor de magazin. tinand cont de faptul ca si intre lichidatori si societate exista o legatura de incredere. Prepusii sunt de multe ori cei care au impins aceste societati comerciale la dizolvare urmata de lichidare. Visconti. Adaugam in acest sens ca. dar nu-si pot asuma noi comenzi. lichidatorii ar putea de pilda sa achizitioneze materiile prime necesare pentru lucrarile in curs. Autorii care s-au pronuntat in aceasta privinta considera ca si in timpul lichidarii persista interdictia de concurenta. mentinerii valorii modului comercial. de loialitate. societati pe actiuni si societati cu raspundere limitata. Au existat discutii daca societatea poate in mod expres sa autorizeze lichidatorii sa incheie noi operatiuni. 12 G.M. 14 Idem. eliberandu-le de interdictia de mai sus. p. constand in acte ce ar putea pagubi societatea14. in schimb. Chiar si dupa dizolvare o societate se poate afla in fapt intr-o situatie concurentiala cu alte societati. cit. . 112. Consideram totodata ca lichidatorii.13 O problema ce trebuie in final examinata este aceea a mentinerii interdictiei de concurenta in faza lichidarii. bilant ce trebuie supus aprobarii adunarii generale. Este regretabil dar exista in momentul de fata o asemenea concurenta mai ales la societatile comerciale cu capital de stat rezultate din reorganizarea unitatilor economice de stat in regii autonome.. Consideram ca acest punct de vedere trebuie adoptat si in practica noastra comerciala.

In cazul in care fondurile disponibile nu sunt suficiente pentru plata datoriilor sociale. Ulterior. creditorii pot solicita plata datoriilor. cit. 259 al Legii nr. in limita disponibilitatilor patrimoniale.2. . 15 O. iar toate actele provenind de la societate trebuie sa poarte mentiunea „in lichidare”. Legea nr. bunurile mobile si imobile vor fi evaluate si vandute la licitatie ceea ce asigura de cele mai multe ori un profit care serveste la plata creditorilor. de la debitorii sociali. asezand toti creditorii. creantele ajunse la scadenta. numai plata varsamintelor neefectuate. Daca valoarea varsamintelor neefectuate este mai mare decat valoarea datoriilor societatii. 31/1990 permite lichidatorilor sa achite datoriile societatii cu raspundere limitata si cu „proprii lor bani”. Lichidatorii nu pot plati asociatilor in timpul lichidarii nici o suma in contul partilor ce li sar cuveni din lichidare inaintea achitarii creditorilor societatii. ei se vor substitui creditorilor platiti. lichidatorii pot cere asociatilor. In afara patrimoniului societatii. Art.221. pe pozitii egale si favorizand acestora plata datoriilor. Datoriile se achita la scadenta si integral. pe masura ce isi revendica drepturile. lichidatorii au si indatorirea de a incasa. proportional. Capatana. dar pana la acoperirea datoriilor ce trebuie satisfacute fata de societate. asociatii nu mai sunt obligati sa aduca in societate sume suplimentare de bani. 3. privilegiati si chirogrofari. prin actiuni in justitie. putem afirma ca lichidarea voluntara are scopul de a clarifica raporturile cu tertii. altele decat rezulta din actele contabile ca le au fata de societatea in lichidare. op. indreptate impotriva lichidatorilor ori a asociatilor „pentru plata sumelor datorate din valoarea aporturilor la capitalul societatii15. Toate operatiunile de lichidare se consemneaza cronologic intr-un registru al lichidarii.. p. Dupa cum am precizat. pe calea licitatiei publice. Asadar. Etapele lichidarii Lichidatorii au ca prima obligatie transformarea in bani a bunurilor societatii.Concluzionand. 31/1990 mentioneaza ca lichidatorii nu vor putea exercita impotriva societatii decat drepturile ce au apartinut creditorilor platiti.

31/1990 instituie insa si o exceptie de la aceasta regula. Art. el poate fi judiciar. . Mandatul lichidatorului inceteaza in momentul aprobarii bilantului de lichidare si a proiectului de repartizare. in natura. se face doar dupa solicitarea radierii societatii. p. liberarea efectiva a lichidatorului de mandatul sau. Partajul intre asociati se efectueaza in esenta dupa regulile aplicabile in materie de partaj succesoral. Numai dupa realizarea tuturor acestor indatoriri se poate considera ca lichidatorul si-a indeplinit mandatul sau. Aceasta atribuire conventionala poate rezulta fie din contractul de societate. acelasi bun adus de el ca aport in societate. asociatul aducator al acestor bunuri ca aport. cit. In fapt. prin cerere adresata adunarii asociatilor. precizand ca asociatii pot cere ca sumele rezultate din activitatea lichidatorilor sa fie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni ori la administratia financiara. din registrul comertului si plata partilor cuvenite prin lichidare asociatilor. partajul este amiabil. scadente sau care vor ajunge la scadenta. Pentru a realiza acesta repartizare. Cererea de partaj poate fi facuta din momentul inchiderii lichidarii. 16 C. Plata partilor cuvenite din lichidare presupune. prin acordul dintre asociati. utilaje ce nu au fost supuse licitatiei publice. ramas fata de sumele necesare indeplinirii tuturor obligatiilor sociale.2 din Legea nr. pe langa plata in numerar si plata in natura. asociatii pot decide ca anumite bunuri vor fi atribuite asociatilor anume desemnati.Ulterior lichidarii pasivului si ca urmare a excedentului activului asupra pasivului. fie din decizia speciala a asociatilor. in lipsa acordului dintre asociati sau daca printre ei figureaza un incapabil. op. poate efectua o reluare in natura. in cazul in care s-a constatat un disponibil de cel putin 10%. se va plati asociatilor contravaloarea aporturilor efectuate si eventualele beneficii ramase. Aceasta atribuire trebuie sa provina dintr-un acord unanim al asociatilor. Pentru bunurile care nu au facut obiectul unei atribuiri conventionale si care se regasesc in natura in masa de partaj. insa.170. In principiu.. Operatiunea presupune o transmitere cu titlu particular a unor bunuri privite ut singuli16 fara a fi obligatoriu ca asociatul sa primeasca. totodata. 256 al. masini. Lefter. respectiv restituirea unor obiecte. urmand ca ele sa fie repartizate asupra partilor sociale.

in termen de 15 zile de la data notificarii. 17 Ion Nita Stan. ales cu votul majoritatii. 3. pe data radierii societatii din registrul comertului. cit. Acest efect produs de lichidare. personalitatea juridica a societatii sa inceteze17. Actele societatii. ope legis. op. Efectul radierii este opus celui al inmatricularii societatii comerciale.3. calitatea de subiect de drept al acesteia va inceta si deci societatea cu raspundere limitata isi va pierde ope legis personalitatea juridica.In fine. impreuna cu proiectul de repartizare a acestuia. face ca. Bilantul final evidentiaza valoarea activului net si este adus la cunostinta asociatilor. Lichidatorii vor trece apoi la executarea in fapt a repartizarii activului. Cel mai important efect al lichidarii consideram ca este. registrele si bilantul de lichidare vor fi inmanate unuia dintre asociati. Efecte ale lichidarii Indeplinirea tuturor fazelor lichidarii indreptateste pe lichidatori sa solicite radierea inmatricularii societatii in registrul comertului. totusi. dupa repartizarea activului si pasivului. faza lichidarii se va incheia cu intocmirea bilantului final. Bilantul final aprobat si repartizarea efectiva a activului net libereaza pe lichidatori de obligatiile asumate. . bilantul si proiectul de repartizare a activului net se considera aprobat de toti asociatii. incetarea calitatii de subiect de drept a societatii comerciale. Impotriva bilantului final asociatii pot face opozitie la instanta judecatoreasca. Pastrarea documentelor este obligatorie timp de cinci ani de la data aprobarii bilantului de lichidare. El va stabili modul de repartizare a activului intre asociati si va fi semnat de lichidatori. 226.. Ulterior acestei date. in schimbul chitantelor de primire semnate de asociati. p.