Universitatea de Petrol si Gaze Ploiesti

Administrarea si finantarea proiectelor de dezvoltare

CONTRACTELE OPTIONS

STUDENT Stoica Sebastian

1

o anumită cantitate dintr-o marfă. creează pentru cumpărătorul opţiunii dreptul. Piaţa opţiunilor a devenit accesibilă tuturor celor interesaţi din 1 noiembrie 1998. în funcţie de propriile interese şi previziuni. să abandoneze opţiunea până la termenul prestabilit sau să-şi compenseze contractul. ele fiind standardizate în termeni de: cantitatea activului suport. Cumpărătorul contractului options poate decide dacă îşi va exercita sau nu opţiunea de cumpărare sau vânzare a activului. Contractele de opţiune se tranzacţionează la aceleaşi burse la care se vând şi se cumpără contractele futures. numit preţ de exercitare. în perioada de valabilitate a contractului. un activ monetar. nu şi obligaţia. Pentru acest drept de opţiune. financiar sau un contract futures – la un preţ prestabilit.Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu a implementat mecanismul de tranzacţionare a opţiunilor pentru prima oara în România pentru a răspunde nevoilor tot mai diversificate ale clienţilor săi. cumpărătorul trebuie 2 . preţul la care un anumit contract futures poate fi vândut sau cumpărat. de a cumpăra sau a vinde un anumit activ . data de expirare sau preţul de exercitare. Cumpărătorul contractului poate să-şi exercite dreptul său până la scadenţă. Contractul options este un contract standardizat care. în schimbul plăţii unei prime către vânzător.

■ opţiuni asupra contractelor futures (futures options). În situaţia unui contract futures. el aşteptând decizia cumpărătorului în acest sens. În ceea ce priveşte vânzătorul. Contractele tip options. ■ opţiuni asupra unor indici de bursă (index options). În schimb. În condiţiile în care previziunile sale nu se confirmă. vânzătorul nu are nici o putere de decizie cu privire la exercitarea opţiunii. Valoarea primei este cea care se negociază la bursă şi face obiectul cererii şi a ofertei. câştigul său este prima încasată de la cumpărător. ■ opţiuni asupra unor titluri de credit (debit options). pierzând numai prima. Astfel. prin compensarea tranzacţiei sau prin livrarea efectivă a obiectului 3 . în funcţie de activul suport care stă la baza lor. în momentul încheierii tranzacţiei. Între contractele futures şi cele options diferenţa rezultă din obligaţiile diferite ale cumpărătorului şi vânzătorului opţiunii. atât vânzătorul cât şi cumpărătorul sunt obligaţi să îndeplinească contractul. se clasifică în: ■ opţiuni asupra acţiunilor (stock options). pierderea cumpărătorului este limitată la prima pe care o plăteşte vânzătorului contractului. o sumă de bani numita primă.să plătească vânzătorului. dacă previziunile sale se confirmă. cumpărătorul nu este obligat să-şi exercite opţiunea. cumpărătorul va exercita opţiunea. ■ opţiuni asupra mărfurilor (commodities options).

Cu alte cuvinte. acesta obţinând profit dacă preţul creşte peste preţul de exercitare (în cazul opţiunilor de tip CALL) sau scade sub preţul de exercitare (în cazul opţiunilor de tip PUT) cu valoarea primei plătite. opţiunile sunt utilizate cu mare succes în scop de hedging. cumpărătorul nu este obligat să-l îndeplinească. limitând considerabil costurile agenţilor care doresc să se protejeze în plus. asumându-şi un risc limitat . În calitate de vânzător. în cazul unui contract options. suma maximă pe care o poate pierde un cumpărător este egală cu prima plătită vânzătorului la încheierea contractului. Din acest motiv. Casa Română de Compensaţie a stabilit pentru opţiuni un sistem de marje deosebit de avantajos. În schimb. acesta. Astfel. Pierderea cumpărătorului se limitează la prima plătită. Avantajele opţiunilor Opţiunile sunt instrumente financiare folosite cu succes de operatorii de pe pieţele bursiere dezvoltate deoarece ele oferă oportunităţi multiple. moment din care ea devine un 4 . în schimbul primei plătite este obligat să îndeplinească contractul aşa cum doreşte cumpărătorul.schimbului.cumpărătorii pot obţine câştiguri nelimitate. Cel mai important avantaj al opţiunilor este acela că. cumpărătorilor de opţiuni nu li se solicită marje până în momentul exercitării opţiunii.cel al pierderii primei plătite iniţial .

5 . Astfel. În acest fel. ar trebui să plătească. Fermierul poate cumpăra 10 tone de grâu pentru 1350 de euro dar. va creşte şi preţul grâului. De obicei. acelaşi fermier ia în calcul şi posibilitatea ca preţul grâului să se menţină la acelaşi nivel. dacă cumpărătorul opţiunii decide exercitarea acesteia. de a cumpăra activul suport până la scadenţă. în schimbul primei CALL plătite vânzătorului la încheierea contractului. În acelaşi timp însă. în plus. Din punct de vedere al drepturilor pe care le conferă. valoarea opţiunilor CALL creşte în măsura în care creşte şi valoarea activului suport. opţiunile sunt de două tipuri: opţiuni call şi opţiuni put. la preţul de exercitare. vânzătorului unei opţiuni i se solicită o marjă iniţială cu 150. Opţiunile CALL dau cumpărătorului dreptul. sau chiar va scădea. opţiunile CALL acţionează ca o garanţie. în acest caz. în consecinţă.contract al pieţei suport cu toate drepturile şi obligaţiile aferente. Vânzătorul opţiunii CALL are obligaţia de a vinde activul suport. Se consideră următorul exemplu: presupunem că în luna iunie grâul se vinde cu 135 euro / tonă. Vânzătorii de marje sunt şi ei avantajaţi în ceea ce priveşte sistemul de marje. dar nu şi obligaţia.000 lei mai mică decât marja iniţială necesară pentru deschiderea unei poziţii pe piaţa futures a indicelui BET(ROL). Un fermier consideră că inflaţia poate creşte simţitor în următoarele luni şi.

preţul de exercitare – 145 euro / tonă.mărimea contractului – 10 tone. Presupunem că la data la care el adoptă această decizie. asigurare. pentru 70 de euro. se menţine şi preţul grâului. Dacă ar fi ales să exercite opţiunea ar fi pierdut 100 de euro (135*10145*10). fermierul poate cumpăra o opţiune care îi dă dreptul să cumpere 10 tone de grâu la 145 de euro / tonă. depozitare. fermierul va lăsa opţiunea să expire. fermierul poate decide cumpărarea unei opţiuni. Dacă inflaţia va creşte şi preţul grâului va ajunge la 155 euro / tonă în noiembrie. Opţiunile PUT dau cumpărătorului dreptul. data expirării: noiembrie. Fermierul cumpără opţiunea şi aşteaptă să vadă cum va evolua preţul. Astfel. Vânzătorul opţiunii PUT are obligaţia de a cumpăra activul suport dacă cumpărătorul opţiunii decide 6 . pierzând astfel numai 70 de euro.pentru: stocare. la preţul de exercitare. dobânzi etc. în schimbul primei PUT plătite vânzătorului la încheierea tranzacţiei. fermierul îşi exercită opţiunea şi cumpără cele 10 tone la preţul de 145 de euro. peste patru luni. de a vinde activul suport al contractului până la scadenţă. apoi îl vinde cu 155 de euro şi obţine un profit de 30 de euro(155*10-145*10-70). . În această situaţie. contractul are următoarele caracteristici: .costul opţiunii (prima) – 70 euro (7 euro / tonă). Dacă inflaţia rămâne la acelaşi nivel. dar nu şi obligaţia.

a unei opţiuni de tip Call. Astfel. În iulie preţul porumbului este de 140 de euro / tonă. fermierul are dreptul să vândă în octombrie 10 tone de porumb cu preţul de 130 de euro / tonă. cu următoarele caracteristici: mărimea contractului: 10tone. să obţină minim 120 de euro / tonă. preţul de exercitare 130 euro / tonă. prag ce îi asigură continuarea activităţii. Dacă din preţul de 130 se scad cei 8 euro. dacă porumbul este vândut pe piaţă cu un preţ mai mic de 130de 7 . doreşte să profite de eventuala creştere a preţului dar. În acelaşi timp. El are posibilitatea să vândă porumbul fie în iulie. în luna iulie. iar fermierul este îngrijorat de posibilitatea scăderii preţului la 130 de euro în luna octombrie. în acelaşi timp. a cărei recoltare urmează să se facă în luna octombrie. data expirării octombrie. Pentru 80 de euro. Se presupune că în luna iulie un fermier dispune de o anumită producţie de porumb. În aceste condiţii. fermierul observă influenţele climatice nefavorabile în regiunile învecinate şi ajunge la concluzia că şansele de creştere a preţului sunt însemnate. fie în octombrie. rezultă un preţ de 122 de euro / tonă. fermierul îşi va vinde porumbul pe piaţa locală şi va lăsa opţiunea să expire. costul opţiunii (prima) 80 de euro (8 euro / tonă).exercitarea acesteia. superior valorii de 120. Fermierul recurge la cumpărarea. acest tip de opţiuni se aseamănă cu poliţele de asigurare. Dacă porumbul se vinde în octombrie la un preţ mai mare de 130 de euro / tonă.

ambii parteneri vor avea o poziţie specifică în legătură cu activul suport.euro. o opţiune neputând să o compenseze pe cealaltă. dar. fermierul îşi va exercita opţiunea de a vinde porumbul cu 130 euro. Cei 8 euro / tonă nu numai că îi oferă dreptul să “îngheţe” preţul. Opţiunile de tip CALL şi respectiv PUT sunt contracte diferite şi distincte. Exercitarea opţiunii este decisă numai de cumpărător. Fiecare opţiune CALL are un cumpărător şi un vânzător. • compensarea poziţiei. fiecare opţiune PUT are un cumpărător şi un vânzător. în acelaşi timp. Compensarea poziţiei reprezintă cea mai importantă metodă de închidere a 8 . În condiţiile când o poziţie este executată. aceste contracte se pot vinde sau cumpăra la fel cum se pot vinde şi cumpăra orice activ financiar. Un cumpărător nu are obligaţia să deţină opţiunea până în momentul expirării. • lăsarea opţiunii să expire. obligaţiunile sau mărfurile. cumpărătorul poate alege una din cele trei posibilităţi: • exercitarea opţiunii. Odată ce opţiunea a fost cumpărată. şi invers. Deci. îi oferă un interval de timp necesar unei analize referitoare la evoluţia preţurilor. ele putând fi tranzacţionate la bursă la fel ca şi acţiunile.

Lăsarea opţiunii să expire. Tranzacţiile cu opţiuni au apărut pentru a răspunde necesităţilor tot mai diversificate şi complexe ale agenţilor 9 . În schimb. pot pierde doar prima iniţial plătită. compensate şi nu exercitate înainte de expirare. pentru închiderea poziţiei este necesară cumpărarea unei opţiuni CALL sau PUT. persoana respectivă poate recupera valoarea de moment a opţiunii şi poate evita orice costuri sau riscuri asociate exercitării opţiunii. Profitul sau pierderea aferente tranzacţiei este diferenţa dintre prima plătită. De aceea.unei poziţii. chiar şi opţiunile care au valoare sunt. când se vinde opţiunea minus comisioane şi taxe de bursă. pentru a încasa prima şi pentru a profita că opţiunea nu este în bani şi va fi lăsată să expire de către cumpărător. la expirare cumpărătorul nu obţine profit. deoarece opţiunea nu are valoare. adică a compensării poziţiei înainte de data expirării. Aceştia. participanţii la bursă preferă să vândă opţiuni. de regulă. acesta poate închide poziţia prin vânzarea opţiunii (CALL sau PUT) identice cu opţiunea CALL sau PUT cumpărată iniţial. dacă tranzacţia iniţială a fost vânzarea unei opţiuni (CALL sau PUT). până la expirare. Dacă cineva cumpără iniţial o opţiune. De aceea. când se cumpără acţiunea şi prima plătită. Prin această metodă. În condiţiile în care opţiunea nu este în bani.

pe piaţă. Opţiunile sunt instrumente flexibile deoarece.economici. Acest risc este reprezentat de prima pe care cumpărătorul o plăteşte în momentul tranzacţionării opţiunii. Un investitor poate construi pe piaţa de opţiuni poziţiile care se potrivesc cu preferinţele sale de risc şi rentabilitate. dacă el iniţiază cele mai adecvate poziţii şi estimările lui se vor dovedi a fi corecte. În condiţiile în care volumul tranzacţiilor pe piaţa bursieră creşte. Ele pot fi utilizate atât în scopuri speculative. Acest lucru poate fi realizabil în condiţiile în care lichiditatea pieţei opţiunilor este ridicată. La fel ca şi pe piaţa futures. indiferent dacă opţiunea este de tipul CALL sau de tipul PUT. Opţiunea este un contract tranzacţionat la termen. cumpărătorii şi vânzătorii de contracte cu opţiuni îşi pot închide poziţiile prin operaţiuni de offset. cumpărătorul de opţiuni îşi menţine şansele de a obţine profit. cât şi de management al riscului. indiferent de evoluţia preţurilor. care oferă cumpărătorului ei posibilitatea de a câştiga nelimitat în condiţiile asumării unui risc limitat. ele pot ajuta la realizarea obiectivelor de tranzacţionare şi management al riscului. Opţiunile pot fi utilizate pentru elaborarea unor strategii de hedging deoarece oferă agenţilor economici posibilităţi multiple în 10 . scade sau rămâne la acelaşi nivel.

prin plata unui preţ. Aceste facilităţi sunt obţinute. denumit primă.1999 cu preţul de exercitare de 16. însă. ca urmare a evoluţiei favorabile a preţului.000. oportunităţi de obţinere a unor profituri (de data aceasta în urma unor modificări avantajoase ale preturilor). Cumpărarea unei opţiuni CALL (long call) Exemplu: Un client considera că preţul futures pentru contractul Dolar BRM sept. pentru o data ulterioară.gestionarea riscului. concomitent având şi posibilitatea înregistrării unui profit. cei care tranzacţionează opţiuni în scop de hedging urmăresc stabilirea unui prag (inferior sau superior) în evoluţia viitoare a preţului. un hedger care acţionează pe piaţă cu opţiuni poate stabili un prag inferior în evoluţia preţului (adoptând o poziţie de cumpărare cu opţiuni put) sau un prag superior (adoptând o poziţie de cumpărare în opţiuni call). Comercianţii care încheie tranzacţii futures utilizând strategii de hedging urmăresc fixarea preţului la un anumit nivel. contractele cu opţiuni reprezintă o protecţie substanţiala împotriva fluctuaţiilor nefavorabile ale preţului activului de baza. oferind. Astfel. în acelaşi timp. Spre deosebire de aceştia. Astfel.1999 va creşte şi pentru că nu are suficientă marjă pentru un contract futures decide să cumpere o opţiune CALL – Dolar BRM sept. Prin această tranzacţie îşi limitează pierderea potenţiala doar la prima 11 .

Pierdere: Pierderea cumpărătorului este limitată şi apare în situaţia în care preţul futures scade. In ziua imediat următoare exercitării poate să-şi închidă poziţia futures prin vânzarea unui contract Dolar BRM.700 lei. preţul ajungând la 16. clientul îşi exercita opţiunea. Exercitarea opţiunii CALL face astfel încât să i se deschidă o poziţie de cumpărare la preţul de 16.300. Valoarea pierderii este dată de prima plătită. Preţul de la care se obţine profit: Pentru a se obţine profit trebuie ca marcarea la piaţă în urma exercitării opţiunii să aducă un câştig 12 .000 în contractul futures dolar BRM. pe care trebuie să o plătească. Valoarea profitului este dată de diferenţa dintre valoarea contractului futures la preţul de regularizare şi valoarea contractului futures la preţul de exercitare.100 se câştigă 78. Câştigul net este de 78.000 lei (preţul de regularizare futures este 16.300 lei.500 se câştiga 478.negociată la 21. In exemplul dat pierderea maxima este de 21.250 se câştiga 228. câştigând din marcarea la piaţă 100. iar la un preţ de 16. Profit: Profitul cumpărătorului de opţiune CALL este nelimitat şi apare în situaţia în care preţul futures creşte.100 şi dobândeşte fondurile necesare pentru marja aferentă contractului futures. In exemplul dat la preţul futures de 16. Dacă evoluţia preţului futures confirmă estimările.300 (diferenţa dintre marcarea la piaţă şi prima plătită).700 lei.100). la un preţ futures de 16.300 lei. din care se scade prima plătită.

Se decide să vândă o opţiune CALL –Dolar BRM cu preţul de exercitare de 17.000 lei şi aşteaptă ca evoluţia pieţei futures să confirme estimările făcute.000.mai mare decât prima plătita. dat de prima încasată. Riscul pe care şi-l asuma este foarte mare. iar dacă cursul ajunge la valoarea de 17.000.055 provoacă pierderi care pot fi nelimitate. Obiective: Conservarea primei încasate în situaţia în care preţurile futures se situează sub valoarea de 17. Cursurile peste 17. poate să fie sigur dacă preţul futures nu va depăşi pragul de 17. dar preţul acestui risc. In urma vânzării acestei opţiuni încasează o primă negociată în valoare de 55.000. 13 . In exemplul dat preţul minim de la care se obţine profit este 16.7.055 prima încasată se anulează.021. Preţurile peste această valoare atrag după ele exercitarea opţiunilor din partea cumpărătorilor şi provoacă pierderea din marcarea la piaţa a poziţiei futures luată de acest client care a vândut opţiunea şi căruia i se va iniţia o poziţie futures la un preţ sub preţul de regularizare. Orice creştere a cursului peste această valoare provoacă o pierdere de 1.000 lei. Vânzarea unei opţiuni CALL (short call) Exemplu: Un client consideră că preţul futures nu va mai creşte şi primele oferite pentru opţiunile CALL o să scadă.

In exemplul dat profitul maxim este de 55.000 lei din marcarea la piaţă este suportată integral din prima încasată.000 lei.la un preţ de regularizare futures de 17. Pentru că nu este ferm convins de certitudinea acestei tendinţe decide să nu intre cu poziţie în futures şi se hotărăşte sa cumpere o opţiune PUT-EURO BRM sep. La un preţ de 17.054.100 pierderea din marcarea la piaţă este de 100.Profit: Profitul este limitat la valoarea primei încasate.000 lei.000 lei. iar la un preţ de regularizare futures de 17. estimează o scădere a preţului.055 pierderea de 55. Cumpărarea unei opţiuni PUT (long put) Exemplu: Un client. Chiar dacă preţul futures este cuprins între 17.250 pierderea netă este de 205. La preţul de exercitare 17.054 pierderea din marcarea la piaţă (maxim 54. În cazul în care preţul futures curent creşte prima plătită 14 . Pierdere: Pierderea este nelimitată şi apare la preţuri futures peste 17.000 lei (pierderea din marcare minus prima încasată). În exemplul dat la un preţ de regularizare futures de 17.000 şi 17.000. Preţul de la care se obţine profit: Preţul maxim la care se obţine profit este de 17.100.000 lei) este suportată din primă..500 pierderea netă este de 445. în urma analizării tendinţei preţului în piaţa futures la contractul EURO-BRM dec.000 lei rezultând o pierdere netă de 45.

050 clientul câştigă 50.100.100. Profit: Profitul este nelimitat şi apare în situaţia în care preţul de regularizare futures scade sub 17. iar dacă preţul de 15 . Pentru cei ce se situează pe o poziţie asemănătoare în privinţa rezultatelor analizei pieţei. când exercitarea opţiunii face ca acestui client să i se iniţieze o poziţie de vânzare futures la preţul de 17.000 lei din marcarea la piaţă. La exercitare. Din acest moment clientul poate trece la obţinerea de fonduri pentru acoperirea marjei futures şi să aştepte momentul exercitării opţiunii. deci să crească prima.pentru această opţiune este mică. Obiective: Cumpărarea unei opţiuni PUT este mai puţin riscantă decât vânzarea unui contract futures deoarece o creştere a cotaţiei futures nu provoacă pierderi din marcarea la piaţă şi pierderea maximă este dată de prima plătită. Dacă preţul de regularizare este 17.800 lei. se recomandă cumpărarea de opţiuni “la bani” sau chiar “în afara banilor” deoarece pot fi mai ieftine. clientului i se va anula poziţia în opţiunea PUT şi i se va iniţia o poziţie de vânzare futures. În momentul în care preţul de regularizare futures scade sub preţul de exercitare aceste opţiuni încep să capete valoare intrinseca şi. reuşind să prindă un preţ de 27. Obţinerea profitului este valabilă în cazul în care preţul de regularizare futures se situează sub preţul de exercitare.

090.regularizare este 17. o să rămână la acest nivel sau poate chiar vor creşte puţin.500 sau vânzând o opţiune PUT-Dolar BRM iun. Pierdere: Pierderea este limitata la prima plătită în momentul înregistrării tranzacţiei. Preţul de la care se obţine profit: Se observă faptul că prima plătită de 27. Această convingere poate să aducă profit cumpărând un contract futures Dolar BRM la 15. În situaţia în care preţurile de regularizare futures se situează peste valoarea de 17.800 lei.800 lei trebuie recuperată pentru a înregistra un profit net pozitiv.550. Câştigul din marcarea la piaţă.072.. Prima încasată de vânzător este de 60.500 din piaţa futures Dolar BRM iun. cu preţul de exercitare de 15. rezultat în urma exercitării opţiunii trebuie să fie mai mare şi se înregistrează la preţuri de regularizare futures sub 17.500 lei.5 lei 16 . deşi a avut o evoluţie în scădere. Vânzarea unei opţiuni PUT este mult mai profitabilă deoarece dacă preţurile rămân la aceste nivel prima încasată poate acoperi un profit echivalent unei oscilaţii de 60.000 lei.2. câştigă 10.100 cumpărătorul nu-şi exercită opţiunea rămânând cu pierderea de 27. adânc în bani. Vânzarea unei opţiuni PUT (short put) Exemplu: Un client consideră că preţul de regularizare de 15. Pe măsură ce preţurile de regularizare futures scad profitul este tot mai mare.

Pierdere: Pierderea este nelimitată şi apare la preţuri de regularizare futures sub valoarea de 15.15.550 şi din marcarea la piaţă a acestei poziţii să piardă să piardă 20.489.490 aceeaşi procedura face ca pierderea din marcarea la piaţă să fie de 60.530 cumpărătorul opţiunii PUT de la care a primit prima îşi exercita opţiunea obligându-l pe vânzător să ia poziţie de cumpărare futures la preţul de exercitare de 15. Vânzătorul unei opţiuni este obligat să urmărească evoluţia pieţei pentru a reacţiona prompt în situaţia în care cotaţia futures scade. Obiective: Vânzătorul unei opţiuni PUT ia această poziţie pentru a conserva prima încasată de 60.000 lei. Dacă preţul de regularizare futures este de 15.549. Profitul net este maxim la preţuri de regularizare futures peste preţul de exercitare (ex.500 lei să-i mai rămână doar 40. Profit: Profitul este limitat şi este reprezentat de prima încasată.000 lei.490 şi 15.550) şi începe să scadă la preţuri de regularizare cuprinse între 15. Riscul asumat este identic cu cel aferent poziţiei de cumpărare futures iar marja este aceeaşi. La un preţ de 17 .a preţului de regularizare futures. vânzătorului rămânându-i din prima primită un profit net doar 500 lei.500 lei. Dacă preţul de regularizare este de 15.500 lei în speranţa că preţul de regularizare futures se va situa undeva peste preţul de exercitare al opţiunii. ceea ce face ca din prima de 60.

lichiditatea acestui tip de contract este foarte mică în prezent.se pot pierde toţi banii investiţi în numai câteva zile. Operaţiunile cu contracte options pot limita aceste riscuri.490 lei. 18 . ci numai o fracţiune a acesteia). Preţul de la care se obţine profit: Preţul de regularizare futures de la care se obţine profit net este de minim 15. Riscul tranzacţiilor cu instrumente derivate este foarte mare.500 lei.300 lei pierderea netă este de 189. spre exemplu) va creşte gradul de atractivitate a acestora.000 lei ceea ce duce la o pierdere netă de 39. cu condiţia ca aceste operaţiuni să se deruleze în urma unui studiu atent şi unei analize riguroase. Diversificarea în viitor a acestor operaţiuni (prin introducerea opţiunilor pe acţiuni.regularizare de 15450 pierderea din marcarea la piaţă este de 100. Trebuie reţinut că gradul de risc este foarte mare . iar dacă preţul de regularizare este de 15. Operaţiunile cu contracte futures pot aduce câştiguri spectaculoase. Lucrul în marjă nu este însă un dezavantaj pentru acest tip de operaţiuni. însă. existând cazuri în care pierderea poate depăşi suma investită. datorită faptului că se lucrează în marjă (nu se plateşte valoarea integrală a contractului.500 lei. întrucât câştigurile obţinute pot fi de asemenea foarte mari.

Ancuţa Mărculescu. futures and other derivates Totul despre futures şi opţiuni Riscul în afaceri şi hedgingul bursier 19 . John Teodor. Jacob Hull. Serghei Ziarul Financiar Bursa Piaţa Financiară Piaţa contractelor futures Options.BIBLIOGRAFIE: • • • • • • • Burnstein.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful