CUPRINS 1. REZUMAT..........................................................................2 1.1. DESCRIEREA PIEŢEI ŞI A ROLULUI FIRMEI......3 1.2. PRODUSELE CE URMEAZĂ A FI OFERITE DE NOUA FIRMĂ ...........................................................

............6 1.3.ECHIPA DE CONDUCERE ..........................................6 1.4. PREZENTAREA DATELOR FINANCIARE LA FIRMA S.C. ELDA S.A.......................................................10 1.5.SUMA NECESARĂ A FI ÎMPRUMUTATĂ ŞI MODUL DE FOLOSIRE ŞI RESTITUIRE A BANILOR ................................................................................................12 2. ISTORICUL FIRMEI S.C. „RIGA PAN” S.A..............13 2.1. DATA ÎNFIINŢĂRII....................................................13 2.2 SCOPUL FIRMEI S.C. „ RIGA PAN „ S.A................15 3. DESCRIEREA GENERALǍ A AFACERII .................16 3.1 OBIECTIVE. STRATEGIE. TACTICI.......................16 3.2 STRUCTURA PERSONALULUI................................17 3.3 COMPETIŢIA................................................................19 4. STRATEGIA.....................................................................19 5.DESCRIEREA PRODUSELOR ŞI MODUL DE FOLOSIRE...........................................................................21 5.1 CICLUL PRODUSELOR..............................................21 5.2 DESCRIEREA CLIENŢILOR ŞI A SURSELOR DE APROVIZIONARE..............................................................23 5.3 SCHIŢA DE AMPLASARE A FIRMEI......................24 5.4 METODA DE PRODUCŢIE FOLOSITĂ...................25 6. STRATEGIA DE MARKETING...................................26 6.1 PIAŢA..............................................................................26 6.2 AVANTAJELE FIRMEI...............................................26 6.3 PIAŢA ŢINTĂ................................................................27 6.4 SEGMENTAREA PIEŢEI ŢINTĂ...............................27 7. INFORMAŢII FINANCIARE........................................29
.......................................................................................................................................................................................29

CALCULE PREVIZIONARE PE 3 ANI..................................................................................................................29 Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de dezvoltare într-un mediu concurenţial. De asemenea, analiza financiară face obiectul preocupărilor externe ale partenerilor economici şi financiarbancari, pentru fundamentarea unor posibile acţiuni de cooperare cu respectiva întreprindere. Atât analiza pe plan intern, cât şi cea externă au ca obiectiv determinarea rentabilităţii şi a riscului şi, în final, a valorii întreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul, contul de rezultate şi anexa la bilanţ..........................................................................................................29

1..............................................................................................32 IMOBILIZĂRI NETE (FĂRĂ AMORTIZĂRI) = ..........32 IMOBILIZĂRI NECORPORALE +..................................32 IMOBILIZĂRI CORPORALE +.......................................32 IMOBILIZĂRI FINANCIARE +.......................................32 CREANŢE > 1 AN...............................................................32 5.784.266................................................................................32 6.939.784................................................................................32 6.924.162................................................................................32 2..............................................................................................32 ACTIVE CIRCULANTE =.................................................32 8.466.919................................................................................32 11.196.048..............................................................................32 14.519.519..............................................................................32
.......................................................................................................................................................................................32

1. REZUMAT

1.1. Descrierea pieţei şi a rolului firmei
În ultimii ani, concurenţa în domeniul produselor de panificaţie a crescut vertiginos. Datorită ciclului foarte scurt de fabricaţie al acestor produse şi a cererii relativ stabile, întreprinzătorii privaţi au preferat să investească în domeniu, astfel încât în prezent există în judeţul Iaşi 176 de brutării, din care mai mult de jumătate în municipiul Iaşi. Piaţa S.C. „RIGA PAN” S.A. reprezintă spaţiul economico – geografic unde ea este prezentă cu produsele sale, cu prestigiul şi influenţa sa. Societatea produce şi comercializează anual pe piaţa internă peste 7000 de tone de făină de diverse tipuri, 3000 de tone de pâine în diverse sortimente şi 35 de tone de produse de patiserie. Piaţa căreia i se adresează S.C. „RIGA PAN” S.A. are un caracter local pe de o parte şi tradiţional pe de altă parte. Geografic această piaţă e localizată în oraşul Iaşi, iar din punct de vedere al componenţei este o piaţă tradiţional universală Societatea realizează vânzări prin reţeaua de magazine RIGA PAN de pe raza municipiului Iaşi şi prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distribuţie vânzarea se face pe bază de comenzi ferme şi contracte. Reţeaua de distribuţie era constituită în 1993 din 17 magazine proprii de desfacere. Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul maşinilor speciale pentru pâine, aflate în dotarea societăţii. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea corespundeau perfect nevoilor de distribuţie a produselor, în prezent scăderea producţiei a redus eficienţa utilizării lor, făcând de dorit utilizarea unor maşini mai mici. În 1999 numărul magazinelor proprii a crescut la 21, două treimi din acestea fiind dotate cu vitrine frigorifice pentru păstrarea alimentelor. Toate

magazinele au fost dotate cu case de marcat şi cântare electronice. Personalul este calificat şi bine pregătit pentru a asigura un comerţ civilizat. Magazinele primesc, gestionează şi vând produsele. Actele întocmite în magazine sunt predate biroului financiar-contabil, iar numerarul încasat se predă zilnic la casierie, putând fi utilizat chiar în ziua următoare în scopurile stabilite de societate. Criteriile de selecţie a modalităţii de distribuţie se bazează pe următoarele: plata imediată; volumul comenzii; relaţia anterioară.

Contractele de livrare practicate de S.C. RIGA PAN S.A. în calitate de furnizor conţin prevederi asiguratoare referitoare la: - documentele şi modalităţile de plată; - recepţia mărfii la sediul firmei; - garanţie; - răspunderea contractuală. S.C. RIGA PAN S.A. a participat la o licitaţie organizată de S.C. ELDA PAN S.A. Iaşi în decembrie 2002, achiziţionând întreaga afacere ( prin contractarea de credit bancar ): - o moară de grâu; - un atelier de panificaţie; - o patiserie – pizzerie; - 17 magazine de desfacere a produselor alimentare. Vânzările S.C. ELDA PAN S.A. se desfăşurau sub următoarele forme: - vânzări en gros – 25%; - vânzări cu amănuntul – 33%; - vânzări prin reţeaua proprie de magazine – 42%. Evoluţia vânzărilor zilnice este prezentată în tabelul următor:

VANZARILE MEDII ZILNICE
1998 Vanzari anuale Vanzari zilnice valori nominale valori actualizate Rata inflatiei 17576 123291 60,00% 25281 140745 26,00% 40005 78534 57,50% 34251 47864 151,40% 10263 31253 40,60% 6415370 1999 9227704 2000 14601927 2001 31936570 2002 7243163

VANZARILE MEDII ZILNICE 150000 100000 50000 0
98 99 00 01 19 19 20 20 20 02

valori nominale valori actualizate

Cifra zilnică a vânzărilor a înregistrat o tendinţă de creştere în primii 2 ani. În termeni reali, evoluţia a fost ascendentă în perioada 1998- 1999 şi descendentă în perioada 2000-2001. Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul maşinilor speciale pentru pâine, aflate în dotarea societăţii. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea corespundeau perfect nevoilor de distribuţie a produselor, în prezent scăderea producţiei a redus eficienţa utilizării lor, făcând de dorit utilizarea unor maşini mai mici. În 1999 ea deţinea o treime din piaţa de desfacere a produselor de panificaţie din judeţ, această cotă este în prezent de aproximativ 20%. Această evoluţie s-a suprapus pe o scădere generală a consumului, ceea ce a determinat şi reducerea producţiei unităţii. Datorită scăderii producţiei unităţii, firma S.C. RIGA PAN S.A. va prelua această afacere.

Echipa de conducere Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere care decide asupra activităţii societăţii şi adoptă politica economică şi comercială.).3. Consiliul de Administraţie este condus de un preşedinte. saleuri – vrac.).). caracterizate printr-o cerere puţin elastică în raport cu preţul.).).). colac moldovenesc (1 kg/buc.800 kg/buc. Societatea este administrată de Consiliul de Administraţie.050 kg/buc. Produsele ce urmează a fi oferite de noua firmă În urma realizării unor chestionare.2. minipateuri cu brânză – vrac. batoane cu lapte (0. 1. care are şi calitatea de director general.1. ceea ce a determinat o scădere mai puţin accentuată a consumului în condiţii de inflaţie. colăcei moldoveneşti (0. produsele cele mai căutate de clienţi sunt: - făina albă tip 650. cozonac cu stafide şi cacao (0. pateuri (0. . compus din 7 persoane alese de Adunarea Generală a Acţionarilor pe o perioadă de patru ani. franzela “Pariziana” (0. făina albă tip 480. tărâţe. gris.100 kg/buc. - - Se remarcă faptul că ponderea cea mai mare o au produsele alimentare de bază.500 kg/buc.400 kg/buc. minipateuri cu ciuperci – vrac. franzela “Neptun” (0.1 kg/buc.).

C. definite în fişa postului. • asigură respectarea normelor de tehnică a securităţii şi protecţia muncii. Directorul economic (şeful direcţiei economice) are în subordine următoarele compartimente:  biroul financiar-contabilitate-preţuri. • ia măsuri pentru elaborarea si respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire la programarea. are 230 de angajaţi.A. ia măsuri împotriva celor care nu le respecta. pregătirea şi urmărirea producţiei. S. cu funcţii şi calificări corespunzătoare.  Directorul tehnic este conducătorul direcţiei producţie. Compartimentul comercial are atribuţiile: .  Directorul general al societăţii este ajutat de directorul executiv tehnic şi de directorul executiv economic. • răspunde de activitatea de organizare a producţiei şi muncii în scopul creşterii productivităţii muncii. COMPAN S. având următoarele atribuţii: • asigură desfăşurarea activităţii compartimentelor funcţionale din subordinea sa în scopul realizării programelor de producţie si a reparării dotării. formată din trei membri aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor. reducerii costurilor. Compartimentul activităţii de producţie este subordonat directorului general şi îndrumă. conduce şi răspunde de activitatea de producţie.  biroul aprovizionare.Gestiunea societăţii este verificată Comisia de Cenzori.  oficiul de calcul. creşterii rentabilităţii şi beneficiului societăţii.

. asigura analizele economice pe secţii privind realizarea veniturilor şi cheltuielilor şi îndeplinirea sarcinilor de către conducere.• asigură fundamentarea propunerilor pentru organigrama unităţii. • elaborează planul de prestaţii. schemei de personal. • asigura contractele pentru prestaţii.. a veniturilor şi cheltuielilor pentru activitatea de baza şi a altor activităţi. a tarifelor pentru prestaţii etc. a atribuţiilor fiecărui sector de activitate. întocmeşte facturi pentru activitatea de bază. venituri şi cheltuieli al unităţii pe structuri şi activităţi (de bază şi alte activităţi).

calcul CFG.D.PR Achiziţii-prestări măciniş grâu BIROU A.C. C.Magazii Vânzări.T.PREŞEDINTE VICEPREŞEDINTE CONTABIL ŞEF DIRECTOR TEHNIC Moara Atel. mecanic PSI Prot.T.ADUNAREA GENERLĂ A ACŢIONARILOR CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE DIRECTORUL GENERAL . secret Cont Fin Of. juridic Paza Adm.C.3 Pizza At. muncii PIS Of.Magazii Parc Auto 100 102 103 104 105 106 107 110 111 112 113 114 115 116 122 124 131 132 138 322 PIZZA . Transporturi Comerţ Magazine Aprovizionare . Lab.

nominale val.actualizate Rata inflatiei 1217121 6351581 60.4.1.40% 4.A.60% 1134823 95890 13592 1999 1569744 124152 49013 2000 1896960 105205 41099 2001 328965 2002 47386 5583800 3415143 715929 1019403 EVOLUTIA PROFITULUI CURENT 8000000 6000000 4000000 2000000 0 1998 1999 2000 2001 2002 val. EVOLUTIA PROFITULUI CURENT 1998 Profitul din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Profit curent val.C.00% 1961066 5156905 57.00% 1644883 6812594 26. ELDA S.50% 5196836 2443126 5435890 2443126 151.actualizate . nominale val. Prezentarea datelor financiare la firma S.

EVOLUTIA PROFITULUI NET 1998 Profitul curent Rezultat exceptional Impozit pe profit Profit net val.actualizate .50% 5175712 1311874 7277051 1311874 151.actualizate Rata inflatiei 1197158 8397561 60.00% 1816276 6419962 57. nominale val.40% 40.60% 1217121 -19963 0 1999 1644883 -22245 0 2000 1961066 -144790 0 2001 -21124 0 2002 -284488 846764 5196836 2443126 EVOLUTIA PROFITULUI NET 10000000 8000000 6000000 4000000 2000000 0 1998 1999 2000 2001 2002 val.00% 1622638 9033432 26. nominale val.

070 sau 71. 0 diurne 2. 2. ELDA S.000 0 0 40.A. Altele cheltuieli de 26.1. Chirii ale clădirii 0 şi/sau echipamentelor 2.2.197 0 personalul 2.1.500 În natură În (EURO) 136.3.C.5.242 din care: Contribuţia Contribuţie proprie publică (EURO) 62. 241.000 0 0 0 . Echipamente 1.3.570 71-475 0 0 (EURO) 42.242 1.500 0 38.4. Cheltuieli cu 0 0 0 0 0 0 0 188.742 0 0 0 0 26.500 numerar renovarea clădirilor 1.475 52.)= 241 242ε COSTURI Costuri totale (EURO) Costuri ale proiectului. Materii prime şi 40. cazare. Cheltuieli directe 2. Investiţii 1.Suma necesară a fi împrumutată şi modul de folosire şi restituire a banilor Suma necesară a fi împrumutată pentru dezvoltarea noii afaceri( S.1.2.197 investiţii SUB-TOTAL 1. Construcţia 91. Deplasări.

500 0 Alte 12. RIGA PAN S.1. Societatea nu are filiale sau sucursale în ţară sau străinătate. Rezerva (max. Cheltuieli 52. ISTORICUL FIRMEI S. „RIGA PAN” S. 5%) 0 din buget COSTURI TOTALE 241. Promovare 2.C.500 0 0 0 0 finanţate beneficiar exclusiv 4.materiale 2. a luat fiinţă în decembrie 1992.6.7. Consumabile şi alte 0 achiziţii 2. are forma juridică de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi statutul ei.A.500 cheltuieli 0 10. Data înfiinţării S.500 ALE PROIECTULUI 2.000 0 0 0 42.5. 2.242 42.242 0 0 0 62. Este persoană juridică română. . directe SUB-TOTAL 2 3.500 eligibile 0 de 10.000 0 0 0 2.500 136.A. C.

concesionate sau în locuri special amenajate – pieţe.537.215. Capitalul social actual este de 2. licitaţii.000 lei. str. ipotecă.A.132 la 1. rulote. c. S. prin tonete. De la înfiinţare până în prezent numărul acţionarilor a scăzut de la 2. reprezentanţă).C. operaţiuni de import-export. operaţiuni specializate de comerţ exterior (leasing. intermediere. divizat în 125. precum şi oricare alt gen de servicii de comerţ exterior. lohn. târguri precum şi în sistem ambulant. gaj. Capitalul social iniţial al societăţii a fost de 78. . cooperare.052. 26. inclusiv aprovizionarea şi importul pentru producţie şi desfacere pe piaţa internă şi externă a produselor obţinute prin prelucrarea industrială a cerealelor.643 acţiuni cu o valoare nominală de 5000 lei. produse şi servicii.401 lei fiecare. comercializarea cu ridicata şi amănuntul a produselor şi mărfurilor alimentare şi nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau închiriate. . prestări de servicii în domeniul: .. producţia.Sediul societăţii este în Iaşi. Şoseaua Păcurari nr.intermedieri mobiliare şi imobilare în sistem de comision sau consignaţie şi reprezentanţă comercială.144 acţiuni a 16. automagazine şi altele de acest fel. exclusiv cele prevăzute la punctul a. are codul fiscal R3911847 şi este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J22-464-1993. a produselor de panificaţie şi pastelor făinoase. barter. d.transportul de mărfuri şi persoane în trafic intern şi internaţional.C.000 lei. depozit. b.. RIGA PAN S.A. - intermedieri şi cumpărări de active şi acţiuni de către acţionarii S. Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de: a. fiind împărţit în 15. . magazine.RIGA PAN S.318 datorită concentrării deţinerilor de acţiuni.

material rulant.intermedierea cumpărării de active şi acţiuni de către acţionarii salariaţi şi îi reprezentarea acestora faţă de terţi în astfel de acţiuni. Putem obţine acest lucru prin dezvoltarea promptă a . privilegii sau orice avantaj asupra sau în legătură cu orice proprietăţi şi orice construcţii. maşini. f. diferenţiate în funcţie de conţinutul în cenuşă şi substanţe minerale. - cele 21 magazine de desfacere a produselor alimentare sunt răspândite în tot oraşul. magazine. închiria sau a dobândi prin alte mijloace şi de a obţine orice fel şi orice drepturi. instalaţii. cumpărarea de active şi acţiuni. capacităţi de producţie. a ajuns prin modernizări succesive la o capacitate de măciniş de 124 de tone în 24 de ore. Concesionarea de terenuri arabile şi creditarea proprietarilor de terenuri pentru producţia de cereale. Baza materială a societăţii este compusă din următoarele active principale: - o moară de grâu – construită în 1912. Scopul firmei este de a produce şi comercializa produsele de panificaţie proprii.. e. mijloace auto şi orice proprietate imobiliară sau drepturi de orice fel. având dreptul de a cumpăra. locuinţe. În realizarea obiectului de activitate societatea comercială efectuează orice alte operaţiuni privind dezvoltarea. Aspirăm să dobândim o reputaţie pe piaţă ca fabricant şi distribuitor de produse de panificaţie.C. utilajele sunt de provenienţă românească (15 valţuri tip Topleţ) şi turcească (umidificatoare. depozite.A. În urma procesului de măcinare se pot obţine toate tipurile de făină. motoare. modernizarea şi exploatarea capacităţii de producţie.2 Scopul firmei S. ateliere. maşini de gris). 2. echipamente. „ RIGA PAN „ S. clădiri.

Pentru a ne atinge obiectivul. Tactici Produsul fabricat şi oferit de firmă fiind un produs final. înţelegerea clară a tendinţelor şi nevoilor de pe piaţă. conducerea va pune accentul. are nevoie de capital. Produsele firmei vor ti distribuite direct consumatorului.1 Obiective. reieşind din costurile de producţie şi din alte cheltuieli. comercializare şi îmbuteliere inovatoare şi profitabile. Preţurile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor. preţul convenabil. Strategie. talent managerial. Clienţii potenţiali ai întreprinderii sunt persoanele de toate vârstele. în primul rând. Pentru ai determina pe clienţii să cumpere produsele fabricate de întreprindere. foi volante.C. facilităţi mai mari şi mai eficiente. Reclama produselor va fi efectuată prin intermediul reţelei mass-media. S. 3.A. va fi realizat pe piaţă consumatorului şi este orientat persoanelor de toate vârstele.produselor. pe calitatea deosebită a serviciilor prestate. DESCRIEREA GENERALǍ A AFACERII 3. RIGA PAN S. standuri luminescente şi pe automobilele care livrează produsele firmei .

aceasta se prezintă ca în tabelul următor: .7 100 STRUCTURA PE COMPARTIMENTE Ateliera moara 10% 7% 2% 29% 5% 29% 18% Atelier panificatie Atelier Patty-Bar Compartimentul comert Birou financiar-contabil Compartiment transport Personal auxiliar Din tabel se poate remarca ponderea importantă a personalului care lucrează în cadrul compartimentelor de producţie şi comercializare.8 8.2 29.4 2.2 Structura personalului Structura personalului pe compartimente era la 31. BIROURI SI COMPARTIMENTE Ateliera moara Atelier panificatie Atelier Patty-Bar Compartimentul comert Birou financiar-contabil Compartiment transport Personal auxiliar TOTAL SALARIATI NR.12.1 5.2 31. În ceea ce priveşte structura personalului în funcţie de gradul de calificare. care au un rol esenţial în activitatea societăţii.2002 următoarea: ATELIERE. SALARIATI 41 67 11 66 5 16 24 230 PONDERE 19.6 3.3.

ingineri tehnologi II. economisti III.CATEGORIA DE PERSONAL Muncitori calificati Muncitori necalificati Personal studii medii Personal studii superioare din care: I. jurist TOTAL SALARIATI NR. Această structură de personal este adecvată specificului activităţii societăţii. Structura personalului în funcţie de domeniul de activitate se prezintă astfel: DOMENIUL DE ACTIVITATE Productie Comert TESA TOTAL NUMAR SALARIATI PONDERE 142 65 66 27 22 8 230 100 . SALARIATI 126 22 96 10 4 5 1 230 PONDERE 48 12 37 3 100 STRUCTURA PERSONALULUI DUPA CALIFICARE Muncitori calificati 4% 38% 49% Personal studii medii 9% Personal studii superioare Muncitori necalificati Se remarcă preponderenţa categoriilor muncitori calificaţi (48%) şi personal cu studii medii (37%).

3 Competiţia Selectarea furnizorilor firmei se face pe următoarele criterii: .STRUCTURA PERSONALULUI DUPA DOMENIUL DE ACTIVITATE 8% 27% 65% Productie Comert TESA Se observă preocuparea pentru sporirea ponderii personalului direct productiv. avizare)  oficiul de calcul  (prelucrare.preţul oferit. STRATEGIA Strategia reprezintă acele mutaţii organizaţionale şi manageriale folosite pentru atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei. de gestiune.facilităţile de plată.)  compartimentul financiar-contabil  (verificare.distanţă. . avize etc. . Fluxurile de informaţii sunt următoarele: secţii de producţie/ birou de aprovizionare  (rapoarte de producţie. . centralizare)  compartimentul financiarcontabil  note contabil 3. 4. corelată cu reducerea cheltuielilor administrative. .calitatea produselor.

ceea ce a determinat o scădere mai puţin accentuată a consumului în condiţii de inflaţie. În acelaşi timp. Se remarcă faptul că ponderea cea mai mare o au produsele alimentare de bază. în condiţiile unei rate a inflaţiei ridicate şi ale scăderii veniturilor reale.A. caracterizate printr-o cerere puţin elastică în raport cu preţul. -ridicarea nivelului de deservire post-vânzare.  faţa competitorilor.A. va opta pentru o diversificare a produselor. Unele din produse fac parte din clasa bunurilor Giffen.. ciclul de fabricaţie foarte scurt favorizează adaptarea rapidă a preţurilor de desfacere la variaţiile costurilor materiilor prime. un avantaj potenţial pentru societate. S. concretizată în fabricarea unui nou produs – pizza. RIGA PAN S.C.. Societatea realizează vânzări prin reţeaua de magazine RIGA PAN de pe raza municipiului Iaşi şi prin intermediul unor firme private.Odată cu achiziţionarea firmei S. -stabilirea unii preţ convenabil pentru toate păturile sociale. cererea lor crescând în condiţiile scăderii veniturilor. Cu firmele private de distribuţie vânzarea se face pe bază de comenzi ferme şi contracte. -lărgirea sortimentului produsului. Acest fapt constituie. Pentru păstrarea şi lărgirea poziţiei pe piaţă întreprinderea va adopta o strategie îndreptată spre: - -ridicarea calităţii produsului. o mai mare flexibilitate în relaţiile cu furnizorii. ELDA S. firma poate obţine profituri mai mari. . Ca avantaje ale implementării acestei strategii:  datorită loialităţii clienţilor şi a disponibilităţii lor de a aceeaşi loialitate a clienţilor asigură firmei o poziţie forte în accepta preţuri mai mari.C.

franzela “Pariziana” (0.1 Ciclul produselor Produsele fabricate : - făina albă tip 650. minipateuri cu brânză – vrac.).DESCRIEREA PRODUSELOR ŞI MODUL DE FOLOSIRE 5.).). batoane cu lapte (0. colac moldovenesc (1 kg/buc.). saleuri – vrac. gris. Răcirea si transportarea produselor gata. făina albă tip 480.). Malaxarea aluatului.5.1 kg/buc.100 kg/buc.500 kg/buc.400 kg/buc.). tărâţe. Coacerea.800 kg/buc. colăcei moldoveneşti (0. cozonac cu stafide şi cacao (0. franzela “Neptun” (0. In afara ca acest moment . Divizarea si dospirea aluatului. Procesul tehnologic a producerii pâinii consta din 5 etape principale: - • • • • • Cernerea fainii si pregătirea maielei. pateuri (0. In genere sectorul de panificaţie este caracterizat prin întreprinderi cu procese tehnologice preponderent semi-automatizate. minipateuri cu ciuperci – vrac.050 kg/buc.).

În condiţiile concurentei înalte S. O tehnica nouă pentru conservarea produselor de panificaţie este atmosfera modificată. cât şi de alţi furnizori de mărfuri alimentare. Firma noastră produce pâine din faină de grâu. C. Astăzi aproape 1000 de întreprinderi sunt cumpărători ai noştri. Se utilizează diferite materiale de ambalaj: carton. Toată producţia se fabrică în stricta corespundere cu cerinţele standardelor de stat cu utilizarea componentelor naturale curate biologic. este posibil de a perfecţiona produsele atât in termeni de calitate cât şi durata de păstrare. Este creata baza comercială. Desigur situaţia este diferita pentru brutăriile mici. larg răspândită pentru pâine (dar nu în ţara noastră).contribuie la creşterea flexibilităţii si eficientei producţiei. Dezvoltarea şi perfecţionarea ambalajelor nu este larg răspândită la noi în ţară. biscuiţi. RIGA PAN S. nu numai că a supravieţuit. La întreprindere permanent se caută noi domenii de activitate. un asortiment larg de produse de panificaţie şi covrigărie.A. calitatea ei se verifică permanent de către organele de control corespunzătoare ale ţarii. polipropilena. atât fabricate de către întreprindere. Tehnologii firmei noastre depun toată abilitatea şi experienţa pentru calitatea . diverse tipuri de paste făinoase şi pizza. ce execută cererile pentru partide de producţie cu ridicata. Neajunsurile tehnologice în comparaţie cu practicile internaţionale Prin utilizarea materialelor speciale de ambalare. Pentru comoditatea cumpărătorilor producţia se eliberează în ambalaje. specializate in pâine proaspătă. Împreună cu beneficiarii elaborăm tipuri speciale de ambalaj conform cerinţelor clienţilor noştri. el permite menţinerea standardelor de calitate. produse din gofre. Inovaţiile substanţiale ale întreprinderilor de panificaţie cer modificări ale procesului de producţie. Tehnologia de fabricare a producţiei. dar şi-a stabilit prioritatea sa pe piaţa IAŞULUI.

L.R. Iaşi S. amelioratori făină drojdie amelioratori ulei.L.L.A. Iaşi S. GRSM S. TUDOR S.R. ROMPAN S.L. Iaşi S. sunt următorii: S. Iaşi S.R. ALIMENTARA S. Iaşi S.C.C. Iaşi S.C. TOP CARMIS S.C.C.înaltă şi gustul bun al producţiei noastre de pe masa clienţilor noştri. Iaşi S.L. RADU OLMER S.L. lei lunar) 20 60 40 40 10 pentru 5 .A.R. Iaşi S. FLORIDAN S. COMPAN S.R.2 Descrierea clienţilor şi a surselor de aprovizionare Principalii clienţi ai S.C.R. SIMONA S.C. Iaşi S. PROMPT MIX S. Paşcani S.R. GRIGOSTAR S.C. Iaşi S. Iaşi Plata furnizorilor se face în termen de 30 de zile pentru furnizorii fără contract şi în funcţie de data scadenţei stabilite. Iaşi S.C.R.L. FAMILIAL S.L.L.C.C. ALFA COMPLEX S.R. DISCRET S.R. LAVI RAL S.L.A.C. 5. Iaşi PRODUSE/SERVICII Sare. Iaşi S.C.C. ZEELANDIA S.C. S.C.R.C. Iaşi S.A. AGROMEC S.A.L. UNIREA S. VINIFRUCT S.R.A. Iaşi S. KAVALA S.L. Iaşi S. margarină ingredienţi patiserie VALOARE (mil.L. Iaşi S.L.A.R. pentru cei cu contract. PAGA S.C.A.R.C. ALIMENT-GELY Iaşi S. Iaşi S. CESA S. Principalii furnizori ai societăţii sunt: DENUMIRE FURNIZORI S.L.C.C.R.C. S.C.C. TABI-IMPEX S.

RIGA PAN S.A.A.A. convorbiri telefonice Iaşi 5. Bl.A.C. energie termică Iaşi S. CONEL S.A.C. 15 Şoseaua Păcurari Farmacia LONGA VIT . COCA COLA S.A.C.C. Iaşi energie electrică S. băuturi răcoritoare brânzeturi preparate carne sortimente lapte 25 1 25 20 70 20 28 7 Suceava S.A. Iaşi S. Paşcani S.A. KOSAROM S. TERMOFICARE S. T6 N N Bl.C.C. T7 INPROIECT Alim enta ra RIG A Grădiniţa nr. LACTIS S. Iaşi S.3 Schiţa de amplasare a firmei S. Iaşi gaz metan S. BUCOVINA S.A. ROMGAZ S.C.C. ROMTELECOM S.S.C.

fermentarea maielei.  condiţionarea (tratamentul hidrotermic) boabelor. 3. Procesul tehnologic de obţinere a pâinii cuprinde: 1. tărâţe.5% din masa iniţială.5. 2. Măcinarea propriu-zisă. prepararea maielei. cernerea făinii.4 Metoda de producţie folosită Procesul tehnologic de obţinere a făinii cuprinde: 1. frământarea maielei. 6. grişuri(particule intermediare).5%-99. . 2. 7. dozarea făinii. dozarea apei şi a drojdiei pentru prepararea maielei.  decojirea parţială a boabelor. 5.  măcinişul superior care se aplică maselor purificate rezultând: crupe(particule mari). urmată de un repaos pentru echilibrarea umidităţii în zona periferică a boabelor. restul fiind pierderi. Pregătirea boabelor. făină. 4.  separarea prafului şi a altor impurităţi de acest gen. Pregătirea boabelor respectă următoarele operaţii:  separarea impurităţilor mai mici sau mai mari decât boabele de grâu. Măcinarea propriu-zisă respectă următoarele operaţii:  măcinişul inferior din care se obţine 97. formarea loturilor omogene de făină.

1 Piaţa Aşa cum am afirmat. 19. 6. are un caracter local pe de o parte. 11. 9. 15. .2 Avantajele firmei  datorită loialităţii clienţilor şi a disponibilităţii lor de a accepta preţuri mai mari. 10. răcirea pâinii.predospirea bucăţilor de aluat.pregătirea cuptorului. piaţa firmei S. 6. 14. 20. Geografic această piaţă e localizată în oraşul Iaşi. firma poate obţine profituri mai mari.dozarea aluatului. 16.C. 18. 17.8.depozitarea pâinii. STRATEGIA DE MARKETING 6.ambalarea pâinii. 12. RIGA PAN S. şi tradiţional pe de altă parte.pregătirea bucăţilor de aluat.A.dospirea finală a aluatului.fermentarea aluatului.livrarea către clienţi. prepararea aluatului. iar din punct de vedere al componenţei este o piaţă tradiţional universală.coacerea aluatului. 13. frământarea aluatului.

pateuri ) principalii clienţi ai noştri sunt copiii şi adolescenţii (marea majoritate a magazinelor noastre sunt amplasate în jurul grădiniţelor. Premisa esenţială a identificării unei ţinte de comunicare eficiente o constituie analiza corespunzătoare a pieţei şi a elementelor sale componente. aceeaşi loialitate a clienţilor asigură firmei o poziţie forte în faţa competitorilor. batoane. Ţinta noastră comercială răspunde la întrebarea: CARE SUNT CLIENŢII NOŞTRI POTENŢIALI?.3 Piaţa ţintă În cazul nostru este greu de delimitat o piaţă ţintă. iar ţinta de comunicare răspunde la întrebarea: CUI TREBUIE SǍ NE ADESǍM PENTRU A VINDE SAU A FACE SǍ SE VÂNDǍ PRODUSELE NOASTRE? 6. consumator de pâine. Orice persoană este client al nostru. Totuşi pentru specialităţile noastre (covrigi. a liceelor).4 Segmentarea pieţei ţintă CRITERII GRUPURI TIPICE . 6. saleuri. o mai mare flexibilitate în relaţiile cu furnizorii.

negri. 500.Demografice Vârstă Sex Mărimea familiei Venit Ocupaţie Rasă Religie Geografice Psihografice Clase sociale Stil de viaţă Toate categoriile Masculin.000.etc. etc. Ortodocşi. catolici.000-1. Toate Albi.000.000. Locuitorii judeţului Iaşi Toate categoriile Nu are importanţă semnificativă . etc. feminin >=1 <500.

De asemenea. cât şi cea externă au ca obiectiv determinarea rentabilităţii şi a riscului şi. în final. imobilizările corporale neamortizabile (terenurile) care au. Se ajunge astfel la construcţia unui “bilanţ financiar”. activele fixe se prezintă în următoarea succesiune: 1.7. Sursa de date pentru analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul. mai cu seamă a datoriilor întreprinderii. în care clasamentul posturilor de activ şi de pasiv se face exclusiv după criteriile de lichiditate şi exigibilitate. imobilizările necorporale neamortizabile (de exemplu fondul de comerţ). Pentru a respecta cât mai fidel criteriul lichidităţii. INFORMAŢII FINANCIARE CALCULE PREVIZIONARE PE 3 ANI Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. de asemenea. în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de dezvoltare într-un mediu concurenţial. îndeosebi a creanţelor şi exigibilitatea pasivelor. De aceea este necesară o tratare prealabilă a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiză financiară semnificativă. pentru fundamentarea unor posibile acţiuni de cooperare cu respectiva întreprindere. o lichiditate slabă. . În acest sens sunt utile detalierile care se fac în anexa la bilanţ privind lichiditatea activelor. contul de rezultate şi anexa la bilanţ. Atât analiza pe plan intern. 3. imobilizările 2. în detrimentul unei prezentări după criteriile financiare de lichiditate şi exigibilitate. a valorii întreprinderii. Structura bilanţului se apropie tot mai mult de o prezentare funcţională (pe activităţi) a datelor contabile. analiza financiară face obiectul preocupărilor externe ale partenerilor economici şi financiar-bancari. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare. care au o lichiditate foarte slabă.

A.C RIGA PAN S.4. bilanţurile financiare pe anii 2003. grupează posturile de pasiv în două mari categorii: . are o mare importanţă pentru evaluarea riscului financiar pe care îl implică îndatorarea întreprinderii. pe toată durata ei de viaţă. sub formă de acţiuni sau părţi sociale pe care întreprinderea le deţine în permanenţă pentru a controla o altă societate sau pentru a exercita. Capitalurile proprii au o exigibilitate nulă.. imobilizările necorporale amortizabile (brevete. 6. întrucât capitalul mobilizat de la acţionari sau conservat prin reinvestirea profiturilor este definitiv la dispoziţia întreprinderii.datoriile. licenţe. putând fi rapid transformate în monedă. Gruparea în datorii financiare (pe termen lung şi mediu) şi datorii de exploatare (pe termen scurt) se face în funcţie de scadenţa obligaţiilor de plată Pentru S.capitalurile proprii. . împrumuturi de la terţi. depozite şi cauţiuni). Analiza datoriilor. în cadrul acesteia. 2004 şi 2005 se prezintă astfel: . care devin lichide pe măsura amortizării lor. o influenţă predominantă. Activele circulante sunt mai lichide decât activele fixe. cheltuieli de înfiinţare etc. alte imobilizări financiare (dobânzi calculate şi cu scadenţă amânată. 7. după criteriul exigibilităţii. participaţiile. Durata recuperării capitalurilor băneşti alocate în aceste active este mai scurtă şi de aceea ele mai sunt numite şi decalaje de plăţi nefavorabile.) devin lichide pa măsura repartizării cheltuielilor ocazionate de acestea asupra mai multor perioade de gestiune. imobilizările corporale amortizabile. în funcţie de gradul lor de exigibilitate. 5. Structura pasivului.

669.041 568.360.086 Creanţe > 1 213.802 an Creanţe < 1 448.285 309.880 853.090 băneşti Conturi asimilate de 63.mii lei Anul 2005 5.395 Crt.036.048.041 financiare Stocuri 5.391 568.920 1.481 1.000 1. calcul 1 Imobilizări 2 3 4 5 6 7 8 9 10 necorporale Imobilizări corporale Imobilizări .346 120.059 3.041 568. Elemente de 0 Anul 2003 Anul 2004 13.594 plasament Disponibilităţi 462.520 6.887 4.085.909.928 5.264 1.269 7.284 32.355.ACTIV Nr.684.828 313.mii lei - CORECTAT .223.502 Creanţe 662.197 8.263.931.979 an Titluri de 3.419.793 regularizare şi ACTIV .840 140.850 6.

162 corporale Capitaluri + proprii = 6632450 Imobilizări Provizioane pentru riscuri şi financiare cheltuieli = 0 Datorii + = 5614960 (în Creanţe > 1 totalitate pe termen scurt) Conturi dean regularizări = 0 2 Active circulante = Stocuri + Creanţe 1an + Titluri de plasament + Disponibilităţi băneşti + Conturi şi de regularizare asimilate (cheltuieli înregistrate în avans) < Capitaluri proprii = 6632450 Datorii pe termen mediu şi lung = 0 Datorii pe termen scurt = 5614960 Pasiv Pasiv corectat 8.519 Analiza financiară urmăreşte o modalităţile realizare echilibrului financiar pe să parte. de a evidenţieze.939.919 11.466.784.048 14.26 6 Anul 2004 Anul 2005 6. pe de .Nr.196. Crt.519.924.784 6. 1 Elemente de calcul Imobilizări nete (fără amortizăr i) = Imobilizări necorpora le + Imobilizări Anul 2003 5.

SITUAŢIA NETĂ = ACTIV – DATORII Din desfăşurarea ciclului de exploatare vor rezulta următoarele consecinţe financiare: - întreprinderea va putea obţine amânări la plata furnizorilor (credite furnizor). din momentul cumpărării materiilor prime şi până în momentul vânzării produselor finite.termen lung şi pe termen scurt (obiectiv al analizei pe bază de bilanţ) şi. treptele de acumulare bănească. pe perioada considerată. întreprinderea îşi va imobiliza o parte din capitalul său în stocuri create în fazele ciclului de exploatare (materii prime. ceea ce reprezintă un mijloc de finanţare din afară. este rezultatul net (profitul sau pierderea). în timp ce contul de rezultate sintetizează rezultatul fluxurilor economice şi financiare de intrare. de prelucrare şi de ieşire. ieşiri) şi a noii stări patrimoniale a acesteia. prelucrări. - . de rentabilitate ale activităţii întreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit şi pierderi). producţie neterminată. şi cel mai important. respectiv averea netă a acţionarilor (activul neangajat în datorii). Informaţia comună. ca o reflectare a rentabilităţii întreprinderii (intrări. Diferenţa dintre activul total şi datoriile totale contractate dă o primă şi principală evaluare a întreprinderii la data încheierii exerciţiului. Această ecuaţie fundamentală a bilanţului redă situaţia netă a întreprinderii. care se întâlneşte în cele două documente de sinteză. necesar de finanţare a activelor circulante. produse finite). astfel că acestea generează un prim. Bilanţul sintetizează starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat. pe de altă parte.

Datorii de exploatare EVOLUTIA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT 2003 Stocuri Creante Datorii de exploatare Necesarul de fond de rulment valori nominale val. astfel că trebuie să finanţeze şi aceste sume aflate în curs de încasare. actualizate Rata inflatiei 1276496 4515599 57.60% 977789 1852713 1554006 2004 5756870 1338702 5898472 2005 5330615 736872 5614960 . Necesarul financiar al exploatării reprezintă diferenţa dintre capitalul imobilizat în stocuri şi formarea creanţelor clienţi şi finanţarea înglobată în datoriile către furnizori. pe de altă parte.60% 452527 452527 40.- întreprinderea se va afla deseori în situaţia de a acorda amânări la plată clienţilor (credite clienţi). Nevoia de fond de rulment este expresia realizării echilibrului pe termen scurt dintre necesarul şi resursele de capitaluri circulante: NECESAR DE FD.50% 1197100 1683123 151. DE RULMENT=ALOCĂRI CICLICE-SURSE CICLICE =(Stocuri +Creanţe).

El este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului finanţării pe termen scurt.) Alocările permanente (în imobilizări) vor fi. în concordanţă cu cerinţele gestiunii financiare. poate fi “rulat” pentru reînnoirea stocurilor şi creanţelor. valoarea sa se menţine pozitivă. (O parte din capitalurile permanente trebuie să DE RULMENT=SURSE PERMANENTE-ALOCĂRI . Acest surplus de surse permanente. Totuşi. cu atât întreprinderea va dispune de o marjă de securitate. care o va pune la adăpost de evenimente neprevăzute. degajat de ciclul de finanţare al investiţiilor. ceea ce indică o evoluţie favorabilă societăţii (un echilibru între durata încasărilor şi cea a plăţilor.NECESARUL DE FOND DE RULMENT 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 2003 2004 2005 valori nominale val. în principiu. actualizate Necesarul de fond de rulment va înregistra valori pozitive. urmată de o uşoară scădere. dar descrescătoare. FOND PERMANENTE Evoluţia fondului de rulment evidenţiază o creştere a acestuia. şi anume aceea de fond de rulment. acoperite din surse permanente (capitaluri proprii şi datorii financiare). Cu cât sursele permanente vor fi mai mari decât necesităţile permanente de alocare a fondurilor băneşti. Această utilizare potenţială a marcat şi denumirea lui.

deci societatea nu va avea datorii pe termen lung.A.acopere nevoile ciclice – temporare – reînnoibile permanent în cadrul ciclurilor de exploatare ale întreprinderii).C. RIGA PAN S.fondul de rulment brut.50% 2827204 151.60% 737845 40. - fondul de rulment propriu.. actualizate Rata inflatiei 1606995 5684738 57. actualizate . care reprezintă excedentul capitalului propriu faţă de activele imobilizate şi arată autonomia de care dispune o întreprindere în finanţarea investiţiilor în active circulante. EVOLUTIA FONDULUI DE RULMENT 2003 Capitaluri permanente Imobilizari Fond de rulment valori nominale val. În legătură cu fondul de rulment se mai pot calcula următoarele mărimi: . care cuprinde toate elementele de active circulante susceptibile de a fi transformate în bani într-un termen mai mic de un an. fondul de rulment propriu coincide cu fondul de rulment net. Mărimea calculată anterior reprezintă fondul de rulment net. În cazul S.60% 3975049 4264874 3735492 2128497 2004 2005 6366874 6632450 3539670 5894605 EVOLUTIA FONDULUI DE RULMENT 6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 2003 2004 2005 valori nominale val.

Diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment reprezintă trezoreria netă. . dar reînnoibile permanent în cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale întreprinderii. Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii succesive demonstrează succesul întreprinderii în viaţa economică şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei ei pe piaţă. în caz contrar calitatea necorespunzătoare a activităţii de exploatare conduce la un dezechilibru financiar care va afecta exerciţiile financiare viitoare sau care pune în pericol integritatea capitalurilor proprii. care trebuie să aibă o valoare pozitivă: FR=NFR+TN Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente.Nevoia de fond de rulment reprezintă nevoile temporare. Mărimea sa trebuie să fie egală sau inferioară fondului de rulment.

50% 1630104 564238 2291926 ###### 151. în funcţie de evoluţia activităţii societăţii. în concordanţă cu cerinţele gestiunii financiare. Mărimea sa va varia de la un an la altul. . . Diagnosticul financiar nu constituie decât o parte a diagnosticului întreprinderii.60% 40.potenţialului comercial. Ratele şi ceilalţi indicatori folosesc la fixarea diagnosticului financiar al întreprinderii. diagnosticul este o apreciere făcută asupra unei întreprinderi sau asupra unei activităţi a acesteia.60% 1276496 1197100 452527 1606995 2004 2005 2827204 737845 TREZORERIA NETA 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 2003 2004 2005 valori nominale val.potenţialului tehnologic.EVOLUTIA TREZORERIEI NETE 2003 Fond de rulment Necesar de fond de rulment Trezoreria neta valori nominale val. actualizate Se observă că trezoreria netă va avea valori pozitive. O apreciere globală a situaţiei financiare şi performanţelor impune un diagnostic multidimensional asupra: . Prin definiţie. actualizate Rata inflatiei 330499 1169139 57.

. financiar are ca obiective: măsurarea rentabilităţii Diagnosticul capitalurilor întreprinderii şi aprecierea condiţiilor de echilibru economic şi financiar. obligaţiile faţă de terţi. . rezultă o rentabilitate acoperitoare pentru riscurile pe care investitorii (acţionari şi împrumutători) şi le-au asumat prin alocarea capitalurilor lor în activele întreprinderii. financiar şi de faliment) al întreprinderii. Situaţia întreprinderii va fi apreciată ca pozitivă dacă. - situaţiei şi performanţelor financiare.de faliment.organizării şi sistemului de gestiune.rate de rentabilitate financiară.raporturilor umane. întreprinderea comportă trei riscuri: . Diagnosticul rentabilităţii se realizează prin intermediul a două categorii de rate de eficienţă: . ..de exploatare (economic). . Diagnosticul riscului urmăreşte măsurarea variabilităţii rezultatelor întreprinderii la modificarea poziţiei întreprinderii (a cifrei de afaceri şi a structurii cheltuielilor ei fixe şi variabile) la modificarea structurii capitalurilor (proprii şi împrumutate) şi a variabilităţii solvabilităţii întreprinderii. la scadenţă. a capacităţii acesteia de a-şi onora. În ansamblul activităţii ei.rate de rentabilitate economică. pentru a evalua gradul de risc (economic. în urma diagnosticului ei financiar. .de finanţare (financiar).

Diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment reprezintă trezoreria netă. actualizate Se observă că trezoreria netă are valori pozitive. TREZORERIA NETA 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 2003 2004 2005 valori nominale val. în concordanţă cu cerinţele gestiunii financiare. . . Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii succesive demonstrează succesul întreprinderii în viaţa economică şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei ei pe piaţă. în funcţie de evoluţia activităţii societăţii. care trebuie să aibă o valoare pozitivă: FR=NFR+TN Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente. Mărimea sa variază de la un an la altul.

nominale val. nominale val.50% 6103314 8581259.60% 2383849 4253749 40. accidentale şi în afara activităţii curente.789 57. amortizare şi dobânzi: CF gest. Operaţiunile de gestiune sunt cele mai însemnate şi cu caracter recurent.60% 2011043 105205 -144790 0 5795473 328965 -21124 0 3467715 47386 -284488 846764 2004 2005 EVOLUTIA CASH-FLOW-ULUI DE GESTIUNE 10000000 8000000 6000000 4000000 2000000 0 2003 2004 2005 val. Rezultatul operaţiilor de gestiune îl constituie cash-flow-ul de gestiune.actualizate Rata inflatiei 1971458 6974024. format din profitul net.actualizate . fin+/. operaţiuni financiare operaţiuni excepţionale. = EBE+Ven.Rezultat excepţional – Impozit EVOLUTIA CASH-FLOW-ULUI DE GESTIUNE 2003 Excedentul brut de exploatare Venituri financiare Rezultat exceptional Impozit Cash-flow de gestiune val.48 151. Ele cuprind mai departe operaţiuni de exploatare a patrimoniului spre realizarea de produse şi servicii vandabile.Întreaga activitate desfăşurată de întreprindere va cuprinde două categorii de operaţiuni: de gestiune şi de capital. repetitiv în viaţa economică a întrepriderii.

– ΔIMO -ΔNFR ΔIMO+ΔNFR=creşterea economică EVOLUTIA CASH-FLOW-ULUI DISPONIBIL 2003 CF de gestiune IMO1 IMO0 Amortizare NFR1 NFR0 CF disponibil val.60% 1971458 2128497 1833866 114648 1276496 721071 2004 2005 6103314 2383849 3539670 5894605 2128497 3539670 212033 1197100 76046 452527 1276496 1197100 EVOLUTIA CASH-FLOW-ULUI DISPONIBIL 8000000 6000000 4000000 2000000 0 2003 2004 2005 val. nominale val. actualizate Rata inflatiei 1006754 3561388 57. cash-flow-ul disponibil este determinat de gestiune. după finanţarea creşterii economice. nominale val. actualizate .La nivelul întreprinderii. respectiv după deducerea variaţiilor. ale imobilizărilor (ΔIMO) şi ale stocurilor şi creanţelor (nete de datoriile de exploatare aferente=ΔNFR): CFD=CF gest. la sfârşitul anului.50% 4559504 1236287 6410663 1526387 151.60% 40.

la treapta respectivă de acumulare.Consumuri externe (de la terţi) 2. pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului +adaosul comercial) şi încheind cu cel mai sintetic (profitul net al exerciţiului). contul de rezultate exprimă. Excedentul brut de exploatare = Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare . cum s-a ajuns la respectiva stare patrimonială finală. Contul de profit şi pierderi sintetizează deci fluxurile economice.Dacă bilanţul exprimă starea patrimonială la care s-a ajuns la încheierea exerciţiului. în parte. respectiv cheltuielile şi veniturile perioadei de gestiune . vărsăminte asimilate 3. Profitul din exploatare = Excedent brut din exploatare + Reluări asupra provizioanelor + Alte venituri (din exploatare) . Construcţia în trepte a indicatorilor.Amortizări şi provizioane calculate . taxe. Relaţiile de calcul ale soldurilor intermediare de gestiune sunt următoarele: 1. Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiunii financiare. Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul şi rentabilitatea activităţii întreprinderii.Cheltuieli de personal . Valoarea adăugată = Producţia exerciţiului . Profitul curent = Profitul din exploatare .Alte cheltuieli 4.Impozite. a sugerat denumirea de cascadă a soldurilor intermediare de gestiune.

actualizate .00% 2990880 17985236 26.Cheltuieli financiare 5.00% 4423436 16352584 57.Impozitul pe profit Vom urmări în continuare evoluţia acestor indicatori în cazul S.50% 6415370 3291090 7333917 2004 9227704 4621393 10858217 2005 14601927 6672155 16850646 E VO LU TIA VALOR II A DA UG A TE 20000000 15000000 10000000 5000000 0 2003 2004 2005 val. nominale val. Evoluţia valorii adăugate 2003 Cifra de afaceri Productia stocata Consumuri de la terti Valoarea adaugata val.A. Profitul net = Profitul curent + Rezultatul excepţional . pentru perioada analizată.C.Participarea salariaţilor .+ Venituri financiare .actualizate Rata inflatiei 2372543 17243574 60. RIGA PAN S. nom inale val.

. peste valoarea materialelor.întreprinderea.50% 2005 11728335 0 5142927 789935 5795473 7985376 151.actualizate Rata inflatiei 2990880 129749 1445529 72278 1602822 8354608 26. prin salarii. Se observă că în cazul studiat valoarea adăugată s-a menţinut la un nivel relativ constant în termeni reali. .acţionarii.actualizate exploatare. îndeosebi a factorilor muncă şi capital.personalul. prin dobânzi şi comisioane plătite. taxe şi vărsăminte asimilate.statul.00% 2004 4423436 0 2361503 50890 5138931 8954137 57. EVOLUTIA EXCEDENTULUI BRUT DE EXPLOATARE 2003 Valoarea adaugata Subventii de exploatare Cheltuieli cu personalul Impozite si taxe val. nominale val. nominale val. ştiind că amortizarea şi provizioanele sunt doar cheltuieli calculate.creditorii. prin dividende plătite.60% Excedentul brut de exploatare EVOLUTIA EXCEDENTULUI BRUT DE EXPLOATARE 10000000 8000000 6000000 4000000 2000000 2003 2004 2005 Excedentul brut de exploatare exprimă acumularea brută din activitatea de 0 val. . indemnizaţii şi cheltuieli sociale.Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie. . prin capacitatea de autofinanţare. . Această valoare adăugată reprezintă sursa de acumulări băneşti din care se face remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică a întreprinderii: . prin impozite. energiei şi serviciilor cumpărate de la terţi.

nominale val. riscuri sau cheltuieli).nu şi plătite. De aceea. a înregistrat mărimi relativ constante în termeni reali.A. 2003 Excedentul brut de exploatare Alte venituri din exploatare Amortizari Alte cheltuieli de exploatare Profit din exploatare val.00% 0 816 131484 1265491 2004 1602822 58438 91516 0 1569744 13735298 26. nominale val. Excedentul brut de exploatare al S. amortizarea şi provizioanele calculate se regăsesc în acumulările băneşti ale întreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprimă capacitatea potenţială de autofinanţare a investiţiilor (din amortizări.actualizate Rata inflatiei 1134823 7966648 60.actualizate .60% EVOLUTIA PROFITULUI DIN EXPLOATARE 10000000 8000000 6000000 4000000 2000000 0 2003 2004 2005 val. până la solicitarea lor (pentru investiţii. societatea având o bună capacitate de a-şi remunera acţionarii şi de a restitui creditele bancare. de achitare a datoriilor către bugetul statului şi de remunerare a investitorilor de capital (acţionarii şi creditorii).C.00% 2005 5795473 360 212033 0 5583800 1864523 151. RIGA PAN S. provizioane şi profit).

EVOLUTIA PROFITULUI INAINTE DE DOBANZI SI IMPOZIT 2003 Venituri totale Cheltuieli totale Dobanzi EBIT val. actualizate Rata inflatiei 1716524 6067369. nominale val. Pentru calculele financiare de rentabilitate se calculează profitul înainte de dobânzi şi impozit (earning before interests and taxes = EBIT). Aceasta exprimă potenţialul (contabil) de remunerare a acţionarilor cu dividende şi a creditorilor (a băncilor) cu dobânzi.92 57. Profitul înainte de dobânzi şi impozit are. actualizate Se observă o evoluţie asemănătoare cu cea a profitului din exploatare.60% 21386952 19570674 99754 2004 50082046 44906333 -263768 2005 53800221 41641583 -859097 EVOLUTIA PROFITULUI INAINTE DE DOBANZI SI IMPOZIT 15000000 10000000 5000000 0 2003 2004 2005 val.3 151.40% 13017735 5647212 40. Mărimea reală a acestei remunerări este dată de cash flow-ul . nominale val. fără influenţa dobânzilor bancare. Acesta este diferenţa dintre veniturile totale şi cheltuielile totale (de exploatare. după deducerea impozitului pe profit (EBIT-Impozit) o semnificaţie deosebită.Profitul de exploatare exprimă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare. financiare şi excepţionale) cu excepţia dobânzilor şi a impozitului pe profit. prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile şi a celor calculate) din veniturile exploatării (încasabile şi a celor calculate).50% 5439481 7647910.

A.00 2003 2004 2005 .00 10. această mărime coincide cu profitul înainte de dobânzi şi profit.disponibil (CFD) după operaţiunile de capital..00 30.00 40.48 6415370 14601927 DURATA DE ROTATIE A STOCURILOR (zile) 50.97 2005 3367329.5 21.5 31936570 38.C. RIGA PAN S.90 2004 878949. În cazul S. În cazul stocurilor. de creştere economică a întreprinderii. după care – începând din 2004 – a crescut destul de mult. durata de rotaţie se determină după relaţia: D urata de rotatie a stocurilor = S toc m ediu C ifra de afaceri ×365 Durata de rotaţie a stocurilor în cazul analizat va înregistrat o evoluţie descrescătoare în primul an.00 0.00 20. DURATA DE ROTATIE A STOCURILOR 2003 Stoc mediu Cifra de afaceri Durata de rotatie (zile) 824379 46.

Determinarea lichidităţii se face pe baza mai multor indicatori: - lichiditatea curentă (globală) se calculează după relaţia: L ic h id ita t e a c u re n ta = A c tiv e c irc u la n te O b lig a tii c u re n te LIC HID ITA TE A C URE NTA 2003 A ctive circulante Obligatii curente Lichidita te a cure nta 2004 2005 147583731437398714625 780570 15540065898472 1. Prin urmare.00 1.00 0.89 2.50 2.00 2003 2004 2005 Indicatorul lichidităţii globale – “current ratio” în literatura anglo-saxonă – reflectă posibilitatea tuturor componentelor patrimoniale curente ale întreprinderii de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile. indicatorul lichidităţii globale trebuie să aibă o mărime . Unul din principiile fundamentale ale echilibrului financiar al întreprinderii este acela potrivit căruia activele curente trebuie să aibă permanent o valoare mai mare decât obligaţiile sau pasivele curente.02 1.48 LICHIDITATEA CURENTA 2.50 1.50 0.

supraunitară. Lichiditat ea in sens larg = A ctive circulante -S tocuri D atorii curente LIC HIDITATEA GENERALA (IN SENS LARG) 2003 Creante din exploatare.A. Lichiditatea în sens larg este cunoscută şi sub numele de lichiditate intermediară (sau de “quick test” sau “acid test” în literatura anglo-saxonă).394 952552 1478741 2165950 2004 2005 LICHIDITATEA GENERALA 1.300 1.200 1.100 2003 2004 2005 Se observă o evoluţie favorabilă a indicatorului în toţi cei 3 ani.350 1. RIGA PAN S. Se apreciază că acest raport a trebui să tindă spre o mărime unitară. care. deoarece orice operaţie de transformare a stocurilor în mijloace băneşti impune anumite cheltuieli (de publicitate. În cazul S. alte datorii si credite bancare curente Lichidita te a ge ne ra la 780570 1121674 1554006 1.150 1.450 1.).250 1. ar prejudicia echilibrul economic al întreprinderii.400 1. se observă că această condiţie va fi îndeplinită în toţi anii. transport. vânzare etc.220 1. alte creante si disponibilitati banesti Datorii din exploatare.C.318 1. în condiţiile unei lichidităţi subunitare. .

367 117397 637030 0..A. calculată astfel: Lichiditat ea im ediata = D isponibil itati banesti D atorii pe term en scurt LICHIDITATEA IMEDIATA 2003 Disponibilitati banesti Datorii pe termen scurt Lichiditatea imediata 2004 2005 412186 0.200 0.000 2003 2004 2005 Lichiditatea imediată va înregistra o evoluţie relativ constantă.900 0.816 627554 780570 1121674 LICHIDITATEA IMEDIATA 0.C. . aceste .300 0. RIGA PAN S.lichiditatea imediată.500 0. Se observă că în cazul S.5. indicatorul se va situa la valorile optime.400 0. cu excepţia anului 2004.187 0.700 0. valoarea optimă fiind 1. în care sumele depuse de acţionari în contul măririi capitalului social vor determina creşterea sa accentuată.Şcoala financiară clasică apreciază că indicatorul lichidităţii intermediare trebuie să fie de cel puţin 0. În anul următor.600 0. Este ceea ce se numeşte “regula prudenţei financiare” (de unde şi denumirea de “lichiditate financiară” dată lichidităţii intermediare).800 0.100 0.

R A P O R T U LD I N T R EC A P I T A L U LP R O P R I US IP A S I V E L ET O T A L E 2 0 0 3 C a p ita lp r o p r iu P a s iv eto ta le R a p o r t 1 1 7 9 9 8 8 1 9 6 0 5 5 8 0 .5 0 0 .7 0 0 .3 0 0 .8 0 0 .disponibilităţi vor fi folosite pentru activitatea curentă şi de investiţii a întreprinderii.2 0 0 .6 0 0 .7 3 2 0 0 5 3 7 3 5 4 9 2 5 2 8 9 4 9 8 0 .6 0 2 0 0 4 2 9 7 1 0 4 3 4 0 9 2 7 1 7 0 .7 1 R A P O R T U LD IN T R E C A P IT A L U L P R O P R IU S IP A S IV E L E T O T A L E 0 .1 0 0 .4 0 0 .0 0 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 .

în fapt. reprezintă o creştere a averii proprietarilor.01 2004 1816278 3735492 0. care. Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin distribuirea de dividende către aceştia şi prin creşterea rezervelor.20 0.40 0. respectiv la situaţia îndatorării întreprinderii.Băncile solicită în general un nivel al acestui raport de peste 20-30%. . Această rată este influenţată de modalitatea de procurare a capitalurilor şi de aceea este sensibilă la structura financiară. deci al plasamentului financiar pe care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor întreprinderii. Ea măsoară randamentul capitalurilor proprii.00 2003 2004 2005 Rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) mai este cunoscută şi sub numele de rentabilitate financiară.60 0.20 1.81 R E N TAB ILITATE AF IN AN CIAR A 1. R EN T ABILITATEA FIN AN CIAR A (R O E) 2003 Profit net C apitaluri proprii R OE 1197159 1179988 1.80 0.00 0.49 2005 5175712 6366874 0. Această condiţie va fi îndeplinită în cazul studiat pe întreaga perioadă.

grâu). -mediu economic mai favorabil întreprinderilor cu ciclu scurt de fabricaţie. opportunities. foarte mari la preţurile materiilor prime şi calitatea necorespunzătoare a acestora (de ex. -oscilaţiile agricole. un avantaj în condiţiile recesiunii economice. weaknesses. precum şi impactul acestora asupra rentabilităţii societăţii.Este de dorit ca rata rentabilităţii financiare să fie mai mare decât rata medie a dobânzii de piaţă pentru a face atractive acţiunile întreprinderii. threats). Constrângeri: -reducerea veniturilor reale şi a consumului populaţiei. Analiza mediului (analiza externă) scoate în evidenţă tendinţele pe plan macroeconomic. care cuprinde pe de o parte analiza mediului (analiza externă) iar pe de altă parte analiza activităţii proprii (analiza internă). precum şi fărâmiţarea proprietăţilor . -elasticitate redusă a cererii faţă de preţ şi elasticitate negativă faţă de venit. oportunităţile şi constrângerile ce se întrevăd. O modalitate de sintetizare a diagnosticului strategic al întreprinderii este reprezentată de analiza SWOT (strengths. -creşterea puternică a concurenţei. Oportunităţi: -cerere relativ constantă pentru produsele de bază.

-existenţa unui acţionariat relativ stabil. -existenţa unei reţele proprii de distribuţie şi diversificarea produselor desfăcute prin intermediul acesteia. -producţia reprezentată de produse de bază. -potenţialul de producţie ridicat. apă etc. care îngreunează activitatea de investiţii. -echilibrul financiar solid şi solvabilitatea ridicată. -conturarea mai precisă în ultima perioadă a strategiei de vânzări. Puncte tari: -experienţa îndelungată în domeniu şi existenţa unui personal bine format. . -fiscalitatea foarte ridicată şi existenţa evaziunii fiscale. gaz. -ciclul foarte redus de fabricaţie şi calitatea produselor. -inexistenţa restanţelor în plăţile faţă de bugetul statului şi cel al asigurărilor sociale. -rentabilitatea ridicată în toţi anii de funcţionare. Analiza activităţii proprii (analiza internă) trebuie să identifice punctele tari şi punctele slabe ale acesteia. -blocajul financiar şi dificultăţile în găsirea unor parteneri în condiţii satisfăcătoare de plată. -reputaţia firmei şi ponderea ridicată pe piaţa locală. cu o cerere relativ stabilă.).-costul foarte ridicat al resurselor financiare. -preţurile foarte ridicate ale produselor şi serviciilor regiilor autonome (energie electrică.

-lichiditatea în scădere. .ridicarea calităţii produselor şi în primul rând o adaptare mai bună la nevoile clientului. . -diversificarea insuficientă a producţiei. Pentru valorificarea la maximum a oportunităţilor şi punctelor tari şi evitarea constrângerilor şi eliminarea punctelor slabe ar fi de recomandat următoarele măsuri (unele din ele deja în atenţia societăţii): . -activitatea de marketing insuficient dezvoltată.-controlul strict al cheltuielilor şi al fluxurilor de încasări şi plăţi. .o politică de vânzări mai agresivă şi consolidarea poziţiei de lider pe piaţă. -scăderea ponderii pe piaţa locală şi lipsa extinderii pe alte pieţe. Puncte slabe: -capacităţi de producţie şi transport mai greu de adaptat la reducerea consumului. .controlul strict al cheltuielilor şi supravegherea permanentă a stării de lichiditate.urmărirea mai atentă a evoluţiei concurenţei.stabilirea de relaţii mai stabile cu furnizorii şi clienţii şi afirmarea clară a cerinţelor faţă de aceştia. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful