CAP 1

Agregate naturale

Acestea sunt material granulare de origine mineral, provenind din sfarmarea naturala sau artificial a rocilor. Acestea reprezinta aproximativ 85 % din masa totala a structurii rutiere si 50-75 % din valoarea suprastructurii Acestea pot fi :

1.1 Agregate natural de balastiera Nisipi : 0-4 mm Pietris: 4-31 mm , 8-16,16-25,16-31,8-25,8-31 Balast: 0-63 mm a) concasat : 0-8 , 0-16,0-25,0-31,0-63 b) de balastiera: 0-8, 0-16,0-25,0-31,0-63 Bolovani: 63-350

Conditii de calitate : Sa fie curate Sa aiba o forma regulata, cat mai apropiata de forma cubica. Sa provina din roci dure, de natura bazica, (pt mixturi) Sa fie rezistente la uzura Sa nu fie colturoase cu muchii vii Sa se inscrie in zona de granulozitate prescrisa ptr fiecare tip de mixtura asfaltica si beton de ciment.

Nisipul este agregatul natural de balastiera, neprelucrat sau prelucrat si prin sortare si spalare de 0-4 mm. Poate fi utilizat in straturi izolatoare ca sa indeplineasca conditii de filtru invers

-pentru pavaje din piatra naturala, bruta sau bolovani pentru substrati rutiere din nisip stabilizat cu ciment sau lianti puzzolenici. - pentru mixturi asfaltice, cu granulozitate continua, echivalent de nisip (min 85 % fara corpuri straine. -pentru imbracaminti din beton de ciment. -pentru prepararea mortarelor si bet. De ciment utilizate pentru incadrarea imbracamintilor rutiere si protejarea taluzurilor, santurilor si rigolelor de scurgere a apelor de suprafata

Pietris Utilizare: - Pentru straturile din agregate natural stabilizate cu ciment sau llianti puzzolanici, pentru straturi de baza din structure supple si pentru straturi de fundatie in structure suple si pentru straturi de fundatie in structure suple sau rigide , inclusive pentru consolidare benzi de incadrare si acostamente - Pentru prepararea mixturii asflatice avamd forma granulelor corespunzatoare si caracteristici fizice si chimice corespunzatoare - Pietris concasat pentru tratamente bituminoase - Pentru imbracaminti rutiere din beton de ciment se utilizeaza sorturile,care vor corespunde cerintelor de calitate impuse

- La prepararea betoanelor de ciment pentru incadrarea imbracamintilor rutiere si pentru protejarea taluzurilor si dispozitivelorde scurgere a apelor de suprafata.

Balast: - Pentru straturi anticapilare, granulozitate continua - Pt straturi de fundatie cu granuloziate continua, daca se utilizeaza un ballast cu amestec optimal granulozitatea se va descrie intr-o zona prescrisa - Ptr straturi rutiere din agregate natural, stabilizate cu ciment se utilizeaza ballast 0-20 ( straturi de baza ptr straturi suple si 0-31 ptr straturi de fundatie ptr structure suple si rigide. - Pt straturi de baza din mixture asfaltice daca proportia de granule mai mari de 31.5 mm depaseste 15 % este nec. Concasarea. - Balastul pt intretinerea drumurile trebuie sa aibba o granulozitate continua. - Se utilizeaza la executarea pavajelor incadrarea imbracamintilor rutiere.

1.2 Agregate natural de cariera Sunt aggregate natural obtinute prin extragerea si preluarea rocilor din zacaminte massive de piatra sub forma de aggregate sfarmate si piatra fasonata ptr pavaje, in formele si dimensiunile necesare lucrarilor rutiere.

Rocile pot fi : - magmatice (granite, andezite, bazalte) -metamorfice (acuartite,calcare cristaline,gresii) - sedimentare ( calcare, gresii)

Caracteristici petrografice

- Omogene de ceea ce priveste culoarea si compozitia minerealogica - Sa nu prezinte urme vizibile de degradare fizica sau chimica - Sa nu contina silice care sa reactioneze cu alcaliile din cimenturi

Produse sfarmate artificial Piatra bruta, piatra Sparta, criblura, nisip de concasaj

Piatra bruta

Are forme neregulate, ptr fundatii de drumuri, avand o forma de trunchi de piramida sau de pana cu inaltimea de 140 – 180 mm iar lung egala sau mai mare ca inaltimea si latimea de 80 – 140 mm - Pereuri - Anrocamente - Pavaje si acostamente, forma poligonala

Piatra Sparta

- Se utilizeaza ptr intretinerea drumurilor, la straturi de fundatii, straturi de baza, macadamuri bituminoase, ptr stratul de rezistenta si de uzura la betoanele de ciment rutier si reprezinta unul din cele mai importante material de constructia drumurilor.

10-12 ptr mixture Conditii de calitate ca si la piatra Sparta. Nivel de concasaj . Se foloseste ca mat de agregare la macadamuri sort 0 – 8 mm Splitul . pentru preparearea betoanelor de ciment rutier. obtinute prin concasaj. 63-80 – conditii de calitate ca si la split.Obtinuta prin concasare simpla a rocilor dure si de duritate medie.Piatra Sparta 25-40 .16-25 6-10.Se utilizeaza cu precadere ptr prepararea unei game mari de mixture asfaltice la cald sau la rece si ptr prepararea betoanelor din ciment rutier .Obtinuta din concasare simpla si sortare la sorturile 8 – 16 . 4-6 8-16. 16-25. dubla granulare si selectionare in sorturi a rocilor dure.Savura . Criblura .Piatra Sparta mare 40-63. de regula cele magmatice (bazice si neuter) Sorturi : 4-8. 25-40 . .Granule de forma poliedrica.

a cretei brute sau prin stingerea in pulbere a varului bulgari urmata de separarea corespunzatoare Determinarea suprafetei specifice se realizeaza cu permametrul “Blaine” Depozitul filerului se face in incaperi acoperite. Filerul Pulbere mineral cu granulozitate 0 – 63 mm obtinut prin macinarea fina a rocilor calcaroase. Umiditatea maxima 2 % ptr a nu se aglomera de cocoloase Continut de carbonat de calciu recomandat min 90 % Se pot folosi si alte pulber ca filer Cimentul (calitati sporite si cost mai mare) Pudreta de cauciuc (imbunatateste comp la schimbari de temperature) Pudra de zgura granulate Praf de carbine Cenusa de termocentrala .2. Sa fie utilizat in primele 2-3 luni de la producer Finetea este foarte importanta dar pana la un nivel. care sa conduca la modificarea necorespunzatoare a caracteristicii liantului. pe granulele sale Granulele sa nu fie poroase ptr a nu creste consumul de liant Sa nu absoarba in mod selective anumuti component ai bitumului. ferit de umezeala Conditii de calitate Sa nu reactioneze chimic cu liantii Sa asigure o buna adezivitate a liantului.

Executarea de lucrari de arta (poduri.Ipsos(---||---) Cimenturile .Lianti Materiale natural sau artificial care serversc la legatura intre ele a granulelor agregatelor cu care se afla in contact. Acestia pot fi : Minerali Puzzolanici Hidrocarbonati Compoziti 3.Executarea de lucrari accesorii (borduri.Realizararea imbracamintilor rutiere din beton de ciment .3.Sunt lianti hidraulici obtinuti prin macinarea fina a unui singur clincher ( cimenturi unitare) sau amestecat cu adaosuri minerale active.in mediul uscat) . Utilizari: .1 Lianti minerali . Acestia sunt : .Stabilirea agregaterolr naturale ptr realizeaza de straturi de baza sau de fundatie.substante pulverulente care din amestec cu apa formeaza o pasta vascoplastica care sub efectul procesului fizico-chimice de intaresc in timp.santuri) .Varul ( ---||--. .Cimentul (se intareste si rezista mediului umed) . tunele) .

. Lianti puzzolanici . pana la la foarte puzzolanica Iap > 1.Rezulta ca deseuri de la arderea in suspensie inaer a carbunilor fin macinati. elimina stingerea pe santier.Clasificare : .Iap = Raport intre rezistenta la compresiune a epruvetelor cilindrice .Varul se utilizeaza la prepararea mortarelor.Inlocuiesc total sau partial liantii hidraulici diminuand costurile. Stingerea varului se poate face in pasta sau in praf. la prepararea suspensiei de bitum filerizat. .5 .Este clasificata in functie de indicele de activitate puzzolanica de la nepuzzolanica Iap < 0 .Cel mai important liant nehidraulic utilizat in segmentul rutier. activelor la lianti puzzolanice. care contin compusi care se combina cu varul sau cimentul in prez apei la temperatura obisnuita si dau nastere unor formatiuni noi. Varul stins de praf fata de cel din pasta nu prezinta impuritati sau reziduri nestinse.Sunt material silicioase sau silico-aluminoase. se transporta usor si permite o dozare exacta . greu solubile in apa. .artificiali(compusi de termocentrala) -naturali(roci piroclastice) Cenusa de termocentrala . care manifesta proprietati liante. la stabilirea pam coezive.Varul .

straturile de baza la drumuri.In procesul de elaborare a fontei rezulta ca surplus.Liant de zgura granulate. Tuful volcanic : Sunt roci natural vulcanice cu proprietati puzzolanice. .zgura expandata( proces special de prelucrare) Produs de zgura : 1t zgura la 1t de fonta.zgura de halda (racire la temp ambianta) -zgura granulate (racire sub jet de apa) . Rezistenta mecanica redusa a tufurilor vulcanice face ca produsul de macinare sa nu necesite consum mare de energie. in urma prepararii ingrasamintelor chimice. Lianti hidrocarbonati: . zgura devine mai active in prezenta unui catalizator basic (var). activate cu fosfogips si soda caustic. Fosfogips: Deseu industriac cu proprietati hidraulice. Se foloseste ca liant sub forba de pulbere . Se poat utilize in stabilirea agregatelor natural: . si prod obt da rezistente care cresc continue dupa lungi durate de utilizare Zgura de halda : Se poate utilize la executarea terasamentelor. la executarea macadamurilor si a straturile rutiere din mat stabilizate.Zgura de furnal inalt . obtinut in combinatele chimice. sau dupa concasare. care in functie de .sub forma de liant din cenusa de termocentrala activate cu var hidratat din pulbere si fosfogips.modul de racier obtinem : . fundatiilor.

insotite deseori de combinatiile lor ca oxigenul. Bitumul in timp. Bitumul de petrol are peste 300 de componenti care se pot grupa : Uleuri : 40. Bitumul de petrol este liantul cel mai utilizat in tara noastra la intretinerea si constructia drumurilor. stabilirea la temperaturi ridicate Asfaltogeni Datorita unui process ireversibil . Maresc indicele de penetratie.in timp uleiurile devin rasini care devin asfaltene.Sau bituminosi sunt complexe de hidrocarburi de origine naturala sau obtinute prin pirogenare sau cracare. datorita oexigenului si diferentei de temperature . sulful In aceasta categ se incadreaza bitumul si gudronul. Bitumul se gaseste in stare naturala sau poate fi preparat prin distilare Fractionala a anumitor titeiuri si derivate natural ale acestora. Bitumul este solubil in sulfura de carbon. deoarece are calitati corespunzatoare si se poate prepara in cantitati mari din prelucrarea pacurei. amelioreaza susceptibilitatea termica. Pt a obtine caracteristici superioare : bitumurile natural sau artificial le se adaoga aditivi sau anumite componente == BITUMURI ADITIVATE SAU MODIFICATE prin polimerizare.durifica. Caracteristici care pot fi induse de polimeri : . diminueaza . coeziune . maresc punctual de inmuiere. imbatraneste (12-15-18) ani si se rigidizeaza.Reduc penetratia.60 % mobilitate si fluiditate Rasini : proprietati liante elastic Asfaltene : vascozitate. azotul.

imbunatateste proprietatea de curgere a mixturilor. Plasticitatea : Punctul de inmuiere – temperature la care bitumul inceteaza sa mai fie plastic si devine lichid prin metoda inel si bila . I. D40/50 (tari. D60/80. ductibilitate mai buna la temperature redusa.B corespunde cu o temp la care este vascos intre aceste 2 puncte se afla bitumul folosit din in complexul rutier. plasticitate.Caracteristicile bitumurilor se transmit mixturilor asfalatice – CONSISTENTA Vascozitatea – Proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere datorita frecarii interne. Maresc elasticitatea. . un bitum normare are IP intre “-1 (slab) si 1 (bun). “Penetrometrul Richardson” Indicele de penetratie Ip : exprima variatia consistentei in finite de temperature. D80/120) se folosesc in mod normal. Se calculeaza pe baza penetratiei la 25 % si a punctului de inmuiere IB. consistenta.dure) se folosesc la asphalt turnat si (moi) (D50/60.fragilitatea la temperature joase. se scade acidilitatea. Vascozimetrul “Engler” Penetratia standard – Se face pentru a pune in evidenta vascozitatea liantilor hidrocarbonati in stare solida. . Mareste adezivibilitatea  Rezistenta. Bitumuri cu penetratie la D25/40. Adezivitate.

Campul de plasticitate: Este intervalul de temperature dintre punctual de picurare si punctual de rigidizare . care trebuie sa fie de circa 60°C. Ductilitatea: Caracterizeaza aptitudinea bitumului de a rezista la fisurare in arma variatiilor de temperature. se masoara lungimea firului de bitum intins in momentul ruperii.temperature negative la care bitumul inceteaza sa mai fie plastic si devine rigid. . Adezivitatea Cea mai importanta proprietata a liantilor. de a adera la suprafata agregatelor si de a lipii granulele intre ele. Bitumurile bune sa aiba un camp de plasticitate cat mai mare (60 – 80 °C ).Punctul de picurare – se determina ptr aprecierea punctului de inmuiere care este cu circa 18 ° mai mare decat punctual de inmuiere IB Punctul de rupere “FRASS” : . Aceasta poate fi marita prin  innobilarea agregatelor cu 2 % lapte de ciment sau var ameliorarea liantului cu aditivi. incercarea consta in intinderea unei epruvete intr-o baie de apa de o anumita temperature. Intervalul de plasticitate : Reprezinta diferenta dintre temperature inelului si bila si temperature de rupere “FRASS”.

Bitumul modificat cu polimeri este liantul cu caracteristici fizico-chime specifice obtinute prin tratarea bitumului pur pentru drumuri cu anumite tipuri de polimeri. a actiunii razelor ultra-violete.SIS) b) Elastomeri c) Plastomeri copolimeri etiletnici (EVA.Perioada de comportare elasto-plastica-vascoasa (cateva zile) . Daca aceste caracteristici nu sunt suficiente . Bitum neparafinos ptr drumuri D25/40 Bitum industrial I45/66 Bitum natural se extrage din nisip bituminous si prin distilare si oxidare a bituminei. Comportarea in timp a liantilor hidrocarbonati In durata de exploatare a liantului se disting 3 perioade: . Polimeri pot fi : a) Capolimeri stirienici (SBS. solubilitatea.Agregatele nu au tot timpul compozitie bazica sau neutral. punctual de combustie. rezistivitatea. permeabilitatea la apa. . se mai pot determina si caldura specifica. conductibilitatea termica. a oxidarii si incorporarii apei. tensiunea superficial.Perioada de prize si intarire (de la cateva ore la carteva zile) . de instalatii special la temp de 160…180°C.Perioada de fragilitate si dezagregare Prin imbatranirea liantului acesta isi pierde din coeziune si plasticitate in urma evaporarii uleiulilor. foarte rar pe santier. constanta dielectrica.EMA) Se prepara in general in rafinari.

scazute .Mixture asfaltice cu fibre.Transportul se face cu autotransportatoare termoizolante . creste rezistenta la deformatii permanente la temperature ridicate.Procedee antifisuri pentru imbracaminti din beton de ciment cu fisuri sau pentru limitarea transmiterii lor. . micsorareaza susceptibilitatea la imbatranire atat in proportie cat si in exploatare. in vederea evitarii fenomenului de oxidare. . . . Avantaje la folosirea polimerilor. Imbunatateste coeziunea si adezivitatea fata de agregatele naturale. recipient prevazuti cu system de recirculare sau agitare permanenta pentru a nu se produce separarea componentilor. avand temperatura cuprinsa intre (160 .200°C) si incarcata la 98 % din capacitatea masinii pe evitarea oxidarii  si astfel incat sa nu se intareasca Depozitarea se realizeaza in recipient verticali pentro o zona cat mai mica de contact cu aerul. Bitum modificat (schimbata comportarea bitumului prin diverse procedee) (OFERA AVANTAJE MARI) Utilizare: . . DN ptr a preveni acvaplanarea si pentru a reduce nivelul de zgomot se foloseste in tar unde apare inghetul sau nu se colmateaza).Straturi bituminoase de etansare la lucrari de arta. aburi). creste rezistenta la fisurare in urma oboselii si temp.Betoane asfaltice drenante (vol de goluri 16 % … 20 %) (la DN autostrazi.Mortare asfaltice speciale pentru executarea straturilor bituminoase subtiri si ultra subtiri .Mixturi asfaltice pentru imbracaminti bituminoase realizate pe drumurile cu trafic greu si foarte greu ptr a creste rezistenta la deformatii permanente. Se incalzeste la (170-180°C) prin radiatie (conducte in care se afla ulei incalzit.

se utilizeaza produse tensioactive cu o structura specifica polara-nepolara alcatuita din : . Pe langa legatura fizica intre bitum si agregate.Grupare hidrofila aseazata pe suprafata agregatului natural . Nu se modifica caracteristicile bitumului cu exceptia adezivitatii la aggregate naturale.- Tratamente bituminoase pe drumuri cu traffic greu si f. Derivati ai liantilor hidrocarbonati Amestec godron-bitum : adios 4. Utilizare In cazurile de executie a stratului de uzura sau a tratamentelor bituminoase la cald la care adezivitatea bitumului fata de aggregate este de sub 75 %.5 % gudron mareste adezivitatea si intarzie imbatranirea bitumului.20 %) In apropierea bordurilor La ranforsari se pun anumite straturi pentru a oprii transimterea fisurilor mai departe Bitumul aditivat Se foloseste pentru ameliora adezivitatea bitumului fata de agregatele natural. se pun in opera la temperature mai mici.. una cvasu-chimica care asigura rezistenta pelicului de bitum fata de actiunea de dezanrobare a apei. .Grupare biofila care se fixeaza pe bitum.greu In orase se pune de 10-12 cm si se reduce zgomotul cu (10. .

Bitum fluxat: se dizolva bitumul intr-un solvent organic usor volatile pentru o usuoara punere in opera. lenta. Poate fi intarire rapida. stab material granulare. Emulsii bituminoase : Dispersia a doi produsi insolubili. Lucrarile cu emulsii sunt lucrari la rece Se folosesc la badijonare. . Lianti compoziti Stabicolul rezulta din amestecul unui liant hydraulic (ciment cu bitum (emulsii bituminoase)) sub forma de suspensie groasa omogena si stabilita (datorita aditivelor). se foloseste rar la amorsari. La ranforsari se foloseste prin stropire ptr a face legatura intre 2 straturi. medie. unul fata de celalalt in 2 faze : faza dispersata sau discontinua (lichid vascos (bitum)). .Faza dispersanta sau continua. bitumarea rosturilor la pavaje. badijonari. macadamuri penetrate sau nepenetrate. Se introduce un emulgator cu rol stabilizator. Bitumul isi recapata proprietatile dupa 3…8 ore. protectia taluzurilor Suspensie de bitum filterizat (SUBIF) dispersie fina de bitum filirizat cu var hidratat in apa de var. care este un lichid (apa). tratamente stabilizatori. Timpul de rupere este reglat in procesul de fabricatie. Emulsiile pot fi : anionice (emulgator basic) Catonice (emulgator acid) Ruperea emulsiei este fenomenul este fenomenul de separare intre cele 2 faze datorita evaporarii apei si a reactilor generate de contactul dintre emulsii si agregate.

peste care sa se realizeaza o imbracaminte din beton de ciment rutier.54 B. 90 (33 … 47IB. . 37…52C) . SRR(Structura Rutiera Rigida) – ansamblu de straturi stabilizate sau nu cu lianti. dupa tehnologii adecvate si dimensionate conform anumitor norme.. sensibilitate la var de temperature) si a celor pe baza de lianti hidraulici (fisurabilitate). SRSR (Structura Rutiera Semi-Rigida) – straturi de agregate natural stabilizate mechanic si cu lianti hidrocarbonati sau puzzolanici. Clasificarea structurilor rutiere SRS (Structura Rutiera Supla) – ansamblu de straturi realizate din material necoezive stabilizate mechanic sau/si cu lianti hidrocarbonati. avand in vedere o capacitate portanta in functie de intensitatea traficului greu. cumuland avantajele lor specific lor. alcatuita dintr-un ansamblu de straturi executate din materiale pietroase. Stratul stabilizat poate fi si de fundatie si/sau strat de baza. prevazuta si realizate pe partea carosabila si pe benzile de incadrare..Permite realizarea unor straturi care elimina dezavantajele straturilor bituminoase (deformabilitate plastic. 33…45) Alcatuirea structurilor rutiere Structura rutiera este elemental de rezistenta al drumului. 43 … 66 C) . stabilizate sau nu.33 B . cu imbracamintea realizata de regula din mixture asfaltice (exceptie macadam bituminos). Se lucreaza cu 3 clase : 50 (21. ca imbracamintea si eventual din stratul de baza fiind din straturi bitominoase. asezata pe o fundatie formata din tersamente (dupa caz cu strat de forma) si terenul natural. 120 (40.

. Realizarea structurilor rutiere Imbracamintea rutiera este situata la partea superioara a structurii rutiere si e alcatuita din 1-2 straturi care suporta actiunile exterioare. strat de uzura si de rezistenta SRR Strat de baza : la SRS si SRSR Stratul/straturile de fundatii : care s-ar putea numi straturi de rezistenta pentru SRS. sa asig cap portanta in exlpoatare sis a protejeze patul drumului.Din piatra fasonata. Tipurile modern de imbracaminti sunt : . SRSR Stratul/straturile de protective : Din alcatuirea rutiera unele straturi pot lipsi sau pot avea mai multe roluri. Complexul rutier : Este constructia alcatuita din fundatie (teren natural si terasament ) si structura rutiera.Bituminoase. Stratul de forma : este stratul superior al terasamentelor.Din beton de ciment . capacity portanta uniforma si suficienta de ridicata ptr a permite compactarea straturilor de fundatie. Asigura derularea traficului de santier.Imbracamintea rutiera : Strat de legatura si de uzura la SRS si SRSR. . are scopul de a servi articulatii rutiere in conditii bune si de siguranta.

Rol de rezistenta preluare si repartizare de eforturi Rol drenant Rol anticapilar. Necesita o rugozitate corespunzatoare si asigura curgerea apelor si impiedica infiltrarea in SR. Stratul de fundatie : e stratul intre imbracamintea rutiera sau stratul de baza si terenul de fundare. mai ales cele tangential si de incovoiere. Stratul de baza : E situate intre imbracaminte si fundatie si are rolul de a prelua incarcarile date de trafic. izolante(nisip si geotextile). Fundatiile drumurilor Comportarea unui SR depinde mult de portanta patului drumului si de straturile de fundatie. Daca unul din aceste roluri nu este indeplinit se realizeaza straturi de protective. reparizeaza pe suprafete mai mari. antigel(zgura granular sau expandata). Rol antigel. anticontaminant. Patul drumului : Este suprafata amenajata a terasamentelor pe care se aseaza SR. anticapilare(din balast). Stratul de legatura : Strat inferior al imbracamintei bituminoase in 2 straturi si face legatura cu stratul de baza. trebuie sa reziste actiunilor trangentiale si factorilor climatice. . preia o parte din incarcarile tangential si vertical.Stratul de uzura : Stratul superior al SR. Repartizeaza incarcari verticale pe suprafate mai mari. Acestea sunt asezate pe drumuri si pot fi drenante ( din balast ).

Sort folosit 0-71 mm din care 0-7 dintre 15-70 % . Se face o cilindrare usoara. pietruiri existente Ɛ=sigma/E (legea lui Hooke). Ascensiunea capilara 13…36mm. De obicei nisipul este pilorat (umed) se astern in straturi de 15 . Pt straturi mai mari de 30 cm se stabilizeaza cu ciment. Pt fundatie se utilizeaza material cu rezistente mai scazute. Trebuie o compozitie granulometrica continua si sa se incadreze intre anumite limite ptr o buna compactare. . cilindrare (pilonare).Pt dimensionarea fundatiei se tine cont de caracteristicile traficului . Proces tehnologic : Asternare in straturi de 20-25 cm . nisip. Atingerea umiditatii prin stropire. tipul de SR. se atinge umiditatea opt. piatra Sparta. natura si starea fizica a pamantului din patul drumului. Se verifica la sablon. material locale. Sortul folosit 63-90 in straturi de 15 cm inainte de compactare. Se utilizeaza in general la pavaje cu sortul 0-7. blocaje. Se recomanda amestecarea cu piatra Sparta (30-40%) ptr mai multa capacitate portanta si usurinta in compactare. Fundatii din piatra sparta (“rassel”) Se utilizeaza ptr diverse tipuri de imbracaminti rutiere cu straturi de baza sau fara. Pot fi alcatuite din balast. Cilindrare cu cilindrii vibratorii. (inainte de de compactare) cu graderul sau buldozerul. Balastul se depoziteaza ptr a-si pierde o parte din umiditate. Rezistenta la uzura corespunzatoare. se aseaza pe un pat de balast de 10 cm. Fundatii din balast : cele mai utilizate pt ca balast exista in abundenta. Fundatii din nisip : Domeniu restrains de utilizare. dupa executarea stratului de fundare se verifica compactarea si planeitatea.

Daca pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului si grosimea de sub 10 cm nu se da in considerare si se . Proces Tehnologic : Cilindrare usoara Strat de egalizare sort 40-63. Se compacteaza cu compactoare pe pneuri sau de cilindrii vibratori. fixarea se face prin batere cu ciocanul.Proces tehnologic : Se umezeste stratul support de balast Se asterna un strat de piatra sparta fara deranjarea stratului de balast Cilindrarea se face la inceput mai usor apoi devine mai greu Se respecta regulile de cilindrare Se impaneaza cu split si se cilindreaza cu nisip grauntos de rau 0-7 mm ca mat de amorsare . cilindrare.stropire.. Cilindrare Impanare cu split 16-25 . se astern materialul cu finisorul. Asezare tesuta cu varful in jos cu pietrele mai mari pe margine.Se stropeste abundant cu apa . Fundatii din blocaje Foarte rezistenta dar si costisitoare (rar intalnite) din piatra bruta sau cu bolovani de rau de 8 cm dupa care se aseaza blocajul normal.cilindrare finala Fundatii din pietruiri existente Sunt o solutie economica de refolosire a materialului existent pentru realizarea unui strat de fundatie ptr structura noua.Se distribuie nisipul dupa care se cilindreaza pana la fixare Fundatii din piatra sparta amestec optimal Se stabilesc proportii de amestec optim si se realizeaza amestecul intr-o instalatie de nisip. Se folosesc pietre cat mai uniforme.

Se urmareste un volum de goluri aproape de 0 si compactare aproape de 100%. Compactarea fundatiei din beton Cu compactori pe pneuri. . Proces Tehnologic . Compactarea fundatiilor Realizarea fundatiei este o faza de importanta semnificativa care poate duce la esecul sau reusita intregii constructii rutiere. Daca se a afla pe toata latimea drumului cu o grosime de min 10 cm . porniri bruste sau miscari serpuite.sacrifica si se reprofileaza. fara oprire. Viteza redusa a utilajelor. iar unul slab compactat 25 % . Suprafata cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza si se refac. III Un strat bine compactat transmite 10 % din presiune la patul drumului. .98 % ptr clasa tehnica IV – V 98 % . vibratoare Se compacteaza 95 % .Daca nu se prevede scarificare totala se scarifica la 5 cm sub denivelari. se ia in considerare si va constituii stratul de forma. Denivearile se corecteaza si recilindreaza.Pietruirea existent constitue un strat de protective sau de fundatie doar daca se foloseste mat corespunzator.100 % ptr clasa tehnica I . Inainte de a decide daca folosim pietruirea trebuie investigat ce avem in drum. Fasiile se suprapun pe min 20 cm. II .Se compacteaza corespunzator. Grosimea si calitatea pietruirii se determina prin determinarea in laborator.

impuritati. . Portante se face prin masuratori cu “deflectometrul”. . cu lianti sau chimica. resturi organice. Fractiunilor 16.Se utilizeaza material higroscopice ptr mentinerea umiditatii.71 . De obicei se foloseste la straturi de fundatie necoezive..Se face compactarea la umiditatea optima.Compactarea straturilor de fundatie din piatra . elemente noi. Stabilizarea mecanica : Este complexul de operatii prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii si ridicarea gradului de compactare a materialelor. EN > 30 % granulozitatea continua corespunzatoare . gelive >5 %...Mat stabilizat nu trebuie sa continua argila. .8 % .Verificarea cap. Straturi stabilizate Dupa modul in care se actioneaza asupra proprietatilor fizico-mecanice ale materialelor.. ptr o capacitate portanta sporitafara intrebuintarea liantilor.40 mm .Intai compactori netezi dupa care compactori vibratori sau pe pneuri..Variatia masei se face prin lestare..Stabilizare mecanica.Compactarea este terminata cand o piatra aruncata in forta compactorului este sparta la trecerea utilajului . . Ptr rezultatele mai bune . Conditii : Ip 6. metodele cele mai importante de stabilizare : .Se va utiliza exclusiv mat concasat cu agregate mari.Se vor concasa partial agregatul peste 30. pietruri existente. Stabilizarea cu lianti : .

chimice si mecanice. Ca sa poata fi stabilizate. . materialele trebuie sa indeplineasca conditiile : . Realizarea straturilor de fundatie din SRR si SRS. balasturi sau nisipuri locale. Consolidarea acostamentelor Materialele folosite sunt pamanturi dar din gropi de imprumut. Largirea fundatiilor de modernizari si reabilitari. obtinute prin amestecarea pamanturilor sau alte tipuri de materiale cu ciment si apa cu o compactarea energica.Granulozitate continua. Aceste straturi sunt practic impermeabile.Cea mai buna stabilizare este cea cu lianti pentru ca acestia imbunatatesc seminificativ proprietatile fizico-mecanice ale materialelor.Dimensiunea maxima a granulei D = 25 – (Strat de baza)  D = 31. Stabilizarea cu ciment : Imbunatateste proprietatile fizice. Pt ca are microfisuri si sa nu se transimta mai departe se recomanda imbracaminti bituminoase sau introducerea unui strat de baza din piatra sparta cilindrata si indopata cu split bituminat sau nisip bituminos. Pietrisuri existente reprofilate si scarificate. UTILIZARE Ameliorarea capacitatii portante a straturilor sup din terasamente. nedrenate si cu cap portanta ridicata. Deseuri de cariera nesortate. zgura de furnal.5 strat de fundatie  D = 63 strat de forma . .Coeficient de neuniformitate min 8 .

Se prepara ca un malaxor apa. Se omogenizeaza mai bine ca in situ. agregate sau cloruri de calciu. se aplica tratamente ca in situ. 10) Stropire cu bitum taiat sau emulsie 11) Acoperirea cu folii de polietilena. EN > 30 % Indicele de plasticitate < 10 % . Se recomanda folosirea cimentului Portland belitic (cu reactie hidraulica foarte rapida). .- Uzura Los Angeles < 35 % .2 % Saruri < 2 % Ioni de hidrogen >5% Pamanturile care nu satisfac acele conditii . Continut de sulfati si sulfuri < 0. Nu este cea mai buna tehnologie In stare fixa (INS – instalatii de nisip stabilizat). cimentul si balastul.Pt stabilizarea dozajelor de ciment se folosesc metodele :  Clasica prin incercari asupra epruvetelor cu diferite dozaje  Stabilirea prin folosirea unor abace. se pot corecta prin adaosuri de var. umezirea si amestecarea la umed 6) Asternere si profilare cu autograderul 7) Compactarea si corectarea denivelarilor 8) Tratarea stratului 9) Acoperire cu 1-2 cm de nisip si stropire de 4 ori pe zi / 7 zile.  STAS cu relatii C = 730 °(rcf/m^3) Tehnologia realizarii in situ : 1) Scarificare daca nu se aduce materialul din alta parte 2) Amenajarea si profilarea patului drumului 3) Faramitarea mecanizata a materialului 4) Corectarea proprietatilor materialului 5) Amestecarea uscata cu ciment. .

. a imbunatatii granulozitatea si lucrabilitatea. mareste coerziunea. Dozajele se pot stabili clasic prin incercari de epruveta sau simplificat folosind abace. . produse de cariera prelucrate. uscarea prin supraumezire. creste limita inferioara de plasticitate.Tratarea cu var Are rolul de a reduce sensibilitatea la apa. Tehnologia de realizare . deseuri de cariera.Intretinerea la drumuri cu trafic usor se poate face si cu amestecare in situ. apa si activator (ciment sau var) si prin compactare. Elaborarea dozajului se face clasic. Amestecul de agregate. In statii se face in una sau mai multe INS cu predozare: 3 ptr agregat si 1 ptr liant. Materialele utilizate sunt agregatele naturale. liant puzzolanici si activator trebuie sa se incadreze in zona amestecului optimal. Stabilizare cu lianti puzzolanici Se imbunatatesc proprietatile fizico-chimice si mecanice prin amestecarea cu lianti. rezistenta mecanica si cap portanta a pamanturilor.Amestecul se efectueaza in statii fixe. creste PH.

nisipuri cu granulozitate continua. . liantul si activatorul dupa care se raspandeste prin raspanditor de ingrasaminte. . iar transportul se face cu basculanta.. 20cm dupa care se compacteaza preferabil cu pneuri. Se poate lasa neacoperit mai mult doar in conditii speciale Materiale stabilizate cu stabicol Straturile stabilizate cu stabicol nu prezinta fenomente de microfisurare. Caracteritici : .. Amestecul se face cu malaxorul sau in betoniera. apa se adauga in reprize si se compacteaza corespunzator.Se aseaza in straturi de 10 . Se verifica Profilul si se corecteaza la fiecare 2..Dozarea activatorului se face cu dispozitivul de dozare a cimentului. Stabilirea dozajelor se face prin incercari de laborator (“Proctor modificat” si la “vibrocompresiune”). Nisipurile stabilizate nu se compacteaza cu rulouri netede . Se acopera ulterior cu un strat rutier la cel mult 3 zile la executie. Prepararea pe loc : Se aduc si se repartizeaza uniform agregatele. . .3 treceri.Se respecta umidtatea optima de compactare.Straturile nu sunt sensibile la formarea fagaselor . iar varul se introduce sub forma de suspensie in apa.Inainte de punere in opera se umezeste stratul suport exceptie facand cazut ramforsarii. au cap portanta ridicata si au grosime mai mica decat cu (alti lianti) Stabicol se preteaza la stabilizari la : agregate naturale concasate. grosimea stratului de acoperire poate fi redusa. iar in cele 3 zile trebuie pastrata umiditatea.Se poate stoca max 10 zile in soproane. ka kasturi.

Se pregateste stratul suport . De macadam : Pietruire din piatra sparga monogranulata dupa regula 2/3. sa aiba rezistente mari la uzura Tehnologia de executie : . . Mat utilizate la macadam trebuie sa provina din rocile recomandate. . Se pot executa din : macadam. La sfarsit se protejeaza straturi pt evitarea evaporarii apei.Protectie foarte buna la inghet-dezghet. Compactarea se face intai cu compactoare vibroatare dupa care compactoare cu pneuri.Raport imbunatatit intre modulul de elasticitate si rez la tractiune. stabilizate cu lianti hidraulici Prepararea si punerea in opera : Prepararea se face intr-un grup mobil ce poate fi mutat la fata locului.Dupa care se asterne si se cilindreaza piatra de rezistenta (40/63) pana nu joaca sub picior . beton de ciment. Mat stabilizat se prepara intr-o centrala de stabilizare cu ciment clasica. Punerea in opera se face cu autograderul sau finisorul in functie de exigente. macadam penetrat. Rezistenta este data de inclestarea pietrelor. zguri de furnal inalt sau cenusi de termocentrala. mixturi bituminoase.. sa fie curate. sorturi 40/63 si 16/25 prin asternare si cilindrare in reprize. Nu se foloseste granitul ptr ca nu se poate impana din cauza muchilor vii. Se foloseste si savura sau nisip grauntos cu material de calmatare. balst stabilizat cu ciment. sa aiba forma poliedrica. Stratul de baza are rolul de a prelua in special eforturile tangentiale si cele de intindere dar si repartizeaza incaracrile verticale pe arii mai mari.Se prepara si se pune in opera asemanator cu agregatele naturale.

.Dupa care se asterne si se cilindreaza piatra de acoperire.Se protejeaza cu un strat de savura de 1-2 cm iar apoi se verifica calitatea longitudinal si transversal. Macadamul se poate sa nu reuseasca daca : .Introducerea prematura a materialului de agregare sau stratul de acoperire nu inchide suprafata macadamului. produce noroi si praf.nu este compactat si nivelat corespunzator patul drumului. .Piatra nu provine din rocile recomandate si materialele folosite contin argila .Se incepe colmatarea macadamului cu savura savura sau nisip grauntos. Se cilindreaza pana cand o piatra aruncata in fata cilindrului se sparge . Pt a putea fi reparat trebuie extras tot stratul Trebuie protejat daca e tinut sub circulatie cu apa. Dezavantaje Costuri ridicate dar mai reduse decat ale balastului stabilizat cu ciment Se folosesc doar anumite sorturi de piatra sparta Uzura mare (4mm/an) Comportarea slaba la actiuni tangentiala.. bituminare Avantaje Recomandat in apropierea unui depozit de piatra Comportarea buna la SRS. Foarte utilizat ca strat antifisura Foarte bun daca este acoperit . Permeabil. se uda bine si se incearca patrunderea buna printre pietre.Nerespectarea regulilor de compactare . emulsii bituminoase.

nisip si filer cu bitum. Bitumul poate fi pur. sa fie curate si rezistente la uzura. Dupa compozitie :  BA – Betoane asfaltice  AT – Asfalt turnat  MA – Mortare asfaltice  AB – Anrobate bituminoase Materiale folosite : Agregatele pot fi de toate sorturile de cribluri si nisipuri de concasaj sau natural. Se realizeaza dupa principiul betonului. balasturi si pietrisuri dar trebuie sa corespunda ca mrime si compozitie mineralogica.Mixturile asfaltice Sunt materiale de constructii realizate din amestecuri de agregate naturale sau artificiale si filer cu bitum sau emulsie bituminoasa.  M. Se folosesc cel mai mult la imbracaminti si straturi de baza. Trebuie sa fie foarte rezistente la uzura si actiuni climatice. . Se utilizeaza in special la imbracaminti rutiere grele. Dupa tehnologia de punere in opera pot fi :  Mixturi asfaltice la cald (>150°C) cu bitum ca liant.asfaltice la rece (>5°C) cu bitum taiat sau emulsie ca liant. modificat. aditivat sau derivati ai sai BETOANE ASFALTICE (BA) : Sunt alcatuite din criblure. Filerul poate fi de orice fel cat timp respecta conditiile de calitate.

BANB (16) cu nisip bituminos BAR (rugos) BARC (16) – Rugos prin clutaj. nisip. BARP (16) – Cilindrat pentru poduri BAD(25) – deschis cu criblura BADPC (31) – Cu pietris concasat BADPS(31) – Cu pietris sortat BA speciale (colorate. cu caracteristici speciale) BA executate la rece : BABT (8) – stocabil cu bitum taiat BAEB(16) – stocabil cu emulsii bituminoase BAS (16) – Cu suspensie de bitum filterizat Asfaltul Turnat Volum de goluri 0 . Utilizat foarte putin datorita rugozitatii sale slabe. . BA (25) cu agregat mare. filer si bitum. bogat in criblura. filer aglomerat cu bitum 40/50 sau 25/40 AT(7) contine in loc de criblura. nisip grauntos (4-7) Mertorul asfaltic Din nisip.BA executat la cald : BA (8 sau 16) . Poate fi : ATD (16) – Dur AT (7) ATD (16) – Se executa doar la cald din criblura (4-8) si (8-16). Se pune in opera fara cilindrare.

La calde : M.B. compactate (Vg = 4-8 %) Caracteristici Macropore. AB2 agregat mare. Procedeu la cald >150°C Liant – bitum plastic adus fluid ptr a putea fi pus in opera. Prepararea si punerea in opera se face la rece iar compactarea dupa ce o parte din liant s-a evaporat. Anrobatele pot fi deschise (Vg > 12 %).MANB 7 – nisip bituminos .MAT 7 – turnat La rece mortar asflatic cu emulsie de bitum filerizat sau mortar SUBIF CMAS 7 MAEB 7 cu emulsie bituminoasa Anrobate bituminoase Agregate aglomerate si invelite cu o pelicula de bitum. Aceasta invelire se numeste anrobare. asternarea si compactarea se face tot la cald Procedeu la rece Liant – Bitumuri fluide sub forma de uleiuri asfaltice sau emulsii bituminoase . elementele fine pot lipsi: Agregatele se inscriu in limite mai largi decat la BA.A. semi – compactate (Vg 8-12 %). Elaborarea dozajelor ptr mixturi asfaltice : . Se foloseste mai putin bitum si filer decat la BA.C 7 – bitum cald . Poate fi AB1 agregat mijlociu.

rezistente la uzura si compresioune. De bitum. Dozajul se exprima in procente din masa totala ptr fiecare material Materialele trebuie sa continua anumite conditii: . sa asigure adezivitatea si rezistenta la actiunea apei. astfel incat sa se obtina caracteristicile fizico-mecanice cerute. 6) Stabilitate Marshall (pe epruvete cilindrice dupa generatoare cu aparat “MARSHALL” . sa aiba o forma corepunzatoare si adezivitate la liant. Incercari pe mixturi asfaltice Epruvetele testate pot fi : Preparate in laborator Prelevate la iesirea din productie -||. => In functie de tipul incarcarii Incercatile pot fi pentru : 1) Continutul de apa 2) Compozitia mixturii aflatice ( “SOXLET”) 3) Rezistenta la compresiune la 22°C si 50°C (“Presa hidraulica. RC 22/RC 50 4) Coeficientul de termosensibilitate 5) Reducerea RC la 22°C dupa 28 de zile in apa. prismatice .Bitumul trebuie sa anrobeze granulele. . compozitia si grupa .Agregatele trebuie sa fie curate. cubice . epruvete cubice masura a modului de alrgere a proc. omogene mineralogic.la descarcarea din transport Din carate prelevate din imbracamintea executata Epruvetele sunt ( cilindrice.In vederea stabilirii proportiilor intre diverse materiale care le alcatuiesc.Filerul trebuie sa fie uscat si sa aiba finetea necesara .

. Transportul se face pe benzi transportatoare Uscarea agregatelor .. deflexiunea epruvetei. Asigura alimentarea su sorturile necesare in cantitatile dorite. 8) Densitatea aparenta. rezistenta la patrundere Rezistenta la oboseala Comportarea la def plastice (cu “Fagasoscopul”) Aparatul “SOXLET” pune in evidenta compozitia procentului de bitum . Tehnologia de preparare a mixturilor bituminoase la cald Se realizeaza in spatii mecanice specializat in etpe : Incalzirea bitumului Predozarea agregatelor minerale Uscarea agregatelor Dozarea conform retetei Malastarea componentelor Transportul se face cu basculante de 6. Predozarea agregatelor Asigura alimentarea continua si regulata a instalatiei de producere. 10) Umflarea la 28 de zile in apa spre 0 11) 12) 13) 14) Volumul de goluri Rezistenta la rupere prin incovoiere. deplasare.7) Indicele de curgere (Fluiaj “MARSHALL”) miscare . se mai poate folosi un aparat de centrifugare cu rezultate mai rapide dar nu la fel de exacte.5 . 20 t cu sisteme de termoizolare sa nu piarda mixtura 20°C pana la punerea in opera. Grad de indesare 9) Absorbtia de apa 1-7 %.

Punerea in opera se face la 140°C. iar cilindrarea intre 110°C-130°C. dinspre margine spre ax cu suprapunerea rulourilor pe 20-30 cm. Utilizarea liantilor modificati. curba granulometrica. Controlul calitatii Trebuie sa existe laboratoare las tatia de mixturi ca sa faca testele : forma granulelor. Se asigura planeitatea. caractristic bitumului (penetratie). Asternarea Se face cu raspanditoare de asflat.i sa fie cat mai omogene respectand dozajele. pe o banda. Compactarea mixturilor Se face cu rulouri. cu aceasi inclinare in sens transversal. dupa pregatirea suprafetei Asternerea se face uniform. densitatea. Utilizarea unui schelet mineral puternic. uniformitatea. continut de bitum (proba) . umiditatea. Gradul de compactare ptr straturi de baza 95 %. Dozarea si maxarea A. Se evita supraincalzirea ptr a nu arde bitumul. rugozitate. netede in straturi de max 10 cm.Alaturi de incalzire si desprafuire sunt operatii foarte importante ptr realizarea adeziunii liantului pe agregate. Se depoziteaza provizoriu intr-un buncar. Dupa aceste operatii agregatele se sorteaza in silozuri. bitum . Se respecta regulile de compactare. temperaturi. finisoare sau chiar cu autogrederul . De obicei se folosesc 2 compactori. Agregatele calde se omogenizeaza cu filerul rece dupa care se introduce si bitumul fierbinte pana la omogenitate. Se verifica cu densiometrele. Tendinte moderne Sa se foloseasca bitumuri dure ptr evitarea formarii valurilor si facaselor.

2. penetrarea . realizate pe suprafata imbracamintilor rutiere prin stropirea acesteia in mod continuu cu un liant hidrocarbonat. Tratamente bituminoase 7. Generalitati Def. Asfaltaj – tehnica care cuprinde toate procedeele : . urmata de o acoperire cu criblura care se fixeaza prin cilindrare Se executa pentru: Etansarea suprafetelor poroase Marirea rugozitatii suprafetei de rulare Intretinere si regenerare imbracaminti rutiere uzate Inchiderea macadamurilor bituminoase Asigura o buna drenare a apelor pe suprafata de rulare Intreruperea filmului de polei chiar de la formarea sa 7. mixturi cu fibre. Dupa tehnologia de executie -tratamente bituminoase simple(o raspandire a unei emulsii si a criblurii) . Dupa modul de punere in opera -tratamente bituminoase executate la cald. care se realizeaza cu bitum taiat sau emulsie cationica. care se realizeaza cu bitum incalzit si numai pet imp uscat si calduros cu temperaturi >8C -tratamente bituminoase la rece. Sunt invelisuri subtiri.Stropirea . urmata de o compactare cu rulouri netede grele. Compactarea initiala cu pneuri.1. amestecarea Cap 7.modificat. Executarea de betoane asfaltice cu Vg<5% .tratamente bituminoase duble sau multiple(de mai multe ori) . aplicate sip e suprafete umede dar nu pe ploaie la temperature >5C 2. Clasificare 1.

se recomanda folosirea aditivilor pentru ameliorarea adezivitatii g) se recomanda dimensiunea maxima D si cea minima d a granulelor sa fie cat mai apropiate b) c) d) e) f) .-bituminoase duble inverse -tratamente bituminoase intarite(cu aggregate bitumate) -tratamente bituminoase cu aggregate anrobate in situ(trabinsit) Materiale utilizate (1) Lianti Bitum D 180/200 prin incalzire la 140…160C Bitum D 80/120 incalzit la 150…. pusa in opera la temperature mediului ambient (2) agregate a) criblurile b) in mod exceptional splitul(pe drumurile cu trafic redus) c) agregate de rau concasate si granulate d) agregate de rau sortate e) agregatele trebuie sa provina din roci dure sa fie curate sa aiba o rezistenta ridicata la uzura si sa aiba forma poliedrica f) se recomanda folosirea agregatelor din roci bazice. in cazul rocilor acide pentru tratamente bituminoase executate la cald.160C Bitum DTA 160/200 prin incalzire Bitum taiat din bitumurile mentionate mai sus folosind ca solvent prtosin in proportie de 22…24% Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida.

4 Tratamente bituminoase duble  Tratamente bituminoase executate in doua reprize se numesc tratamente duble  Tehnologie . apoi cilindrare) inclusiv intretinerea ulterioara  Folosirea unor utilaje de mare randament si cu posibilitati de reglare a debitelor pentru agregate si liant. Tratamente bituminoase  Se pot executa la cald sau la rece  Tehnologie o Pregatirea suprafetei o Stropire cu bitum D180/200 in cantitate de 0. raspandirea si o precompactare usora 7.3…2. in conformitate cu dozajele stabilite in laborator  Supravegherea permanenta si exercitarea unui control de calitate competent pe fiecare faza a procesului tehnologic  Efectuarea lucrarilor in perioade de timp recomandate(cald. stropirea bitumului si asternerea agregatelor.16mm(14-18kg/mp) imediat dupa stropire o Cilindrarea cu compactorul cu pneuri 3-4 treceri o Curatarea criblurii in excess Actualmente exista instalatii complexe care realizeaza printr-o singura trecere stropirea. uscat) in functie de liantul folosit 7. sau dupa caz cu emulsie bituminoasa cationica (cu continut de bitum D180/200 de 60%) in cantitate de 1.2kg/mp.1kg/mp o Asternerea uniforma a criblurii 3.8 mmm(10…15kg/mp) sau 8….3..8…1.Conditii de reusita  Aplicarea tehnologiei adecvate(repararea si curatarea suprafetei de tratat.

0kg/mp de bitum o Se executa prima stropire cu 1.2…1.4 treceri) o Indepartarea clibrurii in excess si stropirea cu bitum o Raspandirea stratului al 2-lea de agregat(criblura 8/16) o Cilindreare cu compactoare pe pneuri o Rezulta o suprafata rugoasa. etansa si fara degradari 7.75…2.5…5% bitum D80/120  Tehnologie o Se curata macadamul si se amorseaza cu 0.7…1.7…2. Tratamente bituminoase duble inverse  Se recomanda pentru tratarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment exfoliate sau cu fisuri si crapaturi mici.5.5kg/mp. cu criblura anrobata in prealabil cu 4. verificat si curatat se amorseaza cu 0. se asterne criblura 4…8mm in cantitate de 15…20kg/mp si se continua cilindrarea pana la fixare 7. urmata imediat de o acoperire cu 20…25kg/mp criblura 8…16mm si se cilindreaza o Dupa indepartarea criblurii alergatoare se face a doua stropire cu bitum D180/200 in cantitate de 1.6 Tratamente bituminoase intarite  Se executa pe macadamuri sau pe imbracaminti bituminoase degradate.o Macadamul realizat corect.25kg/mp bitum D80/200. precum si a suprafetelor slefuite  Tehnologie o Pregatirea si repararea suprafetei degradate o Stropirea bitumului o Raspandirea primului strat de agregat(criblura4/8) o Cilindrarea cu compactoare pe pneuri(3.0kg/mp bitum .

o Se asterne criblura 4…8mm sau 4…16.5…2. Tratamente bituminoase pe drumuri cu trafic intens  Se folosesc agregatele de foarte buna calitate care sa dea o rezistenta sporita la uzura(coef de uzura L. care amelioreaza coeziunea. . andobata in cantitatea de 40…50kg/mp si se cilindreaza o Inchiderea se executa cu un tratament bituminos 1.8.A. de 8%)  Tehnologie o Ca liant se utulizeaza bitumul fluxat cu 5% elastomeri.0kg/mp) pana la acoperirea completa o Se asterne in golurile formate agregat marunt (criblura 4/8 sau nisip grauntos.7 Tratamente bituminoase cu cu agregate bituminoase anrobate in situ(trabinsit)  Elimina problemele cauzate de criblura neaderenta care ramane la suprafata tratamentelor. in cantitate de circa 5kg/mp) o Se cilindreaza cu compactoare cu pneuri sau cu rulouri netede(se tine sub obserbatie 3…4 sapt) 7. prin anrobarea in situ a agregatelor  Tehnologie o Pregatirea suprafetei peste care se raspandesc agregatele (criblura 8/16 sau pietris 7/15) in cantitate de 13…15 kg/mp intr-un covor unifor o Se stropesc agregatele cu emulsie cationica cu rupere rapida(1.0…1. care sunt net superioare 7.2kg/mp bitum D180/200 si 15kg/mp criblura 4…8mm sau cu nisip bitumat cu 2…3% bitum Tratamentele intarite se folosesc rar deoarece sunt asemanatoare ca si costuri cu covoarele asfaltice.

imbunatatind fixarea criblurii mai ales pe timp friguros(1. din pamanturi imbunatatite) .2 Drumuri de tip inferior sau rudimentar  Drumuri de pamant naturale o Cele naturale sunt sezoniere si sunt destinate circulatie vehiculelor usoare o Pentru o viabilitate mai indelungata este necesara indepartarea apelor  Drumuri de pamant amenajate(profilate.1.4kg. foarte rezistente la uzura (18kg/mp respectiv 6kg/mp) o Procesul tehnologic este acelasi ca la tratamentele normale Cap. Clasificarea imbracamintilor  Drumuri de tip inferior sau rudimentare(drumuri de pamant)  Drumuri de tip intermediar sau tranzitoriu o Drumuri din pietruiri simple o Drumuri din macadam  Drumuri momderne suple-nerigide o Semipremanente  Macadam asfaltic  Imbracaminti asfaltice usoare o Permanente  Betoane asfaltice  Asfaltul turnat  Pavaje  Drumuri moderne rigide: imbracaminti din beton de ciment 8.mp) o Ca agregate naturale se utulizeaza cele 2 tipuri de criblura(10…14mm si 4…6 mm). 8 Imbracaminti rutiere 8.

fara terasamente sau lucrari de arta.o Sunt drumuri de interes local.3 Drumuri de tip intermediar sau tranzitoriu  Asigura pe tot parcursul anului o circulatie usoara  Se numesc tranzitorii deoarece prin consolidari succesive pot fi transformate in drumuri moderne  Partea carosabila este consolidata printr-o pietruire . iar pamantul se depoziteaza pe margini  Se compacteaza patul  Se asterne materialul de aport si se amesteca cu cel sapat in straturi  Se compacteaza la gradul prescris. astfel se obtine un drum cu o capacitate portanta mai mare o Dezavantajele acestui tip de drum. au dus la o utilizare redusa a acestei metode o Tehnologia de realizare  Se curata terenul  Se sapa patul. cu o suprastructura din pamant de la fata locului. imbunatatit si reprofilat o Corpul drumului e alcatuit dintr-un singur strat care indeplineste toate rolurile straturilor rutiere o Au cost de realizare redus  Drumuri profilate o Se executa prin deplasarea pe platforma cu ajutorul grederului a pamantului rezultat din saparea santurilor o Pot prelua pana la 100-150 vehicule/zi daca s-a realizat o bunca compactare o Dupa vreme umeda trebuie reprofilat  Drumuri din pamanturi imbunatatite o Se prevad pe terenuri ce nu depasesc o panta de 3…4% o Se trateaza pamantul existent cu lianti. precum si costul ridicat. realizandu-se cu un bombament curb 8.

25cm  Indesarea se face prin circulatie o Cu profil transversal semiincastrat:  Se executa un pat in platforma soselei in care se realizeaza corpul pietruit  Agregatul se separa in doua fractiuni prin ciuruire  Granulele mai mari se aseaza la partea inferioara  Din loc in loc se executa drenuri care asigura scurgerea apelor infiltrate  Se recomanda realizarea pe pat a unui strat de 2-3 cm cu rol filtrant o Cu profil transversal incastrat  Se executa numai pe latimea partii carosabile.1 Pietruiri simple  Se folosesc la drumuri cu circulatie redusa si in special unde predomina vehiculele cu tractiune animale  Se realizeaza sub trei forme o Cu profil transversal in forma de secera/neincastrat(bombardament curb)  Din balast brut asezat pe carosabil si acostamente in strat de grosime variabila  Bombament f/B=1/40…1/50  Grosimea stratului la mijlocul caii de 20…. pe care se sapa si patul  Acostamentele raman din pamant  Se foloseste balastul sort 0-60mm  Materialele se astern la sablon in straturi de 5-12 cm  Nu se cilindreaza compactarea facandu-se la darea in circulatie  Dimensiunile granulelor descreste de jos in sus .3. Se imart in doua categorii: pietruiri simple si de tip macadam 8.

 O solutie consta in folosirea a 50% granule rotunde si 50% granule concasate pentru o mai buna compactare 8. strat de baza sau ca imbracaminte o Materiale folosite  Piatra sort 40/63 pentru rezistenta  Piatra sort 16/25 pentru acoperire  Savura sau nisip grauntos la protejare  Au bombament curb(f/B=1/50…1/70) sau cu doua fete plane cu panta transversala de 3-4% racordate cu arc de cerc pe treimea mijlocie  Clasificare  Macadam ordinar  Macadam imbunatatit  Macadam protejat  In caz ca se foloseste ca imbracaminte se iau unele masuri de imbunatatire a macadamului ordinar.2 Pietruiri tip macadam  Macadamul se realizeaza din piatra sparta monogranulara.3. obtinandu-se macadamul imbunatatit  Conditii de nereusita a macadamului  Patul drumului insuficient compactat si nivelat  Materialul de agregare este argilos  Piatra folosita provine din roci alterate sau gelive  Viteza mare la cilindrare. asternuta pe platforma drumului in reprize. demaraje violente  Introducerea prematura a materialului de agregare  Stratul de acoperire nu inchide suprafeta macadamului  Dezavantajele macadamului  Costuri ridicate  Utilizeaza numai anumite sorturi de piatra sparta  Uzura mare(circa 4mm/an) . urmata de cilindrari  Se poate folosi ca fundatie.

imbracaminti bituminoase provizorii  In aceasa categorie intra pietrisurile (in special macadamurile) protejate cu diverse invelisurile bituminoase in scopul de a evita formarea prafului si a noroiului si pentru etansarea suprafetei de rulare impotriva patrunderii apelor in structura rutiera  Exemple o Macadam protejat cu tratament bituminos dublu o Macadam protejat cu tratament intarit o Macadam protejat cu tratamente bituminoase multiple o Pietruiri impregnate cu emulstii bituminoase: cu rupere rapida.Comportare redusa la actiuni tangentiale ale traficului Este permeabil. nisipare.3. bituminare)  Macadamul imbunatatit  Imbunatatirea se face prin silicatare(silicat de sodiu) sau prin bituminarea macadamului  Silicatul de sodiu in prezenta apei si a dioxidului de carbon reactioneaza cu calcarul din piatra si formeaza silicea SiO2. se aplica diverse straturi de tratamente(dublu intarit sau multiplu) o Se poate realiza atat la cald cat si la rece o Tehnologie de realizare     .3. emulsii cu mare stabilitate o Pietruiri etansate prin clutaj  Macadamuri protejate o Dupa realizarea macadamului si curatarea perfecta a suprafetei. care este sub forma unui chit care umple golurile si impermeabilizeaza suprafata 8. emulsii speciale pentru impregnare. produce praf si noroi Pentru reparatii trebuie extras tot stratul Trebuie protejat daca e tinut sub circulatie(stropire cu apa sau emulsii bituminoase.

dupa care se acopera cu material grauntos in cantitate de 13…17kg/mp  A doua stropire cu emulsie (0. cu 0. cilindrate corespunzator  Pietruiri impregnante cu emulsii bituminoase o Se folosesc urmatoarele tipuri de emulsii  Emulsii cu rupere rapida( 1…2 kg/mp.7 kg/mp bitum si o acoperire cu agregate narurale marunte 7-11kg/mp.3kg/mp bitum rezidual.0 kg/mp. Suprafata se reprofileaza si se curata. 65% bitum)  Emulsii speciale pentru impregnare (2 kg/mp)  Emulsii suprastabile (1. peste care se va asterne nisip grauntos sau alt agregat in cantitate de 10-12 kg/mp  Etansarea se realizeaza printr-o a treia stropire.5kg/mp emulsie bituminoasa cu rupere rapida (60%bitum) acuperita cu split sort 8-16 in cantitate de 15-17kg/mp si se cilindreaza .5…2.8kg/mp bitum rezidual) se face imediat dupa curatarea pietrei alergatoare. 21.0…1.7…0. apoi se stropeste cu emulsie bituminoasa. astfel incat sa se obtina 1.5% bitum) o Tehnologia de realizare este similara cu cea a macadamurilor protejate o Sunt foarte eficiente la imbunatatirea conditiilor de circulatie pe drumurile cu trafic redus  Pietruiri etanse prin clutaj o Se aplica cu rezultate bune cand stratul suport este format din agregate nisipoase cu dimensiunea maxima de 30 mm si consta in urmatoarele faze:  Stratul suport (minim 20cm) se scarifica si se reprofileaza  Peste stratul suport se astern 20-30kg/mp split sort 2540 si se cilindreaza cu un compactor cu rulouri netede greu pana la infingerea splitului in pietruirea veche  Se stropeste cu 2.0-2.

fixata prin penetrare cu bitum  Prin penetrare.B.A.A.4.4.  Anrobate bituminoase cu executie la cald o A.P.P.1 Drumuri moderne semipermanente  Macadamuri asfaltice  Imbracaminti asfaltice usore o 8. deplasarea pietrei din strat este impiedicata.S.B.7 o Nisip bituminos si bitum dur de petrol M.P.4.P. Drumuri moderne  Se impart in 2 categorii o 8.I.  Macadamuri bituminoase cu executia la rece o Macadam penetrat cu suspensie de bitum filerizat M.7 o Macadam semipenetrat cu bitum cald M.1.7 8.B. Macadam penetrat cu bitum M. 1 o A.N. o Macadam penetrat cu emulsie bituminoasa M.7 o Suspensie de bitum filerizat M. 2  Mortare asfaltice executate cu: o Bitum cald M.2.S. Drumuri moderne permanente  Betoane asfaltice  Asfalt turnat 8. iar datorita existentei peliculei de bitum .4.5 o Macadam indopat M.E.1.P.4. Urmeaza o noua stropire 1.7  Este un strat rutier executat din piatra sparta impanata si cilindrata.1 Drumuri moderne semipermanente  Macadamuri bituminoase cu executie la cald o Macadam penetrat cu bitum cald M.A.5-2kg/mp acoperita cu nisip in cantitate de 9-12kg/mp cilindrat pana la fixare 8.

5kg/mp o Urmeaza asternerea celui de-al doilea strat de split de acoperire. rezultand o rezistenta mai mare si o durata de exploatare mai lunga  Penetrarea se face in doua reprize. fiecare repriza fiind urmata de acoperire cu split si cilindrare si se inchide in final cu tratament bituminos  Tehnologia de realizare o Pe fundatia pregatita corespunzator se asterne un strat de piatra sparta sort 40-63mm in cantitate in cantitate de 112-116kg/mp dupa care se cilindreaza o Se impaneaza cu split sort 16-25mm in cantitate de 11-15kg/mp prin asternere uniforma intr-o singura repriza o Se stropeste cu apa si se recilindreaza. frecarea interioara creste.care leaga agregatele intre ele si datorita imapnarii cu split. la inceput cu compactoare cu rulouri netede mijlocii 6080kN si apoi cu cele grele 100-120kN o In cazul folosirii rocilor acide se executa o stropire cu lapte de var (1l/mp) o Se stropeste cu bitum D80/120 incalzit la 160180C o Imediat dupa stropire se asterne uniform split sort 16-25 in cantitate de 20-25kg/mp si se cilindreaza o Duma maturarea splitului in excess urmeaza a foua penetrare cu bitum D80-120 in cantitate de 2-2. la fel si fortele de coeziune. in cantitate de 1520kg/mp si cilindrarea lui pana la fixare o Dupa curatarea suprafetei de plitul in excess se executa tratamentul bituminos de inchidere prin . sort 8-16.

P.2. la fel ca macadamul penetrat 8. la inceput cu compactoare cu rulouri netede mijlocii 60-80 kN si apoi cu cele grele 100-120kN o Se stropeste cu bitum D80/120 incalzit la 160-180C o Imediat dupa stropire se asterne uniform split sort 16-25mm in cantitate de 20-25kg/mp si se cilindreaza o Dupa curatarea splitului ramas se executa tratamentul bituminos de etansare. in ale carei goluri se introduce criblura sau split bitumat(piatra de indopare) .3. fixata prin cilindrare.4.1. Macadam semipenetrat cu bitum M.stropire cu 1-1.I.  Este o imbracaminte alcatuita dintr-un strat de piatra de rezistenta sort 40-63mm.4.1. in cantitate de 1015 kg/mp uramata de clinidrare o Se poate da in circulatie imediat dupa racirea bitumului 8. Macadam indopat M.2 kg/mp bitum tip D180/200 si acoperire cu criblura 3-8mm.5  Este un strat rutier executat din piatra sparta impanata si cilindrata pana la fixare avnd golurile umplute printr-o singura penetrare cu bitum si acoperire cu split  Se inchide la final printr-un tratament bituminos de etansare  Se adopta aceasa solutie pentru trasee cu trafic redus  Tehnologia de realizare o Pe fundatia pregatita corespunzator se asterne un start de piatra sort 40-63mm in cantitate de 112-116kg/mp dupa care se cilindreaza o Se impaneaza cu split sort 16-25mm in cantitate de 1115kg/mp prin asternere uniforma intr-o singura repriza o Se stropeste cu apa si se recilindreaza.

pana la fixare o se amorseaza uniform cu bitum D80/120 incalzit la temperatura 150-160C in cantitate de 1. patrunde usor in golurile dintre pietre si favorizeaza anrobarea lor in intregime. Macadam penetrat cu emulsie bituminoasa M. Astfel. casante sau gelive  in regiunile mai racoroase.1. in functie de calitatea pietrei. ea se preteaza foarte bine la executarea penetrarilor  se evita utulizarea rocilor friabile.  emulsia de bitum.1-1.4. iar in zonele calduroase se va folosi un dozaj spre limita inferioara  tehnologia de realizare o pregatirea si curatarea stratului suport o asternerea pietrei sparte sort 40-63 in grosimea proiectata. dozajul de emulsie va fi mai mare. tinand cont ca dupa cilindrare se produce o tasare de 2030%(150kg/mp) o se cilindreaza stratul de 8-10 cm cu compactoare cu rulouri netede 100-120 kN .3l/mp o imediat dupa stropire se asterne splitul bitumat(pentru indopare) si se cilindreaza corespunzator o urmeaza a doua repriza de asternere de split bitumat(sau covor asfaltic) pentru realizarea stratului de uzura o peste stratul de uzura se realizeaza tratamentul de inchidere a porilor. datorita fluiditatii sale.P. Piatra de indopare se asterne in doua reprize: prima pentru indopare iau a doua pentru realizarea stratului de uzura  Se poate inchide cu un tratament bituminos  A doua repriza se poate inlocui dupa necesitati cu un covor asfaltic  tehnologia de realizare o se asterne piatra sparta sort 40-63 in strat uniform peste fundatia bine curatata si stropita usor cu apa si se cilindreaza cu compactoare cu rulouri netede de 100-120kN sau de 160180 kN.4. prin raspandire de nisip bitumat si cilindrare 8.E.

1  se realizeaza cu agregata mijlocii.4.15mm.2 este de 6cm  se utilizeaza la drumuri de clasa tehnica I-V 8.o se stropeste cu emulsie 2l/mp.B. 30-55% granule cu dimesiunea peste 3.B. savura) o agregate de balastiera(nisip natural.8l/mp) si split de sort 8-16mm in cantitate de 10kg/mp o in cazul utilizarii emulsiei cationice. respectiv 37-66% granule cu dimensiunea peste 4mm  grosimea minima a stratului de A. 2  spre deosebire de A.4.1. 50-75% granule cu dimensiunea peste 3.7. macadamul poate fi udat pentru a facilita inclestarea agregatelor o dupa a 3-a penetrare se executa un tratament de etansare fina 8.4. pietris concasat) o filer o bitum D60/80(zona calda).1.B.5. in cantitate de 10-12kg/mp si cilindrarea acestuia o nu se repeta stropirea si cilindrarea pana cand emulsia din stratul precedent nu s-a rupt o la a 2-a stropire se foloseste mai putina emulsie(1. Mortare asfaltice .B. urmata de asternerea splitului sort 16-25. nisip de concasare. Anrobat bituminos A. pietris.6.1.1 se realizeaza cu agregate mari.B.15mm. D80/100 (zona rece) o emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida(pentru lucrari de amorsare a stratului suport) 8. Andobat bituminos A. 1 este de 5cm  se utilizeaza pe drumuri de clasa tehnica II-V  materiale utilizate: o agregate de cariera(criblura. respectiv 22-47% granule cu dimesiunea peste 4mm  grosimea minima a stratului de A.

 se executa prin amestecarea agregatelor cu emulsie bituminoasa in instalatii speciale  se pot executa intr-unul sau in 2 straturi  asternerea se realizeaza in aceleasi conditii ca celelalte tipuri de mixturi asfaltice(autogreder.4. prin minim 3-4 treceri la temperatura de 90-100C o la final se face un tratament de inchidere a suprafetei  la margini se realizeaza pene ranfort conform figurii  la proiectarea imbracamintilor bituminoase usoare.1.8. pentru realizarea unui cos de executie cat mai mic.5-6cm de mixturi anrobate bituminoase dense. asezate pe un strat suport dintr-o pietruire existenta  fac parte din imbracamintile semipermanente  se aplica frecvent pe drumurile cu trafic redus de clasa tehnica IIIIV(drumuri judetene. drumuri comunale). cu mentiunea ca vehiculele care depasesc 5t sa nu depaseasca 20% din traficul total  in aceasta categorie se pot incadra si macadamurile asfaltice si covoarele asfaltice  tehnologiea de realizare o pregatirea fundatiei(curatare si reprofilare) o prepararea mixturii in statii fixe o asternerea mixturii in strat de pana la 6cm pe toata latimea sau pe jumatate din latime o se pot utiliza cofraje laterale sau borduri o cilindrarea si compactarea se face cu cilindri netezi de 6-8t si 10-12t. Imbracaminti bituminoase (asfaltice usoare)  sunt straturi de 4. se vor avea in vedere urmatoarele: o se executa pe pietruiri existente . repartitor-finisor)  compactarea se face dupa ruperea emulsiei si se recomanda folosirea compactoarelor de 60-80kN 8.

in grosime minima de 4 cm si in cantitate de 90kg/mp  se recomandautulizarea lui pe drumuri si strazi cu declivitatea maxima de 6% 8. Beton asfaltic rugos B.2. Beton asfaltic bogat in criblura B.A.A. drumuri moderne grele(permanente)  au o durata medie de exploatare de peste 12 ani  sunt alcatuite in general din doua straturi: unul de uzura si unul de legatura(necesar atunci cand imbracamintea se executa pe o imbracaminte veche pe straturi din materiale stabilizate cu ciment si pe toate drumurile de clasa tehnica I sau II 8.o se urmareste mentinerea elementelor geometrice ale drumurilor existente o se recomanda folosirea integrala a zestrei existente a drumului.R.2. 16     are un schelet mineral puternic bogat in criblura continut de criblura cu dimensiunea peste 4mm fiine de 40-60% contine bitum de concentratie 6-7.16  se caracterizeaza printr-un schelet mineral puternic. eventual ameliorata sau stabilizata o utilizarea preponderenta a materialelor locale o asigurarea unei bune scurgeri a apelor subterane si pluviale o podetele necorespunzatoare se vor reface o lucrarile de consolidari la taluzuri se vor executa in limita strictului necesar 8. fundatia se va alcatui din pietruirea existenta scarificata si reprofilata.1.4.2.5% se utulizeaza la straturi de uzura si pe drumuri si strazi din clasele tehnice III si IV.4. un continut scazut de bitum si filer si o zona de granulozitate ingusta .2.A. 8 si B.4.

strazi si piete. in grosime minima de 4cm si in cantitate de 90kg/mp  dupa asternere suprafata nu se va inchide.  este una dintre cele mai vechi tipuri de mixturi asfaltice cunoscute.D.A. alei. 16 se executa cu criblura  Asfaltul turnat A.4. clutajul asigurand suprafetei de rulare o textura discontinua si rugoasa  se executa prin tratarea stratului de uzura din beton asfaltic bogat in criblura in faza finala a compactarii acestuia. astfel el se poate utiliza si la etansari si impermeabilizari  asfaltul turnat dur A.T.4.R.T.2.2.C. fiind mai ales recomandat pe sectoarele unde exista pericol de derapare  se foloseste ca strat de uzura pe drumurile si strazile de clasa tehnica I-III.T. 16  a fost introdus in Anglia in 1960 si in franta in 1966  prezinta avantajul de a da posibilitatea utilizarii in stratul de beton asfaltic impermeabil a materialelor mai putin pretentioase din punct de vedere calitativ. fiind folosit ca imbracaminte bituminoasa pentru trotuare si strazi secundare  este un beton asfaltic compact.3. pentru a se pastra rugozitatea 8. Beton asfaltic rugos prin clutaj B. Asfalt turnat A. se poate folosi la drumuri cu declivitate maxima de pana la 9%.N. 7 se executa cu nisip  Se foloseste in special la poduri si podete.4. cu toate golurile umplute cu bitum. cu criblura preanrobata  se foloseste ca strat de uzura pe drumuri cu trafic intens sau cu declivitati mai mari de 6% 8. piste pentru ciclisti. trotuare  Nu se cilindreaza .

P.D.4.A.2. 25  Consta dintr-un amestec de criblura si nisib.P. Beton asfaltic deschis cu pietris sortat B. Beton asfaltic deschis cu criblura B. caracterizata printrun schelet mineral puternic.D.A.5-7% raportat la masa mixturii  Se utilizeaza la drumuri cu declivitati pana la 6% 8. 25  Este o mixtura asfaltica pentru stratul de uzura.8.09-3mm in completare o Bitum 4-5% din masa mixturii  Se utilizeaza ca strat de legatura pentru drumuri si strazi de clasa tehnica I-IV  Grosimea minima a stratului este de 4 cm  Cantitatea minima utilizabila este de 90kg/mp 8. aglomerate cu bitum.09mm in proportie de 1-6% o Filer si nisip mai mare de 0.6.09-3mm in completare o Bitum 4-5% din masa mixturii  Se utilizeaza ca strat de legatura pentru drumuri si strazi de clasa tehnica IV si V  Grosimea minima a stratului este de 5 cm  Cantitatea minima utilizabila este de 110kg/mp 8.09mm in proportie de 1-6% o Filer si nisip mai mare de 0.4.31  Consta dintr-un amestec de criblura si nisip.4.8.C. 8-26.S.2. Beton asfaltic deschis cu pietris concasat B. Beton asfaltic cu agregat mare B.7.A. avand urmatoarea compozitie o Pietris si nisip 3-31 in proportie de 65-80% o Filer si nisip sub 0. avand urmatoarea compozitie: o Criblura 3-8.A.2.5.31 . aglomerate cu bitum.2. din cribluri cu dimensiuni pana la 25mm  Continut de bitum de 5.4. 26-35 in proportie de 65-80% o Filer si nisip sub 0.D.

4.09-3mm in completare o Bitum 4-5% din masa mixturii  Se utilizeaza ca strat de legatura pentru drumuri si strazi de clasa tehnica II-IV  Grosimea minima a stratului este de 5 cm  Cantitatea minima utilizabila este de 110kg/mp 8.9. Consta dintr-un amestec de criblura si nisip.D.A.C.A.D.P.D. 31  Drumuri de clasa tehnica II-V si strazi de categoriile II-IV  Grosimea minima de 5cm iar cantitatea minima de 110kg/mp  Prescriptii generale de exectie o Se pregateste stratul suport astfel incat sa nu prezinte murdarii si sa aiba un profil corespunzator .A. 25  La drumuri de clasa tehnica I-IV  Grosime de minim 4 cm si cantitatea minima de 90kg/mp o Betin asfaltic deschis cu pietris sortat d<31mm B.2.  Se utilizeaza la realizarea straturilor de legatura  Se impart in 3 variante o Beton asfaltic deschis cu criblura d<25mm B.A.09mm in proportie de 1-6% o Filer si nisip mai mare de 0. Betoane asfaltice deschise B. avand urmatoarea compozitie o Pietris si nisip 3-31 in proportie de 65-80% o Filer si nisip sub 0.P. aglomerate cu bitum.S.D.31  La drumuri de clasa tehnica IV si V respectiv la categoriile III si IV  Grosime minima de 5cm si cantitate de mixtura minima de 110kg/mp o Beton asfaltic deschis cu pietris concasat d<31mm B.

3-0. astfel incat sa rezulte 0. utilizate pentru: .1. suprafata existenta se amorseaza cu emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau cu bitum taiat. 9 Imbracaminti asfaltice speciale 9. Generalitati  Sunt imbracaminti bituminoase cu o utilizare mai restransa. straturi folosite la intretinerea drumurilor existemte o Realizarea unor mixturi asfaltice capabile sa suporte deformatii mai mari sub eforturi repetate.5kg/mp bitum pur o Se acorda atentie deosebita sudurii si compactarii perfecte a rosturilor de lucru o Rosturile de lucru la stratul de uzura se decaleaza fata de cele de la stratul de legatura cu cel putin 10cm o Dupa executarea stratului de uzura se inchide de regula suprafata. iar rugozitatea se face prin tratamente bituminoase specifice o Receptia preliminara se face la cel putin o luna de la darea in circulatie iar cea finala dupa 3 ani de la data receptiei preliminare Cap. dintre care: o Obtinerea de mixturi asfaltice care sa poate fi puse in opera in straturi subtiri si cu o rugozitate sporita. realizate in conditii speciale  Se deosebeste de imbracamintile bituminoase clasice prin modul de alcatuire. tehnologia de executie sau prin culoare  Studierea si realizarea acestor imbracaminti a aparut din necesitatea realizarii unor straturi rutiere cu caracteristici speciale si intrebuintari bine definite.o Pentru imbunatatirea aderentei.

 Acoperirea cu straturi bituminoase subtiri (3-5cm) a imbracamintilor vechi. unde nu este posibila aplicarea de straturi groase(orase)  Imbracaminti speciale pentru calea pe pod  Intretinerea imbracamintilor degradate.1. Imbracaminti asfaltice colorate  Se utilizeaza mai rar. datorita dificultatilor de executie si a costului ridicat  In compozitia mixturii asfaltice se introduc anumiti pigmenti care au mare putere de acoperire  Pigmenti folositi . care prezinta semne de oboseala  Ranforsarea structurilor rutiere existente.2 Clasificare  Imbracaminti bituminoase colorate  Imbracaminti bituminoase cu caracteristici superioare realizate cu: o Bitum cu cauciuc o Bitum cu polimeri o Bitum cu rasini termoplastice  Imbracaminti bituminoase prefabricate din o Mixturi asfaltice executate cu nisip bituminos o Mortar asfaltic executat cu SUBIF  Imbracaminti bituminoase pentru calea podurilor realizate din: o Asfalt turnat o Beton asfaltic deschis o Beton asfaltic etans o Mortar asfaltic turnat  Imbracaminti bituminoase realizate din mixturi asfaltice cu granului 9.2. prin aplicarea de covoare asfaltice subtiri 9.

2. coeziunea. coviare asfaltice subtiri pe un strat suport deformabil. unde circulatia este intensa pentru o vizibilitate mai buna 9. Imbracaminti bituminoase cu caracteristici superioare  Imbracamintile bituminoase cu bitum-cauciuc o Se realizeaza utilizand ca liant bitumul cu un adaos de cauciuc natural sau sintetic in proportie de 5% din masa liantului o Punctul de rupere Frass coboara la -34 C fata de bitumul etalon care are punctul de rupere la -14C o Prezinta o stabilitate pe timp calduros si are rigiditatea si fragilitatea mai mica pe timpul iernii(rezista bine la fisurare din incercari repetate) o Are pret ridicat de productie  Imbracamintile bituminoase care contin bitum cu polimeri o Proprietatile bitumului se imbunatatesc simtitor printr-un adaos de 3-15% polimeri cu functii separate o Polimerii folositi sunt:  Elastomeri – confera suplete plasticitate si flexibilitate  Copolimeri – imbunatatesc consistenta. ranforsari si pentru straturi de uzura solicitate de traficul greu 9. adezivitatea si elasticitatea bitumui o Se recomanda pentru imbracaminti rutiere din zone climaterice aspre(variatii mari de temperatura).3.2.o Oxid de fier(rosu) o Oxid de crom(galben) o Bioxid de titan(alb)  Procesul tehnologic de realizare este cel clasic  Se recomanda utilizarea culorilor deschide in tuneluri sau pasaje subterane.2. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod .

nisip natural. 16) o Este o mixtura asfaltica realizata din criblura 3-8mm si 816mm. alcatuite astfel incat sa asigure o cat mai mare etanseitate.A. nisip de concasaj si filer.T.7) o Se foloseste pentru executarea sapei hidrofuge la poduri care au placi de beton armat sau suprastructuri metalice cu placa ortotropa. 7 o Este asfaltul clasic turnat o Se executa cu nisip grauntos si se foloseste la trotuare  Beton asfaltic cilindrat pentru calea de pod(B. Pot fi realizate din mixturi asfaltice realizate la cald.T. peste o sapa hidrofuga  Asfalt turnat dur A. peste o sapa hidrofuga si un strat suport o Pe trotuare.5% respectiv 4% o Se poate realiza si cu bitum modificat cu polimeri in proportie de 3-6% din masa liantului  Mortar asfaltic turnat(M.5% respectiv 1% daca panta longitudinala este mai mare de 2.T. aglomerate cu bitum D60/80 sau D80/100(6-7%din masa mixturii) o Se utilizeaza la poduri cu placa din beton armat o Grosimea dupa cilindrare va di de 6cm si se realizeaza in 2 straturi egale o Pantele transversale in aliniament sunt de 2% dar se pot reduce la 1.P.C. concomitent cu o stabilitate ridicata sub incarcarile date din trafic  Imbracamintile bituminoase pe poduri se aplica: o Pe partea carosabila.A.D.N.15mm  Asflat turnat A. indiferent de clasa tehnica a drumului/strazii o Se aplica in grosime de 1-2 cm o Trebuie sa fie elastic si impermeabil . 16 o Se utilizeaza pentru imbracaminti pe poduri cu placa din beton armat sau suprastructuri metalice o placa ortotropa o In compozitia sa se prevad 40-55% agregate cu dimensiunea granulei peste 3.

4. si se amesteca umezindu-se cu 4-7% apa  Se amesteca agregatele cu emulsia  Mixtura asfaltica astfel obtinuta se depoziteaza in locuri speciale. de obicei instalatiile de productie de mixturi asfaltice sunt in revizie. astfel .9. pentru asigurarea materialelor necesare pentru interventii. utilizate la rece pentru reparerea imbracamintilor bituminoase  In timpul iernii si primaverii. Mixturi asfaltice stocabile. acestea trebuie stocate din timp  Clasificarea mexturilor stocabile o Mixturi stocabile cu emulsie bituminoasa cationica o Mixturi stocabile cu emulsie bituminoasa anionica  Mixturi stocabile cu emulsie bituminoasa cationica: o Se pot folosi la repararea imbracamintilor bituminoase o Mixturile realizate cu emulsii bituminoase cationice sunt de 2 tipuri:  Mixtura asfaltica cu aplicabilitate imediata  Mixtura asfaltica stocabila(3-4 luni de preparare) o Pentru realizare se urmaresc urmatoarele faze:  Se stabileste debitul de emulsie necesara pentru asigurarea cantitatii prescrise prin dozarea gravimetrica  Se dozeaza volumetric agregatele naturale.2. in grameziacoperite cu folii sau in saci de polietilena  Mixturi stocabile cu emulsie bituminoasa anionica o Se pot folosi la repararea imbracamintilor bituminoase o Mixturile realizate cu emulsii bituminoase anionice sunt de 2 tipuri:  Mixtura asfaltica cu aplicabilitate imediata  Mixtura asfaltica stocabila(3-4 luni de preparare) o Pentru realizare se urmaresc aceleasi faze ca si la mixturile realizate cu emulsie cationica .

recuperata si corectata Se face prin: Metoda regenerarii la fata locului. prin corectarea dozajului si reamestecare in statii de produs mixturi asfaltice Regenerarea prin frezare la rece     Se aplica in cazul in care denivelarile suprafetei de rulare sunt mici (2.10 REGENERAREA SI REUTILIZAREA MIXTURILOR ASFALTICE VECHI Generalitati   O tendinta moderna in intretinere si reabilitarea imbracamintilor bituminoase este aceea de a reutiliza mixtura existenta veche. Utilajele speciale de frezare taie aceste denivelari. sau se protejeaza cu un covor asfaltic sau tratament bituminos.3 cm) iar structura nu necesita ranforsare. in locul realizarii de invelisuri noi la partea superioara Aceasta tendinta aduce dupa sine o economie de material si de manopera Procedee de regenerare Regenerarea imbracamintei vechi fara a modifica dozajul mixturii asfaltice Se face prin: Frezarea la rece..CAP. Materialul obtinut din frezare se poate reutiliza Regenerarea prin frezare la cald (Rabotare) . Rabotare sau frezare la cald.. lasand in urma lor o suprafata plana si rugoasa. Suprafata rezultata se da in folosinta asa. Metoda refolosirii la cald a mixturii vechi. Termoreprofilare Termoregenerare Regenerarea imbracamintei cu mixtura asfaltica existenta.

iar materialul obtinut se utilizeaza pentru reprofilarea suprafetei de rulare. al doilea dispozitiv de incalzire cu raze infrarosii. degradate. Scarificare. transportul. de mixtura asfaltica. cu proprietati antiderapante. Reutilizarea imbracamintii vechi partial sau total. sau in cazul in care nivelul imbracamintei vechi trebuie sa ramana neschimbat. prin: Incalzire Scarificare usoara Recompactare Toate acestea se realizeaza fara a se ridica materialul vechi din imbracaminte si fara adaosuri Regenerarea prin termoregenerare      Consta in imbunatatirea caracteristicilor stratului de rulare prin: Incalzire. primul dispozitiv de incalzire cu raze infrarosii.   - Se aplica in cazul in care imbracamintea veche prezinta semne de oboseala (fisuri. Un ansamblu motor. rezervor de carburanti. Aplicarea unui strat nou. raze infrarosii). reglabile in adancime si directie. direct peste stratul cald de mixtura veche Se realizeaza cu ajutorul unui grup de utilaje compus din: remorca in care se transporta mixtura asfaltica noua. cu tablou de comanda. subtire.. cutite de scarificare. Scarificarea se face pe o grosime de 3. deoarece peste suprafata incalzita. Regenerarea imbracamintei vechi cu mixtura asfaltica recuperata si corectata . plasate in V. repartizarea si nivelarea mixturii asfaltice vechi incalzite si scarificate banda de transport a mixturii noi din remorca in distribuitor rezervor de gaz lichid Toate operatiunile se fac printr-o singura trecere si se pot astfel asterne intre 3600. Stratul nou de mixtura se asterne in cantitate de circa 40kg/mp. crapaturi. desi este necesara acoperirea acesteia datorita starii necorespunzatoare In cazul in care se asterne o noua imbracaminte este bine ca aceasta operatie sa se faca imediat.. cu eventuale lame pentru rabotare.4 cm. Atelierele da rabotare contin: Un sistem de incalzire a imbracamintei (butan. ce distribuie mixtura scarificata in cordon lateral..6000 mp/zi de imbracaminte refacuta in conditii economice. O serie de dinti scarificatori ficsi sau rotativi. elevator pentru recuperarea materialului din cordon si incarcarea lui in camioane Regenerarea prin termoreprofilare   Consta in refacerea profilului unei imbracaminti bituminoase vechi. dispozitiv complex cu snec pentru ridicarea .). fagase etc.. noua mixtura va adera in conditii optime.

cu adaos de mixtura asfaltica noua sau regenerata. la care se recomanda sa se adauge 0. Regenerarea suprafetei. Mixturi asfaltice regenerate la rece. prin realizarea unei noi malaxari in statii de produs mixturi asfaltice la cald. .        - Imbracamintile bituminoase vechi. ca agregat natural. Procedeul reda materialului flexibilitatea si ii imbunatateste modul de comportare in exploatare Regenerarea in instalatii de produs mixturi asfaltice consta din urmatoarele operatii: Scarificare la cald sau la rece a imbracamintei vechi. Mixturi asfaltice pentru stratul de rulare. Cele mai eficiente tehnologii sunt: Refacerea la cald. regenerate la cald. la fata locului. urmata de operatiunile necesare punerii in opera a stratului nou de mixtura astfel obtinut. Mixtura corectata este formata din 70-80% mixtura veche si 20-30% agregate noi. Dupa caz. care se raspandesc peste mixtura asfaltica scarificata. Refolosirea imbracamintei vechi dupa scarificare. anrobate cu bitumul vechi. dupa scarificare si concasare. sub diverse forme: Ca agregate pentru straturile de baza.25%-0. Utilizarea imbracamintei vechi. concasare si corectarea dozajului cu liantul necesar. la rece. rasini de emulsii. prin tratare cu emulsii speciale. Pentru utlizarea ca agregate pentru straturile de baza operatiunile sunt urmatoarele: Imbracamintea veche se scarifica. Se depoziteaza in cordon pe acostamente. a imbracamintei vechi. Se pot obtine economii de pana la 35% fata de procedeele obisnuite. Regenerarea la rece se poate face folosind produse chimice sub forma de emulsii. din mixturi asfaltice care prezinta semne de oboseala. Urmeaza o a doua concasare. Incarcarea materialului si transport la statie Stabilirea dozajelor pentru mixtura noua Producerea mixturii noi Transport si punere in opera a mixturii corectate.75% aditivi si 1-2% (din masa sa) bitum nou. prin utilizarea scarificatoruluireprofilator. Se concaseaza la dimensiunea maxima de 5 cm. pot fi refolosite la fata locului. se asterne si se compacteaza formand stratul de baza. cu adaosuri adecvate in scopul realizarii unui strat de baza.

strat de rezistenta. . in Italia si Germania.  In 1888 spau executat lucrari asemanatoare si in Germania  In 1982 au fost introduce in SUA. si pana in ziua de azi reteaua de drumuri si autostrazi realizate din beton de ciment depaseste 200. Avantaje. langa Predeal) 2. sub forma unor dale de beton de ciment.  Imbracamintile rigide se realizeaza pe toata latimea partii carosabile.5 km.  In perioada 1943-1945 in Germania s-au realizat 1860 km de autostrazi cu imbracaminte din beton de ciment. constructia acestor tipuri de druuri a inceput in 1932 (sector DN1. cel superior fiind denumit strat de uzura iar cel inferior. se preteaza in zone cu traffic greu si intens.  In 1923 in SUA sunt realizati 23. mult mai mare decat a imbracamintilor bituminoase.  Realizarea lor stagneaz pana in 1909 cand se executa in Elvetia aproape 3 km iar in 1914 se continua cu inca 2.  Urmeaza o noua sragnare pana in 1925 cand incepe realizarea de autostrazi din beton de ciment rutier. imbracamintea constituie elemental principal si in consecinta. precum si transversale de contractie si dilatatie. Generalitati  Structurile rutiere a caror imbracaminte este formata din beton de ciment sau macadam cimentat se incadreaza in categoria structurilor rutiere rigide.IMBRACAMINTI RUTIERE RIGIDE 1.000 km  Se remarca o utilizare tot mai mare a imbracamintilor din beton de ciment in toata Europa  In tara noastra . cu o grosime de 18-25 cm.  Rezistente mecanice mai mari.  Au o durata de viata de 20-30 de ani.  Se realizeaza intr-un singur strat sau din doua straturi.  In cazul structurilor rutiere rigide.000km de drum cu imbracaminte din beton de ciment. comportarea structurii rutiere se confunda cu comportarea imbracamintii. 3. Scurt istoric al imbracamintilor rutiere rigide  Imbracamintile rutiere din beton de ciment au aparut in 1865 in Scotia. avand rosturi longitudinal intre benzile de circulatie.

 Iarna. Materiale  La realizarea imracamintilor rutiere din beton de ciment se folosesc urmatoarele material de baza: . avand consum specific de energie cu 50-90% mia mic decat imbracamintile bituminoase. se impugn metode special deoarece nu se recomanda utlizarea agentilor chimici de deszapezire si combatere a poleiului  Nu se preteaza la ameliorari progressive prin consolidari successive ale structurii rutiere. sunt indicate in regiuni cu climat umed.  Nu se poate da in circulatie decat la 3 sapt de la executie.  Pot fi realizate pentru durate de exploatare relative mari(20-30 ani) chiar si pentru trafic rutier intens  Volum de lucrari de intretinere redus  Costuri de intretinere mai mici  Majoritatea defectinileo care apar(fisuri.crapaturi.  Au o culoare deschisa. drept urmare prezinta o vizibilitate mai buna in conditii nefavorabile.  5.  Existent rosturilor transversal aduc un discomfort in trafic.Rezistenta sporita la uzura si la actiunea agentilor atmosferici. in functie de evolutia traficului. pentru adaptarea lor la un trafic sporit.  Necesara uneori constructia de variante ocolitoare pentru circulatie curenta care nu se poate desfasura pe sectorul aflat in constructive. impugn tehnologii de executie special. exfoliere. Dezavantaje  Cheltuieli initiale relative mari.  Posibilitatea de ranfosare a structurilor rutiere cu imbracaminti rigide.  Nu sunt sensibile la deformatii datorate temperaturii ridicate(fagase si valuiri)  Grad de rugozitate ridicat  Nu sunt atacate de carburanti si lubrifianti.  Permit folosirea in mare masura a materialelor locale  Avantajoase dpdv energetic. decolmatare rosturi) nu deranjeaza circulatia normal a autovehiculelor in prima faza a evolutiei acestora 4. pentru asigurarea conditiilor normale de circulatie.  Defectiunile care pot sa apara din cauza eventualelor greseli de executie sau datorita subdimensionarii se elimina greu cu cheltuieli mari.

Produse de cariera prelucrate. material pentru rosturi) Agregaele natural trebuie sa corespunda unor anumite standard de calitate. antrenori de aer.Aditivi(plastifianti. care se utilizeaza in proportie de 2-3% din masa cimentului . . Imbunatatesc lucrabilitatea. standard prezentate anterior la capitolul material. determinate pe turte. sub forma de piatra sparta si cribluri.   Antrenori de aer: Sunt substante care antreneaza in masa betonului microbule de aer. exprimata prin suprafata specifica sa fie de 2800-3500 cm^2/g.  .Apa. acestea nu trebuie sa prezinte crapaturi de la margine spre centru.Cimenturi de tipuri si marci obisnuite sau special.Aggregate natural neprelucrate(nisip. Cimenturile utilizate trebuie sa prezinte anumite caracteristici: . Se utilizeaza in cazul executiei pe timp friguros Un acceleratordes utilizat este clorura de calciu. Plastifiantii/Superplastifiantii: sunt substante care se absorb la suprafata particulelor solide si micsoreaza tensiunea superficiala.  Aditivii folositi sunt substante care. in special lucrabilitatea si rezistentele mecanice in exploatare.Alte material(otel-beton. pietris) . fibre.finetea de macinare. .in ceea ce priveste constanta de volum. etc) . Aceste bule intrerup capilaritatea si impiedica evaporarea apei necesare hidratarii cimentului  Acceleratori de priza si intarire: sunt substante care modifica viteza de hidratare si hidroliza a componentilor mineralogici ai cimentului. pot influenta in mod favorabil unele caracteristici ale betonului proaspat sau intarit.priza lenta . caracateristce umflarii. . . permit reducerea raportului apa/ciment. aceasta este limitata la partea superioara la 4000cm^2/g. adaugate in cantitati mici in compozitia betoanelor. precum si procesele de priza si intarire.

.5g clorura de calciu.. etc... argila..Rkinc. taierea rosturilor etc...5...Rkinc. Apa necesara fabricarii betoanelor de ciment rutiere trebuie sa fie satisfacatoare atat cantitativ cat si calitativ.5 Mpa BcR 4..150 = 5.0.Rkinc. Caracteristici: lucrabilitatea densitatea aparenta granulozitatea agregatului inceputul de priza continutul de aer oclus  ..5 Mpa BcR 5..0 MPa sarurile dizolvate in apa sa fie sub 1g/l din care mai putin de 0....150 = 4.5 g/l sa nu contina materii organice..  Cantitativ se prevad 350 l/mc din care 1/3 se foloseste la prepararea autobasculantelor.....  Pentru calitatea apei se impune ca: Betoane rutiere  Betoanele de ciment rutier se impart in clase pe baza criteriului rezistentei caracteristice la incovoiere (Rkinc. Caracteristicile betonului proaspat  betonul proaspat este definit ca starea betonului din momentul amestecarii cimentului cu apa si agregatele..0 Mpa BcR 4.. pana la inceperea prizei.150) BcR 3...Rkinc.150= 3....150 = 4... continutul de materii in suspensie sub 0..5...0. detergenti...

referitoare la: clasa betonului. natura agregatelor naturale. definitivarea compozitiei pe baza de incercari preliminare  pentru stabilirea compozitiei se vor avea in vedere precizarile prescriptiilor tehnice specifice la noi in tara.- continutul de apa tendinta de separare a apei Caracteristicile betonului intarit  Cele mai importante caracteristici ale betonului intarit sunt: Denistatea aparenta Compactitatea si porozitatea Rezistenta la compresiune Rezistenta la intindere Gelivitatea sau rezistenta la inghet – dezghet Contractia betonului Calculul compozitiei betonului de ciment  Stabilirea compozitiei se face pe baza analizei materialelor componente si a studiilor preliminare efectuate in laborator si cuprinde 2 etape: evaluarea dozajelor pentru materialele componente. tipul de ciment utilizat. in functie de stratul in care acesta se utilizeaza. categoria drumului si clasa traficului. - .

au mai mult un rol anticontaminant. nu este necesara asternerea unui strat de nisip de egalizare. Inaintea punerii in opera se verifica elementele geometrice ale fundatiei si calitatea materialelor granulare utilizate.Tehnologia de executie  Fazele principale in executia si punerea in opera a betoanelor de ciment rutier sunt: pregatirea stratului suport. antigel si anticapilar. care uneori poate fi stabilizat cu ciment. decat un rol de rezistenta. In cazul realizarii stratului suport din materiale stabilizate cu ciment. alterarea sau murdarirea materialelor Cimentul se va depozita in silozuri sau magazii verticale in apropierea centralei de preparare   . avand in vedere posibilitatea asigurarii unui contact direct dintre dala si suprafata stratului suport. in cazul imbracamintilor rigide. protejarea si tratarea ulterioara a betonului. Straturile din materiale granulare. controlul calitatii si receptia lucrarilor Pregatirea stratului suport  imbracamintile rutiere din beton de ciment se realizeaza in general pe un strat de fundatie alcatuti din balast. transportul betonului asternerea si compactarea betonului executarea rosturilor finisarea. astfel incat sa nu apara degradarea. prepararea betonului. dozarea si amestecarea lor in betoniere Depozitarea materialelor trebuie facuta adecvat.    Prepararea betonului   Prepararea se face in statii speciale Prepararea betonului de ciment presupune o serie de operatii tehnologice legate de depozitarea si stocarea materialelor necesare.

de regula cu autobasculante. T n *C C este capacitatea autobasculantei n=t/0. ferite de conditiile atmosferice defavorabile Autobasculantele trebuie sa aiba un sistem de descarcare in partea laterala. Se va construi un castel de apa la care se va asigura o diferenta de nivel de 5 m pentru a asigura presiunea necesara Transportul betonului  Betonul preparat in centrale fixe se transporta la locul de punere in opera. care se aleg in functie de anumiti factori precum: importanta drumului ritmul de betonare . numar intreg t este timpul de lucru d este distanta in km  Acest numar se majoreaza cu 10% pentru siguranta Asternerea si compactarea betonului  Punerea in opera se face cu ajutorul unor utilaje de asternere.33+0. pentru a nu deranja stratul suport Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru straturile de rezistenta si pana la completa finisare a suprafetei stratului de uzura trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de o ora durata inceputului prizei cimentului Numarul de autobasculante necesare se calculeaza cu relatia    N Unde: T este productia zilnica in t. compactare si nivelare.44*d.

-

volumul de beton pus in opera gradul de uniformitate dorit spatiul lateral necesar fata de latimea de betonare

Din punct de vedere tehnologic se deosebesc doua metode: cu cofraje fixe cu cofraje glisante

in primul caz, executarea se face clasic, cu cofraje fixe (alcatuite din longrine metalice) dispuse pe lateral si care dicteaza grosimea si latimea dalei, intre care se toarna betonul. Nu este asa de productiv Pentru platforme mici sau alei se poate face si o asternere manuala, urmata de o compactare cu ajutorul unei placi sau grinzi vibratoare Pe santierele mijlocii asternerea se face cu repartizorul mecanic, iar compactarea si nivelarea cu ajutorul vibrofinisorului (latime de lucru <5m) Masinile cu cofraje glisante sunt utilaje moderne de mare productivitate

Masini cu cofraje glisante: sunt utilaje foarte performante, avand o productivitate mult mai mare si necesita mai putini oameni decat celelalte metode se pot realiza latimi de pana la 16 m (piste aeroportuare) totul este automatizat electronic, grosimi de straturi, pante, latimi de turnare etc. aceste tipuri de masini pot realiza peste 150 m/h de cale de beton randamentul este limitat de viteza de lucru a statiilor de producere a betonului

Avantajele masinii cu cofraje glisante: Se lucreaza cu o singura masina avand toate utilajele de compactare, nivelare, taiere a rosturilor, etc. dirijate de un singur masinist

-

Nu necesita asezarea longrinelor si a sinelor, ghidarea facandu-se dupa un fir tras la cote corespunzatoare Masina are o viteza sporita de executie Se obtin lucrari de calitate superioara

-

Dezavantajele masinilor cu cofraje glisante: realizarea ghidajului pe o suprafata de referinta perfect amenajata sau pe fire de ghidare intinse anterior este destul de anevoioasa valoarea masinii este mult mai mare decat a atelierului de utilaje clasic (de 3 ori) nu se pot realiza imbracaminti rutiere in 2 straturi masina nu permite intoarceri si nici noi treceri peste acelasi sector la volum mic nu se justifica financiar la volum mare trebuiesc amenajate statii de productie de betoane in apropiere

-

Revibrarea betonului  Metoda de compactare prin revibrare a betonului in perioada de priza prezinta avantaje economice deosebite, datorita rezistentelor mecanice imbunatatite ale betoanelor Regimul cel mai eficient de vibrare este urmatorul revibrarea sa se efectueze la mijlocul perioadei de priza a cimentului frecventa oscilatiilor in ipoteza unui contact perfect cu betonul este de 2800 vibratii/min amplitudinea oscilatiilor este de 0,17 – 0,18 mm viteza de inaintare a vibrofinisorului in timpul revibrarii betonului este 1,00m/min

-

Finisarea, tratarea si protejarea ulterioara a suprafetei imbracamintilor din beton de ciment  imediat dupa asternerea si compactarea betonului de ciment din imbracamintile rutiere se urmareste asigurarea planeitatii si rugozitatii suprafetei de rulare, realizarea rosturilor necesare, precum si protectia suprafetei stratului de uzura

Finisarea suprafetei de rulare  Pentru asigurarea planeitatii se utilizeaza un rulou metalic avand o lungime de 4m, diametrul de 2025 cm si o masa de 200 kg, acesta rostogolindu-se pe suprafata betonului proaspat in sens perpendicular pe axa drumului, fara a lovi longrinele Operatia de finisare se considera terminata atunci cand ruloul este in contact direct cu suprafata betonului pe toata lungimea lui Dupa aceasta operatie suprafata se finiseaza cu drisca metalica si mistria O alta solutie este folosirea grinzii finisoare in cadrul utilajelor complexe

 

Asigurarea rugozitatii   in urma actiunii traficului, suprafata betonului se slefuieste, astfel aparand pericolul derapajelor din aceasta cauza in faza de executie se folosesc diferite procedee de imbunatatire a rugozitatii, dintre care se amintesc: maturarea sau perierea suprafetei (perierea se face cu perii de sarma, maturi cu fire din materiale plastice sau greble metalice) perpendicular pe axul drumului strierea suprafetei (se fac utilaje speciale care dispun de cutite diamantate sau discuri; poate fi transversala sau longitudinala) clutajul (infigerea in stratul de uzura al betonului proaspat, prin vibrare, a unor agregate marunte, cu ajutorul unor utilaje speciale) dezvelirea partiala a agregatelor din stratul de rulare cu scopul obtinerii unei macrorugozitati

-

-

-

in toate aceste cazuri se urmareste obtinerea unei rugozitati geometrice masurate prin metoda inaltimii de nisip, avand HS>0,8mm, sau a unui coeficient dde frecare longitudinal masurat cu pneu neted, roata blocata, suprafata umeda, V=80 km/h, avand valori mai mari de 0,3 – 0,4 mm

Protejarea suprafetei betonului  betonul proaspat trebuie protejat de influenta factorilor climaterici, astfel incat se prevad: Acoperisuri (ferme, corturi, umbrare) in timpul realizarii imbracamintei Pelicule de protectie:  folie de polietilena timp de 10 zile

   materiale umede: 

pelicula de emulsie de parafina (300 g/mp) pelicula de bitum taiat (0,5 kg/mp) pelicula de emulsie bituminoasa cationica

materiale care se mentin umede prin stropire cu apa timp de mai multe zile

Executarea rosturilor  imbracamintile de beton de ciment se realizeaza, de obicei, din dale dreptunghiulare, separate prin rosturi, care se amenajeaza la executia lucrarii scopul acestor rosturi este de a evita aparitia necontrolata a fisurilor si crapaturilor in imbracaminte, in special datorita contractiei din timpul intaririi betonului, precum si datorita diferitelor solicitari la care sunt supuse imbracamintile rutiere in timpul exploatarii cele mai importante rosturi sint cele transversale de contractie clasificarea rosturilor: - dupa modul de dispunere in plan: rosturi longitudinale (coincid cu axul drumului sau sunt paralele cu acesta) rosturi transversale (perpendiculare pe axul drumului) - dupa rolul indeplinit: rosturi de contact , separa dalele realizate din betoane de varste diferite rosturi de dilatatie, permit deplasarea dalelor sub efectul variatiilor de temperatura rosturi de contractie, localizeaza si dirijeaza aparitia fisurilor datorita contractiei betonului rosturi de incovoiere, care localizeaza fisurile cauzate de eforturile de incovoiere - dupa modul de executie rosturi complete, care se executa pe intreaga grosime a dalei si separa dalele adiacente rosturi partiale sau de suprafata, care se executa pe o anumita grosime a dalei ( de obicei 1/3)

 

-

-

6-1. totusi sunt necesare in dreptul lucrarilor fixe precum: capetele tablierelor sau al placilor de racordare a viaductelor. in perioada dilatarii betonului. h-grosimea dalei). in cazul in care banda de beton are o latime mai mare de 5. deoarece. intreruperea facandu-se pe 1/3-1/4 din grosimea dalei sau incazul executiei intr-un singur strat pe 1/4 -1/5 din grosimea dalei(min 5 cm).0 – 1.. lungimea de 0.dupa modul de amenajare: rosturi amenajate. pasajelor si podurilor. lipsa lor conduce la aparitia unor eforturi de compresiune in beton. nu pot fi evitate in cazul betonului nearmat dist intre ele este de 4-6 m(in general <25*h. care sunt prevazute cu dispozitive de transmitere a incarcarilor de la o dala la alta rosturi neamenajate.0 m se prevad si rosturi de contractie longitudinal realizate pe axa acesteia.  . unde pot aparea impingeri periculoase. care micsoreaza eforturile de intindere datorate traficului. libere - Rosturi de contact    pot fi longitudinale ( de constructie) sau transversale ( de lucru) se executa pe intreaga grosime a imbracamintei de beton pe suprafata verticala se aplica o pelicula de bitum taiat sau emulsie peste care se va lipi o fasie de carton bitumat sau folie de polietilena rosturile longitudinale de contact se prevad cu ancore din otel-beton cu diametrul de 10-15 mm.5 m ancorele se protejeaza cu hartie sau folie de polietilena pana la turnarea benzii adiacente   Rosturi de dilatatie   in functie de grosimea dalelor aceste rosturi se dispun la distante de 70-100 m cele mai avansate metode prevad eliminarea totala a acestor rosturi de dilatatie.   Rosturi de contractie    cele mai importante dintre toate rosturile imbracamintilor din beton de ciment.0 m dispuse la distante de 1. latimea rostului este de 18-20 mm.

   Conditii de calitate   Grosimea minima a imbracamintii va fi de min 18 cm. cu ajutorul unui cutit vibrator. se pot realize prin – taiere.  Rosturile vibrate: Se realizeaza prin introducerea unei fasii de carbon bitumat sau de folie de polietilena in betonul proaspat. Latimea de turnare a dalei poate fi de 2. .5-8. Acestea se colmateaza cu material elastic si adezive la suprafata betonului care sa permita dilatarea si contractia si de asemenea. sa asigure impermeabilitatea rostului.15 mm. Pentru colmatare se folosesc: masticuri bituminoase turnate la cald. Necesita multa manopera la finisarea rosturilor -  Rosturile taiate: - Se executa in betonul intarit(6-72 ore de la punerea in opera). - - Rosturi amenajate  Amenajarea rosturilor de dilatatie sau contractie cu gujoane sau armaturi la drumurile cu traffic intens so greu sau in cazul in care stratul suport nu este executat din materiale stabilizate si poate aparea fenomenul de pompaj. Gujoanele se dispun paralel cu axa longitudinal a dalelor la distante intre 30-40 cm si mai reduse la margini si se monteaza in panouri pentru ca respecta pozitia lor pe timpul turnarii. abaterea limita fiind de +/. Metoda aceasta are avantajul ca aceste rosturi nu se mai colmateaza si se elimina posibilitatea aparitiei premature si necontrolata a fisurilor din contractie.5 m. Se folosesc armature din otel-beton cu diametrul de 25-30 mm si lungimi de 40-50 cm. cauciuc. Armaturile se introduc in betonul proaspat prin vibrare. produse pe baza de elastomeric sau rasini epoxidice sau produse prefabricate din neoprene. cu ajutorul unei masini de taiat rosturi. vibrare.

cam da Imbunatatirea performantelor betoanelor rutiere se poate realize prin: Utilizarea in amestec a unor cimenturi cu rezistente ridicate la inghet-dezghet si la variatiile mari de temperature. etc.).  TIPURI SPECIALE DE IMBRACAMINTI RUTIERE RIGIDE  Betonul utilizat pentru realizarea imbracamintilor rutiere prezinta unele inconveniente legate mai ales de rezistenta redusa la intindere si aparitia fisurilor si crapaturilor.  Imbracaminti prefabricate din beton de ciment: Se folosesc mai rar din cauza dimensiunile mari si pozarea greoaie a dalelor. drumuri si strazi de clasa tehnica sau categoria I. Beton cu polimeri:  Au un cost relative ridicat si se utilizeaza mai rar  Armarea betoanelor rutiere: Permite marirea distantei dintre rosturile transversale de contractie sau eliminarea lor prin utilizarea armarii continue ori prin pretensionare. Folosirea cimenturilor expansive(reduce contracatia) Utilizarea aditivilor superplastifianti. aflate in aliniament si de 1-1. Dintre avantaje se amintesc:  Perfectionarea metodelor de organizare si executie a lucrarilor. Profilul transversal se realizeaza cu doua pante de 2% pentru drumuri. rezultand rezistente mai bune la intindere si o foarte buna comportare la actiuni dinamice si la oboseala.etc. Folosirea revibrarii in perioada de prize. Abaterea limita in profilul longitudinal de +/.sticla. bretele. Folosirea masinilor cu cofraje glisante. etc. strazi.   Tipuri special de betoane de ciment rutier: Beton cu armare dispersa:  Se obtine prin inglobarea in masa betonului de fibre discontinue( de otel.10 mm la autostrazi.II si de +/-20-30 mm la restul.5% pentru piste aeroportuare. .

avind o neuniformitate geometrica la nivelul suprafetei de rulare in anumite conditii de executie se recomanda utilizarea lor la drumuri.confectionarea pavelelor se face in general manual iar punerea in opera necesita la fel un consum mare de manopera.pavajele din pavele abnorme cu forma prismatica la care se admit tolerante mai mari la dimensiunile prescrise.calupuri. PAVAJE Pavajele sunt imbracaminti rutiere definitive realizate din diverse material in forma geometrica regulate(pavele.  Efectuare unui control riguros asupra calitatii betonului.sunt putin influentate de efectele daunatoare ale vibratiilor produse de circ autovehiculelor sau a altor mijloace de transport grele. .5% .5% .placi de diferite forme si dimensiuni).lemnul.pot fi refacute cu usurinta in conditiile reutilizarii integrale a materialului. CLASIFICARE:pavajele din piatra naturala fasonata dupa forma si dimensiunile petrei natural cioplite utilizate se clasifica in:pavaje din pavele normale cu pavele de tip dobrogean(cu fata dreptunghiulara sau de tip transilvanean (cu fata patrata).Semai pot utilize si material precum:clincherul.  Demontarea usoara a elementelor prefabricate si reutilizarea lor.asezate pe o fundatie coresp prin intermediul unui substrat de nisip. precum si montarea lor se poate face in tot timpul anului.  Reducerea duratei de executie a lucrarii. DEZAVANTAJE:suprafata de rulare este neuniforma producind prin vibratii o uzura mai accentuate a autovehic.blocuri.cauciucul.ca si materie prima cea mai utilizata este piatra naturala prelucrata sau neprelucrata. Alegerea unor sectiuni economice. ELEMENTE GEOMETRICE:profilul transversal al partii carosabile in aliniamente se executa sub forma de acoperis cu 2 pante spre exterior de 3% la pavaje de pavaje normale si abnorme iar la pavajele din calupuri este de 2.prefabricate din beton de ciment.ca urmare a unui traffic intens si greu pavele se lustruiesc pierzindu-si rugozitatea geometrica initiala iar lipsa unor lucrari de intretinere imbracamintea poate devein lunecoasa reprezentind un pericol pet imp umed.Declivitatile maxime sau exceptionale in profil longitudinal sunt de 4-9% in functie de viteza de proiectare cu mentiunea ca la drumurile nationale declivitatea nu poate depasi 6%.  Turnarea prefabricatelor.materialele utilize pentru realizarea imbracamintilor din pavaje de piatra naturala fasonata nu sunt solicitate cu prioritate in alte domenii ale constructiilor.Incadrarea pavajelor la drumuri se face prin bordure pe acostamente se executa benzi de incadrare din pavaj de piatra bruta sau bolovani de riu.pavajele de piatra naturala fasonata nu reactioneaza cu diferiti agenti chimici daunatori.in cazul locurilor de parcare si stationare panta trasnversala va fi de 1-2.in treimea mijlocie a supraf de rulare se face o racordare a celor 2 pante transfersale cu un arc de cerc.pavaje din calupuri cu pavele mici de forma aproape cubica.dale. AVANTAJE:sunt imbracaminti rutiere foarte rezistente si durabile fiind utile in cazul unui trafie cutier foarte greu sip e sectoare de circulatie pentru vehicule cu senile.

5 cm de nisip grauntos curat dupa racirea masticului.piatra naturala fasonata sau pavele executate din alte materiale.nu favoizeaza aparitia .posibilitatea prefabricarii usoare.se astern un str de 0.Impermeabilitatea lor asigura etanseitatea imbracamintii prin urmare elimina aparitia degradarilor provocate de apa infiltrate.Se cilindreaza cu un rulou neted de 100-120 kn pe suprafata pavajului fiind asternut inca un strat de 1.Se executa o prima batere cu maiul fara umezirea suprafetei pentru regularizarea profilului.Pavelele rotunjite sau uzate excesiv se pot inlocui dupa caz.Alte material care se folosesc la pavaje sutn:cauciuc.masticul bituminous pentru executarea colmatarii rosturilor. UTILAJELE FOLOSITE LA EXECUTAREA PAVAJELOR din piatra naturala fasonata sunt:autocamioane basculante si incarcatoare cu cupa pentru manipularea si transportul materialelor in depozite si la locul de punere in opera. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE: se verifica cu atentie calitatea str de fundatie cu privire la regularitatea ultimului strata tit longitudinal cit si transversal si compactarea lor corecta.Se pot aceperi cu imbracaminti asfaltice subtiri pentru un confort sporit.avantaje(absoorbtia zgomotului si vibratiilor.5 cm de nisipLa final se executa umplerea rosturilor.INTRETINEREA SI REPARAREA:in cazul lurarilor de intretinere o mare importanta o are mentinerea etanseitatii rosturilor.material composite. PAVAJELE DIN PLACI DE BETON DE CIMENT:aceste pavaje au avantajul:(execuiei rapide. EXPLOATAREA .Urmeaza o noua batrere cu maiul.Se astern un strat de nisip grauntos care se niveleaza si se piloneaza ajungind la o grosime de 3-5 cm.Dispozitive pentru executarea mecanizata a colmatarii rosturilor cu mastic bituminous sau mortar cu emulsie cationica.suprafata de rulare adecvata.drumuri industrial sau de acces). se astern masticul pe intreaga suprafata se se introduce in rosturile acestuia. PAVAJE DIN CAUCIUC:sunt relative scump de realizate.UMPLEREA PRIN RASPINDIREA DE MASTIC SAU MORTAR ASFALTIC:se curate si se amorseaza rosturile. PAVAJE DIN MATERIALE SPECIALE:In present se mai utilizeaza si alte tipuri de pavele in afara de cele de piatra naurala fasonata dar utilizarea lor depinde de costuri consumul de materii prime deficitare.se prepara masticul bituminous si se toarna in rosturi.asigurarea unei portante relative ridicate.Maiuri mecanice pentru asezarea pavelelor.O mare utilizare la noi in tara o au pavajele din placi sau dale din beton de ciment.blocuri ceramic.UMPEREA PRIN INTRODUCERE DE MASTIC SAU MORTAR ASFALTIC SE REALIZEAZA ASTFEL:se curate rosturile cu aer comprimat si se sapa sub presiune pe o adincime de 3 cm.La fundatii din beton de ciment sau material stabilizate cu ciment pavajele se executa numai dup ace acestea ating cel putin 80% din rezistenta prevazuta la 28 de zile.macadam cimentata sau macadam simplu.se astern un strat de nisip grauntos.Fixarea lor se face prin batere cu ciocanul.Se imprastie un strat de nisip pe suprafata pavajului care se stropeste abundant cu apa si cu ajutorul unei perii materialul se introduce in rosturile dintre pavele si calupuri.Compactoare cu rulouri netede de 80-120kn pentru compactarea definitive a pavajului.asigurarea unei suprafete de rulare aniderapante si impermeabile.MATERIALE:Fundatia poate fi alcatuita dintr-o pietruire existent reprofilata .lmn.La executia imbracamintilor rutiere se folosesc:nisipul pentru realizarea substratului de nisip.blocaj din piatra bruta sau bolovani de riu peste care la nevoie se astern pentru uniformizare sau pentru sporirea capacity port un strat de piatra cilindrata de 6-8 cm grosime.trotuare.Exista si posibilitatea refacerii unei zone din pavaj unde au aparut denivelari.).rampe cu imbracaminte provizorie.Se astern un al doilea strat de nisip afinat de aceeasi grosime in care se aseaza pavelele sortate.benzi de incadrare.In cazul pavajelor realizate din calupuri fundatia poate fi realizatatsi din beton de ciment.o pietruire noua.se amorseaza cu emulsie bituminoasa .se utilizeaza la(parcari si locuri de stationare.Autostropitor de apa pentru transportul apei si pentru udarea nisipului la umplerea rosturilor.Se realizaeaza incadrarile .Decolmatrarea rosturilor se remediaza prin curatirea lor si reumplere .

PAVAJE DIN BLOCURI CERAMICE:Se folosesc in zonele cu traffic redus .au rol estetic.5 cm grosime fixate pe o fundate din beton de ciment .)Se realizeaza din placi de 1.se pot integra cu vegetatia pentru un plus ecologic.se utilizeaza mai mult in orase si au rol esthetic. PAVAJE DIN MATERIALE COMPOZITE:Imbina avantajele mai multor material pentru realizarea unei imbracaminti superioare.poleiuliu.au rol decorative.se paote exexuta in iferite culori.absorb bine zgomotul si vibratiile.in special in zone pietonale. .se pot realize din material plastic impreuna cu betonul de ciment.au un aspect estetic deosebit.5-2.PAVAJELE DIN LEMN:se realizeaza mai rara.