Starbucks (Gilbert D.Harrel; Gary L.

Frazier, Marketing Connecting with Customers,
Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey, 07458, 1999, pp. 34-35)

În prezent (1996), iubitorii de cafea pot alege între cele 8000 de puncte de vânzare care servesc cafea sub numele Starbucks (în 1989, numărul acestora fiind 200). Starbucks, al cărui cel mai mare concurent are mai puţin din cifra sa de afaceri, consideră că în SUA cafeaua este o tendinţă, un stil de viaţă. Starbucks a luat fiinţă în 1971, când trei bărbaţi şi-au deschis un magazin în care se servea cafeaua, în Seattle, Washington. Foarte puţini sunt conştienţi că primul magazin Starbucks s-a deschis cu atâţia ani în urmă. În fapt, numai cu câţiva ani în urmă termeni ca şi cappucino şi expresso nu erau cuvinte în vocabularul zilnic al unui american. Succesul, în acest caz, poate fi atribuit, în mare măsură, eforturilor de marketing. În 1982, compania l-a angajat pe Howard Schultz ca şi marketer. După o vizită în Italia, Schultz s-a apucat de lucru. Relaţia dintre cafea şi oameni pe care a descoperit-o în Italia l-a făcut conştient de pieţele existente în SUA. În 1987, Schultz a deschis alte magazine Starbucks şi şi-a planificat să meargă la nivel naţional cu ideile lui. A obţinut succesul? În prezent, firma este lider în vânzările de specialităţi de cafea (vărsată şi marcată sau specialităţi), cu 1401 magazine în SUA, Canada, Japonia şi Hong-Kong. Starbucks deserveşte cu cafea şi echipamente şi alţi clienţi ca, de exemplu, serviciile de alimentaţie, de turism şi restaurantele. Ambiţiile nu sunt mici. Firma îşi doreşte să funcţioneze cu 2000 de magazine în anul 2000. Aproximativ 20.000 de angajaţi, numiţi „parteneri”, au urmat 5 sesiuni de pregătire riguroasă. Sunt învăţaţi să educe clienţii despre prepararea cafelei, să le reamintească să cumpere noi sortimente în fiecare săptămână, să explice diferitele arome şi băuturi şi, cel mai important, să servească numai băuturi (cafea) de primă calitate. Angajaţii sunt învăţaţi să prepare băuturile în cadrul unui seminar de 8 ore, care include lecturi, demonstraţii şi obţinerea de experienţă în manevrare. Ei gustă băuturile care nu au calitatea cerută de standarde, pentru a fi mai sensibili la clienţii nesatisfăcuţi. Un client mediu vizitează un magazin Starbucks în medie de 18 ori/lună, iar 10% dintre clienţi se opresc în magazin de 2 ori pe zi. Aceasta înseamnă o afacere mare. O cafea cu lapte şi un corn pe zi adaugă 1.400 $ pe an. Starbucks are cel mai mare succes pe principalele pieţe, ca Seattle, Los Angeles şi Chicago – are aproximativ 100 de magazine în fiecare dintre aceste oraşe. Localizate în principal în zonele urbane şi în oraşele universitare, Starbucks a intrat de asemenea în alianţe cu alte companii. Astfel, „a atins” un număr de 80 milioane călători/an în urma unei înţelegeri cu United Airlines. Numele Starbucks poate fi găsit pe puncte de comercializare a cafelei în aeroporturi, librării şi restaurante de calitate. Şi-a extins linia de produse, oferind îngheţată cu aromă de cafea de la Dreyer’s Grand, o bere cu aromă de cafea de la Redhook Ale Brewery şi o versiune îmbuteliată în sticlă a

Exemplificaţi cum implementează Starbucks conceptul de marketing. De aceea. Puncte de discuţie 1. nu a folosit arome artificiale pentru cafea şi a rămas foarte selectivă în alegerea alianţelor în domeniul afacerilor. Starbucks s-a bucurat de o presă favorabilă pentru implicarea în comunitate. Când Starbucks a intrat în Japonia. munca de caritate şi politicile progresive privind angajaţii. realizată împreună cu PepsiCo. În ciuda creşterii rapide.băuturii Frappuccino. cafeaua Starbucks nu poate fi servită în staţii de benzinărie sau în magazine de cartier. Care sunt caracteristicile clienţilor de pe pieţele ţintă? (pornind de la locaţia aleasă pentru magazine) . Compania nu a acordat francize. Expansiunea globală a avut un mare succes. Starbucks nu a făcut rabat de la calitate. Schultz intenţionează să menţină imaginea ridicată (calitativ) pentru Starbucks.75 milioane $ pentru comenzi prin poştă. pentru a-şi face cunoscut numele pe acele pieţe unde nu are locaţii. 200 de clienţi au stat la coadă. Japonia este o piaţă potenţială de 7 milioane de consumatori doar pentru produsul Frappuccino. Al patrulea consumator de cafea din lume. Firmă oferă broşuri ce conţin informaţii în limba japoneză şi meniuri atât în engleză cât şi în japoneză. 2. Starbucks utilizează 18. Numai între 1992-1996. veniturile nete ale firmei au crescut cu incredibila cifră de 575%. Publicitatea tradiţională nu a jucat un rol important în succesul firmei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful