UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE, INGINERIE ELECTRICĂ ŞI ELECTRONICĂ Specializarea: UEESR

PROTECȚIA PRIN RELEE

Îndrumător: Prof. dr.ing.Dumitrescu Mariana

Student: Giurgea Georgian

CUPRINS

Generalităţi, clasificarea şi caracteristicile releelor..................................................2 Tipuri de relee..............................................................................................................5 Principii de funcţionare ale releelor.............................................................................11 Sisteme de protecţie prin relee.....................................................................................12 Anexe...........................................................................................................................16

2

b) După felul parametrului la care acţionează. de aceea ele pot fi clasificate.1). 3 . de putere. siguranţa.1. un element comparator K si un element de executie E cu una sau mai multe iesiri (anexa 1 fig. sensibilitateasi independenţa faţă de condiţiile exploatării. ci semnalizează apariţia regimului anormal. deci la protecţia acesteia. releele pot fii: de curent. Cele mai simple relee se compun dintr-un element de intrare I.Clasificarea releelor Releele folosite în sistemele electrice funcţionează după aceleasi principii ca şi aparatele de măsurat. termice) şi electronice. CLASIFICAREA ŞI CARACETISTICELE RELEELOR Releul este un aparat care comuta. de temperatură. sub actiunea marimii de intrare. de inducţie. releele pot fii: electromagnetice (magnetoelectrice.electrodinamice. care să satisfacă cerinţele impuse de noul stadiu de dezvoltare a instalaţiilor protejate. a) După principiul de funcţionare. după aceleaşi criterii. GENERALITAŢI. de tensiune. etc. respectiv întreruperii curentului electric în circuitele energetice. Releele de protectie pot realiza contacte electrice ducând la întreruperea instalaţiei cu energie electrică. protecţia prin relee nu comandă deconectarea instalaţiei. denumit uneori si element sensibil. în general. Pentru lichidarea optima a defectelor. periculos pentru instalaţie. elaborarea unor noi principii de funcţionare a protecţiilor şi a unor noi tipuri de relee. selectivitatea. 1. utilizate la comutarea circuitelor electrice în scopul realizarii comenzilor si a stabilirii.INTRODUCERE O data cu dezvoltarea instalaţiilor electrice protejate şi a sistemelor energetice a avut loc perfecţionarea tehnicii protecţiei prin relee. Protecţia prin relee a unei instalaţii electrice este formată din totalitatea aparatelor şi dispozitivelor destinate să asigure în mod automat deconectarea instalaţiei în cazul apariţiei unui defect sau a unui regim anormal de funcţionare. funcţionarea protecţiilor prin relee trebuie să satisfacă o serie de performanţe ca: rapiditatea. magnetice. unul sau mai multe elemente de comutatie de mica putere în scopul comenzii altor elemente. În structura sistemelor automate se întâlneste o mare varietate de elemente electrice si electronice de comutatie. în cazul defectelor şi regimurilor anormale care nu prezintă un pericol imediat.

relee electromagnetice. releu de timp. bobina 2 atrage miezul de oţel şi închide contactul releului.0 s). minimale. releu de putere.05-0.15 s ). f) În funcţie de durata de acţionare: relee ultra rapide ( t a < 0. De acea mecanismul lor trebuie să efectueze un lucru mecanic relativ mare. d) O clasificare specifică a releelor se obţine dacă se ia în consideraţie modul conectării în circuitul elementului protejat. i) După natura elementului de execuţie: relee cu contacte şi relee fără contacte (statice). Releele primare sunt conectate direct în circuitul elementului protejat. astfel încât întrerupătoruldeclanşează sub acţiunea resortului 6. relee rapide (t a <0. relee ferodinamice. Releele directe acţionează asupra clichetului de declanşare al întrerupătoarelor. o dată cu declanşarea întrerupătorului se deschide contactul auxiliar 4 al întrerupătorului. 5-8) Ele se folosesc numai pentru protecţia motoarelor electrice de mică putere. deoarece ele acţionează numai asupra unor contacte intermediare. stfel îcât circuitul operativ rămâne şi el deschis. miezul de oţel 2 este atras ăn interior . Atunci când curentul prin bobina 1 depăşeşte o anumită valoare. relee lente (t a -0. dinainte stabilită şi relee diferenţiale.Curentul operativ necesar pentru circuitul bobinei de declanşare a întrerupătorului se obţine fie prin intermediul unui transformator special de curent. iar tirantul 4 acţionează asupra pârghiei 5. dinainte stabilită. releu de fregvenţă. deosebindu-se: relee primare şi relee secundare.Ele se folosesc în mod curent în instalaţiile electrice de mare putere. releele pot fii: maximale. releu de curent.15-1 s). h) Cele mai utilizate relee: relee termice. adică ele joacă rolul bobinei de declanşare. e) Ţinând seama de modul de acţionare asupra înterupătoarelor.c) După valoarea marimii de intrare la care acţionează. pârghia 3 se roteşte. 4 . prin care se închid circuitele bobinelor de declanşare ale întrerupătoarelor. Cele mai perfecţionate relee sunt releele secundare cu acţiune indirectă. fie de la o sursă separată de curent continu (fig. relee mecanice. a căror acţionare are loc când diferenţa valorilor a două marimi aplicate la intrare devine. care eliberează clichetul de blocare.05 s). 59). de temporizare (t a >1 s) g) În fucţie de mărimea de intrare: releu de tensiune. pentru a suporta supracurenţii sau supratensiunile care apar în exploatare. mai mare decât o valoare dinainte stabilită. Releele secundare sunt conectate în circuitele secundare ale transformatoarelor de măsură şi au o construcţie mai puţin robustă. De aceea ele trebuie să aibă o constucţie robustă. în valoare absolută. declanşatoare. a căror acţionare are loc când valoarea mărimii de intrare devine egală sau depăşeşte o anumită valoare maximă. Atunci când curentul primar şi implicit cel secundar al trasformatorului 1 depăşesc o anumită valoare. care acţionează în momentul când valoarea mărimii de intrare devine egală sau mai mică decât o anumită valoare minimă. Releele indirecte efectuează un lucru mecanic redus. relee normale (t a -0. Cele mai simple relee sunt releele prmare cu acţiune directă (fig. relee electronice. releele pot fii: cu acţiune directă sau directe şi cu acţiune indirectă sau indirecte. în acest fel se închide circuitul operativ alimentat de la sursa de curent continu şi bobina de eclanşare 3 deblochează clichetul.

x e = x el şi x e =0 pentru x i > x ia . Stabilitatea dinamică este determinată de curentul maxim de şoc pe care-l suportă releul fără ca forţele electomagnetice să-i provoace defecţiuni mecanice. Pentru x i = x ia . eroarea cu care acţionează. 5 . Timpul minim de revenire a mecanismelor releului în poziţia iniţială trebuie să fie cât mai mic. Stabilitatea termică este determinată de curentul maxim de durata (1 sau 5 s ) pe care-l suportă releul fără ca temperatura bubinei să depăşească volorile admisibile. cu atât sensibilitatea releului este mai mare. Eroarea unui releu este dată în procente faţă de valoarea mărimii de acţionare(curentul de acţionare a releului I ar sau tensiunea de acţionare a releului U ar ) înscrisă pe plăcuţa releului. poate fi apreciată după siguranţa funcţionării contactelor. iar x e mărimea de ieşire. iar la micşorarea mărimii de intrare. pentru x i < x ia . când se modifică brusc la valoarea zero sau x e =0. Coeficientul de revenire are valori subunitare la releele maximale şi supraunitare la releele minimale. Cu cât coeficientul de revenire este mai apropiat de uitate. Ca pentru orice dispozitiv. valoarea mărimii de ieşire este egală cu zero în cazul releelor cu contacte şi cu x e =0 în cazul releelor fără contacte. 2) până la o anumită valoare a mărimii de intrare numită valoare de acţionare x ia . valoarea mărimii de ieşire se modifică brusc la valoarea x el şi ramâne practic constantă dacă mărimea de intrare continuă să crească. Cu cât această eroare este mai mică. 1. La releele cu contact normal închis. Se defineste factorul de revenire .Caracteristicile releelor Principalele caracteristici ale releelor sunt: caracteristica intrare-ieşire şi caracteristica de timp.Calitatea unui releu. Coeficientul de revenire a releului Krev se exprimă prin raportul dintre curentul de revenire (valoarea limită pentru care revine în poziţia iniţială) şi curentul de acţionare a releului. Valoarea x ir se numeste valoare de revenire . cu atât calitatea releului este mai bună. La micşorarea mărimii de intrare. revenirea la starea iniţială are loc pentru x i = x ir > x ia . stabilitatea termică şi electomagnetică. mărimea de iesire rămâne la valoarea x el pâna la x i = x ir . fig. puterea absobită de bobine. indiferent de tipul său.2. Caracteristica intrare-ieşire a releelor este o caracteristică discontinuă (anexa 1. unde x i este mărimea de intrare. prin caracteristica intrare-ieşire se întelege funcţia x e = f(x i ). pentru ca sietemul de protecţie să fie pregătit să acţioneze corect la un nou defect care ar putea să intervină. prin raportul dintre valoarea de revenire şi valoarea de acţionare: . timpul minim de revenire a mecanismelor şi coeficientul de revenire.

1. magnetoelectrice. de inductie. cu contact reed.Valoarea acestuia este subunitară la releele maximale şi supraunitară la cele minimale. Releul electromagnetic de semnalizare (RdS) are drept scop să semnalizeze dacă protecţia unui anumit circuit a acţionat. Releele electromagnetice sunt aparate de protecţie care asigură protecţia la curenţi de scurtcircuit sau la scăderea tensiunii cu acţiune instantanee sau temporizată. capacitatea de rupere). Releul electromagnetic de timp (RT) este constituit dintr-un electromagnet şi un miez de fier. TIPURI DE RELEE 2. electrodinamice. iar Pa este puterea de acţionare (puterea consumată). ca urmare a progreselor realizate în domeniul releelor statice. Releele electromagnetice pot funcţiona atât în curent continu cât ăi în curent alternativ. solidar cu şurubul fără sfârşit. unde Pc este puterea comandată de contactele releului (puterea de rupere. fixată pe un ax prevăzut cu un resort spiral. Un alt parametru important al releelor este factorul de comandă definit prin raportul: . Prin timp propriu de acţionare a releelor se întelege intervalul de timp de la aplicarea mărimii de intrare şi momentul închiderii sau deschiderii depline a contactelor.pe care sunt dispuse bobinele de curent şi dintr-un sistem mobil format din armătura de fier. un element care produce cuplul rezistent şi unul sau mai multe elemente de execuţie (contacte electrice). Releele electromagnetice sunt constituite din electromagneţi la care atunci când curentul prin bobină depăşeşte o anumită valoare este atrasă armătura mobilă aceasta 6 . care asigură cuplul antagonisz. În continuare se prezintă câteva dintre cele mai utilizate. Ele pot fi relee electromagnetice de curent şi relee electromagnetice de tensiune. Cele mai simple relee electromecanice constau dintr-un dispozitiv care produce forţa sau cuplul activ. Releul electromagnetic intermediar (RI) este folosit pentru a se evita trecerea curenţilor mari prin contactele sensibile ale releelor obişnuite(cum sunt curenţii bobinelor de aclanşare a întrerupătoarelor) . deosebim: relee electromagnetice. După natura dispozitivului pentru producerea forţei sau a cuplului activ.Relee electromecanice Sfera de aplicabilitate a acestor relee a început să se reducă substantial. Calitatea releelor este cu atât mai bună cu cât valoarea factorului de revenire este mai apropiată de unitate. Releeele electromagnetice mai pot fii: Releul electromagnetic de curent maxim (RC) este constituit dintr-un electromagnet . termice.

T3. prevazut cu doi electrozi. D2 şi fototranzistorul T1. optocuploare sau relee reed. figura 9. La cele cu încălzire directă curentul electric trece prin bimetal. În continuare triacul T4 rămâne blocat. Intrarea releului este compatibilă cu circuitele TTL. După modul în care se realizează încălzirea bimetalului se deosebesc relee cu încălzire directă. prin care trece curentul electric. Tranzistorul T2 este în conducţie şi circuitul nu mai poate 7 . Realizează o izolare galvanică între circuitul de comandă şi circuitul de comutare. deci funcţionarea releelor electromagnetice se bazează pe forţa de atracţie a elecromagnetului (anexa 2. Cel mai simplu releu termic constă dintr-un tub de sticlă închis. sunt conectate rezistenţa R1 pentru limitarea curentului şi dioda de protectie D1. Pentru aceasta pot fi utilizate transformatoare de separare. După întreruperea tensiunii de comandă. În paralel cu ieşirea releului este conectat un circuit RC (R6. etc. până la trecerea prin zero a tensiunii de reţea. în momentul în care nivelul mercurului aduce în contact electric cei doi electrozi. datorită principiului de funcţionare. T4 şi deci aplicarea tensiunii pe sarcină. iar la cele cu încălzire indirectă bimetalul este încălzit de la un rezistor. elementul de execuţie fiind realizat cu tranzistoare. (Uc = 5 V). Releele termice sunt utilizate. C1) care permite comutarea sarcinilor inductive şi atenuează tensiunile tranzitorii. circuitul comandat (T2. Au un consum redus de energie şi pot fi cuplate cu circuite integrate. Nu au piese mecanice în miscare. Supratensiunile sunt reduse. Comutarea sarcinii în circuitul de ieşire este asigurată de triacul T4 sau de două tiristoare conectate antiparalel. prin sursâ de putere. în interiorul tubului găsindu-se mercur. indirectă şi mixtă. curenţii şi tensiunile trec periodic prin zero. În absenţa tensiunii de comandă Uc . fototranzistorul T1 este blocat. Când se aplică tensiunea de comandă Uc. Triacul T4 se amorsează numai la trecerea prin zero a tensiunii de reţea şi conduce un numar întreg de semiperioade. pentru protecţia la polarizări inverse. Cele mai răspândite relee termice sunt releele cu bimetal. tiristoare sau triace. Releele termice La baza funcţionării releelor termice stă modificarea proprietăţilor fizice ale corpurilor datorită încălzirii. Dispozitivul optocuplor este compus în dioda LED.acţionând asupra unor contacte electrice.). T3. în special. acesta asigură la rândul său amorsarea triacului. până la aplicarea unei noi comenzi. Închiderea contactului are loc ca urmare a dilataţiei mercurului. Schema de principiu a unui releu static este dată în anexa 5.) este alimentat separat. încapsulate ermetic. Un curent mic. Relee statice Aceste relee se utilizează când este necesară o viteză de comutare ridicată şi o durată de funcţionare mare. se amorsează tiristorul auxiliar. (circa 1 mA) pentru LED este suficient pentru a comanda releul static. curentul continuă să treacă prin sarcină. la protecţia motoarelor electrice împotriva supracurentilor de durată. În serie cu dioda D2. fig 3.

i e ). În cazul acestor sarcini supracurentul iniţial nu depinde de defazajul dintre curent şi tensiune. scade curentul de bază al tranzistorului T2 până la blocarea acestuia. Ec . acest supracurent este de 6 ori mai 8 . În cazul sarcinilor rezistive. În această situaţie triacul T4 este blocat şi deci sarcina nu primeşte tensiune de la reţea. de la zero. trebuie ţinut seama de el la dimensionarea releului static. Această valoare poate fi de 50 ori mai mare decât cea de regim permanent. absenţa acestor arcuri electrice. şi de structura circuitului magnetic. De exemplu. Se amorsează tiristorul T3 şi triacul T4 . Releele statice pot comanda sarcini rezistive sau inductive. etc. a tensiunii de alimentare. deoarece curentul de bază are valori mai mari.acestea sunt reprezentate de contactoare. releele statice sunt mult mai robuste. Acest timp reprezintă momentul deschiderii fototranzistorului T1. sunt de mai multe tipuri: a) Transformatoare .când este conectat un transformator apare un supracurent. ca urmare a creşterii tensiunii de alimentare. cuplaje magnetice. care se poate apropia de durata unei semiperioade. Dacă comanda persistă. În comparaţie cu releele electromecanice. dispozitivele T3 şi T4 se deschid la începutul semialternanţei următoare ca la punctul a. În această situaţie curentul iniţial este de 5 ori mai mare decât valoarea de regim permanent faţă de o creştere de 11 ori pentru alte tipuri de relee sau comutatoare. Durata de viată a releelor statice este mult mai mare. Această calitate se menţine şi dacă sarcina este constituită din lămpi de iluminat cu filament. în cazul contactoarelor. b) dacă tensiunea de comandă se aplică după momentul t 1 . valoarea supracurentului iniţial este substanţial mai mică decât în cazul transformatoarelor şi se amortizează în câteva semiperioade. a cărui valoare depinde de defazajul dintre tensiune şi curent. ventile magnetice. curentul comutat creşte sinusoidal. La aplicarea tensiunii de comandă pot apărea două situaţii corespunzătoare momentului care se aplică în raport cu un timp t 1 . În plus. În plus. b) Dispozitive acţionate magnetic . În această situaţie circuitul nu mai poate furniza curentul de poartă necesar pentru amorsarea tiristorului T3. Cele doua situatii sunt: a) daca tensiunea de comanda se aplica înainte de momentul t 1 . comandate de releele statice. ca la releele electromecanice. Sarcinile inductive. acesta rămâne blocat ca şi triacul T4 până la terminarea semialternanţei tensiunii de alimentare. deoarece în timpul funcţionarii lor nu apar arcuri electrice. este de valoare mica în raport cu perioada tensiunii de reţea conform caracteristicii statice i c = f(V c . Deşi acest curent scade într-un timp foarte scurt. tranzistorul T2 continuă să se afle în conducţie. care este alimentat cu tensiunea redresată dublă alternantă. Deci regimul tranzitoriu este redus la minim. Conducţia acestora continuă până în momentul trecerii prin zero a semialternantei tensiunii de reţea corespunzătoare încetării tensiunii de comandă. nu mai creează probleme de interferenţe cu alte instalaţii învecinate. dacă tensiunea de alimentare se aplică mai târziu de momentul t 1 deschiderea releului static se produce cu o întârziere. În concluzie.furniza curentul de poartă necesar amorsării tiristorului T3 . ca urmare a deschiderii fototranzistorului T1.

Pentru un motor fără punct neutru (anexa 5. releul anclansează. Pentru mărirea temporizării se construiesc relee cu integrator Miller (anexa 7. În cazul releului de timp tranzistorizat (anexa 6.releele de timp analogice funcţionează pe baza încărcării sau descărcării unui condensator printr-o rezistenţă. fig. iar timpul de conducţie al tranzistorului. dar cu tensiuni mai mici. Releele de timp electronice. integrat . condiţiile de funcţionare. este determinat de timpul de descărcare al condensatorului C prin rezistenţa R. Releu de timp analogic. prin posibilităţile lor de miniaturizare şi a gradului lor ridicat de fiabilitate sunt din ce în ce mai mult utilizate în echipamentele profesionale. Toate aceste aplicaţii au la bază acelaşi principiu: încărcarea şi descărcarea controlată a unui condensator extern. Când tensiunea în colectorul lui T2 atinge valoarea de saturaţie. pneumatice. Pentru diminuarea regimului tranzitoriu se conectează un circuit RC pe sarcină.) sunt necesare 3 relee statice. obtinută cu un element de temporizare. sistemul de conectare. Constanta de timp poate fi modificată în limitele a câtorva zeci de secunde prin modificarea componentelor R si C. Din acest motiv şi problemele de dimensionare a releului static sunt mai uşoare. Pentru K închis. ele înlocuiesc vechile tipuri de relee de timp: mecanice. Relee electronice de timp Releele de timp acţionează cu o anumită întârziere. 11. Pentru un motor cu punct neutru (anexa 5. În schimb. În acest fel. c) Motoare . fig 13). deosebim două mari clase de relee electronice de timp: analogice şi digitale. pentru poziţia 1 a contactului K. După principiul care stă la baza funcţionarii lor. numărul de faze. Pentru dimensionarea releelor statice trebuie tinut seama de mai multi factori: tipul motorului. Plasarea condensatorului între ieşirea inversorului format de T1 şi T2 şi intrarea sa determină scăderea liniară a tensiunii în colectorul lui T2. T3 intră în saturaţie. fig 12. iar C se încarcă prin R1 la tensiunea Ec . Datorită grupului R2. Elementul de temporizare ET se dispune de regula între circuitul de intrare I şi detectorul de polaritate DP. T3 se blochează. montajul integrând tensiunea de alimentare aplicată pe intrare prin R. De exemplu pentru un motor trifazat sunt posibile 2 moduri de conectare. Descrierea 9 . releele electronice de timp au structura din anexa 6. fig. hidraulice etc. are o durată considerabil mai mare decât în cazul celorlalte cazuri inductive.) sunt suficiente 2 relee statice. Este un circuit integrat monolitic bipolar care poate realiza numeroase funcţii de temporizări sau oscilaţii libere. 10. tranzistorul T este blocat.). În varianta analogică. D1 care introduce o reacţie pozitivă blocarea tranzistorului T3 se face rapid. La deschiderea contactului K începe temporizarea. şi deci temporizarea releului. La trecerea pe pozitia 2 tranzistorul trece în conducţie. fig 14.supracurentul care apare la pornirea motorului este determinat de defazajul curentului şi sarcina la ax. T1 şi T2 se blochează.mare faţă de valoarea de regim permanent.Circuitul integrat tipic utilizat la releele de timp este b E555. Relee de timp analogice cu tranzistoare . contactele mecanice ale sarcinii provoacă regimuri tranzitorii care pot afecta buna funcţionare a releului static.

33 E ® S = 1 ® Q = 1. tensiunea de ieşire devine 0 şi releul este actionat. Pentru obtinerea unor timpi mari trebuie mărite R şi C. U PRAG SUS (U PS ) şi U PRAG JOS (U PJ ). Când = 1. circuitul bistabil va avea urmatoarele stări: U PJ < 0. În raport cu mărimile de intrare. După un timp t 1 ea ajunge egală cu 0.66 E.66E. Comutatorul K este în pozitie normal închisă. Blocul central de care depinde funcţionarea circuitului integral este un circuit basculant bistabil (CBB). bistabilul este în starea 0.33 E. Tranzistorul de descarcare este blocat. deci ieşirea este în starea 1.66 E ® R = 1 ® Q = 0. Stările acestui circuit sunt date de tabelul de adevăr. iar Qn+1 starea finală. Valoarea duratei t 1 este dată de relaţia: t 1 = 1. Acum schema basculează. iar pentru r = 1 se conecteaza ALO la o tensiune mai mica de 0. Pentru explicarea funcţionării se va utiliza o logica pozitivă (1 pentru high şi 0 pentru low ). unde E este tensiunea de alimentare a circuitului. Tabelul de adevar S R R Qn+1 0 0 0 Qn 0 1 0 0 1 0 0 1 X X 1 0 Valorile variabilei r se stabilesc de către semnale aplicate la intrarea ALO (aducere la zero). Tensiunea pe condensatorul C începe să crească de la zero şi tinde către E. În această situaţie. prin intermediul tranzistorul T1. Intrarile R şi S sunt comandate de catre comparatoarele SUS şi JOS . condensatorul C este descărcat. R şi o intrare specială. Qn reprezintă starea iniţială. iar tranzistorul T2 se deschide. releul nu mai este acţionat. a cărui ieşire Q atacă etajul final de ieşire şi tranzistorul T2 de descărcare a condensatorului de temporizare exterior circuitului. Prin deschiderea lui K se iniţiază temporizarea. U PJ > 0. În absenţa comenzilor la intrare. Prin închiderea lui K. Pentru realizarea unui releu de timp se conectează circuitul integrat ca în anexa 8.4 V. Mărirea valorii lui C conduce la utilizarea condensatoarelor electrolitice.1 RC Releul rămâne acţionat cât timp este deschis K.66 E ® R = 0.33 E ® S = 0.). respectiv 0. Pentru a se asigura încărcarea lor cu 10 . U PS < 0. de forţare r. fig 15. Acestea compară tensiunea aplicată lor din exterior pe una din intrări cu nivele de tensiune 0. Circuitul bistabil are 2 intrări obişnuite S. Etajul de ieşire este inversor. de tip RS. În acest moment. putând prelua curentul de descărcare al condensatorului. U PS > 0. fig 16. ieşirea este în starea zero. schema fiind pregatită pentru un nou ciclu. Pentru r = 0 se conectează ALO la o tensiune mai mare de 1 V.circuitului se face pe baza schemei logice echivalente (anexa 7. asigurând descărcarea condensatorului. iar tensiunea de ieşire U0 este aproximativ E. releul este acţionat.

stabilită prin configuraţia decodorului. . sub un volum redus. Fototranzistorul . Releele de timp digitale permit. Schema emite un semnal când numărul de impulsuri atinge o valoare predeterminată. puţin mai scumpă. obţinerea unor timpi foarte mari.este dispozitivul cel mai sensibil. Este mai sensibilă la radiaţii infraroşii. de ordinul zecilor de ore. Prin apropierea unei piese metalice standard de o bobină. Dacă nu se utilizează condensatoare electrolitice Rmax = 10 M W . Relee de timp digitale . ieftin.prin modificarea frecventei bazei de timp.este cea mai rapidă.3.). cu lungimea de undă mai mare la diodele cu germaniu decât la cele cu siliciu.prin modificarea decodării semnalelor de la ieşirea numărătorului.este realizat pe baza unui comutator static inductiv.Relee fotoelectrice Releele fotoelectrice semnalizează sau comandă când iluminarea unui dispozitiv fotosensibil depăşeşte nivelul stabilit. cel mai sensibil. 11 . dar cel mai scump. Circuitul foloseste ca element exterior un grup LC care formează împreună cu etajul de intrare un oscilator de înaltă frecvenţă. Tabelul de adevăr Oscilator Q neamortizat amortizat 1 0 0 1 Comutatorul este prevăzut cu 2 posibilităţi de reglaj: reglajul distanţei la care se produce amortizarea şi reglajul histerezisului. fig 17. Stările logice ale ieşirilor sunt date de tabelul de adevăr. cu sensibilitate slabă. Este sensibil mai ales la radiaţii infraroşii şi vizibile. Dispozitive fotosensibile Fotorezistenţa . 2. valoarea maximă a rezistentei este Rmax = 500 k W . fără probleme. În acest caz limitarea este determinată de necesitatea de a asigura curentul minim de declanşare a comparatorului SUS .4. Reglajul timpului se poate face în două moduri: . Se realizează mai ales din compusi ai cadmiului (CdS).Relee magnetice Relee de proximitate cu oscilator . 2. oscilaţiile se amortizează şi mărimile de ieşire sunt comutate.este mai rapid.un curent de 10 ori mai mare decât curentul de fugă. dar cu răspuns foarte lent. În acest scop se conectează terminalele corespunzătoare la masa montajului prin intermediul unor potenţiometre. Fotodioda .releele de timp digitale funcţionează pe baza numărării unor impulsuri (anexa 8.

elementul fotosensibil are rezistenţă mare.este mai lent şi mai scump decât fototranzistorul. Relee fotoelectrice pentru utilizări industriale Circuit pentru citirea benzilor perforate sau cartelelor perforate . Schema poate fi realizată şi cu un fototranzistor care să comande direct un circuit integrat logic SINU.înglobează un LED şi un dispozitiv fotosensibil (de obicei fototranzistor) într-o capsulă opacă. verde sau infraroşie. becurile cu incandescenţa. În ultimii ani s-au construit şi diode laser.Elementul fotovoltaic . tuburile cu descărcări în gaze. din siliciu. pentru a le în chide.(bateria solară. Deoarece releul trebuie să funcţioneze numai atunci când este depăşită o anumită valoare a curentului armătura este ţinută într-o poziţie de repaus cu ajutorul arcului(3) care produce o forţă deatracţie opusă forţei de atracţie a electromagnetului. dar poate comanda dispozitive de putere (până la 50 A). Cuplul 12 . cu răspuns rapid. LED-ul este mai scump decât un bec de mică putere dar este un dispozitiv cu răspuns foarte rapid şi cu radiaţie cu spectru îngust. PRINCIPII DE FUNCŢINARE ALE RELEELOR.se poate realiza cu o fotocelula sau o fotodioda şi un trigger Schmitt. Sub acţiunea resortului(4) sistemul bimetalic îşi schimbă poziţia închizânduse astfel contactul(6) şi deschizânduse contactul(5). Este un dispozitiv modern de comandă cu izolare galvanică. cu spectru de sensibilitate mai ales în domeniul ultraviolet (radiaţie cu energie mai înaltă). cu sau fără posibilitatea obturării luminii între ele. Se produc LEDuri cu radiaţie roşie. fotocelula). Se fabrică din seleniu sau siliciu. Fototiristorul . galbenă. Funcţionarea releului termic cu bimetal La aplicarea unui curent acesta încălzeşte lamelele bimetalului(1) producând dilatarea acestora şi deplasarea tijei metalice izolante(2).pot fi: lumină solară. GaAs sau GaPAs. armătura tinde să cuprindă fluxul maxim. Sursele de lumină . După răcirea bimetalului prin apăsarea butonului(7) prin lamelele(8-9) sistemul revine la poziţia iniţială Releul electromagnetic de curent maxim (RC) Atunci când bobinele sunt parcurse de curent. În lipsa iluminarii. La trecerea unui curent prin bobina electromagnetică (1) aceasta dă naştere la un câmp magnetic careproduce o forţă de atracţie asupra armături (2) astfel armătura oxcileazăîn jurul punctului (0) împreună cu contactul mobil(cm) care la sfârşitulcursei atinge un contact fix(cf) şi închide astfel circuitul de declanşare. La iluminare circuitul basculează. concentrată într-un fascicol foarte îngust. este mai scump. tuburile fluorescente sau diodele electro-luminiscente LED. în prezent mai ieftin decât transformatorul de impulsuri.in dată ce forţa electromagnetului depăşeşte forţa arcului armătura este atrasă şi cele două contacte se ating. Optocuplorul . cu un răspuns suficient de bun pentru a permite o citire rapidă. care emit radiaţie monocromatică puternică. Funcţionarea releelor electromagnetice de curent. iar contactul mobil se apropie de contactele fixe. mai lent.

care se închid în momentul acţionării. şurubul se deplasează spre dreapta şi pune în mişcare un echipaj mobil. până când lama ajunge la opritor. solidară cu piesa. fiind atrasă. prevăzut cu un mecanism de ceasornic.astfel: şurubul roteşte roara dinţatp. până când lama ajunge la opritor. pânp când cama se sprijină pe lamă. pânp când cama se sprijină pe lamă. După întreruperea curentului în bobină armătura revine în starea iniţială sub acţiunea resortului. sub acţiunea resortului şi întregul echipaj mobil revine brusc în poziţia iniţială. SISTEME DE PROTECŢIE PRIN RELEE Instalaţia de protecţie prin relee este formata din totalitatea aparatelor şi dispozitivelor destinate să asigure deconectarea automată a instalaţiei în cazul apariţiei regimului anormal de funcţionare sau de avarie (defect). astfel încât închiderea contactelor. învingând rezistenţa resortului şi eliberând steguleţul. Releul electromagnetic intermediar (RI). astfel încât bobina releului de semnalizare este parcursă de curent. care acţionează resortul şi transmite mişcarea axului. şurubul se deplasează spre dreapta şi pune în mişcare un echipaj mobil. Releul intermediar se introduce în circuitul operativ al releelor obişnuite şi are timpul de acţionare de ordinul sutimilor de secundă. care se roteşte 90 O dată cu căderea steguleţului. Releul electromagnetic de semnalizare (RdS). Axul se roteşte cu viteză uniformă. miezul de fier solidar cu şurubul fără sfârşit se deplasează spre stânga. Rreleele de protecţie sunt prevăzute cu contacte auxiliare. prin care se închide circuitul de semnalizare acustică sau luminoasă. agrenată cu mecanismul de ceasornic. iar contactul mobil atinge contactul de sfârşitde cursă şi circuitul operativ al releului se închide. care acţionează resortul şi transmite mişcarea axului.astfel: şurubul roteşte roata dinţată.antagonist al resortului poate fi reglat cu ajutorul pârghiei. să aibă loc atunci când bobinele sunt parcurse de un curent de o anumită valoare indicată pe cadran. Căderea steguleţului este observată prinr-un vizor de sticlă deasupra căruia este situat butonul. sub acţiunea resortului şi întregul echipaj mobil revine brusc în poziţia iniţială. Axul se roteşte cu viteză uniformă. prevăzut cu un mecanism de ceasornic. periculos pentru instalaţia 13 .Când curentul din bobina electromagnetului se întrerupe. Releul electromagnetic de timp (RT) Când electromagnetul este excitat (prin bobină trece curentul de acţionare). astfel încât armătura. agrenată cu mecanismul de ceasornic.Când curentul din bobina electromagnetului se întrerupe. Circuitul operativ al releului obişnuit alimentează bobina a electromagnetului . cu ajutorul căruia se readuce (manual) steguleţul în poziţia iniţială. adică acţionarea releului. pe care se fixează roata. Releul electromagnetic de timp (RT) Când electromagnetul este excitat (prin bobină trce curentul de acţionare). lama de contact ajunge ăn dreptul contactelor. îchide contactele din circuitul bobinei de acţionare. stfel încât el nu influenşează decât foarte puţin timpul total de acţionare a protecţiei. miezul de fier solidar cu şurubul fără sfârşit se deplasează spre stânga. iar armătura este atrasă. pe care se fixează roata. iar contactul mobil atinge contactul de sfârşitde cursă şi circuitul operativ al releului se închide. solidară cu piesa.

tipul şi curentul nominal al releului se aleg in funcţie de curentul de actionare al releului. protectia de minimă tensiune este asigurata de bobinele contactoarelor sau de declanşatoarele de minima tensiune ale întreruptoarelor automate. care primesc comanda de declanşare de la instalaţia de protecţie. 14 . la un scurtcircuit scăderea tensiunii fiind resimtită si in exteriorul instalaţie in care a apărut defectul.. Releele minimale de tensiune actioneaza cand valoarea eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de pornire a protectiei . La montajul indirect. U. montate in serie pe circuitul protejat. protecţia semnalizează numai apariţia regimului anormal. Curentul nominal al releului se alege astfel încât curentul de actionare determinat prin calcul sa poata fi reglat şi sa indeplinească condiţia de sensibiltate. Se realizeaza cu relee de curent care acţionează atunci cand curentul din circuitul protejat depaşeşte o anumita valoare de prag stabilita. Aceste protectii se pot echipa cu relee primare. Acest tip de protectie este simplu. In practica se utilizează în general in montajul indirect. asigurând continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor. urmărindu-se prin aceasta: -limitarea dezvoltării defectului. de exemplu cele care functioneaza la intreruperea circuitelor de curent (excitatia generatoarelor). Ele sunt utilizate rar in practica. la care curentul de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect. Se realizează separarea părţii cu defect de restul instalaţiei (sistemului) electrice. ce se poate transforma într-o avarie la nivelul sistemului: -preîntampinarea distrugerii instalaţiei în care a apărut defectul: -restabilirea regimului normal de funcţionare. Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective. Pentru asigurarea selectivitatii sunt necesare elemente suplimentare (de obicei relee de timp). peste tensiunea de pornire a protectiei. care poate avea loc la un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. releul fiind conectat in secundarul transformatorului de tensiune. numita curent de pornire (de actionare) al protectiei. Pentru alegerea releului se calculeaza tentiunea de pornire a releului. dar şi scurtcircuitelor externe. PROTECŢIA DE TENSIUNE Protecţiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii. deoarece creşterea valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din interiorul zonei protejate. . dar nu poate indeplini conditia de selectivitate. Deconectarea instalaţie electrice se efectuează de către întrerupătoare. In instalatiile de joasa tensiune. Se pot folosi şi protectii minimale de curent.electrică: În cazul regimurilor anormale care nu prezintă pericol imediat. Actioneaza la aparitia unui supracurent in circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. PROTECTIA DE CURENT Se foloseste in general ca protectie maximala de curent. montate in secundarul transformatoarelor de curent. Protecţiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la creşterea tensiunii circuitului.

In general coeficientul de revenire . Protecţia minimală de tensiune se realizează cu rele de minimă tensiune. a. Sunt protectii complexe. Se elimina astfel dezavantajul protectiilor maximale de curent temporizate. a)Protecţia maximală de curent. --protecţia diferenţială de curent sau de fază. Se mai folosesc protectii termice. b. care acţioneaza la micşorarea impedantei circuitului protejat. fazele curenţilor sau fazele tensiunilor la capetele elementului protejat(linie. In caz de scurtcircuit. Aparatele principale de protecţie sunt releele maximale de curent. se vor prevedea protecţii de baza şi protectii de rezerva care trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii Principalele sisteme de protecţie folosite în centale şi staţii sunt: --protecţia maximală de curent şi minimală de tensiune. Prima variantă. Principiile de funcţionare a sistemelor de protecţie şi aplicaţiile acestor sisteme la diferite elemente ale sistemelor electrice: linii. Curentul 15 . acţionează la ori ce fel de scurtcircuit (trfazat. de cele mai multe ori relee secundare. care in ultima vreme se folosese şi in retelele de medie tensiune. cu relee de gaze şi altele. când curenţii I 1 şi I 2 din capetele echipamentului protejat sunt egali. Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Mărimile care se compară între ele pot fi: curenţii. bifazat sau monofazat) şi este folosită la protecţia liniilor din reţelele cu neutrul legat direct la pământ. deci Z scade. permiţand acţionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. cu două transformatoare şi două relee. transformatoare. Schemele de conexiune ale releelor maximale de curent şi ale transformatoarelor de curent se realizează în două variante principale. este definit ca raportul intre valoarea mărimii de revenire a releului şi valoarea mărimii de actionare. cu teri transformatoare şicu trei relee. care îşi închid contactele atunci când tensiunea scade sub o anumită valoare reglată. de curent sau de tensiune. Se utilizeaza in special impotriva defectelor insotite de puneri la pamant. generatoare şi motoare. tensiunea scade. La aceste protecţii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana la locul defectului. Protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara. care acţionează atunci când curentul din elementul protejat creşte peste o anumită valoare maximă admisă. PROTECTIA DE DISTANŢĂ Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanţa. --protecţia de distanţă sau de impedanţă. curentul creste. masurand impedanta Z ca raportul U/I de la sursa la consumatori. La proiectarea instalaţiilor de protecţie prin relee. generator ) La realizarea protecţiei diferenţiale de curent trebuie să se ţină seama că există întotdeauna un curent de dezechilibru care circulă prin releu. b)Protecţia diferenţială de curent. Releele de impedanta funcţioneaza pe principiul balanţei. Prin protecţie diferenţială se denumeşte protecţia care acţionează în funcţie de diferenţa a două mărimi. Varianta a doua. chiar şi în cazul regimului normal. --protecţia direcţională de putere. este folosită la protecţia liniilor din reţele cu neutrul izolat şi acţionează numai în cazul scurtcircutelor trifazate sau bifazate.

la tensiunile pe fază sau la tensiunile între faze. Releele de impedanţă 1 sunt alimentate în mod normal cu tensiunile între faze. cât şi împotriva scurtcircuitelor între faze. După felul cum se face conectarea releelor. ele acţionează la scurtcircuite monofazate sau la scurtcircuite între faze. deci rapoartele lor de transformare nu sunt perfect egale. deoarece se poate alege curentul de acţionare a protecţiei mai mare decât curentul de dezechilibru. Prima metodă constă în utilizarea transformatoarelor de curent al căror circuit magnetic nu se saturează în cazul creşterii curentului primar până la valoarea de scurtcircuit. Curentul de dezechilibru capătă valori maxime atunci când circuitul primar este parcurs de curentul maxim de scurtcircuit în care este inclusă şi componenta tranzitorie. c) Protecţia la distanţă. ci variază proporţional cu valoarea curentului primar al transformatoarelor de curent dacă acestea funcţionează în zona saturată a circuitului magnetic. se compară fazele curenţilor de la cele două capete ale liniilor. Curentul de dezechilibru nu este constant. I dez adică: I ar > I dez . Protecţia la distanţă sau de impedanţă acţionează în funcţie de distanţa de la locul instalării dispozitivelor de protecţie până la locul scurtcircuitului. Din acestă cauză este necesar ca releul mazimal de curent să fie reglat pentru a acţiona numai atunci când este parcurs de un curent I ar mai mare decât curentul de dezechilibru.de dezechilibru apare ca urmare a faptului că transformatoarele de curent se construiesc cu anumite erori. În aceste condiţii se poate mări sensibilitatea protecţiei. după natura defectului. este posibil ca valoarea curentului de dezechilibru să crească peste valoarea curentului de acţionare a releului. Pentru a micşora valoarea curentului de dezechilibru se pot utiliza două metode principial diferite. acesta comută legăturile releelor de la tensiunile între faze la tensiunile pe faze. În cazul protecţiei diferenţiale de fază. Curentul de dezechilibru determinat de curentul de scurtcircuit provoacă saturaţia rapidă a transformatorului intermediar şi ca urmare curentul secundar este influenţat foarte puţin de curentul de dezechilibru menţionat. În cazul când se produce un scurtcircuit în afara zonei protejate. 16 . care să comute releele la tensiunea pe fază sau la tensiunile între faze. aceasta corespunde cazului când curenţii la cele două capete sunt de sens opus. deci mult mai mic decât curentul de defect. Protecţia acţionează atunci când defazajele curenţilor de la cele două capete ale liniei faţă de tensiunile respective sunt de semne contrare. cu saturaţie rapidă a circuitului magnetic TSR. Pentru ca aceleaşi relee de impedanţă să servească atât la protecţia împotriva scurtcircuitelor monofazate. În cazul unui scurtcircuit monofazat acţionează releul maximal de curent 2 (prin care trece curentul homopolar) şi pune în funcţiune releul intermediar 3. la care protecţia nu trebuie să acţioneze. A doua metodă constă în utilizarea unui transformator de curent intermediar. Releele de impedanţă se conectează în circuitele secundare ale transformatoarelor de curent şi ale transformatoarelor de tensiune. ca urmare a faptului că ei circulă dinspre capetele linii spre locul de defect. se poate utiliza un releu intermediar.

mărimea de intrare x e .ANEXE Fig 1.element comparator E.Caracteristica intrare-ieşire a releelor Parţi componente: x ia . Schema de bază a unui releu Parti componente: I-element de intrare K.valoare de revenire 17 .valoare de acţionare x i .mărimea de ieşire x ir .element de execuţie Fig 2.

bobină electromagnetică K1-contact fix K2-contact mobil Fig 4.armătură mobilă I.resort (arc) 2.Fig 3.Schema de principiu a unui releu reed 18 . Schema de principiu a unui releu electromagnetic Părţi componente 1.

tensiune DZ-doida Zener Fig 6. Schema de principiu a unui detector de amplitudine T.D4-diode R1.R2. Schema de principiu a unui discriminator de tensiune AO.R3.amplificatoare operaţionale D1.R4-relee 19 .D2.Fig 5.D3.tranzistor U.

b. a şi b Schema bloc a unui detector sensibil la fază 20 . Fig 8.a.Fig 7.Detector de fază Fig 8. Fig 8.

tranzistor T3 .triac Uc -tensiune de comandă Ec -tensiune de alimentare Fig 10. Schema de principiu a unui releu static D1.tiristor auxiliar T4 .D2-diode R – rezistenţe T1 .Motor trifazat cu punct neutru 21 .Fig 9.Motor trifazat fără punct neutru Fig 11.fototranzistor T2 .

Fig 12. tranzistorul este blocat 2-tranzistorul trece în conducţie 22 .circuit de intrare ET-element de temporizare DP-detector de polaritate Fig 13.Releu de timp analogic cu tranzistor C-condensator R-rezistenţe T-tranzistor 1-în această poziţie.Releu electronic de timp de tip analogic I .

Releu cu integrator Miller Fig 15.Releu de tip analogic integrat CBB-circuit basculant bistabil 23 .Fig 14.

Schema de funcţionare a releelor digitale 24 .Fig 16.Releu de timp Fig 17.

ro/produse/automatizari.agenda-electrica.materialeelectrice.-comanda.BIBLIOGRAFIE http://www.org/wiki/%C3%8Entrerup%C4%83tor_automat 25 .etc/relee-termice/moeller-(germania)--453 http://ro.ro/docs/sb0501y.wikipedia.-protectii.-relee.pdf http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful