SINTEZE PENTRU BIBLIOTECA VIRTUALĂ ARMONIE- pentru

Lect . univ. dr . VIORICA ILIE Cuprins III - Armonizarea unui bas dat - Armonizarea unui sopran dat - Metode de analiză şi corectare a unei teme IV . Tonalităţile minore - Tetrasonul - Pentasonul - Armonizări pe teme impuse : jumătate bas dat - jumătate sopran dat anul I - semestrul II

Introducere Semestrul al II - lea din Anul I , definitivează forma în care se desfăşoară toate examenele la disciplina ARMONIE . Sunt prezente toate posibilităţile de elaborare a subiectelor de examen. Ultimul capitol asigură deschiderea spre noi repere ale armoniei tonale. Pe cadrul de desfăşurare a temelor de armonie se vor aplica elementele noi care vor fi studiate în anii următori . Spre exemplu : - notele melodice străine de acord - funcţiile armonice de adiţie - modulaţiile etc …

concomitent cu elaborarea temei şi total la sfârşitul temei .MODALITĂŢI DE ELABORARE A LUCRĂRILOR PRACTICE .ARMONIZAREA UNUI SOPRAN DAT Sopranul dat este o melodie intonată evident de sopran . În funcţie de acestea se armonizează basul dat . . . . LEGE : Fiecare sopran dat va fi armonizat cel puţin în două variante . Rămâne valabilă LEGEA de la basul cifrat : Totdeauna se analizează linia melodică . În funcţie de acestea se armonizează sopranul dat .METODE DE ANALIZĂ ŞI ARMONIE CORECTARE A UNEI TEME DE Corectarea se face parţial . Este o formă superioară a armonizărilor deoarece presupune cunoaşterea tuturor posibilităţilor de cifrare . LEGE : Totdeauna se analizează linia melodică . se extrage scara muzicală pe un portativ alăturat şi se construiesc acordurile generate de intervalul de terţă aferente treptelor . În faze superioare ale cursului de ARMONIE vor fi indicate şi alte elemente . Mai mult chiar . Asigură libertate în exprimare muzicală fiecărui student . Sunt precizate treptele şi stările acordurilor . Se au în vedere toate regulile vizând distribuirea sunetelor la vocile corului mixt . se extrage scara muzicală pe un portativ alăturat şi se construiesc acordurile generate de intervalul de terţă aferente treptelor .ARMONIZAREA UNUI BAS DAT Basul dat este o melodie intonată evident de bas . cu un cifraj impus . Spre deosebire de basul dat aceasta nu prezintă un cifraj impus . Se au în vedere toate regulile vizând distribuirea sunetelor la vocile corului mixt . oferă posibilitatea diversificării sonorităţii prin cifraje diferite .

Spre deosebire de tonalităţile Majore . totdeauna la baza tetrasonului va exista trisonul . .bas spre extrema acută . COORDONATE NOI ALE DISCURSULUI ARMONIC -TONALITĂŢILE MINORE Utilizăm în cursul de ARMONIE . Se lucrează cu varianta armonică a tonalităţilor .TETRASONUL Formă superioară trisonului .celelalte voci . sunt necesare noi exerciţii în care .Totdeauna acordurile se citesc de la extrema gravă .cvintele / octavele contraparalele . tetrasonul este rezultatul adăugării unei noi terţe în plan vertical . Însă .Anul I . gama armonică . . tonalităţile minore până la patru alteraţii . Se obţin astfel sonorităţi care cuprind un nou element reprezentat de septimă . . Aceasta reprezintă modelul după care sunt construite toate tonalităţile minore cu diezi şi cu bemoli până la patru alteraţii constitutive . Aşa cum menţionam în introducere .cvintele / octavele directe .cvintele / octavele paralele . De aceea . ceea ce presupune folosirea unei scheme în care modelul este reprezentat de tonalitatea la minor . sunt foarte importanţi următorii paşi : 12 3 se se se se se se corectaeză corectează corectează corectează corectează corectează basul şi tenorul basul şi altistul basul şi sopranul tenorul şi altistul tenorul şi sopranul altistul şi sopranul Scopul este de a elimina : . Este obligatorie evitarea sonorităţii secundei mărite în plan melodic . la tonalităţile minore se acordă o atenţie şi mai mare în conceperea liniilor melodice ale vocilor .

cifrajul răsturnării I este 6 . cifrajul răsturnării a III. b ) răsturnarea I . cifrajul răsturnării a II . cifrajul stării directe este 7 .basul intonează septima . . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută . în cazul tetrasonului există variante determinate de calitatea septimei . Pe aceste considerente . Se obţin astfel sonorităţi care cuprind un nou element reprezentat de nonă . Ca şi în cazul tetrasonului . Evident că datorită apariţiei unui nou element . Stările tetrasonului sunt determinate ca şi în cazul trisonului de sunetul din bas .basul intonează fundamentala . mică .a este 2 .se construiesc pe treptele tonalităţilor .basul intonează terţa . .basul intonează cvinta . terţă . pentasonul este rezultatul adăugării unei terţe în plan vertical . septimă . 3 d ) răsturnarea a III . dacă trisonul avea o unică înfăţişare pentru fiecare treaptă . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută . Se identifică astfel : a ) starea directă . Elementul esenţial de alegere al acestor intervale este de regulă raportul între fundamentală şi septima acordului . Se remarcă o aerisire a notaţiei . Cifrajul este rezultatul citirii acordului de la sunetul din bas spre sunetele superioare intonate de celelalte voci .PENTASONUL Formă superioară atât trisonului . structuri verticale cu patru elemente : fundamentală . Mai mult chiar . micşorată . la baza pentasonului va exista totdeauna trisonul . Sunt exerciţii complexe . pe lângă trison . de data aceasta şi Majore şi minore . 5 c ) răsturnarea a II .a . Aceasta poate fi mare .a este 4 . cvintă . cât şi tetrasonului . va exista obligatoriu şi tetrasonul . va exista o stare nouă . deoarece sunt precizate doar intervalele care definesc foarte bine starea acordului cu septimă . deoarece .a . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută .

De aceea . cifrajul stării directe este 9 . deoarece acordul în această stare presupune eliminarea septimei . nonă .Nu există acord cu nonă în care să fie eliminată septima . Pe aceste considerente pentasonul prezintă următoarele stări : a ) starea directă . Evident . septimă . cifrajul răsturnării I este 7 . structuri verticale cu cinci elemente : fundamentală . Bas . ¤ în ceea ce priveşte răsturnarea a doua insist pe cât posibil să o evităm în lucrările noastre practice .basul intonează fundamentala . Ca şi în cazul tetrasonului exerciţiile sunt complexe . cel mai bine de către SOPRAN . datorită numărului fix de voci . sunt necesare noi exerciţii în care se construiesc pe treptele tonalităţilor Majore şi minore .a în minor obligă şi notarea alteraţiei corespunzătoare pentru sensibila tonalităţii . Având în vedere faptul că se lucrează cu vocile corului mixt în care se utilizează patru elemente de acord .basul intonează terţa .a şi a III . . cvintă . expresia şi utilitatea în discursul armonic .a a tonalităţilor . terţă . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută . fapt care nu asigură cea mai bună . 6 5 Începând cu răsturnarea a doua sunt necesare câteva precizări : ¤ trebuie făcută departajarea pe tonalităţi Majore şi minore deoarece cifrajul pentasonului în răsturnările a II . LEGE : Elementul care reprezintă nona acordului va fi intonat totdeauna deasupra fundamentalei .Alto Sopran . în aşa fel încât el să – şi decline totuşi prezenţa . b ) răsturnarea I . din considerente teoretice şi pentru o bună cunoaştere a stărilor pe care le comportă un acord cu nonă prezentăm toate posibilităţile necesare însuşirii coordonatelor acestui tip de acord de către studenţi . totdeauna de o voce superioară .Tenor . Însă . deoarece există variante determinate de calitatea nonei care poate fi mare sau mică . este foarte important a se cunoaşte posibilităţile de a elimina unul dintre sunetele pentasonului . Stările pentasonului sunt determinate ca şi în cazul trisonului de sunetul intonat de bas . în cursul de ARMONIE se utilizează acelaşi număr de stări ca şi în cazul tetrasonului . Acest tip de acord se utilizează exclusiv pe TREAPTA a V . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută .

sugestivă şi determinantă sonoritate . planificate în anii următori de studiu .a . JUMĂTATE SOPRAN DAT Acest model de LUCRĂRI PRACTICE reprezintă o etapă superioară în elaborarea temelor de ARMONIE . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută .basul intonează cvinta . cifrajul este următorul : tonalităţi Majore 4 3 2 tonalităţi minore 4# * 3 2 * diez sau becar în funcţie de tipul alteraţiilor constitutive ale tonalităţilor . Asigură o temelie solidă pentru noile coordonate ale armoniei . cifrajul este următorul : tonalităţi Majore tonalităţi minore 6 6# * 5 5 4 4 * diez sau becar în funcţie de tipul alteraţiilor constitutive ale tonalităţilor . c ) răsturnarea a II . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută . Necesită o bună cunoaştere a regulilor şi o muzicalitate deosebită . . Aşa cum reiese din titlu temele au repere impuse .basul intonează nona . Toate acordurile care prezintă septimă sau septimă şi nonă trebuie să fie urmate de acorduri care să asigure rezolvarea acestor elemente . d ) răsturnarea a III . ceea ce presupune utilizarea temelor care să conţină jumătate sopran dat – . De aceea în prezentarea acestui tip de acord în Cursul nostru am precizat faptul că nu există acord cu nonă fără septimă . jumătate bas dat .jumătate sopran dat .ARMONIZĂRI PE TEME IMPUSE : JUMĂTATE BAS DAT .a . Evident că într – o fază următoare rolurile se pot inversa .

LA MAJOR . BIBLIOGRAFIE PAŞCANU .Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă .fa minor . RE MAJOR . LA b MAJOR .jumătate bas dat .a pe treptele tonalităţilor FA MAJOR . SI b MAJOR . SOL MAJOR . Această modalitate asigură verificarea sonoră a lucrărilor practice şi dezvoltă foarte bine auzul intern al fiecărui student . LA b MAJOR .Să se construiască tetrasonuri în stare directă pe treptele tonalităţilor DO MAJOR .re minor .Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă . MI MAJORdo # minor . 2 .mi minor . MI b MAJOR . 1976 TEME PENTRU LUCRĂRI PRACTICE 1 . Este necesară o fază următoare având în vedere faptul că elaborarea temelor pe bas dat este oarecum mai uşoară şi plasarea ei la începutul temei asigură posibilitatea tuturor studenţilor de a armoniza cel puţin jumătate din temă . RE MAJOR – si minor . pe treptele tonalităţilor FA MAJOR . SOL MAJOR . .sol minor . MI MAJOR . LA MAJOR. LA b MAJOR .Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă . în răsturnarea a II .Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă . MI b MAJOR . SI b MAJOR .la minor . LA b MAJOR . în stare directă . 5 . LA MAJOR . în stare directă . SI b MAJOR . Edutura Didactică şi Pedagogică .Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă . BUCUREŞTI . MI b MAJOR . pe treptele tonalităţilor DO MAJOR . în răsturnarea I pe treptele tonalităţilor FA MAJOR . RE MAJOR . SOL MAJOR .fa # minor . SOL MAJOR . cu sonorităţi deosebite şi să poată fi intonate în cadrul seminariilor de către studenţi în formula corului mixt . MI MAJOR .a pe treptele tonalităţilor DO MAJOR . ALEXANDRU : ARMONIA . LA MAJOR . în răsturnarea a II . 8 . MI MAJOR .Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă . SI b MAJOR . 3 . 7 . MI b MAJOR . 6 .do minor . 4 .Să se construiască tetrasonuri în stare directă pe treptele tonalităţilor FA MAJOR . RE MAJOR . Evident că scopul acestui curs este ca armonizările să fie integrale . în răsturnarea I pe treptele tonalităţilor DO MAJOR .

si minor .do minor . LA MAJOR . 10 .fa # minor .la minor .sol minor .fa minor .do # minor .fa minor . LA b MAJOR . MI b MAJOR .si minor .Să se construiască tetrasonuri în răsturnarea I pe treptele tonalităţilor DO MAJOR . MI b MAJOR .Să se armonizeze următorul bas dat : . SI b MAJOR sol minor . LA b MAJOR . RE MAJOR . RE MAJOR . LA b MAJORfa minor .9 .la minor . MI MAJOR .Să se construiască pentasonuri în răsturnarea I pe treapta a V .do minor .fa # minor .a pe treptele tonalităţilor FA MAJOR . 14 .Să se construiască tetrasonuri în răsturnarea I pe treptele tonalităţilor FA MAJOR .Să se construiască tetrasonuri în răsturnarea a II -a pe treptele tonalităţilor DO MAJOR . SI b MAJOR .a a tonalităţilor DO MAJOR . LA MAJOR . 11 . SOL MAJOR .mi minor .fa # minor . RE MAJOR .fa minor 13 – Să se construiască pentasonuri în stare directă pe treapta a V. FA MAJOR .re minor .re minor . SI b MAJOR .la minor .re minor .fa # minor .si minor .do # minor . SOL MAJOR .do minor .re minor . SI b MAJOR sol minor . SOL MAJOR mi minor . SOL MAJOR mi minor . RE MAJOR .do # minor . 12 – Să se construiască tetrasonuri în răsturnarea a II . LA MAJOR . 15 . MI MAJOR .mi minor .a a tonalităţilor DO MAJOR .si minor .do minor . LA b MAJOR . MI MAJOR . MI b MAJOR .do # minor . FA MAJOR .sol minor .la minor . LA MAJOR . MI MAJOR . MI b MAJOR .

Să se armonizeze următorul sopran dat : .16 .

17 .Să se armonizeze următoarea jumătate sopran dat ) : temă ( jumătate bas dat - .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful