Centrul Logopedic Oneşti Profesor –logoped, V.Tudor STUDIU DE CAZ-Autism B.R.-băiat , născut în Com.

Oituz ,23 aprilie ,1996 Diagnosticul:1.Sd.autist prin discontact ; agresivitate psihică asupra propriei persoane , manifestări hiperchinetice. 2..întârziere în dezvoltarea psihică şi de limbaj Anamneză personală În cursul sarcinii mama a făcut tratament pentru menţinerea sarcinii şi pentru înlăturarea unor infecţii cu complicaţii(tratament cu litiu). Naştrea la 9 luni prin cezariană;3 kg. -gânguritul :normal -mersul :11 luni Primele cuvinte: după 3ani Dezvoltarea somatică ,staturală şi toracală în limitele normalului:aspect atrăgător , corp proporţionat ,expresie inteligentă. Anmneza familială Este al doilea din cei doi copii.primul copil este normal fără probleme de dezvoltare. La naştere mama avea 26 ani şi tatăl 30. Mama are 8 clase +profesionala (în prezent casnică)tatăl a fost şomer şi în prezent este liber profesionist . Regimul de viaţă este ordonat,echilibrat .mama este o bună gospodină , devotată copiilor şi interesată de reuşita lor. în relaţia cu ceilalţi membri evoluţia este bună . de la slabă cooperare şi izolare într-o lume a lui cu dese crize, la relaţii bune cu fratele lui şi dispus să coopereze cu toată lumea. A fost luat în evidenţă la vârsta de 3ani şi 6 luni la Centrul Logopedic Oneşti. Copilul este în evidenţa Spitalului Clinic de Psihiatrie şi a Centrului de Neuropsihiatrie infantilă .Staţionar de zi , unde se internează pe perioade scurte pentru investigaţii. Iniţial inventarul posibilităţilor psihice şi de limbaj (la vârsta de 3 ani ) îl plasa în jurul vârstei de aproximativ 2 ani şi 6 luni . Examenul neurologic: EEG cu anomalii bioelectrice difuze fără leziuni decelabile cerebrale . Recomandările -tratament cu neuroleptice ,Respolept , Encefabol ,Vitamine şi Ritalin ; -integrarea în colectivitatea preşcolară şi instituirea unui program educaţional recuperatoriu ,cuprinzând stimularea psihică şi tratament logopedic. De-a lungul internărilor avute până în prezent ,cîte două şi apoi una în fiecare an obsrvaţia clinică şi reevaluările dezvoltării şi comportamentului relevă evoluţia favorabilă a Sindromului autist de la CARS41 puncte la Cars scor total :26,5 corespunzător autismului uşor ,Vs evoluînd de la 2,6 ani -3,1 -4,2-4,5-5,1. Scurtă caracterizare a modului de manifestare a sindromului autist(la începutul activităţii de terapie) Prezintă puternice tulburări ale afectivităţii:nu este ataşat de mamă (face confuzii între mamă şi alte femei ;nu reacţionează când mama se îndepărtează .râsul

1

,plânsul , zâmbetul neadecvate situaţiei în care e pus copilul; reacţii coleroase îndreptate asupra obiectelor şi asupra propriei persoane ;opoziţionism, labilitate , neurovegetativă cu predominarea excitaţiei , atenţie labilă, slabă putere de concentrare .Se constată o mare dexteritate în mişcări , sereotipii (se poate juca la infinit cu acelaşi tip de joc ).Nu suportă să fie atins , nu-l interesează jucăriile care întruchipează oameni , animale ;are mişcări graţioase , manipulează cu uşurinţă obiectele , fascinat de obiectele mecanice. Vorbirea este aproape inexistentă , fără participarea emoţională . Se remarcă caracterul reproductiv-imitativ (ecolalie) şi nu cel de comunicare al limbajului .ecolaliile sunt imediate sau întârziate ; foloseşte neadecvat pronumele personal (vorbeşte despre sine la persoane a IIIa ). Nu este atent la ce i se spune ; dă impresia că nu aude , nu-şi fixează privirea asupra persoanelor din jur , nu caută contactul vizual cu acestea .Îi place muzica . Manifestă o mare abilitate în a-i manevra pe ceilalţi pentru a-şi satisface necesităţile . evită contactul cu ceilalţi copii. Limbajul şi posibilităţile de articulare -cunoaşte mai multe cuvinte în limba engleză decât în română (rezultatul statului îndelungat în faţa televizorului la desene animate); -nu se constată anomalii buco-linguo-faciale; -vocea este normală; -imaginile fonematice sunt labile şi difuze ; -stereotipul dinamic articulator tulburat ; -discrepanţă între posibilităţile intelectuale şi vorbire (în sfera limbajului expresiv) De ex. este capabil să se joace cu jocuri tip „puzzles”aranjând imgini care pentru copiii dcu 2-3 ani mai mari ca el prezintă dificultăţi. Examinarea a fost foarte dificilă pentru o corectă evaluare a comportamentului datorită imposibilităţii de testare prin teste standardizate . Metoda de bază a fost observarea înregistrându-se dezvoltarea motrică ,cunoaştrea părţilor corpului , recunoaştera formelor , culorilor , orintarea spaţială , noţiuni , răspunsuri la comenzi ,număratul , folosirea creionului . (înregistrarea comportamentului s-a făcut ,pe cât posibil, în timp şi medii diferite). În evaluare am folosit scara PORTIGE. Principiul de bază în terapie a fost:a construi pornind de la ce poate copilul (folosind chiar sereotipurile şi preferinţele . de asemenea am urmărit reducerea treptată a ajutorului acordat copilului , stimularea şi recompensa iniţiativelor ce vin din partea acestuia .Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la situaţii noi , neprevăzute în program sau la dispoziţia în care s-a aflat copilul şi la posibile progrese. Programul educaţional stabilit are o serie de obiective pentru aria de dezvoltare cognitiv .verbală (unde în general achiziţiile se fac mai lent mai lent (ase vedea anexele ). Obiecti ul fundamental al terapiei :formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare. În acst scop instrucţiunile au fost simple concrete exprimate verbal şi simultan cu imaginea Al doilea obiectiv : formarea unei reprezentări generale despre lume şi mediul în catre în care ea se desfăşoară , perceperea succsesiunii momentelor zilei , formarea motivaţiei ,dezvoltarea capacităţii de a înţelege că te poţi face înţeles , dobândirea unei experienţe în legăturî cu ceea ce este la un moment dat semnificativ .

2

formarea deprinderii de a asculta poveşti . compararea noţiunilor .pentru a asculta. dezvoltarea proceselor psihice cognitive . în vederea acţionării pe diferite laturi :articulatoriu . stereotipiile au dispărut : nu-l deranjează dacă ceva se modifică în mediul ambiant .etc. Pe bază de imgini am trecut la însuşirea unor momente semnificative din poveste . 3 . fructe . În relaţia afectivă cu prof. atenţie. copilul situâdu. familie. a participa am efectuat jocuri de tipul :Cum face?Cine face? Am lucrat mult cu setul de imagini Portige . am lucrat mult cu trusa Logi . memorie . expresivitatea citiri şi povestirii căt şi pentru dizortografie manifestată în redarea formei grafice a literelor . puzzles.se printre primii din clasă(manifestă aptitudini deosebite la activităţile matematice). legume.suflat în lumânări . imagini . repetate de mai multae ori .În cea mai mare parte. A continuat să fecventeze Cabinetul Logopedic pentru probleme de vocabular. cooperează Efectul tratamentului cu Ritalin s-a făcut simţit destul de repede : a dispărut instabilitatea psihomotorie .5 cuvinte . gândire . în cântec . dominouri . Frecventarea clasei I nu a pus probleme deosebite . Având o evoluţie atât de favorabilă copilul a primit avizul pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă . cu diapozitivre care urmăresc formarea noţiunilor de mărime. poezii ). a crescut gradul de concentrare a atenţiei în timpul activităţilor . demonstraţii. cuvinte asociate cu fenomene din natură . mobilier.mângâiat)îi place să fie lăudat şi evidenţiat. „ Eu întreb tu răspunzi”. formă . referitor la numărul de cuvinte însuşite corect cât şi capacitatea de flexionare după număr şi gen. iniţierea unor jocuri :umflat baloane .3 la 4. aşezare în pagină . silabe . Jocurile folosite au fost de tipul „Ghiceşte ce am ascuns”. Permanent cuvintele însuşite au fost legate de obiecte . denumire de acţiuni. În prezent se simta bine în grup . bi şi trisilabice ). etc) În activitate am antrenat toţi analizatorii .limbaj. greşeli în scrierea după dictare . Pentru memorarea . am apelat la procedee neverbale : sortări de obiecte . cuvinte monosilabice . poziţie . Ffiind vorba de un copil autist a făcut salturi semnificative şi pe linia socializării. Pentru trezirea interesului .Am început cu emiterea onomatopeelor (izolat. a înţelege .silabă.comunică .Evoluţia a fost de la ignorarea iniţială a celor din jur până la dorinţa de a coopera şi de a fi remarcat. Am urmărit iniţial trezirea interesului şi crearea unui tonus pozitiv .Programul educaţional terapeutic a fost alcătuit în conformitate cu aceste obiective . orientarea în schema corporală proprie şi a altuia . Am tecut treptat la extensia propoziţiei dela 2. înţelegerea . reproducerea gesturilor . stări afective .lpgoped evoluţia a fost excelentă )simte dorinţa de a fi luat în braţe .fiind supus unui program de terapie specifică continuat la şcoală de învăţătoare şi acasă de mamă. succesiune spaţială şi temporală . culoare. afectivitate.Propoziţiile au fost fost reluate . cuvânt . formarea şi dezvoltarea vocabularului (noţiuni ca . rechizite ). în spaţiu şi timp. Progresele au fost semnificative. Învăţarea cuvintelor şi propoziţiilor s-a realizat după modelul descris în literatura de speccialitate pentru alalie (silabe duble . îmbrăcăminte . folosirea propoziţilor şi orintarea spaţială şi temporală am folosit mult material intuitiv şi demonstraţia . În vederea pregătirii pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă am pus din ce în ce mai mult acent pe analiza şi sinteza fonematică la nivel de propoziţie . a însuşit şi mimimica şi gesticulaţia .

4 Bucureşti Master în Recuperare şi terapie în psihopedagogia specială Rezumat În prima parte. formă. formată din trei componente: SD (cerinţă). pe care şi le însuşeşte ca pe o chestiune de rutină. -Monitorizarea şi manajmentul comportamentului. -În predare regulile să fie foarte flexibile în funcţie de contexte particulare -Folosirea metodelor directe de formare a deprinderilor de conversaţie -Înlăturarea deprinderilor de „hiperlexie”(verificarea permanentă a ceea ce înţelege copilul din ce citeşte –a i se cere să citească texte despre fapte reale ) -Dezvoltarea limbajului în manieră funcţională şi comunicativă în context ţinând cont de cele cinci dimensiuni ale programului TEACH(vocabular. nterventia terapeutică precoce În autism Studiu de caz Daniela Martinescu psihopedagog. comportamentele copiilor se schimbă în consecinţă. -Aplicarea metodei TEACH (atitudini comportamentale şi program de învăţare independentă faţă de adult dar nu şi de structură)prin care copilul este învăţat principalele deprinderi de lucru .. Pentru a fi învăţate deprinderi. context.funcţia de comunicare). care e bazată pe teoriile comportamentale clasice demonstrează că schimbând anumite condiţii în mediu. voi prezenta terapia comportamentală aplicată (ABA). În partea a doua este prezentat un studiu de caz. funcţie semantivîcă . Şcoala Specială Nr. un program de 4 .PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE PROBRAMULUI DE TERAPIE PENTRU AUTISM -Stabilirea progresivă a contactelor sociale. comportamente adecvate şi cunoştinţe. toate sarcinile se împart în paşi mici. -Încurajarea gândirii şi flexibilităţii în comportament. R (comportamentul ca răspuns al copilului la cerinţă) şi C (consecinţa comportamentului). Discrete trial este o unitate de învăţare care stă la baza terapiei ABA. permanent monitorizaţi şi puternic recompensaţi până se ajunge la învăţarea unor conduite mai complexe adecvate vârstei şi potenţialului copilului.

cuprinde un numar mare de ore pe saptamana ( intre 20 si 40) si se monitorizeaza strict astfel incat.comportamente adecvate si cunostinte. in fiecare moment. O parte importanta se refera la comportamentul de protest. Pentru a fi invatate deprinderi. Ideea centrala a lucrarii este ca un plan de terapie cu programe adecvate. toaleta si comportamentul la gradinita. joc. toate sarcinile se impart in pasi mici. de la intrarea in program si de la implinirea unui an de terapie si sunt descrise programele parcurse care au cuprins urmatoarele domenii: cognitiv. autoservire. început la vârsta de 2 ani şi 5 luni cu o evaluare iniţială. ultima evaluare fiind făcută după un an.ABA demonstraza ca schimband anumite conditii in mediu comportamentele copiilor se schimba în consecinţă. 5 . Summary: Ce este ABA (Applied Behavioral Analysis)? ABA este un model de terapie pentru copiii cu autism creat de dr. evolutia copilului.centrat pe ideea ca anumite comportamente ale copiilor apar sau nu apar in functie demediu. care sa rezolve pas cu pas dificultatile date de autism poate duce la o ameliorare evidenta a simptomelor autismului iar copilulul poate trece prin procesul invatarii la varsta la care si ceilalti copii se pot contrunta cu aceste probleme. Bazată pe teoriile comportamentale. Este sistematică si consistentă. Ivaar Lovaas in anii 70. Sunt prezentate ambele evaluari. motricitate. si mai ales la varsta cand diferentele intre copiii cu autism si cei fara nu sunt diferente grav vizibile. Terapia se desfăşoară la locuinta copilului in copilaria mica si se muta pe masura ce copilul creste si dobadeste anumite abilitati in gradinita si scoala. comunicare si limbaj.problemele si competentele sa fie clare.intervenţie terapeutică cu o durată de un an. la vârsta de 3 ani şi 5 luni. social. permanent monitorizati si puternic recompensati pana se ajunge la invatarea unor conduite mai complexe adecvate varstei si potentialului copilului. şi care continuă în prezent.

incorect sau nonraspuns si in funtie de acest lucru se da consecinta – pozitiva daca raspunsul a fost corect. pointingul. simplu. sa fie diminuabil. Raspunsul copilului poate fi corect. cele mai des intalnite sunt: promptul fizic.Raspuns – Consecinta. neintrerupt de alte enunturi. formată din trei componente: SD (cerinţa). vizual. ci si.initial spus pe un ton autoritar si pe masura ce copilul raspunde tonul devenind din ce in ce mai natural. Nu doar raspunsurile independente suntputernic recompensate. iar aceste programe se achizitioneaza sub principiul ACC (Antecedent. toate scopurile se prezinta in programe de terapie care au pasi specifici.de la simplu la complex. Dintre tipurile de Prompt. sa se ofere imediat dupa cerinta sau in acelasi timp cu ea si niciodata dupa un raspuns gresit. Pentru a fi eficient un anumit tip de Promp trebuie sa inplineasca anumite conditii: sa conduca la succes. si imitatia. negativa daca raspunsul a fost incorect sau nonraspuns. Comportament. vor permite culegerea exacta de date si vor face terapia predictibila. Pentru a structura cat mai bine planul de terapie. Consecinta). Intreg programul se bazeaza pe recompense ca si consecinte ale omportamentelor (pozitive si negative). R (comportamentul ca răspuns al copilului la cerinta) si C (consecinta comportamentului). promptul verbal. Copiii sunt tot timpul ajutati in drumul lor spre indeplinirea scopurilor terapiei (promptati) Promptul este ajutorul minim si suficient de care are nevoie copilul pentru a indeplini o anumita cerinta – SD. In relatia cu copilul se vor vedea mereu aceste 3 componente: SD. potrivit nivelui copilului. SD-ul trebuie sa fie clar.care vor da claritate procesului de terapie.iar cunostintele si deprinderile invatate se generalizeaza dupa achizitionare in conditii diferite.Discrete trial este o unitate de învăţare care stă la baza terapiei ABA. cu persoane diferite. diferentiat. cele promptate. 6 . de pozitie. stimulul inclus.

Au reinceput vizetele la doctor si analize mai amanuntite in urma carora diagnosticul pus de „intarziere in dezvoltarea limbajului expresiv” si din nou a urmat tratament medicamentos. 2004 fara a avea probleme la nastere. desi el nu a avut niciodata si o radiografie craniana care a fost buna”. Cand au revenit la control li s-a prescris Rispolept si i s-a pus diagnosticul de tulburare de spectru autist. la 3 ani si 3 luni – aceasta fiind si varsta cronologica a copilului. mama. un program de interventie terapeutica precoce care a demarat in urma cu un an. foarte de timpuriu.isi urmarea parintii cu vederea daca faceau anumite miscari. cu scorul Apgar 10. raspundea la zambete razand.nu raspundea la eforturile parintilor de interactiune. da. Pana la 4 luni s-a dezvoltat foarte bine. La 6 luni insa nu sedea in sezut iar pe la 8 luni a spus primele silabe si cuvinte (ma. S-a facut o internare si alte analize: EEG unde „au iesit niste unde lente pe partea stanga.Primele „mofturi” asa cum le descrie mama au aparut cand copilul nu voia sa fie hranit la san. La 1 an si 7 luni au mers cu copilul la un control in urma caruia a fost tratat medicamentos cu o serie de vitamine si neurotrofice. In toate arii le dezvoltare parintii au semnalat o lentoare neobisnuita. „nu-si gasea locul”. povesteste mama. A urmat mersul in picioare chinuit. a luat in greutate. care ar fi rezultatul unei convulsii.sau cu o frecventa mai mica – daca a avut o consecinta negativa (ignorare sau aversiv). a mers la 1 an si 6 luni. diagnosticul fiind de intarziere in dezvoltare. In ceea ce priveste vorbirea nu exista nici un progres. strangi si speli pe jos (consecinta). papa) pe care insa dupa un timp scurt le-a pierdut si nu a mai spus nimic. Studiu de caz Vio s-a nascut pe 22 dec. Dupa acest control a urmat o perioada foarte grea in familia copilului pentru ca acesta era excesiv de agitat. excesiv de mofturos. unde intr-un an copilul a ajuns de la o varsta metala de 1 an si 3 luni.la 2 ani si 5 luni varsta cronologica.Exemplul unui comportament neadecavat si a unei consecinte aversive: rastorni pe jos farfuria cu mancare pentru ca nu-ti place(comportamentul). radea in somn. era un copil vesel. nu raspundea la nume. Prezint in articolul de fata.Adica orice comportament este declansat de un antecedent si trebuie sa aiba o consecinta. In functie de consecinta (pozitiva sau negativa) acest comportamnet pe viitor se va intalni la copil cu o frecventa mai mare – daca a avut o consecinta pozitiva (recompensa). adormea brusc la tentativele mamei de a hrani copilul. cu recomandare pentru terapia 7 . De la 2 luni nu a mai acceptat sanul si a fost hranit doar cu biberonul.

Copilul nu raspundea la nici o cerinta din partea adultului decat daca in felul acesta isi indeplinea o nevoie proprie.ii place jocul social cu cantece si miscari. nu doreste sa participe la jocul cu mingea . Masa se desfasura pe un camp de lupta permanent. contactul vizual era din ce in ce mai slab. la cerere sau spontan . copilul nu raspundea parintilor la nici un fel de solicitare. aproape inexistent iar agitatia si protestele erau permenente in relatia cu toate persoanele din jur care incercau sa interactioneze cu el. Toate acestea alaturi de raspunsul inadecvat la comunicare dar si lipsa initierilor in comunicare de orice fel au fost decisive in luarea hotararii de incepere a programului de terapie. ii place muzica.nu este atras de jucarii. „vino la mine”. nu înţelege interdicţia .realizeaza constructii simple din lego (3. emite cateva sunete fara sens .nici macar la cele de joc fizic. nu le cerceteaza. avea accese de furie la orice cerere facuta mai insistent.comportamentala aplicata. 4 piese) .nu arată obiecte familiare cînd sunt numite si nu le da la cerere obiecte Cognitiv: . Programul efectiv de terapie a inceput la 2 ani si 5 luni dupa o perioada de preterapie si evaluare a copilului din care au rezultat in rezumat urmatoarele (conform fisei de dezvoltare psihomotrica Portage): Joc: .nu doreste sa participe la jocuri in cerc in care sunt implicati mai multi copii si adulti.absenta limbajului expresiv.nu răspunde cu DA sau NU.ii plac jucariile senzoriale Limbaj: . .raspunde la solicitari simple doar daca sunt insotite de gesturi „dă mâna”. .introduce piese in planseta cu orificii .programul de toaleta nu era insusit.nu le foloseste adecvat .muzgaleste cu creionul 8 .absenta imitatiei verbale.

nu imita spontan adultii ori copiii .reactioneaza bine la recompensa sociala Autoservire: .nu se sterge daca i se ofera prosopul .la cerere imita cu intarziere si cu ajutor miscari simple de genul batutului din palme .accepta copiii in preajma dar nu interactioneaza cu ei .solicita ajutor in anumite situatii (ia de mână adultul şi cere să i se deschidă uşa. să fie luat în braţe.participa pasiv la imbracat/dezbracat .) .nu doreste sa faca exercitii de motricitate fina desi atunci cand accepta rezolva cu bine sarcinile.nu asociaza obiecte asemanatoare. nu arata spre sine cand este intrebat Socializare: . nu si-a insusit programul de toaleta . ori obiectele cu imaginea lor .toleranta foarte scazuta la frustrare . se agata.. Accesele de plans sunt dese cu durata variabila (de la cateva secunde la mai mult de 10-15 min.motricitatea grosiera este relativ bine dezvoltata .nu foloseste tacamurile la masa Motor:. Dupa o perioada de preterapie in care s-a urmarit acomodarea copilului cu viitorii lui terapeuti 9 . plange si cauta sa atraga atentia asupra lui.nu indica nevoia de a merge la baie. dar cand acestia revin ii imbratiseaza si rade .nu indica partile corpului.atrage atentia asupra lui cand este suparat. urmarind dezvoltarea tututror palierelor deficitare ale copilului.nu stabileşte contact vizual nu acceptă despartirea de parinti (plange. Programul de terapie propriu-zis a inceput in mai 2006. să i se dea ceva) .suprapune cuburi cu dificultate . ii cauta).

Imitatia motorie a fost un program carei-a placut si in care a invatat relativ repedesa imite adultul in activitati simple cum ar fi: batutul din palme. Alaturi de aceste programul initial continea exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine dar si de potrivire de obiecte si imagini. imitatie orala. morisca.tropaitul picioarelor.concretizati in itemi pe care copilul trebuia sa invete sa-i imite. Inceputul a fost dificil si partea cu cele mai multe probleme a fost la inceputul terapie cand copilul nu dorea sa raspunda solicitarilor teraeutilor. si s-a pus la punct un sistem de recompense mereu noi cu care copilul a fost rasplatit pentru fiecare actiune care se dorea a fi imbunatatita si mentinuta.si a terapeutilor cu copilul si problemele acestuia. Programele initiale vizau dezvoltarea imitatiei din mai multe puncte de vedere: imitatie motorie. inele de pus in ordinea marimii pe stativ. imitatie verbala. Fiecare dintre aceste programe cu care a demarat planul de terapie initial a urmat un traseu propriu in functie de abilitatile copilului de a invata. recunoasterea si indicarea partilor corpului sau raspunsul la o serie de instructiuni verbale. Lucreaza si in prezent cate 4 ore pe zi (2 dimineata si 2 dupa amiaza). Din acest motiv se solicita copilul in activitati de terapie ce alternau cunoscute si placute cu cele noi si nedorite. constructii lego. identice si ulterior similare si asocieri. Alaturi de invatarea imitatiei programul continea o secventa majora specifica dezvoltarii limbajului receptiv si ulterior expresiv: recunoastere a obiectelor si indicare a lor (receptiv obiecte). Pana in 10 . Fiecare dintre aceste programe aveau obiective specifice si pasi specifici de urmat. Invatarea abilitatilor de joc s-a inceput cu jocuri de puzzle si incastre. fara suport gestual. toate sarcinile trebuind sa aiba raspunsul insotit de contact vizual. Contactul vizual a fost una dintre prioritati inca de la inceputul programului. ridicatul mainilor. echipa de 4 tineri terapeuti a inceput lucrul.

toate cerererile deja aveau raspuns verbal si copilul a inceput sa raspunda la intrebarea „ce e asta?”. etc). Limbajul expresiv se referea nu doar la obiectele din jur.instructiunile de care aminteam mai sus. ci si la actiuni. La fel s-a intamplat cu instructiunile fara suport gestual. Dupa ce a invatat sa arate obiectele denumite de adult. caruia i-au servit mai multe programe – cuburi. prefa-te ca. dupa luna octombrie a anului 2006 acest program se mentinea doar in generalizare.. si denumirea categoriilor de obiecte. cine nu e gata il iau cu lopata. potrivire imagine la obiect si obiect la imagine 2D la 3D si invers. si odata cu dezvoltarea limbajului verbal.. s-a reluat acest lant cu obiecte si imagini similare diferite prin cate o insusire. urmatorul pas a fost asocierea dupa functionalitate a obiectelor (creionul + hartia. puzzle. jocul cu mingea. si recunoasterea si indicarea obiectelor. Dupa parcurgerea tuturor acestor etape. o parte speciala de program in care copilul avea de facut jocuri „barbatesti” cu tatal sau. Dupa dobandirea limbajului a invatat in programul Afirmatii in joc – anumite formule pe care copiii le folosesc in joc (sac. ale altor persoane dar si pe papusi.luna august imitatia motorie se imbunatatise substantial. joc independent. apoi 2. sac nu m-ai prins. De cand a inceput terapia un loc central i-a revenit Jocului.. potrivire de imagini identice 2D. Pentru dezvoltarea limbajului receptiv s-a inceput cu programe pentru schema corporala.. Urmatorul pas a fost sortarea mai multor obiecte de acelasi fel. atat concrete cat si din imagini Cu exercitiu sustinut a trecut in 6 luni prin toti itemii programului destinat invatarii schemei corporale proprii. joc simbolic de-a.. jocul cu tata. intelegerea conceptului de „la fel” si „diferit” in exercitii multiple implicand diferite categorii de obiecte. periuta + pasta etc). apoi 3. Programul de potrivire a trecut de asemenea prin mai multe faze: potrivire de obiecte identice 3D. farfuria + lingura. jocuri cu scenarii de la cele mai simple la unele complicate. inele. Pentru comunicare si limbaj verbal s-au parcurs o serie de programe 11 .dar si in urma dezvoltarii limbajului verbal si a achizitiilor cognitive s-au invatat categoriile de obiecte – apartenenta la categorii.

in primele saptamani singurele cuvinte spuse de Vio erau: pa. mama. iar acest prim item a durat 3 saptamani pana la invatare. imitarea orala si exercitiile de respiratie si gimnastica faciala. pe o anumita tonalitate – program care a placut in mod deosebit copilului. de exercitii de gimnastica faciala si respiratie. continuand cu multe exercitii de promovare a limbajului si tentatii de comunicare (cantece. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Nr. gata. Sapt. La o luna dupa inceperea copilului.acesta invatase sa raspunda la comanda „vorbeste”. papa. Toate programele de limbaj (promovarea limbajului si tentatiile de comunicare. Imitarea verbala (verbalizarea la cerere dupa model) a demarat greu. de cuvinte 7 14 43 67 75 94 203 113 302 406 446 482 690 518 12 . s-a lucrat pentru invatarea copilului sa raspunda la comanda „vorbeste” care era insotita de diverse sunete si cuvinte care ii erau foarte cunoscute copilului. Urmatoarele cuvinte s-au invatat din ce in ce mai repede. un cuvant. poezii si onomatopee)continuand apoi cu imitarea verbala.incepand cu cel de imitare orala. LIMBAJUL SPONTAN – cuvintele spuse spontan in primele 14 saptamani de terapie. daca la inceputul terapiei. ajungand in scurt timp dupa aceea sa spuna la cerere o gama larga de cuvinte simple care contineau majoritatea sunetelor si combinatiilor existente in limba romana. poc. Pentru tentatii de comunicare si promovarea limbajului s-au folosit nenumarate cantecele si poezii din care copilul era provocat sa spuna o expresie.cantecelele si poeziile.imitarea verbala) au dus la un salt fantastic indezvoltarea limbajului verbal. repetate cu o frecventa nu prea mare. in urmatoarea perioada numarul cuvintelor spuse spontan a crescut simtitor. si cuvantul care se regasea cel mai des in articularile lui a fost mama. si cu ajutorul caruia intr-un an de zile a invatat un numar impresionant de cantece si poezii. S-a dezvoltat si limbajul spontan in mod surprinzator. pasul urmator a fost punerea lui „mama” sub SD.

Pe cine iubesti?Ce iti place sa mananci?. Unde locuiesti?. Da / Nu – s-au invatat intai in imitare motorie. . motiv pentru care s-a continuat cu o serie de programe pentru limbajul expresiv. ci sa spuna atat de tare incat sa poata fi auzit de aproape. La ce te uiti la TV?.in faptul ca este auzit si inteles si comunicarea a facut din nou un salt calitativ major.sa raspunda la intrebarea „ce vrei?”.sa raspunda cu numele obiectului. apoi in imitare verbala. .S-a dezvoltat ecolalia imediata si intarziata. Odata cu dezvoltarea limbajului. Datorita faptului ca Vio nu raspundea la nume si nici nu-i striga pe nume pe membri familiei sau pe terapeuti s-a realizat un program Vino in care in prima faza trebuia sa raspunda la nume uitandu-se si spunand DA. A inceput ca la fiecare sfarsit de program sa fie ajutat sa o strige pe mama! Apoi s-a intamplat acelasi lucru si cu celelalte persoane din anturaj. In acest program urmatoarea faza a fost ca Vio sa strige persoanele din jur atunci cand isi dorea ceva de la ele. Crescand volumul copilul a inceput sa capete incredere mai multa in ceea ce spune.sa raspunda cu vreau + numele obiectului. Un alt obiectiv important a fost sa faca alegerea obiectului pe care si-l doreste . Aici nu a fost suficient ca el sa spuna numele persoanei de care avea nevoie. A urmat un program in care a invatat sa raspunda la intrebari sociale si intrebari de cultura generala. cum ar fi: Cum te cheama?Ce spui cand vrei sa merg cu tine? Ce iti place sa bei? Cum cum il cheama pe tata?.diferite de cele de imitatie. si saltul la nivel cognitiv a fost din ce in ce mai evident. A invatat sa raspunda cu da si nu in aprox 14 saptamani de la inceperea programului specific DA / NU. de la distanta in interiorul camerei si apoi sa spuna atat de tare incat sa fie auzit din alta camera. . urmatorul pas fiind invatarea in situatii concrete. Ce 13 .dintre 2 sau mai multe obiecte prezentate.

Ce faci cu nasul? Miros. culorile . orizontala. coloratul in contur. Ce faci pe scaun? Stau. A invatat actiuni in vivo si pe imagini. Ce faci cu undita?Pescuiesc. Pe tine cum te cheama? Ana).Ce culoare are soarele? . Cum o cheama pe mama?. Au fost introduse pe rand: cine? unde? Ce face? Informatii vagi – a fost un program care a placut mult copilului si a invatat usor sa puna intrebari. diagonala unui patrat.verbe la prezent – a invatat sa raspunda la intrebarea „Ce face X?” dar si „Ce faci?” Discriminarea intrebarilor a fost un program introdus atunci cand s-a constatat ca Vio nu raspunde corect la intrebari asemanatoare legate de acelasi enunt. cercul. 14 . De unde cumperi mere?. desenarea imitativa a unor semne: linia verticala.marimile. Unde traiesc pestii? . figurile geometrice. Substantiv+adjectiv – acest program a intervenit pentru ca Vio nu exprima insusirile obiectelor. Ce spui cand vine cineva? . litera V. semnul plus. semnul egal. Unde ai fost in vacanta? . pomul. pentru ca situatia ii era favorabila. Cefaci cu foarfeca?Tai . Functionalitatea obiectelor: Ce faci cu paharul? Beau. Ce faci cu urechile? Aud. Ce faci cu gura? Mananc. Unde stau masinile?. Ce faci cu creionul? Scriu. Ce faci cu mainile? Ma joc. fataapoi diferite alte forme simple independent.Ce faci cu ochii? Vad .spui cand primesti ceva? . Pentru colorat si desen obiectivele au fost: apucarea creionului si olosirea lui cat mai coorect in raport cu varsta copilului (3ani). Programele ce alcatuiesc terapia au curs unele din altele copilul ajungand sa invete receptiv si expresiv cifrele . (Ti-am adus ceva !!! Ce mi-ai adus?. Vine cineva !!! Cine vine?) Intrebari inapoi .pentru demararea unui dialog intre el si altii a fost invatat sa puna inapoi intrebarea care i s-a adresat (Cum te cheama? Vio. Cand e ziua ta? . desi invatase culorile si formele. Ce mananca iepurii?. fara imitatie. Ce faci cu picioarele?Merg.

Vio inca nu exprima in mod adecvat nevoia de a merge la baie (ori cere in exces cand se afla intr-o situatie nefavorabila. Gradinita – este un mediu in care se simte din ce in ce mai bine atunci cand este valorizat si recompensat. Si in aceasta perioada „copilul cu probleme” a avut foarte multec omportamente de protest care s-au inscris intr-o paleta larga de la marait si tipat pana la aruncat pe jos si iesit din sala de clasa si tipat pe holuri. etc) Pronume – programul acesta a inceput dupa 6 luni de la inceputul terapiei si inca exista dificultati in intelegerea pronumelui personal „eu” si „tu”. pe. Odata cu moficarea comportamentului educatoarelor fata de el in sensul nemaiacceptarii ca el sa poata avea comportamente diferite pentru ca „are probleme”. efectiv in viata de zi cu zi. participa din ce in ce mai activ.langa. fiecare program isi schimba pe rand conditiile astfel incat generalizarea sa devina un proces firesc de raspundere la solicitarile oricarei persoane din anturaj in orice conditii. Toaleta – programul de toaleta a inceput devreme si inca mai continua pentru consolidarea deprinderilor invatate. Desi a fost invatat sa spuna „Fac pipi!” inainte de fiecare vizita la toaleta nu a asociat inca nevoia de a face pipi cu aceste cuvinte. Generalizarea Fiecare program se face pana in momentul in care copilul reuseste sa generali-zeze raspunsul cu alte persoane. sub. in alte conditii decat cele de la lectii. cu sd-uri exprimate in moduri diferite. Desi foloseste corect toaleta. ori anunta abia dupa ce s-a scapat deja).Aici trebuia sa spuna ce este un obiect + o insusire a acestuia. Daca este stimulat si integrat in grupul de copii. comportamentul copilului a 15 . Dupa ce este invatat la masa de lucru. Pozitii spatiale – cu acest program a invatat pozitia obiectelor in mediu (in. Pentru o perioada de timp educatoarele s-au purtat cu el ca fiind „copilul cu probleme”.

Comportamentul de protest – a luat forme diferite de la marait. a invatat sa asculte povesti si sa raspunda la intrebari despre povesti si sa povesteasca in scurte propozititii intamplari importante ale unor povesti foarte cunoscute. Coopereaza la activitati. tipat. se opunea cu inversunare sa paraseasca leaganul. trenuri. Recompense potrivite in cazul lui Vio care-l remontau si il motivau sa raspunda sisa invete. lovit cu capul de obiecte tari.diferite masini (autobuze). se agata cu putere. si poate mult mai mult decat copiiii care nu fac parte din astfel de programe pentru ca toti cei implicati sunt ermanent in cautarea unor recompense potrivite. TV) in momentul protestului.se joaca activ cu copiii. muzica.mai ales cand protestul a fost pentru a capata atentie.si uneori sa luam efectiv cate o pauza. raspunde la intrebari. plecat din camera de lectii. cerut la pipi (cand a inteles ca este dus de cate ori cere). personaje din desenele animate. si extinctia care s-a materializat in nerecompensarea comportamentelor neadecvate anterior recompensate si intarite de anumite reactii ale persoanelor din anturaj.devenit mult mai adecvat si activ. Un protest specific aparea intr-o perioada. refuz de a coopera. Programul de terapie s-a confruntat intr-un an de zile cu perioade de protest generalizat in care am fost in situatia de a schimba strategiile. participa la evenimente specifice anumitor perioade de timp (serbari). programele. seara: tipa. Conditia pentru ca sa primeasca toate aceste lucruri este sa raspunda corect la cerintele care i se adreseaza. Pentru ca invatase deja sa numere pana la 10 regula aplicata a fost sa i se explica ca urmeaza sa paraseasca leaganul cand numaratoarea ajunge la 10. A functionat si incetareaunei situatii placute (ex. In ABA copilul primeste orice. uneori cate o saptamana intreaga si mai mult. 16 . invata alaturi de copii cantece si poezii. practic sa putem continua terapia au fost: cele sociale. coplimente. toate acestea durand de la cateva secunde si minute pana la sesiuni intregi de 2 ore. materialele. Ca si consecinta negativa. ignorarea de cele mai multe ori a dus la rezultate asteptate. carti cu muzica. in momentul in care se termina plimbarea in parc la leagane. cu ajutor dar mai ales independent. dans. TVsau calculator pentru anumite perioade. simulte materiale: jucarii. laude.

numara pana la 10 Limbaj: 17 . imita miscarile.se joaca cu mingea cu adultul. explicand din cand in cand cat mai este pana in momentul plecarii.coloreaza o imagine simpla – nu tine creionul corect in mana . Vio avand 3 ani si 5 luni. spune si face semnul Pa.. Aplicându-se această metodă a pregătirii copilului.ii plac cantecele cu miscari. .nu relationeaza spontan cu adultii .construieste puzzle din 4-9 piese . potriveste forme la imagini . forme geometrice . in final copilul acceptand ca „maipoate sa stea in leagan pana la 10”. Evaluarea din mai 2007. participa activ Cognitiv: . se joaca de-a.sorteaza obiecte. actiuni diverse.indica la cerere imagini dintr-o carte. obiecte din mediu. protestul s-a diminuat considerabil.exploreaza activ mediul inconjurator . reactioneaza cu placere la recompensa sociala .saluta adultii la cerere.accepta contactul fizic.capacitatea de imitare este foarte bine dezvoltata (imita spontan copiii si adultii) . le accepta bucuros.arata si numeste la cerere partile corpului. . cifre. culorile.mama incepea sa numere incet. Buna . dar il initiaza greu .este antrenat cu usurinta in activitati. accepta copiii in jocul sau .ii fac placere jocurile sociale.. ne prezinta copilul astlfel (conform fisei de dezvoltare Portage): Socializare: .raspunde la intrebari sociale „Cum te cheama?” „Cati ani ai?” „Ce-ti place sa bei?” Joc: . animale. Stereotipiile au aparut brusc din cand in cand pe durata programului dar s-au rezolvat pe masura ce avea tot mai multe comportamente adaptive. la 1 an de la inceperea terapiei.

2 dimineata. Nuti ).spune povesti „Capra cu 3 iezi” „ Ivan Turbinca” (povesteste cu intonatie. canta . Tema Indicatori • • • Importanţa teoretica si practic-aplicativa a temei tratate Rigurozitatea si precizia delimitarii problemei Abordarea unei probleme de interes major pentru practica scolara sau pentru cunoasterea unor fenomene pedagogice 18 . . 11 NR. 2008 Revista SNPCAR VOL. pe. majoritatea sunt programe de joc. sub) .raspunde la instructiuni verbale simple .preinta ecolalie intarziata si imediata Motor – si motricitatea fina si cea grosiera se inscriu in limitele varstei Autoservire: . incaltare / descaltare continua Programul de terapie continua tot cu 4 ore pa zi. comunicare si limbaj.striga adultii (mamaaa. răspunde la întrebări cu da / nu . cere sa fie lăsat în pace.indeplineste instructiuni cu prepozitii (in. autoservire si motricitate dar se adreseaza niveluilui de varsta 3 ani pe toate directiile.. gesticuleaza) .se uita pe carti si denumeste obiecte si actiuni din imagini . programele in continuare merg in functie de dezvoltarea copilului si de dificultatile intalnite.programul de imbracare / dezbracare.raspunde la intrebarea „Ce faci?” cu actiunea pe care o face.programul de toaleta continua .cere ajutorul.denumeste functii ale obiectelor si partilor corpului .recita poezii. 2 dupa pranz. 1 45 Criteriile principale privind elaborarea si evaluarea lucrarii metodico-stiintifice pentru gradul didactic I: Grupa I. .

experimentala. monografii etc. Continutul • • • Incadrarea temei in teoria pedagogica. masurarea si prezentarea riguros stiinţifica a datelor culese Prelucrarea si corelarea datelor Evaluarea si compararea rezultatelor iniţiale si finale (pretest si posttest) Interpretarea corecta a rezultatelor Formularea clara a concluziei lucrarii (confirmarea sau infirmarea ipotezei sau ipotezelor de lucru) Aplicabilitatea rezultatelor lucrarii Contribuţia personala a autorului lucrarii Legatura organica a concluziilor lucrarii cu conţinutul Oportunitatea propunerilor si perspectivelor formulate de autor Claritatea probelor si datelor prezentate in anexa Corelarea lor cu tratarea problemei 19 . psihologica.). lucrari de sinteza. filozofica etc. pedagogica. Ipoteza (ipotezele lucru) IV. Corelarea organizarii si metodologiei cu specificul lucrarii (bazata pe cercetari ameliorativ-experimentale. operaţionale. V. constativ-ameliorative. orientata. Documentarea stiintifica • • • • • Oportunitatea bibliografiei şsi actualitatea in raport cu tema Actualitatea informaţiilor Prelucrarea informaţiilor Citarea corecta a surselor bibliografice Consemnarea bibliografiei conform normei metodologice Identificarea si formularea clara si corecta a ceea ce se urmareste a se demonstra in lucrare in funcţie de tipul cercetarii (constatativa. sociologica. Structura de • • • • • • • Concordanţa structurii cu tema tratata Delimitarea cadrului conceptual si a domeniului teoretic al temei Succesiunea logica a capitolelor si a subcapitolelor Caracterul unitar al lucrarii si al fiecarui capitol Ponderea aspectelor practice Proporţia parţilor lucrarii Fundamentarea teoretica (stiintifica. orientate.) o o o o o o o o o o o o o o o Caracterul sistematic. cu obiective clare. operaţionala etc) III. a problemei abordate.II. al tratarii Ordinea logica si cronologica a cercetarii sau tratarii Reprezentativitatea colectivelor de experimentare si control Rigurozitatea si valoarea experimentelor si/ sau observaţiilor efectuate in scopul verificarii ipotezelor Inregistrarea.

setari pagina sus. A4. Forma • • • • Stilul si prezentarea Corectitudinea exprimarii Aspectul estetic.VI. stanga – 3 cm) 20 . jos. grafice etc. Respectarea conditiilor de tehnoredactare date (TNR 12. ilustraţii. dreapta – 2.5 cm. la un rand si jumatate. sublinieri in text. tabele.