You are on page 1of 36

Cuprins

Introducere 1. Normalizarea informatiei contabile 2. Conceptul de performanţă- la nivel general 3. Performanta financiara 4. Prezentarea în contul de profit şi pierdere a elementelor de performanţă financiară 5. Analiza Fluxurilor de trezorerie 6. Analiza performanţelor financiare 7. Revizuirea IAS 1 privind rezultatul global

Partea I

1. Normalizarea informatiei contabile

Ca şi evoluţie putem sublinia conceptul de performanţă până in perioada anilor „50 cand toate definiţiile şi referirile ne duceau cu gândul la măsuri financiare ale performanţei. mai exact este performant acela care isi atinge obiectivele. Priveşte la performanţele tale. ulterior fiind folosite şi alte măsuri cum ar fi calitatea oferită clienţilor (până în perioada anilor 90) si conceptul de performanţă în prezent care se indreaptă spre o abordare globală incluzând aspecte financiare cât şi aspecte non-financiare. Pentru a evidenţia mai bine evoluţia performanţei în timp am delimitat urmatoarele perioade: Anii ‟50-‟80. productivitatea.cand performanţa era apreciată prin intermediul a diferite criterii si anume: cifra de afaceri.perioadă in care performanţa se definea în funcţie de nivelul de realizare a obiectivelor Perioada ‟95-2000. Conceptul de performanţă Definirea performanţei la nivel general Motto: „Stai puțin. Dan Kelly prin motto-ul de mai sus defineşte performanţa ca fiind dependentă de obiectivele sale. verbul „to perform” se traducându-se prin a realiza ceva care necesită o anumită abilitate sau aptitudine. Termenul performanţă este de orgine latină „perfomare” care înseamna a finaliza o activitate începută. aceasta fiind apreciată în special prin cuplul costuri/beneficii. flexibilitatea etc.2.performanţa începe să fie evalută in funcţie de eficienţa şi eficacitatea entităţii 2000-prezent când performanţa se defineşte în funcţie de crearea valorii.Dan Kelly. Priveşte la obiectivele tale. . Anii ‟80-‟90. însa sensul pe care îl cunoastem cu toţii vine din limba engleză.”. costurile de producţie. Aceasta ar fi o primă definiţie sau relatare despre ceea ce înseamnă performanţa la nivel general. care se referă cu precădere la elementele de responsabilitate socială. capacitatea adaptabilitatea. Vezi dacă performanţa ta se potriveşte obiectivelor tale.

3. Performanţa financiară . este accesibilă şi semnificativă. are la bază date comparabile la nivel intern şi extern şi este auditată extern. deoarece performanţa financiară reprezintă mai mult decat rezultatul financiar al perioadei reprezentat în contabilitate. citaţi de Iamandi. materiale. Evaluarea performanţei financiare face parte integrantă din evaluarea performanţei economice care. 1 Székely.definiţie. 2005. ceea ce nu este corect. acest lucru fiind susţinut de diverşi autori de specialitate conform cărora performanţa este un concept relativ deoarece se întemeiază pe obiective şi norme. semestriale şi anuale. presupune următoarele:1 vizează entitatea economică în ansamblul său. presupune colectarea de date trimestriale. aceste elemente determină marimea performanţei si trebuie luate în considerare în determinarea acesteia. în concepţia autorilor Székely F. Performanţa financiară este deseori confundată cu rezultatul financiar. este conectată cu obiectivele viitoare pe care entitatea şi le propune. umane). Knirsch.Analizând evoluţia in timp a conceptului de performanţă se poate afirma că performaţa reprezintă o accepţiune subiectivă. aceasta presupune şi o serie de elemente de natură calitativă cum ar fi calitatea resurselor folosite (tehnologice. Performanţa financiară este fundamentală pentru înţelegerea şi susţinerea durabilităţii unei entităţi economice. datorită faptului că aceasta se poate defini prin intermediul altor concepte insa nu exista un concept care să definească performanţa de o manieră absolută. şi Knirsch M. Prin urmare nu putem pune un semn de echivalenţă între performanţă si rezultat. 2008:85 . În vederea formării unei opinii fundamentale cu privire la perfomanţa financiară a unei entitaţi trebuie să ţinem cont de toţi factorii care o pot influenţa performanţa financiară este o noţiune „economica” determinată. în timp ce rezultatul apare ca o noţiune absolută.

Technically reviewed by Ian Hague.Internatioanl Fincial Reporting. T. Dr. . există însă şi o parte din notele explicative care completeză informaţiile privind performanţele entitaţii („Analiza rezultatului din exploatare”.P. veniturile exced cheltuielile. care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii. INC. Dr. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. Ghosh. Contul de Profit si Pierdere ne oferă aceste structuri financiare. care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii. cheltuielile excced veniturile. Canada. am definit elementele care o formează dupa cum urmează: „Cheltuielile sunt definte de catre IAS/IFRS ca fiind diminuări ale beneficiilor economi ce înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor. altele decât cele rezultate din contribuţia acţionarilor.Understanding IFRS Fundamentals.”2 2 A. Mehta. Accounting Standards Board (AcSB). Yass A. Alkafaji. dacă într-o perioadă de timp determinată. Nandakumar. dacă într-o perioadă de timp determinată. Veniturile reprezintă potrivit abordărilor IAS/IFRS creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale valorii activelor sau descreşteri ale datoriilor. de regulă un exerciţiu financiar. Rezultatele financiare pot fi sub formă de : • profit. cheltuielile şi rezultatele financiare sunt elementele care formează performanţa financiara a unei entitaţi economice. Kalpesh J. JOHN WILEY & SONS. Principal. „Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari”) Pentru o viziune mai amplă asupra a ceea ce performanţa financiară este.Conform abordărilor date de IAS/IFRS veniturile. • pierdere. de regulă un exerciţiu financiar.

Conform IAS 1.4. activitatea financiară. repetitiv şi specific. Fluxurile financiare permit determinarea rezultatului financiar. Prezentarea în contul de profit şi pierdere a elementelor de performanţă financiară In functie de criteriul de clasare al cheltuielilor se poate defini modul de formare al rezultatelor. b) Fluxurile financiare sunt acele operaţiuni economice care se referă la activitatea financiară şi care au un caracter obişnuit. Referenţialul utilizat pentru compararea cheltuielilor este producţia exerciţiului. excluzând prin influenţă cu caracter financiar sau extraordinar. generat de activitatea de bază a entităţii. . Operaţiunile de exploatare permit determinarea rezultatului din exploatare. cheltuieli. care cuprind operaţiuni economice cu caracter specific. mai exact dupa modul de formare. care vizează activitatea normală şi curentă a unei întreprinderi. Tinand cont de modul de prezentare al chieltuielilor in contul de profit si perdere se poate explica modul de formare al rezultatului in dieferite etape. Corespunzător fiecărei activităţi îi apare un flux de venituri. rezultat astfel: a) Fluxuri de exploatare. rezultat real. activitatea curentă. cheltuielile fiind reprezentate după natura acestora şi prezentate intr-un format de tip vertical. permiţând desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanţelor economice ale celor trei activităţii desfăşurate de o firmă într-o perioadă de gestiune şi anume: activitatea de exploatare. Contul de Profit si Pierdere are o structură aproximativ similară cu cea anglo-saxonă. obişnuit şi repetitiv.  Rezultate obţinute prin clasarea cheltuielilor după funcţie. rezultatele pot fi grupate in doua categorii principale:  Rezultate obţinute prin clasarea cheltuielilor după natura lor.

c) Fluxurile curente se obţin din însumarea fluxurilor de exploatare cu cele financiare ele fiind cele care generează rezultatul curent. Situaţia fluxurilor de numerar este utilă atât pentru nevoile interne. Bucureşti. de a genera în viitor lichidităţi. CECCAR. creditori etc. pentru a stabili politica de dividende şi pentru a planifica nevoile de investiţii şi finanţare.F. Potrivit specialiştilor în domeniu „pentru orice manager. de a plăti dividende şi dobânzi etc. prin fluxurile de trezorerie sau de numerar înţelegem intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar pe parcursul unui exerciţiu financiar. cash-flow-ul trebuie să reprezinte o preocupare permanentă în vederea adoptării unei strategii financiare care să menţină firma în afaceri” 4 Pentru utilizatorii externi (în special investitori şi creditori) documentul este util pentru a determina capacitatea entităţii de a-şi gestiona fluxurile de trezorerie. Un astfel de model este precizat de O.3 Clasificarea dupa destinatie a cheltuielilor ( exploatare. de a-şi achita datoriile. Spre deosebire de modelul anterior referenţialul utilizat pentru compararea cheltuielilor va fi producţia vândută şi nu producţia exerciţiului. Echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt.M. nr. 2007 Standarde Internaţionale de Raportare Financiară. Ediţia 2007. CECCAR.P. 5. extrem de lichide care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii . administrare) contribuie la formarea unui rezultat confirmat de piata deoarece rezultă din compararea costului vânzărilor cu producţia vândută. Prin activităţi curente se înţelege orice activităţi desfăşurate de o entitate. Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere. De asemenea acest 3 4 Standarde Internaţionale de Raportare Financiară. Ediţia 2007. 2007 . 3055/2009 a se întocmi în cadrul notelor explicative dar numai cu referire la rezultatul din exploatare (prin Nota 4 „Analiza rezultatului din exploatare”).) astfel: Managementul utilizează „Situaţia fluxurilor de trezorerie” pentru a determina gradul de lichiditate al entităţii. Bucureşti. ca parte integrantă a afacerilor sale precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajează şi care au o legătură cu cele din prima categorie. desfacere. Analiza fluxurilor de trezorerie Conform IFRS. manageriale cât şi pentru nevoile utilizatorilor externi (investitori.

„Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale entităţilor. precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţii şi finanţare. Informaţiile cu privire la acest tip de fluxuri de numerar împreună cu alte informaţii sunt folositoare în prognozarea viitoa relor fluxuri de numerar din exploatare. Activităţile de investiţii constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii. În ambele cazuri avantajele situaţiei fluxurilor de numerar sunt majore: Informaţiile sunt necesare la stabilirea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar şi echivalente de numerar pe cele trei categorii de activităţi: exploatare. Fluxurile de numerar provenite din activitatea de exploatare sunt derivate în primul rând din principalele activităţi producătoare de profit ale entităţii.document explică diferenţele dintre profitul net reflectat prin Contul de Profit şi Pierdere şi fluxurile nete de lichidităţi generate de activitatea de exploatare şi mai mult prezintă efectele monetare şi nemonetare ale activităţilor de investiţii şi de finanţare desfăşurate în decursul unui exerciţiu financiar. Deci ele rezultă în general din tranzacţiile şi alte evenimente care intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete. care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. investiţii şi finanţare. Situaţia fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar din cursul perioadei. finanţare Se dă posibilitatea dezvoltării unor modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor întreprinderi Sporeşte gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi deoarece se elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente. clasificate în activităţi de exploatare. investiţii. Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de investiţii este importantă deoarece acestea reprezintă măsura în care cheltuielile au servit obţinerii de resurse menite a genera viitoare venituri şi fluxuri de numerar. .

 încasări de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri.  încasări în numerar provenite din redevenţe. Metoda directă: Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:  încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii. Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:  plăţi în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe. active necorporale şi alte active pe termen lung. Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de finanţare este utilă în previzionarea fluxurilor de numerar viitoare aşteptate de către finanţatorii entităţii. comisioane şi alte venituri. Partea I.IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie” recomandă următoarele modalităţi de determinare a fluxurilor de numerar pe cele trei activităţi: 1. onorarii.Activităţile de finanţare sunt activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi datoriilor entităţii. 5 Ghid Practic de Aplicare a standardelor Internationale de Contabilitate.  plăţi în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii. active necorporale şi alte active pe termen lung. Editura Economica .”5 Modalităţi de construire a fluxurilor de numerar În acest sens sunt utilizate două metode: metoda directă şi metoda indirectă de calcul a fluxurilor de numerar.  plăţi în numerar către şi în numele angajaţilor  plăţi în numerar sau restituiri de impozit pe profit doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activităţile de investiţii şi finanţare. ”Standardele Internaţionale de Raportare financiară . instalaţii şi echipament.Lucrare elaborata sub coordonarea Ministerului Finantelor Publice.

.  modificările pe parcursul perioadei a capitalului circulant.  plăţi în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile entităţii. credite.  avansuri în numerar şi împrumuturi efectuate către alte părţi.  încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi. plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor entităţi.  venituri în numerar din emisiunea de obligaţiuni. ipoteci şi alte împrumuturi.  rambursări în numerar ale unor sume împrumutate  plăţi în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar Fluxuri de trezorerie – total Trezorerie la începutul perioadei Trezorerie la finele perioadei 2. Metoda indirectă: Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:  rezultat net. Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:  venituri în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu.  încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor entităţi.

 rambursări în numerar ale unor sume împrumutate.  venituri în numerar din emisiunea de obligaţiuni. Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:  venituri în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu. ipoteci şi alte împrumuturi. credite.  încasări de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri.  încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi. active necorporale şi alte active pe termen lung. active necorporale şi alte active pe termen lung. ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:  plăţi în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe.  plăţi în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.  plăţi în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile entităţii.  încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor entităţi.  avansuri în numerar şi împrumuturi efectuate către alte părţi. Fluxuri de trezorerie – total .  plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor entităţi. instalaţii şi echipament.

incluzand Standardele Internationale de Contabilitate (IASs) si Interpretarile lor la 1 ianuarie 2007.Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizato din Romania .Trezorerie la începutul perioadei Trezorerie la finele perioadei”6 În general metoda indirectă de determinare a fluxurilor de numerar este mai agreată atât pe plan intern cât şi international deoarece modul de determinare a fluxurilor de numerar este mai facil. Interpretarea situaţiei fluxurilor de numerar --- 6 Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRSs).

B. . Vorbim aici de o analiză complexă a performanţelor financiare care vine să completeze valenţele analizei realizate în cadrul primei categorii. Analiza performanţelor financiare Analiza performanţelor financiare se poate aborda astfel: A. 4 “Analiza rezultatului din exploatare”. În funcţie de obiectivele urmărite în cadrul analizei performanţei financiare regăsim: a) Analiza de ansamblu a performanţei financiare b) Analiza performanţelor financiare pe baza ratelor: . necorporale şi financiare. în cadrul cărora să se realizeze o clasificare a cheltuielilor după funcţie. . Aceste informaţii permit extragerea unor elemente analitice cu scopul explicării cauzelor care au generat o anumită evoluţie a ajustărilor de valoare a activelor corporale. . Este vorba aici despre cel puţin următoarele categorii de informaţii: .Vom numi o astfel de analiză drept o analiză simplă a performanţelor financiare. în cadrul cărora se determină toate destinaţiile profitului.bursiere. .de profitabilitate.Informaţii privind repartizarea profitului.6. În funcţie de sursele de provenienţă ale informaţiilor privind performanţele financiare avem: a) Analiza performanţelor financiare în contextul valorificării informaţiilor din Contul de Profit şi Pierdere .Informaţii privind rezultatul exploatării. Aceste informaţii se regăsesc în cadrul notei nr.Informaţii privind amortizarea şi ajustările pentru depreciere efectuate activelor informaţii care sunt cuprinse în Nota 1 „Activele imobilizate”. În acest sens se utilizează Nota 3 „Repartizarea profitului”. b) Analiza performanţelor financiare în contextul valorificării informaţiilor altele decât cele din Contul de Profit şi Pierdere.

2. Analiza de ansamblu a performanţelor financiare Primul pas în analiza performanţelor financiare îl reprezintă analiza de ansamblu a performanţelor financiare în cadrul căreia vom pune în evidenţă gradul de realizare a performanţelor pe diferite niveluri de activitate iar apoi vom urmări evoluţia şi mutaţiile structurale produse în cadrul acestora pe categorii de venituri. * nivelul global.. adică a activităţii de exploatare utilizând un sistem de indicatori specifici calculaţi pe baza Contului de Profit şi Pierdere pe de-o parte şi pe baza notelor explicative pe de altă parte. analiza se raporteaza la urmatoarele niveluri. Producţia exerciţiului (QE) .1. a) Nivelul de exploatare În cadrul acestei analize a performanţelor se pune în evidenţă volumul activităţii principale (de bază). a. Acestea furnizează informaţii extrem de importante pentru explicarea cheltuielilor şi venituri cu provizioanele prin prisma evoluţiei acestora pe elemente componente de provizioane constituite pentru diferite naturi de riscuri şi cheltuieli.) Indicatori calculaţi pe baza Contului de Profit şi Pierdere (cu structurarea cheltuielilor după natură). Cifra de afaceri netă 2.1 Analiza pe niveluri a performanţelor financiare În acest sens. * Nivelul curent. 1. 1. şi anume: * nivelul de exploatare. 2. Sporirea valorii unei astfel de analize necesită investigarea situaţiilor financiare pe mai multe exerciţii financiare succesive. cheltuieli şi rezultate pe baza informaţiilor puse la dispoziţie prin situaţiile financiare. * nivelul financiar.Informaţii privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli cuprinse în Nota 2 „Provizioane”. 1.

Marja comercială (MC) 4. ci să fie recunoscute direct în capitalurile proprii. Gestiunea si contabilitatea firmei. Noiembrie. Deşi. Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) Noua forma de raportare a performantei companiilor conform normelor IAS/IFRS9 Mihaela Ionascu. în principiu. nr 11-12(119-120). .3. Valoarea adăugată (VA) 6.Decembrie 2007 Revizuirea IAS 1 privind rezultatul global Modelul contabil actual de calcul al performanţei unei companii permite ca o serie de câştiguri şi pierderi să nu fie incluse în calculul profitului sau pierderii perioadei. Marja industrială (MI 5. unele standarde IAS/IFRS cer ca unele câştiguri sau pierderi (cum ar fi surplusul din reevaluare şi anumite diferenţe de curs valutar. câştigurile şi pierderile din reevaluarea activelor financiare disponibile pentru vânzare şi sumele conexe ale impozitelor curente şi amânate) să fie recunoscute direct ca modificări ale capitalurilor proprii. toate elementele de venituri şi cheltuieli recunoscute într-o perioadă trebuie să fie incluse în profitul sau pierderea perioadei.

întrucât o situaţie financiară care cuprindea informaţii diferite ca natură era mai greu de înţeles de către utilizatori.) care să detalieze toate schimbările survenite în cadrul averii acţionarilor. situaţiile financiare ar fi incomplete dacă acestea ar furniza acţionarilor doar informaţii cu privire la profitul exerciţiului şi nu ar oferi şi informaţii cu privire la alte modificări survenite în cadrul bogăţiei lor. Drept urmare. Revizuirea normei IAS 1 s -a făcut în cadrul programului de convergenţă IASB-FASB. organismul internaţional de normalizare cerea ca raportarea financiare să includă şi o situaţie a variaţiei capitalurilor proprii (statement of changes in equity. Însă. de altfel recunoscută chiar şi de către IASB Revizuirea a introdus o nouă situaţie financiară. nu mai este permisă prezentarea informaţiilor privind performanţa împreună cu alte elemente. În acest context. astfel. situaţia rezultatului global (statement of comprehensive income. În practica raportării financiare. raportând. inclusiv câştigurile sau pierderile care nu au fost recunoscute în contul de profit şi pierdere.) care recapitulează atât veniturile şi cheltuieliel recunoscute în profitul sau pierderea perioadei. o astfel de modalitate de raportare permitea prezentarea unor elemente legate de performanţă împreună cu informaţii referitoare la tranzacţiile entităţii cu proprietarii ei. fapt care determina obţinerea unei imagini mai puţin clare asupra companiei şi a performanţelor ei. unele companii alegeu un astfel de format de prezentare atunci când nu doreau să pună în evidenţă anumite informaţii legate de o performanţă globală mai slabă. Potrivit normei IAS 1 revizuită. în septembrie 2007.În acest context. . influenţa contabilităţii americane fiind evidentă. iar toate informaţiile privind tranzacţiile cu proprietarii care se manifestă în această calitate vor fi prezentate separat. situaţia variaţiei capitalurilor proprii (statement of changes in equity) va prezenta doar informaţii cu privire la modificările survenite în capitalurile proprii ca urmare a tranzacţiilor cu proprietarii. informaţii cu privire la performanţa globală a entităţii. engl. engl. IASB a decis revizuirea normei IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” pentru a „agrega informaţiile din situaţiile financiare în funcţie de caracteristici comune” altfel spus. cât şi pe cele recunoscute direct în capitalurile proprii.

engl.1. rezultatul global total se calculează după aceeaşi logică anunţată de norma IAS 1 înainte de ultima revizuire sub numele de „total venituri şi cheltuieli recunoscute”. 7). 67-89 . nr. Componentele altor elemente de rezultat global includ: (a) modificări în surplusul din reevaluare (potrivit normelor IAS 16 „Imobilizări corporale” şi IAS 38 „Active intangibile”). alta decât acele modificări rezultate din tranzacţiile cu proprietarii care se manifestă în această calitate” (IAS 1 revizuit par. aşa cum este permis de o normă IFRS. 7 Noua formă de raportare a perfomanţei companiilor conform normelor IAS/IFRS: situaţia rezultatului global şi separarea raportării performanţei globale de raportarea tranzacţiilor cu proprietarii. Conţinutul şi structura situaţiei rezultatului global Norma IAS 1 revizuită vizează evaluarea performanţei globale a unei entităţi prin calculul unui rezultat global total (total comprehensive income. Rezultatul global total cuprinde toate componentele incluse în:   Profitul sau pierderea perioadei Alte elemente de rezulat global Alte elemente de rezultat global sunt definite ca elemente de venituri şi cheltuieli (inclusiv ajustările legate de reclasificări) care nu sunt recunoscute în profitul sau pierderea perioadei. structura şi modul de întocmire ale acestor situaţii financiare conform noilor prescripţii ale normei IAS 1 revizuită vor fi prezentate în paragrafele următoare. (b) câştiguri şi pierderi actuariale aferente planurilor de beneficii determinate recunoscute în conformitate cu par. Gestiunea şi contabilitatea firmei.) definit ca „modificarea capitalurilor proprii în cursul perioadei rezultată din tranzacţii sau alte evenimente. Practic. Raportarea performanţei globale 1. 11-12/2007. pp. 93A a normei IAS 19 „Beneficiile angajaţilor”.Informaţii despre conţinutul.7 1.

care începe cu raportarea profitului sau pierderii perioadei şi care prezintă componentele incluse în alte elemente de rezultat global. care prezintă componentele profitului sau pierderii perioadei. şi situaţia rezultatului global. Potrivit normei IAS 1 revizuită (par. pp.(c) câştiguri şi pierderi generate de conversia situaţiilor financiare a unei operaţiuni în străinătate (conform normei IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar”).8 Ajustările aferente reclasificărilor reprezintă sumele care au fost recunoscute ca alte elemenete de rezultat global în perioada curentă sau în perioade anterioare reclasificate în profit sau pierdere în cursul perioadei. (c) partea din profitul sau pierdere aferentă entităţilor asociate şi asocierilor în participaţie. Pentru claritate. vom numi acest format de prezentare „formatul simplificat”. 11-12/2007. contabilizată prin metoda punerii în echivalenţă. (d) cheltuiala cu impozitul pe profit. performanţa companiei poate fi raportată: (a) într-o singură situaţie financiară: situaţia rezultatului global. sau (b) în două situaţii financiare: contul de profit şi pierdere. (b) costul finanţării. (e) o sumă unică incluzând totalul: i) câştigului sau pierderii nete (după impozitare) din activităţile întrerupte şi ii) profiturile sau pierderile (după impozitare) recunoscute la 8 Noua formă de raportare a perfomanţei companiilor conform normelor IAS/IFRS: situaţia rezultatului global şi separarea raportării performanţei globale de raportarea tranzacţiilor cu proprietarii. 67-89 . (d) câştiguri şi pierderi aferente reevaluării activelor financiare disponibile pentru vânzare (conform normei IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare”) (e) partea de câştig sau pierdere aferentă instrumentului de acoperire ce este determinată a fi o operaţiune de acoperire eficace (conform normei IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare”). 81). Gestiunea şi contabilitatea firmei. La nivel minimal. situaţia rezultatului global include următoarele elementele-rând: (a) veniturile. nr. în continuare.

contabilizată prin metoda punerii în echivalenţă. dacă o entitate decide raportarea performanţei în două situaţii financiare. dar şi a rezultatului global total în: partea atribuibilă intereselor minoritare. Dacă o entitate alege raportarea performanţei în două situaţii financiare. şi partea care revine deţinătorilor de capitaluri proprii ai societăţii-mamă. Punctele (g)-(i) reprezintă informaţii specifice altor elemente de rezultat global şi ele vor fi incluse fie în formatul „simplificat” al situaţiei rezultatului global. în caz contrar aceste informaţii sunt raportate împreună cu celelalte elemente aferente perfomanţei globale într-o situaţie a rezultatului global. şi informaţii privind defalcarea profitului sau pierderii perioadei. tot într-un cont de profit şi pierdere. În cazul situaţiilor finanicare consolidate. (h) partea din alte elemente de rezultat global aferentă entităţilor asociate şi asocierilor în participaţie. (g) fiecare componentă a altor elemente de rezultat global clasificată după natură (excluzând sumele de la punctul (h)). Acestea vor fi raportate. atunci informaţiile privind defalcarea profitului sau pierderii vor putea fi prezentate în contul de profit şi pierdere. dacă o entitate decide întocmirea unei singure situaţii financiare. fie împreună cu celelalte elemente aferente perfomanţei globale într-o situaţie a rezultatului global. dacă o entitate decide raportarea performanţei în două situaţii financiare. situaţia rezultatului global trebuie să prezinte. în mod obligatoriu. (i) rezultatul global total.valoarea justă minus costul de vânzare sau la cedarea activelor sau a activelo r din grupurile de cedare care constituie activităţi întrerupte. . Informaţiile de la puncetele (a)-(f) reprezintă informaţiile minimale care trebuiau prezentate conform normei IAS 1 nerevizuită în contul de profit şi pierdere. potrivit normei IAS 1 revizuită. (f) rezultatul exerciţiului.

Raportarea informaţiilor cu privire la profitul sau pierderea perioadei . pe lângă conţinutul minimal cerut de norma IAS 1 revizuită. fie în note (IAS 1 revizuit. BC75). Altfel spus. titluri şi subtotaluri atunci când managerii apreciază că aceste informaţii sunt relevante pentru înţelegerea performanţei financiare a entităţii. trebuie raportate separat de informaţiile privind perfrmanţa. Şi aceasta deoarec e în situaţia rezultatului global sau în contul de profit şi pierdere (dacă este întocmit) sunt prezentate modificări ale capitalurilor proprii care nu sunt generate de tranzacţii cu proprietarii. Potrivit normei IAS 1 revizuită. fie în note.2. fie în note. structura situaţiei rezultatului global (completă sau simplificată) precum şi a contului de profit şi pierdere (dacă este întocmit) poate fi îmbogăţită cu alte elemente-rând. fie în situaţia modificărilor capitalurilor proprii. IAS 1 înainte de ultima revizuire preciza că o entitate trebuie să prezinte fie în contul de profit şi pierdere.Conform normei IAS 1 revizuită. distribuirile către proprietari. fie în situaţia modificărilor capitalurilor proprii (care grupează modificările capitalurilor proprii provenind din tranzacţiile cu acţionarii). Acest lucru trebuie să ţină seama de anumiţi factori. o entitate poate completa sau modifica ordinea element elor raportate astfel încât să ofere cea mai relevantă prezentare pentru înţelegerea performanţelor financiare realizate şi anticiparea rezultatelor viitoare. 1. Deci. Norma IAS 1 revizuită reiterează interdicţia raportării unor elemente de venituri şi cheltuieli ca elemente extraordinare fie în situaţia rezultatului global. IN16. şi suma aferentă. IAS 1 revizuit interzice prezentarea informaţiilor referitoare la dividendele recunoscute ca distribuiri către proprietari în situaţia rezultatului global sau în contul de profit şi pierdere (dacă este întocmit). raportarea acestei informaţii nu poate fi făcută decât în situaţia variaţiei capitalurilor proprii sau în note. ca pragul de semnificaţie sau de natura şi funcţia diferitelor componente de venituri şi cheltuieli recunoscute. valoarea dividendelor recunoscute ca distribuiri către acţionari în cursul exerciţiului. pe acţiune (par. 95). Or. în contul de profit şi pierdere (dacă este întocmit).

ca şi varianta anterioară. ca atunci când unele elemente de venituri sau cheltuieli sunt semnificative. motivaţia acestu fapt râmânând aceeaşi. cerându-se ca în cazul în care companiile aleg să raporteze rezultatul exploatării. norma nu poate cere raportare unui element nedefinit. precizând că aceste informaţii pot fi raportate fie în note. Pentru exemplificare sunt oferite aceleaşi circumstanţe care pot duce la prezentarea unor astfel de venituri şi cheltuieli (par. natura şi valoarea acestora să fie prezentate separat. 97) solicită. De asemenea. se recunoaşte implicit că în practică unele companii prezintă o astfel de informaţie. însă. în consecinţă. . şi. c) vânzări de imobilizări corporale. b) restructurarea activităţilor unei entităţi şi reluarea oricăror provizioane pentru costu rile restructurării. reluarea unor atare ajustări pentru depreciere. pe motiv că aceste elemente nu apar cu regularitate. semne de întrebare cu privire la autoritatea lor în practica raportării financiare. în general. contul de profit şi pierdere. Totuşi. sau cheltuielile cu amortizarea. engl. Astfel în Baza pentru Concluzii a normei IAS 1 înainte de ultima revizuire se argumentează că această omisiune a fost efectuată pentru că norma IAS 1 nu defineşte „activităţile de exploatare”. de asemenea. fiind făcute în afara normei IAS 1. sau în contul de profit şi pierdere (dacă este întocmit). norma IAS 1 revizuită (par. în virtut ea faptului că ele nu generează ieşiri de numerar (BC 11-12). noua normă IAS 1 nu cere prezentarea rezultatului exploatării (result of operating activities. aceleaşi cerinţe de raportare privind profitul sau pierderea perioadei (fie că acestea sunt prezentate într-o situaţie distinctă. la fel ca şi în cazul penultimei revizuiri (în august 2005). ajustările pentru deprecierea activelor. şi. fie că sunt raportate în situaţia rezultatului global) ca şi varianta sa iniţială. de exemplu. 98): a) efectuarea de ajustări pentru deprecierea stocurilor până la valoarea netă de realizare sau a imobilizărilor corporale până la valoarea recuperabilă. acesta să nu excludă elemente care în mod normal sunt considerate de exploatare. cum ar fi. fie în situaţia rezultatului global. Aceste recomandări.) ca un element distinct în contul de profit şi pierdere.Norma IAS 1 revizuită are. ridică. Astfel.

norma IAS 1 revizuită (par. f) stingerea unor litigii. sau în contul de profit şi pierdere (dacă este întocmit). 67-89 . 11-12/2007. pp. recomandând ca analiza să fie prezentată în situaţia rezultatului global. nr. g) alte reluări de provizioane. Similar predecesoarei sale. În textul normei revizuite sunt oferite aceleaşi exemple de clasificare incluse şi în varianta anterioară a normei9 Prezentare după natura cheltuielilor: Venituri Alte venituri Variaţia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie Materii prime şi consumabile utilizate Cheltuieli cu beneficiile angajaţilor Cheltuieli cu amortizarea Alte cheltuieli Total cheltuieli Profit brut (înainte de impozit) X X X X X (X) X X X Prezentare funcţională a cheltuielilor: Venituri Costul vânzărilor Marja brută 9 X (X) X Noua formă de raportare a perfomanţei companiilor conform normelor IAS/IFRS: situaţia rezultatului global şi separarea raportării performanţei globale de raportarea tranzacţiilor cu proprietarii. e) activităţi întrerupte. Gestiunea şi contabilitatea firmei.d) vânzări de investiţii. 99-100) cere prezentarea unei analize a cheltuielilor recunoscute în profitul sau pierderea perioadei fie după natură. fie după funcţiuni.

norma IAS 1 revizuită nu obligă. .Alte venituri Cheltuieli de distribuţie Cheltuieli cu administraţia generală Alte cheltuieli Profit brut (înainte de impozit) X (X) (X) (X) La fel ca varianta anterioară. Această comunicare suplimentară se justifică prin faptul că informaţiile privind natura economică a cheltuielilor sunt utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie In mod similar. unele companii pot să prezinte o analiză mixtă a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere. cere ca entităţile care prezintă în situaţia rezultatului global sau în contul profit şi pierdere (dacă este intocmit) cheltuielile clasificate pe funcţii ale întreprinderii să raporteze informaţii suplimentare în notele explicative privind natura economică a acestor cheltuieli (inclusiv cheltuielile cu amortizarea şi deprecierea activelor şi cheltuielile cu avantajele acordate angajaţilor). ci doar încurajează companiile să prezinte o analiză a cheltuielilor după natură sau după funcţii în situaţia rezultatului global sau în contul de profit şi pierdere (dacă este întocmit). De asemenea. managerii putând opta pentru acea metodă de clasificare a cheltuielilor pe care o consideră mai relevantă şi mai credibilă. Prin urmare. atâta timp cât în note sunt prezentate analizele după funcţii şi după natura cheltuielilor. norma IAS 1 revizuită admite ambele forme de analiză a cheltuielilor recunoscute în profitul sau pierderea perioadei.

Iassyfarm S.1991 se inregistreaza la Oficiul Registrul Comertului Iasi. din Cipru. avand ca unic proprietar Statul Roman.C.756% din capitalul social. str. nr. iar sediul social se muta la Brasov. . in S. prin entitatea sa FPS. castigatorul licitatiei fiind ADD Pharmaceuticals Ltd. str.03. Ropharma S.A. 19... statul. sub nr.C. Iuliu Maniu. In baza Hotararii de Guvern nr. Iassyfarm S. 55/1998.C. care devine actionarul majoritar al societatii. nr.A. vinde pachetul majoritar de actiuni prin licitatie publica.A. Smardan. cu sediul in Iasi. J22/335/1991 cu denumirea de S. cu un procent de 50. In anul 2007 are loc schimbarea denumirii din S.Prezentarea societetii Ropharma SA Data constituirii: La data de 07.

S. II.139.este reprezentata de productia de medicamente prin S.398 actiuni nominative. capitalul social al societatii S. s-a majorat cu 8. cu capital integral privat. Brasov.C.80.il constituie productia de medicamente.C. (Targu-Mures).C.C. Global Pharmaceuticals S.R.A.652 milioane lei.652. categoria I cu indicativ RPH. (fosta Intreprindere de Stat – Oficiu farmaceutic). aproba majorarea de capital cu suma de 16.6lei/acţiune şi un maxim de 0. Cluj-Napoca . In septembrie 2010. respectiv: I.714milioane lei. Activitatea principala. Structura actionariat .A. Capitalul social Ca urmare a fuziunii.C.92lei/acţiune. Targu-Mures. Medica S.80 si emiterea unui numar de 164. Adunarea Generala a Actionarilor S.A. III. situate in: Bucuresti. Mures.20 la valoarea de 29.448.Ropharma S.A. La inceputul anului 2009. atingând un minim de 0. fuzioneaza cu alte trei societati comerciale de profil farmaceutic.100.Ropharma S.555 lei. ROPHARMA S. (Infiintata pe baza initiativei private in anul 1997).C.L.este aceea de societate pe acţiuni.448. Forma juridică. ajungand la 12.481.415. Tg.55.139. deţinută public. prin incorporarea in capitalul social a rezervelor in suma de 16. de la valoarea de 12. Acţiunile societăţii au fost tranzacţionate la preţuri diferite pe parcursul anului.R. Bacau. Societatea este listată la Bursa de Valori Bucureşti. de distributia produselor farmaceutice si parafarmaceutice prin depozitele farmaceutice ale celor 5 sucursale. (fosta Intreprindere de Stat – Oficiu farmaceutic). in forma dematerializata. Domeniul principal de activitate.L. Bacau.A. S. S. Iasi. S. Aesculap Prod S. Farmaceutica Aesculap S.C.

conform Anexei x.Descrierea principalelor produse realizate şi servicii prestate: Produsele Ropharma sunt fabricate sub 3 branduri: Bioef   Eurofar maco Aesculap ( 20 produse ) Bioef ( 2 produse ) Eurofarmaco ( 11 produse )  Aesculap Contul de profit şi pierdere Contul de profit şi pierdere oferă imaginea performanţei societăţii şi în cadrul acestuia veniturile şi cheltuielile au fost structurate dupa natura lor. . respectând principiul conectării cheltuielilor cu veniturile care au fost generate în timpul exerciţiului financiar.

vezi Anexa X) Evolutia cifrei de afaceri se prezinta dupa cum urmeaza: Societatea a inregistrat o crestere a cifrei de afarece nete de 9 % fata de 2010.584 lei. altele decât cele rezultate din contribuţia acţionarilor. în urma diminuării de active sau creşterii de datorii. Cheltuielile de exploatare au crescut in anul 2011 cu 9% fata de nivelul inregistrat in anul anterior. care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii. Momentul recunoaşterii cheltuielilor se stabileşte pe bază de raţionament profesional.305. Cifra de afaceri este formată în principal din venituri din vânzarea in farmacii proprii de 282.496 lei şi venituri din vânzari distributie (brute) 103. Cheltuielile sunt recunoscute ca fiind diminuări de beneficii economice în timpul exerciţiului financiar.Veniturile reprezintă potrivit abordărilor IAS/IFRS creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale valorii activelor sau descreşteri ale datoriilor.27 in valoare de 610. . se inregistreaza acelasi nivel cu cel din 2010 (15%). (analiza facuta pentrul anul 2011. in anul 2011. cea mai mare parte din cresteri fiin atribuibila celor 12 farmaceii noi deschise. Exprimate ca procent in cifra de afaceri neta. având la bază principiul conectării veniturilor care au fost generate într-o anumită perioadă cu cheltuielile aferente.Veniturile din vânzarea produselor sunt recunoscute în momentul în care societatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele ce decurg din proprietatea bunurilor. iar veniturile din prestări de servicii sunt recunoscute la data încheierii execuţiei şi sunt evaluate pe baza devizelor întocmite.

Modificarile in sens pozitiv a capitalului circulant in suma de 3. prezentate în Anexa. Analiza fluxurilor de trezorerie din activitatea de investiţii poate fi aprofundată pe baza următoarelor rate: Rata autofinanţării minime = (Amortizarea anuală/Plăţi totale pentru imobilizări corporale şi necorporale) * 100 . la nivel inferior rezultatului inregistrat in anul 2010 de 485.2848 lei pentru 1 Euro).456 lei. a fost 18. investiţii şi finanţare. plăţi către furnizori şi angajaţi şi dobânzile plătite de societate.373. diferentelor de curs realizate aferente restituirilor de capital de lucru precum si reevaluarii datoriilor in valuta existente in sold la 31/12/2011 la un curs de schimb pentru 1 euro de 4.8% mai mare fata de cursul comunicat de BNR la 31/12/2010 de 4. Reconcilierea profitului inainte de impozitare cu fluxul de trezorerie generat din activitatea de exploatare( iniantea modificarilor din cadrul activelor circulante) a determinat o ajustare pozitiva de 5. Situaţia fluxurilor de trezorerie Fluxurile de trezorerie ale societăţii sunt prezentate conform standardului IAS 7 prin utilizarea metodei directe. Fluxurile de trezorerie din activităţile de investiţii cuprind plăţi pentru achiziţia de acţiuni.3197 ( nivel cu 0. Fluxul de trezorerie generat din activitatea de exploatare.inainte de modificarile din structura capitalului circulant.421. plăţi pentru achiziţia de imobilizări corporale.602.696.069.250 au determinat ca numeralul generat din activitatea de exploatare sa atinga suma de 22. se datoreaza in principal dobanzilor bancare aferente capitalului de lucru.325 lei.721 lei. Fluxul de trezorerie din activităţile de exploatare cuprind încasări de la clienţi.168 lei ceea ce arată că entitatea îşi asigură creşterea internă prin investiţii în imobilizări corporale şi creşterea externă prin investiţiile făcute în alte firme. Trezoreria netă din activităţile de investiţii prezintă o valoare negativă de 10.471 lei. În cadrul acestei metode sunt evidenţiate încasările şi plăţile aferente activităţilor de exploatare.930 lei. încasări din dobânzi şi încasări din cedarea de investiţii financiare.Rezultatul financiar pozitiv este de 55.

iar ieşirile de numerar în valoare de 897. Intrările de numerar în valoare de 4. Perioada de rambursare a datoriilor financiare totale = Datorii financiare totale/Flux net de trezorerie din exploatare Perioada de rambursare a datoriilor financiare totale calculată în anul 2006 este de 3.Această rată a înregistrat o valoare de 1.12%.424 lei. iar în anul 2007 a înregistrat o valoare negativă de -22.03%.58% ceea ce arată ca activitatea de exploatare nu poate acoperi datoriile financiare. Activitatea de finanţare prezintă un flux net pozitiv de 3.972. c) Fluxurile de trezorerie din activităţile de finanţare sunt alcătuite din încasările din emisiunea de acţiuni.984.770 lei mult mai scăzute faţă de anul precedent când acestea au fost de 1. În anul 2007 s-au efectuat plăţi pentru achiziţia de imobilizări corporale de 546.01%.97%.43 de ani.556.470 lei.675 lei pe fondul majorarii imprumuturilor pe termen scurt. plăţile aferente leasing-ului financiar şi creşterea datorată variaţiei creditelor pe termen scurt. Rata autofinanţării de menţinere şi dezvoltare = (Fluxul net de trezorerie din exploatare/Plăţi totale pentru imobilizări corporale şi necorporale) *100 În anul 2006 rata autofinanţării de menţinere şi dezvoltare a avut valoarea de 1.205 lei denotă capacitatea firmei de a rambursa ratele scadente aferente operaţiunilor de leasing financiar.42% în anul 2006. . Analiza fluxurilor de trezorerie din activitatea de finanţate este completată pe baza următoarelor rate financiare: Rata de acoperire a datoriilor financiare totale = (Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare/Datorii financiare totale) * 100 Valoarea înregistrată în exerciţiul precedent este de 29. iar în exerciţiul curent este de 129. Această rată reflectă că societatea nu se poate autofinanţa din surse proprii.265 lei. iar în anul 2007 perioada de rambursare nu poate fi calculată deoarece fluxul de trezorerie din activitatea de exploatere avut o valoare negativă de 12.881. iar în anul 2007 are valoarea de 5.

438 lei faţă de fluxul negativ de 745. O parte din indicatorii mentionati sunt calculati si prezentati in raportul anual al entitatii noastre dupa cum urmeaza: .Faţă de anul 2006 se observă o creştere a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie ajungând la suma de 177. La sfârşitul exerciţiului financiar societatea prezintă o trezorerie pozitivă în valoare de 747.526 lei.290 lei. Analiza principalilor indicatori economico-financiari Principalii indicatori economico-financiari se clasifică în:  Indicatori de lichiditate:  Indicatorii gradului de îndatorare  Indicatori de profitabilitate:  Indicatori de evaluare a pieţei: Pe baza indicatorilor amintiti mai sus am realizat o analiza financiara pentru compania farmaceutica Ropharma.

5-1). putem afirma ca rata lichiditatii curnete care reflectă posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma într-un scurt timp în lichidităţi pentru achitarea datoriilor curente reflecta o lichiditate stabila a sociatatii in anul 2011 fata de exercitiul anterior.Am considerat necesara continuarea analizei prin completarea acesteia cu indicatorii mai sus amintiti. prin interpretarea rezultatelor deja calculate si prin efectuarea unei analize in detaliu pentru a evidentia in mod corect performanta financiara a companiei Ropharma. Am interpretat rezultatele indicatorilor financiari calculati in felul urmator: In ceea ce priveste indicatorii de lichiditate. In privinta indicatorilor privind gradul de indatorare se poate afirma ca indicatorul de risc refecta un grad de îndatorare foarte scăzut al societăţii. deoarece capitalul . Rata lichiditatii reduse in cazul acesta este una rezonabila avand in vedere faptul ca acest indicator trebuie sa tinda spre o marime unitara(0.

Se constată un rezultat pe acţiune de 0.27. Ponderarea se face în funcţie de factorul timp.03 lei. acesta in continuare este benefic ( profitul poate sa acopere de 9 ori cheltuiala cu dobanda). Marja profitului brut Indică mărimea profitabilităţii societăţii.000. e) Indicatori de evaluare a pieţei: Rezultatul pe acţiune = Profitul net/Numărul ponderat de acţiuni Indicator Rezultatul pe acţiune 2010 0. o rată cât mai ridicată este oportună.08 2011 0.03 Rezultatul pe acţiune de bază este calculat ca raport între rezultatul net al perioadei aferent acţiunilor ordinare şi numărul mediu ponderat al acţiunilor ordinare în circulaţie pe parcursul anului. O situatie care. Profitul înregistrat de societate în anul 2011 este de 10.756 lei. Marja profitului a înregistrat o valoare de 20%. .305. Acoperirea dobanzilor reflectă măsura în care profitul obţinut acoperă cheltuiala cu dobânda înregistrată în cursul exerciţiului. O rentabilitate a capitalului angajat mai mica decat costul capitalului atras de firma inseamna ca orice leu atras pentru dezvoltarea acesteia va genera un profit mai mic decat costul pe care l-a presupus atragerea lui.Chiar daca valoarea indicatorului a scazut in 2011 fata de 2010. iar cifra de afaceri este de 103.împrumutat( datorii pe termen lung) are valori foarte mici în comparaţie cu capitalul propriu al firmei. nu ar putea fi de natura sa ii bucure pe actionari. evident.000 de acţiuni ordinare. valoarea acestuia fiind scazută. Societatea a majorat capitalul social pe parcursul anului 20011 în trei etape de majorare cu un număr de aprozimatic 120. Rentabilitatea capitalului angajat masoara rentabilitatea adusa de fondurile pe termen lung ale companiei.687.

Mărimea indicatorului arată ca acţiunile societăţii sunt evaluate rezonabil.17 2011 2.17 iar în anul 2011 valoarea contabilă scade la 0.102 lei/acţiune faţă de anul 2010 când a avut valoarea de 0. Preţu l pe piaţă a scăzut în anul 2011 la 0. depinzând de numărul de acţiuni al unei firme şi preţul pe acţiune.95 Acest indicator exprimă valoarea de piaţă ( la bursă) a unei firme.519 2011 188.08 Rata preţ/câştig arată cât de mult sunt dispuşi să plătească investitorii pentru a câştiga o unitate din investiţia făcută.385. Preţul pe acţiune la ultima şedinţă de tranzactionare a fost de 0.02 Se remarcă o valoare mai mare a acţiunilor faţă de valorile lor contabile.13 lei.Rata Preţ/ Câştig (PER) =Preţ pe acţiune/ Rezultat pe acţiune Indicator Rata Pret/ Câştig (PER) 2010 20.606 lei/acţiune.601.2 . Indicele P/B ( price to book ratio) = Preţ pe acţiune / Valoare Contabilă Indicator Indicele P/B 2010 1. Capitalizarea bursieră = Numărul de acţiuni în circulaţie * Preţul pe acţiune Indicator Capitalizarea bursieră 2010 41. în 2010 valoarea contabilă (Capitalul propriu/ numărul de acţiuni) era de 0.92 2011 30.862. O valoare mare a indicatorului înseamnă încrederea pieţei în perspectivele companiei. Se constată o creştere a capitalizării bursiere.

rezultatul rezidual si valoarea adaugata Definirea performantei in perioada 57-79 – are la baza mai multe criterii . cei trei specialisti considera ca indicatorii cu pertinenta maxima in reflectarea performantelor financiare ale unei entitati sunt urmatorii: rezultatul net.lei/acţiune. Insa foarte putini autori dau o definitie conceptului de performata a intreprinderii. Selectia indicatorilor de performanta financiara la nivelul unei intreprinderi este de o importanta majora deoarece. Magnan si Zeghal D sunt de parere ca pertinenta indicatorilor de performanta dinanciara trebuie determinata in raport cu valoarea bursiera. Absenta unei definitii poate insemna ca performanta este un concept evident si foarte stapanit de cercetatori.550 în anul 2001.524.. dar a crescut numărul de acţiuni de la 126. sua. atta de natura calitativa cat si de natura cantitativa. Performanta a fost diferentiata de eficienta .005. elvetia. rezultatul exploatarii. pe de o parte afecteaza deciziile uitiz sit financiare oar pe de lata parte influenteaza eficacoitatea sistemelor de gestiune Cormier D.152în anul 2010 la 291. Totusi lipsa de omogenitate in masurarea . dar si cu valoarea probabila a cashflow rilor de trezorerie si a valorii adaugate. pe bza unui esantion de 300 de intreprinderi din tari cu un nivel diferit de normalizare contabila ( franta. fluxul de trezorerie din exploatare. aceasta din urma reprezentand aptitudinea tehnica de a produce maximum de rezultate cu minim de efort pentru a atinge oboectivele acceptabile.

Acesta definitie se poate traduce printr o echivalenta : performanta in intreprindere reprezinta tot ceea ce contribuie la atingerea obiectivelor strategice. iulie august 1995 defineste in materie de gestiune.definir la performance. Lebas -1995 oui il faut definir la performance. 1995 Burlaud compatabilite approfundie. 99 Lorino 95 cohen Bogiolo Porter Marmuse Danziger. Definitia performantei este deci relativa si depinde intr o masura de ceea de analistul asteapta de l ainteprindere.performantei infirma aceasta ipoteza. performanta astfel: performanta este realizarea obiectivelor oorganizationale. Bourguignon (1995) in Peut.2000 . Definirea permformantei in functie de nivelul de realizare a obiectivelor caracterieaza perioada anilor 90 .