You are on page 1of 14

Drept internațional privat Partea specială Regimul străinilor REGIMUL STRĂINILOR Prin străin, în sensul dreptului internațional, înțelegem

persoana care nu are cetățenia statului pe teritoriul căruia se află. În sens larg, prin străin înțelegem orice subiect de drept, persoană fizică sau persoană juridică, lipsită de cetățenia ori naționalitatea statului la care se face raportarea. În România, prin străin se înțelege ”persoana care nu are cetățenia română sau cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European”, în timp ce prin apatrid se înțelege străinul care nu are cetățenia niciunui stat. Prin regimul străinilor înțelegem ansamblul normelor juridice referitoare la drepturile și obligațiile străinilor într-o anumită țară. Regimul străinilor interesează în ceea ce privește capacitatea de folosință, având în vedere pe de o parte drepturile și obligațiile reglementate de sistemul juridic al statului pe teritoriul căruia se află străinul iar, pe de altă parte, drepturile și obligațiile rezultând din izvoare internaționale. În ceea ce privește natura juridică a regimului străinilor, aceasta este una complexă, fiind în prezența unui ansamblu de drepturi și obligații reglementate de mai multe ramuri de drept. Instituția regimului străinilor aparține dreptului internațional privat, deoarece determinarea cetățeniei atrage recunoașterea de drepturi pentru străini. Prin recunoașterea de drepturi se dă naștere conflictului între legea statului de reședință și legea statului domiciliului străinului. Relația dintre regimul străinilor și conflictul de legi. Legătura dintre cele două instituții juridice apare în cazul în care străinului i se recunoaște un anumit drept. În ceea ce privește ordinea de apariție a celor două instituții, aceasta este strictă, respectiv: prima oară intervine regimul străinilor, după care intervine conflictul de legi. Ca deosebiri între cele două instituții, amintim:

i se acordă un anumit drept unui străin numai dacă și statul străin acordă cetățeanului statului forului același drept. garantată de Constituție și de alte legi. Conform regimului reciprocității. - regimul străinilor are incidență în ceea ce privește capacitatea de folosință. în timp ce conflictul de legi privește capacitatea de exercițiu. potrivit acestuia. fiind stabilită prin convenții internaționale ori de fapt. Reciprocitatea poate fi legislativă. regimul străinilor este reglementat atât prin acte internaționale cât și prin acte interne. diplomatică. În ce privește regimul special. - regimul străinilor este o problemă internă. nefiind consacrată intern sau internațional. forma regimului clauzei națiunii celei mai favorizate ori forma regimului special. Regimul străinilor poate îmbrăca forma regimului național. străinul va beneficia de cel puțin aceleași drepturi ce au fost acordate cetățenilor oricărui alt stat. cu excepția drepturilor politice. doar în anumite cazuri fiind soluționat prin norme materiale. 18 alin. acest regim fiind acordat prin intermediul convențiilor internaționale. în timp ce conflictul de legi este o problemă internațională. În virtutea regimului clauzei națiunii celei mai favorabile. reglementat prin lege sau prin convenție internațională. Potrivit regimului național. fiind stabilită de legea statului forului. forma regimului reciprocității. . conflictul de legi este soluționat de norme conflictuale. Constituția României prevede în art. Regimul străinilor în România În România.- în timp ce regimul străinilor este reglementat de norme materiale. Acest regim se poate folosi alături de celelalte forme. străinului i se acordă aceleași drepturi cu cele ale propriilor cetățeni. dar fiind întâlnită în practica statelor. străinul se bucură de un tratament special.(1) că ”cetățenii străini și apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecția generală a persoanelor și averilor.

Regimul străinilor în România este reglementat de OUG 194/2002. Asemenea cetățenilor români. libertatea individuală. următoarele drepturi: dreptul la viață și la integritate fizică și psihică. libertatea conștiinței. acest act normativ fiind adoptat pentru armonizarea legislației interne cu legislația Uniunii Europene. (1) din OUG 194/2002. securitatea socială. dreptul de a fi parte într-un proces etc. libertatea de exprimare. Străinilor le sunt acordate. Dispozițiile legale privind regimul străinilor în România se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului. cu excepția cazurilor în care reglementările interne sunt mai favorabile. au dreptul de a reintra pe toată durata permisului de ședere. dreptul la libera circulație. Străinii au. dreptul la apărare. Străinii care sunt titulari ai unui drept de ședere permanentă beneficiază de tratament egal cu cetățenii români în privința accesului la piața muncii. cu pactele și tratatele la care România este parte. 3 alin. asistența și protecția socială. inviolabilitatea domiciliului. cu titlu exemplificativ. Străinii cuprinși în planurile de învățământ au acces. echivalarea studiilor și . OUG 194/2002 prevede că străinii aflați legal în România se pot deplasa liber și își pot stabili reședința ori domiciliul oriunde pe acest teritoriu. precum și de drepturile prevăzute în tratatele internaționale la care România este parte”. dreptul la învățătură. precum și drepturile civile ale acestora. iar cei care locuiesc legal în România și părăsesc temporar țara. drepturile privind familia. ca regulă se aplică reglementările internaționale. În cazul în care ar exista neconcordanțe între pactele și tratatele referitoare la drepturile fundamentale ale omului la care țara noastră este parte și legile interne. fără restricții. Drepturile străinilor în România Potrivit art. străinii cu reședința sau domiciliul în România pot beneficia de măsuri de protecție socială din partea statului român. garantată de Constituție și de alte legi. la activitățile școlare și de instruire. dreptul la ocrotirea sănătății. cu condiția ca activitatea desfășurată să nu presupună exercitarea unor prerogative ale autorităților publice. drepturile fundamentale ale naționalilor. caz în care acestea se aplică cu prioritate. ”străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecția generală a persoanelor și averilor. așadar.

dreptul de a fi încadrați în muncă. străinii nu pot ocupa funcții și demnități publice. libertatea de asociere afiliere și apartenență la o organizație sindicală sau profesională. În primul rând. Obligațiile străinilor Potrivit art. accesul la bunuri și servicii publice. Străinii beneficiază și de protecția unor acte internaționale multilaterale sau bilaterale. în aceste cazuri. asistența de sănătate publică. Cu toate că străinii beneficiază de numeroase drepturi. dreptul de proprietate intelectuală. regimul național al străinilor se combină cu celelalte forme ale regimului străinilor. după caz. străinii sunt obligați să respecte legislația noastră pe timpul șederii în România. de a rămâne pe teritoriul României. Prin alte acte normative străinilor le sunt recunoscute drepturi ca: dreptul de a obține. totuși există unele limitări. nu pot face parte din formațiuni politice. (1) din OUG 194/2002. cetățenia română. Dacă acceptăm regimul național. trebuie să acceptăm faptul că străinii trebuie să aibă cel puțin aceleași obligații ca și cetățenii români. să nu rămână pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare decât cea pentru care le-a fost aprobată șederea. 4 alin. dreptul de concesiune etc. observăm lipsa drepturilor politice. putem reține: respectarea scopului pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și. să anunțe organele de poliție în termen de trei zile despre intrarea pe teritoriul României. să depună toate diligențele pentru a ieși din România până la expirarea perioadei de ședere. în anumite condiții. să plătească taxele și impozitele impuse de legea română. Dintre obligațiile străinilor. nu pot organiza partide politice pe teritoriul României.recunoașterea diplomelor. să declare la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care le-a acordat dreptul de ședere eventualele modificări . Există anumite restricții privitoare la anumite drepturi. precum dreptul de a fi încadrat în muncă pe baza autorizației de muncă ori dreptul de proprietate asupra unui teren din România.

privind situația personală. În privința străinilor membri de familie ai cetățenilor români. precum și în privința cetățenilor străini care dețin un drept de ședere permanentă pe teritoriul statelor membre ale UE.organiza . Condițiile de intrare pe teritoriul României nu se aplică următoarelor categorii de străini: celor care staționează în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor. Intrarea. celor care staționează în zonele de tranzit la frontiera de stat. după cum urmează: să aibă un document valabil de trecere a frontierei de stat. străinul trebuie să îndeplinească anumite condiții. pe numele lor să nu fi fost introduse alerte în Sistemul informatic Schengen în scopul refuzării intrării. modificări privind angajarea în muncă. celor aflați în centrele de cazare care au regim de zonă de tranzit. interdicția de a iniția. acceptat de statul român. să posede viză sau permis de ședere valabil. participa sau finanța manifestații sau întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranței naționale. dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel. șederea și ieșirea străinilor Pentru a intra pe teritoriul României. schimbarea domiciliului sau a reședinței etc. să nu fi încălcat scopul declarat la obținerea vizei sau la intrarea pe teritoriul României ori să fi încercat să treaba frontiera de stat cu documente false. celor aflați pe navele/ ambarcațiunile ancorate în porturi maritime sau fluviale. . legea prevede un regim favorizant în sensul că li se permite intrarea pe teritoriul României fără a fi nevoie să îndeplinească unele condiții. să nu facă parte din străinii cărora li s-a interzis intrarea în România ori au fost declarați indezirabili.

există motive temeinice să se considere că au săvârșit unele infracțiuni contra omenirii sau a unor crime de război ori crime împotriva umanității. respectiv: când nu sunt îndeplinite condițiile privitoarea la intrarea pe teritoriul statului român. . intrarea străinilor se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional de persoane sau prin alte locuri. Următoarele documente sunt acceptate pentru trecerea frontierei de stat. De asemenea. prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte.În România. după caz. pregătesc sau sprijină în orice mod sau comit acte de terorism. au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică. calitatea de apatrid a deținătorului. carnete de marinar etc.. titluri de voiaj. există indicii că fac parte din grupuri internaționale organizate cu caracter transnațional sau că sprijină activitatea acestor grupuri în orice mod. pe bază de reciprocitate sau unilateral pentru cetățenii aparținând statelor stabilite prin hotărâre a Guvernului. în cazul în care străinii au săvârșit infracțiuni pe perioada altor șederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetățean român. acestora li se poate refuza intrarea pe teritoriul României. cartea de identitate sau alte documente similare. pașapoarte. documente de călătorie ale apatrizilor. eliberate în baza Convenției de la Geneva. documente de călătorie pentru refugiați. în condițiile stabilite prin acorduri și înțelegeri între România și alte state. Există anumite situații în care se refuză intrarea străinilor pe teritoriul României. străinii sunt semnalați de instituții specializate că finanțează. cu condiția ca acestea să ateste identitatea și cetățenia sau.

viză de scurtă ședere. acesta nu mai are nevoie de viză. Viza poate fi revocată dacă: străinul nu mai îndeplinește condițiile cerute la acordarea vizei. 2 lit. materializată prin aplicarea unui colant sau a unei ștampile pe un document de trecere a frontierei de stat valabil. În cazul în care străinul posedă un permis de ședere. străinul nu respectă scopul pentru care s-a acordat viza. Potrivit art.Viza reprezintă autorizația. străinul a fost declarat indezirabil. 20 din OUG 194/2002. anumite categorii de străini sunt exceptate de la obligativitatea vizelor. care permite străinului supus acestei obligativități să se prezinte la un punct de trecere a frontierei pentru a solicita tranzitul sau șederea temporară pentru o perioadă determinată (art. există următoarele tipuri de vize: viză de tranzit aeroportuar. . g din OUG 194/2002). Anularea vizei se dispune pentru următoarele cazuri: la data solicitării vizei nu se îndeplineau cerințele pentru acordarea acesteia. cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. viză de lungă ședere. viza s-a obținut pe baza unor informații sau documente false. străinii au încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat. Viza se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României. În anumite situații. străinii au încercat să introducă sau au introdus ilegal în România alți străini sau au ușurat transportul sau cazarea acestora. viză de tranzit.

titularii dreptului de ședere conferit de viza diplomatică sau de serviciu. începând cu ziua primei intrări în țară. în decurs de 6 luni. Acest drept de ședere temporară poate fi prelungit succesiv.Dreptul de ședere temporară. cu respectarea condițiilor generale și speciale prevăzute de lege. fac dovada asigurării de sănătate. solicitanții de azil. cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români. Următoarele categorii de străini sunt exceptate de la acordarea dreptului de ședere permanentă: titularii dreptului de ședere temporară pentru studii. Străinii care nu au obligația obținerii vizei pot rămâne pe teritoriul României până la 90 de zile. beneficiarii protecției umanitare temporare sau ai protecției temporare. pentru perioade de până la un an. Pentru anumite categorii de străini. nu prezintă pericol pentru ordinea publică și siguranța națională. 71 alin. potrivit art. legea prevede un regim de favoare. fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim net pe economie. cunosc limba română. fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit. Străinii aflați în mod legal pe teritoriul României pot rămâne pe teritoriul țării noastre cât timp viza sau permisul de ședere le permite. 2-4 din OUG 194/2002. . Dreptul de ședere permanentă se obține de către străini dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: au avut o ședere legală(împotriva străinului să nu fi fost dispusă vreo măsură de îndepărtare) și continuă(perioada de absență de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive și nu depășește în total 10 luni) pe teritoriul României în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.

Dreptul de ședere temporară poate fi revocat dacă străinul nu mai îndeplinește condițiile avute în vedere la prelungirea dreptului de ședere. . dacă a fost obținut de către străinul respectiv un drept de ședere permanentă pe teritoriul altui stat. cu excep ția cazului în care în această perioadă străinul a beneficiat de un drept de ședere temporară pe teritoriul unui alt stat membru al UE. străinul a lipsit din România mai mult de 6 luni consecutiv. Refuzul de a acorda dreptul de ședere permanentă pe teritoriul României poate fi atacat la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile de la comunicare. dreptul de ședere a fost obținut în baza unei căsătorii de conveniență. Drepturile de ședere temporară sau permanentă pot fi anulate sau revocate. Cererea de ședere permanentă este suspusă analizei de către o comisie special constituită la nivelul Oficiului Român pentru Imigrări. sub o altă identitate. în perioada de interdicție. străinul va putea ieși din România în baza unui nou document valabil de trecere a frontierei de stat. Dreptul de ședere permanentă încetează dacă s-a dispus anularea sau revocarea sa. își pot stabili ori schimba domiciliul pe teritoriul României în aceleași condiții ca și cetățenii români. Dreptul de ședere permanentă poate fi revocat în cazul în care se constată că străinul constituie o amenințare la adresa ordinii publice . ca urmare a infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României. suferă de o boală de pune în pericol sănătatea publică și nu se supune tratamentului medical stabilit de autoritățile competente. documente false ori mijloace ilegale. Ieșirea străinilor din România se face pe baza documentului folosit pentru intrarea pe teritoriul țării.Cei care au obținut dreptul de ședere permanentă. străinul a lipsit mai mult de 12 luni consecutiv. au fost utilizate informații false. străinul a fost îndepărtat anterior de pe teritoriul României și a reintrat. și este aprobată sau respinsă de șeful acestei instituții. Dacă nu mai deține acel document. nu respectă scopul pentru care acest drept i-a fost acordat. chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al UE. a încălcat reglementări privind frontiera de stat. Anularea se va dispune dacă la data acordării sau prelungirii. străinul nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege.

beneficiază de amnistie. Această măsură de aplică în următoarele cazuri: străinii au intrat ilegal în România. s-a refuzat prelungirea dreptului de ședere temporară.Străinii care au mai multe cetățenii vor ieși din țară pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. străinul este fost solicitant de azil. Decizia de returnare dă posibilitatea străinului să părăsească țara neînsoțit. șederea străinului pe teritoriul României a devenit ilegală. măsura va înceta dacă străinul a executat pedeapsa. Îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României se face prin returnare sau prin punerea în executare a hotărârii instanței privind declararea străinului ca indezirabil sau expulzarea acestuia. Instanța este obligată să soluționeze contestația împotriva deciziei de returnare în termen de 30 zile. Măsura nepermiterii ieșirii din țară se ia de organele competente din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative la solicitarea motivată a procurorului sau a instanței de judecată ori a organului însărcinat cu punerea în executare a pedepsei privative de libertate. în caz de achitare ori în caz de încetare a procesului penal. Returnarea este o măsură administrativă care constă în obligația străinilor de a părăsi teritoriul României. viza sau dreptul de ședere au fost anulare sau revocate. în funcție de situația în care se află. iar în anumite cazuri în baza documentului care atestă o altă cetățenie. scoatere sau încetare a urmăririi penale. a fost grațiat. . străinul are de executat o pedeapsă privativă de libertate. în termen de 15-90 zile. a încetat dreptul de ședere permanentă. Această măsură încetează în caz de neîncepere. Decizia de returnare poate fi atacată de străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel competentă teritorial. Introducerea contestației suspendă executarea măsurii returnării. De asemenea. Ieșirea din România nu va fi permisă dacă: străinul este învinuit sau inculpat într-o cauză penală și împotriva lui s-a luat măsura de a părăsi țara. ori a fost condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

pot sesiza procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în cazul în care dețin indicii temeinice de natură a se încadra în condițiile stabilite mai sus. 4 C. Procurorul poate sesiza Curtea de Apel București.Străinii indezirabili pot fi acei străini care au desfășurat. Expulzarea nu va putea fi dispusă în cazul în care există motive serioase de a se crede că riscă să fie supuse la tortură în statul în care urmează să fie expulzate(art. Organele însărcinate cu ordinea publică și securitatea națională.). Hotărârea prin care se admite sesizarea procurorului are drept efect încetarea dreptului de ședere pe teritoriul României. Declararea ca indezirabil are natură jurisdicțională. dacă a comis vreo infracțiune pe teritoriul țarii noastre. . care va judeca sesizarea în camera de consiliu. Expulzarea străinilor este o măsură de siguranță prevăzută de Codul penal și constă în interzicerea rămânerii pe teritoriul României a cetățeanului străin sau apatridului care nu are domiciliul în România. 117 alin. Hotărârea Curții de Apel poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casa ție și Justiție în termen de 10 zile de la comunicare. această perioadă poate fi prelungită dacă motivele pentru care s-a declarat subzistă. se comunică și Oficiului de stat pentru Imigrări. procedura fiind aceeași. desfășoară ori există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică. De asemenea. în termen de 10 zile de la data înregistrării. perioadă în care străinul va fi declarat indezirabil. Instanța se pronunță printr-o hotărâre definitivă ce nu va trebui motivată în cazul în care străinul este declarat indezirabil din motive de securitate națională. instanța va trebui să stabilească o perioadă cuprinsă între 5 și 15 ani. Hotărârea de declarare ca indezirabil se execută prin escortarea străinului până la frontieră sau până în țara de origine. Hotărârea este executorie. pen. tratamente inumane ori degradante. Dacă se admite sesizarea procurorului. cu citarea părților. expulzarea nu va putea fi dispusă în cazul în care străinul ar urma să fie expulzat într-un stat în care există temeri justificate că acesta ar urma să fie supus la tortură.

obligație pe care străinul și-o îndeplinește cu regularitate. străinul este părintele unui minor cetățean român. Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita Curții de Apel București să dispună luarea în custodie publică. dacă minorul se află în întreținerea străinului sau dacă există obligația plății pensiei alimentare. Străinul nemulțumit de luarea măsurii expulzării poate ataca hotărârea cu apel și cu recurs. Dacă hotărârea de expulzare nu poate fi pusă în executare în termen de 24 ore de la data rămânerii definitive. străinul să fe luat în custodie publică. Luarea în custodie publică a străinilor este o măsură de restrângere temporară a libertății de mișcare pe teritoriul României. împotriva străinului care a fost declarat indezirabil ori împotriva străinului cu privire la care s-a dispus expulzarea. Cazurile de interzicere de îndepărtare de pe teritoriul României sunt următoarele: străinul este minor. măsură dispusă împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege. până la efectuarea expulzării. Luarea în custodie publică se ia fie de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. există temeri justificate că străinul va fi supus la tortură. la tratamente inumane ori degradante în statul în care urmează să fie trimis. îndepărtarea este interzisă de documentele internaționale la care România este parte. pe o perioadă de 30 de zile la solicitarea Oficiului pentru Imigrări în cazul în care străinul nu a putut fi îndepărtat sub . străinul a depășit vârsta de 80 ani. străinul este căsătorit cu un cetățean român și căsătoria nu este de conveniență.Instanța poate dispune ca. iar părinții acestuia au drept de ședere în România. Vor fi exceptați de la interdicția îndepărtării din România acei străini care constituie un pericol efectiv pentru ordinea publică ori suferă de o boală care ar amenința sănătatea publică și refuză să se supună măsurilor stabilite de autoritățile medicale. pentru o perioadă de maximum 2 ani. potrivit dispozițiilor dreptului comun.

când Oficiul pentru Imigrări constată că străinii sunt în imposibilitatea de a părăsi temporar România din motive obiective. să ceară aprobarea deplasării în afara razei de competență a formațiunii care a acordat tolerarea. respectiv: când străinul este învinuit sau inculpat într-o cauză penală și magistratul a dispus interdicția de a părăsi localitatea sau țara ori străinul a fost condamnat și are de executat o pedeapsă privativă de libertate și nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru acordarea unui permis de ședere. când există motive temeinice să se considere că străinul este victima traficului de ființe umane. Tolerarea rămânerii pe teritoriul României reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României acordată de Oficiul român pentru Imigrări acelor străini care nu au dreptul de ședere și din motive obiective nu părăsesc teritoriul țării noastre. să anunțe orice schimbare de reședință. . în situația în care străinul luat în custodie publică împotriva căruia s-a dispus măsura returnării nu a putut fi îndepărtat în termen de 6 luni. Tolerarea se acordă pe un termen de 6 luni. ori de către instanța de judecată care a dispus declararea străinului ca indezirabil ori de instanța care a dispus expulzarea. străinul trebuie să se prezinte lunar sau de câte ori este chemat la formațiunea Oficiului pentru Imigrări care a luat măsura. când prezența temporară pe teritoriul României este cerută de interese publice importante. Această permisiune se acordă în anumite cazuri. Sunt obiective acele împrejurări care sunt independente de voința străinului. imprevizibile și care nu pot fi înlăturate. Pe durata tolerării. când străinii luați în custodie publică împotriva cărora s-a luat măsura expulzării. cu posibilitatea prelungirii. nu au putut fi expulzați în termen de 2 ani de la data la care au fost luați în custodie publică. Tolerarea încetează când străinul părăsește teritoriul țării noastre. Custodia publică se poate lua pentru o perioadă de maxim 6 luni.escortă(această măsură putând să fie atacată cu plângere la Curtea de Apel București).

membrii de familie ai străinilor cu drept de ședere permanentă în statele membre ale UE. Anumite categorii de străini. prelungirea dreptului de ședere.Refuzul acordării tolerării se contestă în termen de 5 zile de la comunicare la curtea de apel competentă. acordarea unui permis de ședere temporară. precum străinii cetățeni ai unor state terțe ori apatrizii cu drept de ședere permanentă în statele membre ale UE. precum și minorii neînsoțiți) se bucură de un regim derogatoriu. instanța având obligația să soluționeze contestația în termen de 30 de zile. . străinii victime ale traficului internațional de persoane. pentru o anumită perioadă fără viză. care vizează anumite aspecte cum ar fi: dreptul de intrare și rămânere pe teritoriul țarii noastre.