You are on page 1of 8

PROIECT DE LECŢIE Disciplina: Fizică Clasa: a X-a Unitatea de învăţământ: Liceul Teoretic “Nicolae Cartojan” Giurgiu Locul de desfăşurare: laboratorul

de fizică Profesor: Craiciu Mariana Unitatea de învăţare: Principiile termodinamicii Lecţia: Aplicaţii ale principiilor termodinamicii Tipul lecţiei: de recapitulare prin rezolvare de probleme (itemi) Durata: 2 ore Scopul lecţiei (finalităţi pedagogice) La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili: -să reactualizeze cunoştinţe predate anterior -să prelucreze în mod creativ cunoştinţele dobândite -să structureze cunoştinţele -să fixeze şi să sistematizeze cunoştinţele -să-şi dezvolte gândirea cauzală -să îmbine lucrul individual cu cel în echipă -să identifice asemănările şi deosebirile între mărimi fizice, fenomene, concepte Strategii didactice a) mijloace de învăţământ (resurse materiale): -fişe de lucru (4 variante) -schema de recapitulare b) metode de învăţământ - conversaţia euristică - problematizarea - învăţarea prin cooperare c) forme de activitate: - lucru în echipă - prezentare la tablă d) metode de evaluare:- individuale şi pentru grup -evaluare continuă, pe parcursul derulării lecţiei -apreciere la nivelul grupului Surse informaţionale: - C. Mantea, M. Garabet, Manual de fizică pentru clasa a Xa, Editura ALL, Bucureşti

A. împarte clasa în patru grupe mari şi Prezentarea instrumentelor de lucru şi a obiectivelor lecţiei în subgrupe -împarte fişele de lucru elevilor -stabileşte varianta propusă pentru rezolvare pentru fiecare dintre cele trei grupe mari Reactualizarea. fixarea şi structurarea cunoştinţelor obiectivele şi mijloacele de realizare ale lecţiei -informează elevii asupra modului de Prezentarea desfăşurare al orei -dirijează învăţarea -lucrează la început îndividual -compară rezultatele obţinute de ei cu cele obţinute de colegi -solicită sprijinul din partea profesorului atunci când este cazul -îşi desemnează -noţiuni teoretice Activitatea elevilor -se pregătesc de lecţie conform cerinţelor profesorului -se familiarizează cu conţinutul itemilor din fişe -4 tipuri de fişe de recapitulare . Editura Didactică şi Pedagogică..Anghel Sorin şi colectiv –Metodica predării fizicii.Virgil-Miron Pătru – Culegere de probleme de fizică .Liliana Ciascai – Didactica fizicii .Manual de fizică pentru clasa a X-a. editura Arg-Tempus .Probleme de fizică pentru clasele IX-X Desfăşurarea lecţiei Evenimentul didactic Organizarea clasei Activitatea profesorului -verifică prezenţa. -comunică scopul. Borşan şi colectiv.fiecare fişă conţine 3 itemi tip grilă cu întrebări din teorie sau cu miniprobleme şi trei probleme cu date numerice -conţinutul itemilor respectă schema de recapitulare dată elevilor la ora precedentă Conţinutul activităţii .D. Bucureşti . Hristev şi colectiv.

rezultatelor Antrenarea elevilor în prezentarea rezultatelor rezolvarea de probleme Asigurarea feed-back-ului -confirmă sau infirmă rezultatele obţinute de elevi -apelează si la alţi elevi din bănci când este cazul reprezentanţi din grup -probleme cu date pentru a expune la tablă rezultatele itemilor sau pentru a rezolva problemele la tablă numerice itermilor sau în pentru completări -stabileşte împreună -participă la dialog. îşi notează în caiete problemele rezolvate la tablă -prezintă mai multe variante de rezolvare -decid care este varianta cea mai simplă de rezolvare -notează tema pentru acasă -problemele din teste care nu au fost rezolvate în clasă Evaluarea. face observaţii şi recomandări . cu elevii câteva aspecte generale şi aspecte specifice desprinse din itemi şi probleme -remarcă grupa cu rezultatele cele mai bune dar şi elevii cei mai activi şi cu cele mai multe sunt atenţi. asigurarea retenţiei şi a transferului de cunoştinţe răspunsuri corecte Secvenţa finală -apreciază desfăşurarea orei.

expresie matematică .tipuri de transformări .expresia randamentului .APLICAŢII ALE PRINCIPIILOR TERMODINAMICII PLAN DE RECAPITULARE • • • Principiul I al termodinamicii:.caracteristici ale ciclului • Motorul Otto .scrisă cu călduri specifice Expresii matematice pentru ΔU.transformarea adiabată • • • Ecuaţia calorimetrică Graficul izotermei şi adiabatei în coordonate (p.V) Ciclul Carnot: .ciclul de funcţionare .transformarea izobară .caracteristici .semnificaţia fizică a mărimilor din formulă Interpretarea geometrică a lucrului mecanic Coeficienţi calorici: -relaţii matematice de definiţie .unitate de măsură -exprimarea căldurii cu ajutorul coeficienţilor calorici • • Relaţia lui Robert Mayer .transformarea izotermă .scrisă cu călduri molare . Q şi L: .transformarea izocoră .

ştiind că valorile maxime ale presiunii şi volumului ( p 2. Despre ce gaz este vorba? Se dă R=8310 J/kmol K. Se cunosc p1 = 2 atm şi V1 = 3 l. Expresia variaţiei energiei interne într-un proces izoterm este: a) νRΔT. I.1.2. I. V1 ). b) νRTlnV2/ V1.2 kJ. c) randamentul ciclului Carnot este întotdeauna mai mare decât randamentul oricărui ciclu normal care ar funcţiona între aceleaşi temperaturi extreme.5.6. Un gaz suferă o transformare izobară. d) are randamentul dependent de substanţa de lucru. I. c) νCvΔT. Care dintre următoarele afirmaţii nu corespunde unui ciclu Carnot? a) este format din două izoterme şi două adiabate. I.3. b) ΔU/Q =1. Să se indice care este valoarea raportului dintre variaţia energiei interne şi cantitatea de căldură: a) ΔU/Q >1. iar T2 a sursei reci. V2 ) sunt duble faţă de valorile minime ( p1. d) 0. T1 fiind temperatura sursei calde. Să se afle randamentul ciclului. Să se determine lucrul mecanic efectuat într-un ciclu compus din două izocore şi două izobare. Un gaz efectuează într-un proces ciclic lucrul mecanic L=1 kJ şi cedează sursei reci cantitatea de căldură (în valoare absolută) Q2 = 4. Pentru a mări temperatura a m=1kg de gaz cu ΔT=1K este necesară o cantitate de căldură Qp=912 J dacă procesul se desfăşoară la presiune constantă sau Q v=651 J dacă procesul se desfăşoară la volum constant. c) ΔU/Q <1. b) randamentul său este dat de relaţia: η=1-T2/T1. e)1.4.APLICAŢII ALE PRINCIPIILOR TERMODINAMICII FIŞĂ DE LUCRU Varianta I I. I. .

2 Un gaz suferă o transformare izocoră. b) în timpul trei are loc arderea şi detenta. iar pentru al doilea ciclu. e) Cp = Cv/R. II. Să se arate care este valoarea raportului dintre lucrul mecanic efectuat de gaz şi căldura primită în transformare: a) L/Q>0. c) Cp > Cv. Un gaz ideal efectuează un ciclu Carnot în cursul căruia cedează sursei reci k=2/3 din cantitatea de căldură primită de la sursa caldă. II. II. 3-4 este răcire izocoră iar 4-2 este destindere izobară.APLICAŢII ALE PRINCIPIILOR TERMODINAMICII FIŞĂ DE LUCRU Varianta II II. 4-1 este destindere izotermă. b) Cv > Cp . Două procese ciclice sunt reprezentate în coordonate V-T astfel: pentru primul ciclu termodinamic. Se dă Cp =7/2 R. Să se afle temperatura sursei calde.6. Pentru gaze. 1-2 este încălzire izocoră. c) L/Q=0. în coordonate V-T şi să se precizeze în care din aceste cicluri 1-2-4-1 sau 2-3-4-2 se efectuează un lucru mecanic mai mare.Să se afle lucrul mecanic efectuat de gaz şi variaţia energiei sale interne.5. 2-4 este comprimare izobară. II.1. între Cp şi Cv există relaţia: a) Cp = Cv . ştiind că temperatura sursei reci este T2 =280K. b) L/Q<0. d) Cp =1/Cv . d) este motor în patru timpi. II. Care dintre afirmaţiile următoare nu corespunde unui motor Otto? a) funcţionează după un ciclu format din două adiabate şi două izocore.3. . O masă de gaz a fost încălzită la presiune constantă. 2-3 este comprimare izotermă. Să se reprezinte pe acelaşi grafic cele două procese ciclice. primind o cantitate de căldură Q=21 kJ. c) are randamentul independent de natura gazului.4.

.2.APLICAŢII ALE PRINCIPIILOR TERMODINAMICII FIŞĂ DE LUCRU Varianta III III. e) N . Să se reprezinte această transformare în coordonate (V.4. c) căldura absorbită. Care era temperatura reală (iniţială) a apei ( t 1 ) dacă termometrul cu capacitatea calorică C=1. Un gaz suferă o transformare izotermă. 2-3 răcire izocoră. . Să se indice care este valoarea raportului dintre lucrul mecanic efectuat de gaz şi cantitatea de căldură primită de gaz. III. a) L/Q >1. III. III. b) Ce lucru mecanic efectuează gazul într-un ciclu? III.Să se afle: a) variaţia energiei interne ΔU a gazului. c) J.6. Se cunoaşte Cp=4R.T) şi (p. O masă de gaz ideal suferă o transformare ciclică formată din următoarele transformări ciclice succesive: 1-2 destindere izotermă. d) kg m /s². 4-1 destindere izobară. Un gaz ideal efectuează un ciclu Carnot în cursul căruia primeşte de la sursa caldă o cantitate de căldură Q1 = 42 kJ. O cantitate de ν=2 kmoli de dioxid de carbon este încălzită la presiune constantă cu ΔT=50K.2 J/K avea înainte de a-l introduce în apă temperatura t 2=17ºC . Căldura specifică a apei este c=4180 J/kg K. 3-4 comprimare izotermă. III.3. b) L/Q =1. pentru variaţia energiei interne a unui sistem fizic între două stări este: a) W. b) lucrul mecanic efectuat de gaz.I. Unitatea de măsură în S. a) Să se calculeze randamentul ciclului. c) L/Q<1. Temperatura sursei calde este de n=3 ori mai mare decât temperatura sursei reci.V). Într-o cantitate m=6 g de apă se introduce un termometru care arată temperatura θ=38ºC. b) N m/s.5.1.

c)Q=L +ΔU. IV. e) Cv=R. c) Cv/Cp. dublându-şi temperatura. 3. Căldura molară se măsoară în: a) J/K. Să se calculeze lucrul mecanic efectuat în cursul destinderii. Ce căldură se degajă la răcirea unui kilogram de nichel de la 293K la 19 ºC? Se cunoaşte c=460 J/kgK. Expresia matematică a principiului I al termodinamicii este: a) L=Q+ΔU.APLICAŢII ALE PRINCIPIILOR TERMODINAMICII FIŞĂ DE LUCRU Varianta IV IV. IV. e) (Cp + Cv)/Cv. b). Un gaz aflat la presiunea p1=100 kPa şi ocupând iniţial volumul V 1=1m³ se destinde izobar. Se numeşte capacitate calorică a unui corp mărimea fizică egală cu: a) Q/ ΔT. e) kmol/kg K IV. d) Cp/Cv. IV. d) νc. b) ΔU= ν Cv ΔT.6.4. b) J/kmol K. d) Cp=Cv+R.1. IV. e) Q=0. b) Q/mΔT. c) J/kg kmol.2. c) Q/ νΔT. d) J/kg K.5.Cv/R. . Exponentul adiabatic este raportul: a) R/Cp.