You are on page 1of 19

ARGUMENT

Stiinta este un ansamblu de cunostinte abstracte si generale fixate intr-un sistem coerent abtinut cu ajutorul unor metode adecvate si avand menirea de explica, prevedea si controla un domeniu determinant al realitatii obiective. Descoperirea si studierea legilor si teoremelor electromagnetismului in urma cu un secol si jumatate in urma au deschis o era noua a civilizatiei omenesti. Mecanizarea proceselor de productie a constituit o etapa esentiala in dezvoltarea tehnica a proceselor de respective si a condus la uriase cresteri ale productivitati muncii. Datorita mecanizarii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie, intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura si alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor unelte care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor. Dupa etapa mecanizarii, omul indeplineste in principal functia de conducere a proceselor tehnologice de productie. Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus, dar necesita un efort intelectual important. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid, incat viteza de reactie a unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util . Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop echipamente si aparate de automatizare. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea decizilor si solutilor de perfectionare si optimizare. reprezentand

Lucrarea cuprinde patru capitole conform tematici primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum si alte lucrari stiintifice cum ar fi: carti si reviste de specialitate. In acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scoli cu cele intalnite in documentatia tehnica de specialitate parcursa in perioada de elaborare a lucrarii de diploma.Prin automatizarea proceselor de productie se urmareste asigurarea tuturor conditilor de desfasurare a acestora fara interventia nemijlocita a operatorului uman. capabile sa intervina intr-un sens dorit asupra proceselor asigurand conditile de evolutie a acestora in deplina concordanta cu cerintele optime. de a rezolva problemele teoretice dar si practice folosind procese tehnologice din specializarea in care lucrez. . cunostinte dobandite in cadrul disciplinelor de invatamant: “Bazele automatizarii” “Electronica analogica” si “Electronica digitala”. asigurandu-se productia de bunuri materiale la parametri doriti. consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. STAS-ul . Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de “tehnician electronist”. Aceasta etapa presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile sa asigure evolutia proceselor intr-un sens prestabilit. Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat sa permita implementarea lor mijloacelor de automatizare. Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul liceului. Consider ca tema aleasa in vederea obtinerii diplomei de atestare in specialitate de “electronist” dovedeste capacitatea mea de a sistematiza si sintetiza cunostintele.

Cu ajutorul unui impuls exterior. Trecerea dintr-o stare in alta se face prin aplicarea unui impuls scurt de comanda. in care pot ramane in timp indelungat. dupa care revin la stare inintiala. in care tensiunile si curentii variaza foarte lent si una de basculare. Aceste circuite prezinta in functionare doua stari de durata de obicei inegala:una de acumulare. Amorsarea proceselor de basculare se poate face fie cu ajutorul unor semnale de comanda aplicate din exterior. Perioada semnalelor generate depinde de valorile parametrilor circuitului. Dupa numarul de stari stabile pe care le pot prezenta.circuite basculante bistabile: se caracterizeaza prin doua stari stabile. care odata amorsat se dezvolta in avalansa.CAPITOLUL I GENERALITĂŢI Circuitele basculante sunt circuitele electronice prevazute cu o bucla de reactie pozitiva folosite la generarea impulsurilor. circuitele basculante se impart in trei categorii: -circuite basculante astabile: nu prezinta nici o stare stabila. fie in urma unui proces intern de variatie relativ lenta (de exemplu descarcarea unui condesator) sau creaza la un moment dat conditii pentru declansarea proceselor ce duc la basculare . fara interventia unor impulsuri de comanda exteriora. se caracterizeaza printr-o trecere dintr-o stare in alta. . -circuite basculante monostabile: prezinta o singura stare stabila in care pot ramane in timp indelungat. de comanda . Procesul de basculare este un proces cumulativ. . din exterior. in care au loc variatii foarte rapide a tensiunilor si curentilor. ele trec intr-o alta stare in care ramn in interval de timp determinat de elementele circuitului.

la conectarea sursei de alimentare. Aceasta scadere se transmite prin C1 pe baza tranzistorului T2.1. Functionarea circuitului este ilustrata prin diagramele de variatie al tensiunilor din figura 3.28. apare mica variatie a curentului colector al unuia dintre tranzistoare. Circuite basculante astabile Circuitele basculante astabile numite si multivibratoare.). Cresterea caderi de tensiune produsa pe Rc ( Ec= const. in care tranzistoarele se afla pe rand in regim de conductie sau de blocare pe anumite intervale de timp. ducand la micsorarea curentului . datorita imperfectiunilor tehnologice.CAPITOLUL II TIPURI DE CIRCUITE BASCULANTE 2. executata cu elemente respectiv egale. In figura 3. fara interventia unor semnale de comanda exterioare. se utilizeaza pentru a genera impulsuri dreptunghiulare periodice. duce la scaderea potentialului de colector al propriului tranzistot T1. Ele pot fi considerate oscilatoare in sensul ca semnalul de iesire apare fara a necesita un semnal de cimanda la intrare. produsa de crestere al lui Ic1.27 este prezentat un astfel de circuit. Desi schema este simetrica.

29. referitoare de aceasta data la T2. rezistenta sa baza-emitor este foarte mica. rezistenta sa colector-emitor este foarte mare iar T2 fiind saturat.Rbe2. Aceasta incepe sa functioneze si cu aceeasi succesiune de fenomene. a se reprezinta situatia T1 blocat si T2 saturat condesatorul C1 se afla practic descarcat in circuitul alcatuit din: Ec . astfel ca circuitul real de incarcare al C1 ramane alcatuit din Ec. Fenomenul se repeta periodic. In figura 3. Rc1 si Rbe2. Dar T1 fiind blocat.In acest timp. marind valoarea curentului sau de colector Ic1. care s-a incarcat in circuitul +Ec. Aceasta crestere se transmite prin C2 pe baza lui T1. la saturatia lui T1 si la blocarea lui T2.Rc1. Rc1| | Rce1 si Rb2 | | Rbe2 . . Circuitele de incacare si respectiv de descarcare ale condeatorului C1 sunt redate in figura 3. se ajunge la T2 saturat si T1 blocat. incepe sa se descarce prin Rc1| |Rce1 si Rb2| |Rbe2. Procesul evolueaza in avalansa si duce in final la conductia.acestuia (Ic2 ) de colector. ajungand ca la un moment dat tensiunea pe Rb2 (care este legata in paralel pe intrare lui T2) sa devina egala cu tensiunea de deschiderte a tranzistorului T2. condesatorul c1. Prin aceasta. scade caderea de tensiune data de Ic2 pe rezistenta de colector si creste potentialul de colector al lui T2.29.

Pentru imbunatatirea formei de unda a semnalului de iesire capacitatile C1.In figura 3. C2 se conecteaza la colectoarele tranzistoarelor prin intermediul unei diode ( fig 3. avand valorile: Ta = 0. in punctul comun dintre dioda si condesator introducandu-se cate o rezistenta legata la sursa de alimentare . In felul acesta. IN variatiile tensiunilor din colectoarele tranzistorilor pot fii considerate ca impulsuri de forma aproximativ dreptunghiulare.30 ).79 C1 Rb2 . Durata fiecarui impuls generat este determinata de timpul necesar potentialului bazei tranzistorului blocat pentru a varia intre valoarea maxima si zero. incarcarea condesatoarelor din colectoarele tranzistoarelor saturate nu se mai face prin rezistentele de colector a tranzistoarelor blocate. ci prin rezistentele nou introduse. astfel ca circuitul de descarcare ramane practic alcatuit din Rce1 si Rb2 . se afla in circuitul alcatuit din: Rc1 | | Rce1 si Rb2 | | Rbe2 . b se reprezinta situatia T1 saturat T2 blocat Condesatorul C1 incarcat . imbunatatind frontul anterior al impulsurilor din .29. Tb = 0.69 C2 Rb1. Dar T1 fiind saturat Rt2 fiind blocat.

Spre deosebire in cazul circuitelor astabile. se recurge frecvent la sincronizarea prin impulsuri exterioare aplicate pe bazele tranzistoarelor prin condesatoare de capacitati mici. Circuite basculante monostabile Schema tipica a unui astfel de circuit este redata in figura 1. ceea ce determina si comportarea circuitului ce are o singura stare stabila. procesele au loc in sensul mariri conductiei lui T2 si micsorari conductiei lui T1.2. Din acest moment. Functionarea circuitului este urmatoarea: daca la aplicarea tensiuni de alimentare se obtine o variatie suplimentara a curentului de colector Ic1 al tranzistorului T1.colectoare. prin fenomene similare celor descrise anterior are loc descarcarae condesatorilor C1 pana la ce tensiunea pe baza lui T2 scade. 2. Aceasta a doua stare reprezinta stare stabila a montajului. determinand deschiderea tranzistorului mai repede decat in absenta impulsului si asigurand astfel frecventa de lucru dorita .5. Datorita prezentei tensiuni Eb de blocare a bazei lui T1. schema nu mai este simetrica. descarcarea lui C2 nu mai poate avea loc. Intr-un cat in mod obisnuit stabilitatea perioadei impulsurilor generate de multivibrator nu este satisfacatoare. permitand conductia lui T2. pana ce T1 ajunge blocat si T2 saturat. .

astfel incat sa-i micsoreze starea de conductie.32 ). De obicei este folosita cea dea doua varianta ( fig. Diagrama de variatie a tensiunilor obtinute in colectoare. pe colectorul tranzistorului T2 se obtine un impuls dreptunghiular de polaritate negativa si durata proportionala cu constanta de timp C1R2 .33.Trecerea in stare initiala se poate face numai aplicand un impuls de comanda pe baza lui T1. 3. La aplicarea fiecarui impuls de comanda.3. sau pe baza lui T2. 2. de polaritate corespunzatoare scoateri bazei lui T1 din starea de blocare. respectiv in bazele tranzistoarelor este reprezentata in figura 3. Circuite basculante bistabile .

astfel ales. registre. Acest lucru este posibil in doua situatii: fie prin scoaterea tranzistorului T2 din starea de blocare. Schema cea mai raspandita este cea simetrica (fig. aducerea la saturatie atranzistorului T1 si respectiv blocarea tranzistorului T2. numaratoare. pentru schema prezentata (cu tranzistoare npn ) impulsul avand polaritate negativa. 3. au un domeniu vast de aplicatie. . caracterizate prin doua stari stabile egal posibile. Procesele de basculare au o desfasurare asemanatoare celor descrise la circuitele basculante anterioare: o mica variatie a curentului de colector al unui dintre tranzistoare (de exemplu T1) determina. determinand deschiderea sa. fie prin scoaterea lui T1 din saturatie. incat sa schimbe starea montajului . Dupa primirea impulsului de comanda.Circuite basculante bistabile. In multe cazuri impulsul exterior se aplica pe baza tranzistorului saturat. Aceasta stare este stabila. Functionare. datorita cuplajelor existente intre colectorul unui tranzistor si baza celuilalt. deoarece polarizarea exteriora o bazei tranzistorului blocat Eb impiedica scaderea tensiunii aplicate pe baza acestuia sub valoare de taiere. circuite de memorizare. in care se folosesc doua surse de polarizare: pentru colectoarele (Ec) si respectiv pentru bazele tranzistoarelor (Eb). fiind elemente de baza in schemele logice de comanda. ca polaritate. In aceasta stare circuitul poate ramane un timp oricat de indelungat.34). amplitudine si in loc de aplicare. micsorand conductia sa. Pentru a provoca bascularea trebuie aplicat un impuls exterior.

Impulsul aplicat pe R aduce circuitul intr-o stare notata „0”. Dupa tipul circuitului de comanda folosit. circuitele basculante bistabile pot fi de urmatoarele tipuri : . ea datorandu-se timpului de comutatie al tranzitorilor. Spre deoasebire de circuitul astabil.circuite basculante bistabile de tip RS la care comanda se face pe baze. In acest caz . la care aceasta sursa este eliminata din schema. . cu impulsuri dreptunghiulare aplicate prin intermediul unui circuit de derivare si o dioda ce selecteaza polaritatea dorita pentru impulsul de comanda. In colectoarele celor doua tranzistoare se obtin impulsuri dreptunghiulare. de polaritati opuse si de o durata egala cu intervalul dintre doua impulsuri succesive de comanda ( fig 3.circuitul basculeaza trecand rapid in cea dea doua stare stabila. prezentanduse ca un scurtcircuit la variatii bruste ale tensiuni si deci trasmitand integral aceste variati. Pentru schimbarea acestei stari este necesara aplicarea unui nou impuls de comanda exterior. polarizare bazelor este asigurata de o rezistenta Re conectata in circuitul de emitor al celor doua tranzistoare (fig 3. pe doua intrari numite R si S. care impreuna cu rezistentele din schema pot forma ciruite de integrare care ar produce rotunjirea fronturilor impulsurilor. Rotunjirea fronturilor nu poate fii insa complect evitata. in care T2 conduce la saturatie si T1 este blocat.36). circuitul fiind simetric tensiunea care apare la bornele acestei rezistente este constanta si asigura polarizarea necesara bazelor .35). Intrucat tranzistoarele conduc pe rand curenti egali. timp de evaluare mai mare atunci cand tranzistorul a lucrat la saturatie. condesatoarele C din schema au numai rolul de a accelera procesul de comutare de la o stare la alta. se pot realiza circuite basculante bistabile. Pentru a evita eventualile inconveniente create de sursa de polarizare a bazelor Eb. Ele compenseaza in acelasi timp efectele capacitatilor parazite de intrare ale tranzistoarelor.

circuite basculante bistabile de tip T (fig 3. iar aplicarea simultana a impulsurilor pe J si pe K determina bascularea circuitului in starea complementara in care se afla .circuite basculante bistabile de tip JK ( fig 3.37): la aplicarea unei succesiuni de impulsuri pe aceasta intrare comuna celor daua baze circuitul basculeaza la fiecare comanda primita.37 a) constituie o varianta imbunatatita a celui de tip RS. rezulta o stare de nedeterminare.39) reprezinta un circuit basculant cu doua stari stabile de echilibru. Aplicand simultan impulsuri pe ambele intrari. Bistabilul (triggerul) Schmitt (fig 3. Bistabilul Schmitt. cel aplicat pe intrarea K aduc circuitul in starea „0”. Legarea rezistentei Rd a circuitului de derivare la colector (in loc de conectarea ei la masa) duce la ridicarea stari de nedeterminare. avand insa o schema .iar cel aplicat pe S aduce circuitul in starea „ 1”. . Impulsurile aplicate pe intrarea G aduc circuitul in starea „1”. in sensul ca circuitul poate ramane intamplator fie in starea anterioara a aplicari impulsului fie poate bascula. .

asimetrica. pe rezistenta comuna Re apare o micsorare a caderii de tensiune determinand o conductie insa ami puternica a lui T1. prin intermediul rezistentei de emitor Re. T2 saturat) . circuitul basculant bistabil Schmitt poate avea urmatoarele utilizari (fig .39a). Din aceasta cauza. reprezinta dispozitive generatoare de impulsuri cu un singur element activ si reactie pozitiva prin intermediul unui transformator de impulsuri. deci da semnal de iesire ori de intrare (de cate ori semnalul de intrare sau impulsurile de intrare depasesc tensiunea de prag U1). la aplicarea la intrare (pe C) a unui semnal a carui amplitudine depaseste tensiunea de blocare (“nivelul de prag” U1). Circuitele basculante autoblocate. Tensiunea sa de colector scade.39): . In acest caz. . T2 blocat (a doua stare stabila) .discriminator de amplitudine a impulsurilor.formator de impulsuri dreptunghiulare din semnale alternative aplicate la intrare (fig 3.fie din ferita cu ciclu histerezis .3. denumite si blocking-generatoare. determinand aparitia stari initiale (T1 blocat. iar invers intre T2 si T1.memorator de impulsuri pentru un semnal de intrare alcatuit dintro succesiune de impulsuri de polaritati diferite: circuitul basculeaza ori de cate ori se schimba polaritatea impulsurilor de intrare (fig. ducand intr-un timp extrem de scurt la situatia: T1 saurat . T1 isi micsoreaza conductia. se aplica prin cuplaj rezistiv pe baza lui T2 care isi micsoreza conductia.39) . circuitul basculeaza. Circuite basculante autoblocate. circuitul mai este numit circuit bistabil cu cuplaj prin emitor. Starea dureaza pana cand semnalul exterior scade sub o anumita valoare ( U2 ) sub valoarea de deschidere a tranzistorului T1.3. T1 incepe sa conduca. cu miez fie nesaturat. Datorita specificului sau de functionare. Functionarea bistabilului este urmatoarea: se considera in starea initiala T1 blocat si T2 in conductie puternica. Cuplajul intre tranzistoare este asigurat din colectorul lui T1 in baza lui T2 prin rezistenta R. .

3. In primul caz. Schema circuituilui. In cel de al doilea caz. reprezentata in figura 3.40. circuitul fiind astabil. Aceste circuite pot furniza impulsuri foarte scurte. b). a) cat si in regim de circuit basculant astabil (regim de oscilatie) (fig.dreptunghiular. contine un trasformator avand o infasurare in colector si cealalta infasuarare in baza.3. numite impulsuri de putere. circuitul avand o singura stare stabila. de amplitudini foarte mari. . avand alese sensurile de infasurare in asa fel incat reactia intre colectoare si baza sa fie pozitiva. Circuit basculant autoblocat monostabil (in regim de asteptare). Circuitele basculante autoblocate pot functiona atat in regim de circuit basculant monostabil (regim de asteptare) (fig. el genereaza la iesire impulsuri scurte.40 a.40. la iesirea acestor circuite se obtine cate un impuls scurt la aplicarea fiecarui impuls de comanda exterior. fara a mai avea nevoie de impulsuri exterioare de comanda.

pana cand tensiunea pe baza devine Eb. schema se deosebeste de cea precedenta numai prin faptul ca sursa de polarizare a bazei lipseste. circuitul de baza fiind legat direct la masa. repedandu-se periodic. reprezentat in fig . Se pot stabili insa urmatoarele concluzii generale.intervalul intre impulsuri este proportional cu constanta de timp Rc a circuitului.3. ca si incarcarea condesatorului C.40. In aceasta situatie. ajugand in final ca tranzistorul sa se blocheze. de o amplitudine care sa depaseasca tensiunea de decshidere a tranzistorului. . T ajunge la saturatie (starea instabila a circuitului). Tensiunea de incarcare a condesatorului datorita polarizari sale. Aceasta incepe sa conduca si bascularea reincepe.IN cazul acestu circuit. ceea ce prin inductie electromagnetica determina cresterea liniara a curentului de magnetizare prin infasurarea bazei. procesele descrise anterior se desfasoara in acelasi mod pana in momentul in care T fiind blocat. determina o micsorare mai accentuata a deschideri tranzistorului.durata impulsului generat este direct proportionala cu inductanta primarului transformatorului. aceasta incepe sa conduca si printr-un proces de reactie pozitiva. Valoarea acesteia mentine tranzistorul in starea blocata pana la aplicarea urmatorului impuls pozitiv. . la bornele infasurarilor de colector si de baza au loc salturi de tensiune.Functionarea circuitului este urmatoarea: in starea initiala tranzistorul este blocat datorita tensiuni negative din baza. Elementele caracteristice ale impulsurilor generate se determina relativ greu. determinand o micsorare a curentuluin de colector. Circuitul basculant autoblocat astabil . care prin reactie. condesatorul C incepe sa se descarce pe rezistenta R. datorita complexitatii fenomenelor din circuitele neliniare constituite de tranzistor si transformator. IN acest caz. condesatorul atinge in descarcare valoarea tensiuni de deschidere a tranzistorului. La aplicarea unui impuls de comanda pozitiv. duce la micsorarea conductiei tranzistorului. . Imediat dupa comutare.

folosind un singur element activ si o schema simpla.In comparatie cu circuitele anterioare. Se interzice atingerea legaturilor neizolate. lipsa defectelor exterioare. Este interzisa modificarea montajelor electrice sub tensiune Art 3717. Fiecare om al muncii este obligat ca inaintea folosirea mijloacelor de protectie sa verifice buna lor stare. generatorul autoblocat prezinta caracteristica de a putea genera impulsuri foarte scurte. Se interzice introducerea in baia de cositorit a unor piese umede. Inainte de introducerea pieselor in baia de cositorit se va constata daca piesele sunt bine uscate. Art 3761. Art 3699. marcarea tensiunii la care este permisa utilizarea. Art 3702. Art 3758. PROTECTIA MUNCII In unitatea cu profil electronic este necesar sa se aplice urmatoarele norme de protectia muncii: Art 3687. curatirea lor. chiar daca acestea sunt alimentate cu tensiuni joase. de amplitudini foarte mari. precum si daca nu s-a depasit termenul de mentinere al caracteristicilor electrice. Art 3763. Se interzice cositoritul in baia de cositorit fara a fi fost in prealabil stearsa si uscata. In timpul incercarilor si masurarilor se va evita miscarea masinilor sau a aparatelor care se incarca si se afla sub tensiune. Toate sculele electrice portative folosite la lipire vor fii alimentate la o tensiune sub 24 V iar in locurile foarte periculoase alimentarea se . Cositorirea si lipirea se va face in locuri special amenajate si prevazute cu un sistem de ventilatie corespunzator. Baile de cositorit vor fi izolate termic astfel incat temperatura elementelor exterioare ale acestora sa nu depaseasca plus 55 de grade Celsius. Pentru fiecare tip de incercare se va da o schema bine stabilita si este interzis a se executa scheme de montaj ale incercarilor din memorie Art 3720. Art 3760.

La efectuarea lucrarilor de tip lipire se va avea grija ca in apropierea ciocanelor de lipit sa nu se afle materiale inflamabile (benzina. legarea la pamant. Pentru a se realiza protectia la electrocutare prin atingerea directa instalatiile si echipamentele electrice se construiesc astfel incat elememtele aflate in mod normal subtensiune sa nu poata fie atinsa. accesul cu foc deschis. legarea intre ele a tuturor obiectelor metalice ce pot fii atinse concomitent in zona de lucru. Protectia impotriva electrocutarii Prin atingere indirecta se poate realiza prin: legarea la nul. La alegerea sau proiectarea mijloacelor de protectie individuala trebuie sa se tina seama de partea expusa a corpului omenesc tensiunea maxima de utilizare. izolarea suplimentara de protectie. Pentru aceasta se foloseste inchiderea in carcase conductoarele de legatura se izoleaza. In incaperile separate destinate cositoriri si lipiri sunt interzise fumatul.va face la 12 V. La sculele prevazute cu conductor cu conectare la pamant (sau la nul) se va face legatura respectiva. se amplaseaza linile electrice la inaltimi mari unde nu pot fii atinse intamplator.). influenta factorilor de mediu asupra materialului de confectie. capacitatea de izolare electrica a materialului folosit. in locuri foarte periculoase se folosesc tensiuni reduse de lucru (24 V). introducerea si consumul de alimente. separarea de protectie. Art 3768. factori de natura fiziologice . Principiu pe care se bazeaza realizarea si utilizarea mijloacelor de protectie individuale . elementele aflate subtensiune in locuri deschise se izoleaza cu imprejmuiri protectoare.impotriva electrocutari este interpunerea intre organismul uman si elementul conductor aflat in tensiune a unui baraj electroizolant. Art 3764. diluanti etc.

mijloacele de protectie individuala utilizate trebuie sa aiba si calitati termoizolante. sorturi. posibilitatea de absortie a transpiratiei. covorase electroizolante. Ca mijloace de protectie individuala se utilizeaza: manusi. greutatea).(compatibilitatea materialului cu pielea . cizme. Toate aceste mijloace individuale de protectie trebuie sa raspunda la doua obiective majore: sa asigure o protectie eficienta si sa asigure comoditate in utilizare. In cazul protectiei individuale contra arsurilor produse de curentul electric. . termoreflectate.

.................1 Generalitati............................................................................ ARGUMENT ............................... Anexa Protectia impotriva electrocutarii. 2...................3 Circuit basculant bistabil ........................................ 1.................................1 Circuit basculant astabil .................................. 2......................................................................................................................................................... 2.......................................................... ....CUPRINS Pag......................................0 Tipuri de circuite basculante ............................ Capitolul I: Generalitati..............................2 Circuit basculant monostabil ..... 2................................................................................................ Bibliografie...................................................

Sabina Hilohi . Editura Tipografia Ploiesti . (1987 Bucuresti) 2. ( Bucuresti 1995) . Tudor Vasile .BIBLIOGRAFIE 1. Norme de protectie a muncii pentru industria de utilaj greu . Constructii de masini si electrotehnica . Instalati si echipamente electrice . Editura Ditactica si Petagocica .