Influenţa stilurilor parentale şi a stilurilor de ataşament asupra socializării la adolescenţi

1

CUPRINS
Argument.................................................................................................................pg.3 Capitolul I Adolescenţa.........................................................................................pg.5 1.1 Delimitări conceptuale............................................................................pg.6 1.2 Profilul psihologic al adolescenţei..........................................................pg.8 1.3 Criza –problema cea mai controversată a adolescenţei.........................pg.10 Capitolul II Contribuţia familiei în socializarea adolescentului.....................pg.13 2.1 Familia .Definire şi caracteristici..........................................................pg.14 2.2 Stiluri educative parentale.....................................................................pg.15 2.3 Socializarea -delimitări conceptuale.....................................................pg.23 2.4 Procesul învaţării sociale.......................................................................pg.25 2.5 Agenţii şi instanţe socializante..............................................................pg.29 Capitolul III Ataşamentul...................................................................................pg.34 3.1 Ataşamentul.Delimitări conceptuale.Tipuri.Caracteristici...................pg.35 3.2 Teorii ale ataşamentului.......................................................................pg.38 3.3 Dezvoltarea ataşamentului în cadrul interacţiunii mamă-copil............pg.43 Capitolul IV Demers investivigativ....................................................................pg.50 4.1 Obiectivele cercetării.............................................................................pg.51 4.2 Ipotezele cercetării...............................................................................pg.51 4.3 Metodologia de cercetare......................................................................pg.55 4.3.1Operaţionalizarea variabilelor şi descrierea instrumentelor de lucru..pg.55 4.3.2 Subiecţii cercetării..............................................................................pg.57 4.3.3 Variabilele cercetării..........................................................................pg.58 4.3.4 Procedura si design-ul experimental..................................................pg.59 4.3.5 Rezultate şi interpretări......................................................................pg.60 Concluzii.................................................................................................................pg.96 Bibliografie.............................................................................................................pg.98 Anexe....................................................................................................................pg.100

2

Argument
Adolescenţa aduce cu ea acea dorinţă a individului viitoarea viaţă de adult . Adolescenţa este privită ca o perioadă în care dezvoltarea atinge punctul ei critic , când nivelul expectaţiilor sociale , a diversităţii cerinţelor pentru relaţiile interpersonale sunt mult mai intense decât celelalte vârste . Adolescenţa este o perioadă de transformări pe plan social, fizic şi psihic. Transformările fizice care încep la pubertate sunt adesea foarte brutale şi adolescenţii le trăiesc ca pe o mare metamorfoză . Aceste transformări pot determina sentimente de jenă, timiditate, refuzul comunicării etc. Emoţiile se manifestă în această perioadă cu un mare dinamism, având loc treceri bruşte de la stări de fericire la stări de descurajare sau deprimare, de la sentimentul de putere la cel de îndoială şi de scădere a stimei faţă de sine. Perioada adolescenţei este o perioadă de restructurare afectivă şi intelectuală a personalităţii. Adolescenţa este un câmp extrem de dinamic, este o perioadă contradictorie în care poate să înceapă să se manifeste sentimentul de durere, de tristeţe a depăşirii copilăriei, este o perioadă suprasolicitantă pentru toţi adolescenţii, cu atât mai mult pentru cei care au anumite predispoziţii sau cauze însoţite de condiţii spre devianţă şi delincvenţă. Dat fiind faptul că adolescenţa reprezintă o perioadă de tensiune , ce se manifestă între sentimentul de dependenţă faţă de trecut şi cel faţă de viitor , între dorinţele unui individ ce se află într-un cerc al influenţelor şi cel care încearcă să-şi conştientizeze propriul sine , acestă cercetare porneşte de la întrebarea : -Această perioadă considerată dificilă în dezvoltarea individului , are în spate o serie de factori care contribuie mai mult sau mai puţin la dezvoltarea sociabilităţii adolescentului? Pentru a putea răspunde la această întrebare s-a ţinut cont de o serie de factori educaţionali : stilul educativ al părinţilor , care conform literaturii de specialitate are o mare influenţă în dezvoltarea individului , dar şi o serie de factori personali şi interpersonali : tipul de ataşament , gradul de sociabilitate . Familia este micromediul social în care începe socializarea individului , este principala sursă , care oferă individului cele mai generale modele de comportament de a-şi depăşi propria

copilărie , de a nu mai fi dependent de părinţi şi de a-şi răspunde la întrebări legate de

3

conţine studiul practic realizat . în special stiluri parentale. pentru care s-a folosit un lot de 150 de subiecţi . cauzele insuficienţei maturizări sociale a unor indivizi trebuie căutate în perturbarea acestor relaţii şi în carenţele educative şi socio-afective din grupurile respective . Concluzionând . sunt prezentate căile prin care se dezvoltă la copii tendinţa de sociabilitate şi sunt descrise cele mai importante instanţe socializante : familia . funcţii . se poate spune că adolescenţii care au dezvoltat un ataşament sigur faţă de părinţii lor sau faţă de persoana în grija căruia sunt . 4 . caracteristici . Studiul a urmărit interrelaţionarea factorilor enumeraţi mai sus. gândesc în general pozitiv despre ei înşişi şi nu cunosc sentimentul de anxietate . delimitări conceptuale .social . Capitolul patru . din clasele a XI-a şi a XII-a . care are o influenţă semnificativă asupra gradului de socializare al individului . mass media . În cel de al doilea capitol se tratează caracteristicile procesului educativ şi factorii care influenţează acest proces .Tot aici este definită şi încadrată şi noţiunea de socializare . Familia dispune de un ansamblu de condiţii propice educaţiei .dar cu predilecţie s-a pus accentul pe o anumită caracteristică a personalităţii adolescentului . care cunoaşte o dezvoltare semnificativă în această perioadă : sociabilitatea . Referindu-ne la tipul de ataşament . reuşesc uşor să relaţioneze social . nemijlocită a relaţiilor interpersonale şi a climatului socio-afectiv existent în microgrupurile în care trăieşte şi se dezvoltă . In primul capitol . acel climat spiritual bazat pe afectivitatea absolut necesară dezvoltării omului în prima etapă a vieţii sale . pe care nici un alt factor nu le are . Având în vedere faptul că maturizarea socială a individului suferă influenţa directă . In capitolul trei se prezintă conceptul de ataşament . în vederea clarificării unor anumite comportamente care cunoc o ascensiune în perioada adolescenţei. şcoala . grupul de similaritate . putem spune că acest studiu îşi propune să găsească anumite relaţii între factorii de natură educativă şi cei de natură personală psihologică . . de la Grup Şcolar „Mihail Sadoveanu” -Borca . depresie sau stres emoţional . lucrarea abordează conceptul de adolescenţă cu tot cea ce implică el .

1 Delimitări conceptuale 1.3 Criza problema cea mai controversată a adolescenţei 5 .Capitolul I Adolescenţa 1.2 Profilul psihologic al adolescenţei 1.

a căpăta putere. în timp ce pentru alţii este “vârsta marilor elanuri” . Locul lui în sistemul relaţiilor sociale este mai bine conturat şi precizat decât cel al puberului . psihice . cu evoluţii mai lente la nivelul altora . nesiguranţei . cu multideterminări şi multicondiţionări . Adolescenţa este o perioadă importantă a dezvoltării umane . avem în faţa noastră dezvoltarea impetuoasă a unei personalităţi cu trăsături în plină formare . unor manifestări psihice individuale specifice . Totuşi adolescentul oscilează din punct de vedere al comportamentului între copilărie şi maturitate . este “vârsta participării la progresul social”. Unii o consideră “vârstă ingrată”. Diversitatea dezvoltării psihice generează noi 6 . Michel Houellebecq 1. ca şi în tot decursul acestei perioade . Diversitatea opiniilor referitoare la adolescenţă derivă din complexitatea în sine a acestei etape din viaţa omului. perioadă de numeroase şi profunde schimbări biologice . fizice . cu tot ce are ea ca strălucire . în schimb . transformările sunt extrem de rapide .1 Delimitări conceptuale Adolescenţa este subiectul privilegiat şi controversat al psihopedagogilor . dar şi ca artificiu” – decretează unii. ripostează alţii. este “vârsta contestaţiei . alţii. în plan psihologic. dar şi “vârsta integrării sociale . adolescentul tinde spre echilibru şi spre adoptarea unei conformaţii apropiată de cea a adultului . cedând locul unor particularităţi complexe şi foarte bogate . în care dispar trăsăturile copilăriei . ci şi singura perioada când putem vorbi despre viaţa in sensul complet al cuvântului" . morale . La ieşirea din copilărie şi începutul adolescenţei .Capitolul I Adolescenţa Motto: "Adolescenţa nu este doar o perioadă importantă a vietii . spectaculoase şi de maximă complexitate cu salturi la nivelul unor funcţii . dimpotrivă . dar şi din poziţia oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieţii . etc. “vârsta de aur”. cu o dinamică excepţională în timp. este “vârsta dramei . generator de opinii şi discuţii contradictorii. a se maturiza. fiind însă întors mai mult cu faţa spre adult . perioadă a dezvoltării . ba nu. pentru unii ea este “vârsta crizelor . Pe planul dezvoltării biologice . dar sunt şi unii care cred că este aproape în exclusivitate o “problemă socială”. cei mai mulţi o consideră ca fiind în totalitate o “problemă moral-psihologică”. marginalităţii şi subculturii”. Cuvântul „adolescenţă” provine din limba latină de la „adolesco-ere” care înseamnă a creşte. insatisfacţiei”. anxietăţii.

Faţă de normele sociale adolescentul poate avea o identitate negativă sau pozitivă şi acest lucru poate creea senzaţia unei instabilităţi a personalităţii sale( Ursula Şchiopu Dictionar de Psihologie) . dimpotrivă . în condiţii geografice de mediu socio-cultural . sportivă . 7 .apoi în viaţa socială . Traversarea acestei perioade nu se face în mod lent . a lui Marcia .conduite şi noi modalităţi de relaţionare cu cei din jur . tensionat . culturală . Limitele sunt precise pentru ca debutul şi durata adolescenţei variază relativ . al patrulea şi ultimul stadiu psihosezual în adolescenţă . adolescentul având un caracter nonconformist . în modul de a privi şi de a se adapta la lumea înconjurătoare . După dicţionarul de psihologie adolescenţa poate fi definita ca „perioada de dezvoltarea a organismului uman care urmează pulbertatea şi precede starea de adult . ” J. Erikson subliniază că pentru a ajunge la maturitatea identităţii sexuale şi profesionale fiecare adolescent trebuie să-şi reexamineze identitatea şi rolurile pe care trebuie să le asume . adeseori cu existenţa unor conflicte şi trăiri dramatice . Adolescenţa se situează dupa debutul pulbertaţii 14 ani şi sfârşitul are loc spre 18-20 ani cu tendinţe de prelungire care încep stadiile tinereţii adulte . Adolescenţa este considerata totodată ca o perioadă în care se manifestă fenomene de revoltă .” În perioada adolescenţei se dezvoltă conştiinţa de sine . cu frământări interne pentru găsirea surselor de satisfacere a elanurilor .Rousseau a considerat că „adolescenţa este etapa unei a doua naşteri a omului . forme originale de înţelegere şi adaptare . lui Erikson . În deschiderea pe care o face referitor la dilema adolescentului în identitate şi difuziunea rolului . capacitatea de a învaţa exercitarea de rol si de statute speciale în cadrul grupurilor de clase şcolare . un original în adaptarea soluţiilor urmărite . a aspiraţiilor şi cu tendinţa de a evita teama faţă de piedicile ce se pot ivi în realizarea proiectelor sale de viitor .J. dar mai ales socio-educativ”. Principalul scop psihosexual al acestui stadiu corespunde deschiderii către sexualitatea adultă .( Ursula Şchiopu dicţionar de Psihologie) . Perspectivele teoretice asupra dezvolării personalitaţii adolescentului aduc în prim plan teoriile lui Freud . Adolescentul este un nonconformist şi un luptător activ pentru îndeplinirea dorinţelor sale . Teoria lui Freud vorbeşte despre instalarea stadiului genial . capacitaţiile de integrare în competiţii loiale . iar pulsiunile vor fi orientate către partenerii de sex opus . Pulssiuniile sexuale adormite pe durata perioadei de latenţă se trezesc sub efectul schimbărilor fiziologice .

Aproape toate cercetările actuale privind formarea identităţii adolescentului se bazează pe descrierea stadiilor de identitate propuse de James Marcia . ideologice şi economice .Căutarea lui . ”Dat fiind faptul că adolescenţa reprezintă o perioada de tensiuni ce se manifestă între sentimentele de dependenţă faţă de trecut şi cel de independenţă faţă de viitor . Din punct de vedere psihologic . Rezultatul procesului de chestionare constă într-o formă de angajare către un rol sau o ideologie specifică Adolescenţa este etapa în viaţa umană care face trecerea de la copilărie la etapele adulte . profesionale .El trebuie să dobândească o percepţie de sine integrată în ceea ce este şi ce doreşte să fie şi a rolului sexual corespunzător . ei doresc să fie ei insuşi”(Nicholas . Din perspectiva psihologică adolescenţa se defineşte spaţiu social”. căutarea identităţii în adolescenţă se împarte în două componente : -autochestionarea . părinţii trebuie să lase copii şi să-şi 8 . adolescentul cunoaşte destul de bine motivaţia activităţilor sale dar nu poate folosi rezultatele acestora ce-i sunt necesare câştigării unui sens matur al propriului sine”(Valerică Mihăilă –Identitate şi adolescenţă pagina 46). -angajarea . datorii şi roluri sociale menite să plaseze individul adolescent într-un câmp sau 1. Părinţii au vieţiile lor sadisfăcute de mulţumirea proprie sau cel puţin tolerantă a aerului proaspăt care pluteşte în familie în acest moment . Autochestionarea este o perioadă de luare a deciziilor în care vechile valori şi alegerile anterioare sunt puse în discuţie . în această perioadă fiinţa umană încercând un efort de adaptare complex la diversitatea structurii vieţii sociale .2 Profilul psihologic al adolescenţei „ Adolescenţa este perioada în care copii nu mai vor să semene cu mama şi cu tata . Această etapă este încărcată în transformări biosomatice şi mai ales psihologice .Michael Schwartz. În etapa de lansare şi intrare în scenă a copiilor . culturale . Concepte şi metode.Ediţia a sasea) Ei luptă pentru a deveni persoane autonome şi pentru a deschide graniţele familiei şi totuşi ei luptă mai mult decât trebuie . politice .P.-Terapia de familie . între dorinţele unui individ ce se află într-un cerc al influenţelor şi cel care încearcă să-şi conştientizeze propriul sine apare fireasca nevoie de identitate . ca fiind „un sistem de reguli .

puterea de abstractizare a gândirii creşte . aptitudinile particulare se precizează . Ca perioadă de tranzacţie între copilărie şi maturitate . ceea ce aceentuează şi mai mult dinamismul . Părinţii trebuie nu numai să rezolve schimbările din viaţa copiilor ci şi din propriile lor vieţi . adolescenţii au în faţă două sarcini aparent opuse: -dobândirea autonomiei. entuziasmul şi deschiderea spre valori şi idealuri sociale specifice vârstei . Funcţia adolescenţei este de a recunoaşte . sau nu mai vor cu nici un preţ să acţioneze niciodată ca părinţi . a dorinţei de libertate şi de autonomie . dragoste cu cei de o seamă . imaginaţia . -păstrarea legăturii de ataşament . creeativitatea . de conturarea intereselor profesionale şi sociale . În această perioadă adolescentul se confruntă cu o serie de probleme sociale . adolescenţa reflectă atât particularităţile climatului familial si educaţional . Fiind o perioadă dependentă economic şi afectiv . cărora le sunt asociate structuri mentale şi atitudini specifice . deosebite de cele ale adultului. Inteligenţa se diversifică . sensibilitatea . pe sine însuşi şi pe ceilalţi şi de a stabili noi raporturi cu anturajul : distanţarea faţă de părinţi . Adolescenţii constitue un ansamblu social deosebit de bogat în virtualităţi şi de dinamic . care se opune participării afective cu drepturi depline la activităţile sociale . „ Pe plan psihologic . Acesta ar putea fi un timp liberator de împlinire . cât şi transformările complexe ale mediului social . dar ar putea fi şi criza de la mijlocul vieţii(Nicholas. Menţinerea legăturii se traduce prin continuitatea ataşamentului faţă de părinţi . în toată paleta de virtualităţi existente posibilităţile fiecăruia care le vor permite indivizilor să îşi aleagă o cale . să se angajeze în viaţa adultă . schimbările lor în relaţie cu proprii lor părinţi care îmbatrânesc .vadă de propriile vieţi . Se dezvoltă limbajul .1986) . Aceste două procese pot fi observate în cursul relaţiei adolescent-părinţi . Dar este şi aceea de a descoperi mai îndeaproape fiinţele umane . apropiere . adolescenţa este marcată de activarea şi înflorirea instinctului sexual . de amplificare în viaţa afectivă . adolescenţa se caracterizează printr-o serie de măsuri generale şi specifice care condiţionează şi determină procesul de cristalizare a personalităţii tânărului . 9 . În ceea ce priveşte relaţiile cu părinţii . Achiziţionarea autonomiei se manifestă printr-o creştere a conflictelor între părinţi şi adolescenţi .

Constituită din multiple anomalii afective şi deviaţii comportamentale . produce tulburări fiziologice . criza adolescenţei se referă la negarea de către tânăr a identitătii . ci se manifestă în raport cu o serie de condiţii socio-culturale de la individ la individ . dezechilibrate şi situaţii de inadaptare socială . dar este suficient să lucrezi într-un centru psihopedagogic pentru a vedea şi a ţine seama de frecvenţa şi varietatea dificultaţiilor de adaptare . viitorul adult îşi formează o constiinţă normativă şi motivaţională orientată către negarea şi respingerea modelelor adultului şi implicit căutarea şi afirmarea de modele proprii .1.” Variind în funcţie de mediul social şi de condiţiile de viaţă ale adolescentului şi reflectând tensiunile adaptării sale la un nou statut social .agresivitatea .de contradicţia dintre faptul că adolescentul tinde la statutul de adult şi faptul că adultul încearcă să-i menţină în continoare statutul de copil .. adolescentul refuzând să mai fie autonomie . mergând până la delicvenţă . Stenley Hall considera adolescenţa ca „ o perioadă de criză puternică .3 Criza.problema cea mai controversată a adolescenţei Fiind situată între perioada copilăriei şi cea adultă . fixarea activităţii la stadiul infantil . în principal . care prin guvernat şi solicitând propria ruptura cu vârsta copilăriei . „Cuvântul criză care i se aplică de obicei vârstei pubertare nu este totdeauna justificat . nu sunt decât câteva din manifestările posibile ale tulburărilor psycologie de l”adolescence”-pag 49) adolescenţei este cel de dezechilibru . criza adolescenţei apare deseori pe fondul unei instabilităţi a personalităţii şi a identificării negative a adolescentului cu normele şi valorile etice . obsesiile consecutive ale tulburărilor de creştere .(Maurice Debesse-„La . .comportamentul antisocial . adolescenţa oferă un profil psihologic şi comportamental dimensionat . care să-l plaseze in lumea adultului . reacţiile de eşec . puberale”. Sensul cel mai frecvent acordat crizei 10 . O astfel de criză este pe departe de a fi patologică şi nu este comună tuturor adolescenţilor . Pornind de aici unii autori au semnalt aşa zisul fenomen de criză a personalităţii adolescentului sau criză de originalitate a acestuia . visul . fuga . Revoltându-se contra tabuurilor şi interdicţiilor care i s-au impus în perioada copilăriei .

Este vorba de disocierea familială care dă naştere unui adolescent depresiv aflat in continuă căutare de afectare . alimentând criza .) 11 . de singurătate şi de confuzie . Ca atare această criză se referă la ceeea ce îi este specific adolescentului . Conflictele . acela de adult în devenire şi îi este acceptată o mai largă manifestare a independenţei . ea nu apare în orice trecere de la un stadiu la altul . de decalaj în dezvoltarea principalelor laturi ale personalităţii : biologică .Conduita opozantă a adolescentutlui este de cele mai multe ori absurdă şi disproporţionată faţă de coordonatele situaţiei în care se exprimă . În acest context adolescentul respinge nu numai limitele societăţii în care trăieşte .” (Ursula Schiopu-Criza de originalitate la adolescenţi –pagina 12) Acestă criză de originalitate este concepută ca o spargere a admosferei calme . sociologică. conştiinţa de sine . ci are o atitudine negativă de respingere a întregii societăţi . psihologică . cel mai stiinţific rămâne cel de „allometru”de modificare profundă a vitezei şi ritmului evoluţiei diferitelor constituante ale personalităţii . (Adolescenţii-Ion Dumitrescu-pag 47.a familiei şi a dependenţei adolescentului faţă de adulţii din anturajul său. atitudinile . la modul în care evoluează dezvoltarea personalităţii sale. slăbiciunea . de exaltare .Această criză este specifică stadiului adolescenţei .„Dezechilibrului” i s-au atribuit în timp şi spaţiu conţinuturi variate . Dacă ne referim la a doua variantă putem să spunem că nerecunoaşterea de către adulţi a noului statut-rol revendicat de adolescenţi . tendinţele de introspecţie . de înţelegere din partea celor din jur . -specificul luptei adolescenţilor pentru un nou rol şi statut în societatea contemporană dă naştere la numeroase conflicte între adolescenţi şi adulti . generează fenomenul de „marginalitate” care la rândul său crează situaţia de criză . de greşelile educative ale unor părinţi cum sunt hiperprotectivismul . „ Unii autori vorbesc despre transformări profunde . care se produc în spiritul adolescentului . „Criza de originalitate a adolescentului se referă la ansamblul conduitelor adolescentului prin care el caută să armonizeze aspiraţiile . de sentimentul de revoltă . incapacitatea de a iubi . între adulţi şi adolescenţi pot genera familia sub două aspecte. Însă treptat acest caracter se v-a atenua . în special datorită faptului că i se recunoaşte un nou statut în familie . Cauzalitatea socială a crizei adolescenţei exprimată prin nonconformist cunoaşte în hebeologia contemporană două formulări dominante: -societatea tehnicizată de astăzi intensifică agresivitatea adolescenţilor .

ca şi frecvenţa depind de atitudinea adulţilor faţă de adolescent .Această opoziţie o putem sistematiza astfel : ne aflăm în faţa unui fenomen natural al personalităţii adolescentului . conţinutul şi forma de exprimare .Toate aceste puncte de vedere exprimă o poziţie în problema pe care o analizăm . 12 . caracterul lui . sensul cauzalităţii sociale al crizei.

1 Familia .5 Agenţii şi instanţe socializante 13 .Capitolul II Contribuţia familiei în socializarea adolescentului 2.3 Socializarea delimitări conceptuale 2.2 Stiluri educative parentale 2.Definire şi caracteristici 2.4 Procesul învaţării sociale 2.

radicale . Privită ca nucleu social . în cadrul căreia conveţuiau la o laltă trei . Ea a înlocuit familia patriarhală . care este supusă unor schimbări rapide . Rolul cel mai important al familiei constă în educarea şi formarea tinerilor în vederea integrării în viaţa şi activitatea socială . a creşterii copiilor . În ceea ce priveşte structura familiei . se înregistrează reducerea ei la două generaţii . 144) precizează: “cuplul conjugal . Familia reprezintă primul mediu în care copilul învaţă să cunoască şi să se recunoască ca membru al societăţii şi fiind primul contact social pe care îl are cu grupul familial. constitue medii de viaţă cu ponderi diferite de influenţare asupra copilului . familia este prima care influenţează dezvoltarea omului . fiind dealtfel primul în ordinea influenţelor din partea modelelor sociale existente. Schema fundamentală a grupului familial . prin întregul său sistem de acte comportamentale . Dacă vorbim de socializare putem spune că familia nu socializează copilul doar în cadrul său nuclear .Capitolul II Contribuţia familiei în socializarea adolescentului 2. punându-şi amprenta pe întreaga personalitate .1 Familia. iar Nicolae Mitrofan în “Dragostea şi căsătoria” (1984. modul în care acesta se desfăşoară influenţează în mare măsură comportamentul copilulul ajuns la adolescenţă . Familia este o unitatea socială . cartierul . Comportamentul lui nu poate fi înţeles decât totalizând ansamblul acestor influenţe .Definire şi caracteristici Primi în ordinea cronologică care au menirea de a socializa individul sunt părinţii . are o influenţă hotărâtoare asupra copiilor privind formarea concepţiei lor despre viaţă . se formează pe modelul relaţiilor dintre părinţi şi copii . iar instituţia ca atare este familia . În varietatea de influenţe reciproce şi adaptări reciproce din interiorul familiei . p. ci rolul său este orientativ de 14 . parentale . constituie un veritabil model social care . părinţii joacă un rol decisiv . patru generaţii. Complexitatea şi varietatea de situaţii care pot apărea într-o familie şi conduitele specifice pe care aceste situaţii le solicită sunt in genere mai mari decât se crede . Familia socială şi alte câteva microgrupuri sociale(strada . a modului de comportare şi relaţionare în raport cu diferite norme şi valori sociale .” Familia modernă este familia nucleară alcătuită din cuplu şi eventual doi copii . grupul de prieteni) . un sistem deschis .

tact . intuiţie şi stabilitate emotivă constitue prin sine un factor de educaţie complex şi eficient . în măsura în care ei fac acest lucru îşi asumă rolul primar prin care îşi influenţează . îşi educă . comportamentale le transmit subiectului prin acţiuni educative . Parentalitatea este o activitate complexă ce include o serie de comportamente specifice .a-şi concentra atenţia asupra structurilor care pot interfera cu mediul social şi de a facilita desfăşurarea procesului socializării primare . solidare şi în genere satisfăcute . Cu toate că părinţii pot fi diferiţi în felul cum încearcă să-şi controleze sau să-şi socializeze copii . această muncă individuală sau comună influenţând foarte puternic viaţa copiilor . constructul stilurilor parentale este folosit penru a surprinde variaţii în aşteptările părinţilor de a-şi controla şi socializa copii .2 Stiluri educative parentale Cercetările psihologilor au fost interesate începând cu perioada anilor 1920 de modul în care părinţii influenţează dezvoltarea socială şi instrumental-competiţională a copiilor . 2. Majoritatea cercetărilor care au încercat să descrie acest concept au pornit de la definiţia dată de Diana Baumerind (Curs psihologia cuplului şi a familiei 2008) . Toate aceste aspecte subliniază câteva dintre direcţiile principale pe care experienţa părinţilor . Baumerind dezvoltă noţiunea de parentalialitate normală în jurul conceptului de control . sau îşi controlează copiii . Două puncte sunt criticabile în înţelegera acestei definiţii . cât şi la individualizarea si socializarea copilului . În al doilea rând . El ajută la descoperirea comportamentelor sociale şi fundamentale . învăţare care are drept rezultate şi valori ce odată instituite rămân valabile o viaţă întreagă . ”Acest proces constă în interacţiunea cu cei de acasă în învăţarea din exemplul celor apropiaţi . atitudinile morale . neglijente . Primul stil parental înseamnă să descrii variaţii normale ale paternalităţii . ”(Valerică Mihăilă-„Identitate şi adolescenţă”pag 58) Un cuplu de părinţi compus din personalităţi suficient integrate şi echilibrate . 15 . mai ales a pierderii controlului . acest fapt putând fiind observat doar în casele abuzive . mentalitatea . Grupul familial joacă un rol deosebit de important şi în dobândirea coerenţei personale . În concepţia acestei autoare . Cu alte cuvinte tipologia stilurilor parentale propusă de Baumerind nu ar fi trebuit să includă părinţii devianţi . persoane având un anumit grad de inteligenţă .

dar lipsa îndrumării parentale diminuează capacitatea de cooperare a copiilor în situaţii sociale. 2. Părinţii îşi controlează copii . datorită lipsei de valori şi regulilor necesare vieţii familiale . Pentru că îşi exprimă afecţiunea faţă de copii . Aceşti părinţi sunt foarte puţin deschişi informaţiilor venite dinspre copiii .Stilul autoritar (autoritar-subiectiv). rareori o exprimă verbal sau comportamental . Potrivit acestor părinţi . emoţional . pe care le manipulează . Ei sunt creatorii regulilor .Stilul neglijent combină controlul scăzut cu lipsa afectivităţii.Stilul permisiv-combină controlul scăzut cu afectivitatea ridicată. neglijarea emoţională . în funcţie de două componente : gradul controlului şi manifestările afective ale părinţilor în relaţiile cu copiii . 4. Graniţa dintre părinţi şi copii este foarte permeabilă . Consecinţele negative pot fi abuzul fizic . nu sunt agenţi activi de formare .combină controlul puternic adesea autoritar şi arbitrar . aceştia pot avea încredere în sine şi o stimă de sine ridicată. cu nivelul scăzut al activităţii . ambele utilizate într-o manieră intruzivă . ostilitatea crescută . care fug de responsabilităţile parentale . 1. împedicarea competenţei sociale .Stilul supraprotector –combină controlul ridicat cu nivelul afectivităţii . Subsistemul parental este 16 crescut al . principala calitate a unui copil este ascultarea . pot avea dificultăţi în subordonarea intereselor celor colective . Dezavantajele acestui stil parental pot fi : slaba specializare a copilului . norme . Deşi pot simţi afecţiune . 3. sunt cei care disciplinează şi planifică . Graniţele dintre sistemul parental şi cel al copiilor sunt rigide datorită refuzului de a se implica în activitatea parentală . stima de sine scăzută . capacitatea scăzută de conformare la reguli .Este cazul părinţilor centraţi pe propriile interese personale sau profesionale . Părinţii nu constitue o sursă educativă importantă pentru copii . obedienţa . Copiii pot fi autonomi şi creativi . iar afectiv se implică în trăirile lor emoţionale .Baumerind identifică cinci stiluri de îndrumare parentală . activităţile în care aceştia se implică . nivelul scăzut al stimei de sine .

autoagresivitate sau prin tulburări nevrotice . în grupurile de prieteni. . Nu întâmplător acest stil educaţional este cel mai adecvat . Dezavantajele pot fi : dependenţa exagerată a copilului . diferenţele moderate fiind utile în negocierea unui stil parental unitar .modelul parental rejectiv : caracterizat prin ignorarea nevoilor copilului. Orice restricţie este explicată copilului. Acest lucru îngăduie dezvoltarea independenţei şi a autonomiei . furie din partea părintelui . 17 pasivă . în mare măsură.. obiectiv .combină controlul ridicat cu afectivitatea crescută . de alimentaţie şi lipsa independenţei la . Diferenţele dintre stilurile de îndrumare parentală are celor doi părinţi sunt frecvente . această pregătire este opera mamei. Stilul sau modelul parental se referă la acţiunile şi atitudinile figurilor parentale faţă de copil .modelul parental abuziv : caracterizat în sensul pedepselor aplicate nemotivat şi exagerat .modelul parental privativ : caracterizat prin privare de daruri.foarte puternic ei încercând să menţină graniţe variabile şi semipermeabile . lipsită de excese emoţionale . El ar putea fi considerat . din perspectiva relaţiei părinte-copil : . Carlor Perris afirma că pregătirea pentru viaţă începe imediat după naştere şi. . duritate .modelul parental umilitor : caracterizat prin pedepse sau comentarii de faţă cu alţii. armată etc).modelul parental punitiv : caracterizat prin severitate. lucruri necesare . alimente . . Cu toate că în aparenţă stilul democratic are numai avantaje. ambele utilizate într-un mod raţional şi echilibrat . armonioasă. apropiere . agresivitate vârsta adultă . Adeseori tind să-şi sufoce copiii cu propria iubire .Afectivitatea este cea care creează o relaţie caldă ..controlul este ferm .discută ordinele”..impertinent” pentru că . . .consolare. care se pot manifesta negativ prin depresie .Stilul autoritar democratic. prin care să obţină ascultarea din partea copilului .bleg” pentru că nu va executa foarte promt sarcinile solicitate . Autorul descrie paisprezece modele parentale. 5. Perris acordă figurii materne un rol principal în socializarea copilului. interiorizarea problemelor . totuşi e bine să menţionăm faptul că un copil crescut în acest mod se va adapta cu greu stilului autoritar (pe care îl poate întâlni la şcoală. dimpotrivă . sau .

-părinţi agresivi . Se porneşte de la ideea că un copil nu are numai datorii . căldură în gesturi . . -părinţi hiperprotectori .. surorilor . carieră . -părinţi severi . ci şi drepturi . În ceea ce priveşte cele cinci stiluri parentale . sprijinire . Metoda considerată optimă implică responsabilităţi din partea partenerilor . În cartea lui C. ele pot fi descrise astfel : 1. cuvinte . .modelul parental generator de culpabilitate : caracterizat prin sugerarea culpabilităţii prin gesturi . apar cinci variante de atitudini : -părinţi normali . . 18 .Ciofu „Interacţiunea părinte-copil” . îmbrăţişări .modelul parental orientând performanţa : caracterizat prin note bune . .modelul parental favorizând subiectul : favorizarea copilului în faţa fraţiilor . premierea copilului . . -părinţi indulgenţi .modelul parental supraprotectiv : caracterizat prin griji sau neâncredere din partea părinţilor . mimică şi cuvinte . stilurile parentale apar definite ca moduri de disciplinaritate a copiilor de către părinţi .modelul parental tolerant : caracterizat prin respectarea opiniilor contrare ale copiilor . .amestec în deciziile şi autonomia copilului .Părinţii normali Au un stil optim de acţiune cu copilul . combină autoritatea şi fermitatea cu recunoaşterea drepturilor . Astfel . violenţă sau negativism din partea copilului .modelul parental favorizând pe ceilalţi : favorizarea unui alt frate sau soră .modelul parental stimulativ : caracterizat prin încurajare .modelul parental supraimplicat : caracterizat prin . capitolul „Tipuri de dominare parentală”. Aceşti părinţi răspund pozitiv şi îndeplinesc cererile rezonabile ale copiilor . . orientare profesională . . autostimă şi nu naşte niciodată agresivitate .modelul parental afectuos : caracterizat prin tandreţe .

Acest contact constă în prelungirea nedorită a îngrijirilor şi serviciilor care sunt prestate de către mamă . copilul hiperprotejat s-a născut după o lungă perioadă de sterilitate . Copilul unic are risc major de a deveni hiperprotejat . limitându-le mult autonomia socială prin extensia supracontrolului matern . -Factori legaţi de căsătoria părinţilor . mama hiperprotectoare este de obicei . -Factori legaţi de mamă .Factorii legaţi de copil De obicei .Factorii legaţi de mamă De cele mai multe ori mamele copiilor supraprotejaţi nu sunt angajate în vreo activitate cu utilitate socială . Astfel . boala gravă a nou-născutului generează anxietatea părinţilor . conducând la sindromul de copil vulnerabil . mai în vârstă de 30 de ani şi are un singur copil . pe când hiperprotecţia maternă generează în principal lipsa de autonomie . 1. deşi copilul ar fi trebuit de mult să îşi dezvolte un anumit grad de independenţă . -Tulburări emoţionale ale părinţilor .Părinţii hiperprotectori Superprotecţia parentală apare în cazurile în care există încă un contact excesiv între mamă şi copil .2. la vârsta la care ar fi trebuit să apară elemente de autoângrijire .autonomie socială . iar mamele îşi arogă atitudini hiperprotectoare de infantilizare . Această hiperdependenţă de mamă a copilului hiperprotejat va fi distinsă de ataşamentul selectiv . Mamele copiilor anxioşi sunt mai restrictive şi mai severe . patologie neonală care a necesitat intervenţie terapeutică. Ataşamentul selectiv exprimă securitate emoţională . Adeseori ele sunt lipsite de căldura sufletească şi 19 . Mamele acestor copii sunt restrictive şi limitează mult tendinţele copilului de a căpăta autonomie . 2. Se disting cinci categorii de factori care conduc la hiperprotecţie familială : -Factori legaţi de copil . Copilul superprotejat este anxios . -Răspuns la sentimentele de ostilitate ale mamei . Altă categorie de factori are în vedere evenimentele nedorite în legătură cu naşterea copilului şi anume sarcină complicată . naştere prematură .

Relaţiile dintre aceştia sunt simbolice .Parinţii indulgenţi Aceştia se află în antiteză cu părinţii hiperprotectori . situaţie ce survine în familiile disarmonice în cazul unui ataşament inadecvat părinţi-copii .afecţiunea soţului . Crizele de mânie sunt tulburări de comportament apărute ca urmare a conflictului dintre personalitatea copilului . 5. Acestă atitudine parentală favorizează dezvoltarea agresivităţii şi negativismului la copil . 3. pentru că ei nu reuşesc să impună un anumit control în activitatea copilului .ele nerealizând răul pe care îl produc copilului . Controlul parental lipsit de autoritate exacerbează la copil tendinţele de agresivitate cu cele două tipuri de manifestare majoră : crizele de mânie şi negativismul . Intenţiile acestor mame sunt totdeauna bune .Tulburări emoţionale ale părinţilor Bolile psihiatrice ale părinţilor pot genera hiperprotacţia copilului . chiar atunci când nu există acest tip de manifestări . care nu corespunde expectanţelor sale . Părinţii îl consideră hiperdependent . hiperprotecţia . 20 . ei acceptă şi se supun fără discernământ cererilor lor .Factori legaţi de căsătoria părinţilor Familia copilului superprotejat suferă lipsă de comunicare între parteneri . 3.Răspuns la sentimentele de ostilitate ale mamei Această situaţie paradoxală se naşte atunci când mama nutreşte sentimente de respingere şi insadisfacţie faţă de copil . 4. Mama nu poate accepta existenţa acestor sentimente pe care le consideră monstruoase şi le deghizează într-o atitudine pe care o consideră acceptată social şi anume . iar lipsa sadisfacţiilor vieţii conjugale este compensată de mamă prin creşterea excesivă a relaţiilor cu copilul . în plină afirmare şi atitudinea permisivă a părinţilor . limitându-i acţiunile independente .

Relaţia părinte-copil nu are caracterul unui dialog .pag 132) . supărare . Se defineşte drept copil maltratat orice copil care a suferit agresiuni fizice repetate din partea părinţilor .Părinţii severi sau foarte autoritari Aplică un tipar de eliminare complet diferit de cel indulgent . autostimei şi a conştiinţei de sine a copilului. Tatăl hotărăşte ce e de făcut şi nu urmăreşte introducerea autodisciplinei . ceea ce poate şi ceea ce îl interesează pe copil . autorul Dr. -atitudine rece-indulgentă . „Copilul victimă a agresivităţii este copilul special diferit de ceilalţi din jur .Ranschburg Jeno prezintă patru tipuri de atitudini parentale : -atitudine caldă-indulgentă . retardat mintal . 21 .Negativismul se înscrie în acelaşi tip de manifestări . -atitudine caldă –autoritară . la rândul lor consecinţa unor interacţiuni inadecvate părinţicopii”(C. uneori chiar absurde . agresivitate”. producând tensiuni şi conflicte inutile părinţi –copii . purtătorul unor malformaţii .Părinţii agresivi Sunt mult mai puţini la număr . rezistenţă faţă de orice fel de ofertă . se exprimă printr-o atitudine nejustificată de refuz . 4. ci din contră .Ciofu-„Interacţiunea părinşi copii”. nu ţin cont în nici un fel de responsabilitatea şi sentimentele specifice parentalităţii şi îşi transformă proprii copii în victime ale agresivităţii .Aceste măsuri de severitate evidentă nu aduc nici un fel de avantaje în ceea ce priveşte educarea copilului . aceste măsuri coercitive duc la creşterea agresivităţii şi ostilităţii copilului . -atitudine rece-autoritară . Copilul maltratat este victima agresivităţii nebănuite şi disimulate a familiei . 5. În lucrarea „Frică . ei nu lasă iniţiativa copilului şi îl obligă să se supună fără comentarii unor măsuri educaţionale aspre . deficienţe motorii . tulburări de comportament . Această categorie de părinţi are tendinţa să comande copilului acţiuni care sunt uneori în contrast cu ceea ce ştie .

atunci .Atitudinea caldă-indulgentă Cercetările au demonstrat că un copil crescut într-un mediu educativ caracterizat prin atitudine caldă-indulgentă . cât şi pentru societate . 3. dar aceasta este o agresivitate antisocială . este activ . Personalitatea copilului se poate forma diferit în funcţie de gradul de 22 . se orientează pozitiv faţă de lume . pedepse fizice .se joacă cu păpuşi care reprezintă adulţii . Într-un experiment realizat de Lewin .Atitudine caldă-autoritară În această formă de atitudine este inclus tipul de părinte hiperafectuos . doar dacă se acceptă . La antipatia părintelui . aplică periodic copilului . că jocul cu roluri constitue expresia tendinţei de identificare cu adultul . datorită antipatiei sale faţă de copil .copilul răspunde tot prin antipatie şi agresivitate . ea confirmă că atitudinea parentală caldă-indulgentă asigură cea mai puternică tendinţă de identificare de modele cu adulţii . are spiritul flexibil . hiperprotector . ambiţios şi prietenos . conduita centrată pe copil nu se identifică cu atitudinea afectogenă şi de asemenea nici indulgenţa nu înseamnă că totul i se permite copilului . Părintele . cu originea în conflictele interioare . Acest aspect este foarte important .Atitudine rece-indulgentă Această formă de atitudine parentală favorizează dezvoltarea agresivităţii infantile . creativ . Acest tip de atitudine poate dezvolta o agresivitate prosocială .adică acceptă în jocurile lor roluri de adult mai frecvent decât cei care sunt subiecţii altor tipuri de atitudini educative . 2. afecţiunea . Într-un astfel de mediu sunt restricţii şi dacă copilul le încalcă atunci se acordă şi mustrări .este iubit şi nu a simţit dragostea părintească ca o povară . Acest copil nu s-a îndoit . Părintele care adoptă această atitudine .1. utilă atât pentru individ . mai ales cînd vrea să se justifice în faţa altora . refuză încercările de apropiere ale copilului şi nu se interesează de copil . s-a constatat că acei copii care sunt crescuţi într-un mediu cald-indulgent . dezaprobări . a căror apariţii în comportament nu este deloc inhibată de către atitudinea indiferent indulgentă a părintelui . educativă . Deci .

adică . copilul reacţionează prin tendinţă agresivă . ele produc mai puţine simptome anxioase sub influenţa ei . aspectul autoritar al atitudinii este echivalent cu faptul că atitudinea rece . Oricum în ciuda unei lungi şi solide tradiţii de cercetare în cea ce priveşte stilurile parentale . În cazul în care părintele interzice doar agresivitatea infantilă . De obicei . copilul are posibilitatea să-se orienteze în afară de agresivitate . Aceşti copii sunt mai puţin creativi decât cei ai părinţilor calzi-indulgenţi şi gândirea . Fetele suportă mai uşor atitudinea parentală de acest tip . agresivitatea deschisă este interzisă . 23 . dar el nu are nici o posibilitate de a se deasfăşura . este ascunsă . 4 . în clasă chiar şi în absenţa prefesorului se comportă exemplar . fiecare părinte este mai mult sau mai puţin diferit în ceea ce priveşte implicarea sa .consecvenţă a atitudinii autoritare a părintelui . Băieţii şi fetele reacţionează diferit la atitudinea caldă-autoritară . părintele accentuează mereu că îşi iubeşte copilul . În timp ce părintele restrânge viaţa copiluli între limite puţin suportabile şi îi reprimă orice mişcare spre libertate . Stilurile parentale reprezintă un indicator foarte puternic al funcţionalităţii parentale pantru că prezice bunăstarea copiilor din aspectul larg al mediului şi comunităţii în care trăiesc . în timp apărând tulburări interne care în demersul anilor îşi pun amprenta din ce în ce mai intens asupra personalităţii copilului . Există situaţii în care restricţiile sunt foarte rigide şi pot apărea la copil simptome anxioase . începe să i se intensifice din ce în ce mai mult conştiinţa culpabilităţii şi îşi întoarce agresivitatea împotriva propriei sale persoane . o serie de probleme rămân încă neânţelese . Contradicţia este de neânţeles pentru copil . Pentru că stilurile parentale reprezintă mai mult o tipologie decât o combinaţie liniară între responsabilităţi şi cerinţe . De cele mai multe ori .Atitudine rece-autoritară Faţă de sentimentele părintelui . nu şi agresivitatea copilului faţă de colegi . comportamentul lor social prezintă un caracter foarte conformist . datorită ingratitudinii sale . iar copilul îşi orientează spre interior sentimente ostile formate faţă de părinte şi se dezvoltă în direcţia anxietăţii . Maccoby preciza că un astfel de copil . antipizantă a părintelui .

de exemplu cu fraţi şi bunici . Majoritatea părinţilor cu mai mulţi copii sunt capabili să identifice diferenţele dintre copii lor . valori şi atitudini comportamentale. Faţă de educaţie . Ceea ce are efect asupra unui copil nu este obligatoriu să aibă efect asupra celuilalt . 24 . massmedia)transmite bagajul cultural existent noilor generaţii . Dar din ce în ce mai mult rezultatele cercetării indică importanţa raporturilor copiilor cu alte persoane în afară de părinţi . „Socializarea este conceptul folosit la descrierea şi exlicarea modului în care copiii dobândesc un comportament necesar adecvării lor la cultura şi societatea din care fac parte . în primul rând pentru că se înglobează şi învăţarea de către un membru al unui grup sau al unei culturi de conţinuturi axiologice şi comportamentale pe care respectivul grup sau respectiva cultură nu ar dori să le transmită . În al doilea rând în socializare însuşirea de cunoştinţe şi valori se poate realiza chiar fără ca cei de la care învaţă să ştie că ei sunt surse de educaţie . chiar şi cea informală . Delimitări conceptuale. norme . valori . precizându-le un anumit comportament considerat normal în cultura respectivă . norme de bază .Este procesul prin care o persoană dobâdeşte reguli de conduită sistemul de credinţe şi atitudini ale unei societăţi sau grup social . acumulează deprinderi .3 Socializarea . Societatea într-o serie de mecanisme şi agenţii sociale (familia . cunoştinţe .2. Conceptul de educaţie se apropie cel mai mult de socializare . la însuşirea unor deprinderi . Socializarea se referă cu precădere la copilărie şi adolecsenţă . socializarea este un concept mai cuprinzător . ”(Ann Birch 2000) În copilărie procesul de socializare este influenţat în cea mai mare parte de părinţi care acţionează ca modele pentru o conduită acceptabilă . astfel încât să poată funcţiona în cadrul acestuia . nesocializată . aşadar de componenta bidirecţională a procesului de socializare . dar cu deosebire în societăţile complexe şi dinamice . Socializarea nu este unidirecţională . traiectoria de viaţă a individului înseamnă schimbarea de statusuri şi roluri . Se poate vorbi . Socializarea reprezintă procesul prin care individul în interacţiune cu semenii săi . ceea ce este impus copiilor de către alte persoane . Socializarea este şi procesul determinat în formarea identităţii de sine . şcoala .Ei asigură suportul afectiv şi decid care dintre aceste comportamente vor fi interzise şi care vor fi permise .

bunica . 25 .Socializare secundară . dintre care părinţii ocupă locul central . intermediază realitatea pe care copilul o va interioriza .” 2. atitudini şi comportamente generale . Traseul inserţiei individului în viaţa socială planetară nu este unul linear şi uniform . se cristalizează versiunea subiectivă a realizării socio-umane obiective . este trecerea de la reacţiile faţă de roluri şi atitudinile unor persoane semnificative concrete la unul pe care îl numeşte „altul generalizat . Agenţii sociali care mediatizează această interiorizare sunt în primul rând indivizi apropiaţi şi relevanţi pentru copil . de aceea socializarea se întinde pe tot parcursul vieţii . copilul ajunge la transgresarea situaţiilor şi persoanelor specifice . modificând-o în raport cu propria lor poziţie în spaţiul social şi cu propria lor experienţă de viaţă . sora . Întrucât copilul se naşte într-o structură socială dată . Socializarea este deci umanizare . persoane care au intrat în literatura de specialitate sub numele de persoane semnificative sau altul semnificativ . atunci acesta se murdăreşte în timpul mesei şi dacă acestă atitudine va fi manifestată şi de alte persoane semnificative : tata . a unei culturi . normelor şi valorilor promovate de diferite instituţii specializate . însuşidu-şi o limbă . De exemplu dacă mama arată întotdeauna o atitudine negativă faţă de copil .Socializarea secundară este legată de diviziunea socială a muncii şi de distribuirea socială a cunoştinţelor . devine viaţa socială . devine membru afectiv al ei .deci nevoia de restructurare a cunoştinţelor şi conduitelor . persoanele semnificative . 1. Aceşti alţi semnificativi cu care copilul se şi identifică. formale sau informale . ci ea devine o fiinţă umană în general . valori şi norme specifice . In acest proces se interiorizează lumea socială . Pasul decisiv urmează când el îşi dă seama .Socializarea primară are loc în copilărie şi prin ea individul . Ea presupune interiorizarea cerinţelor . Aborarea clasică din ştiinţele socio-umane distinge două mari faze : 1.Socializare primară . că toată lumea din mediul său este împotriva practicii vizate . Treptat prin socializarea primară . născut doar cu potenţialităţi pentru viaţa socială . Prin socializare nu numai că o fiinţă biologică devine o fiinţă socială . îi sunt oarecum impuse spre definire . generalitatea normei se va extinde în subiectivitatea copilului . informaţiilor . 2. obiceiuri . învaţă roluri .

Intrarea în socializarea secundară poate coincide cu tranzacţia de la copilărie la pubertate şi adolescenţă .Socializarea secundară înseamnă şi trecerea de la lumea copilăriei la o lume mai eterogenă . La copil pare să existe o tendinţă de sociabilitate puternică şi foarte bine conturată . cum ar fi licăririle de lumină sau zgomotele deşi reacţionrază la acestea . Deoarece fiinţele umane . prin procesul de imitare şi identificare . Atunci când analizăm fenomenul de durată al dezvoltării copilului . adoptând roluri sociale şi 26 . nu-şi trăiesc viaţa complet izolate . în comparaţie cu multe alte specii de animale . Deşi acest proces poate implica expectanţele diferite de la o specie la alta .copilul are o tendinţă mult mai puternică de a reacţiona la oameni decât la alţi stimuli din mediul său . Imitarea De la început . Aici funcţionează persoane semnificative . în vederea menţinerii identităţii proprii . dar ele sunt mai fluctuante . prin educaţia directă . acest lucru este de aşteptat . 2. după cum ştie orice părinte . Mulţi teoreticieni ai învăţării sociale consideră că procesul de imitare şi identificare este cel mai important dintre cele trei . se pare că natura foarte sociabilă a copiilor presupune o disponibilitate foarte mare de a învăţa şi de a răspunde la influenţele sociale. sunt foarte sociabile şi în mod normal . De asemenea copii mici se joacă de multe ori . implicând pedepse şi recompense şi prin transmiterea expectanţelor sociale . Ceia ce ne interesează aici sunt căile prin care se dezvoltă la copii tendinţa de sociabilitate . în sensul că poate renunţa la unele în favoarea altora . putem observa că acesta presupune un proces de socializare . se detecteză adesea când sunt lăsaţi să facă unele lucruri pentru oamenii mari .4 Procesul învăţării sociale După cum au arătat mulţi cercetători . În principiu există trei modalităţi principale de încurajare a socializării la copil . în care copilul învaţă să se conformeze normelor societăţii şi să reacţioneze adecvat . iar individul are un oarecare control asupra lor . copilul observă şi imită persoanele din jurul său : puştii care încep să meargă . în special Schaffer .

cum ar fi învăţarea rolului despre sex .Ei susţin că în jurul copilului trebuie să existe oameni pe care acesta să-i poate copia . Datorită acestui lucru . învăţarea se interiorizează rapid . în mare măsură . ca să-şi poată forma o idee despre felul în care o fiinţă umană reală se comportă într-un anumit rol social . Efectele întăririlor Unii autori consideră că au investigat felul în care întăririle pozitive . Littman şi Bricher au efectuat un studiu bazat pe o observaţie de zece săptămâni a copiilor de grădiniţă şi au constatat că evenimentele care urmează unei fapte agresive sunt decisive în repetarea 27 . teoreticienii învăţării sociale consideră că prezenţa modelelor de rol este foarte importantă în dezvoltare. Identificarea Există şi un proces în două etape .imitând adulţii pe care i-ai văzut în aceste roluri . cum ar fi lauda sau încurajarea . în care copilul este pregătit pentru a învăţa prin copierea acţiunilor altor persoane . Patterson . un copil va învăţa un stil mai general de comportament asumânduşi un rol complet sau modelându-se după o altă persoană. copilul este capabil să înveţe mult mai mult decât ar putea să prindă prin învăţarea directă . învăţarea rolului social . Imitarea este descrisă drept o scurtătură de învăţare. Toate aceste roluri fac parte din procesul prin care copilul învaţă o serie de comportamente pe care le poate utiliza mai târziu . Prin imitare . Astfel de model de rol îi oferă copilului un „fir roşu” care îl va ghida către un comportament adecvat de viaţă . Deseori . foarte rapide şi foarte eficiente .Unii teoreticieni consideră uşurinţa copiluliui de a învăţa prin imitare un tip generalizat de montaj de învăţare .Aceasta presupune copierea unei anumite acţiuni sau a unui set de acţiuni şi permite copilului să dobândească o serie de deprinderi fizice . care este implicat în învăţarea bazată pe observaţie . Identificarea apare într-o perioadă mult mai mare de timp decît imitatea şi se crede că .Deşi acest lucru poate să înceapă cu procesul de imitare . astfel încât copilul ajunge să se identifice cu persoana sau rolul respectiv . are loc prin procesul de identificare . pot influenţa învăţarea prin imitare .

atunci este mai puţin probabil să se repete . prin aceea că nu au copiat la un examen atunci când au avut ocazia . În societatea occidentală . Imitarea şi identificarea pot fi mecanisme de învăţare pentru copii . Membrii unuia dintre triburile din Noua Guinee . În acelaşi timp copiilor nu li permite să fie o pacoste pentru alte persoane . aveau convingerea că maturinzându-se . tipul de pedepse pe care le utilizează părinţii pare să se coreleze foarte bine cu dezvoltarea unui simţ puternic al conştiinţei la copil . Comportamentul necorespunzător este foarte rar pedepsit direct . poate că din cauză că nu au fost pedepsiţi serios în copilărie . Mead a constatat că adulţii samoani erau stabili . prietenoşi şi foarte echilibraţi . samoanii . există lucruri care sunt dobândite prin intermediul reacţiilor directe din partea adulţilor şi deseori . deoarece comportamentul neadecvat a produs copilului consecinţe cam neplăcute . copiii dobândesc în mod natural un comportament sociabil conform expectanţelor . Un studiu efectuat de către Mackinnon . Cu toate că nu pare prea convingător . devreme ce presupune că la maturitate . Dacă purtarea agresivă este ignorată sau pedepsită printr-o replică la fel de agresivă a unui alt copil.Deşi copii învaţă foarte mult prin identificare şi imitare . suferiseră pedepse psihologice de la părinţii lor în copilărie şi cei care au trişat deşi nu 28 . Dacă acţiunile agresive au consecinţe satisfăcătoare pentru agresori . precum efectele diverselor tipuri de pedepse asupra copilului. dacă plâng sau se obrăznicesc . Pedeapsa Deşi fiecare societate modelează comportamentul copiilor săi prin recompense şi laude sau prin amuzamentul şi atenţia adulţilor pe care copii par să le considere recompense . Alte tipuri de studii au investigat aspecte diferite de învăţare socială . În unele societăţi pedeapsa poate fi foarte mică . ca urmare . oamenii scapă de el . sunt înlăturaţi din compania celor în vârstă . în 1938 a arătat că studenţii care s-au dovedit a avea o conştiinţă puternică .comportamentului agresiv . aceasta este o pedeapsă uşoară . precum izbucnirea în plâns a celuilalt copil sau lăudarea agresorului de către prieteni se vor repeta cu o probabilitate mai mare. există o altă latură a educaţiei pe care fiecare societate o utilizează : pedepsirea purtării rele sau inadecvate social . aceasta este o modalitate importantă de pregătire a copiilor pentru a se comporta conform exigenţelor societăţii .

aveau probabil conştiinţa puternică suferiseră pedepse fizice .Această diferenţă pare destul de importantă şi necesită mici explicaţii . Când vorbim despre pedepse fizice , nu sugerăm doar lovirea copiilor . Studiul lui Mackinnon a inclus ca pedepse fizice şi interdicţia de a ieşi din casă , suprimarea banilor de buzunar . Important este să existe o amendă prin care copilul să o plătească . În pedepsirea biologică nu este necesar nici un fel de amendă , dar copilului îi este reproşată rănirea pe care a produs-o părintelui , sau altor persoane ori este făcut să se simptă vinovat sau responsabil de acţiunile sale . Reacţiile sociale constitue aspectul important al acestul tip de pedeapsă . Copilul simpte , că acţiunea sa i-a dezamăgit pe părinţi , că a cauzat inutil suferinţa alcuiva , dar în afară de a-şi cere scuze nu poate face nimic în compensaţie . Hill susţine că motivele pentru care pedepsele psihologice par să fie atât de eficiente în producerea unei conştiinţe puternice la copii , au la bază actul de a-şi cere scuze . Treptat acesta se interiorizează astfel încât în loc să spună doar îmi pare rău copilul ajunge să îi pară rău cu adevărat şi mai târziu să se simptă vinovat şi responsabil . Copilul dacă este pedepsit fizic poate vedea lucrurile mult mai superficial , ca pe o amendă pe care trebuie să o plătească pentru un comportament inadecvat , dar nimic mai mult , deci singurul efect al pedepsei fizice ar fi teama de a fi descoperit şi nu neapărat dezvoltatea unei conştiinţe puternice . Unii psihologici consideră pedeapsa drept o cale foarte ineficientă în socializarea copiilor.B.F.Skinner susţinea cu putere că utilizarea întăririlor pozitive şi negative este mult mai eficientă în educarea copiilor decât folosirea pedepsei.Aşa cum arăta Skinner pedepsirea unui copil pentru că a făcut un lucru rău poate să –l oprească de la a face acelaşi lucru,dar nu-l opreşte să facă alceva,la fel de rău , chiar mai rău.Recompensarea unui copil pentru un comportament corect determină reluarea comportamentului dorit cu o probabilitate mai mare,în acest fel copilul nu face nimic rău. Importanţa explicaţiei Pentru copii importanţa explicaţiilor , pentu a li se clarifica expectanţele în

adulţilor şi motivele regulilor , este un espect al socializării care poate diferi de la un grup social la altul.Într-un studiu longitudinal al paternurilor educaţionale , efectuat Nottingham , de Newson s-a constatat că părinţii din clasa muncitoare aveau tendinţa de a da copiilor lor comenzi şi ordine mai directe fără explicaţii,în timp ce părinţii din clasa 29

mijlocie explicau în general copiilor ,lor motivele care stau la baza regulilor normelor . Aceste explicaţii par să încurajeze copilul,să se comporte sociabil .

şi a

În multe societăţi netehnologizate,copilului îi sunt explicate motivele unor anumite obiceiuri şi reguli , astfel încât , la maturitate să fie conştient numai de felul comportamentului adecvat , ci şi de motivaţiile lui . Deci este importantă şi latura cognitivă a educaţiei .Un alt factor foarte important în dezvoltarea copilului este felul în care înţelege ceea ce se întâmplă în jur comportamentelor observate . şi raţiunea pe care o dă regulilor şi

2.5 Agenţii şi medii socializante
Mediul social care îl formează pe individ nu este amorf,iar elementele sale nu sunt echiponderale în procesul socializării.Alături de opinia publică mai există şi alte instanţe cum ar fi :biserica,armata,cu o influenţă notabilă în socializare.Dintre toate,patru instanţe cele mai importante sunt considerate : -Familia ; -Şcoala ; -Mass-media ; -Grupul de similaritate ; 1.Familia Familia este o unitate socială , un sistem deschis , care este supusă schimbări rapide parentale , cu viaţa socială . Familia nu socializează copilul doar în cadrul său nuclear,rolul său fiind mai mult orientativ , de a-şi concentra atenţia asupra structurilor care pot intefera direct cu mediul social şi de a le adapta structurii maleabile sau stabile identităţii copilului . Familia răspunde de aceleaşi sarcini pe care orice instituţie socială o urmăreşte atunci când este vorba despre procesul de socializare : de a facilita copilului achiziţia normelor ; valorilor şi de prinderilor necesare dezvoltării sociale . Familia facilitează desfăşurarea procesului socializării primare , proces ce constă în interacţiuna cu familia , în învăţarea de la cei apropiaţi , învăţare care are drept rezultat norme şi valori care odată instituite rămân valabile întreaga viaţă . unor

30

Analiza procesului de construcţie a identităţii porneşte de la premisa negocierii relaţiei părinte-adolescent . Adolescenţii se confruntă cu distincţia dintre fructificarea experienţei părinţilor lor şi modul de a privi realitatea socială . Apariţia acestei disfuncţii socializare primară . Familia în procesul socializării primare , contribuie la procesul de primă achiziţie a identităţii sociale de către copil . Acest proces reprezintă poarta de lansare către statutul de mai târziu de membru al societăţii . Deşi familia încearcă să-şi manifeste autoritatea , adolescentul se poate confrunta cu : -aversiunea faţă de părinţi şi orientarea către grupul de prieteni ; -o atitudine critică faţă de instituţiile frecventate de către adulţi şi faţă de reprezentanţii acestora ; -o reviziune în plan comportamental şi atitudinal a ceea ce adolescenţii numesc „rezistenţă în lumea adultă”. Acest concept a fost denumit de sociopsihologul Taifel , centrismul adolescentului , concept esenţial în procesul construcţiei identităţii sociale . Adolescenţii care posedă un indice ridicat de centrism au tendinţa de a se comporta în mod favorabil cu adulţii , iar grupul de prieteni cărora aparţin constitue pentru ei o bază puternică pentru constituirea unei identităţi sociale pozitive . Constituirea unei identităţi sociale pozitive constă în dorinţa de a avea privilegii adulte începând cu vârsta de 15-17 ani , adică propriul program de venit şi de plecat de acasă , controlul propriilor resurse financiare , propriile norme în relaţiile de prietenie cu sexul opus şi chiar dorinţa de a locui independent . Dorinţa de a avea aceste privilegii nu înseamnă că adolescenţii aspiră la statutl de adult , ci prin intermediul procesului de imitaţie , ei încearcă să-şi copie aceste privilegii în bagajul lor social , neavând răbdare să aştepte momentul social favorabil atingerii formale a acestui stadiu . Pe de altă parte în dorinţa lor de a se distanţa de părinţi şi de a deveni independenţi , adolescenţii , neavând suportul social necesar compensării acestei distanţări , cad în extrema negativă . În aceste condiţii , familia nu constitue pentru ei o soluţie alternativă , deoarece tendinţa multora dintre adolescenţi este de a respinge autoritatea parentală . În concluzie ,”singura zonă în care adolescentul acceptă autoritatea părintelui este cea a instituţiei şcolare...”zona” în care adolescentul poate să-şi făureacă propria identitate este cea exercitată în planul valorilor instituite în cadrul grupului de prieteni , 31 nu face imposibilă manifestarea unui nou fond de maturitate atât de necesar adolescentului în procesul de

copii se lovesc pentru prima dată de impersonalitatea lumii . Şcolile suplinesc sau concureză familia în transmiterea componentelor şi structurii sociale .Grupul de simiaritate Grupul de similaritate este extrem de important atunci când se vorbeşte despre socializare . ceea ce stimulează schimbarea şi dinamica în cadrul grupului . numite de către sociologi . 32 . Şcoala Când intră în şcoală . 3. -Procesul de afirmare socială-are loc atunci când adolescentul este răsplătit pentru modul în care sunt adoptate aceste norme de comportament . în special a adolescenţilor şi desemnează persoanele care au acelaşi statut . tendinţă caracteristică adolescenţilor . În adolescenţă . se constitue ca grup suport în tendinţa de afirmare a Eului şi a independenţei faţă de familie sau faţă de alte autorităţi .”clici . interacţiunea cu grupul de prieteni acţionează mult mai des fără supervizarea părinţilor comparativ cu perioada copilăriei . ”(Valerică Mihăilă-„Identitate şi adolescenţă”-pag 61) 2. De-a lungul perioadei adolescenţei . cognitiv .”Clicile îşi dezvoltă propria lor minicultură care include propriul stil de a se îmbrăca . Alături de aceeasta apare şi fenomenul grupurilor mici . raportul se inversează . social . de a vorbi . Rezultatul final este construcţia identităţii sociale . de a se comporta . altă instanţă importantă a socializării . pe care acesta le parcurge . adică grupul de adolescenţi se întâlneşte atunci şi părinţii lipsesc sau nu au cunostinţă . Rezultă de aici că adolescenţii se influenţează unii pe alţii iar acest mecanism pare să fie generat de două procese sociale : -Procesul de imitaţie cu influenţe mai ales comportamentale . Aceste transformări în dinamica de grup a adolescentului îşi au originile în tranziţiile de ordin : biologic . Grupul de prieteni . O altă caracteristică a grupului de prieteni este aceea a prezenţei prietenilor de sex opus .dar şi acestea pot intra uneori în conflict cu lumea valorilor din universul adulţilor . sunt egale sau foarte apropiate potrivit unui criteriu social .

Şcoala ca şi familia este acea instituţie a cărei misiune este de a socializa individul . Implicarea socială , expectanţele adulţilor şi procesul de comparaţie socială reprezintă un prim aspect al procesului de socializare în şcoală . De exemplu , profesorul influenţează comportamentul elevului prin sistemul de încurajări , privilegii , atenţionări şi prin cel mai important dintre acestea sistemul de notare . Notele reprezintă cea mai concretă evidenţă a aprobării sau dezaprobării oficiale pe care profesorul o acordă performanţei elevilor . Contextul clasei de elevi şi procesul însuşirii normelor sociale este o altă caracteristică specifică şcolii ,văzută de unii sociologi ca şi element al fazei de tranzaţie dintre familie şi profesie . Procesul socializării din cadrul şcolii depinde foarte mult de tipul de clasă socială din care face parte elevul şi de sistemul şcolar , educaţional în ansamblu . Psihologia cognitivă a lui Jean Piaget subliniază importanţa relaţiei dintre mediul şcolar şi maturizarea cognitivă a elevului . Psihologul american Erik Erikson aduce în prin plan ideea că experimentarea diferitelor pattern-uri comportamentale într-un context instituţional poate facilita procesul tranziţiei adolescentului către viaţa de adult . Influenţa şcolii în cadrul procesului de socializare este dată de totalitatea relaţiilor sociale , normelor şi regulilor pe care aceasta le institue şi care sunt acceptate de adolescenţi înainte ca aceştia să fie motivaţi să o facă .

4.Mass-media Mass-media , televiziunea în special a devenit un socializator eficient mai ales pentru adolescenti . Adolescenţii par adesea să aloce o mai mare atenţie televizorului decât o fac copii sau adulţii , în cazul unor programe , învăţându-i pe aceştia normele pentru un comportament acceptat . Una dintre problemele studiate intens este însă relaţia dintre violenţa prezentată la televizor şi stimularea comportamentelor agresive . Cercetările scot în evidenţă faptul că tinerii care vizionează filme violente la televizor au tendinţa de a se comporta agresiv , în special în situaţiile care duc la violenţă . Cercetările au arătat că impactul este mai mare la bărbaţi decât la femei .

33

Capitolul III Ataşamentul 3.1 Ataşamentul.Delimitări conceptuale.Tipuri.Caracteristici. 3.2 Teorii ale ataşamentului 3.3 Dezvoltarea ataşamentului în cadrul interacţiunii mamă-copil

34

Capitolul III 3.1 Ataşamentul.Delimitări conceptuale.Tipuri.Caracteristici.
„Ataşamentul înseamnă căutarea apropierii în faţa stresului . ” Ataşamentul poate fi văzut în lipirea de corpul blând , cald al mamei şi îmbrăţişat în schimb privind în ochii ei şi fiind privit cu dragoste ; îmbrăţişând-o şi fiind îmbrăţişat . Aceste experienţe sunt profund reconfortate şi asigurate . „Ataşamentul este definit ca fiind relaţia afectivă preferenţială , selectivă ce se stabileşte cu una sau mai multe persoane de referinţă .” „Teoria ataşamentului s-a născut ca un instrument important pentru descrierea rădăcinilor adânci ale dinamicii relaţiilor strânse . În anii 1940 şi 1950 ,un număr de studii au arătat că nou născuţii care au fost separaţi de mamele lor traversează o serie de reacţii care pot fi descrise ca protest , disperare şi în cele din urmă ” detaşare ”(Terapie de familie . Concepte şi metode , Michael P.Nicholas şi Richard C.Schwartz,pag.116-119) Ataşamentul reprezintă tendinţa copilului de a căuta apropierea faţă de persoanele care-l îngrijesc şi de a se simţi în securitate în prezenţa acestora . Teoria ataşamentului a fost propusă de John Bowlby (1969) pentru a reprezenta dezvoltarea şi adaptarea socială şi emoţională de la copil la adult şi integrează concepte din teoria psihanalitică , etiologie şi psihologie cognitivă . El a conceptualizat ataşamentul ca o construcţie care se întinde de-a lungul întregii vieţi , în care copilul conservă legături de ataşament faţă de părinţii lui în timpul copilăriei şi până la vârsta adultă . Conform teoriei ataşamentului , eşecul copilului de a-şi forma o legătură cu una sau mai multe persoane în primii ani de viaţă este legată de inabilitatea de a dezvolta relaţii personale apropiate , intime , la maturitate . Cele mai recente descoperiri în cercetările asupra ataşamentului se concentrează asupra ataşamentului în timpul perioadei de tranziţie de la copilărie la vârsta adultă , adică în timpul adolescenţei . Au fost utilizate diverse metode pentru a evalua modelele de ataşament din adolescenţă , printre care : observarea de secvenţe de interacţiuni părinţi-adolescenţi , autodeclaraţia . S-au observat în ultima fază a adolescenţei modele de ataşament asemănătoare modelelor de ataşament din copilărie (Kobak şi Sceery, 1988). Există un consens asupra faptului că un ataşament precar este un factor care riscă să provoace probleme ulterioare , dar acest lucru nu este nici necesar nici suficient .

35

În ceea ce priveşte dezvoltarea ataşamentului . Doyle şi Markiewicz . pe dezvoltarea ulterioară a unei game largi de relaţii de ataşament . Astfel gradul cu care adolescenţii caută proximitatea figurii principale de ataşament în situaţii de stres scade dar nu şi perceperea disponibilităţii figurii de ataşament (Lieberman . În faza primară şi cea intermediară a adolescenţei . ca şi la vârsta adultă . În ultima fază a adolescenţei . Timpul petrecut cu amicii de acelaşi sex şi varietatea activităţilor petrecute cu ei sunt la cel mai înalt nivel în jurul vârstei de 9 ani şi scad pe măsură ce adolescentul mai în vârstă petrece mai mult timp cu partenerii romantici . dezvoltarea de noi relaţii intime ale adolescentului ( cu prietenii . continuă să fie mai căutaţi decât cei mai buni amici în probleme de securitate şi acest lucru se întâmplă până în ultima fază a adolescenţei (Fraley şi Davis . 1997) . datorită capacităţilor lor mentale şi fizice (au de exemplu mecanisme de adaptare mai complexe decât copii mici) dar că disponibilitatea figurii de ataşament (credinţa că figura de ataşament este deschisă la comunicare şi receptivă la nevoile sale) rămâne importantă . Totuşi părinţii . ataşamentul reprezintă „ansamblul de legături care s-au stabilit între 36 nou născut şi mama sa . dar calitatea legăturilor de ataşament este văzută ca fiind relativ stabilă . Trinke şi Bartholomew . la adolescenţă trebuie să se ţină seama de câteva aspecte elementare : natura schimbărilor în relaţia copii-părinţi şi influenţa acestora asupra ataşamentului . cu un partener romantic) şi influenţa acestor legături noi asupra relaţiei cu părinţii . Este recunoscut faptul că frecvenţa şi intensitatea unor comportamente de ataşament scad cu vârsta . mai ales mamele . este general acceptat faptul că această fază de dezvoltare cuprinde tranziţia de la o primă concentrare pe părinţi ca figuri de ataşament . relaţia romantică . Conform dicţionarului de psihologie Larouse . începând cu . alte studii mai recente arată că doar anumite componente ale relaţiei de ataşament se schimbă iar altele rămân stabile . Aceste concluzii lasă să se înţeleagă că menţinerea proximităţii fizice a părinţilor şi nevoia de protecţie în situaţii ameninţătoare sunt mai puţin esenţiale pentru adolescent . relaţiile romantice sunt deseori tranzitorii şi părinţii . mai ales mamele . rămân principalii furnizori de securitate . 1997 . devine principala relaţie de ataşament . 1999) . după doi ani . În ceea ce priveşte dezvoltarea de noi relaţii de ataşament în perioada adolescenţei . părinţii rămân importanţi dar secundari ca figuri de ataşament . Deşi rezultatele unor cercetări arată că ataşamentul profund autodeclarat faţă de părinţi scade odată cu maturizarea puberală .

calitatea palpărilor ei . despre tot restul vieţii . dar nu suficient . Calitatea ataşamentului variază şi reflectă calitatea relaţiei mamă copil din perioadele anterioare . S-a vorbit despre o anumită perioadă a mamei . La fel este capabil să distingă vocea sa de gustul pielii sale . proces prin care părinţii devin brusc extrem de ataşaţi de nou-născut şi percep că este a lor pentru întrega viaţă . Klaus şi Kennel au atras atenţia medicilor asupra existenţei acestui fenomen psihologic . se numeşte in literatura de specialitate „ bonding „ . care este plasată în primele săptămâni de naştere . Bonding-ul este un proces care se instalează imediat după naştere . care este maximă în primele zece zile de viaţă . În ultimii ani s-a vorbit despre bonding şi despre calitatea relaţiei mamă-copil . psihologiei infantile termenul de ataşament se referă la relaţia care se creează între copil şi mamă sau mai precis persoana care îl îngrijeşte . Lamb recunoaşte că acest contact strâns între mamă şi copil are un efect favorabil . ale mamei faţă de copilul ei . S-a constatat că femeile care au petrecut 12 ore în compania nou născuţilor lor în primele doua zile de viaţă au avut mai puţine incidente legate de calitatea relaţiei mamăcopil . În terenul . Ataşamentul copilului se dezvoltă progresiv şi este evident în jurul vârstei de un an . Se consideră că . adptarea lor iniţială la prezenţa copilului . care ar putea fi definit ca gestul reciproc al copilului de a-şi iubi părinţii . Definirea în termeni medicali a cuvântului bonding ar fi cel de ataşament brusc al părinţilor faţă de nou născut . primele zile după naştere . copilul îşi dezvoltă ataşamentul faţă de părinţi . care se instalează imediat după naştere între mamă şi nou născut . bonding-ul este necesar . timp în care adaptarea mutuală între mamă şi copil are loc foarte repede . 37 . Ca o reacţie la dragostea părinţilor . În anul 1972 . Din partea copilului . dar pentru această perioadă scurtă de timp .senzaţiile şi percepţiile sugarului vizavi de acestea şi reciproc .termen preluat din limba engleză . pentru a asigura un comportament parental adecvat de durată . Potrivit autorului . psihologic şi social pentru aceasta . constitue o perioadă optimă pentru realizarea interacţiunii mamă-copil . care ţine de interacţiunea precoce mamă copil . mama fiind pregătită biologic . Beneficiul unei legături strânse mamă şi nou născut are ca rezultat o dezvoltare ulterioară mai bună a copilului . Ataşamentul brusc . Din ziua a treia după naştere sugarul este capabil să recunoască mirosul sânului şi gâtul mamei şi să-l diferenţieze de al altei femei care are un nou născut de aceeaşi vârstă . se constată ataşament şi faţă de adulţi şi faţă de alţi membri ai familiei care este direct proporţională cu calitatea răspunsului acestuia .

În legătura afectivă se doreşte pastrarea intimităţii partenerului . în care fiecare investeşte energia emoţională unul în folosul celuilalt şi se manifestă prin nevoia reciprocă de apropiere . El oferă o bază sigură pornind de la care se poate relaţiona cu restul 38 . 3. precum şi conceptelor evoluţioniste şi etologice .37) Cercetarile recente privind raportul dintre părinţi şi copii poartă amprenta teoriei ataşamentului şi în special al lucrărilor lui J. ca şi cum copilul ar înapoia sub formă de sentimente ceea ce a primit din partea părinţilor care l-au îngrijit cu dragoste şi milă . care să-i asigure confort şi protecţie .Bowlby . -ataşament . Copiii se nasc dotaţi cu o înclinaţie naturală de a căuta legături emoţionale cu părinţii .” „ Părinţii învaţă să-şi iubească copii si copii învaţă să-şi iubească părinţii”. cât şi o relaţie socială . eveniment sau situaţie externă .Este vorba despre o relaţie fizică . Ataşamentul se manifestă diferit în funcţie de vârsta şi mediul în care trăieşte copilul . Copilul are nevoie prin creearea acestui tip de ataşament de o persoană care să-i devină familiară .CiofuInteractiunea părinţi-copii pag.(C.2 Teorii ale ataşamentului Termenul de ataşament ar putea fi definit ca „o relaţie emoţională creată între doi indivizi . Acesta a fost influenţat de către gândirea analitică şi acordă mare importanţă majoră primelor relaţii ce se stabilesc între mamă si copil . o relaţie care corelează permanent în funcţie de răspuns . Calitatea ataşamentului copilului este corelată cu cantitatea răspunsului parental .” Ataşamentul este tipul specific de legătură afectivă care implică şi un sentiment de securitate . -comportamente de ataşament . Legătura afectivă este definită de Ainsworth ca fiind „ legătura relativ durabilă care acordă o mare importanţă partenerului datorită caracterului său unic şi de neânlocuit . Cercetările lui Bowlby şi cele a lui Mary Ainsworth au la bază mai multe concepte cheie : -legătură afectivă . obiect . Ataşamentul copilului este comportamentul afectiv exprimat printr-o relaţie dinamică şi valorică între individ şi o altă persoană .

Existenţa lor poate fi dedusă prin aşa numitele comportamente de ataşament .Cu această convingere copilul are curajul să exploreze lumea . anxios . receptivi şi îşi vor acorda ajutor dacă se află în situaţii dificile sau de teamă . Acest model este menţinut şi dezvoltat de părinţi . obosit .lumii .Evitarea anxioasă a ataşamentului :copilul nu are încredere că părinţii vor reacţiona în mod pozitiv şi gata de a. copilul trece prin anxietatea . receptivi şi gata să-i ofere ajutorul când sunt solicitaţi . teama de separare şi tinde să fie torturat în manifestarea de exploatare a comportamentului său . Copilul mai mare sau adultul îşi manifestă astfel de comportamente de ataşament atunci când este speriat . Pentru a măsura intensitatea şi calitatea ataşamentului ceea ce contează sunt acestor comportamente şi nu frecvenţa lor . Relaţia pe care o întreţine un adult cu un prieten bun sau cu partenerul conjugal are deobicei toate caracteristicile ataşamentului . Dimpotrivă . de sprijin . el se aşteaptă la respingere . Acestea sunt observate în special când persoana respectivă are nevoie de îngrijire . care uneori sunt disponibili şi dispuşi să acorde ajutor . Ainsworth-curs psihologia vârstelor : a descris trei modele de ataşament care pot fi prezentate în grade diferite : 1. Ameninţările cu bătaia sau abandonul sunt folosite în creşterea şi educarea copilului . Acest model de ataşament îl observăm adesea la copilul iubitor care sacrifică propriile nevoi pentru a le satisface pe cele ale adulţilor . Acest model este menţinut de părinţi . el luptă pentru a deveni independent emoţional .-şi oferi ajutorul . adică a manifestărilor care permit copilului sau adultului să menţină o anumită proximitate cu persoanele de care este ataşat . ei fiind în primii ani disponibili şi atenţi la semalele copilului şi capabili să-i ofere linişte . Din cauza incertitudinii . 39 caracteristicile .Ataşamentul sigur : copilul are încredere că părinţii vor fi disponibili . alinare ori de câte ori are nevoie . Ataşamentul şi legăturile afective nu pot fi observate direct pentru că sunt stări inerte . 3. 2.Ataşamentul anxios : copilul este nesigur dacă părinţii vor fi disponibili . Nu există o legătură directă între intensitatea ataşamentului şi numărul de comportamente de ataşament . copilul încearcă să se descurce fără dragostea şi ajutorul celorlalţi .

a cărui natură este probabil înăscută la fiinţa umană . una dintre primele sale surse de plăcere . pentru ea satisface nevoile copilului de a fi alăptat . având drept consecinţă alterarea relaţiei părinţi –copii . care este caracteristică copiilor fără autonomie socială . ” Câteva cadre teoretice au fost avansate pentru a explica ataşamentul . Cea mai influentă teorie a fost de departe bazată pe apropierea etologică şi dezvoltată de Bowlby şi Ainsworth . de a se alimenta . Ataşamentul selectiv trebuie deosebit de dependenţă . constant stabilită pentru întrega viaţă . Ataşamentul selectiv are o stabilitate şi o dezvoltare maximă între 12-18 luni . (Carmen Ciofu-Interacţiunea Părinţi –copii pag 39). Orice schimbare a acestuia exprimă alterarea circumstanţelor familiale . oboseala cresc ataşamentul şi el se dezvoltă selectiv către persoanele care oferă siguranţă şi confort în situaţii de stres . Anxietatea . În majoritatea circumstanţelor . care durează aproximativ un an după naştere . Ataşamentul selectiv exprimă securitatea emoţională şi autonomie socială spre deosebire de dependenţă . 1. prototipul tuturor relaţiilor de dragoste viitoare. boala . principalul furnizor al acestor plăceri este mama .Teoriile psihanalitice Potrivit teoriei lui Freud dezvoltarea umană parcurge o serie de stadii psihosexuale . Freud consideră că bebeluşul este centrat asupra experienţelor orale . 40 . „Ataşamentul este procesul social diferit de cunoaştere . precum şi cel mai puternic obiect al dragostei . dintre care primul este stadiul oral . Astfel mama devine primul obiect fundamental . În timpul acestei perioade . Freud priveşte poziţia mamei ca fiind unic . Din acest motiv . el exprimă o relaţie şi nu caracterul individual a unui copil . cele mai importante au fost : -teoria psihanalitică . -teoria învăţării . al dragostei în viaţa copilului .Acest model de ataşament este văzut în relaţiile părinţi-copii în care copii au devenit independent în mod prematur . căci sentimentul de dragoste este caracteristic fiinţei umane . fără asemănare . -teoria etologică(biologică) . Ataşamentul selectiv este întâlnit la toate vârstele nu numai în copilărie .

O parte importantă a procesului de dezvoltare a ataşamentului constă în a învăţa unul despre celălalt . nu apare pur şi simplu de la sine natural . că hrănirea este principalul determinant al ataşamentului . Teoria învăţării a influenţat acest domeniu prin faptul că s-a centrat asupra efctelor pe care le au interacţiunile părinţi-copii . ci apare atunci când părinţii în mod deliberat . Teoreticienii învăţării susţin că multe dintre relaţiile părinte-copil depind mai sigur de experienţele fiecăruia cu alţii decât de forţele instinctului . relaţia timpurie cu mama este văzută ca bază pentru progresul ulterior al copilului . O teorie revizuită a învăţării asupra ataşamentului a fost dezvoltată de Hay . Domeniul etologiei s-a extins şi la moravurile umane . Ea studiază comportamentul animalelor în mediul lor natural sau în condiţii foarte apropiate de acesta . De fapt teoreticienii învăţării recunosc o datorie conceptuală tradiţiei psihanalitice în această privinţă . 2. 3. în primul an copilul este implicat în stabilirea încrederii şi din nou mamei îi este atribuit un rol de cheie în această realizare . 41 . Descrierea lui Hay a fost inspirată din teoria socială a învăţării şi în plus îmbină esenţa descoperirilor privitoare la predispoziţiile biologice ale copiilor de a urma stimulii sociali. ci îl plasează în mediul său şi ţine seama de toate faptele psihologice din unghiul psihosocial .Teoriile învăţării Teoreticienii învăţării consideră . În ambele teorii psihanalitice majore rolul hrănirii este foarte important în reaplicarea ataşamentului . îşi învaţă copii să îi iubească şi să înţeleagă relaţiile inter –umane . intenţionate din partea adultului . Ataşamentul din acest punct de vedere . Oricum ea adaugă sugestia că formarea relaţiilor dintre mamă şi copil implică activităţi sociale conştiente .În stadiile descrise de Erikson . Psihologia modernă nu mai ia în considerare omul izolat ca obiect de studiu .Teoria etologică Etologia este una dintre ramurile psihologiei animale . deoarece ea poate îngriji de nevoile copilului oferind o sursă de hrană şi confort demnă de încredere .În ambele cazuri . dar au un context teoretic diferit şi se consideră a fi mai riguroşi în conţinuturile empirice .

Acesta este întâlnit de obicei între copii şi părinţii lor . prin gesturile . mimica şi vorbele persoanei care are grijă de el . iar zâmbetul constitue un tip de stimulare total diferit de gâdilat . 3. dar Lorenz a arătat că alt obiect este prezent în timpul acestei perioade critice . Bowlby a fost convins de faptul că ataşamentul dintre copil şi persoana care îl îngrijeşte este fundamental pentru o persoană normală . care a iniţiat un mare studiu pentru Organizaţia Mondială a sănătăţii . atunci copii se vor ataşa de acesta . Lorenz numeşte acest fenomen imprimare . intimă şi continuă a acestuia cu mama sa . Ca şi celelalte specii . aceste lucruri îi pot oferi copilului o experienţă destul de variată : ridicarea şi strângerea în braţe sunt foarte diferite de faptul de a-i vorbi . La o astfel de concluzie a ajuns şi Bowlby la origine psihanalist . asupra efectelor separări mamei de copil în copilăria timpurie . se vor ataşa de aceasta şi îl vor urma în toate direcţiile în care se v-a mişca . aşezaţi în faţa unui obiect în mişcare în timpul perioadei critice timpurii . 42 . Din această diversitate de comportamente pe care le manifestă părinţii (nu trebuie neapărat ca părintele să fie principala persoană care are grijă de copil . în mare măsură . copilul începe săşi formeze cunoştinţele asupra lumii. Deşi nu pare prea mult . în care amândoi să găsească satisfacţie şi plăcere .3 Dezvoltarea ataşamentului în cadrul interacţiunii mamă-copil Primul contact al copilului cu lumea exterioară are loc . Lorenz descrie cum puii unei anumite specii de păsări .dar este mai uşor să folosim acest cuvând în expunere) .Teoreticienii psihologi sunt preocupaţi să explice bazele biologice şi evolutive ale comportamentului social . El a fost convins că pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului este importantă să existe o relaţie caldă . de asemenea produse ale adaptării evoluţioniste . În unul dintre cele mai cunoscute studii ale sale . oamenii au nevoie să se asigure că comportamentul lor este organizat pentru a contribui la supraveţuire şi reproducere . au fost observate implicaţii evidente pentru studiul oamenilor care sunt . Observaţiile climatice au indicat că absenţa sau distrugerea relaţiei de ataşament produc o suferinţă severă copilului şi uneori conduce la probleme emoţionale şi comportamentale de durată . Deşi mare parte din studiile psihologilor au în vedere subiecţii non-umani ..

sugarul începe să îşi recunoască părinţii . se lipeşte . care de obicei este persoana care îl îngrijeşte şi hrăneşte . devenind mai degrabă o caracteristică a relaţiilor în general . plânge . preşcolarul rezistă că relaţia însă-şi continuă să existe chiar dacă partenerii ei nu sunt împreună . mai ales faţă de mamă . suferă o nouă schimbare ce are la bază un progres cognitiv . El îşi exprimă acest ataşament printr-un larg evantai de comportamente de ataşament : zâmbeşte . De aceea ei sunt mai puţin tulburaţi de separare . Începând cu vârsta de şase luni . faţă de anumite persoane . Cea de adoua schimbare . Acest ataşament îi conferă securitate şi îi reduce anxietatea .După Bawlby . este generalizarea modelului intern de ataşament al copilului . putând însă deveni .copilul începe să dezvolte ataşamentul specific .dar o parte dintre aceste comportamente dispar cu timpul . dacă nu ştiu ce se întâmplă sau nu au fost informaţi de situaţie . sugarul zâmbeşte oricărei persoane care se apropie cu căldură de el . face referinţe sociale şi recurge la baza de siguranţă şi de stres . de obicei mama . La vârsta de nouă-zece luni se manifestă frica .Copiii de această vârstâ sunt suficient de avansaţi în plan cognitiv pentru a-şi înţelege mama atunci când aceasta îi spune că pleacă dar se va întoarce . în special în situaţiile în care copilul este înconjurat de persoane străine şi mai puţin în prezenţa părinţilor . fraţi . între un an şi trei ani copilul începe să manifeste ataşament selectiv faţă de alţi membri ai familiei : tată . După vârsta de trei ani copilul începe să se simptă confortabil în compania unor persoane străine şi astfel scade mult anxietatea de separare . Pe lângă reducerea numărului comportamentelor de ataşament . La vârsta de doi-trei ani . La vârsta de şase-opt luni sugarul protestează dacă persoana de care este ataşat îl părăseşte . La trei-patru ani copii sunt capabili să se îndepărteze din ce în ce mai mult de baza de siguranţă . modelul copilului nu mai este o caracteristică a fiecărei relaţii individuale . mai importantă . De asemenea . bunici .Din cea de a doua lună de viaţă . să le zâmbească dacă aceştia îi zâmbeasc şi îi vorbesc .copilul a stabilit deja un ataşament clar faţă de persoana care se ocupă de el . Copii de patru –cinci ani vor aplica mai frecvent modelul lor intern la noile relaţii pe care 43 . anxietatea de separare se estompează . Mai întâi relaţia cu persoana cheie . Ataşamentul iniţial cerea ca bebeluşul să înţeleagă faptul că mama continuă să existe chiar dacă nu este vizibilă . Prin urmare spre vârsta de douăsprezece luni . În mod similar . pot fi observate şi alte două modificări ale ataşamentului copilului la vârsta preşcolară . acest ataşament nu a scăzut din intensitate . Abia după vârsta de trei luni .

Totuşi adolescenţii îi percep în continoare pe părinţi drept baza de siguranţă . fiind profund influenţaţi de judecăţile lor . rolul imortant îl preia un tânăr de sex opus faţă de care adolescentul dezvoltă ataşamentul selectiv sub forma sentimentului de dragoste . de ceea ce alimentează relaţia . Formarea comportamentelor de ataşament Capacitatea părintelui de a instaura un sistem mutual de interacţiune de comportamente de ataşament joacă un rol important în formarea legăturii părinţi-copii . Iată o descriere a schimburilor observate între bebeluşi şi părinţii săi : . Spre deosebire de copii preşcolari .copilul are în continuoare nevoie să fie securizat de către părinţii săi . inclusiv cele cu ceilalţi copii . Întrebările erau legate de intimitatea relaţiei cu părinţii .şi 19 ani asupra relaţiilor cu mama lor . Nu se poate susţine şi generaliza observaţia că adolescenţii sunt scăpaţi de sub influenţa familiei”. El contează pe prezenţa şi susţinerea acestora . „Adolescentul pare că se înstrăinează de familie şi încetează să mai fie în mod special influenţat de către părinţi .17. decât în situaţii de stres .iar atunci când este luat în braţe se calmează. Ataşamentul copiilor preşcolari faţă de copiii lor rămâne puternic şi central în experienţele lor . 44 . însă nu se poate spune că la copilul de şapte-opt ani ataşamenul e slăbit .le stabilesc . Cercetările indică faptul că relaţia centrală cu părinţii şi ataşamentul faţă de ei continuă să fie foarte importantă la adolescenţă . Pe durata anilor de şcoală . În perioada adolescenţei tardive . Rezultatele au arătat că intimitatea cu mama şi tatăl scade în perioada adolescenţei . copii şcolari nu manifestă comportamente de ataşament cum ar fi luarea în braţe sau plânsul . Unii autori au realizat studiul care sprijină această idee .15. prieteni . tatăl lor şi prietenul lor cel mai bun .copilul îşi manifestă nevoile prin plânsete sau zâmbete. (Carmen Ciofu –Interacţiunea părinţi copii-pag 39) Astfel nici creşterile de frecvenţă ale conflictelor familiale şi nici distanţarea faţă de părinţi nu semnifică o dispoziţie sau atenuare a ataşamentului adolescenţilor faţă de familia lor. ci mai degrabă de restul societăţi colegi . Ei au pus opt întrebări unor elevi şi studenţi de 9. adică de ataşament . suferind modificări semnificative pe măsură ce copilul realizează progrese în plan cognitiv . în timp ce cea faţă de prieteni creşte . chiar şi în condiţiile dobândirii unei autonomii crescute .

iar unii părinţi şi copii par a fi mai înclinaţi spre aceasta decâlt alţii . elementul critic în formarea unei legături afective este posibilitatea de a dezvolta o veritabilă reciprocitate . -Părinţii intră în acest joc folosind propriul lor repertoriu posibil înăscut de comportamente . cea mai mare parte a adulţilor intră spontan în acest joc .-Copii îşi privesc părinţii atunci când aceştia îl privesc . Chiar dacă putem cu toţii să executăm aceste mişcări de ataşament faţă de un număr mare de copii . Toţi cunoaştem cum se desfăşoară această interacţiune . Pentru adult . respectând acest joc până când cei doi parteneri îşi răspund în mod armonios şi cu plăcere . totuşi nu vom creea o legătură cu toţii . zâmbesc când el zâmbeşte şi îl privesc când el îi priveşte . 45 . Unii cercetători descriu acest fenomen ca un dans introductiv care constitue de fapt dezvoltarea sincroniei . ei iau copilul în braţe când acesta plânge . Acest lucru ia timp şi necesită numeroase repetiţii .

5 Rezultate şi interpretări 46 .3.Capitolul IV Partea practică 4.1 4.1 Operaţionalizarea variabilelor şi descrierea instrumentelor de lucru 4.3 Variabilele cercetării 4.3.4 Procedura şi designul experimental 4.2 4.3.3 Obiectivele cercetării Ipotezele cercetării Metodologia de cercetare 4.3.2 Subiecţii cercetării 4.3.

1. perioadă în care computerul tinde să acapareze total timpul liber al adolescenţilor. Punerea în evidenţă a relaţiei dintre sociabilitate şi stilurile de ataşament . 2. în sensul că nivelul de sociabilitate al fetelor va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al băieţilor . 3. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de stilul de ataşament al subiecţilor . Ipoteza generală nr. Evidenţierea gradului în care sociabilitatea subiecţilor este influenţată de interacţiunea dintre sex şi modelele educative parentale şi cea dintre stilurile de ataşament şi modelele educative parentale . Ipoteza secundară 1. 4. S-a considerat că modelele parentale şi stilurile de ataşament au un rol semnificativ în ceea ce priveşte sociabilitatea . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de sexul subiecţilor .1 Sociabilitatea variază în funcţie de stilul de ataşament . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu 47 . Identificarea nivelului de sociabilitate al adolescenţilor în perioada actuală. aflaţi în interacţiune: stilul de ataşament al subiecţilor şi sexul acestora . urmărind mai multe obiective: 1.2. Ipoteza secundară 1. Ipotezele cercetării. Lucrarea de faţă şi-a propus să evidenţieze rolul modelelor educative parentale şi a stilurilor de ataşament asupra gradului de sociabilitate al adolescenţilor.1. S-a pornit de la ideea că sociabilitatea depinde de doi factori esenţiali .Capitolul IV 4. lăsând din ce în ce mai puţin timp pentru stabilirea relaţiilor de prietenie. Obiectivele cercetării.2. modelele parentale şi sexul subiecţilor .

în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental privativ va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental privativ . Ipoteza secundară 1. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental umilitor va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental umilitor . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental supraprotectiv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental supraprotectiv.6. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental abuziv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental abuziv . Ipoteza secundară 1. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental privativ . Ipoteza secundară 1. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental punitiv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental punitiv .8.stil de ataşament sigur va fi semnificaiv mai mare decât cel al subiecţilor cu stil de ataşament nesigur sau a celor cu stil de ataşament anxios .4.7. Ipoteza secundară 1. 48 . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental umilitor . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental supraprotectiv . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental abuziv . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental punitiv . Ipoteza secundară 1. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental rejectiv .5.3. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental rejectiv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental rejectiv . Ipoteza secundară 1.

Ipoteza secundară 1.10. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental afectuos va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental afectuos . Ipoteza secundară 1.13. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental supraimplicat .12.9. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental tolerant .14. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental orientând performanţa va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental orientând performanţa.11. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental tolerant va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental tolerant .Ipoteza secundară 1. Ipoteza secundară 1. Ipoteza secundară 1. Ipoteza secundară 1. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental generator de culpabilitate. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental generator de culpabilitate va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental generator de culpabilitate. Ipoteza secundară 1. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental supraimplicat va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental supraimplicat . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental orientând performanţa .15. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental stimulativ va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental stimulativ. 49 . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental afectuos . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental stimulativ.

3. Ipoteza secundară 2. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a modelului parental favorizând pe ceilalţi şi sexul subiecţilor .6. Ipoteza secundară 1. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi.1.2 Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a stilului de ataşament . Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a modelului parental generator de culpabilitate şi sexului subiecţilor .2. 50 .Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental favorizând pe ceilalţi.16. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a modelului parental abuziv şi sexul subiecţilor . Ipoteza secundară 2.5. Ipoteza secundară 2.4. Ipoteza generală nr. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a stilului de ataşament şi modelul parental abuziv al subiecţilor. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a modelului parental supraprotectiv şi sexul subiecţilor . Ipoteza secundară 2. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental favorizând subiectul va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental favorizând subiectul . Ipoteza secundară 2. modelelor parentale şi sexul subiecţilor. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a stilului de ataşament şi sexul subiecţilor . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental favorizând subiectul . Ipoteza secundară 2.

) pentru evaluarea stilului de ataşament şi Chestionarul pentru sociabilitate (B. generator de culpabilitate. 2 = rareori . Din pricina refuzului subiecţilor de a mai completa încă o dată chestionarul .U. Inventarul conţine 77 de întrebări la care se răspunde prin note de la 1 la 4 unde 1 = niciodată . am aplicat chestionarul pe un eşantion de 50 de subiecţi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani .) elaborat de către Carlos Perris de la Universitatea Umea din Suedia. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a stilului de ataşament şi modelul parental umilitor al subiecţilor . 4. a. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a stilului de ataşament şi modelul parental stimulativ al subiecţilor .1.S.B.B. orientând performanţa. 4. stimulativ .8. privativ .U. În această cercetare s-au utilizat teste standardizate.abuziv .86 ceea ce înseamnă că scala are o fidelitate bună/ridicată . La interpretare cele 77 de întrebări sunt grupate în 14 subscale corespunzând la 14 modele (practici )educaţionale: . favorizând subiectul . Modelele parentale au fost apreciate cu ajutorul Inventarului pentru măsurarea modelelor parentale de educare (E. afectuos . favorizând pe ceilalţi .A. tolerant . 3 = adesea şi 4 = totdeauna .Ipoteza secundară 2.3. supraprotectiv supraimplicat. Ipoteza secundară 2. Operaţionalizarea variabilelor şi descrierea instrumentelor de lucru. precum Inventarul pentru măsurarea modelelor parentale de educare (E.M.M. Analiza statistică a rezultatelor a evidenţiat un coeficient de consistenţă internă alfa Cronbach de 0.C. Chestionarul pentru stilul de ataşament (C.) pentru evaluarea modelelor parentale.7.3.) pentru măsurarea sociabilităţii . punitiv . nu s-a putut realiza o corelaţie test-retest pentru a putea determina stabilitatea rezultatelor .S. În vederea pretestării . umilitor . Metodologia de cercetare. 51 . rejectiv .

din care s-a extras . 13. stilul de ataşament nesigur: având itemii 6. 10. 5. eşantionul cuprinde 64 băieţi şi 86 fete .65 . 4.) . după variabila sex . stilul de ataşament anxios: având itemii 1. Subiecţii cercetării.(Anexa 1). Acest chestionar este un inventar dimensional cu 18 itemi . Din pricina refuzului subiecţilor de a mai completa încă o dată chestionarul . nu s-a putut realiza o corelaţie test-retest pentru a putea determina stabilitatea rezultatelor. lotul de 150 de subiecţi . Analiza statistică a rezultatelor a evidenţiat un coeficient de consistenţă internă alfa Cronbach de 0. 2. 3 = nu ştiu. 2 = dezacord parţial. am aplicat chestionarul pe un eşantion de 50 de subiecţi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani . stilul de ataşament sigur: având itemii 3. 3. 4 = acord parţial şi 5 = acord puternic.) elaborat de către Collins şi Read în 1990 . ceea ce înseamnă că scala are o fidelitate bună/ridicată . Din pricina refuzului subiecţilor de a mai completa încă o dată chestionarul .C. În vederea pretestării . prin eşantionare aleatoare . 11 şi 12. Populaţia ţintă a studiului .63 . utilizându-se eşantioane mici şi independente de subiecţi . stilul cu nota cea mai mare fiind stilul de ataşament care corespunde subiectului: 1. este formată din elevi de la Grupul Şcolar „Mihail Sadoveanu „ Borca . 16 şi 18. Fiecare subiect obţine la acest chestionar trei scoruri (medii aritmetice ale punctajelor pentru fiecare stil de ataşament în parte). b. unde :1 = dezacord puternic. Sociabilitatea a fost măsurată cu ajutorul chestionarului pentru sociabilitate (B. 2.S. 8. 52 . nu s-a putut realiza o corelaţie test-retest pentru a putea determina stabilitatea rezultatelor . (Anexa 1). 15.S. 14 şi 17. Stilurile de ataşament au fost apreciate cu ajutorul Chestionarului pentru stilul de ataşament (C. câte 6 pentru fiecare prototip de ataşament . ceea ce înseamnă că scala are o fidelitate bună/ridicată . 9.2. clasele XI – XII.A. În vederea pretestării . Astfel . participanţii fiind rugaţi să aleagă pe o scală cu 5 trepte gradul de descriptivitate pentru sine al itemilor . Analiza statistică a rezultatelor a evidenţiat un coeficient de consistenţă internă alfa Cronbach de 0. (Anexa 1). c.3. am aplicat chestionarul pe un eşantion de 50 de subiecţi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani . 4. 7.

53 .33% 4. ─ model umilitor (prezent şi absent). ─ model abuziv (prezent şi absent). ─ model punitiv (prezent şi absent). ─ model tolerant (prezent şi absent). 1: Variabile independente: ─ invocate: ▪ sexul subiecţilor (feminin=0. Variabilele cercetării. ─ model rejectiv (prezent şi absent).3. nesigur şi anxios). ─ model supraimplicat (prezent şi absent). ─ model afectuos (prezent şi absent). masculin=1).67% Feminin 57. ─ model privativ (prezent şi absent). ─ stil de ataşament (sigur. Pentru ipoteza generală nr.Graficul 1: Ilustrarea grafică a eşantionului după variabila sex Masculin 42. ─ model supraprotectiv (prezent şi absent).3.

3.U. 4.4. 1. (Anexa 2). ─ model favorizând pe ceilalţi (prezent şi absent). ─ model abuziv (prezent şi absent). masculin=1). ─ model stimulativ (prezent şi absent). Procedura şi design-ul experimental.decembrie 2009 în cadrul orelor de dirigenţie ţinute de elevi . Variabilă dependentă: ─ sociabilitatea. cu obţinerea în prealabil a acordului doamnei directoare . ─ model generator de culpabilitate (prezent şi absent). subiecţilor asigurânduli-se anonimatul. Cercetarea s-a desfăşurat în perioada septembrie .S.. Chestionarele au fost aplicate sub forma unui inventar . Aplicarea a fost colectivă .A. ─ model favorizând subiectul (prezent şi absent). Variabilă dependentă: ─ sociabilitatea. Pentru ipoteza generală nr. 2: Variabile independente: ─ invocate: ▪ sexul subiecţilor (feminin=0. E. ─ model stimulativ (prezent şi absent). ─ model supraprotectiv (prezent şi absent). Design-ul experimental pentru ipoteza generală nr.B. în următoarea ordine: C. este: 54 .─ model orientând performanţa (prezent şi absent). ─ model favorizând pe ceilalţi (prezent şi absent). nesigur şi anxios). ─ stil de ataşament (sigur. şi B.S.M. ─ model umilitor (prezent şi absent). absent). ─ model generator de culpabilitate (prezent şi absent).C.

).1.2). ▪ ANOVA one-way pentru compararea de medii în funcţie de variabila stil de ataşament (ipoteza secundară 1. S-au efectuat următoarele analize statistice : ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente. Rezultate şi interpretări. în funcţie de variabila sex (ipoteza secundară 1.5 for Windows .3. 55 . Analiza şi interpretarea rezultatelor s-a realizat cu ajutorul programului specializat de statistică psihologică SPSS 11.Sigur Nesigur Anxios Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Abuziv Privativ Punitiv Umilitor Rejectiv Supraprotectiv Supraimplicat Tolerant Afectuos Orientând Prezent Absent Prezent Absent Prezent Absent Prezent Absent Prezent Absent Prezent Absent Prezent Absent Prezent Absent Prezent Absent Prezent Absent performanţa Generator de Prezent Absent culpabilitate Stimulativ Prezent Absent Favorizând pe Prezent Absent ceilalţi Favorizând Prezent Absent subiectul 4.5.

).). în funcţie de variabila model favorizând subiectul (ipoteza secundară 1. ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente.5.11.10.7.). în funcţie de variabila model tolerant (ipoteza secundară 1.8.). în funcţie de variabila model privativ (ipoteza secundară 1. ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente. ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente. în funcţie de variabila model orientând performanţa (ipoteza secundară 1. în funcţie de variabila model generator de culpabilitate (ipoteza secundară 1.15.▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente.). ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente. în funcţie de variabila model umilitor (ipoteza secundară 1. în funcţie de variabila model rejectiv (ipoteza secundară 1. ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente.). ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente.13.4.16.).14. în funcţie de variabila model afectuos (ipoteza secundară 1. 56 .).11. în funcţie de variabila model supraprotectiv (ipoteza secundară 1. ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente. ▪ Analiza de varianţă ANOVA simplu factorial pentru design-ul metodologic 2 x 3 (sex X stil de ataşament) (ipoteza secundară 2. ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente. în funcţie de variabila model punitiv (ipoteza secundară 1.).).). ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente.9.6. ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente.). în funcţie de variabila model favorizând pe ceilalţi (ipoteza secundară 1. în funcţie de variabila model supraimplicat (ipoteza secundară 1.). ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente. în funcţie de variabila model stimulativ (ipoteza secundară 1. ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente.).12.1. în funcţie de variabila model abuziv (ipoteza secundară 1.). ▪ Testul de semnificaţie a diferenţei dintre medii t-student pentru eşantioane independente.

Sex Masculin Feminin Model parental abuziv Prezent Absent ▪ Analiza de varianţă ANOVA simplu factorial pentru design-ul metodologic 2 x 2 (sex X model parental supraprotectiv) (ipoteza secundară 2.3.5. Sex Masculin Feminin Model parental generator de Prezent Absent culpabilitate ▪ Analiza de varianţă ANOVA simplu factorial pentru design-ul metodologic 2 x 2 (sex X model parental favorizând pe ceilalţi) (ipoteza secundară 2.). 57 .). Sex Masculin Feminin Model parental favorizând pe Prezent Absent ceilalţi ▪ Analiza de varianţă ANOVA simplu factorial pentru design-ul metodologic 2 x 3 (model parental abuziv X stil de ataşament) (ipoteza secundară 2.2. Sex Masculin Feminin Model parental Prezent Absent supraprotectiv ▪ Analiza de varianţă ANOVA simplu factorial pentru design-ul metodologic 2 x 2 (sex X model parental generator de culpabilitate) (ipoteza secundară 2.6.).).).Feminin Sex Masculin Sigur Nesigur Stil de ataşament Anxios ▪ Analiza de varianţă ANOVA simplu factorial pentru design-ul metodologic 2 x 2 (sex X model parental abuziv) (ipoteza secundară 2.4.

Ipoteza secundară 1.1 Sociabilitatea variază în funcţie de stilul de ataşament. Model parental stimulativ Prezent Prezent Stil de ataşament Sigur Nesigur Anxios Ipoteza generală nr.Model parental abuziv Prezent Absent Stil de ataşament Sigur Nesigur Anxios ▪ Analiza de varianţă ANOVA simplu factorial pentru design-ul metodologic 2 x 3 (model parental umilitor X stil de ataşament) (ipoteza secundară 2. modelele parentale şi sexul subiecţilor . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de sexul subiecţilor.1. Model parental umilitor Prezent Prezent Sigur Nesigur Stil de ataşament Anxios ▪ Analiza de varianţă ANOVA simplu factorial pentru design-ul metodologic 2 x 3 (model parental stimulativ X stil de ataşament) (ipoteza secundară 2.).7.). 58 . Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii de sex masculin comparativ cu subiecţii de sex feminin .8. în sensul că nivelul de sociabilitate al fetelor va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al băieţilor.

015 Conform datelor prezentate în Tabelul nr. mai duri . Prin aplicarea ANOVA One-way (One-way ANOVA) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii cu stil de ataşament sigur comparativ cu subiecţii cu stil de ataşament nesigur şi subiecţii cu stil de ataşament anxios .457 p= .95 3.81 Abaterea standard 2. 59 .1. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament sigur va fi semnificativ mai mare decât cel al subiecţilor cu stil de ataşament nesigur sau a celor cu stil de ataşament anxios. au mai multă încredere în sine .05 14. mai puţin preocupaţi de aceste aspecte . manifestă comportamente sociale în toate împrejurările . în timp ce fetele sunt crescute în spiritul sensibilităţii . N Sociabilitate 86-F 64-M Media 16. Ipoteza secundară 1.bărbaţii sunt educaţi să fie mai sensibili .1. mai puţin comunicativi .Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila sex. se observă că există diferenţe semnificative între media fetelor şi cea a băieţilor la variabila sociabilitate. . al participării cu tot sufletul la buna desfăşurare a activităşilor familiale şi şcolare . în timp ce băietii sunt mai retrasi . în sensul că media fetelor este semnificativ mai mare decât a băieţilor la această variabilă . se integreză mai uşor în grupuri . mai rezervaţi fată de familie . ele sunt mai ataşate de familie . Astfel . Interpretare psihologică: Din punct de vedere calitativ aceste rezultate pot fi explicate prin faptul că în copilărie procesul de socializare este influenţat în cea mai mare parte de părinţi care acţioneză ca modele pentru o conduită acceptabilă .15 t 2. comunică mai uşor cu persoanele din jur . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de stilul de ataşament al subiecţilor. înţeleg să se afirme mai mult pentru că găsesc în socializare o modalitate de sprijin .2.Tabelul nr.mai puţin preocupaţi de viaţa de familie . Din acest punct de vedere rezultatele pot fi explicate prin faptul că la vârsta adolescenţei fetele sunt încurajate mai mult decât băieţii . Deci ipoteza se confirmă .

71) şi cei cu stil de ataşament anxios (M3 = 14.752 1425.001) în ceea ce priveşte sociabilitatea între subiecţii cu stil de ataşament sigur şi cei cu stil de ataşament nesigur şi (p = 0. 60 .001) între subiecţii stil de ataşament sigur şi cei cu stil de ataşament anxios (Anexa 3).642 1257. Pentru aceasta am aplicat testul Bonferoni.393 df 2 147 149 Mean Square 83.2.Ipoteza se confirmată.copilul dezvoltă un tip de ataşament sigur faţă de părinţii săi . Tabelul nr. are tendinţa de a deveni sociabil într-o mai mare măsură .). o mai mare receptivitate faţă de nou şi faţă de cei din jurul său.797 Sig. Acest lucru este puţin probabil să se poată reliza în cazul tipului de ataşament nesigur . Prin urmare există diferenţe semnificative între grupuri. Există diferenţe semnificative statistic la pragul p ≤ 0. Sum of Squares 167. .Ilustrarea grafică a diferenţelor de medii la sociabilitate în funcţie de variabila stil de ataşament. Rezultatele obţinute sunt ilustrate şi de graficul de mai jos: Graficul 1. Acestă situaţie poate fi posibilă datorită faptului că un grad mai ridicat de sociabilitate implică curajul de a explora lumea . Conform teoriei. deoarece stilul de ataşament sigur dezvoltă la copil o mare încredere în sine şi în ceilalţi . valoarea ANOVA obţinută fiind: F = 9.556 F 9.02) comparativ cu subiecţii cu stil de ataşament nesigur (M2 = 14.05 (p = 0.2. Astfel.83) .821 8. Interpretare psihologică: Din analiza statistică se observă faptul că adolescenţii care au dezvoltat un stil de ataşament au şi un nivel mai ridicat de sociabilitate .Statistica principală ANOVA One-way pentru cele trei dimensiuni ale variabilei stil de ataşament.797 semnificativă la pragul p ≤ 0.001) (Tabelul nr. subiecţii cu stil de ataşament sigur obţin scoruri semnificativ mai mari la sociabilitate (M1 = 17. .000 Between Groups Within Groups Total Am urmărit să vedem între care dintre cele trei grupuri ale variabilei stil de ataşament există diferenţe semnificative.05 (p < 0. (Anexa 3). .

3. Tabelul nr.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila model parental abuziv. Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental abuziv comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental abuziv.17. N Sociabilitate 75-A 75-P Media 15.5 15.37 Abaterea standard 2.68 15. Ipoteza secundară 1.546 Conform datelor prezentate în Tabelul nr.3.5 Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Stilul de atasament.0 16.83 3.5 16. .0 14.606 p= .0 15. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental abuziv.5 17.34 t . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental abuziv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental abuziv.3. se observă că nu există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental abuziv şi 61 .

4. N Sociabilitate 62-A 88-P Media 15.074 p= . .941 Conform datelor prezentate în Tabelul nr.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila sex.79 3. Tabelul nr. . Tabelul nr. Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental privativ comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental privativ. Deci ipoteza nu se confirmă.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila model parental privativ. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental punitiv.5. se observă că nu există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental privativ şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental privativ variabila sociabilitate .30 t . Deci ipoteza nu se confirmă .4. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental punitiv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental punitiv. 62 . Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental punitiv comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental punitiv. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental privativ.5.51 Abaterea standard 2. Ipoteza secundară 1.cea a subiecţilor la care este prezent un model parental abuziv variabila sociabilitate. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental privativ va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental privativ. Ipoteza secundară 1.4.54 15.

00 Abaterea standard 2.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila sex.36 3. Tabelul nr.37 t 3.43 15. Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental umilitor comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental umilitor. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental umilitor.686 p= .5. 63 .N Sociabilitate 55-A 95-P Media 16.03 3.6.6.006 Conform datelor prezentate în Tabelul nr. N Sociabilitate 53-A 97-P Media 16. Deci ipoteza se confirmă. în sensul că media subiecţilor la care nu este prezent un model parental punitiv este semnificativ mai mare decât a subiecţilor la care este prezent un model parental punitiv la această variabilă. Ipoteza secundară 1. Deci ipoteza se confirmă.34 t 2. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental umilitor va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental umilitor. în sensul că media subiecţilor la care nu este prezent un model parental umilitor este semnificativ mai mare decât a subiecţilor la care este prezent un model parental umilitor la această variabilă.6.73 14. se observă că există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental punitiv şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental punitiv la variabila sociabilitate. se observă că există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental umilitor şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental umilitor la variabila sociabilitate.00 Conform datelor prezentate în Tabelul nr.803 p= . .86 Abaterea standard 2.

Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental rejectiv. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental rejectiv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental rejectiv. Tabelul nr.7. Ipoteza secundară 1. N Sociabilitate 57-A 93-P Media 16. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental supraprotectiv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental supraprotectiv.26 15. . se observă că există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental rejectiv şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental rejectiv la variabila sociabilitate. Deci ipoteza se confirmă. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental supraprotectiv.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila sex.8.8.7.316 p= .07 Abaterea standard 2. Tabelul nr. N Media Abaterea 64 t p= .28 3. în sensul că media subiecţilor la care nu este prezent un model parental rejectiv este semnificativ mai mare decât a subiecţilor la care este prezent un model parental rejectiv la această variabilă.7.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila sex.43 t 2.Ipoteza secundară 1.022 Conform datelor prezentate în Tabelul nr. . Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental supraprotectiv comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental supraprotectiv. Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental rejectiv comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental rejectiv.

10.27 14.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila sex.9.012 Conform datelor prezentate în Tabelul nr.8. Ipoteza secundară 1. Ipoteza secundară 1. Tabelul nr.9. în sensul că media subiecţilor la care nu este prezent un model parental supraprotectiv este semnificativ mai mare decât a subiecţilor la care este prezent un model parental supraprotectiv la această variabilă.68 standard 2.61 3. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental supraimplicat .67 2. se observă că există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental supraprotectiv şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental supraprotectiv la variabila sociabilitate. 65 .728 p= . Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental supraimplicat comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental supraimplicat.545 . Deci ipoteza se confirmă .24 t 2.00 14. Deci ipoteza se confirmă .73 3.007 Conform datelor prezentate în Tabelul nr. .94 Abaterea standard 2.9. în sensul că media subiecţilor la care nu este prezent un model parental supraimplicat este semnificativ mai mare decât a subiecţilor la care este prezent un model parental supraimplicat la această variabilă . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental supraimplicat va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental supraimplicat . se observă că există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental supraimplicat şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental supraimplicat la variabila sociabilitate.Sociabilitate 96-A 54-P 16. N Sociabilitate 66-A 84-P Media 16.

Tabelul nr.900 p= . în sensul că media subiecţilor la care este prezent un model parental tolerant este semnificativ mai mare decât a subiecţilor la care nu este prezent un model parental tolerant la această variabilă . Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental tolerant comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental tolerant . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental afectuos.23 Abaterea standard 3. .060 66 .001 Conform datelor prezentate în Tabelul nr.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental tolerant. Tabelul nr.05 2.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila sex.74 16. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental tolerant va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental tolerant .11. se observă că există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental tolerant şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental tolerant la variabila sociabilitate. Ipoteza secundară 1. N Sociabilitate 103-A Media 15.10. N Sociabilitate 78-A 72-P Media 14.341 p= . Deci ipoteza se confirmă .92 t -3.10.37 Abaterea standard 3.11. .27 t -1.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila model parental afectuos. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental afectuos va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental afectuos . Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental afectuos comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental afectuos.

12.12. .47-P 16. .15 Abaterea standard 2.12. se observă că nu există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental afectuos şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental afectuos la variabila sociabilitate. N Sociabilitate 91-A 59-P Media 14. 67 . Ipoteza secundară 1. Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental orientând performanţa comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental orientând performanţa . în sensul că media subiecţilor la care este prezent un model parental orientând performanţa este semnificativ mai mare decât a subiecţilor la care nu este prezent un model parental orientând performanţa la această variabilă .00 Conform datelor prezentate în Tabelul nr.17 2.55 Conform datelor prezentate în Tabelul nr. Ipoteza secundară 1. se observă că există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental orientând performanţa şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental orientând performanţa la variabila sociabilitate.11. Deci ipoteza se confirmă. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental orientând performanţa va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental orientând performanţa .677 p= . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental orientând performanţa. Deci ipoteza nu se confirmă .Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila sex.47 17. Tabelul nr.78 2.85 t -5.13.

Tabelul nr. Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental stimulativ comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental stimulativ.918 Conform datelor prezentate în Tabelul nr.14. N Sociabilitate 76-A 74-P Media 15.13. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental stimulativ va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental stimulativ . . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental generator de culpabilitate va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental generator de culpabilitate . Ipoteza secundară 1.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila model parental generator de culpabilitate.50 Abaterea standard 2. . N Media Abaterea standard t p= 68 .Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental generator de culpabilitate.44 t . Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental stimulativ. Tabelul nr. Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental generator de culpabilitate comparativ cu subiecţii la care este prezent un model generator de culpabilitate .104 p= . Deci ipoteza nu se confirmă .13.55 15.72 3.14. se observă că nu există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental generator de culpabilitate şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental generator de culpabilitate variabila sociabilitate .Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila sex.

Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental favorizând pe ceilalţi.14.63 3. .50 Abaterea standard 2. Ipoteza secundară 1.50 16.51 3. se observă că există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental stimulativ şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental stimulativ la variabila sociabilitate.37 14.15. în sensul că media subiecţilor la care nu este prezent un model parental stimulativ este semnificativ mai mare decât a subiecţilor la care este prezent un model parental stimulativ la această variabilă .00 Conform datelor prezentate în Tabelul nr.16.16 -4. se observă că există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi la variabila sociabilitate. Ipoteza secundară 1.15.730 . Deci ipoteza se confirmă . N Sociabilitate 82-A 68-P Media 16.41 t 3. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi . Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi comparativ cu subiecţii la care este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi .00 Conform datelor prezentate în Tabelul nr. 69 . în sensul că media subiecţilor la care nu este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi este semnificativ mai mare decât a subiecţilor la care este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi la această variabilă .Sociabilitate 83-A 67-P 14. Tabelul nr.79 2.15.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila sex. Deci ipoteza se confirmă .872 p= .

1.17.16.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental favorizând subiectul. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental favorizând subiectul va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental favorizând subiectul. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat ANOVA factorial .728 Conform datelor prezentate în Tabelul nr.349 p= .42 Abaterea standard 2. Prin aplicarea testului T pentru eşantioane independente (Independent Samples T Test) s-au analizat rezultatele obţinute de subiecţii la care nu este prezent un model parental favorizând subiectul comparativ cu subiecţii la care este prezent un model favorizând subiectul. Deci ipoteza nu se confirmă . Ipoteza secundară 2. Rezultatele ANOVA sunt prezentate în Tabelul nr.2 Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a stilul de ataşament. se observă că nu există diferenţe semnificative între media subiecţilor la care nu este prezent un model parental favorizând subiectul şi cea a subiecţilor la care este prezent un model parental favorizând subiectul variabila sociabilitate . 70 . .18. precum şi loturile de subiecţi pentru toate grupurile luate în calcul sunt prezentate în Tabelul nr.36 t .16. Tabelul nr.89 3. N Sociabilitate 86-A 64-P Media 15.Rezultatele Testului T pentru eşantioane independente pentru variabila model parental favorizând subiectul.60 15. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a stilului de ataşament şi sexul subiecţilor. Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate. Ipoteza generală nr. modelelor parentale şi sexul subiecţilor.

Tabel nr.3600 16.200 4.18.1176 13. Efectele variabilelor stil de ataşament şi sex asupra variabilei sociabilitate. Există un efect de dublă interacţiune semnificativ statistic. (Anexa 4).61576 2.ANOVA.010 SEX STILATAS SEX * STILATAS Error Vom analiza în continuare doar efectele semnificative statistic prezente în tabelul ANOVA.56). în funcţie de stilul de ataşament şi sex.1. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament anxios de sex feminin (M1 = 16. Astfel. p < 0.946 F 3.5267 N 33 28 25 86 17 17 30 64 50 45 55 150 Tabel nr.001) .8364 15. Există un efect principal al variabilei stil de ataşament asupra variabilei sociabilitate. există diferenţe semnificative între subiecţii cu stil de ataşament anxios de sex feminin şi cei de sex masculin în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 4. Feminin Factorul stil de atasament impartit.5667 14. Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1.294 df 1 2 2 144 MS 26. Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1.909 7.0200 14.09296 Medie 17.36) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament anxios de sex masculin (M2 = 13. 71 .15663 2.394.627 65. Factorul sexul subiectului impartit.2.72005 3. 2.163 37.627 130. SS 26.327 75.92888 4.32522 2.7059 15.8125 17.049 .4643 16. .Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate.000 . Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total Masculin Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total Total Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total Abatere Standard.17. Există un efect principal al variabilei sex asupra variabilei sociabilitate.40314 3. precum şi loturile de subiecţi.19122 2.7111 14.37346 3. . .819 1144.0581 16.29945 2.95199 1. în sensul că nivelul de sociabilitate este influenţat de interacţiunea dintre sex şi stil de ataşament .771 p.62743 3.351 8.1818 14.

există un efect al variabilei stil de ataşament asupra mediei la sociabilitate a subiecţilor de sex feminin (F = 7.19. Feminin Medie 15. precum şi loturile de subiecţi. Absent Factorul sexul subiectului impartit.18) sau au şi un stil de ataşament anxios (M3 = 16. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat ANOVA factorial . Factorul model parental abuziv impartit.56). în funcţie de modelul parental abuziv şi sex. precum şi loturile de subiecţi pentru toate grupurile luate în calcul sunt prezentate în Tabelul nr. Subiecţii de sex masculin.În ceea ce priveşte subiecţii cu stil de ataşament sigur şi cu stil de ataşament nesigur nu există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate. Tabel nr.2. De asemenea.15582 N 50 72 . Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate. În ceea ce priveşte condiţia în care subiecţii sunt de sex feminin . Ipoteza secundară 2.001) şi a celor de sex masculin (F = 6. nu obţin scoruri semnificativ diferite la sociabilitate comparativ cu cei care au şi un stil de ataşament anxios .633.6000 Abatere Standard.46) decât în cazul în care aceştia au şi un stil de ataşament sigur (M 2 = 17.003).20. p = 0. 3. Rezultatele ANOVA sunt prezentate în Tabelul nr. . În ceea ce priveşte condiţia în care subiecţii sunt de sex masculin.19. (Anexa 4). p = 0. când aceştia au şi un stil de ataşament nesigur obţin scoruri semnificativ mai mici la sociabilitate (M 1 = 14. între cei de sex feminin şi cei de sex masculin . când au şi un stil de ataşament nesigur.70) decât în cazul în care aceştia au şi un stil de ataşament anxios (M 2 = 13. nu obţin scoruri semnificativ diferite la sociabilitate comparativ cu cei care au şi un stil de ataşament anxios . când au şi un stil de ataşament sigur.Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate.36).415. Subiecţii de sex feminin. când aceştia au şi un stil de ataşament sigur obţin scoruri semnificativ mai mari la sociabilitate (M 1 = 16. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a modelului parental abuziv şi sexul subiecţilor.

.20.0581 15. Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1.8400 14. între cei de sex feminin şi cei de sex masculin .087 68.347 7.69) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent modelul parental abuziv de sex masculin (M2 = 14.15663 2.905 F 5. Există un efect principal al variabilei sex asupra variabilei sociabilitate.1.023 .666 3.170 1300. Astfel. SS 46.036). în sensul că nivelul de sociabilitate este influenţat de interacţiunea dintre sex şi modelul parental abuziv .144.95199 2.1538 14.538. Există un efect de dublă interacţiune semnificativ statistic.6944 16. Efectele variabilelor modelul parental abuziv şi sex asupra variabilei sociabilitate.241 .ANOVA.11503 3. Există diferenţe semnificative între subiecţii de sex masculin la care este prezent modelul parental abuziv şi cei la care nu este prezent modelul parental abuziv în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 2. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent modelul parental abuziv de sex feminin (M1 = 16.09296 36 86 25 39 64 75 75 150 Tabel nr.55029 2. (Anexa 5).Prezent Total Masculin Absent Prezent Total Total Absent Prezent Total 16.557 . în sensul că nivelul de sociabilitate 73 .087 68. p = 0.001).076 df 1 1 1 146 MS 46.666 3.83873 3. Nu există un efect principal al variabilei modelul parental abuziv asupra variabilei sociabilitate . p = 0.54325 3. .8125 15.5267 2.6800 15.006 SEX ABUZIV SEX * ABUZIV Error Vom analiza în continuare doar efectele semnificative statistic prezente în tabelul ANOVA.15). există diferenţe semnificative între subiecţii la care este prezent modelul parental abuziv de sex feminin şi cei de sex masculin în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 3.656 p.34007 3. În ceea ce priveşte subiecţii la care nu este prezent modelul parental abuziv nu există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate.170 8.3733 15.

Efectele variabilelor modelul parental supraprotectiv şi sex asupra variabilei sociabilitate. (Anexa 5). precum şi loturile de subiecţi pentru toate grupurile luate în calcul sunt prezentate în Tabelul nr.21.0000 14.09296 Medie 16.0581 15. .15). Absent Prezent Total Masculin Absent Prezent Total Total Absent Prezent Total Abatere Standard. 2.61171 3.53710 2.12747 3.0600 16. Factorul sexul subiectului impartit.15663 2. Feminin Factorul model parental supraprotectiv impartit.22. În ceea ce priveşte subiecţii de sex feminin nu există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate.21. Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate.76809 2.95199 2. în funcţie de modelul parental supraprotectiv şi sex. Ipoteza secundară 2. .ANOVA. 74 .67975 3. Rezultatele ANOVA sunt prezentate în Tabelul nr.3.0556 16.5267 N 50 36 86 46 18 64 96 54 150 Tabel nr.9444 14.8125 16. între cei la care nu este prezent modelul parental abuziv şi cei la care este prezent modelul parental abuziv.84) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor de sex masculin la care este prezent modelul parental abuziv (M2 = 14.al subiecţilor de sex masculin la care nu este prezent modelul parental abuziv (M 1 = 15.6852 15.22. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a modelului parental supraprotectiv şi sexul subiecţilor .9348 11. Tabel nr. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat ANOVA factorial . precum şi loturile de subiecţi.48596 3.Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate.

În ceea ce priveşte subiecţii la care nu este prezent modelul parental supraprotectiv nu există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate . Ipoteza secundară 2. Există un efect principal al variabilei model parental supraprotectiv asupra variabilei sociabilitate.94).025 7.022 16.458 df 1 1 1 146 MS 143.93) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor de sex masculin la care este prezent modelul parental supraprotectiv (M2 = 11.025 15.592 127.312.05) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent modelul parental supraprotectiv de sex masculin (M2 = 11.489 127.4. .489 127. Există un efect de dublă interacţiune semnificativ statistic.94). în sensul că nivelul de sociabilitate este influenţat de interacţiunea dintre sex şi modelul parental supraprotectiv .592 127.SEX SPROTECT SEX * SPROTECT Error SS 143. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent modelul parental supraprotectiv de sex feminin (M 1 = 16.1.954 p. În ceea ce priveşte subiecţii de sex feminin nu există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate. (Anexa 5). Astfel.962 F 18. 75 . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor de sex masculin la care nu este prezent modelul parental supraprotectiv (M1 = 15. Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1. p < 0.025 1162. p < 0. Există diferenţe semnificative între subiecţii de sex masculin la care este prezent modelul parental supraprotectiv şi cei la care nu este prezent modelul parental supraprotectiv în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 6.001). există diferenţe semnificative între subiecţii la care este prezent modelul parental supraprotectiv de sex feminin şi cei de sex masculin în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 5. (Anexa 5).172. Există un efect principal al variabilei sex asupra variabilei sociabilitate. între cei de sex feminin şi cei de sex masculin . între cei la care nu este prezent modelul parental supraprotectiv şi cei la care este prezent modelul parental supraprotectiv .000 .001).8.000 Vom analiza în continuare doar efectele semnificative statistic prezente în tabelul ANOVA.000 . Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1.

Există un efect principal al variabilei sex asupra variabilei sociabilitate.299 80.24. SS 56.5526 15. Tabel nr. Nu există un efect principal al variabilei modelul parental generator de culpabilitate asupra variabilei sociabilitate.09296 N 46 40 86 30 34 64 76 74 150 Tabel nr.4565 16.702 . Absent Prezent Total Masculin Absent Prezent Total Total Absent Prezent Total Medie 15. Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate.14612 2. precum şi loturile de subiecţi pentru toate grupurile luate în calcul sunt prezentate în Tabelul nr. Feminin Factorul model parental generator de culpabilitate impartit. 76 .Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate.Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a modelului parental generator de culpabilitate şi sexul subiecţilor.003 SEX CULPABIL SEX * CULPABIL Error Vom analiza în continuare doar efectele semnificative statistic prezente în tabelul ANOVA. 3. Factorul sexul subiectului impartit.8125 15.7500 16.23.045 1.246 1288.5267 Abatere Standard.7000 14.1.44924 3. .013 . în funcţie de modelul parental generator de culpabilitate şi sex. .ANOVA.0581 15. .147 9. Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1.823 F 6.299 80.57951 2.095 p.352 .0294 14.24.5000 15. în sensul că nivelul de sociabilitate este influenţat de interacţiunea dintre sex şi modelul parental generator de culpabilitate.246 8. Efectele variabilelor modelul parental generator de culpabilitate şi sex asupra variabilei sociabilitate.045 1.72468 3.15663 2. Există un efect de dublă interacţiune semnificativ statistic. precum şi loturile de subiecţi.23.184 df 1 1 1 146 MS 56. Rezultatele ANOVA sunt prezentate în Tabelul nr. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat ANOVA factorial.95024 3.78582 3.95199 1.

Astfel.75) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent modelul parental generator de culpabilitate de sex masculin (M2 = 14. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat ANOVA factorial.065. Există diferenţe semnificative între subiecţii de sex masculin la care este prezent modelul parental generator de culpabilitate şi cei la care nu este prezent modelul parental generator de culpabilitate în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 2.02). Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate.042).5. Ipoteza secundară 2. există diferenţe semnificative între subiecţii la care este prezent modelul parental generator de culpabilitate de sex feminin şi cei de sex masculin în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 3.26. p = 0.75) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor de sex feminin la care nu este prezent modelul parental generator de culpabilitate (M2 = 15. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor de sex masculin la care nu este prezent modelul parental generator de culpabilitate (M1 = 15. precum şi loturile de subiecţi pentru toate grupurile luate în calcul sunt prezentate în Tabelul nr.001).02).25. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a modelului parental favorizând pe ceilalţi şi sexul subiecţilor . p < 0. Există diferenţe semnificative între subiecţii de sex feminin la care este prezent modelul parental generator de culpabilitate şi cei la care nu este prezent modelul parental generator de culpabilitate în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = -2.70) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor de sex masculin la care este prezent modelul parental generator de culpabilitate (M2 = 14. 77 .174. (Anexa 5).033). în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent modelul parental generator de culpabilitate de sex feminin (M1 = 16.657. În ceea ce priveşte subiecţii la care nu este prezent modelul parental generator de culpabilitate nu există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate. p = 0. Rezultatele ANOVA sunt prezentate în Tabelul nr. între cei de sex feminin şi cei de sex masculin .45). în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor de sex feminin la care este prezent modelul parental generator de culpabilitate (M1 = 16. (Anexa 5). (Anexa 5).

în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent modelul parental favorizând pe ceilalţi de sex feminin (M1 = 15.000 .001 SEX CEILALTI SEX * CEILALTI Error Vom analiza în continuare doar efectele semnificative statistic prezente în tabelul ANOVA. în sensul că nivelul de sociabilitate este influenţat de interacţiunea dintre sex şi modelul parental favorizând pe ceilalţi.57776 3.95199 2. .847 7.49079 2.001).5267 N 48 38 86 34 30 64 82 68 150 Tabel nr.985 df 1 1 1 146 MS 64.63140 2.1.918 F 8. SS 64.100 19.5000 12.100 85. Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1.100 85.8125 16.26.135 155. Feminin Factorul model parental favorizand pe ceilalti impartit. Astfel. în funcţie de modelul parental favorizând pe ceilalţi şi sex. Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1.9000 14.3780 14.135 155.0581 16. . p < 0. Există un efect principal al variabilei sex asupra variabilei sociabilitate.888.76) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care 78 .51730 3. .15. precum şi loturile de subiecţi.847 1155. 2.005 .15663 2. Absent Prezent Total Masculin Absent Prezent Total Total Absent Prezent Total Abatere Standard.5000 15.41419 3. Efectele variabilelor modelul parental favorizând pe ceilalţi şi sex asupra variabilei sociabilitate.ANOVA.09296 Medie 16.45780 3.25. Există un efect de dublă interacţiune semnificativ statistic. există diferenţe semnificative între subiecţii la care este prezent modelul parental favorizând pe ceilalţi de sex feminin şi cei de sex masculin în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 3.Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate.589 10.2917 15.Tabel nr. Factorul sexul subiectului impartit.842 p.7632 16. Există un efect principal al variabilei model parental favorizând pe ceilalţi asupra variabilei sociabilitate.

6. Există diferenţe semnificative între subiecţii de sex masculin la care este prezent modelul parental favorizând pe ceilalţi şi cei la care nu este prezent modelul parental favorizând pe ceilalţi în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 5. în funcţie de modelul parental abuziv şi stil de ataşament. Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate.27. (Anexa 5). Tabel nr. Rezultatele ANOVA sunt prezentate în Tabelul nr.este prezent modelul parental favorizând pe ceilalţi de sex masculin (M2 = 12. . între cei la care nu este prezent modelul parental favorizând pe ceilalţi şi cei la care este prezent modelul parental favorizând pe ceilalţi. Factorul stil de ataşament impartit. N 79 . Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a stilului de ataşament şi modelul parental abuziv al subiecţilor. precum şi loturile de subiecţi. p < 0. În ceea ce priveşte subiecţii de sex feminin nu există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate.28. Factorul model parental abuziv impartit. Ipoteza secundară 2. între cei de sex feminin şi cei de sex masculin. (Anexa 5).521.Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate. În ceea ce priveşte subiecţii la care nu este prezent modelul parental favorizând pe ceilalţi nu există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate. Medie Abatere Standard.001). precum şi loturile de subiecţi pentru toate grupurile luate în calcul sunt prezentate în Tabelul nr.27.50) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor de sex masculin la care este prezent modelul parental favorizând pe ceilalţi (M2 = 12.90). Pentru a verifica această ipoteză am aplicat ANOVA factorial. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor de sex masculin la care nu este prezent modelul parental favorizând pe ceilalţi (M1 = 16.90).

5267 2. .000 STILATAS ABUZIV STILATAS * ABUZIV Error Vom analiza în continuare doar efectele semnificative statistic prezente în tabelul ANOVA.752 1.660 .940.28. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament anxios la care nu este prezent modelul parental abuziv (M1 = 16.ANOVA.72005 2.7742 17.892 7.83873 3.001).09296 31 19 50 23 22 45 21 34 55 75 75 150 Tabel nr.375 235. în sensul că nivelul de sociabilitate este influenţat de interacţiunea dintre model parental abuziv şi stil de ataşament.784 1021. Astfel.613 p.876 1. Există un efect de dublă interacţiune semnificativ statistic.73123 3. Nu există un efect principal al variabilei modelul parental abuziv asupra variabilei sociabilitate.000 . p < 0.2174 16.7619 13.269 .4211 17.40314 2.6800 15.8364 15.76) este semnificativ mai mare decât nivelul de 80 .20166 2.902 df 2 1 2 144 MS 72. Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1.84376 3. există diferenţe semnificative între subiecţii cu stil de ataşament anxios la care este prezent modelul parental abuziv şi cei la care nu este prezent modelul parental abuziv în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 4.6471 14.71448 2.097 F 10.47267 2. Efectele variabilelor modelul parental abuziv şi stil de ataşament asupra variabilei sociabilitate.3733 15.2727 14. SS 145.Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total Absent Prezent Total Absent Prezent Total Absent Prezent Total Absent Prezent Total 16.7111 16. . Există un efect principal al variabilei stil de ataşament asupra variabilei sociabilitate.0200 13.34007 3.194 16.61576 1.375 117.2.89486 2.

când au şi un stil de ataşament sigur. Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate. p = 0. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat ANOVA factorial. În ceea ce priveşte condiţia în care subiecţii au prezent modelul parental abuziv.001) şi a celor la care nu este prezent modelul parental abuziv (F = 18. Ipoteza secundară 2.42) sau au şi un stil de ataşament nesigur (M 3 = 16.21) decât în cazul în care aceştia au şi un stil de ataşament sigur (M2 = 16.64).089.76).7.21). p < 0.003). când aceştia au şi un stil de ataşament nesigur obţin scoruri semnificativ mai mici la sociabilitate (M1 = 13.77) sau au şi un stil de ataşament anxios (M3 = 16.27) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament nesigur la care nu este prezent modelul parental abuziv (M2 = 13. (Anexa 6).sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament anxios la care este prezent modelul parental abuziv (M2 = 13.64) decât în cazul în care aceştia au şi un stil de ataşament sigur (M2 = 17. (Anexa 6). În ceea ce priveşte condiţia în care subiecţii nu au prezent modelul parental abuziv.329. precum şi loturile de subiecţi pentru toate grupurile luate în 81 . (Anexa 6). există un efect al variabilei stil de ataşament asupra mediei la sociabilitate a subiecţilor la care este prezent modelul parental abuziv (F = 11. când aceştia au şi un stil de ataşament anxios obţin scoruri semnificativ mai mici la sociabilitate (M1 = 13. Există diferenţe semnificative între subiecţii cu stil de ataşament nesigur la care este prezent modelul parental abuziv şi cei la care nu este prezent modelul parental abuziv în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = -3. nu obţin scoruri semnificativ diferite la sociabilitate comparativ cu cei care au şi un stil de ataşament nesigur. când au şi un stil de ataşament sigur. De asemenea. Subiecţii la care este prezent modelul parental abuziv. p < 0.418.001).27). nu obţin scoruri semnificativ diferite la sociabilitate comparativ cu cei care au şi un stil de ataşament anxios. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament nesigur la care este prezent modelul parental abuziv (M1 = 16. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a stilului de ataşament şi modelul parental umilitor al subiecţilor. Subiecţii la care nu este prezent modelul parental abuziv.

795 df 2 1 2 144 MS 40. precum şi loturile de subiecţi.2. Factorul stil de ataşament impartit.09296 N 29 21 50 7 38 45 17 38 55 53 97 150 Tabel nr.8621 17. în funcţie de modelul parental umilitor şi stil de ataşament.978 F 5.1842 14.30.7111 16.5267 Abatere Standard. Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1. Efectele variabilelor modelul parental umilitor şi stil de ataşament asupra variabilei sociabilitate. Există un efect de dublă interacţiune semnificativ statistic. 2.47450 2.004 . .34318 2.523 3.6.994 7.2381 17.96698 2. Rezultatele ANOVA sunt prezentate în Tabelul nr.ANOVA. . Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1.760 p.8660 15.40314 1.026 STILATAS UMILITOR STILATAS * UMILITOR Error Vom analiza în continuare doar efectele semnificative statistic prezente în tabelul ANOVA. .996 29.0200 17.996 59.69393 3.Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate.007 .60357 3.733 67. în sensul că nivelul de sociabilitate este influenţat de interacţiunea dintre model parental umilitor şi stil de ataşament.29.8364 16.15999 2.03007 3.2857 14. Tabel nr.466 67. Atasament sigur Factorul model parental umilitor impartit.988 1148.106 8. 82 .61576 1.72005 2.2941 14.7358 14. Există un efect principal al variabilei modelul parental umilitor asupra variabilei sociabilitate.37154 3.2368 14.calcul sunt prezentate în Tabelul nr. Absent Prezent Total Atasament nesigur Atasament anxios Total Absent Prezent Total Absent Prezent Total Absent Prezent Total Medie 16.30.29. Există un efect principal al variabilei stil de ataşament asupra variabilei sociabilitate. SS 81.

p = 0.001). nu obţin scoruri semnificativ diferite la sociabilitate comparativ cu cei care au şi un stil de ataşament anxios. (Anexa 6). Pentru a verifica această ipoteză am aplicat ANOVA factorial. p = 0. În ceea ce priveşte condiţia în care subiecţii au prezent modelul parental umilitor.8. există un efect al variabilei stil de ataşament asupra mediei la sociabilitate a subiecţilor la care este prezent modelul parental umilitor (F = 7.007).29) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament anxios la care nu este prezent modelul parental umilitor (M2 = 14.825. Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate. Ipoteza secundară 2. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament anxios la care este prezent modelul parental umilitor (M1 = 16. Există diferenţe semnificative între subiecţii cu stil de ataşament nesigur la care este prezent modelul parental umilitor şi cei la care nu este prezent modelul parental umilitor în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 2.28) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament nesigur la care este prezent modelul parental umilitor (M 2 = 14. În ceea ce priveşte subiecţii care nu au prezent modelul parental umilitor nu există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate. cei cu stil de ataşament nesigur şi cei cu stil de ataşament anxios.039).131. precum şi loturile de subiecţi pentru toate grupurile luate în 83 . De asemenea.23) decât în cazul în care aceştia au şi un stil de ataşament anxios (M2 = 14. între cei cu stil de ataşament sigur. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament nesigur la care nu este prezent modelul parental umilitor (M1 = 17. (Anexa 6).23). (Anexa 6).Astfel.23). există diferenţe semnificative între subiecţii cu stil de ataşament anxios la care este prezent modelul parental umilitor şi cei la care nu este prezent modelul parental umilitor în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = 2.18).540. când aceştia au şi un stil de ataşament sigur obţin scoruri semnificativ mai mari la sociabilitate (M1 = 17.18) sau au şi un stil de ataşament nesigur (M 3 = 14. când au şi un stil de ataşament nesigur. p = 0. Sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a stilului de ataşament şi modelul parental stimulativ al subiecţilor. Subiecţii la care este prezent modelul parental umilitor.

5060 16. în funcţie de modelul parental stimulativ şi stil de ataşament.073 6.09296 Medie 15.53973 3.61576 2.675 216.2.7111 14.9643 18.31. . precum şi loturile de subiecţi.51747 2. 84 .766 5.14.146 979.5455 16.2273 14.32.16485 3.28850 3.7910 15.40314 2. Există un efect principal al variabilei stil de ataşament asupra variabilei sociabilitate.57428 2. Rezultatele ANOVA sunt prezentate în Tabelul nr.63824 3.039 39.5758 15.745 p.calcul sunt prezentate în Tabelul nr. Absent Prezent Total Atasament nesigur Atasament anxios Total Absent Prezent Total Absent Prezent Total Absent Prezent Total Abatere Standard. 1.347 df 2 1 2 144 MS 92.039 78. Factorul stil de ataşament impartit.801 F 13.651 31.5267 N 28 22 50 22 23 45 33 22 55 83 67 150 Tabel nr. Efectele variabilelor modelul parental stimulativ şi stil de ataşament asupra variabilei sociabilitate. Atasament sigur Factorul model parental stimulativ impartit.72005 2.31.3636 17. Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1.94282 2.000 .7826 14. . Tabel nr.71015 2. .838 216. Există un efect principal al variabilei modelul parental stimulativ asupra variabilei sociabilitate. Nu vom insista asupra acestui efect deoarece a fost analizat în cadrul ipotezei secundare 1.8364 14.32.004 STILATAS STIMULAT STILATAS * STIMULAT Error Vom analiza în continuare doar efectele semnificative statistic prezente în tabelul ANOVA.000 .0200 12. SS 185.ANOVA.Mediile şi abaterile standard pentru sociabilitate.

54) decât în cazul în care aceştia au şi un stil de ataşament anxios (M2 = 14. (Anexa 6). există un efect al variabilei stil de ataşament asupra mediei la sociabilitate a subiecţilor la care este prezent modelul parental stimulativ (F = 6. De asemenea.001). (Anexa 6). există diferenţe semnificative între subiecţii cu stil de ataşament sigur la care este prezent modelul parental stimulativ şi cei la care nu este prezent modelul parental stimulativ în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = -4. În ceea ce priveşte condiţia în care subiecţii nu au prezent modelul parental stimulativ. Astfel.Există un efect de dublă interacţiune semnificativ statistic. când aceştia au şi un stil de ataşament nesigur obţin scoruri semnificativ mai mici la sociabilitate (M1 = 12.22). în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament nesigur la care este prezent modelul parental stimulativ (M1 = 16. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament sigur la care este prezent modelul parental stimulativ (M1 = 18.54). Subiecţii la care este prezent modelul parental stimulativ.001).007.003) şi a celor la care nu este prezent modelul parental stimulativ (F = 13.78) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament nesigur la care nu este prezent modelul parental stimulativ (M2 = 12. nu obţin scoruri semnificativ diferite la sociabilitate comparativ cu cei care au şi un stil de ataşament anxios şi cei care au şi un stil de ataşament sigur. când au şi un stil de ataşament nesigur. Subiecţii la care nu este prezent modelul parental stimulativ.96).57) sau au şi un stil de ataşament sigur (M 3 = 15. p = 0.850. p < 0. p < 0. când au şi un stil de ataşament sigur. când aceştia au şi un stil de ataşament sigur obţin scoruri semnificativ mai mari la sociabilitate (M1 = 18.36) decât în cazul în care aceştia au şi un stil de ataşament anxios (M2 = 15. nu obţin scoruri semnificativ diferite la sociabilitate comparativ cu cei care au şi un stil de ataşament anxios. În ceea ce priveşte condiţia în care subiecţii au prezent modelul parental stimulativ.96). în sensul că nivelul de sociabilitate este influenţat de interacţiunea dintre model parental stimulativ şi stil de ataşament.263. (Anexa 6). 85 .531. Există diferenţe semnificative între subiecţii cu stil de ataşament nesigur la care este prezent modelul parental stimulativ şi cei la care nu este prezent modelul parental stimulativ în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate (t = -4.001).36) este semnificativ mai mare decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament sigur la care nu este prezent modelul parental stimulativ (M2 = 15. p < 0.

Punerea în evidenţă a relaţiei dintre sociabilitate şi stilurile de ataşament. . Identificarea nivelului de sociabilitate al adolescenţilor în perioada actuală. . modelele parentale şi sexul subiecţilor. am formulat prima ipoteză generală conform căreia sociabilitatea variază în funcţie de stilul de ataşament. S-a considerat că modelele parentale şi stilurile de ataşament au un rol semnificativ în ceea ce priveşte sociabilitatea. urmărind mai multe obiective: 1.CONCLUZIILE CERCETĂRII Lucrarea de faţă şi-a propus să evidenţieze rolul modelelor educative parentale şi a stilurilor de ataşament asupra gradului de sociabilitate al adolescenţilor. în sensul că nivelul de sociabilitate al fetelor va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al băieţilor. S-a pornit de la ideea că sociabilitatea depinde de doi factori esenţiali. 2. 86 . perioadă în care computerul tinde să acapareze total timpul liber al adolescenţilor. lăsând din ce în ce mai puţin timp pentru stabilirea relaţiilor de prietenie. Astfel.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de sexul subiecţilor.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de stilul de ataşament al subiecţilor. aflaţi în interacţiune: stilul de ataşament al subiecţilor şi sexul acestora. 3. Evidenţierea gradului în care sociabilitatea subiecţilor este influenţată de interacţiunea dintre sex şi modelele educative parentale şi cea dintre stilurile de ataşament şi modelele educative parentale. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor cu stil de ataşament sigur va fi semnificaiv mai mare decât cel al subiecţilor cu stil de ataşament nesigur sau a celor cu stil de ataşament anxios.

în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care 87 .Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental supraimplicat. . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental rejectiv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental rejectiv.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental tolerant. . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental punitiv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental punitiv. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental tolerant va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental tolerant. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental privativ va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental privativ.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental afectuos. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental abuziv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental abuziv. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental umilitor va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental umilitor..Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental punitiv.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental rejectiv. . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental supraprotectiv va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental supraprotectiv. -Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental supraprotectiv. . . . .Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental abuziv.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental umilitor.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental privativ. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental supraimplicat va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental supraimplicat.

. . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental favorizând pe ceilalţi. astfel încât să poată funcţiona în cadrul acestuia . modelelor parentale şi sexului subiecţilor.este prezent un model parental afectuos va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental afectuos. conform căreia sociabilitatea variază în funcţie de acţiunea conjugată a stilul de ataşament.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental favorizând subiectul. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental stimulativ va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental stimulativ. . Plecând de la definiţia conform căreia „Socializarea este conceptul folosit la descrierea şi exlicarea modului în care copiii dobândesc un comportament necesar adecvării lor la cultura şi societatea din care fac parte . 88 . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental generator de culpabilitate va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental generator de culpabilitate. am formulat a doua ipoteză . .Este procesul prin care o persoană dobâdeşte reguli de conduită sistemul de credinţe şi atitudini ale unei societăţi sau grup social . în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental favorizând subiectul va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental favorizând subiectul.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental favorizând pe ceilalţi. .Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental stimulativ.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental orientând performanţa. în sensul că nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care nu este prezent un model parental orientând performanţa va fi semnificativ mai ridicat decât nivelul de sociabilitate al subiecţilor la care este prezent un model parental orientând performanţa. ”(Ann Birch 2000) Astfel.Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de sociabilitate în funcţie de modelul parental generator de culpabilitate.

În concluzie. a copilului . acest fenomen ar putea fi însă legat de factorii cu o influenţă mai puternică . Dezvoltarea acestiu tip de ataşament între copil şi părinţii săi . nu poate influenţa singur nivelul de sociabilitate . conduce la creşterea gradului de sociabilitate al adolescentului . Cercetarea . De aceea . Ceea ce corelează pozitiv cu sociabilitatea . Conform teoriei . 89 . este un factor important în manifestarea comportamentelor specifice sociabilităţii . fapt demostrat în cazul analizei statistice. am urmărit influenţa educaţiei în cadrul unui comportament anume . mai ales în cazul tipului sigur de ataşament . a avut la bază . Ataşamentul este factorul care s-a dovedit că influenţează gradul de sociabilitate al adolescentului . ataşamentul este factorul care stă la baza dezvoltării unui climat socio-afectiv pozitiv între copil şi părinţii săi . elemente teoretice care spun că famila este prima instanţă de socializare . ci de o corelaţie de factori . După cum s-a văzut stilul educativ al părinţilor . se pretează la investigarea influenţei şi a factorilor de care nu s-a ţinut cont în cercetarea de faţă . Relaţiile urmărite . climat ce permite stabilirea unei relaţii bazate pe încredere reciprocă . Deşi teoria sugerează că stilul educativ . cum ar fi tipul de temperament . este ataşamentul sigur . putem spune că gradul de sociabilitate al adolescenţilor nu poate fi explicat de existenţa unui singur factor .

Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă (traducere din limba franceză) Editura didactică şi Pedagogică . 1973 5.Bucureşti 2004 . Gherasim Loredana (2007) Ghid Introductiv SPSS 10. Banciu D. Adolescenţii într-o societate în schimbare . 2004 7. Editura Ştiinţifică şi 90 . Dr. Brânzei P si colaboratorii: " Adolescenta si adaptare" Iasi. Dinică. 12. Editura Tehnică. . Bucureşti 11. Bucureşti. M. Debesse Maurice(1970) . Cosmovici Andrei .Editura Tehnică . Bucureşti 10.(Adolescenţii şi familia .Psihologia dezvoltării : din primul an de viaţă până în perioada adultă . Ciofu Carmen(1989) . Birch Ann(2000). agresivitate . 2. Lumea lor spirituală şi activitatea educativă . 1985 Enciclopedică . 1974 6. Iaşi.. Rădulescu D.Ney York . Dumitrescu Ion (1980) Adolescenţii . Editura Paidea . Interacţiunea părinţi-copii .Bucureşti 3.. Bujor Emil „Psihosociologia familiei”.Editura ştiinţifică şi Enciclopedică .. (1979)Frică . Cosmonici Andrei " Adolescentul si timpul sau liber" Iasi.Ranschburg Jeno . Iaşi 8. Editura Cantes. (1998)Psihologie generală .0 .2 Seoparation. Bucureşti) 4.. Bucureşti 14. Badea Elena „Caracterizarea dinamică a copilului şi adolescentului”.-Attachment and loss:vol. Craiova-Scrisul Românesc 13. Editura Eola Iaşi 9. Editura Polirom . supărare . Bowlby J. Editura Didactică şi pedagogică . 1997.Voicu M.BIBLIOGRAFIE 1.

Dicţionar de Humanitas . Bucureşti 21. Editura . Iacob Luminiţa (2007) . nr 1 pag 94-109 20. Psihodiagnoză 25. Bucureşti 23. Editura Albatros Bucureşti 32. Emil Verza . 26. Stoian Mihai „Adolescenţa o primejdie?”. Bucureşti. Bucureşti 31. 17. 29. Editura Didactică şi pedagogică . Patologie . Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică . 27. . Bucureşti. Editura All Educaţional . 1969. Hayes N. Iaşi 18. Journal Of Personality And Social Psychology . Turliuc Nicoleta (2001) Psihologia cuplului şi Familiei-cursurile anului III. 91 Psihologie . Francoise Parot(1999) . Cursa cu obstacole a dezvoltării umane : Psihologie . Larousse (2002) Dicţionar de Psihologie . Editura Polirom . Editura Demiurg. Ursula Şchiopu . 2002. Bucureşti. Bucureşti 33.Orrell. La psycologie de l'adolescence. Bucureşti. Editura Tipo SRL . Iaşi. Ursula Şchiopu (1997)Dicţionar Enciclopedic de Psihologie . Editura Didactică şi Pedagogică .15. Introducere în psihologie . Bucureşti.Rousselet Jean „Adolescentul. Bucureşti 24. Ursula Şchiopu şi Emil Verza (1989) Adolescenţa . vol71. Editura Babel . Roland Doron .Editura Polirom 16. 28. Iasi 30. Maurice Debesse . Berzonsky (2009) –Psihologia adolescenţei . Gerald R. Hăvârneanu Cornel (2000) Metodologia cercetării în ştiinţele sociale . Ursula Şchiopu (1979) Criza de originalitate la adolescenţi . Editura Literatură pentru tineret. Mitrofan Iolanda şi Mitrofan Nicolae (1996) Elemente de Psihologia Cuplului . personalitate şi limbaj . 22. Editura Şansa . Psihologie . Adams .(1977) . Michael D. Mitrofan Iolanda (2003) . Mihăilă Valerica „Identitate şi adolescenţă”. Editura Didactica şi Pedagogică. Curs Psiholohia Vârstelor 19. acest necunoscut”. (1981)Psihologia vârstelor(ciclurile vieţii) . Mitrofan Iolanda şi Nicolae (1991) Familia de la A la Z . 1968. Editura Univers Enciclopedic . Invatământ la distanţă .

44. 3. 9. 28. 4. 42. 21. VAR00001 VAR00002 VAR00003 VAR00004 VAR00005 VAR00006 VAR00007 VAR00008 VAR00009 VAR00010 VAR00011 VAR00012 VAR00013 VAR00014 VAR00015 VAR00016 VAR00017 VAR00018 VAR00019 VAR00020 VAR00021 VAR00022 VAR00023 VAR00024 VAR00025 VAR00026 VAR00027 VAR00028 VAR00029 VAR00030 VAR00031 VAR00032 VAR00033 VAR00034 VAR00035 VAR00036 VAR00037 VAR00038 VAR00039 VAR00040 VAR00041 VAR00042 VAR00043 VAR00044 VAR00045 VAR00046 A N A L Y S I S - S C A L E (A L P H A) 92 . 12. 10. 35. 40. 2. 30. 37. 34. 41. 20. 23. 33.ANEXE Anexa1. ****** Method 1 (space saver) will be used for this analysis ****** _ R E L I A B I L I T Y 1. 25. 39. 8. 18. 19. 26. 5. 17. 24. 29. 38. 11. 13. 45. 7. 36. 31. 6. 46. 32. 16. 15. 43. 14. 27. 22.

67. 54. 70. 61. 72. 4. 5. 53. 59. VAR00051 VAR00052 VAR00053 VAR00054 VAR00055 VAR00056 VAR00057 VAR00058 VAR00059 VAR00060 VAR00061 VAR00062 VAR00063 VAR00064 VAR00065 VAR00066 VAR00067 VAR00068 VAR00069 VAR00070 VAR00071 VAR00072 VAR00073 VAR00074 VAR00075 VAR00076 VAR00077 A N A L Y S I S - S C A L E (A L P H A) Reliability Coefficients N of Cases = Alpha = . 74. 69. 49. 75. 52. 76. 77. 62. 64. 50. 48. 57. _ VAR00047 VAR00048 VAR00049 VAR00050 R E L I A B I L I T Y 51. 71. 60. 2. 63. VAR00001 VAR00002 VAR00003 VAR00004 VAR00005 VAR00006 A N A L Y S I S - S C A L E (A L P H A) 93 .47. 55. 56. 6.0 N of Items = 77 ****** Method 1 (space saver) will be used for this analysis ****** _ R E L I A B I L I T Y 1. 68. 3. 73.8614 50. 66. 65. 58.

6550 50. 16.6315 50. 13. 8. VAR00007 VAR00008 VAR00009 VAR00010 VAR00011 VAR00012 VAR00013 VAR00014 VAR00015 VAR00016 VAR00017 VAR00018 Reliability Coefficients N of Cases = Alpha = . 9. 4. 5. 25. 13. 17. 3. 24. 16. 2.0 N of Items = 25 94 . 7. 6. 18. 12. 11. 21. 22. 12. 20.7. VAR00001 VAR00002 VAR00003 VAR00004 VAR00005 VAR00006 VAR00007 VAR00008 VAR00009 VAR00010 VAR00011 VAR00012 VAR00013 VAR00014 VAR00015 VAR00016 VAR00017 VAR00018 VAR00019 VAR00020 VAR00021 VAR00022 VAR00023 VAR00024 VAR00025 A N A L Y S I S S C A L E (A L P H A) Reliability Coefficients N of Cases = Alpha = . 14. 9. 14. 17. 10. 19. 8. 18. 15. 11. 23.0 N of Items = 18 ****** Method 1 (space saver) will be used for this analysis ****** _ R E L I A B I L I T Y 1. 15. 10.

Mă simt în largul meu atunci când depind de alţii. 10. Mi se pare că ceilalţi sunt rezervaţi în a-mi deveni apropiaţi pe cât mi-ar plăcea mie. 12. 5. Vă rugăm să citiţi cu atenţie întrebările de mai jos şi să alegeţi pentru fiecare din ele cifra care se potriveşte cel mai bine. 3 3 3 4 4 4 5 5 5 4. Mă simt neplăcut să ajung să depind de alţii. 9. 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 7. Chestionar C. 8. Nu sunt sigur că pot avea întotdeauna încredere că ceilalţi vor fi acolo unde am 5 5 95 . Adesea îmi este teamă că de fapt partenerul/a nu mă iubeşte. Ştiu ca ceilalţi vor fi acolo unde am nevoie de ei. Dorinţa mea de comuniune îi sperie câteodată pe ceilalţi. 6. Îmi este teamă adesea că partenerul/a nu vrea să rămână cu mine. Nu mă îngrijorez frecvent că voi fi abandonat. 1 – dezacord puternic 2 – dezacord parţial 3 – nu ştiu 4 – acord parţial 5 – acord puternic 1.S. 1 1 1 2 2 2 nevoie de ei. 1 2 3 4 3.Anexa 2. 11.A. 1 2 3 4 2. Oamenii nu sunt niciodată acolo unde ai nevoie de ei. Îmi este greu să am încredere în ceilalţi. Îmi doresc o comuniune completă cu o altă persoană.

Mă simt în largul meu când ceilalţi depind de mine. Mi se pare relativ uşor să mă apropii de ceilalţi. 15. 18. Adesea iubitul/a meu (mea) vrea să fim mai intimi unul cu celălalt decât mă simt eu 2 3 4 5 96 . 16. Mă irită ca cineva să vrea să îmi devină prea apropiat.1 1 1 1 1 1 bine. 14. 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 13. Mă simt oarecum stingherit să fiu apropiat cu ceilalţi. 17. Nu mă îngrijorez frecvent că cineva mi-ar putea deveni prea apropiat.

E.M.B. greşeală? 6) Se întâmplă ca părinţii să vă părăsească chiar pentru mici pozne? 7) Părinţii încercau să vă influenţeze în a deveni ceva? 8) Se întâmplă să fiţi decepţionat de părinţi pentru că nu vă dădeau ce doreaţi? 9) Credeţi că fiecare dintre părinţi doreau să fiţi altfel în unele privinţe? 10) Vi s-a permis să aveţi lucruri care celorlalţi fraţi şi surori nu le erau permise? 11) Credeţi că părinţii v-au pedepsit just? 12) Credeţi că fiecare dintre părinţi au severi cu dv. Posibilităţi de răspuns: NICIODATĂ RAREORI DESEORI ÎNTOTDEAUNA =1 =2 =3 =4 1) Aţi simţit că părinţii se amestecă în tot ceea ce faceţi? 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 97 2) Părinţii au dovedit prin gesturi şi prin cuvinte că vă plăceau? 3) Aţi fost răsfăţat de părinţi în comparaţie cu ceilalţi fraţi? 4) Aţi simţit că părinţii vă plăceau? 5) Părinţii obişnuiau să nu vă vorbească mult timp dacă făceaţi vreo prostie. Vă rugăm să citiţi cu atenţie întrebările de mai jos şi să alegeţi pentru fiecare din ele cifra care se potriveşte cel mai bine. ? .U.

? 16) Părinţii vă tratau rău în comparaţie cu fraţii dv. părinţii vă dădeau lucruri pe care şi alţi copii le aveau? 26) Aţi simţit greutate în a vă apropia de părinţi? 27) S-a întâmplat ca părinţii să povestească altora din cele ce aţi spus sau făcut astfel încât 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 18) S-a întâmplat ca în copilărie să fiţi bătut sau mustrat în prezenţa altora? 19) Părinţii obişnuiau să se intereseze de ceea ce faceţi seara? 20) Dacă aveaţi probleme aţi simţit că părinţii încercau să vă consoleze şi încurajeze? 21) În mod obişnuit părinţii îşi făceau griji nemotivate în privinţa sănătăţii dv.13) Dacă aţi făcut vreo greşeală aţi putut apoi să vă adresaţi părinţilor cerându-vă iertare pentru a îndrepta lucrurile? 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 4 4 4 4 14) Părinţii au dorit întotdeauna să hotărască cum să vă îmbrăcaţi şi cum să arătaţi? 15) Simţeaţi că părinţii iubeau fraţii mai mult ca pe dv. părinţii apăreau trişti sau în alt fel încât să vă simţiţi .? 17) S-a întâmplat ca părinţii să nu vă permită să faceţi anumite lucruri aşa cum le era permis altor copii de frică să nu se întâmple ceva rău? 1 1 1 1 1 1 1 vinovat? 1 1 1 2 2 2 să vă simţiţi ruşinat? 1 2 3 4 98 3 3 3 4 4 4 25) În măsura în care puteau.? 22) S-a întâmplat ca părinţii să vă aplice pedepse corporale mai severe decât meritaţi? 23) Părinţii deveneau furioşi dacă nu ajutaţi în casă la ceea ce vi se cerea? 24) Pentru că v-aţi purtat urât.

? 39) Aţi simţit că părinţii aveau încredere în dv. părinţii s-au arătat interesaţi ca dv. ? 37) Părinţii încercau să vă stimuleze în a deveni cel mai bun? 38) Părinţii v-au demonstrat că ţineau la dv. să obţineţi note bune la şcoală? 31) Dacă aţi avut o sarcină grea de îndeplinit aţi primit sprijinul părinţilor? 32) Aţi fost tratat ca “oaia neagră” a familiei? 33) S-a întâmplat ca părinţii să dorească să fiţi ca altcineva? 34) Părinţii obişnuiau să spună: ”Tu care eşti aşa de mare nu ar trebui să faci aşa ceva”? 35) Părinţii obişnuiau să critice prietenii pe care îi preferaţi? 36) Aţi simţit că părinţii gândesc că nefericirile lor vin din greşelile dv. ? 42) Credeţi că părinţii au fost răi şi înciudaţi faţă de dv? 43) Părinţii utilizau expresii ca: “Dacă nu vei face aceasta ne vei întrista” ? 99 .28) Aţi simţit că părinţii vă plăceau mai mult decât pe ceilalţi fraţi sau surori? 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 29) Aţi simţit că părinţii vă dădeau cu greu lucrurile de care aveaţi nevoie? 30) În mod obişnuit. astfel încât să vi se permită să faceţi lucruri pe propria răspundere? 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 40) Credeţi că părinţii vă respectau părerile (opiniile) ? 41) Aţi simţit că părinţii doreau să fie împreună cu dv.

stimulativă. le făceau? 54) Deseori părinţii au spus că nu sunt de acord cu comportamentul dv. performanţe sportive sau alte lucruri similare? 1 1 1 1 1 altora? 1 1 2 2 3 3 4 4 100 56) În mod obişnuit părinţii se interesează ce fel de prieteni frecventaţi? 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 51) Aţi căutat consolare la părinţi când eraţi trist? 52) S-a întâmplat să fiţi pedepsit de părinţi fără să fi făcut nimic rău? 53) Părinţii vă permiteau să faceţi aceleaşi lucruri pe care prietenii dv. instructivă (de ex. în casă? 55) Deseori părinţii vă criticau şi vă spuneau ce leneş şi fără rost v-aţi dovedit în faţa 3 4 49) S-a întâmplat să aveţi conştiinţa încărcată faţă de părinţi pentru că v-aţi purtat în felul . ducându-vă la spectacole. cluburi etc.) 1 1 2 2 3 3 4 4 46) Părinţii vă premiau adeseori? 47) Foloseau părinţii expresii ca: “Aceasta este mulţumirea pe care o avem pentru că am făcut atât de mult pentru tine şi pentru că ne-am sacrificat pentru binele tău” ? 1 2 3 4 48) S-a întâmplat ca părinţii să nu vă dea lucrurile de care aveaţi nevoie pe baza principiului de a nu deveni răsfăţaţi? 1 2 în care nu le plăcea? 1 2 3 4 50) Credeţi că părinţii aveau mari pretenţii de la dv.44) Când vă întorceaţi acasă trebuia întotdeauna să daţi socoteală părinţilor de tot ce aţi făcut? 1 2 3 4 45) Credeţi că părinţii v-au făcut adolescenţa interesantă. aranjându-vă plecarea în tabere. dându-vă cărţi bune. când era vorba de note.

interesele sau hobby-urile dv. ? 60) Părinţii v-au pedepsit chiar şi pentru fleacuri? 61) S-a întâmplat ca părinţii să vă bată fără motive? 62) S-a întâmplat să vă doriţi ca părinţii să-şi facă mai puţine griji faţă de ce făceaţi dv. la care aţi consimţit .57) În comparaţie cu fraţii şi surorile dv. nu vă erau permise? 69) Credeţi că frica părinţilor dv. eraţi cel pedepsit pentru orice se întâmpla? 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 58) Părinţii vă acceptau aşa cum eraţi? 59) Părinţii erau deseori duri cu dv. şi părinţi există căldură şi tandreţe? 71) Părinţii au respectat faptul de a avea alte opinii decât ei? 72) S-a întâmplat ca părinţii să fie supăraţi sau reci cu dv. primeau lucruri care dv. că vi s-ar întâmpla ceva rău era exagerată? 70) Aţi simţit că între dv. fără să vă spună motivul? 3 4 66) Părinţii au stabilit limite decisive în ceea aveaţi voie să faceţi. ? 64) Eraţi deseori bătuţi de părinţi? 65) Eraţi obişnuiţi să vi se permită să mergeţi unde doreaţi. ? 63) Deseori părinţii participau la preocupările. fără ca părinţii să-şi facă griji unde vă duceţi sau ce faceţi? 1 2 riguros apoi? 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 101 67) Părinţii vă tratau astfel încât să vă simţiţi ruşinat? 68) Fraţii dv.

73) S-a întâmplat ca părinţii să vă trimită la culcare fără să vă dea de mâncare? 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 74) Aţi simţit că părinţii erau mândri când reuşeaţi în ceea ce întreprindeaţi? 75) Părinţii obişnuiau să vă favorizeze faţă de fraţii dv. ? 76) Părinţii vă luau adesea faţă de fraţii dv. chiar dacă eraţi vinovat? 77) Părinţii deseori vă îmbrăţişau? 102 .

□ NU. 13. 3. Vă face întotdeauna plăcere să vă vedeţi prietenii. faceţi un efort pentru a vă înţelege cu persoanele pe care nu le agreaţi? □ NU. să invitaţi pe alţii la masă? □ DA.S. 5. Vă faceţi uşor prieteni când mergeţi în vacanţă sau când călătoriţi? □ DA. □ NU. 103 . 10. Vă place să întâlniţi persoane noi. 9. NU. Vă plac jocurile la petreceri? □ DA. 12. chiar şi atunci când aceştia vă vizitează neanunţaţi? □ DA. DA. □ NU. necunoscute anterior? □ DA. În mod obişnuit. 7. □ DA. 19. □ NU. Gazda vă serveşte un fel de mâncare pe care îl consideraţi oribil. □ NU. după numele lor mic? Vă place să luaţi parte la jocuri. □ NU. □ NU. 8. Răspundeţi cu da sau nu la următoarele întrebări: 1. Preferaţi oamenii în locul maşinilor? □ DA. □ Vă plac copiii? □ DA. 11. Aţi iniţiat vreodată o conversaţie cu un străin când călătoreaţi cu trenul? Vă place să organizaţi petreceri.CHESTIONAR B. 17. Laţi consuma totuşi? □ DA. Aveţi mulţi prieteni şi multe cunoştinţe? □ DA. □ NU. □ DA.C. □ NU. preferaţi o vacanţă zgomotoasă şi plină de evenimente în locul uneia paşnice şi liniştite? □ DA. la discoteci şi la restaurante? □ DA. Trimiteţi felicitări de Crăciun persoanelor pe care nu le agreaţi? Aţi fost declarat vreodată “viaţa şi sufletul unei petreceri”? □ DA. □ NU. Vă place să mergeţi la petreceri. 14. 6. □ DA. Preferaţi serile ocupate şi antrenante petrecute acasă celor liniştite? □ DA. □ NU. În general. 18. □ 2. □ NU. Vă place mai mult să scrieţi o scrisoare decât să folosiţi telefonul? □ DA. Vă simţiţi confortabil când intraţi într-o încăpere în care nu cunoaşteţi pe nimeni? □ DA. □ NU. 21. 20. □ NU. 4. □ NU. □ NU. 15. □ NU. Sunteţi invitat la o cină. Îi cunoaşteţi pe cei mai mulţi dintre vecinii dv. □ NU. Vă place să ajutaţi alţi oameni? □ DA. 16. □ NU. chiar şi atunci când nu câştigaţi? □ DA.

sunt adesea mai multe persoane decât pot intra în mod confortabil? Vă faceţi griji privind modul în care alte persoane gândesc despre dv. Aţi încercat vreodată să ascundeţi faptul că sunteţi acasă. 104 . auzind că sosesc vizitatori ce nu sunt bineveniţi? □ DA. În casa dv. NU. □ NU. □ NU. □ □ DA.22. 23. 25. Vă faceţi uşor prieteni? □ DA. 24. □ NU.? □ DA.

797 Sig. Error Sig. (J) Stilul de atasament. N Mean Std.53901 .61576 2.001 .1253 -2.09296 ANOVA .0257 Minimum Maximum Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total 50 45 55 150 17. Bonferroni (I) Stilul de atasament.001 . Mean Difference (I-J) Std.00 19.752 1425.1010 15.00 9. Descriptives Sociabilitate.Anexa 3.000 .25254 13.00 10. Error 95% Confidence Interval for Mean Lower Upper Bound Bound 16.7995 -3.72005 3.5491 Atasament nesigur .393 df 2 147 149 Mean Square 83.7644 -1.7111 14.1253 * The mean difference is significant at the .33986 . 95% Confidence Interval Lower Bound Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Atasament nesigur Atasament anxios Atasament sigur Atasament anxios Atasament sigur 2.00 22.8533 .1836(*) .821 8. .00 9.8364 15.8533 1.5678 -.5717 16.36677 .2986 Upper Bound 3.5491 -3.556 F 9.0276 17.40314 3.7030 15.000 Between Groups Within Groups Total Post Hoc Tests Multiple Comparisons Dependent Variable: Sociabilitate.00 21.3370 13.57157 .58796 .00 Sociabilitate.5267 2.60105 .05 level. Deviation Std.7974 15.1836(*) -2.00 22.7644 3.7995 1.57157 . Sum of Squares 167.642 1257.6248 14.3089(*) 2.60105 . 105 .001 1.58796 .000 .0200 14.5678 -1.3089(*) -.2986 -.001 1.

0 15.Means Plots 17.5 17.5 16.0 14.0 16.5 15.5 Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Stilul de atasament. 106 .

Sig. = Atasament sigur Group Statistics(a) Sexul subiectului. Feminin Masculin Std.4643 15.583 assumed Equal variances -. = Atasament nesigur Group Statistics(a) Sexul subiectului.60567 Sociabilitate.592 -.81949 107 .4759 .Anexa 4.727 42. Equal variances 1. t df t-test for Equality of Means Std. Deviation 2.04277 N 28 17 Sociabilitate.6534 1.563 -. = Atasament sigur .1818 16. Mean Error (2Differen Differen tailed) ce ce 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 1.6534 1.60308 1.19122 4.722 .72161 -. Feminin Masculin Std. = Atasament nesigur Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig. = Atasament sigur Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig. Mean Error (2Differen Differen tailed) ce ce 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 1. t df t-test for Equality of Means Std.12622 1.542 not assumed a Stilul de atasament.078 .013 .12017 -2. Deviation 3. Equal variances 1.660 48 .97496 .20461 -3. = Atasament nesigur 43 .91240 26. Stilul de atasament. Error Mean .1176 Std.7059 Std.471 .229 -.4759 .29945 a Stilul de atasament.62743 1.65426 -.513 .304 assumed Equal variances not assumed a Stilul de atasament.45738 .92683 Sociabilitate.490 . Mean 14.84440 1. Sig.92888 a Stilul de atasament. Mean 17.79627 Stilul de atasament.46782 N 33 17 Sociabilitate. Error Mean .

076 625. = Atasament anxios Group Statistics(a) Sexul subiectului.7017 17.00 9.00 9.3600 2.3198 16.538 7.394 not assumed a Stilul de atasament.2269 15.60308 .001 Between Groups Within Groups Total 740.0581 a Sexul subiectului.95199 .63564 1.46504 .709 a Sexul subiectului. Equal variances .586 .63685 1. Sig. Deviation Std.31832 13. = Atasament anxios Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig. Error 95% Confidence Interval for Mean Lower Upper Bound Bound 16.4002 15.45738 .Stilul de atasament. Deviation 2.633 Sig.37346 a Stilul de atasament.000 2.413 4.07070 Sociabilitate.00 22.386 assumed Equal variances 4.1135 15.00 19. . = Feminin Multiple Comparisons(a) Dependent Variable: Sociabilitate.4643 16.43333 N 25 30 Sociabilitate.5667 Std.000 2.00 12.62743 3.32522 2.633 df 2 83 85 Mean Square 57. Sum of Squares 115. N Mean Std. Feminin Masculin Std.51757 4.681 .6910 Minimum Maximum 86 16.3600 13.4252 18. = Atasament anxios 53 .46504 .7933 . = Feminin Descriptives(a) Sociabilitate. Mean Error (2Differen Differen tailed) ce ce 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 4.1818 14.00 19. Mean 16.00 ANOVA(a) Sociabilitate.7933 . Bonferroni 108 .00 22.51596 51.538 F 7.32522 2.19122 2.2502 13.06909 Sexul subiectului. Error Mean . t df t-test for Equality of Means Std. = Feminin Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total 33 28 25 17.

0498 .6006 .05 level. a Sexul subiectului.8218 .7416 Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Atasament nesigur Atasament anxios Atasament sigur Atasament anxios Atasament sigur 2.00 10.8957(*) -.70542 .00 21.00 20.1176 13. Sexul Descriptives(a) subiectului.9569 3.7059 15.37346 3.6010 15.9939 -. = Masculin Sociabilitate.0 14. 95% Confidence Interval Lower Bound Upper Bound 4.7141 12.3282 14.001 .5 17.70542 .4529 15.8218 -2.6804 14.43333 .6006 -.72796 .0 16.9071 12. Mean Difference (I-J) Std.042 .00 Minimum Maximu m 64 14.787 .04277 .0 15.75546 .72796 .92888 4.7416 -2.00 10.042 .00 17.00 21.0240 Upper Bound 17. N Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total Mean Std.4412 -3.9569 -4.46782 1.6976 17.7175(*) . Deviation Std.001 .7175(*) -1.5 16.0 Atasament sigur . Error 95% Confidence Interval for Mean Lower Bound 17 17 30 16.5 14.00 10. Error Sig. (J) Stilul de atasament.0498 Atasament nesigur 1. = Masculin ANOVA(a) 109 .8125 a Sexul subiectului.29945 2.787 .9939 -.(I) Stilul de atasament. = Feminin SEX: 17.00 Feminin Atasament nesigur Atasament anxios Stilul de atasament.4412 2.5667 1.15663 .5 15.8957(*) * The mean difference is significant at the .75546 .39458 15.

(J) Stilul de atasament.750 a Sexul subiectului.00016 .88520 .8739 .089 518.00 Masculin Atasament nesigur Atasament anxios Stilul de atasament.002 . = Masculin Multiple Comparisons(a) Dependent Variable: Sociabilitate.Sociabilitate.7302 -. Bonferroni (I) Stilul de atasament. = Masculin SEX: 17.002 .0504 -.0 Atasament sigur 1.9600 .545 8.1392(*) 1. Sum of Squares 109.5882 1.254 . 110 .661 df 2 61 63 Mean Square 54.0 15.5 16.00016 .0 13.415 Sig.352 .88520 .3184 . a Sexul subiectului. Error Sig.503 F 6. 95% Confidence Interval Lower Bound Upper Bound 4.352 .254 -.88520 1.8739 3.6282 Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Atasament nesigur Atasament anxios Atasament sigur Atasament anxios Atasament sigur 1.5510 nesigur * The mean difference is significant at the .0 14.05 level.1392(*) -1.5 14.5882 3.3184 -3.5510 -3.0 16.9600 -4.003 Between Groups Within Groups Total 627.5 13. Mean Difference (I-J) Std.0504 5.88520 . .6282 -5.7302 Atasament -1.5 15.

Error Mean . Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 3. Equal variances 9.63800 -2.15582 2. (2Mean Std.Anexa 5. Sexul subiectului.383 61.32032 . Deviation 3. = Masculin 2. Deviation 2.776 82.42301 . Error Mean .020 1.70771 .17429 Sociabilitate.6862 .78661 . t df t-test for Equality of Means Sig.54325 a Sexul subiectului. Equal variances 4. ABUZIV Absent Prezent N 25 39 Mean 15.0944 .6944 Std.27136 3.816 .10094 111 .041 assumed Equal variances not assumed a Sexul subiectului.003 assumed Equal variances not assumed a Sexul subiectului. = Feminin -1. = Feminin Group Statistics(a) Std.55029 a Sexul subiectului.11503 3.56737 Sociabilitat e.1538 Std.090 -1. = Masculin Group Statistics(a) Std.8400 14.715 84 .036 1.44630 .0944 .144 62 .61632 -2.36318 -1.11374 2. ABUZIV Absent Prezent N 50 36 Mean 15. = Masculin Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.768 .290 .858 . Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper . t df t-test for Equality of Means Sig.6000 16. (2Mean Std.6862 .13143 Sexul subiectului.079 -1.25857 Sociabilitate.42505 Sociabilitat e. = Feminin Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.

ABUZIV = Absent Group Statistics(a) Sexul subiectului. Feminin Masculin Std.001 2.69953 -1.61491 -1.54325 a ABUZIV = Prezent Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.71811 1.6000 15. Deviation 2.538 73 . t df t-test for Equality of Means Sig.733 -. Error Mean .95487 SPROTECT = Absent 112 .001 2.390 66.343 73 .11503 Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.5406 .46747 .2400 .2400 .97179 Sociabilitate. Error Mean . t df t-test for Equality of Means Sig. a ABUZIV = Absent Mean 15. (2Mean Std. Deviation 3. Equal variances assumed Equal variances not assumed a ABUZIV = Absent 7. Equal variances assumed Equal variances not assumed a ABUZIV = Prezent 6.10940 3.8400 Std.698 -.15582 2.630 .56737 N 36 39 Sociabilitate.44630 . Feminin Masculin Std.63415 -.012 3.526 .70893 1.42301 N 50 25 Sociabilitate.98747 ABUZIV = Prezent Group Statistics(a) Sexul subiectului.5406 .55029 3. (2Mean Std. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 1.6944 14.694 .15415 Sociabilitate.008 -. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 3.12633 3.019 .42505 .1538 Std.584 69. Mean 16.

038 .35157 .526 52 . Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 1.50145 N 36 18 Sociabilitate. Equal variances 3.28842 5.817 . Error Mean .19528 SPROTECT = Prezent Group Statistics(a) Sexul subiectului.18996 Sociabilitate. Deviation 3.749 assumed Equal variances not assumed a SPROTECT = Prezent .000 4.94484 1.234 94 .58952 .53868 -.77394 2.0556 11.9348 Std.53625 -.991 . t df t-test for Equality of Means Sig. Equal variances .93952 .Group Statistics(a) Sexul subiectului.1111 . (2Mean Std.93380 Sociabilitate. t df t-test for Equality of Means Sig.698 .9444 Std.48596 2. Mean 16. (2Mean Std.1111 .1252 .66559 Sexul subiectului. = Feminin 113 .058 4.0600 15.312 50.90832 2.55664 5. Deviation 2. Feminin Masculin Std.232 90. Mean 16.000 assumed Equal variances not assumed a SPROTECT = Absent . Error Mean .1252 .816 .000 4. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 5.40813 N 50 46 Sociabilitate.12747 a SPROTECT = Prezent Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig. Feminin Masculin Std.53710 2.76809 a SPROTECT = Absent Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.

Equal variances .68392 5. Equal variances 3.051 assumed Equal variances not assumed a Sexul subiectului.9903 .9348 11.40813 .006 58. = Feminin Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 1.48596 3. (2Mean Std.36902 1. Error Mean .58952 Sociabilitate.995 .12747 a Sexul subiectului.9903 . Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 5.37791 Sexul subiectului. = Masculin Group Statistics(a) Std.0600 16. = Masculin 5.172 40. t df t-test for Equality of Means Sig.68639 -1.000 3.0044 .28632 . Deviation 2.Group Statistics(a) Std.64655 2.302 . SPROTECT Absent Prezent N 46 18 Mean 15.72511 2.375 .53710 a Sexul subiectului. (2Mean Std.934 .64908 -1.35157 .9444 Std. t df t-test for Equality of Means Sig.542 assumed Equal variances not assumed a Sexul subiectului.000 3. Deviation 2.503 62 .993 .0556 Std.995 . = Masculin Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.0044 .54086 6.76809 2.50145 Sociabilitate. Error Mean .29521 Sociabilitate. = Feminin . SPROTECT Absent Prezent N 50 36 Mean 16.43982 Sociabilitate.007 84 .29676 CULPABIL = Absent Group Statistics(a) 114 .

40786 .76674 1.706 -.40870 .58477 -1.25613 Sexul subiectului.78582 a CULPABIL = Prezent Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.52488 -. Feminin Masculin Std.416 73. Sexul subiectului. t df t-test for Equality of Means Sig.7000 Std.7500 14.7206 .03792 Sociabilitate.74400 1.Sociabilitate. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 4.711 . Mean 16.35606 a CULPABIL = Absent Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.38 variances 0 assumed Equal variances not assumed a CULPABIL = Absent .46387 .379 74 . Deviation 2.95024 Std.18505 4. (2Mean Std. Deviation 3.678 -.862 .64926 N 40 34 Sociabilitate. = Feminin Group Statistics(a) 115 .4565 15.003 3.001 2.7206 .456 assumed Equal variances not assumed a CULPABIL = Prezent .64310 -1. Error Mean .2435 .20373 Sociabilitate. Error Mean .92174 CULPABIL = Prezent Group Statistics(a) Sexul subiectului. Equal variances 9.000 2.548 56. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 1.000 -.14612 1.0294 Std.657 72 . Feminin Masculin N 46 30 Mean 15. (2Mean Std.57951 3.23744 3. Equal 13. t df t-test for Equality of Means Sig.2435 .

Deviation 3.61767 -2. = Masculin Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.95024 3. t df t-test for Equality of Means Sig.065 84 . Equal variances 4.2935 .04805 Sociabilitate.7000 14.731 . (2Mean Std.76830 .094 83.13478 2.382 . = Feminin -2.57951 Std. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 3. CULPABIL Absent Prezent N 46 40 Mean 15.039 -1.174 62 .7500 Std.033 1.74049 .40786 a Sexul subiectului.06511 Sexul subiectului.52185 -.039 assumed Equal variances not assumed a Sexul subiectului.15745 CEILALTI = Absent Group Statistics(a) 116 .042 -1. = Masculin 2.6706 .028 1.14612 2.6706 .78582 a Sexul subiectului. = Feminin Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.27 variances . Equal 19. CULPABIL Absent Prezent N 30 34 Mean 15.62628 -2. = Masculin Group Statistics(a) Std.624 .53890 -2. Error Mean . Error Mean .18373 3.2935 .0294 Std.35606 .256 50.000 6 assumed Equal variances not assumed a Sexul subiectului. t df t-test for Equality of Means Sig.20639 Sociabilitate. (2Mean Std.64926 Sociabilitate.46387 . Deviation 1.4565 16.Sociabilitate. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper -.

5000 Std. Feminin Masculin Std.888 65.35475 .56730 -1. t df t-test for Equality of Means Sig. Equal variances assumed Equal variances not assumed a CEILALTI = Absent . Feminin Masculin N 48 34 Mean 16. Deviation 2.746 .124 .122 .63140 Std. (2Mean Std.45128 a CEILALTI = Absent Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.Sociabilitate. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper .56628 .8632 .2917 16. Error Mean . (2Mean Std. Error Mean .718 -.35374 .34047 3.000 2.714 -.57776 a CEILALTI = Prezent Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 4. Equal variances 1.2083 .7632 12. Sexul subiectului.000 2.49079 2.45780 2.9000 Std. t df t-test for Equality of Means Sig.39294 4.725 -.223 3.33338 Sexul subiectului.754 66 . = Feminin Group Statistics(a) 117 . Deviation 3. Mean 15.38585 Sociabilitate.2083 .92063 Sociabilitate.8632 .73632 1.367 80 .47063 N 38 30 Sociabilitate.76265 1.33730 -.516 assumed Equal variances not assumed a CEILALTI = Prezent .363 68.57402 -1.93708 CEILALTI = Prezent Group Statistics(a) Sexul subiectului.

35475 .9000 Std. t df t-test for Equality of Means Sig. CEILALTI Absent Prezent N 48 38 Mean 16. t df t-test for Equality of Means Sig.45780 3.983 . Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 1. = Atasament sigur 118 .90369 Anexa 6.514 62 .90510 Sociabilitate. Equal variances 4.86345 Sexul subiectului.823 84 .302 .028 assumed Equal variances not assumed a Sexul subiectului.29490 5.7632 Std. CEILALTI Absent Prezent N 34 30 Mean 16.521 61.74860 . (2Mean Std.791 63.000 3.29631 4. = Masculin 5.428 . = Feminin . = Feminin Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.432 . Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 4. Error Mean .49079 Std. Deviation 2.516 assumed Equal variances not assumed a Sexul subiectului.64221 -.80643 1.65203 2.Sociabilitate.000 3.45128 .66822 -. Deviation 2.413 .5285 .5000 12.6000 .47063 Sociabilitate. Stilul de atasament.5285 . = Masculin Group Statistics(a) Std.2917 15.80561 Sociabilitate.57776 a Sexul subiectului. (2Mean Std. = Masculin Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.982 . Equal variances . Error Mean .63140 2.65289 2.56628 a Sexul subiectului.6000 .

70124 -2.76309 Sociabilitate. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper .877 not assumed a Stilul de atasament. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper -1. = Atasament nesigur 43 . Equal variances .079 not assumed a Stilul de atasament.Group Statistics(a) Std. t df t-test for Equality of Means Sig.06644 Sociabilitate. (2Mean Std.4211 Std.39543 .99218 -5.62275 31 19 a Stilul de atasament.2174 16.04887 Stilul de atasament.04424 39.89486 119 . = Atasament sigur Sociabilitat e.7619 Std.20166 2.004 -3.84376 3. Error Mean .098 assumed Equal variances -3.6469 .005 .06180 -1.2727 Std.0553 . t df t-test for Equality of Means Sig.922 assumed Equal variances -. (2Mean Std. = Atasament nesigur Group Statistics(a) Std.73123 Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.14894 .73768 -2.98622 -5. Deviation 1. ABUZIV Absent Prezent N Mean 13. = Atasament anxios Group Statistics(a) Std.252 .003 -3.05680 32.79550 23 22 a Stilul de atasament.292 .361 -. Deviation 2.41349 Sociabilitat ABUZIV Absent N 21 Mean 16. = Atasament sigur 48 .59296 . Error Mean . Equal variances 2.164 -3.730 -. Deviation 2.71448 Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.387 -.7742 17. Error Mean .6469 .85522 Stilul de atasament. = Atasament nesigur Sociabilitat e.121 .0553 . ABUZIV Absent Prezent N Mean 16.

95% Confidence Interval Lower Bound Upper Bound 5.6352 Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios 3.85009 50. = Atasament anxios 13.8994 15.7742 13. Error Sig. Equal variances 5.92544 4.00 14. Sum of Squares 201.66210 .9666 11.83873 .64471 .89486 2.00 22.0123 . Bonferroni (I) Stilul de atasament.000 3.47267 .1371 1.488 F 18.5568(*) . Error 95% Confidence Interval for Mean Lower Bound 31 23 21 16.42406 Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.320 df 2 72 74 Mean Square 100.37961 Sociabilitate.1148 .6106 120 . Deviation Std.00 19.329 Sig. (2Mean Std.259 not assumed a Stilul de atasament. N Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total Mean Std.6244 16.00 Minimum Maximum 75 15.178 395.9877 15.6800 a ABUZIV = Absent ANOVA(a) Sociabilitate.00 9.30425 ABUZIV = Absent Descriptives(a) Sociabilitate.00 22.940 assumed Equal variances 5.84376 1.5818 14.41349 .7619 2.589 5.000 Between Groups Within Groups Total a ABUZIV = Absent Multiple Comparisons(a) Dependent Variable: Sociabilitate.39543 .63057 1. (J) Stilul de atasament.1148 .554 .022 4.6471 2. 34 a Stilul de atasament. t df t-test for Equality of Means Sig.00 19.9765 -1.4471 17.59296 . Mean Difference (I-J) Std.0269 Upper Bound 17. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 4. = Atasament anxios 53 .403 .000 1.000 3.32779 15.20166 2.000 1.59228 1.2174 16. .142 596.3331 14.Prezent e.00 9.

Atasament nesigur Atasament anxios

Atasament sigur Atasament anxios Atasament sigur Atasament nesigur

-3.5568(*) -3.5445(*) -.0123

.64471 .70707 .66210 .70707

.000 .000 1.000 .000

-5.1371 -5.2777 -1.6352 1.8113

-1.9765 -1.8113 1.6106 5.2777

3.5445(*) * The mean difference is significant at the .05 level. a ABUZIV = Absent

ABUZIV:
17

1.00 Absent

16

15

14

13 Atasament sigur

Atasament nesigur

Atasament anxios

Stilul de atasament.

ABUZIV = Prezent
Descriptives(a) Sociabilitate. N Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total Mean Std. Deviation Std. Error 95% Confidence Interval for Mean Lower Bound 19 22 34 17.4211 16.2727 13.6471 2.71448 3.73123 2.47267 3.34007 .62275 .79550 .42406 .38568 16.1127 14.6184 12.7843 14.6049 Upper Bound 18.7294 17.9271 14.5098 16.1418 13.00 10.00 10.00 10.00 22.00 21.00 17.00 22.00 Minimum Maximum

75 15.3733 a ABUZIV = Prezent

ANOVA(a) Sociabilitate. Sum of Squares 198.787 626.760 825.547 df 2 72 74 Mean Square 99.393 8.705 F 11.418 Sig. .000

Between Groups Within Groups Total

121

a ABUZIV = Prezent Multiple Comparisons(a) Dependent Variable: Sociabilitate. Bonferroni (I) Stilul de atasament. (J) Stilul de atasament. Mean Difference (I-J)

Std. Error

Sig.

95% Confidence Interval Lower Bound Upper Bound 3.4133 5.8455 1.1167 4.6045 -1.7025 -.6468

Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios

Atasament nesigur Atasament anxios Atasament sigur Atasament anxios Atasament sigur Atasament nesigur

1.1483 3.7740(*) -1.1483 2.6257(*) -3.7740(*)

.92403 .84510 .92403 .80729 .84510 .80729

.654 .000 .654 .005 .000 .005

-1.1167 1.7025 -3.4133 .6468 -5.8455 -4.6045

-2.6257(*) * The mean difference is significant at the .05 level. a ABUZIV = Prezent

ABUZIV:
18

2.00 Prezent

17

16

15

14

13 Atasament sigur

Atasament nesigur

Atasament anxios

Stilul de atasament.

Stilul de atasament. = Atasament sigur
Group Statistics(a) Std. Error Mean .45950 .51132

Sociabilitate.

UMILITOR Absent Prezent

N 29 21

Mean 16.8621 17.2381

Std. Deviation 2.47450 2.34318

122

a Stilul de atasament. = Atasament sigur Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances

F

Sig.

t

df

t-test for Equality of Means Sig. (2Mean Std. Error tailed) Difference Difference

95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 1.01855

Sociabilitate.

Equal variances .023 .881 -.542 assumed Equal variances -.547 not assumed a Stilul de atasament. = Atasament sigur

48

.590

-.3760

.69360

-1.77060

44.580

.587

-.3760

.68746

-1.76099

1.00894

Stilul de atasament. = Atasament nesigur
Group Statistics(a) Std. Error Mean .60609 .59923

7 38 a Stilul de atasament. = Atasament nesigur

Sociabilitate.

UMILITOR Absent Prezent

N

Mean 17.2857 14.2368

Std. Deviation 1.60357 3.69393

Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances

F

Sig.

t

df

t-test for Equality of Means Sig. (2Mean Std. Error tailed) Difference Difference

95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 5.93421

Sociabilitate.

Equal variances 5.033 .030 2.131 assumed Equal variances 3.577 not assumed a Stilul de atasament. = Atasament nesigur

43

.039

3.0489

1.43073

.16354

20.315

.002

3.0489

.85231

1.27276

4.82499

Stilul de atasament. = Atasament anxios
Group Statistics(a) Std. Error Mean .28134 .48131

17 38 a Stilul de atasament. = Atasament anxios

Sociabilitate.

UMILITOR Absent Prezent

N

Mean 16.2941 14.1842

Std. Deviation 1.15999 2.96698

123

85975 . .5680 .000 2.000 1.00 18.99142 3.7061 -1.302 df 2 50 52 Mean Square 2.000 2.85975 .47450 1.785 not assumed a Stilul de atasament.91686 1.406 214.8033 18. (2Mean Std. Deviation Std.498 Between Groups Within Groups Total a UMILITOR = Absent Multiple Comparisons(a) Dependent Variable: Sociabilitate.007 2. = Atasament anxios 53 .00 13.60793 Sociabilitate.2941 2.7688 16.000 1.00 22. Error Sig.854 -2.85 variances .03007 . Error 95% Confidence Interval for Mean Lower Bound 29 7 17 16.8905 17.8027 15.27885 15.445 .5534 -.2857 16.60609 .00 22.1099 .1099 .9916 .61189 52. Mean Difference (I-J) Std.60357 1.2628 Atasament sigur Atasament nesigur Atasament nesigur Atasament anxios Atasament sigur Atasament anxios -.2954 13. Sum of Squares 5.00 14. t df t-test for Equality of Means Sig.00 15.4236 .00 19. Error tailed) Difference Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 3. (J) Stilul de atasament. 95% Confidence Interval Lower Bound Upper Bound 1. Equal 14.22839 UMILITOR = Absent Descriptives(a) Sociabilitate.825 2 assumed Equal variances 3.9769 -1.62363 .15999 2. N Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total Mean Std.168 F .000 .7358 a UMILITOR = Absent ANOVA(a) Sociabilitate.707 Sig.4236 .Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances F Sig.00 Minimum Maximum 53 16.9208 15.5534 3.45950 .55750 . Bonferroni (I) Stilul de atasament.896 208.948 4.1128 2.6977 16.8621 17.1763 Upper Bound 17.74686 .7061 2.28134 .2796 124 .

004 F 7.854 -2.8 16.258 df 2 94 96 Mean Square 75.2381 14.00 9.0 16. Sum of Squares 150.5455 15.1594 15.1128 -3.9916 .2368 14.9769 1.388 1091.69393 2.Atasament anxios Atasament sigur Atasament nesigur -.00 Absent 17.2796 a UMILITOR = Absent UMILITOR: 17.00 22.00 19.37154 .1715 13.2 Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Stilul de atasament.96698 3.4 1.4510 15.00 Minimum Maximum 97 14.000 .1842 2.2628 .34318 3.51132 .8660 a UMILITOR = Prezent ANOVA(a) Sociabilitate.2090 14.00 22.3047 15. N Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total Mean Std.435 10.48131 .62363 . Deviation Std.001 Between Groups Within Groups Total a UMILITOR = Prezent Multiple Comparisons(a) 125 .34233 16.2 17. .4 16.59923 .00 9. UMILITOR = Prezent Descriptives(a) Sociabilitate.6 16.00 10.5680 -.1865 Upper Bound 18.00 21.0227 13.91686 1. Error 95% Confidence Interval for Mean Lower Bound 21 38 38 17.540 Sig.869 940.

000 .9575 -5.Dependent Variable: Sociabilitate.000 .002 1.0976 5.0539(*) .9643 18.86003 .05 level.7161 Atasament nesigur -. Mean Difference (I-J) Std.86003 . Deviation 1.86003 . Stilul de atasament. = Atasament sigur Independent Samples Test(a) 126 .7161 -5.51747 a Stilul de atasament.0539(*) -3.9575 1.8214 -. a UMILITOR = Prezent UMILITOR: 17. = Atasament sigur Group Statistics(a) Std.002 .00 Prezent Atasament nesigur Atasament anxios Stilul de atasament.0 16. Bonferroni (I) Stilul de atasament.0 Atasament sigur 2.5 17. 95% Confidence Interval Lower Bound Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Atasament nesigur Atasament anxios Atasament sigur Atasament anxios Atasament sigur 3.0013(*) .71015 2.8214 Upper Bound 5.1503 -.002 1.1503 -1.002 .9049 . STIMULAT Absent Prezent N 28 22 Mean 15.5 15. (J) Stilul de atasament. Error Sig.5 14.0526 -3.53673 Sociabilitate.5 16.0976 -1.32319 .3636 Std.9049 1.86003 .0526 * The mean difference is significant at the .0 14.0 15.72563 .72563 . Error Mean .0013(*) 3.

3994 .60337 35.001 -2. Deviation 2. t df Sociabilitate.2372 .12793 Stilul de atasament.000 -4. Error Mean .67077 -1.000 -2.000 -4.Levene's Test for Equality of Variances F Sig. (2tailed) t-test for Equality of Means Mean Difference Std. = Atasament anxios Group Statistics(a) Std.54147 . Deviation 2. = Atasament nesigur Sociabilitate.2372 . = Atasament nesigur Group Statistics(a) Std.830 not assumed a Stilul de atasament.5758 15. Error Mean .835 . t df Sig.87371 -6.5455 16.59882 -3. Equal variances 1.850 not assumed a Stilul de atasament.183 -4.87875 -6. Error Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper -2.62652 -3.00932 41.68570 22 23 a Stilul de atasament. STIMULAT Absent Prezent N Mean 14.28850 Independent Samples Test(a) Levene's Test for Equality of Variances Sig.947 .46499 F Sig.000 -4.372 .00139 -2. = Atasament nesigur 43 . = Atasament anxios Sociabilitate.53973 3.3994 . (2tailed) t-test for Equality of Means Mean Difference Std.822 assumed Equal variances -4.007 assumed Equal variances -3. Error Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper -1.94282 Independent Samples Test(a) 127 .206 .62741 33 22 a Stilul de atasament.2273 Std.47292 Stilul de atasament.44812 . STIMULAT Absent Prezent N Mean 12.57428 2.19534 Sociabilitate. = Atasament sigur 48 . Equal variances 15.7826 Std.

5843 -2.0274 2.90568 STIMULAT = Absent Descriptives(a) Sociabilitate.4763 .065 .065 1.75038 -2.8103 -.00 9. t df Sig.54147 .00 11.268 426. (2tailed) t-test for Equality of Means Mean Difference Std.0622 -5.63824 . Sum of Squares 144.4886 15.59324 .845 not assumed a Stilul de atasament.53973 2.531 Sig.747 df 2 80 82 Mean Square 72.5060 a STIMULAT = Absent ANOVA(a) Sociabilitate.905 .3885 .067 .4188(*) 1.85356 Sociabilitate.20871 . Error Minimum Maximum 83 14.00 N Mean Std.32319 .15659 40. Mean Difference (I-J) Std.71015 2.3885 -3.403 -.Levene's Test for Equality of Variances F Sig.5758 1.000 Between Groups Within Groups Total a STIMULAT = Absent Multiple Comparisons(a) Dependent Variable: Sociabilitate.134 5. = Atasament anxios 53 .4194 13.00 9.868 assumed Equal variances -.6715 15.8392 -1.6630 13.9299 Upper Bound 16.331 F 13.000 .59324 . Error Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper . (J) Stilul de atasament.00 19. Std.0303(*) -1.65781 . 95% Confidence Interval Lower Bound Upper Bound 5.389 -.8103 -.77101 -2.6515 .65781 .00 19.0274 -3. Equal variances . Error Sig.00 17.000 .00 19.0821 13.479 570.6274 13. Deviatio n 95% Confidence Interval for Mean Lower Bound Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total 28 22 33 15.44812 .0622 Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Atasament nesigur Atasament anxios Atasament sigur Atasament anxios Atasament sigur 3.63550 .9643 12.57428 2. .28958 15.797 -.4188(*) -2.006 .8392 128 .6515 . Bonferroni (I) Stilul de atasament.5455 14.3012 11.

3636 16.5630 16.4798 18.7910 a STIMULAT = Prezent ANOVA(a) Sociabilitate. 129 .62741 .104 8.38665 17.94282 3.00 21.5320 17.4763 3. Error 95% Confidence Interval for Mean Lower Bound 22 23 22 18.05 level.68570 .0303(*) . STIMULAT = Prezent Descriptives(a) Sociabilitate.7826 15.2475 15. Sum of Squares 108.3606 13.53673 .51747 3.Atasament nesigur 2.2047 16.00 Minimum Maximum 67 16.5843 STIMULAT: 17 1.075 df 2 64 66 Mean Square 54.207 552.00 Absent 16 15 14 13 12 Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Stilul de atasament.868 661.639 F 6.263 Sig.00 22.16485 . N Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Total Mean Std.003 Between Groups Within Groups Total a STIMULAT = Prezent Multiple Comparisons(a) Dependent Variable: Sociabilitate.00 10.9225 16. .00 10. Deviation Std.0191 Upper Bound 19.28850 2.2273 2.006 .00 19. a STIMULAT = Absent .63550 * The mean difference is significant at the .00 10.00 22.

9576 -3.5 15.0 15.5810 3.5996 -5. 130 . 95% Confidence Interval Lower Bound Upper Bound 3. (J) Stilul de atasament. Error Sig.3151 -3.87650 .87650 .5739 3.5553 -3.0 Atasament sigur 2.0 18.05 level.242 .228 .0 17.9576 .228 .5 18.7359 -.3151 .5996 Atasament sigur Atasament nesigur Atasament anxios Atasament nesigur Atasament anxios Atasament sigur Atasament anxios Atasament sigur 1.1364(*) -1.7359 5.00 Prezent Atasament nesigur Atasament anxios Stilul de atasament. Mean Difference (I-J) Std.5 17.87650 .7102 Atasament -1.1364(*) .5553 nesigur * The mean difference is significant at the .88618 .87650 .5739 .Bonferroni (I) Stilul de atasament.002 .002 . a STIMULAT = Prezent STIMULAT: 19.5 16.88618 .242 -.7102 -.0 16.5810 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful