CAP.VI.

DESFASURAREA CERCETARII

Cercetarea in sine prezinta cazurile a trei copii autisti pe care s-a aplicat terapia comportamentala ABA, evolutia acestora si modul in care s-a aplicat terapia. In cazurile lui Andrei si al lui Raul vorbim de o perioada de studiere de 5-6 luni, iar in cazul lui Vlad orice este vorba de 5 luni. Pentru ca tratamentul sa dea randamentul maxim a trebuit sa se tina cont de cateva reguli stabilite in urma a zecilor de ani de experienta si a observatiilor facute pe baza acestora. Fiecare dintre aceste reguli si aspecte ale aplicarii ABA s-au dovedit si in prezenta îmiscercetare a avea un real fundament, iar devierea de la acestea avand serioase implicatii. Cu toate ca parerile sunt impartite nefiind nici doua cercetari la fel, nici doi cercetatori cu aceeasi structura mentala, pregatire, etc si mai ales datorita diferntelor mari dintre subiecti si implicit loturile de subiecti. S-a reusit totusi atingerea unui consens intre cercetatori si practicieni, anume ca tratamentul adecvat trebuie sa contina urmatoarele elemente (Simeonnson, Olley si Rosenthal, 1987): 1. Accentuarea comportamentala - pe langa impunerea structurii si recompensarea comportamentelor potrivite, aplicarea unor interventii mai tehnice, printre care testele discrete, formarea prin aproximari succesive, producerea de schimbari in controlul stimulilor, stabilirea de discriminari intre stimuli si predarea imitarii (R. L. Koegel si Koegel, 1988 2. Participarea familiei. Parintii si alti membri ai familiei trebuie sa participe activ la educarea persoanei cu intarzieri de dezvoltare. Fara o astfel de participare, progresele realizate in medii profesionale (programe de educatie speciala, clinici, spitale) rareori duc la imbunatatiri in mediul familial sau comunitar (Bartak, 1978; Lovaas et al., 1973)

1

3. Instructie individuala. In primele 6-12 luni de tratament, instructia trebuie sa fie individuasizata si nu in grupuri, deoarece autistii si alte persoane cu intarzieri de dezvoltare invata mai bine in situatii individuale (R.L. Koegel, Rincover si Egel, 1982). aceasta pregatire trebuie supravegheata de profesionisti cu pregatire in Analiza comportamentala aplicata si in tratamentul individual. Tratamentul poate fi administrat de persoane cu pregatire temeinica in tratamentul comportamental, inclusiv studenti si membri ai familiei (Lovass si Smith, 1988), 4. Integrarea. Inainte de integrarea intr-o situatie de grup, individul trebuie invatat cat mai multe comportamente social acceptabile. Cand individul este gata sa intre intro situatie de grup, grupul trebuie sa fie cat de normal posibil. Autistii se descurca mai bine cand sunt integrati cu persoane normale decat cu alti autisti (Strain, 1983). In prezenta altor autisti, abilitatile sociale si lingvistice acumulate de individ dispar in cateva minute, probabil din cauza ca nu i se raspunde in aceeasi maniera (Smith, Lovaas si Watthen-Lovaas, 2002). Simpla expunere la persoane normale nu este totusi suficienta pentru a facilita un comportament adecvat. Autistii necesita o instruire explicita in privinta interactiunii cu semenii lor (Strain, 1983). 5. Complexitatea. Autistii trebuie sa fie invatati practic totul de la inceput. Ei au putine comportamente adecvate, iar comportamentele noi trebuie invatate unul cate unul. Dupa cum am spus mai devreme, aceasta se datoreaza faptului ca invatarea unui comportament arareori duce la aparitia altor comportamente neinvatate direct (Lovaas si Smith, 1988). De exemplu, invatarea de abilitati lingvistice nu duce la aparitia abilitatilor sociale, iar invatarea unei singure abilitati lingvistice, cum ar fi prepozitiile, nu duce direct la aparitia altor abilitati lingvistice, cum ar fi stapanirea pronumelor. 6. Intensitatea. Poate ca un corolar la nevoia de complexitate, o interventie eficienta necesita un numar foarte mare de ore, cam 40 pe saptamana (Lovaas si Smith, 1988). Zece ore pe saptamana nu sunt suficiente (Lovaas si Smith, 1988), si nici 20 (Anderson et al., 1987). Desi se observa cresteri ale functiei cognitive (cum sunt reflectate in scorurile IQ), nu inseamna ca subiectul se va integra in randul colegilor normali, ci doar ca el va regresa daca nu se continua tratamentul. In majoritatea celor 40 ore, cel putin in primele 6-12 luni de interventie, trebuie sa se puna accent pe remedierea deficientelor de limbaj (Lovaas, 1977). Mai tarziu, acest interval poate fi impartit intre promovarea integrarii si remedierea deficientelor de limbaj. 2

7. Diferente individuale. Exista diferente semnificative in raspunsurile subiectilor la tratamentul comportamental. In conditii optime, o minoritate semnificativa a copiilor castiga si mentin o functionare normala (McEachin et al., 1993). Acestia sunt copii ce pot fi etichetati ca avand invatare auditiva. Restul copiilor, cu invatare vizuala, nu ajung la o functionare normala cu tratamentul comportamental la acest moment si probabil vor necesita tratament individual pentru tot restul vietii lor pentru a-si mentine abilitatile existente si pentru a-si dezvolta noi abilitati. Programele de facilitare a comunicarii pentru cei cu invatare vizuala sunt promitatoare, dar mai au nevoie de alte cercetari si rezultate (vezi Capitolele 29 si 30). 8. Durata. Tratamentul trebuie sa dureze toata viata la un autist pentru ca intreruperea lui duce la pierderea beneficiilor acumulate pana atunci (Lovaas et al., 1973). Dupa cum s-a mai discutat, singura exceptie o reprezinta copiii care incep tratamentul foarte devreme si se integreaza deja la varsta de 7 ani. 9. Controlul calitatii. Data fiind vizibilitatea datelor UCLA, este important sa se specifice cat mai multe dimensiuni ale tratamentului, pentru a putea fi reprodus si de altii. Acest lucru este foarte important, pentru ca aproape oricine poate sa se dea drept persoana calificata sa aplice acest tratament daca a participat la un seminar de o zi sau o saptamana si daca a citit ME Book (Lovaas, 1981) sau prezentul manual. Pentru evitarea neintelegerilor, recomandam citirea Capitolului 34. Trebuie de asemenea creat un sistem de certificare a asistentilor specializati, pentru asigurarea calitatii tratamentului. Proiectul UCLA de certificare poate fi de ajutor in acest sens. In prezent exista doua nivele de certificare: Nivelul I (Asistent personal) si Nivelul II (Asistent supraveghetor). VI.2. Personalul terapeutic si parintii O metoda eficienta de a recruta membri pentru formarea echipei terapeutice este aceea de a contacta studenti in psihologie, educatie si alte specializari asemanatoare si de a ii ruga sa va ofere posibilitatea unei prezentari de 5-10 minute, descriindu-le in ce constau autismul si alte intarzieri de dezvoltare si in ce consta ajutorul pe care il cautati. Daca subiectul nu prezinta un comportament prea zbuciumat, il puteti prezenta. Daca elevul a reusit sa faca, deja, cateva progrese in cadrul tratamentului, aratati ceea ce a invatat si cum au fost asimilate aceste cunostinte.

3

Atunci cand unele persoane si-au manifestat interesul privind posibilitatea de a face parte din echipa,au fost invitate la o discutie care contine intrebari despre experienta cu indivizi de aceeasi varsta cu subiectul. Daca va placea modul in care persoana respectiva se prezinta si daca aceasta pare usor de instruit si nu se prezinta plina de pareri predeterminate privind modalitatile de predare, atunci acel aplicant este foarte posibil sa devina un bun tutore. Au fost evitate persoanele care sunt "experte" in alte domenii de tratament, pentru ca riscati ca acestea sa fie incapatanate si inflexibile, si, de aceea, foarte greu de format. Echipa formata initial a constat in sase membrii selectati pe baza unui interviu extrem de selectiv prin care s-au urmarit mai multe aspecte, precum:  Sa aiba absolvita sau in curs de absolvire facultatea de psihologie sau alte studii adiacente;     Sa fie o persoana flexibila, deschisa, rabdatoare; Sa isi doreasca sa lucreze cu copiii; Sa fie creativa, fara prejudecati si capabila sa se joace mult cu copiii; Sa nu aiba copii si de asemenea sa nu aiba experienta cu ei in general(pentru a putea fii mai usor de format in lucrul cu copii autisti);  Motivatia principala sa nu fie baniii. Pe parcursul cercetarii echipa s-a modificat in functie de calitatile de care dadeau dovada membrii echipei si de posibilitatile financiare ascendente(donatiile diferitelor firme ale caror ajutor era solicitat). Pentru a evita epuizarea provocata de stres, nici o perosoana nu trebuie sa efectueze mai mult de 4-6 ore de tratament direct, zilnic. Sunt putine persoane care se pricep la o buna estimare a momentului cand sunt pe cale sa cedeze. In general, acest lucru se produce foarte repede, iar persoana care a cedat nervos va dori, probabil, sa plece intr-o zi, doua. Daca cineva lucreaza 6 ore, consecutiv, atunci, dupa fiecare ora, trebuie intercalate transferari ale subiectului din mediul de invatare prin contact direct in medii mai informationale, in scopul de a ii generaliza sarcinile stapanite de acesta. Generalizarea

4

Echipa are nevoie sa i se ofere un amplu feedback pozitiv . In timp. o data pe saptamana. atat pentru profesor cat si pentru elev. Daca unul dintre membrii echipei nu participa la intalnirile saptamanale. intarzie in mod repetat la sesiunile de tratament. salariile. unde fiecare persoana primeste o intarire prin contributia sa la solutiile potentiale. mai degraba. se va dezvolata o coeziune din ce in ce mai mare. In plus. Socializarea se va desfasura dupa incheierea sedintei. Membrii echipei trebuie sa se simta importanti fata de progresele elevului si sa aiba sentimentul ca sunt apreciati. Solutiile la aceste probleme reclama. creditarile oferite de curs si aprecierea sunt suficiente. In timpul intalnirilor saptamanale. mese gratuite sau alte asemenea favoruri. sa rezolve toate problemele complicate pe care le prezinta cazul unui singur subiect. pentru a primi un feedback legat de performantele sale. Este esential ca acest proces de feedback sa se desfasoare intr-o maniera constructiva si sa fie mai mult pozitiv decat negativ. iar fiecare membru va intari indemanarea si cunostintele celorlalti. Intalnirile saptamnale trebuie sa fie focalizate asupra muncii echipei si sa dureze 1-2 ore. vor fi expuse dificultatile intampinate si se va efectua un feedback de determinare a modului cum ar putea fi surmontate aceste dificultati.indemanarilor dobandite reprezinta un proces mai putin intens ca tratamentul prin contact direct. vor fi trecute in revista castifurile si problemele elevului din saptamana precedenta. in cadrul echipei de tratament. Este absolut esential ca intreaga echipa sa se intruneasca. Pe parcursul acestor intalniri. Acest lucru poate divide echipa . referirea la unul din membrii echipei ca la "ajutorul minune". introduce programe noi fara a se consulta cu restul echipei. se opune feedback-ului aplicat procedurilor de tratament sau se plange de salariu sau 5 . si e mai putin probabil sa duca la epuizare nervoasa. un efort de grup. fiecare membru al echipei trebuie sa lucreze cu elevul in fata celorlalti.A munci in concordanta cu vorba: "Strangi mai multe albine cu miere decat cu otet" este o buna strategie de lucru. Este imposibil. pentru o persoana singura. trebuie evitate tratamentele preferentiale. Nu trebuie oferite cadouri costisitoare. impreuna cu subiectul.

Sefii de echipa in cazul centrului "Horia Motoi" au fost patru la numar. emotional si social. este necesara o doza considerabila de specializare. O familie intacta reprezinta una dintre cele mai mari contributii la dezvoltarea subiectului. Fara un sef de echipa calificat. avand. in functie de nivelul de calificare al sefului de grup. tatal. O asemenea persoana nu este suficient calificata pentru a indeplini importanta munca de a preda indivizilor cu intarzieri de dezvoltare. ca tratamentul comportamental incipient si intensiv. restul familiei si prietenii sunt neglijati. Realitatea este. in acea echipa profesori implicati. Tratamentul in cazul lucrului in echipa este estimat a avea o rata de recuperare intre 10% si 20%. totusi. inainte sa produca stricaciuni. In asemenea circumstante am vazut parinti care 6 . indepartati aceasta persoana. si au ajuns la concluzia ca 47% din copiii ce au beneficiat de asemenea interventii au atins un nivel de functionare normala din punct de vedere educational. sau ambii parinti devinpeste masura de implicati in tratamentul copilului lor. Cateodata mama. Ceilalti copii. In momentul de fata. Din fericire. in schimb. Multi parinti au acumulat cateva informatii despre interventiile comportamentale intensive si intr-un stadiu incipient. nu se mai gandesc la si nu mai vorbesc despre nimic altceva. aceasta statistica a fost obtinuta conditiile celui mai bun tratament in cadrul unor clinici. este foarte posibil ca elevul sa faca progrese stabile. Rata de recuperare pentru echipele care sunt conduse de persoane necalificate nu depaseste 5% .de alti membrii ai echipei. aproape oricine poate sustine ca este competent in a oferi tratament comportamental pentru copiii mici suferind de autism. Totusi. cu toate cu nu se stie inca pana la ce nivel de dezvoltare. ce lucreaza impreuna si isi canalizeaza resursele. pentru copiii cu autism este o specializare din cadrul Analizei Comportamentului Aplicata. Pentru a putea fi considerat profesionist in furnizarea unui asemenea tratament. Nu trebuie lasat ca cerintele inerente ce apasa asupra parintilor pe parcursul tratamentului comportamental intesiv sa puna in pericol mariajul acestora sau relatia cu ceilalti copii din familie. probabil multumita selectarii riguroase a personalului nu am avut incidente majore exceptand o perioada in care s-au inregistrat unele intarzieri ale tutorilor.pe parcursul cercetarii au ramas trei si aveau minim un an de experienta in aplicarea terapiei.

cat mai des cu putinta. Unele persoane sugereaza ca tatal sau mama copilului sa se mute la o clinica de tratament. Recomandam intreruperea ingrijirii si parasirea casei timp de 24 de ore la cel putin 3 saptamani odata. cu acesta. revenirea. Programele prezentate in manualul ABA variaza mult pe o scara a complexitatii. Este indicata cazarea la un hotel. va fi puternic. si chiar intre indivizii ce obtin aceleasi rezultate 7 . Ajutorul dat in rezolvarea unei probleme dificile. precum si contributia pozitiva fata de generatiile viitoare sunt motivatiile de baza pentru cei mai multi dintre cei ce lucreaza cu indivizi cu intarzieri de dezvoltare. pur si simplu. la cateva sute de kilometri distanta. sau cei mai multi dintre copiii suferinzi de autism sunt mult mai puternici decat va asteptati. Se recomanda sa se ia cate o vacanta de la autism. caci in fiecare zi modificam comportamentul celor din jur. Un factor de evaluare a complexitatii unui program anume este dat de diferentele individuale care exista intre persoanele cu acelasi diagnostic. iar ceilalti. Cel care are grija de copil va cere numarul de telefon mobil al parintilor numai daca este absolut necesar. Pe masura ce indemanarea elevului creste. nu este neobisnuit sa observam ca acel elev ajunge sa prefere mediul educational fata de varianta de a sta. Parintii trebuie sa aiba grija. Observam si utilizam in fiecare zi principii de invatare operanta. dupa 24 de ore. Romantismul care i-a atras unul spre celalalt si care este esential in cadrul vietii maritale este suprimat. la cel putin 100 de km de casa si interzicerea oricaror conversatii legate de autism. fiecare de sine insusi si de celalalt. chiar si pentru o perioada scurta de 24 de ore. nefacand nimic. in timp ce celalalt parinte sa ramana acasa. in doar cateva zile ajungand sasi doreasca sa ajunga la centru. aceasta este si situatia centrului unde se desfasoara activitatea terapeutica a cazurilor prezentate in cercetarea de fata. Trebuie anticipat ca sentimentul de vinovatie pentru parasirea casei. si descoperirea ca totul este in ordine poate fi cel mai bun remediu impotriva sentimentului de vinovatie. Acestia au acceptat spatiul cu tot ceea ce el implica si de asemenea si personalul terapeutic cu destul de mare usurinta. la randul lor. Oricum. putandu-se solda cu un divort.si-au pierdut toate relatiile personale. Asemenea implicari exagerate sunt periculoase. repetati-va ca multi. il modifica pe al nostru. Nu vor fi efectuate convorbiri telefonice acasa.

la testele standardizate de inteligenta. Desfasurarea activitatatii pe parcursul cercetarii In cadrul stadiilor incipiente ale predarii. manifestari auto-stimulante. permitand astfel mai multe probe.3. asa cum se procedeaza si la scoala. Pe masura ce elevul avanseaza in programele am putut mari timpul de stat pe scaun de la sub 1 minut pana la 5 minute. pe masura ce apar in procesul de predare al diverselor programe. subiectului i se va cere sa stea pe scaun o perioada neintrerupta de 45 . capacitate de folosire a limbajului.50 minute. Asemenea comportamente includ manifestari isterice deosebit de puternice si comportament auto-distructiv. am 8 . Atunci cand vine timpul unei pauze de joaca. incercand in permanenta sa se obtina mai mult. VI. Multe dintre aceste probleme pot fi solutionate cu ajutorul unei organizatii numite FEAT (Familii pentru Tratamentul Incipient al Autismului). lipsa de motivatie si dificultati de focalizare a atentiei. Tot procesul terapeutic pleaca de la sarcini foarte usoare la cele mai complexe in ritmul pe care ni-l permit copii. cu pauze scurte de joaca intre seturi de probe. fie ca e vorba de educatie acasa sau la scoala sunt numeroase. totusi. ca nu toti elevii cu semne de intarziere in dezvoltare prezinta toate comportamentele descrise. fara insa de a sta pe loc. In final. Primele sarcini care li se dau subiectilor sunt unele pe care noi stim ca acestia le pot face cu usurinta. Pe parcursul manualului ABA al lui Lovaas se ofera numeroase si amanuntite descrieri privind tratarea acestor comportamente dificile. Comportamentele dificile pe care elevii cu intarzieri de dezvoltare le prezinta atunci cand se adapteaza la mediul educational. Statul pe scaun in stadiile incipiente nu ar trebui sa depaseasca 2 minute intre pauze. sau functionare adaptativa generala Multi parinti sau profesori ai copiilor cu intarzieri de dezvoltare au inceput deja tratamentul comportamental si pot oferi un ajutor semnificativ in rezolvarea unor probleme cu incidenta mai mare. sedintele de predare au continut maxim cinci sase probe. Retinem.

programul . Pana ca subiectii sa inteleaga sistemul de recompensare. S-a decis. de refuz vis-a-vis de ceea ce ii cere terapeutul nu va obtine nimic si nu va putea pleca din lectie. In momentul in care copilul intelege ca daca are o criza de isterie. fie printr-o camera video conectata la un televizor instalat pe hol. iar terapeutul sa preia controlul. astfel incat greselile sa poata fii corectate din timp. de asemenea liste cu ceea ce stiu sa faca. ca orice obiectie sau observatie sa se faca in momentul in care se va lua pauza mare de 10 minute de la fiecare ora. In toate programele. programele si itemii fixati in cadrul acestora au mers in ritmul in care a putut fiecare. nici macar nu va avea voie sa se ridice de pe scaun. de protest. In permanenta echipa terapeutica a fost supravegheata si monitorizata. echipa sa prinda cat mai multa experienta intr-un timp cat mai scurt si sa dea randamentul maxim. regulile terapiei si faptul ca nu este optionala cooperarea cu terapeutul exista o perioada de acomodare in care ei trebuie sa cedeze . daca va coopera va primi cate o recompensa din partea acestuia. In momentul cand acestia protestau noi continuam sa facem lectia ajutand copilul sa indeplineasca sarcina facandu-le prompt sau . sa spuna si ce activitati si jocuri le plac. 9 . cand este furios sau in urma unui raspuns incorect. Dupa ce s-a preluat controlul si ne-am adaptat reciproc cu terapia si intre noi. am semnalizat inceputul pauzei de joaca doar dupa un raspuns corect (nesugerat ori de cate ori este posibil). dupa capacitatea lui. Supravegherea se face fie prin usile cu geamuri usor transparente (in 2 dintre camere). Parintii au fost rugati inca de la inceput sa aduca liste cu ceea ce le face placere copiilor sa manance si sa bea ca sa le putem pregatii premiile. Ne-am asigurat ca subiectul nu primeste pauza atunci cand nu asculta. si mai mult.semnalizat inceputul acesteia cu instructiunea "Gata" si am ajutat copilul sa se ridice de pe scaun si sa mearga la joaca. dupa un timp. daca era o criza puternica de isterie ii tratam cu ignor pana cand acestia se linisteau si atunci li se dadea un intaritor pozitiv pentru a le incuraja acest tip de comportament. in care se iese din camera.

Pentru a nu le crea dependenta subiectilor. care sunt acelea si ce culoare au etc. la care prezenta tuturor este obligatorie . si de asemenea sunt informati parintii in legatura cu programul cu itemi si cu toate schimbarile din saptamana care urmeaza. obiectivele etc. de salut. starea generala a subiectului. ce itemi s-au introdus in ziua respectiva. catelul.). formule de politete la masa. cu data la care au fost introdusi si data la care au fost masterati .. pentru a-i antrena aceasta dimensiune si pentru a se face cat mai placut in timpul pauzelor astfel contrastand cu 10 . Programele propru-zise sunt impletite cu multa joaca. Au loc sedinte in fiecare saptamana. "Cum face pisica. La sfarsitul fiecarei zile se completeaza in dosare concepute individual pe subiecti. "Cine este Andrei?"."Eu".. factorii perturbatorii ( daca exista). cu ritmul si programul acestuia. Astfel s-a ajuns la concluzia ca trecerea echipelor de la un subiect la altul este bine sa se faca la minim o luna si maxim doua luni. invatati de catre copil. evolutiile.Cu respectiva camera video s-au inregistrat lectii de la inceput cu fiecare copil in parte. Pe langa obiectivele programelor se urmaresc si altele in functie de situatia fiecarui caz in parte. timp in care terapeutul are sarcina de a interactiona cat mai mult pe toate caile cu subiectul : afectiv (gesturi de tandrete si alintare pentru a-i stimula interactiune sociala in general. de exemplu: sa anunte nevoia de a merge la toaleta. in ce mod si cum arata acestia (daca este carte se precizeaza care este aceasta. iar pe de alta parte langa listele cu itemi exista liste in care se compleaza detaliat(in fiecare zi ) cum s-au desfasurat lectiile. precum si raspunsuri la intrebari de genul "Cum te cheama?". "multumesc" etc. pe de alta parte nu sunt recomandate nici schimbarile dese deoarece se ajunge la o acomodare benefica a terapeutilor atat cu personalitatea si particularitatile copilului. dorinta de a i se deschide usa. dar." etc. pe de-o parte se simte nevoia schimbarii echipelor atat din partea echipelor cat si din partea terapeutilor. in care se afla liste cuprinzand itemii. dorinta de a i se da apa ("Vreau apa"). Pentru o cooperare cat mai buna cu parintii si o informare reciproca in legatura cu starea copilului.. terapeutii au fost organizati in echipe si s-au incercat rotatii la intervale diferite de timp de la un copil la altul pana s-a ajuns la concluzia ca. daca sunt fructe. astfel incat sa nu existe dubii mai tarziu in legatura cu starea initala a dezvoltarii si manifestarile specifice ale subiectilor. si ce itemi s-au verificat si cum au mers acestia. "Cati ani ai?".

In timp a fost contractata o doamna logoped care face vizite saptamanale lucrand cu fiecare copil in parte si lasandu-ne sarcini de indeplinit si invatandu-ne modul in care sa le indeplinim pentru a imbunatati pronuntia acestora.2010 33 luni (2 ani 9 luni) 22 luni (1 an 10 luni) 11 .Prelucrarea statistica a datelor Rezultatele de la prima evaluare Portage a subiectilor sunt urmatoarele: PAUL LA PRIMA EVALUARE Data evaluarii Varsta cronologica Varsta mintala 25.1. imbratisari etc. VII. ca el sa stie ca se joaca impreuna cu cineva). Cap. Din cauza faptului ca centrul este nou infiintat si nu are foarte multe fonduri am fost nevoiti sa improvizam si sa ne folosim de orice obiecte ne inconjurau si de multa imaginatie si improvizatie. astfel incat acestuia sa ii faca placere sa vina la centru si sa se destinda si binedispuna intre lectii.10. pentru a stimula simtul tactil si incurajarea initiativelor de acest tip). primele evaluari ale subiectilor s-au efectuat la aproximativ o luna de cand ei incepusera activitatea la centru pentru o obiectivitate mai mare a rezultatelor. tactil (prin atingeri. insa lucrurile au decurs bine in ciuda acesui inconvenient.VII.atitudinea ferma din timpul dectiilor).. INTERPRETAREA DATELOR Asa cum am mai precizat. vizual ( asigurandu-ne ca la joaca suntem in campul sau vizual. S-a considerat ca in acest rastimp personalul terapeutic va putea sa cunoasca copii suficient de bine cat sa poata participa la aplicarea testului Portage impreuna cu parintii. auditiv ( stimuland astfel comunicarea la joaca si in general). De aceea nu putem stii cat au evoluat in prima luna. Joaca trebuie sa fie cat mai placuta pentru copil.

2. la. Paul foloseste doar cateva cuvinte cu sens ( de ex: "apa". Nu cere sa i se citeasca din carti pentru ca acestea nu ii trezesc nici un interes lui Paul Adreseaza formule de politete precum "te rog" si "multumesc" numai cand i se aminteste sau i se cere. Limbaj In momentul evaluarii. le. de repetare fara sens a intrebarii formulate de adult.Scale Portage Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor 17 luni (1 an 5 luni) 21 luni (1 an 11 luni) 19 luni ( 1 an 7 luni) 24 luni ( 2 ani) 31 luni (2 ani 7 luni) IQ=66. Nu pronunta deseori consoana initiala din cuvintele pe care le repeta in mod ecolalic si care nu semnificatie. Nu foloseste raspunsurile afirmative si negative atunci cand situatia o cere. "paine"). Nu formuleaza intrebari si nu raspunde la intrebari care ii sunt adresate decat printr-un comportament verbal ecolalic. Poate sa numeasca trei parti ale corpului atat la el cat si la papusa. "suc". ie.66 1. Totusi imita miscarile altor copii. In plus pronunta cateva grupuri de sunete: ia. Nu formeaza in vorbire propozitii compuse din 2 cuvinte alaturate si nici nu alatura substantive cu adjective sau adverbe. Socializare Contactul vizual este redus si nu exista intentia de a cauta privirea celor din jur. si manipuleaza aceeste obiecte pentru a face zgomot. "lapte". Nu ofera jucarii sau obiecte celor din jur. In acest caz poate fi vorba mai mult despre o manifestare ecolalica a lui Paul decat de intelegerea semnificatiei acestor formule de politete. 12 . Tendinta la ecolalie este accentuata. Nu interactioneaza cu alti copii in joc.

stie sa foloseasca lingurita. In contitiile in care sunt foarte stramte. Cand e pus pe olita incepe sa planga si nu ii place sa i se schimbe scutecul.2010 38 luni (3 ani 2 luni) 22. Cognitiv Este capabil sa asocieze obiecte asemanatoare si obiecte cu imaginile lor. Mananca singur. numerele. formele geometrice. mai ales daca acestea sunt usor de manipulat.Nu foloseste numele membrilor familiei atunci cand are nevoie de ajutorul lor. 4. si nu are formate conceptele de mare-mic. triunghiuri. Nu are controlul sfincterian format si nu foloseste nici o indicatie verbala sau gestuala in momentul in care simte nevoia de a merge la toaleta. cruci.4 luni (1 an 10 luni) Socializare 13 luni (1 an 1 luna) Limbaj 12 luni (1 an) 13 . etc. da impresia ca ii este frica sa le dezbrace pentru ca l-ar vatama. nu poate copiatrasee pregrafice precum linii. lingura in mod adecvat. Indica imaginile numite. Executa gesturi simple la cerere (ex: sa bata din palme) Nu poate sa completeze un incastru de trei figuri. cercuri. Nu prezinta intarzieri semnificative. Nu cunoaste culorile. care in mod normal ar fi trebuit sa fie insusite pana la varta cronologica pe care o are Paul in momentul evaluarii.12. 3. 5. Autoservire Poate sa dezbrace haine descheiate.Nu stie sa se imbrace cu nici un articol vestimentar. Motor Dezvoltarea motorie este apropiata de nivelul normal corespunzator varstei cronologice a lui Paul. ANDREI LA PRIMA EVALUARE Data evaluarii Varsta cronologica Varsta mintala Scale Portage 13.

Nu are simtul pericolului atunci cand este langa obiecte interzise sau periculoase. tinut de mana . precum si de mediul inconjurator pe care il examineaza.Autoservire Cognitiv Motor IQ=58. Poate indica cel putin 12 obiecte familiare atunci cand i se cere.uneste mainile papusilor) Contactul vizual este bun si cauta privirea mai ales in conditiile in care doreste sa obtina ceva de la adult (jucarie. Pe de alta parte nu are control voluntar asupra miscarilor aparatului fonoarticulator. Prin urmare limbajul expresiv este absent. mancat. "sico". 2. adulti sau copii si nu accepta prezenta aluia in jocul sau. alt obiect sau atentie). dar manifesta stereotipii verbale prin repetarea continua si fara sens a unor sunete sau silabe (de ex: "asi". 14 . Socializare 32 luni (2 ani 8 luni) 20 luni (1 an 8 luni) 35 luni (2 ani11luni) Nu interactioneaza in joc cu alte persoane. de jucarii ( mai ales masinile pe care le manipuleaza in mod corespunzator). Controlul voluntar al respiratiei este absent (nu poate sufla nici macar pentru a stinge o lumanare sau pentru a fluiera cu un fluier). Nu raspunde la propriul nume prin nici un fel de gest.94 1. Nu foloseste nici un cuvant cu sens. pupat. 3. mana). Poate sa arate 3 parti ale corpului (cap. picior. ia-ia"). Este interesat de obiecte. Imita uneori in joc obiceiuri obisnuite ale adultilor (baut. Limbaj Nu repeta nici un sunet prin imitatie. dar nu indica imagini din carti. Aceste fapte au implicatii directe in nedezvoltarea limbajului expresiv. Autoservire Mananca independent la masa folosind in mod adecvat lingura si furculita. Limbajul receptiv este putin mai dezvoltat si poate executa comenzi simple.

Cognitiv Face asocieri de obiecte identice. pulovere. prepozitiile. si apuca obiectele preponderent cu toata mana fara sa se foloseasca de pensa digitala. Dezvoltarea motorie fina este deficitara. dar nu isi coordoneaza foarte bine miscarile mainilor si ale degetelor. Mazgaleste cu creionul fara a tine instrumentul de scris in pozitie corecta si nici nu are coordonarea mainii suficient de dezvoltata pentru a putea realiza trasee grafice care necesita precizie (linii orizontale sau verticale. cercuri. cruci.Poate sa dezbrace orice articol vestimentar care are deschisi nasturii. sosete. Poate sa completeze un incastru de 3 figuri.10. Nu poate sa faca morisca cu mainile. marimile.8 cuburi. Poate sa construisca turnuri din 7 . sa sara pe doua picioare. colorare in contur fara depasirea acestuia). Motor Motricitatea grosiera este mai bine dezvoltata decat cea fina. Are pensa digitala formata. pulovere. dar nu si bluze. 5. sosete). LEON LA PRIMA EVALUARE Data evaluarii Varsta 25. Nu poate sa arunce si sa prinda mingea. haine descheiate. patrate. dar nu reuseste sa asocieze obiecte la imaginile corespunzatoare. formele. Controlul sfincterian este bine format si indica nevoia de a merge la toaleta prin gesturi sau se orienteaza singur catre ea in propria casa. Stie sa se imbrace numai cu pantalonii. 4. Inchide si deschide fermoare fara sa actioneze inchizatoarea. sa urce si sa coboare scarile. dar da cu piciorul in ea.2010 66 luni (5 ani 6 luni) 15 . capsele sau sireturile (dezbraca pantalonii. fiind capabil sa alerge. sa mearga cu spatele. Nu indica imaginile numite. Nu cunoaste culorile.

Datorita intarzierii in dezvoltarea limbajului. Nu initiaza comunicarea in relatie cu ceilalti.cronologica Varsta mintala Scale Portage 32. Singurele jocuri care ii fac placere si in care a acceptat prezenta adultului sunt cele care presupun gadilaturi sau leganari. "caca". "da". Nu stie sa raspunda afirmativ sau negativ (da/nu) la intrebarile legate de propriile sale nevoi sau dorinte. intregul comportament indica retragerea fata de lumea exterioara. Cunoaste aproximativ 12 obiecte familiare pe care le indica atunci cand sunt numite. Limbajul expresiv este redus la vocalizarea unor sunete sau silabe diferite si in jocul sau vocalic pronunta cuvinte simple precum "apa". Limbaj 3. "pipi". Din punct de vedere al socializarii. Leon nu are dezvoltat comportamentul de imitatie (nu imita miscarile copiilor in joc. "pa".6 luni (2 ani 8 luni) Socializare 18 luni (1 an 6 luni) Limbaj 17 luni (1 an 5 luni) Autoservire 41 luni (3 ani 5 luni) Cognitiv 27 luni (2 ani 3 luni) Motor 60 luni (5 ani) IQ=49. "aici". 16 . lipsa de relationare cu semenii 2.39 1. nu foloseste nici o formula de salut sau de politete precum "te rog" sau "multumesc". "par". Nu foloseste nici o forma de interogatie. Comportamentele ludice sunt aproape absente. Toate aceste cuvinte nu au semnificatie si nici nu sunt folosite in sensul reala al comunicarii (al dorintei de a comunica ceva prin ele celor din jur). dar nu denumeste nici un obiect cunoscut. Leon fiind dominat de autostimulari si stereotipii specifice copiilor autisti. Socializare La prima evaluare realizata. nu imita actiuni simple sau obiceiuri ale adultilor). "nu". Nu manifesta nici un interes pentru copii sau adulti nefamiliari si evita sa interactioneze cu ei. Leon nu foloseste nici un cuvant cu sens pentru a denumi obiecte sau persoane din jurul lui.

17 . culorile si nici formele.5 imagini dintr-o carte cand acestea sunt denumite si recunoaste 10 parti ale corpului. dar nu le denumeste. 4.Poate indica 3 . Notiunile temporale si orientarea in timp sunt absente. Se spala pe dinti prin indicatii verbale si imitatie. Nu tolereaza foarte bine carnea. Nu intelege semnificatia prepozitiilor sau a altor cuvinte care indica relatii spatiale intre obiecte. Poate face asocieri de obiecte identice. Nu isi pune sosetele sau dresul. 5. Completeaza un incastru de 3 figuri. ci se foloseste numai de gesturi. Nivelul cogitiv se afla in stadiul operatiilor concrete. Indica la cerere 10 parti ale corpului. nici pe fata. Nu cunoaste numerele si nici conceptul de multime de obiecte carei i se poate asocia un numar. si se incalta cu ajutor. Nu are format conceptul de categorie. de obiecte cu imaginea lor. dar nu manuieste foarte corect lingura cand o duce spre gura cu alimente lichide pentru ca o inclina suficient de mult incat aproape tot lichidul se scurge inapoi in farfurie. Uneori se mai intampla si accidente in timpul noptii. Foloseste tacamurile cand mananca. Cognitiv Din punct de vedere al dezvoltarii cognitive Leon se afla la varsta de 2 ani si 3 luni. Autoservire Se dezbraca singur si se imbraca in 50% din cauri. Nu a achizitionat notiunile de mare-mic. prin urmare nu poate asocia obiecte la categoria in care aceasta este inclusa. Nu foloseste nici un cuvant pentru a indica nevoia de a merge la toaleta. Nu se sterge cu prosopul foarte bine nici pe maini.

precum si de deficitul de atentie si lipsei de concentrare in timpul sarcinii specifice copiilor autisti.48 1. Mazgaleste cu creionul pentru perioade scurte de timp. decupat dupa contururi drepte sau curbe. pictat.02. coloratul in interiorul unor contururi). desen. apropiata de nivelul de dezvoltare al unui copil de varsta lui reala. Socializare 18 . Respectand modelul prezentarii datelor obtinute din prima evaluare pentru o mai buna evidentiere a cazurilor si diferentelor aparute vom prezenta urmatoarele in aceasi ordine a cazurilor: PAUL LA ULTIMA EVALUARE Data evaluarii Varsta cronologica Varsta mintala Scale Portage 28. desenul si activitatea pregrafica in genere.Interesul pentru activitatea pregrafica(mazgalit. In plus acest deficit este accentuat de lipsa interesului pentru activitati care implica motricitatea fina. aceasta fiind o activitate total lipsita de interes pentru Leon Motor Dezvoltarea motorie grosiera este foarte buna. Nu imita decat linia orizontala si in realizarea ei nu are precizie.4 luni (3 ani 3 luni) Socializare 39 luni (3 ani 3 luni) Limbaj 46 luni (3 ani 10 luni) Autoservire 33 luni (2 ani 9 luni) Cognitiv 42 luni (3 ani 6 luni) Motor 37 luni (3 ani 1 luna) IQ=106. imitarea unor trasee grafice) este absent. personal si desfasurarea programelor curente tinand cont si de restul demersurilor terapeutice (generalizarea si socializarea). Cea de-a doua (si a treia in cazul lui Paul) evaluare cu testul Portage nu a avut loc simultan la cei trei subiecti din considerente obiective care tin de alegerea momentului oportun atat pentru parinti. Aria de dezvoltare motorie in care apare un deficit este motricitatea fina (taiat cu foarfeca.2011 37 luni (3 ani 1 luna) 39.

cauta sa interactioneze cu adultii si cu copiii. Ofera si imparte jucarii cu alte persoane. doreste sa le vorbeasca si sa se joace cu ei. a avut un salt extraordinar in cazul lui Paul. dar din acest punct de vedere inca nu povesteste asemenea unora dintre copiii de varsta lui. sa-i povesteasca. iar daca se intampla sa nu cunoasca denumirea incearca sa asocieze acel obiect cu utilitatea lui spunand "pentru ce" este folosit acel obiect. obiceiuri. poate cere "mai mult" si spune "gata" daca nu mai doreste continuarea unei activitati. Initiaza comunicarea si diverse jocuri. Isi asteapta randul in jocurile care presupun acest fapt. Imita foarte bine actiuni. Cunoaste denumirea obiectelor din jurul lui. Nu-i place sa fie lasat singur. sub. Coopereaza cu parintii cand i se dau sarcini. receptiva si expresiva. A devenit interesat de cartile cu imagini si ii cere adultului sa-i citeasca din ele . 19 . Arata pe degete cati ani are. aici si prepozitii care indica locatia unor obiecte: pe. langa.Contactul vizual s-a imbunatatit considerabil. gesturi. cu ambele sale componente. Raspunde la intrebari de tipul: "Unde?". Poate sa imite secvente de peste 10 miscari inlantuite realizate de alta persoana. pana la 5 -6 cuvinte. Pune intrebari precum "Ce este?" in scopul descpoeririi unor obiecte pe care nu le cunoaste. miscari. a celor din pliantele de la magazine. Are chiar preferinte pentru anumite carti. Paul cauta privirea celui cu care comunica si cauta prezenta celuilalt. Foloseste onomatopee pentru a indica diverse animale si poate denumi chiar si animalele respective. Limbaj Dezvoltarea limbajului. Paul foloseste propozitii simple si complexe. Foloseste adverbe precum: acolo. 2. Povesteste uneori lucruri care i s-au intamplat. "Cine?". Spune "te rog" si "multumesc" in situatiile in care aceste formule de politete se impun. si recunoaste toate obiectele uzuale din imagini si actiunile care se desfasoara in acele imagini. Pe copii ii ia in brate.

"Podul de piatra". A invatat cantece scurte si poezii de asemenea pe care le recita cu placere cum ar fii: "Catelus cu parul cret". sold. Acum Vladut accepta linistit sa stea pe olita atata timp cat este nevoie. Nu sufla nasul. dar are nevoie de exercitii logopedice pentru a-l pronunta corect in cadrul cuvintelor. Arata spre sine cand este intrebat. se sterge singur cu servetelul daca i se aminteste. In momentul acestei evaluari nu mai poarte scutec decat pe parcursul noptii. 20 . A invatat sa infiga furculita in alimente. bluze. sau se duce singur la olita daca simte nevoia. Cognitiv Numeste actiuni din imagini. Limbajul lui este spontan.Pronuntia cuvintelor este inca defectuoasa datorita efortului scazut al lui Paul de a pronunta corect. Completeaza puzzle de pana la 12 piese. "Avion cu motor". Cunoaste toate culorile si le denumeste la cerere pe obiectele din jur. A invatat sa numere obiecte pana la 5. etc. 3. pe alta persoana si pe papusa (cunoaste chiar si parti precum: palma. Indica si denumeste la cerere toate partile corpului pe propriul corp.). recunoaste si numeste actiuni realizate de alte persoane. Poate sa-l pronunte chiar si pe "R". Adesea cere sa fie asezat. pulovere. in ciuda faptului ca poate pronunta toate sunetele limbii romane. Daca se murdareste la gura sau la nas. Autoservire A invatat sa se imbrace cu pantalonii. 4. complex si cu rol de comunicare. sosete. pleoapa. sprancene. ceafa. Controlul sfincterian este mai bun si a inceput sa ceara la toaleta in 90% din cazuri. si-a insusit formele geometrice pe care le poate asocia imaginilor lor.

60 1. In jocul sau manipuleaza obiectele in mod adecvat. gadilat. dar se poate juca langa alt copil.deschis. ANDREI LA ULTIMA EVALUARE Data evaluarii Varsta cronologica Varsta mintala Scale Portage 04. Socializare Andrei este un copil vesel. facand o activitate separata.Foloseste notiunile de mare . Daca se afla intr-un loc in care mai sunt si alti copii. in mod adecvat. Ii plac jocurile cu alte persoane daca acestea presupun actiuni fizice precum tumbe. Accepta absenta parintilor. Motor Nivelul de dezvoltare al motricitatii este conform varstei sale reale. iar el sa ramana intr-un fel singur. fiind prezent un mic deficit al motricitatii fine datorat insuficientei exersari a degetelor mainii si a muschilor implicati in realizarea traseelor grafice. alergare in urma careia este prins. expresivitate faciala si vocalizari atunci cand vede persoane de care este atasat sau cand se intampla ceva care il bucura. nu suporta ideea ca un copil poate pleca din acel loc.15 min). continuandusi jocul.04. Ii place sa se joace mai mult singur decat cu alte persoane si este capabil sa se joace linistit un timp indelungat langa adult (20 . Nu interactioneaza insa in joc cu acestia. 21 . care isi exprima bucuria prin gesturi. Ii plac copiii si cand ii vede simte nevoia sa-i ia in brate.mic.8 luni (2 ani 6 luni) Socializare 19 luni (1an 7 luni) Limbaj 23 luni (1 an 11 luni) Autoservire 36 luni (3 ani) Cognitiv 32 luni (2 ani 8 luni) Motor 44 luni (3 ani 8 luni) IQ=75.2011 41 luni (3 ani 5 luni) 30. 5. inchis .

Se incalta cu ghetele daca este ajutat. Combina gesturi si cuvinte pentru a-si face cunoscute dorintele. cu sunete pe care nu le poate reproduce corect. si prin exercitii logopedice va reusi sa isi depaseasca dificultatile de pronuntie. Cognitiv 22 . jucarii.Coopereaza cu parintii in 75% din cazurile in care acestia solicita ceva de la el. Limbaj Vocalizeaza. Indica imagini din carti atunci cand acestea sunt numite. persoane familiare. Indeplineste 2 comenzi legate intre ele. Recunoaste si denumeste toate culorile. desi incearca. Autoservire Andrei a invatat sa se imbrace singur cu jachete. 4. care nu imita nici un sunet produs de adult. si denumeste 10 parti ale corpului. 3. fiind capabil sa incheie fermoare potrivind inchizatoarea acestora. Nu inchide si deschide nasturii la haine. Mananca singur intreaga masa si foloseste tacamurile in mod corespunzator pentru a manca. inclusiv pentru nevoia de a merge la toaleta. camasa. Isi pune sosetele si manusile. 2. Foloseste mai multe cuvinte prin care denumeste obiecte din mediul inconjurator. iar papicii ii poate pune singur in picioare. Totusi progresele sunt foarte mari. In 75% din cazuri finalizeaza imbracatul. si la intrebarea "Cine?". Amintesc faptul ca Andrei era un copil nonverbal. pe alta persoana si pe papusa. dar a invatat sa deschieie nasturii mari la o jacheta pusa pe o platforma de invatare. Raspunde la intrebarea "Ce este asta?". Foloseste in vorbirea spontana raspunsuri de tipul "Da/Nu" atunci cand situatia o cere. numind persoana care a facut o actiune. denumind obiectul. fapt care ingreuneaza achizitia limbajului expresiv. Pronuntia este defectuoasa. repeta sunete si cuvinte rostite de alte persoane.. Recunoaste toate partile corpului pe sine. haine.

Motor Dezvoltarea motorie este adecvata varstei reale pe care o are Andrei.2011 71 luni (5 ani 11 luni) 38.03. Cunoaste toate partile corpului pe care le indica la cerere pe propriul corp. sare pe doua piciare de mai multe ori. intoarce paginile unei carti una cate una. Face asocieri de culori. forme cu imaginile lor. Poate sa coboare trepte cu ajutor si singur. Construieste in mod imitativ un pod din trei cuburi. Poate rezolva puzzle de pana la 16 piese cu minimum de ajutor sau fara. pe papusa si in imagini.2 luni (3 ani 2 luni) Socializare 20 luni (1 an 8 luni) Limbaj 26 luni (2 ani 2 luni) Autoservire 46 luni (3 ani 10 luni) Cognitiv 38 luni (3 ani 2 luni) Motor 61 luni (5 ani 1 luna) IQ=53. Intelege apartenenta obiectelor la categoriile din care fac parte si aranjeaja in consecinta obiecte pe categorii. A invatat sa se joace cu mingea pe care o arunca la distanta de 1 metru si jumatate. dar si alte constructii din 4 cuburi. poate tine in mana un trandafir realizat din plastilina fara a-l deforma. Indica obiecte mari si mici la cerere. Poate sa despacheteze obiecte mici. LEON LA ULTIMA EVALUARE Data evaluarii Varsta cronologica Varsta mintala Scale Portage 28. alearga schimband directia.Asociaza obiectele cu imaginile lor si poate indica atat obiecte din mediu cat si imagini atunci cand sunt denumite. numeste si identifica obiecte "la fel" si "diferite".8 23 . sa puna papusi una langa alta pretinzand ca se tin de mana sau ca se saruta. si prinde mingea. pe alta persoana. 5. isi mentine echilibrul pe o scandura lata.

prins si apoi gadilat. vreau sa beau Fanta". sa se joace cu un trenulet. uneori spontan. dar nu si cu copii. cere jocul "Di calutul!"ii place sa se joace cu sania in zapada. Coopereaza in 50% din cazuri cu adultii din jurul sau. Saluta atunci cand intra intr-o incapere in care sunt mai multew persoane.). fie tot versul.1. 2. vreau X" sau "Te rog. preferand izolarea pentru a isi manifesta comportamentele stereotipe si de autostimulare (sarit pe doua picioare timp indelungat si fara intrerupere). "Ce face?" prin denumirea actiunii pe care o indeplineste cineva din jurul lui sau din imagini prezentate Isi spune la cerere numele intreg si poate sa raspunda la cateva intrebari mai simple legate de propria sa persoana. Limbaj Foloseste numeroase cuvinte cu sens pentru a denumi obiecte din mediul inconjurator. Ii place sa fie alergat. alteori avand nevoie sa I se aminteasca. jucarii preferate. covrigei. ciocolata. inclusiv nevoia de a merge la toaleta. Foloseste limbajul expresiv si gesturile pentru a cere ceea ce doreste. etc. Socializare Vocalizeaza cand I se da atentie si incearca sa raspunda in masura in care stie la intrebarile si indicatiile care I se adreseaza. Foloseste formulele de politete "te rog" si "multumesc" cand I se aminteste. Interactioneaza numai cu adultii pe care ii accepta in jocul sau. Am amintit toate aceste jocuri pentru ca in momentul inceperii terapiei Leon nu avea nici un joc mai elaborat care sa-l bucure sau sa-l atraga. Jocul sau s-a imbunatatit si este capabil sa imite in joc obiceiuri ale adultilor. Poate sa ceara "mai vreau" atunci cand doreste continuarea unei actiuni care ii face placere. Cere alimente si jucarii preferate prin formule de genul "Te rog. Foloseste raspunsuri afirmative si negative cand I se adreseaza intrebari referitoare la ceea ce doreste. se implica in jocuri verbale precum poeziile si cantecele de la care a invatat fie numai ultimul cuvant al versurilor. Pe acestia din urma ii ignora. ii spune "Buna" urmat de numele acelei persoane. si denumeste foarte precis ceea ce doreste (seminte. din imagini. pentru a numi persoane familiare. Raspunde la intrebari precum "Ce este asta?" prin denumirea obiectului respectiv. jeleu. 24 . Daca intra o persoana cunoscuta intr-o incapere in care se afla el.

si se sterge corect pe maini cu prosopul. Poate indeplini comenzi simple si combinatii de doua comenzi legate intre ele. parti ale corpului uman. fie indica prin gesturi si prin formularile verbale de mai sus. Dupa ce foloseste toaleta trage apa si se spala pe maini. Ii place sa asocieze texturi identice. din imaginile cartilor. recunoaste si denumeste toate culorile. pe papusa si pe imagini cu oameni. fac pipi. poate incheia fermoare. Limbajul receptiv este mai dezvoltat decat cel expresiv. 4. fac pipi. actiuni realizate de adultii din jur.". Cognitiv Face asocieri de obiecte similare. fie asteapta pana in momentul in care este prea tarziu pentru a evita un accident. Mananca singur preponderent alimente lichide (supe) folosind in mod adecvat lingura. simbolurile cifrelor de la 1 la 10. finalizant actiunea de imbracare in aproximativ 75% dintre situatii. Pana in prezent nu exista o explicatie sigura a accestor accidente care nu pot fi puse pe seama insuficientei controlului sfincterian. existand posibilitatea ca aceste accidente sa reprezinte o forma de enurezis pe fondul unor frustrari resimtite in plan afectiv. avand nevoie de indicatii verbale uneori. In legatura cu toaleta trebuie mentionat faptul ca in mediul familial se orienteaza singur catre toaleta atunci cand are nevoie fara a fi nevoit sa ceara acest lucru. Poate totusi sa infiga furculita in bucati de mancare.Recunoaste si denumeste toate partile corpului (pe propriul corp. Recunoaste si numeste obiectele din jurul sau. Aceasta ultima situatie nu se intampla decat in anumite perioade. actiuni din imagini. in timp ce intr-un mediu necunoscut sau in care depinde de alte persoane pentru a se orienta in spatiu. Numeste obiecte care produc sunete dupa zgomotul produs. sau imagini cu animale). 25 . isi pune singur sosetele si dresurile." sau "Deschide usa. Cere sa mearga la toaleta folosind gesturi si formulari verbale precum "Vreau la baie. Autoservire Se dezbraca singur si se imbraca cu toate articolele vestimentare. 3. la alta persoana. de obiecte la imaginile corespondente. Isi incalta singur pantofii cu arici.

dar nu are inca format conceptul de multime de obiecte si asocierea unei multimi cu cifra corespunzatoare numarului de obiecte pe care il cuprinde. picteaza. Dupa incheierea studiilor de caz si aplicarea si interpretarea ultimelor teste de evaluare se pot evidentia progresele prin urmatoarele tabele: PAUL Datele evaluarii Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor 25. Poate rezolva puzzle de pana la 24 de piese si face cu placere orice puzzle pe calculator. Mazgaleste cu creionul.01. Comportamentul motor grosier este bine dezvoltat. Poate sta prins in actiunea de a picta 10 .02.2011 39 46 32 42 37 varsta reala 37 37 37 37 37 26 . 5. verticale si trasee circulare. Motor Motricitatea fina este inca deficitara in sensul ca majoritatea actiunilor care presupun activitati motrice fine nu ii trezesc un interes deosebit lui Leon Totusi apuca corect creionul atunci cand coloreaza.. Cunoaste simbolurile literelor mari de tipar de la A la .10/2010 17 21 19 24 31 varsta reala 33 33 33 33 33 31. Activitatea pregrafica ii trezeste un interes mai mare decat il avea la inceputul terapiei.15 minute. coloreaza fara a avea precizie si depasind contururile.2011 37 44 30 37 36 varsta reala 36 36 36 36 36 28. poate trasa prin imitatie linii orizontale. Cunoaste toate simbolurile cifrelor de la 1 la 10 si le numeste corect la cerere. precum si toate partile corpului. uneori si mai mult.Numara cu ajutor pana la 10 si fara ajutor pana la 5.. Nu poate decupa dupa contururi. Numeste toate culorile si le indica si pe obiecte cand I se cere.

Data evaluarii Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor Andrei 13. de ansamblu vom prezenta urmatorul tabel care contine scorurile tuturor subiectilor de la toate evaluarile si pe toate cele 5 dimensiuni ale testului Portage: PAUL PAUL PAUL Andrei Andrei 25/10/2010 31/01/2011 28/02/2011 13/12/2010 4/04/2011 17 21 37 44 39 46 13 12 19 23 LEON LEON 25/10/2010 28/03/2011 18 17 20 26 Data evaluarii Socializare Limbaj 27 .2011 20 26 46 38 61 varsta reala 71 71 71 71 71 Pentru o imagine mai corecta.03.12.2010 Socializare 18 Limbaj 17 Autoservire 41 Cognitiv 27 Motor 60 varsta reala 66 66 66 66 66 28.10.2010 13 12 32 20 35 varsta reala 38 38 38 38 38 04/04/2011 17 23 35 32 44 varsta reala 41 41 41 41 41 LEON Data evaluarii 25.

VM= varsta mentala. comportamentelor stereotipe si implicarea parintilor. analizei functionale a comportamentului.2 IQ= coeficientul de inteligenta calculat in baza testului Portage.8 33 42 37 106 37 39. In ansamblu.Q. cronologica.-ului este un factor important in cercetare si in lucrul cu copii autisti (chiar daca. se formuleaza programele individualizate.8 41 27 60 50 66 32.6 33 22 30 37 36 100 36 36. capacitatii de comunicare verbala si non verbala a copilului. abilitatilor. VR= varsta reala. varstei. rezultatele cumulate ale subiectilor.8 71 38. a dificultatilor sociale. de asemenea rezultata in urma aplicarii testului Portage.Autoservire 19 Cognitiv 24 Motor 31 IQ VR VM 66. a simptomelor.4 36 32 44 75 41 30.4 32 20 35 60 38 22. din cauza specificului sindromului nu are aceeasi insemnatate ca in cazul altor copii) pentru ca pe baza stabilirii acestuia. Aflarea I. obtinute din prima testare si din cea finala. se prezinta astfel: 28 .6 46 38 61 53. repartizate pe toate cele cinci dimensiuni urmarite.

copiii trebuie sa indeplineasca sarcinile cerute verbal de catre tutore dupa ce acesta ii demonstreaza practic).Q. aici. vom selecta programul "Receptive Instruction" ( de intelegere a limbajului receptiv. 29 . precum si ajutorurile acordate subiectilor de catre tutori in vederea indeplinirii acestora.-ul total al subiectilor de la prima testare (initial).Din tabelul de mai sus putem evidentia diferenta dintre I. si I.-ul total al subiectilor rezultat de la a doua testare (final) vom elabora urmatoarea reprezentare grafica: Pentru a evidentia ritmul in care copiii au masterat sarcinile.Q.

.2010..... nu puteam considera relevante nici programele expresive....... de la un caz la altul.").... care este acelasi la toti subiectii: "Stai jos.."Stai jos.2010... in mod diferit......... 06..... de ex: "Stai jos si bate din palme........."..."...."........"Fa morisca........................11.........................11...10. precum si interesul pe care acesta si trasaturile sale le starnesc. nefiind relevante intotdeauna datele de masterare de la fiecare item........ intensitatea de relationare a persoanelor din anturaj..14...2010 DATA INTRODUCERII / DATA MASTERARII ANDREI -"Stai jos."Intoarce piesa....02.......29. si ultima comanda simpla (inainte de a trece la urmatorul nivel de dificultate al programului.)..... In aceasta privinta vom selecta primul item... astfel putem observa anumite fenomene pe termen lung... deoarece nu toti subiectii verbalizau la inceputul terapiei..............18. spre exemplu punandu-se problema si de diferente subiective.".16..... 04...... DATA INTRODUCERII / DATA MASTERARII PAUL........2010 . nici identificarea receptiva a obiectelor nu este indicata deoarece unele obiecte sunt mai familiare decat altele pentru subiecti. la subiecti. printre care si modul..2010 ........... si datele in care acestea au fost introduse si masterate. evitand pe cat posibil variabile perturbatoare.............10... etc.................02..."(de puzzle)....2010..............30. programele receptive pentru invatarea persoanelor din anturaj nu par de asemenea ca fiind cele mai potrivite din cauza diferentelor afective mari dintre subiecti si a altor factori mai mult sau mai putin obiectivi......... acela de sarcini duble.. Programul selectat este unul de lunga durata....12...19..Vom considera acest program ca fiind relevant datorita obiectivitatii sarcinilor (in cazul verbalizarii.......12...... in special a familiei cu subiectii......2011....... depinzand foarte mult de frecventa utilizarii prealabile a respectivului obiect....10...."..11.10.........2010 30 ......2010 -"Arunca mingea.08...... ci ansamblul...11.....2010........................ pe de alta parte....2010.."......09....2011 DATA INTRODUCERII / DATA MASTERARII LEON -"Stai jos.....08...04...................

in subcapitolul acesta vom completa informatiile deja existente si vom face recomandari pentru viitor. In momentul in care trebuia sa-i fie schimbat scutecul protesta. Simptome: contact vizual prost (ocoleste privirea). persoane. motricitate atat grosiera cat si fina foarte redusa. purtand in permanenta scutece. la inceput spunand aproximativ 3-4 cuvinte.Studiile de caz Datorita faptului ca s-au conturat deja profilele complexe ale subiectilor in subcapitolul precedent. are momente in care se adanceste intr-o stare de absenta specifica din care este scos cu greu. La inceputul terapiei nu prezenta control sfincterian. fara nici o retinere. I. Acesta a prezentat o evolutie rapida si neasteptata. de o sponanietate foarte mare (spre finalul cercetarii. de a comunica si de a denumi obiecte inconjuratoare. dezinteres pentru comunicarea cu ceilalti. invartirea stereotipa a rotilor de la masinute. slaba capacitate imitativa. nu punea intrebari si nu se angaja intr-un joc reciproc Paul reprezinta cazul care a prezentat saltul evolutiv cel mai inalt. limbaj slab dezvoltat (spunea trei cuvinte la inceputul terapiei). interesul exagerat pentru partile mici si mai putin ale obiectelor. dand dovada de o capacitate de memorare extraordinara. de prelucrare a datelor obtinute in baza evaluarilor cu testul Portage. s-a obisnuit sa faca si chiar sa ceara olita. actiuni si caracteristici a dobandit-o pe parcursul cercetarii. control sfincterian inexistent. lipsa empatiei. dar si in baza observarii comportamentelor acestora in conditii variate. PAUL Are un frate mai mic cu aproximativ un an care nu are nici un simptom autist.88 de puncte IQ-ul calculat initial. dupa ce si-a imbunatatit limbajul a aparut echolalia imediata si intarziata. depasind cu 39. nu stia cum sa se joace. Mama este profesoara. 31 . chiar si in timpul somnului si mesei satisfacandu-si necesitatile fiziologice. dificultati mari in canalizarea atentiei si pastrarea acesteia. capacitatea de a se exprima verbal.2.VII. Mama a fost cea care a insistat foarte tare ca PAUL sa intre in programul ABA. fiind atat de schimbat incat a reusit sa surprinda intr-un mod foarte placut atat echipa terapeutica cat si parintii si chiar si vecinii sai. In timp. iar tatal lucreaza pe calculator. la inceputul acesteia neavand decat foarte putine initiative). privirea cu coltul ochilor a obiectelor.

Aparent. Frustrarea copilului crestea si percepea uneori mediul din centru din timpul lectiilor ca fiind ostil. de aceea programele care implicau si motricitate.Prezinta tulburari de somn noaptea. 32 . Acest lucru s-a dovedit a fi datorat inconsecventei comportamentelor parintilor. rugandu-ne si pe noi sa procedam la fel. precum: • "Social Questions" (intrebari sociale. cine). A fost singurul subiect la care s-au putut introduce programe si niveluri mult mai complexe in cazul altora. una dintre frustrarile cele mai mari ale mamei era atunci cand Paul se trezea plangand si nu stia sa spuna de ce si nici nu intelegea explicatiile mamei sale. Cu toate acestea ii facea mare placere sa vina . Comparativ cu ceilalti subiecti. "Wh Questions" ( la care invata raspunsuri la intrebari care incep cu: ce. cum.Ask" ("Nu stiu. sa faca anumite lectii si sa primeasca laudele si aprecierile atunci cand indeplinea sarcina bine sau avea orice alt comportament pozitiv. Intreaba". • " I don't Know. facand si crize de isterie. • "Receptive Instructions" cu doua si cu trei instructiuni legate. Dupa ce termina de mancat era invatat sa spuna "Sarut mana pentru masa. sau alt obiect pentru "nu"). unde subiectul este invatat ca atunci cand nu recunoaste un obiect sa spuna "Nu stiu" atunci cand este intrebat ce este si sa intrebe o persoana "Ce este?"cand nu stie). chiar si pe parcursul terapiei protestand des. Punctul sau slab era motricitatea extrem de slaba. care mai tarziu au renuntat si sa il certe atunci cand avea un comportament inadecvat. Aceste programe sunt: "Self Help". Paul a cedat cel mai greu la preterapie. in momentul in care nu doarme pe timpul zilei. la care invata raspunsuri la anumite intrebare). care. unde. cu succes. chiar cel mai slab dintre toti subiectii.". • "Factual Yes/ No" ( reprezinta un nivel superior al programul de "Yes/ No"-da si nu. aratandu-ise o cana pe care o stie din programul de receptiv pentru "da". "Puzzle". putea sa isi exprime preferinte si chiar sa ceara anumite alimente pe care le vedea in jur sau stia ca se afla in frigider. in special fina au mers foarte slab. sa se joace. El manca singur. in care invata sa raspunda cu da sau nu la intrebari de genul: "Este cana?".

iar modalitatea in care el invata era inca pe principiile ABA. insa organizatorii centrului au fost dispusi sa reduca considerabil suma cu care ei contribuiau. ii place sa priveasca lumina de la xerox atunci cand acesta este utilizat). educationala si financiara medie spre superioara si sunt foarte cooperanti. echolalie imediata dupa ce a inceput sa verbalizeze. slaba capacitate imitativa. Se presupune ca cei doi parinti au considerat ca fiul lor . are momente de "absenta". nu intelege sentimentele altor persoane . are dificultati in concentrarea atentiei si mentinerea acesteia pe o activitate. Nu pune intrebari. autostimulare vizuala (ii place sa se uite la rotile masinutelor cum se invartesc cand este impinsa. acumularea de alte cunostinte. Cu toate acestea era inca necesara continuarea terapiei pentru integrarea sa in gradinita. chiar si cu riscurile mari asociate. nu mai are nevoie suficient de mult de aceasta terapie cat sa merite eforturile facute. imbunatatirea motricitatii si a limbajului. iar tehnica terapiei nu au fost dispusi sa o invete. Monitorizarea acestui caz s-a terminat mai devreme decat a celorlaltor cazuri deoarece parintii au renuntat la terapie in ciuda faptului ca au fost avertizati de riscul destul de mare ca Paul sa piarda multe din achizitiile facute. Dupa aceea au fost invocate profundele neantelegeri dintre parinti. ii place sa se uite cand toarna apa dintr-un recipient intr-altul. amenintand cu divortul. un inceput de autostimulare fizica ( dat din cap gen "nu"). care initial nu a fost de acord cu terapia. ANDREI Are o sora mai mica cu aproximativ doi ani care nu prezinta simptome autiste. autostimulare verbala ( face precum masina timp indelungat. parintii recunoscand in timpul sedintelor ca nu reusesc sa il invete multe lucruri intr-un mod obisnuit de invatare. Simptome: hiperkinetic. care a evoluat intr-un mod neasteptat. Initial au fost invocate motivatii de ordin material. lasand in sarcina centrului atributiile. 33 . Parintii fac parte din clasa sociala.Generalizarea in acest caz a mers foarte bine. ingana mult aproape mereu aceleasi sunete). iar acest lucru nu a cantarit nici o clipa. in special cele de tristete. motricitate grosiera si fina foarte slabe. se interiorizare. combaterea acelor simptome inca ramase. continuarea generalizarii de programe. nu se angajeaza intr-un joc reciproc si are tendinta de a se folosi de mana cuiva pentru a indica sau cere un obiect. non-verbal. sotul. II. fara empatie.

Cea mai fericita zi a fost la centru cea in care Andrei a inceput sa vorbeasca.a. la nivelul unor miscari (cum ar fii sa faca morisca) etc. Parintii sunt extrem de cooperanti si se implica pe cat posibil in demersul terapeutic informandu-se din manuale. In ceea ce priveste alimentatia. Astfel i se va intari 34 . jocuri cu degetele si cu palmele s. Se recomanda consultul la un medic specialist privind aparenta disfunctie sexuala. In schimb sunt cei mai rezervati in privinta informarii celorlalti in legatura cu patologia fiului lor. ceilalti copii atunci cand ei se schimba de haine si sunt pe jumatate dezbracati. De asemenea. precum si cu parintii si cu personalul terapeutic. precum si multe exercitii de miogimnastica atat cu un logoped specializat.. Dupa ce va manca portia oferita va putea primi si alte feluri de alimente preferate. daca el va mai dori i se va mai pune alta portie. buricul. spre bucuria tuturor. Punctele sale slabe sunt motricitatea. printr-o rigiditate a mandibulei si a limbii. Atunci cand vele "obiectul sexual" si are dispozitia necesara devine anxios. gimnastica. si nu in ultimul rand imitatia (care s-a imbunatatit considerabil dupa exersarea ei prin programe specifice). nu ocoleste obstacolele. avand un obiect sexual declansator precis (burta. Pana atunci scotea cateva sunete.. dar nu la fel de spectaculos ca si Paul. armonioasa. La masa este recomandat sa nu i se mai ofere alte variante de alimente in schimbul celor care se doresc de catre adult si sa nu se ridice de pe scaun pana nu a terminat de mancat. Pentru aceasta nu trebuie sa i se puna in fata portii mari de mancare. diverse materiale si specialisti in domeniu. chiar si a bunicilor. care se remarca si la nivelul aparatului fonator.). iar atmosfera familiala pare a fi una pozitiva. Pare a avea o disfunctie sexuala din cauza faptului ca se excita si are erectie in mod frecvent.Andrei este un caz care a evoluat bine. sanii etc. asociate cu autostimulari precum scrasnitul dintilor si cu tensiune musculara mare. tinde sa se dezbrace si isi maseaza zona genitala. nu evita pericolele. se impiedica si loveste des.). exersarea motricitatii prin cele mai diverse moduri ( introdus siret prin orificii. face proteste la multe tipuri de mancare pentru a primi alte variante pe care le prefera sau ca pedeapsa aplicata adultului atunci cand vrea sa domine. iar numarul de puncte cu care s-a depasit IQ-ul initial calculat este de 16. din ce in ce mai clare si mai complexe sub forma de autostimulare.66 in aproximativ 4 luni.

de la obiecte care cad. fiind lipsit de mediul stimulativ de care are atata nevoie. astfel pierzand timp pretios in demersul sau terapeutic. cu atat mai mult cu cat este si un caz grav.cumva. nu suporta firimituri pe masa.. LEON Nu are frati. si l-au lasat la bunici in provincie peste un an. De asemenea are o memorie foarte buna. ceas. se autostimuleaza cu limba in gura. neobtinand nimic. inversul lui Paul in sensul ca programele la care el a mers cel mai bine au fost: "Self Help". De cele mai multe ori respinge persoanele care doresc sa i-l imbratiseze si sa il sarute. a mers foarte bine si la programele care implica acest lucru. la inceput. Tabloul patologic este unul incarcat . 35 . autostimulari vizuale la aproape orice. iar varsta lui ni ii este foarte favorabila. Acest copil. Este . nu isi poate desfasura activitatea pana nu le elimina.a.". Are retard verbal. III. Are tendinta de a deveni violent din cauza frustrarilor pe care nu stie sa s-i le manifeste si ale tensiunilor mari pe care le resimte si a energiei mari neconsumate. casetofon care merge. social si educational. le rupe. se stramba si da din cap s. imitand foarte bine. care nu aveau si rol de comunicare. monitor. ii place sa potriveasca. la inceputul terapiei repeta foarte putine cuvinte.a fost trimis sa stea in provincie cu bunicii sai un an la sfatul medicului. caracterizarea de mai sus fiind una de ansamblu. Nu este interesat de nici o persoana decat atunci cand are nevoie de aceasta pentru a-si satisface o dorinta. insa nu ofera suficient timp copilului. dealtfel. iar parintii fac parte din clasa medie spre superioare atat financiar. televizor. cu din tii.comportamentul pozitiv din timpul mesei si va invata faptul ca nu are sens sa protesteze. deficit mare de atentie. sa adune si sa priveasca obiecte similare sau identice. nu pune intrebari si nu stia sa se joace (deloc). in momentul in care a fost diagnosticat. in ideea ca "Isi va reveni singur la aer curat. grav. ceea ce i-a agravat starea. Pe langa acestea. "Puzzle". sare foarte mult timp. iar de la primul diagnostician la care s-au prezentat au primit sfatul de a-l lasa pe copil "undeva la aer. nu suporta sa vada bubite pe pielea sa sau a altcuiva. sfat pe care l-au si urmat. Cazul lui Leon este unul deosebit datorita faptului ca este diagnosticat cu autism infantil sever. Simptome: hiperkinetism. avand prezente extrem de multe simptome si accentuate. Acestia au fost in totalitate de acord cu aplicarea terapiei. in special vizuala. pentru ca o sa-i treaca de la sine".

din programul "Receptive Instructions". insa achizitiile raman fixate.Q.VIII.80 de puncte. accentuarea socializarii lui prin punerea in contact cu cat mai multe persoane in cat mai multe locatii si situatii. I. iar Leon a masterat prima sarcina in 14 zile.4 puncte. respectiv a ultimului item simplu din acest program ( 2 zile). comanda si a ultimelor. iar ultima doar intr-o zi. Astfel. in cazul lui Andrei prima sarcina a fost masterata in 11 zile. precum si data masterarii in toate cele trei cazuri. referitoare la faptul ca se va accelera ritmul de achizitionare a noilor abilitati dupa 5-6 luni de aplicare a terapiei ABA s-a confirmat. cat si in generalizare fiind unul foarte lent. 36 . iar munca cu acesta s-a dovedit a fi cea mai solicitanta pentru echipa terapeutica. s-a observat faptul ca in cazul lui Paul nu exista nici o diferenta intre timpul de masterare a primului.-ul copiilor avand un castig de 19. desi s-a insistat foarte mult. urmarind prima comanda si ultimile comenzi simple. subiectii au masterat primele comenzi simple in 27 de zile. urmarind data de introducere. El a castigat pe parcursul a aproximativ 6 luni 3. inscrierile din fisele de observatii si de protocol ale programelor. atat in programele curente. dupa ce ei s-au obisnuit cu programele si au acumulat o serie mai mare de cunostinte. iar ultima intr-o singura zi. precum si pe baza observatiei directe a subiectilor. s-a confirmat. a primului item. Modul in care subiectii invatau sarcina la inceput era mult mai greoi. 3) Ipoteza cu numarul trei. Cap. cu privire la cresterea I. 2) Cea de-a doua ipoteza s-a confirmat din observatiile notate in dosarele subiectilor in cadrul programului de "Receptive Instruction". si modificarea atitudinii vis-a-vis de subiect in conformitate cu specificul sau patologic. CONCLUZIILE STUDIILOR Privind interpretarile testelor Portage. Insumat.Ritmul in care Leon a evoluat.Q. fiind necesare mult mai multe prompturi decat la sarcinile de mai tarziu. iar ultimele comenzi simple din program in doar 4 zile ( invatind sa indeplineasca ultimele sarcini cu 23 de zile mai putin decat pe primele ).-ului subiectilor depistat la testare dupa 56 luni de aplicare a terapiei ABA. Se recomanda implicarea familiei in mai mare masura. a comportamentelor acestora. putem trage urmatoarele concluzii: 1) Prima ipoteza.

si-au diversificat activitatile si si-au insusit cunostinte importante care le deschid orizontul si ii fac sa fie mai deschisi catre mediul inconjurator si anturaj. Se poate spune ca odata cu inaintarea in programul terapeutic subiectii invata mult mai repede itemii.Q. pozitive. afland cat mai multe lucruri in legatura cu mediul inconjurator. la centru. Printre cei care au observat schimbarile au fost: personalul terapeutic. Cu totii am putut remarca faptul ca au achizitionat comportamente sociale. Fie datorita faptului ca ei au invatat jocuri. momentele in care intervenea plictiseala.-ul subiectilor este considerabil mai mare. subiectii erau pusi sistematic sa aiba o alta manifestare prin care se va putea descarca de energie. vecinii. transformarea comportamentelor neadecvate in comportamente adaptative. si de 6 luni in cazul lui Leon Odata cu acumularea de noi informatii se accelereaza ritmul de dezvoltare si se imbunatatesc comportamentele. I. in parc.4) Ipoteza care presupune ca in urma aplicarii terapiei ABA timp de 5-6 luni se va observa o ameliorare a comportamentului pe urmatoarele planuri : • • • achizitia de comportamente adecvate. ajutorurile sunt din ce in ce mai putine ca numar cand se introduce un nou item. sau indirect (prin faptul ca. familiile. iar autostimularile sunt transformate in actiuni acceptate social. fie prezinta regres. la masa etc. dar care se apropie mai mult de ceea ce se poate numi fapt acceptat social). In momentul in care aparea o forma de autostimulare. medicii care i-au diagnosticat. si-au diversificat preocuparile. care parea foarte bizara sau chiar periculoasa pentru cei din jur. s-a confirmat. invatand comportamente si descoperind. si daca tinem cont de faptul ca subiectii care sufera de sindromul autist dupa varsta de trei ani fie stagneaza in dezvoltare. Astfel se confirma si aceasta ultima ipoteza prin care se intelege faptul ca odata cu formarea unei baze 37 . De asemenea prompturile. se obisnuiesc mult mai repede si mai usor la programele noi si invata mult mai usor si din mediul inconjurator. numarul celor negative scazand din cauza faptului ca o parte din ele au fost transformate direct (ex. medicii pediatri ai subiectilor.). reducerea comportamentelor negative.si crizele de isterie devenind mult mai rare). este evidenta contributia terapiei ABA aplicata timp de 5 luni in cazurile lui Andrei si Paul. subiectii prezentand schimbari comportamentale majore pe toate planurile (in familie.

mãrimi. De exemplu. sã participe într-un joc pe aceasta tema. Punctul de plecare ar fi încercarea de a vedea prin ochii lor de ce fac un anumit lucru si de a inlocui treptat ceea ce este nepotrivit cu un comportament care ar fi acceptabil. azvârlirea de obiecte. ei se vor exprima prin tipete. etc.cat mai solide de cunostinte se observa o accelerare a ritmului de invatare in general si de asemenea inmultirea comportamentelor pozitive. Controlul comportamentului este foarte eficient dacã este fãcut într-o manierã pozitivã. De exemplu: dacã un copil care tipa. Fixatia pe care un copil cu autism o dezvoltã nu trebuie interzisã. etc. atunci trebuie luatã în considerare inlocuirea comportamentului. ataca alti copii sau pur si simplu azvârle obiecte va primi câte o recompensã pentru zilele în care are un comportament acceptabil. ci este cel mai bun rãspuns (din perspectiva lor) pe care îl pot avea la ceea ce li se întâmplã în acel moment. etc. pentru început. copilulu exprimandu-si dorintele si nevoile si simtindu-se inteles. la un moment dat cu sigurantã va arãta semne de ameliorare. Copiii cu autism dezvoltã fixatii pe obiecte. Multi dintre copii cu autism pot prezenta tulburãri de comportament. Comportamentul agresiv al copilului cu autism nu este o formã de reavointã. cu un copil cu autism cu fixatie pe pesti se pot folosi pesti decupati ca sã învete operatiile aritmetice. persoane. Dacã fixatiile lor ajung sã perturbe participarea în clasã la un nivel considerabil (sunt distructive sau consumã foarte mult timp. Cel mai bun rãspuns al educatorului este sãl învete pe copilul cu autism sã înlocuiascã acel comportament agresiv cu un alt rãspuns. miscãri specifice. Neavând structura verbal-socialã prin care sã articuleze ceea ce simt. ci gandita ca un nou început. O conditie este monitorizarea sistematica. Nu putem sa interzicem un 38 . personaje din carti sau persevereazã cu aceleasi miscãri la infinit. a momentelor în care comportamentul lui este acceptabil. forme geometrice. prin recompensarea continua si sistematica a ceea ce este acceptabil. incat copilul nu poate participa la alte activitati). agresarea celor din jur. interesele si fixatiile copilului cu autism. Conceperea programului educational trebuie sã se facã având ca bazã pasiunile. adecvat social. Odata cu invatarea si intelegerea functionalitatii limbajului si a comunicarii in general scad frustrarile si numarul acceselor de furie si se inlocuiesc cu stari de relationare.

Daca elevul nu va face acest lucru. Chiar daca sarcinile predate in primele ore ale tratamentului pot parea minore (ex: sa stea pe scaun. toata practica dovedeste faptul ca. La prima vedere poate parea o metoda nenaturala. desi multi elevi nu au stat niciodata pe un scaun pentru o perioada mai indelungata de timp (nici macar in timpul mesei) sau au stat fara a constientiza motivul. etc. si pentru a cladi increderea elevului in terapeut si mandria fata de sine insusi. sa indeplineasca aceste sarcini. care foloseste fixatiile lor in manierã pozitiva.comportament daca nu avem cum sa-l invatam sa inlocuiasca acel comportament cu altul care satisface aceeasi nevoie (ex: cautarea unitãtii corpului prin invârtire continua. ABA este o tehnologie dezvoltata in scopul maximizarii capacitatii de invatare. poate avea rezultate uimitoare. El "INVATA CUM SA INVETE". sporadice. sa vina la cel care il cheama. "mainile cuminti". acceptabila. De aceea. un elev trebuie sa invete sa se conformeze dorintelor adultilor. Unii elevi au avut si atitudini de conformare in trecut. Multi dintre acestia si-au chinuit destul de tare parintii. creierul elevului se schimba. poate fi cu succes înlocuitã cu explorarea senzorialã a propriului corp prin exercitii specifice kinetoterapeutice). in functie de starea in care se gaseau. tipand si lovind.tot ce vine din lumea lor trebuie sa fie un indiciu care sã ne ajute sa construim comunicarea cu ei. Pe masura ce programul ABA avanseaza (in 90% din cazuri cu succes). pentru a-si dezvolta mai multe manifestari de comportament normal. tiranizandu-i intr-un anume fel. Ghideaza profesorul in maximizarea acelor elemente de instruire unu-la-unu ce conduc la un proces de invatare eficient si durabil in timp. cu intentia de a stabili fundatia necesara invatarii deprinderilor descrise in terapia ABA. nimeni nu va putea sa-l invete ceea ce ii este necesar sa stapaneasca. Procesul de invatare devine astfel din ce in ce mai natural. ei vor invata intrun timp variabil. Pentru a reusi in mediul educational. deci elemente prezente in orice proces normal de invatare trebuie exagerate.). asta deoarece elevul are din start un sistem de invatare defectuos. 39 . Cei mai multi elevi cu intarzieri in dezvoltare nu au raspuns niciodata la chemarea parintilor. ca un ventilator. O educatie creativa a copilului cu autism.. Copilul cu autism este cel mai bun profesor al nostru . sarcinile de inceput sunt special proiectate.

o amplificare a procesului firesc prin care toti copiii il folosesc pentru a invata si a se dezvolta. ca si plasarea lui intr-o sala de clasa "normala". chiar si la varste fragede. toate acestea sunt rezultatul unei cercetari riguroase asupra procesului de invatare. Sa presupunem ca micutul se afla la scoala . iar profesorul vorbeste despre omizi si fluturi. copiii autisti sunt mult in urma la acest capitol. apoi iese din cocon) Aceasta este doar o lista partiala: ei trebuie sa stapaneasca deprinderea de a fi atent la explicatiile profesorului. Copilul tipic va invata aceasta intr-o singura lectie si va prezenta un interes pe termen lung pentru subiect. de a-si mentine concentarrea timp indelungat. conceptul de "a manca" si "a dormi" 4. ideea de secventiere (mai intai construieste. categorii de insecte si de mancare 2. si sa il plaseze "prinda". ideea de transformare (un lucru se transforma in altul) 3. ceea ce il va ajuta sa se bucure de mediul inconjurator. 40 . Pur si simplu nu exista nici o cale ca ei sa invete "natural" daca nu sunt pregatiti in scopul achizitionarii deprinderilor de baza necesare ca ei sa inteleaga ce se intampla in lumea in care traiesc. Insa ganditi-va cate notiuni trebuie sa aiba fixate pentru a pricepe aceasta lectie simpla: 1.Cel mai rau lucru pe care un parinte sau profesor il poate face unui copil autist este sa creada ca acesta este capabil sa invete in acelasi mod in care o fac copiii normali. Prin urmare aceasta repetitie continua cum ar fi statul la masa sau alte actiuni "nenaturale" caracteristice ABA. asteptand ca acesta sa Dezvoltarea copilului presupune o capacitate uimitoare de a invata o multime de lucruri intr-un timp scurt. cu prietenii. intr-un mediu tipic (fie si cu extra-suport). ii va da ceva (o informatie) ce poate impartasi cu parintii. Acest proces de invatare poate o sa para mai natural daca il comparam cu modul in care un parinte isi invata instinctiv copilul sa zambeasca. A astepta ca un copil care nu stapaneste cateva din aceste notiuni si comportamente sa invete "natural" este o greseala. adverbul "in jurul" (construieste un cocon in jurul sau) 5.

insa in momentul in care parintele primeste cel mai mic raspuns. de a opera in plan mintal cu elementele componente fiecarei categorii. sau chiar de atentie intensiva cumulata cu sprijin individualizat pt a invata concepte foarte simple cum ar fi "pe" si "in". copilul va primi un mare suras. etc. programele devin din ce in ce mai complexe. Programele ABA sunt concepute astfel incat sa urmeze principiul terapeutic de la simplu la complex. si bazandu-se pe achizitiile formate din primele programe ele vor dezvolta capacitatea copilului de a clasifica obiectele din jurul sau in categorii. De exemplu: nu se va putea face apartenenta la cateorii pana cand copilul nu poate face asocieri de obiecte non-identice. Eventual se uita ceva mai insistent. atunci copilul va invata cum sa invete din ce in ce mai repede. imbratisari puternice. de analiza a asemanarilor si deosebirilor. de a numara.La inceput un copil nu are nici o idee cum sa-i raspunda parintelui. a citi. a scrie. In acelasi timp. desi aparent sunt foarte simple (potriviri de obiecte identice. a raspunde la intrebari. Programele de inceput. daca nu stapaneste fiecare categorie de obiecte precum si cate elemente componente ale acestor categorii. Copilul autist are nevoie de acest tip de atentie intensiva. Ele au menirea de a forma deprinderi de asociere mintala. a vorbi despre diverse subiecte. Pe masura ce terapia avnseaza. asocieri de imagini. de sinteza a elementelor percepute. Prin urmare nu se va introduce nici un program nou mai complex pana cand operatiile mintale necesare pentru a forma baza pentru acest program nu sunt exersate si formate prin programe mai simple. imitatie nonverbala). si cu din ce in ce mai putina interventie artificiala. fara de care o formare a operatiilor mintale mai elaborate nu poate fi posibila. a ccula. acestea vor forma baza cognitiva. Acest lucru se repeta iar si iar pana cand cel mic da mamei si tatalui un mare zambet si contactul cu privirea. instructii simple. aceste programe de inceput il vor invata pe copil sa fie atent la ceea ce ii cere o alta persoana si sa ii raspunda corect (cu atat mai mult cu cat terapia ABA este o metoda ce urmareste sa-i ofere solutii adaptative copilului care nu poate gasi singur aceste solutii). Copilul va trebui sa poata 41 . Daca acest lucru este facut in mod corect.

face analiza si sinteza unor elemente percepute. operatii care. dupa cum am aratat sunt formate si exersate prin programe mai simple (asociere si sortare). 42 .

agresivitate psihică asupra propriei persoane .Centrul Logopedic Oneşti Profesor –logoped. Naştrea la 9 luni prin cezariană. V. 2.întârziere în dezvoltarea psihică şi de limbaj Anamneză personală În cursul sarcinii mama a făcut tratament pentru menţinerea sarcinii şi pentru înlăturarea unor infecţii cu complicaţii(tratament cu litiu).autist prin discontact .-băiat .Tudor STUDIU DE CAZ-Autism B.Oituz . manifestări hiperchinetice. -gânguritul :normal 43 .Sd.3 kg. născut în Com..R.23 aprilie .1996 Diagnosticul:1.

râsul .primul copil este normal fără probleme de dezvoltare.Vs evoluînd de la 2.Nu suportă să fie atins .Respolept . animale . La naştere mama avea 26 ani şi tatăl 30. nu-şi fixează privirea asupra persoanelor din jur . dă impresia că nu aude .6 ani -3. Regimul de viaţă este ordonat. foloseşte neadecvat pronumele personal (vorbeşte despre sine la persoane a IIIa ).cuprinzând stimularea psihică şi tratament logopedic.2-4.plânsul . Copilul este în evidenţa Spitalului Clinic de Psihiatrie şi a Centrului de Neuropsihiatrie infantilă .staturală şi toracală în limitele normalului:aspect atrăgător .-mersul :11 luni Primele cuvinte: după 3ani Dezvoltarea somatică . 44 . labilitate .5 corespunzător autismului uşor . Vorbirea este aproape inexistentă .cîte două şi apoi una în fiecare an obsrvaţia clinică şi reevaluările dezvoltării şi comportamentului relevă evoluţia favorabilă a Sindromului autist de la CARS41 puncte la Cars scor total :26. Nu este atent la ce i se spune . Scurtă caracterizare a modului de manifestare a sindromului autist(la începutul activităţii de terapie) Prezintă puternice tulburări ale afectivităţii:nu este ataşat de mamă (face confuzii între mamă şi alte femei .Staţionar de zi . reacţii coleroase îndreptate asupra obiectelor şi asupra propriei persoane . Examenul neurologic: EEG cu anomalii bioelectrice difuze fără leziuni decelabile cerebrale . Anmneza familială Este al doilea din cei doi copii. atenţie labilă. Iniţial inventarul posibilităţilor psihice şi de limbaj (la vârsta de 3 ani ) îl plasa în jurul vârstei de aproximativ 2 ani şi 6 luni . fascinat de obiectele mecanice. A fost luat în evidenţă la vârsta de 3ani şi 6 luni la Centrul Logopedic Oneşti. Manifestă o mare abilitate în a-i manevra pe ceilalţi pentru a-şi satisface necesităţile .opoziţionism.nu reacţionează când mama se îndepărtează . la relaţii bune cu fratele lui şi dispus să coopereze cu toată lumea. manipulează cu uşurinţă obiectele .mama este o bună gospodină . fără participarea emoţională . Mama are 8 clase +profesionala (în prezent casnică)tatăl a fost şomer şi în prezent este liber profesionist . evită contactul cu ceilalţi copii.1 -4.Vitamine şi Ritalin . De-a lungul internărilor avute până în prezent . Se remarcă caracterul reproductiv-imitativ (ecolalie) şi nu cel de comunicare al limbajului . în relaţia cu ceilalţi membri evoluţia este bună .Se constată o mare dexteritate în mişcări . nu-l interesează jucăriile care întruchipează oameni .expresie inteligentă. -integrarea în colectivitatea preşcolară şi instituirea unui program educaţional recuperatoriu .5-5. unde se internează pe perioade scurte pentru investigaţii.ecolaliile sunt imediate sau întârziate . corp proporţionat . Encefabol . neurovegetativă cu predominarea excitaţiei . de la slabă cooperare şi izolare într-o lume a lui cu dese crize.echilibrat . nu caută contactul vizual cu acestea .Îi place muzica . Recomandările -tratament cu neuroleptice .are mişcări graţioase . sereotipii (se poate juca la infinit cu acelaşi tip de joc ).1. slabă putere de concentrare . zâmbetul neadecvate situaţiei în care e pus copilul. devotată copiilor şi interesată de reuşita lor.

în cântec . -vocea este normală. atenţie. Principiul de bază în terapie a fost:a construi pornind de la ce poate copilul (folosind chiar sereotipurile şi preferinţele .Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la situaţii noi .pe cât posibil.suflat în lumânări . neprevăzute în program sau la dispoziţia în care s-a aflat copilul şi la posibile progrese. gândire . dominouri . iniţierea unor jocuri :umflat baloane . recunoaştera formelor . în vederea acţionării pe diferite laturi :articulatoriu . -nu se constată anomalii buco-linguo-faciale.Am început cu emiterea onomatopeelor (izolat. dobândirea unei experienţe în legăturî cu ceea ce este la un moment dat semnificativ . cuvinte asociate cu fenomene din natură . Învăţarea cuvintelor şi propoziţiilor s-a realizat după modelul descris în literatura de speccialitate pentru alalie (silabe duble . (înregistrarea comportamentului s-a făcut . stări afective . bi şi trisilabice ). folosirea creionului . În evaluare am folosit scara PORTIGE. a participa am efectuat jocuri de tipul :Cum face?Cine face? Am lucrat mult cu setul de imagini Portige . în timp şi medii diferite). de asemenea am urmărit reducerea treptată a ajutorului acordat copilului .număratul . etc) În activitate am antrenat toţi analizatorii .cunoaştrea părţilor corpului . culoare. dezvoltarea proceselor psihice cognitive . perceperea succsesiunii momentelor zilei . formă . a înţelege . noţiuni . Pentru trezirea interesului . răspunsuri la comenzi . am apelat la procedee neverbale : sortări de obiecte . cuvinte monosilabice . orintarea spaţială . puzzles. poziţie . Examinarea a fost foarte dificilă pentru o corectă evaluare a comportamentului datorită imposibilităţii de testare prin teste standardizate . cu diapozitivre care urmăresc formarea noţiunilor de mărime. reproducerea gesturilor . -stereotipul dinamic articulator tulburat . stimularea şi recompensa iniţiativelor ce vin din partea acestuia . -imaginile fonematice sunt labile şi difuze . Am urmărit iniţial trezirea interesului şi crearea unui tonus pozitiv . Obiecti ul fundamental al terapiei :formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare. este capabil să se joace cu jocuri tip „puzzles”aranjând imgini care pentru copiii dcu 2-3 ani mai mari ca el prezintă dificultăţi.limbaj. formarea deprinderii de a asculta poveşti . silabe . În acst scop instrucţiunile au fost simple concrete exprimate verbal şi simultan cu imaginea Al doilea obiectiv : formarea unei reprezentări generale despre lume şi mediul în catre în care ea se desfăşoară .dezvoltarea capacităţii de a înţelege că te poţi face înţeles . culorilor . formarea motivaţiei . Programul educaţional terapeutic a fost alcătuit în conformitate cu aceste obiective .verbală (unde în general achiziţiile se fac mai lent mai lent (ase vedea anexele ). memorie . poezii ).Limbajul şi posibilităţile de articulare -cunoaşte mai multe cuvinte în limba engleză decât în română (rezultatul statului îndelungat în faţa televizorului la desene animate). succesiune spaţială şi 45 . afectivitate. -discrepanţă între posibilităţile intelectuale şi vorbire (în sfera limbajului expresiv) De ex. Programul educaţional stabilit are o serie de obiective pentru aria de dezvoltare cognitiv . Metoda de bază a fost observarea înregistrându-se dezvoltarea motrică .pentru a asculta.

îmbrăcăminte . orientarea în schema corporală proprie şi a altuia .mângâiat)îi place să fie lăudat şi evidenţiat.În cea mai mare parte. Pentru memorarea . rechizite ).se printre primii din clasă(manifestă aptitudini deosebite la activităţile matematice).comunică . folosirea propoziţilor şi orintarea spaţială şi temporală am folosit mult material intuitiv şi demonstraţia . formarea şi dezvoltarea vocabularului (noţiuni ca .etc. pe care şi le însuşeşte ca pe o chestiune de rutină. Permanent cuvintele însuşite au fost legate de obiecte . mobilier.3 la 4. În prezent se simta bine în grup . „ Eu întreb tu răspunzi”. aşezare în pagină . referitor la numărul de cuvinte însuşite corect cât şi capacitatea de flexionare după număr şi gen. PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE PROBRAMULUI DE TERAPIE PENTRU AUTISM -Stabilirea progresivă a contactelor sociale. legume.silabă. Am tecut treptat la extensia propoziţiei dela 2.5 cuvinte . Jocurile folosite au fost de tipul „Ghiceşte ce am ascuns”. în spaţiu şi timp.temporală .Propoziţiile au fost fost reluate . familie. expresivitatea citiri şi povestirii căt şi pentru dizortografie manifestată în redarea formei grafice a literelor . denumire de acţiuni. Având o evoluţie atât de favorabilă copilul a primit avizul pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă . compararea noţiunilor . În relaţia afectivă cu prof. a crescut gradul de concentrare a atenţiei în timpul activităţilor . A continuat să fecventeze Cabinetul Logopedic pentru probleme de vocabular.Evoluţia a fost de la ignorarea iniţială a celor din jur până la dorinţa de a coopera şi de a fi remarcat. Frecventarea clasei I nu a pus probleme deosebite . a însuşit şi mimimica şi gesticulaţia . Ffiind vorba de un copil autist a făcut salturi semnificative şi pe linia socializării. Pe bază de imgini am trecut la însuşirea unor momente semnificative din poveste . înţelegerea . repetate de mai multae ori . Progresele au fost semnificative. imagini . stereotipiile au dispărut : nu-l deranjează dacă ceva se modifică în mediul ambiant . cooperează Efectul tratamentului cu Ritalin s-a făcut simţit destul de repede : a dispărut instabilitatea psihomotorie . demonstraţii. -Aplicarea metodei TEACH (atitudini comportamentale şi program de învăţare independentă faţă de adult dar nu şi de structură)prin care copilul este învăţat principalele deprinderi de lucru . am lucrat mult cu trusa Logi . În vederea pregătirii pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă am pus din ce în ce mai mult acent pe analiza şi sinteza fonematică la nivel de propoziţie . fructe . -În predare regulile să fie foarte flexibile în funcţie de contexte particulare -Folosirea metodelor directe de formare a deprinderilor de conversaţie 46 . cuvânt . greşeli în scrierea după dictare .fiind supus unui program de terapie specifică continuat la şcoală de învăţătoare şi acasă de mamă.lpgoped evoluţia a fost excelentă )simte dorinţa de a fi luat în braţe . copilul situâdu.

-Încurajarea gândirii şi flexibilităţii în comportament. 47 ..funcţia de comunicare). -Monitorizarea şi manajmentul comportamentului.-Înlăturarea deprinderilor de „hiperlexie”(verificarea permanentă a ceea ce înţelege copilul din ce citeşte –a i se cere să citească texte despre fapte reale ) -Dezvoltarea limbajului în manieră funcţională şi comunicativă în context ţinând cont de cele cinci dimensiuni ale programului TEACH(vocabular. context. formă. funcţie semantivîcă .