Fracturarea/ fisurarea hidraulică vs.

seismicitatea indusă
Dr.ing.Ion Irimia ZECHERU Expert ISO/ CEN SIPG București

Așa cum era și de așteptat, nebunia explorării și exploatării zăcămintelor cu gaze de șist a cuprins și România, deși ar fi fost normal, ca după ce aici s-a construit o termocentrală în Banat, la Anina, ar fi trebuit să fim experți în domeniul șisturilor, fie ele bituminoase sau gazifere, dar lipsa de informare, și dece să nu recunoaștem, și dezinteresul general aferent unei anumite perioade, a făcut ca abia acum treburile să se precipite. Gazele de șist au fost descoperite în Fredonia, NY-SUA în 1821, în vaduri puțin adânci, în fisuri de joasă presiune, prima fracturare orizontală de explorare s -a produs în 1930, în 1947 a avut loc prima fracturare de exploatare acestor zăzăminte gazeifer, dar abia în 1991, în SUA, Departamentul de Energie-DOE (Department of Energy) a autorizat primul foraj orizontal al Companiei Mitchell Energy, la Barnett Shale, în nordul Texasului. Gazele de șist sunt formațiuni geologice de hidrocarburi, ce se formează din sedimente marine, bogate în compuși organici, pe măsură ce acestea ajung în anumite condiții de temperatură, presiune și într-un interval de timp corespunzător. Gazele de șist (gazele din șisturile gazeifere) se încadrează în categoria resurselor de gaze naturale neconvenționale, fiind cantonate în formațiuni de rocă dură din categoria șisturilor, avînd porozitate și permeabilitate scăzută. În unele cazuri, aceste șisturi reprezintă chiar roca de origine pentru gazul și țițeiul convențional, care s-au desprins și au migrat în depozite de roci rezervor (roci mai poroase și mai permeabile), formând zăcămintele de petrol și gaze convenționale. Aceste zăcăminte convenționale au conținuturi relativ mai ridicate, se poziționează mai aproape de suprafață și prezintă acces mai facil, care permite extragerea lor relativ ușoară prin forarea de puțuri. Comparativ cu resursele convenționale, depozitele neconvenționale au conținuturi mici de hidrocarburi, raportat la volumul de rocă și sunt dispersate pe o suprafață considerabilă, fiind plasate la adâncimi mai mari, de 2 -3 km (mult sub nivelul zăcămintelor convenționale de hidrocarburi), în roci cu permeabilitate foarte scăzută.

în acest moment. In acest caz. si de gaze naturale din argile gazifere în particular. nu exista nici măcar un studiu. perimetrele Adamclisi. Programul sondelor cuprinde analizarea formațiunilor traversate și nu include utilizarea metodei de fisurare hidraulică. pentru care firma Midia Resources are un acord în vigoare. declarând intenția de a investiga potențialul de gaze neconvenționale. Compania MOL din Ungaria vizează lucrări de explorare a gazelor de șist pe un perimtru din Bihor. Costinești și Vama Veche. Iasi și Cluj. respectiv proiectele Nabucco sau AGRI. care include și gazele de sist. în general. pentru care firma Chevron are un acord petrolier în vigoare. potrivit celor mai noi estimari. semnate cu firma Chevron. cu acorduri petroliere de explorare. aflate în curs de aprobare prin H. situație când o solutie ar mai fi exploatarea gazelor neconvenționale. cuprinde: perimetrul E V-2 Bârlad.C. a căror soartă devine din ce în ce mai incertă. In conditiile in care nu exista siguranța descoperirii unor noi mari resurse. semnate cu Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company împreuna cu S.  perimetrele E X-1 Voivozi și E X-5 Adea cu acorduri petroliere de explorare. compania înaintând spre avizare la Agenția de resort din țara noastră – ANRM. Expert Petroleum SRL. Numărul si localizarea perimetrelor unde s-au manifestat intenții de a explora potentialul de petrol al zonelor respective. . aflate în curs de aprobare. riscul cresterii dependentei de gazele rusesti este foarte mare. proiectele geologice privind săparea a 3 sonde cu adâncimi cuprinse între 3000 si 4000m. nu există lucrări sistematice și nu s-au făcut cercetari detaliate. dezvoltare și exploatare a petrolului (țiței și gaze naturale situate în orice tip de colector). perimetrul E III-7 Sud Craiova. de aceea România este obligată să si concentreze atentia asupra proiectelor de diversificare a surselor de aprovizionare. În Romania.G. acesta fiind in curs de elaborare de către specialiști de la Universitățile din București. preluat prin transfer de la firma Regal Petroleum. dezvoltare și exploatare a petrolului (țiței și gaze naturale situate în orice tip de colector).Rezervele dovedite de gaze naturale din Romania ar putea fi epuizate in 1011 ani.

O metoda frecvent utilizată este ca aceste fluide sa fie pompate in puturi de injectare special aprobate. Pentru a determina această fractură a şisturilor în vederea obţinerii gazului. . Studiul online al Climatic Change Letters arată că. echivalentul a mii de asterne auto. iar substanțele chimice din procesul de fisurare hidraulică a rocilor riscă să ajungă în multe cazuri chiar în pânzele freatice și să le polueze. dar comparabilă pe 100 de ani. Ungaria și Bulgaria (care a renunțat la explorare și exploatare) au împreuna structuri recuperabile de gaze de șist în jur de 19 trilioane de metri cubi. Nu exista o solutie clara. Astfel de gaze se găsesc între plăcile șisturilor. existând doar o evaluare internațională. Un raport din 5 aprilie 2011 al Energy Information Administration (EIA) precizează că România.la nivelul României nu s-a făcut niciun fel de cercetare. ele pot circula ulterior pe planul feliei si apoi ascendent. Doar o parte din ceea ce se recuperează se reciclează. Apa aceasta. după ce s-a folosit trebuie în primul rând depozitată. petrolul sau gazul convențional. Studiul precizează că în raport cu cărbunele. in special pe termen scurt. zeci sau sute de trenuri. amprenta gazului de șist este mai mare cu cel puțin 20%. cca 25%). și poate de doua ori mai mare în 20 de ani. pentru volumul care trebuie in continuare eliminat – care poate insemna multe mii de metri cubi. exploatarea gazului de șist generează cel puțin tot atâtea emisii de gaze cu efect de seră ca și cărbunele. Desi intentia companiilor in acest demers era de a trimite si stoca in adancime aceste ape uzate. se pompează în strat chiar sute de mii de metri cubi de soluţie apoasă. pentru fiecare foraj. 1 Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului „Gazele de sist: o noua provocare” derulat de Asociatia ALMA-RO. O parte din ea se recuperează. după care această apă trebuie epurată. fiind utilizată la urmatoarele operațiuni de fracturare (dupa unele estimari. și nu este atât de ușor să stochezi 100 000 de metri cubi de apă pentru o fracturare la o sondă. in ideea dispersarii lor pe planul feliei. chiar si pe falii profunde. unde sunt depozitate ca deseuri toxice. ecologica. sigura. Exista in practica acestor companii procedeul injectarii apelor reziduale. Metodele de gestionare a fluidelor uzate 1 difera atat de la o companie la alta. în timp ce Polonia are 187 trilioane de metri cubi.. o parte din ea rămâne acolo şi este extrasă o dată cu gazul. cat si de la un stat la altul (in functie de reglementarile existente).

în presa britanica apărut un articol care preciza că pe coasta Flyde de lângă Blackpool. este unul costisitor șl poluant prin consumul de carburanti. antimicrobien-antimicrobian: glutardehidă. etanol și metanol. 2 Range Ressources. în volume 2 (eau-apă. care au fost legate de fracturările hidraulice. Marcellus Shale. capitolul riscuri seismice). chiar şi-a recunoscut vina.2 grade pe Scara Richter. O alta posibilitate este ca fluidele de fracturare recuperate din sonda se fie transportate la statii de epurare pentru a fl tratate. care folosea metoda de fracturare hidraulică. 1 Compoziția fluidelor de fracturare/ fisurare. dar sl din cauza producerii de noxe sl zgomot. insusi transportul cu cisterne speciale. USA. . Compania Cuadrilla. v. de 2 până la 3. în special în zonele unde există deja un risc seismic. reduction des pertes par frottmentreducătorde pierderi prin frecare: poliacriamidă) Controversele legate de exploatarea gazelor de șist nu se opresc aici. de gabarit foarte mare. alcool și hidroxid de sodiu. additive chimique-aditiv chimic: acid clorhidric. sable-nisip. Costurile acestui procedeu sunt insa extrem de mari. pentru ca formațiunile geologice aflate în tensiune să se deplasaze de-a lungul acestor felii. Lancashire au avut loc o serie de cutremure mici. În luna iunie 2011. Figura nr.Procedura injectarii de fluide sub presiune in formatiuni geologice din profunzime poate induce in anumite conditii si miscari seismice – potrivit publicatiei Earth Magazine si studiilor Serviciului Geologic al USA (United States Geologlcal Survey. inhibitor de depot-inhibitor de depozitare: etilenglicol. prezența în vecinătate a unor felii poate furniza acestora exact lubrifiantul de care au nevoie. energie.

se fac studii și cercetări pentru găsirea unor tehnologii alternative.În Ohio. Un ”amănunt” extrem de important. 2) cuprinde: pregătirea site-ului. până la cifra fenomenală de 1 000. gestionarea apei și eliminarea – tratarea acesteia întro perioadă de timp cuprinsă între 3 și 4 luni și producția propriu-zisă. În contextul contestării și solicitării de interzicere a fracturării hidraulice. mult praf. Tehnica este utilizată pentru a produce spații/ fisuri în rocă. forajul și fisurarea cu toate inconvenientele legate de terenului. " fluidele de fracturare" sau " lichidele de pompare " constau în primul rând din apă și nisip sunt injectate la înaltă presiune în producătoare de fisuri. 2). campania civică nu este îndreptată împotriva exploatării gazelor de șist. care permit resurselor să circule liber de la rocă prin pori. dar și în alte țări ale lumii. evacuarede produse de ardere de la perturbarea motoarele Diesel. . Cronologia și impactul pentru dezvoltarea și producția gazelor de șist (figura nr. care include: reducerea poluării aerului. zgomot. atâta timp cât explorarea se face tot prin fracturare hidraulică (nocivitatea tehnologiei rămâne aceeași). porii pătrunzând profund în subteran pentru a eli bera petrol și gaze naturale. astfel încât să poată fi aduse la suprafață (figura nr. în cazul în care aceștea sunt găsite. gestionarea apei și eliminarea și restaurarea site ului degradat afectat. reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. cel mai recent şi mai mare cutremur a avut o magnitudine de patru grade conform autorităţilor care au anunţat că a fost provocat de introducerea apei toxice lângă o falie seismică. Fracturarea/fisurarea hidraulică este o tehnologie care a fost dezvoltată în anii 1940 și de atunci a ajutat la producerea a mai mult de 600 miliarde metri cubi de gaze naturale și de 7 miliarde de barili de petrol. doar în cazul unei tehnologii mai puțin distructive poate intra în discuție cine. din 2009 și până în prezent numărul cutremurelor a crescut de zece ori. mai puțin distructive și riscante pentru mediu și oameni). e mai puțin relevant dacă vorbim de explorare sau de exploatare. În Oklahoma. cu ce benef icii pentru statutul român va face exploararea și eventuala exploatare. unde fracturarea hidraulică a fost interzisă. ci împotriva exploatării prin fracturare/ fisurare hidraulică (în Franța. în ce condiții. Într-un loc de muncă de la fracturare hidraulică.

000 de metri patrați. scurgerilor de fluid de fracturare. lucrările de exploatare prin fracturare.000 de kWh de electricitate pe an și care poate produce pentru o perioadă mai mare de 20 de ani. În Pennsylvania. Emisiile de poluanți. emisiile atmosferice și traficul zonal3. evacuărilor necontrolate de ape uzate.000 de locuitori în ce privește consumul de apă. 2 Instalația de fracturare/ fisurare hidraulică (Sursa: US Department of Energy. au același impact ca cele ale unui oraș cu 4. datelor Institutului de Cercetare „Global Petroleum. o platformă medie cu mai multe puțuri în faza de forare și fracturare.Figura nr. ocupă cca 10. timp de 3 luni. ulterior putând fi înlocuită. Cantitatea mare de apă utilizată în detrimentul altor activități.DOE) La o instalație de foraj în Șisturile Barnett. 3 4 Cf. comparative cu o suprafață similară este ocupată de o centrală solară care poate genera 400. generarea de deșeuri solide. . Constatările principale referitoare la impactul metodei de fracturare hidraulica sunt: Gradul ridicat de ocupare a terenurilor4.USA.. de exemplu. contaminarea pânzei freatice datorită scurgerilor necontrolate de gaz sau fluide.

catalizatorul care a declansat cutremurul devastator in China. Posibilitatea inducerii unor seisme. iar lichidele restrase din zăcământ conțin. pot constitui așa cum a avut loc în 2008 in provincia chineza Sichuan. Fenomenul este bine cunoscut în cadrul comunităților științifice și poarta numele de “seismicitate indusa”. cât și a sănătății oamenilor. cu consecințe atât asupra mediului. în plus. doar o scurtă consultare asupra uneia dintre probleme este complet inadecvată. cât si US Geological Survey. aflată în apropierea celebrei zone seismice Vrancea. face foarte probabil ca el să aibă un impact puternic asupra acestei falii. respective sursa unor seisme induse. va resimți din plin aceste miscări. așa cum sunt cele - - - vehiculate în fracturare/ fisurarea hidraulică. metale grele și substanțe radioactive provenite din depozite. Poluarea atmosferică și fonică. Manipularea unor cantități enorm de mari de apă. zona Bârladului. de apa comasată întrun depozit de mare capacitate ar putea fi cauza unui dezastru tectonic. În România. dar si unii oficiali guvernamentali. atât Armata Statelor Unite. Seismele induse de activitatea umana au fost documentate in cateva locuri din Statele Unite.3). Cele mai multe dintre aceste cutremure au fost minore. Experiența americană arată că sunt frecvente accidentele.- Fluidele de fracturare pot conține substanțe periculoase. cu atât mai mult cu cât efectul chiar deasupra unei regiuni cu mare potential seismic. în apropierea puțurilor de extracție. având o experiență de peste cincizeci de ani de cercetare. deoarece toată zona de extracție prin fracturare hidraulică este sensibilizată semnificativ la nivel seismic (figura nr. Japonia si Canada. Deci. Posibila contaminare a apelor subterane cu metan și dorură de potasiu. sunt de parere oamenii de stiinta. confirmă la nivel federal că injectarea de fluide sub presiune în subteran la mare adancime produce creșterea activității seismice regionale șl poate provoca seisme. Afectarea biodiversității. Trebuie să exista o evaluare știintifică a impactului fracturării. Cercetătorii chinezi ai Institutului de Geologie din Sichuan consideră că presiunea exercitată asupra unei zone seismice. .

Amplitudinea oricărei unde seismice care trece prin acea zonă. ce pot provoca distrugeri prin miscari scurte si dure ale pamantului. noi mini-seisme.000 m adâncime. Ca urmare. La un moment dat. este însă semnificativ crescută. de energie mica spre medie. acesta retea se încarcă atât de puternic încât starea de echilibru nu mal poate fi păstrată și energia se disipează.Figura nr. . suntem într-o perioadă de maximă probabilitate a producerii unui seism puternic. dar energice la epicentru. aflate la circa 3. zona de exploatare devine. „dintr-o bucată” iar fracturile șl faliile existente. capabil sa aiba propriile cutremure pe perioade de sute si mii de ani. in totalitatea el. cu fiecare cutremur produs și să genereze. la prima vedere n-ar produce mari efecte. Rocile de adâncime nu sunt compacte. sunt capabile să acumuleze la rândul lor energie tectonică. un nou front de falie. Seismele produse sunt de suprafata. O exploatare la trei kilometri adâncime. 3 Harta seismică a României Potrivit seismologilor români.

Este vorba de zone care au deja un potential seismic propriu cum este cel din Vrancea si Dobrogea (care se afla pe microplaca Moesica a Marii Negre. Acad. In cazul acestora. Deocamdată. pentru cei mai mulți dintre noi. Dar problemanu se oprește aici. detonează practic acumulările energetice din regiune. seismele se produc intre 5 si 70 de kilometri adancime si au efecte zonale devastatoare.Microseismele produse prin fracturare. Mircea Săndulescu atrăgea atenția asupra riscului seismic pe care îl implică o asemenea tehnologie de exploatare în sudul Dobrogel. avertizând asupra faliei seismice Vidraru -Snagov. insa. aflata într-o stare metastabilă din punct de vedere tectonic). din Banat pana in Dobrogea si din Satu Mare pana la Giurgiu. . fracturarea/ fisurarea hidraulică nu e altceva decât o groapă săpată invers. o multime de alte focare de suprafata. care s-a reactivat. aceste zone seismice de suprafata se activeaza o data la 50 sau 100 de ani. Conform datelor seismologilor romani. Exista. dispuse pe aproape tot cuprinsul tarii.Shabla.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful