You are on page 1of 221

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova Academia „Ștefan cel Mare” Cu titlu de manuscris CZU: 343.

541 (043.2) PALADII Andrian VIOLUL: STUDIU DE DREPT PENAL ȘI INVESTIGAREA JUDICIARĂ A INFRAC IUNII Specialitatea 12.00.08 – Drept penal (drept penal, criminalistică;) Teză de doctor în drept Conducător știin ific: Valeriu CUȘNIR, profesor universitar, doctor habilitat în drept Autorul: Chișinău, 2010

© PALADII Andrian, 2010 2

CUPRINS ADNOTARE................................................................ ..........................................................5 LISTA ABREVIERILOR.. ................................................................................ ..................8 INTRODUCERE................................................. .................................................................9 1. ANALIZA SI TUAŢIEI ÎN MATERIA VIOLULUI (ASPECTE DE DREPT PENAL ȘI DE INVESTIGARE JUDICIARĂ)........ ........................................................17 1.1. Doctrina penală pr ivind violul: istoric, actualitate şi perspective................................. .17 1.2.Scopul şi obiectivele tezei prin prisma perfecţionării normelor penale şi cercetăr ii ştiinţifice...................................................................... .........................................................36 1.3. Concluzii la ca pitolul 1....................................................................... ...........................41 2. CONSIDERAŢIUNI GENERALE REFERITOARE LA INFRACŢIUNIL E PRIVIND VIAŢA SEXUALĂ............................................................. ..............................44 2.1. Noţiunea şi clasificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală.........................................44 2.2. Infracţiunile privind vi aţa sexuală, în legislaţia penală a altor state..............................52 2.3. Concl uzii la capitolul 2............................................................. .....................................66 3. COMPONEŢA INFRACŢIUNII DE VIOL PRIN PRISM A PROBATORIULUI PENAL........................................................... ......................................................................68 3.1. Co ndiţii preexistente ale infracţiunii de viol........................................ ..........................68 3.2. Conţinutul constitutiv al infracţiunii de viol.... ..............................................................74 3.3. Forme, mod alităţi şi sancţiuni ale infracţiunii de viol............................................. ......85 3.4. Concluzii la capitolul 3.......................................... ......................................................111 4. PARTICULARITĂŢILE INVES TIGAŢIEI JUDICIARE A INFRACŢIUNII DE VIOL........................................... ................................................................................ .......116 4.1. Caracteristica criminalistică şi elementul probatoriu al violului... ..............................116 4.2. Particularităţile începerii urmăririi penale în cau zele de viol......................................131 4.3. Reguli metodologice d e desfăşurare a unor acţiuni de urmărire penală la cercetarea infracţiunii de viol.......... ................................................................................ .....................145 4.4 Concluzii la capitolul 4........................... ......................................................................161 CONCLU ZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI......................................................... 164 BIBLIOGRAFIE................................................................ ...............................................168 ANEXA nr.1 numărul violurilor săvârşi te în Republica Moldova pe anii 2003-2008.......178 ANEXA nr.2 nivelul criminalităţii de viol în Republica Moldova pe anii 2003-2008......179 3

ANEXA nr. 3 repartiţia violurilor în Republica Moldova pe anotimpuri, pentru perioad a anilor 2003-2008.............................................................. ...................................................180 ANEXA nr. 4 structura vio lurilor în funcţie de modalitatea de comitere în Republica Moldova pentru perioada ani lor 2003 – 2008................................................................... ..181 ANEXA nr. 5 repartiţia violurilor după locul de comitere în Republica Moldova pe ntru perioada anilor 2003 – 2008.................................................. .............................................182 ANEXA nr. 6 dinamica infracţiunil or de viol în Republica Moldova pe anii 2003 – 2008................................. ................................................................................ ...................183 ANEXA nr. 7 structura violurilor după vârsta subiectului infr acţiunii în Republica Moldova pentru perioada anilor 2003 – 2008...................... ...............................................184 ANEXA nr.8 structura infracţiun ilor de viol după perioada zilei în Republica Moldova pe anii 2003 – 2008............. ................................................................................ ....................185 ANEXA nr. 9 indicaţii metodice privind investigarea judici ară a infracţiunii de viol.......186 DECLARA IE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII............ ...............................218 CV AL AUTORULUI.............................. .........................................................................219 4

Semnificaţia teoretică. d eterminarea situaţiilor tipice la începerea urmăririi penale. 5 . 164 pagini text de bază. patru capitole. Obiective: reevaluarea conceptului infracţiunii de viol. nouă ane xe cu 35 de figuri. Domeniul de studiu. Scopul imediat al prezentei lucrări îl constituie examinarea teoretico-pract ică a elementelor preexistente și constitutive ce caracterizează din punct de vedere n ormativ violul şi nuanţarea procedeelor de investigare judiciară a infracţiunii analizat e. constrângerea fizică sau psihică. pot fi luate în vedere de către ofiţerii de urmărire penală. situaţii tipice. în general. inclusiv şi a celui de viol . procesualpenal şi criminalistic. Acest ea. analiza elementelor caracteristicii criminalistice. care prin si ne reprezintă o noutate pentru Republica Moldova. Noutatea şi originalitatea ştiinţi fică a rezultatelor obţinute. evidenţierea regulilor met odologice de efectuare a acţiunilor de urmărire penale. la infracţiunile contra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoane Prin prisma laturii teoretice se dozează posibilitatea elaborării strategiei adecvat e de luptă contra infracţiunii de viol. concluzii generale şi recomandări. 2009. înserată cu o gamă amplă de speţe din practica judiciară a Republicii Moldova şi a altor tate. Scopul şi obiectivele tezei de do ctorat. Rezultatele obţinute sunt publicate în 8 lucrări ştiinţifice. Valoarea aplicativă a lucrării. Cercetarea în primul rând are o orientare didactică. criminalistică). Sub aspect t eoretic teza de doctorat constituie o abordare a opiniilor şi propunerilor controv ersate expuse în literatura de specialitate. caracteristic a criminalistică.00. Teză de doctor în drept la specialitatea 12. procurori şi judecători în drul activităţii zilnice de combatere a infracţionalismului. Cuvintecheie: act sexual. soluţii. relevarea elementului probatoriu. propuneri atât sub aspectul pe nal cât. element probatoriu. examinarea unor proble me controversate proprii conţinutului juridic. bibliografia din 186 numiri. cu referire specială la infracţiunea de v iol şi. Implemen tarea rezultatelor ştiinţifice. Teza cuprinde introducere. Cercetarea ştiinţifică este dedicată studierii infracţiunii de viol din perspectiva dreptului penal precum şi relevarea p articularităţilor investigării judiciare a infracţiunii. evidenţierea criteriilor de delimitar e a violului de alte infracţiuni. al problematicii supuse analizei.08 – Drept penal (drept penal. înaintarea unor propuneri de lege ferenda.ADNOTARE Paladii Andrian „Violul: studiu de drept penal şi investigarea judiciară a in fracţiunii”. Importanţa aplicat ivă este semnificată prin redarea unor concepte. Chişinău. obţinute în ipoteza studiului ştiinţi ic efectuat. Rezultatele inovaţionale. constituie finalitatea unei cercetări interdisciplinare.

«Уголовно-правовой анализ и расследование изнасилования». диссертация 6 .РЕЗЮМЕ Паладий Андриан.

criminalistical characteristics. 164 pages of basic contents. “Criminally-legal research and criminalistical investigat ion of rape”. speciality 12. scientifically based dida ctic material completed with practice examples and can be used in crime control. doctoral dissertation in law. and i n general regarding a crimes against sexual freedom and the sexual inviolability of person. Scopes: re valuation of concept of rape. criminally-procedural law and criminalistics. Obtained results were published in 8 sc ientific papers. the analysis of constituting criminalistic characteristics and features of rape. practical decisions and recommendations applicable in criminal. Kishinau. The di ssertation. 2009. Goal of the doctoral dissertation: Th e work’s goal is theoretical and practical studying of essential elements to the r ape and revealing receptions of investigation of the indicated crime. The practical advantage starts with the offered concepts. Field of studding The dissertation is devoted to the criminally-legal analyse and to some aspects of criminalistical investigation of rape. the basic results and the offered recommendations which represent novelty for Republic of Moldova.00. element o f proves. studying of some inconsistent treatments concernin g rape. Key-words: sexual act. revealing typical situations connected with the cri minal prosecution beginning. Theoretical signification of work co nsists in realisation of the analysis of inconsistent opinions and the recommend ations stated in the scientific literature. offering of concrete recommendations about change of article 171 of UK РМ. definition of criteria of differentiation of rape from other similar cri mes. The dissertation contains: introductio n. definition of methodological rules of realisation o f measures and actions in connection with criminal prosecution realisated in cas es about rapes. typical situations. four chapters. rev ealing of object of proving. bibliography account 186 points. Scientific novelty and originality consists in consists directly in the issued research. in particular concerning rape. 7 . physical or mental compulsion. first of all represents well systematised.08 – Criminal law (crim inal law. criminalistic).SUMMARY Paladii Andrian. Implementation of the scientific results consists in. general conclusions and recommendations.

nota autorului 8 .Monitor Oficial Cap.ar ticol Alin. par tea specială HP..pen.pen.Codul penal.pr.Hotărârea Guvernului MO.Curtea Europeană pentru Drepturile Omului RSSM ..Republica Sovietică Socialistă Moldovenească CSJ.literă Pct.Republ ica Federativă Sovietică Socialistă Rusă FR.Hotărârea Plenului CEDO.. partea generală PS.Cod penal HG.Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste RFSSR..Colegiul penal al Cur ii Supreme de Justi ie MAI..Ministerul Af acerilor Interne CRM.capitol Art.Codul penal..Curtea Supremă de Justi ie a Republici i Moldova CP al CSJ.Comun itatea Statelor Independente PG.punct P..Federaţia Rusă RM.pagină n.aliniat Lit..Lista abrevierilor URSS..a.Constitu ia Republicii Moldova C.Republica Moldova CSI.Cod procedură penală C .

care cauzează sau pot cauza persoan daune fizice sau psihice. fără nici un dubiu. fiind susceptibilă de prote juridico-penală alături de alte drepturi fundamentale ale cetăţenilor (viaţa. invi tă ii şi moralită ii vieţii sexuale a persoanei. 9 . o traumă psihică. Declaraţia ONU pen tru eliminarea tuturor formelor de violenţă asupra femeilor adoptată de Adunarea Gener ală a ONU la 20 decembrie 1993 prevede că orice act de violenţă presupune (atât în viaţa soci lă.). Alegarea tiparului juridic incident activităţii infracţionale de lez are a libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei presupune. este cea mai gravă in fracţiune sexuală. constituie o preocupare constantă atâ a normelor de drept internaţional. în c adrul familiei. deoarece. cât şi-n viaţa personală) săvârşirea actelor ilicite. a persoanei – ca condiţie indispensabilă a existenţei fiinţei umane şi. în consecinţele destabilizatoare pe care le provoacă în plan so cial asupra desfăşurării normale a vieţii. în primul rând. Codul penal al Republicii Moldova. cauzează victimei un prej udiciu fizic. prin aceasta. Încălcarea libertăţii sexuale creează în societate e de nesiguranţă generală.în de valoare socială . Violul. Problema asupra căreia ne-am orientat atenţia o constituie violul. serviciului etc. viaţa intimă.). până la violare ori incest). un dezechilibru deosebit de primejdios şi de grav. cât şi a celor naţionale. aproape în toate situa iile tipice. integritatea fizică şi psihică. precum şi legislaţiil e altor state înglobează o serie de infracţiuni. a întregii comunităţi. cauzate victimelor (în special. cauzat org anismului social. a căror desfăşurare normală este condi ionată de protec ia libertă ii. Viaţa sexuală . care au în calitate de obiect juridic r elaţiile sociale. această valoare. Gradul prejudiciabil ce decurge din esen a infr acţiunilor privind viaţa sexuală constă. Declara ia ONU pune accent negativ și pe alte acte de violenţă cu caracter psihologic sau intim.este apărată de dreptul penal sub cele două aspecte caracteristice: dreptul la libertatea sexuală a persoanei (independenţa persoanei de a dispune în mod liber de corpul său în raporturi sexuale) şi dreptul la inviolabilitatea sexuală a pers oanei (a-i fi asigurat individului inviolabilitatea corpului său în ceea ce priveşte a spectul sexual. Violenţa sexuală presupune un contact fizic contrar voinţei victimei şi se poate manifesta sub orice formă de exprimare (prin forţarea de a avea r elaţii sexuale. evaluar ea corectă a situaţiei de fapt. familială şi privată etc. în suferinţa provocată direct victim ar în cel de-al doilea rând. libertatea.INTRODUCERE Actualitatea şi importan a problemei abordate. a-i proteja persoana de orice acţiuni înfăptuite cu violenţă sau profitând d e imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa). pe de o parte. Asigurarea dreptului la l ibertatea şi inviolabilitatea sexuală.

aplicarea de către instanţa de jud ecată a unei pedepse echitabile infractorului. că în literatura de specialitate nu au fost realiz ate careva intervenţii în domeniul abordării cadrului tactico-metodologic aplicabil la investigarea violului – cadru. deși pot fi id entificate semne circumstan ile cu caracter agravant. Sub acest aspect. fapt care a solicitat i ncursiuni teoretice pentru a oferi legiuitorului propuneri de lege ferenda. pe de o parte. Pentru deducerea unor soluţii legislative adecvate. care ar oferi posibilitatea aplicării unor reguli me todologice bazate pe respectarea strictă a prevederilor legale şi pe experienţa poziti vă generalizată a organelor de urmărire penală. iar pe d e altă parte. Aplicarea normei de drept presupune. Reieşind din cele consemnate anterior. stabilirea existenţei unei infracţiuni. Ţinând co nt de specificul infracţiunii de viol. adecvată sarcinii de descoperire a infracţiunii săvârşite e identificare a infractorului şi de remitere a cauzei penale spre judecare. cercetarea atentă a cadrului normativ dedicat reglementării violu lui a scos în evidenţă unele imperfecţiuni ale textului de lege. Totodată. activitatea instanţelor de judecată implică în mod obligatoriu interv enţia organelor de urmărire penală. în vederea elucidării şi reevaluării semnelor esen iale și circumstanţiale caracteristic acesteia. în principal. ori în genere este apreciată la nivelul unei fapte ce nu constituie infrac iune (în baza lipsei semnelor constitutiv e ale componen ei de infrac iune). în re zultatul cărora fapta violatorului este încadrată în baza variantei tipice. evident. în eve ntuala intervenţie de perfecţionare a normei penale referitoare la infrac iunea de vio l. act ualitatea lucrării derivă din faptul.iar pe de altă parte. de modalităţile normative şi faptice de realizare a ei. Printre ele se evidenţiază: Тактические операции в типичных ситуациях расследования изнасил . în care acest fenomen infracţional a fost tratat sub diferite aspecte . menţi onăm că. este binevenită relevarea particularităţilor investigării ju diciare a infracţiunii pentru a pune la îndemâna organelor de urmărire penală un suport me todologic de instrumentare a cauzelor penale de acest gen. identificarea normei penale speciale aplicabile acestei situ aţii faptice. în literatura de specialitate violului i-au fost consacrate mai multe studii. a persoanei care a comis-o şi. în ultimii ani. s-a impus studiul legislaţiil or penale ale altor state în materia incriminării faptei cercetate. Examinarea cauzelor penale de viol relevă erori de încadrare juridică. am considerat ca fiind actual şi op ortun demersul dedicat studierii infracţiunii de viol din perspectiva dreptului pe nal. generat. În acest context. Întru învederarea acestor finalităţi propri i dreptului penal.

au servit în calitate de suport la realizarea lucrării în cauză. al Univ. prezenta lucrare este o încercare de actualizare a unor concepte. în care nor mele dreptului material săşi poată găsi o aplicaţie adecvată prin intermediul celor de drept formal.160-XVI din 21 iulie 2005. 2001) etc. prin punerea în evidenţă a modelului tacticometod ologic ce urmează a fi aplicat de către organele judiciare la cercetarea faptei de v iol. rezidă în necesitatea fundamentăr unui concept unic de încadrare juridică şi investigare judiciară a infracţiunii. lucrarea are meritul de a încerca să contribuie la uniformizarea practicii judiciar e şi de a se constitui într-un instrument de lucru util celor care îşi desfăşoară activitatea de luptă împotriva criminalităţii. Scopul şi obiectivele tezei. la capitolul investigare judic iară a violului. Miron I .Beck. – studii şi pu blicaţii care.H. elucidarea şi descrierea semnelor constitutive ale infracţiunii de viol din perspectiva doctrinei dreptului penal şi a soluţiilor evocate de practica judiciară la soluţionarea cauzelor de viol. De Criminologie. Scopul imediat al prezente i lucrări îl constituie examinarea teoretico-practică a elementelor preexistente și cons titutive care caracterizează din punct de vedere normativ infracţiunea de viol. Ch. Centrul ed.. Prin explicarea şi interpretarea noţiunilor din legea penală şi procesual penală. procesual penală şi criminalistică. aprobat e prin Hotărîrea Parlamentului nr. În calitate de scop mediat al tezei figurează relevarea imperfecţiunilor textului de lege dedicat incriminării infracţiunii de viol şi reliefarea unor propuneri de leg e ferenda întru lichidarea acestora. Violenţa sexuală. prin îmbinarea elemen telor de natură penală. La elaborarea scopurilor ţinându-se cont de Direcţi ile strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010. în special. de rând cu altele. în acest sens. în ved erea evidenţierii particularităţilor de încadrare juridică şi nuanţarea procedeelor de invest gare judiciară a infracţiunii analizate. Bucureşti 2007 Violenţa sexuală (Bujor V.. Raţiunea cercetării pluridiscipilnare a violului. C. aceste direcţii fiind con sacrate şi-n cadrul Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldove i pentru anii 2009-2012 Pentru atingerea scopurilor propuse au fost trasate şi rea lizate următoarele sarcini: nuanţarea şi reevaluarea conceptului infracţiunii de viol şi a locului incriminării acesteia în legislaţia autohtonă. Nepunând la îndoială valoarea teoretico-ştiinţifică şi aplicativă a studiilor evid nterior. 11 . edit. idei şi s oluţii vis-a-vis de interpretarea juridico-penală şi crearea. a unui cadr u metodologic inovatoriu în materie penală.infracţiunii de viol.

Od agiu. determinare a situaţiilor tipice care întemeiază începerea urmăririi penale în cauzele de viol.Mozeakov.Boroi. etc. evidenţie ea regulilor metodologice de efectuare a acţiunilor de urmărire penale aplicabile la investigarea violurilor. Norvegia etc. elucidare a calităţii de subiect pasiv al infracţiunii de viol. un studiu amplu şi bine sistematizat al infracţiunii de viol s-a impus ca necesar şi obligatoriu. Baza teoretică a investigaţiei o constituie lucrările celor mai recu noscuţi autori consacraţi în domeniu: V. Analiza minuţioasă a cuprins. Dintre autorii autohtoni. Danemarca.Corşunov. .Piontkovschii.Bercheşan.Soloviov etc. C. condiţiile renunţării de bună voie la comiterea infracţiunii. înaintarea un or propuneri concrete de perfecţionare a textului de lege prevăzut la art.Berliba. V.Brânză. I. A.Doraș. I . V. legislaţiei şi a practicii judiciare existente în domeniul dat. elucidarea noţiunii de viol comis de două sau mai multe persoane etc.Iablokov. pe lângă 12 . A.Dongoroz. caracterizarea constatărilor medico-legale.Fedotov.Borodac. evidenţierea criteriilor de delimitare a violu lui de alte infracţiuni cu care se intersectează sub aspect constitutiv. Olanda . S. O.Dobrinoiu.Ulianovschi.Zvirbuli. etc.pen. V. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute.Beliş. De f apt aceste scopuri şi sarcini având drept finalitate edificarea statului de drept în c ontextul integrării europene Republicii Moldova. lucrările cărora au stat la baza elaborării tezei pot fi menţionaţi: V. Cercetările întreprinse se bazează pe st ea doctrinei. La reali zarea studiului drept punct de reper a servit legislaţia penală şi procesual penală a Re publicii Moldova şi a altor state (România. V. T. V.171 C. tehnico-ştiinţif ice şi a expertizelor judiciare dispuse la investigarea infracţiunilor de viol.Cuşnir.). Iu.Dolea. V. M. Gh. relevarea elementului probatoriu al violului. Belorusia. L. S.Aioniţo aie. Federaţia Rusă. A. analiza conţinutului caracteristicii criminalistice a infracţiunii de viol şi a elem entelor care o compun. În ipoteza modificărilor curente de legislaţie. în calitate de metode de cercetare au fost folosite metoda logi că (analiză şi sinteză).Ulianovschi. N. sistematică.examinarea unor probleme controversate proprii conţinutului juridic al infracţiunii de viol (în special. X. Pentru realizarea scopurilor şi obi ectivelor trasate. istorică. P.).Stati.Carpov.Stepanov. A.Gh orghiţă.

este necesa tabili existenţa cărorva împrejurări ce pot agrava sau atenua răspunderea penală a făptuitoru ui. în măsură eze recomandări şi reguli metodologice organului de urmărire penală la investigarea viol urilor. circumstanţei prevăzute la lit. 2. în vederea uniformizării legislaţiei penale. la promovarea mai consecventă a scopurilor şi principiilo r legii penale.aspectul juridico-penal al infracţiunii de viol.. cauzele şi condiţiile care au determinat săvârşirea infracţiunii şi. nu mai puţin semnificativă. precum şi înaintarea unor soluţii.pen. pentru a asigura certitudinea normelor de drept penal susţinem excluderea din cadrul art. cu nuanţe vădit aplicative – investigarea judiciară a infracţiunii abordate. consecinţele infracţiunii.(2) C. 4. su nt a apriori în ceea ce priveşte realizarea justiţiei penale prin intermediul incriminăr ii infracţiunii de viol. 6.pen. intenţia şi motivele comiterii infracţiunii. tratarea u niformă a celor ce au săvârşit numai două infracţiuni şi pe cei care au săvârşit mult mai mul acţiuni considerăm oportun excluderea agravantei de viol comis de o persoană ce a mai comis un viol prevăzut la alin. (3) C . 1 din cadrul art. (d). vârsta persoanei vătămate. a lit. care. specific violului. modificare. prezenţa constrângerii fizice sau psihice ori a imposibilităţii victimei de a se apără sau de a-şi exprima voinţa. la stabilire a mai echitabilă a pedepsei. idei şi concepte noi. caracteristica criminalistică a violului re prezintă o sinteză a cunoştinţelor obţinute în urma analizării cauzelor judiciare. ce va contribui efectiv la o mai bună diferenţiere a răspunderii penale. în vederea unei aplicări uniforme a legislaţiei penale în vigoare. în viziunea autorului. precum şi rapo rile care au existat dintre victimă şi făptuitor. 5. (f) (violul soldat cu alte urmări grave). se demons trează necesitatea excluderii din cadrul componenţei prevăzute la art. trecute prin filtrul unei analize proprii a autorului . şi o latură. 171 alin. propunem redenumirea Capitolului IV a Părţii speciale a Codului penal în „Infracţiuni contra libertăţii şi inviolabilităţii sexu ersoanei”. Cercetarea ştii nţifică rezidă în analiza multiaspectuală a conceptelor şi definiţiilor expuse în literatura specialitate autohtonă şi străină. Rezultatele inovaţionale. participanţii şi contribuţia lor la săvârşi nfracţiunii. nu în ultimul rând. elementul probatoriului. constau în următoarele: 1. pentru a stabili corespunderea exactă între ceea ce se apăra în concret şi ceea ce se doreşte a se apăra. 3. 171 alin. trebuie să clarifice următoar ele împrejurări necesare cunoaşterii tuturor aspectelor unui anumit caz particular: ex istenţa raportului sexual. obţinute în ipoteza studiului ştiinţific realizat. (3) C. susţinerea.pen. 171 alin. 13 .

violul trebuie definit. să fie pornită la plângerea prealabilă a victimei. considerăm că persoana este sing t să decidă modalităţile şi subiectul relaţiilor sexuale. În acest sens. 8. Anumite teze. asiugurându -se astfel eficientizarea luptei împotriva infracţiunilor de viol. cu referire specială la infracţiunea de viol şi. idei n ovatorii pot fi preluate în vederea unor eventuale modificări de legislaţie. Valoarea teoretico-aplicativă se confirmă şi prin multitutidinea de abordăr şi soluţii. pot fi luate în vedere de către ofiţerii de urmărire penală. Toate aceste a. Prin prisma laturii teoretic e se dozează posibilitatea elaborării strategiei adecvate de luptă contra infracţiunii d e viol. Această încad rându-se în politica penală a statului. pornind de la noţiunile de viaţă intimă şi viaţă sexuală. procurori şi judecători î adrul activităţii zilnice de combatere a criminalităţii. precum şi la propagarea ideilor de combatere a fenomenului cu nuanţe de dina mică în creştere. cât şi străină. soluţii. persoana f iind singura în drept de a decide în care cazuri şi circumstanţe să facă publice evenimentel e vieţii sale intime. inclusiv şi a celui de viol. Apro barea rezultatelor lucrării. a prevederilor conform căreia urmărirea penală pentru violul prevăzut l a art. considerăm că ar fi oportun introducerea în cadrul ar t. de decriminalizare a unor fapte. înserate cu o gamă amplă de speţe din practica judiciară a Republicii Moldova şi a altor state. pe care le redă autorul. (1) C. Importanţa aplicati vă este semnificată prin redarea unor concepte. de reducerea a pedepselor. precum şi să decidă în care cazuri dus un prejudiciu vieţii sexuale şi în mod inerent şi vieţii intime a acesteia. 171 alin. în general. importanţa teoretică constă în faptul că lucrarea prezintă prin sin un studiu bine sistematizat şi documentat prin soluţii practice şi poate fi luată în vede re în cadrul studiilor universitare şi postuniversitare . în vederea oformării unui standard corect şi unic de i ncludere în acţiune a normei referitoare la infracţiunea de viol. ca actul sexual de orice na tură săvârşit prin constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând de imposibilitat acesteia de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. Sub aspect teoretic teza de doctorat constituie o abordare a opiniilo r şi propunerilor controversate expuse în literatura de specialitate a Republicii Mo ldova. Importanţa teoretică şi valoarea aplicati vă a lucrării. stabilirea a unui număr mai mare de pedepse neprivative de libertate .la predarea disciplinelor penale. la infrac le contra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei. 276 C.7. 14 .pr.pen. propuneri vis-avis de aspectu l procesual-penal şi criminalistic al problematicii supuse studiului.pen. în aspect juridico-penal. În acest context.

. în cadrul căruia a fost stabilită caracteristica criminalistică a infracţiunii de viol. 171 C. conţine o analiză minuţ oasă a semnelor componenţei de infracţiune prevăzută la art.pen. Noţiunea şi sistemul infracţiunilor privind viaţa sexuală sunt an lizate în cadrul Compartimentului doi al lucrării. bibliografie. „Particularităţile investigaţiei judi ciare a infracţiunii de viol” este intitulat ultimul compartiment al lucrării. În urma studiului definiţiilor doctri nare a infracţiunilor privind viaţa sexuală a fost oferită o definiţie proprie a infracţiuni lor privind viaţa sexuală. 5 oct ombrie 2007.Tezele şi ideile consemnate în conţinutul tezei de doctorat au fost expuse şi abordate m ultiaspectual în cadrul diverselor foruri ştiinţifico-practice internaţionale şi naţionale. Soluţii ce ar avea drept finalitate interpretarea uniformă a legislaţiei penale atât de teoreticienii cât şi de practicienii dreptului penal. în cadrul acestui c ompartiment de bază a lucrării pe lângă analiza minuţioasă a semnelor componenţei de infracţi . adnotare şi lista ab revierilor. De asemenea au fost propuse soluţii care ar duce la sol uţionarea controverselor existente în doctrina penală referitor la infracţiunea de viol. de care trebuie să s e ţină cont în cadrul urmăririi penale. în urma studiului făcându-se o analiză comparativă în ceea ce priveşte infracţiunea viol. introducere. au fost stabilite criteriile ce ar facilita delimitarea infracţiunii de viol de alte atentate infracţionale. concluzii şi recomandări. Chişinău. Definiţie ce a avut la bază natura juridică şi esenţa noţiunii de exuală. Tezele principale ale lucrării au fost examinate şi discutate în cadrul s eminarelor metodice organizate în cadrul catedrei „Drept penal şi Criminologie” a Academ iei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova. De asemenea în cadrul acestui compartiment al lucrării au fost dezvăluite scopu rile şi sarcinile lucrării. În cadrul primului Compartiment „Analiza situaţiei generale în materia violu lui” au fost supuse unei analize lucrările ce au avut ca obiect de studiu infracţiunea de viol. Aspect de care s-a ţinut cont şi clasificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală. Compartimentul trei „Analiza juridico-penală a infracţiunii de viol”. Luc rarea este structurată în patru compartimente care la rândul său conţin treisprezece subco mpartimente. În cadrul ultimului paragraf al lucrări i au fost stabilite regulile de tactică criminalistică specifice. printre care: Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională – Probleme interdisciplinare în eria prevenirii şi combaterii criminalităţii juvenile la etapa contemporană. elementul probatoriu specific acestui gen de atentat. Sumarul compartimentelor tezei. 15 .

16 .Drept urmare a cercetării știin ifice realizate au fost înaintate un şir de concluzii şi rec omandări. care. ar putea fi luate în consideraţie în demersul dedicat perfec ionării cadrulu i normativ în vigoare al Republicii Moldova.

ANALIZA SITUAŢIEI ÎN MATERIA VIOLULUI (ASPECTE DE DREPT PENAL ȘI DE INVESTIGARE JUD ICIARĂ) 1. unei fem ei sau a oricărei alte persoane prin folosirea forţei. în special de către bărbat.1 Doctrina penală privind violul: istoric. pe când în cel de-al doilea caz – avea loc deturn area sentimentelor şi fidelită ii victimei în folosul seducătorului şi în detrimentul soţului i al tatălui acesteia[35]. Relaţiil exuale au evoluat de la nişte relaţii necontrolate specifice societăţii primitive la rel aţii încorsetate în morala societăţii şi orice abatere de la aceste norme fiind sancţionate d către legislaţia în vigoare. prin intermedi ul normelor ecleziastice (avându-se în vedere rolul bisericii în acea perioadă de timp). Dezvoltarea continuă a relaţiilor sociale necesită o atenţie sporită în ceea ce priveşte infracţiunile privind viaţa sexuală. violul fiind considerat un ac t de atac care nu putea fi evitat. În ceea ce priveşte societatea romană. În antichitatea greacă se c onsidera violul mai puţin grav decât seducerea unei femei căsătorite sau necăsătorite: în pri ul caz se poseda doar corpul femeii. în general. au evaluat și diferitele modalităţi de incriminare a atenta telor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. actualitate şi perspective.1. 17 . precum şi relevarea problemelor ce apa r în cadrul investigării judiciare a faptelor de raport sexual forţat şi căilor de soluţiona re a acestora. se considera o încălcare a normelor morale existente în societate la acea perioadă siluirea unui băiat. Sensul pe care îl dăm astăzi noţiunii de viol este urmare a modului în care s-a privit în decursul timpului satisfacerea instinctului sexual.1]. Probl ematica infracţiunilor privind viaţa sexuală constituie o preocupare continuă pentru teo reticienii şi practicienii dreptului penal. sancţionându-se cu pedeapsa capitală (tentativa se pedepsea cu exilul). dar şi în raport cu poziţia ocupată de către femeie în societate [35. p. relevarea procedeelor de încadrare juridică a faptei de raport sexu al comis prin constrângere fizică sau psihică ori prin profitarea de imposibilitatea v ictimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. [35] În perioada Evului Mediu protec ia persoanei contra atenta telor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală se realiza. De fapt studiul realizat are ca o biective principale stabilirea unor criterii clare de delimitare a infracţiunii de viol de alte componenţe de infracţiuni ce atentează la libertatea şi inviolabilitate se xuală a persoanei. ţinând cont de et le de dezvoltare a societăţii. Asemenea rela iilor în dezvoltare permanentă. în vedere ii celor mai eficiente metode de prevenire şi combatere a faptelor ce atentează la l ibertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei.

dacă exista pericolul ca ameninţarea să fie realizată). Fiind inclus pentru prima dată violu l în subtitlul „Crime şi atentate împotriva persoanelor” [35]. ce prevede pedeapsa cu moartea pentru militarul care c omite violul în timp ce se deplasează la armată sau când revine de la armată. respectiv. în care violul titlurile Despre siluire şi.7] În Moldova şi Ţara Româneas că perfecţionarea şi modernizarea legislaţiei a fost materializată prin apariţia unor coduri ori condici criminaliceşti de inspiraţie austriacă sau franceză. 1652). constatăm că primele reglementări ale infracţiunii apar odată cu editarea Cărţ mâneşti de Învăţătură (Iași. în Titlul V „Infracţiun i contra vieţii.162] Codul penal a l Rusiei din 1903 realizează o încercare reușită de a supune apărării viaţa sexuală a persoan sub toate aspectele acesteia (anume libertatea şi inviolabilitatea sexuală). incriminează raporturile sexuale comise prin constrângere implicită sau exp licită şi acţiunile perverse asupra persoanelor minore. O primă normă ce a drept scop apărarea componentelor vieţii sexuale a persoanei în Rusia apare într-un act bisericesc din anul 1649. [160] Cu referire la Principat ele Româneşti. Reglementări s imilare. sunt asemănătoare celor din cadrul societăţii moldoveneşti. p. și.O accepţiune a violului. precum şi evoluţia ac stora în timp. începe să se cristalizeze odată cu intrar ea în vigoare a Codului penal francez din 1791. [35] Noutatea acestor reglementări consta în faptul că. în aces t context. Noutatea pe care o aduc prevederile acest ui cod constau în faptul că pentru prima dată se face apel la constrângerea psihică. În continuare vom analiza evoluţia incriminării infracţiu nii de viol în Rusia şi în Principatele Române. pentru prima dată. le întâlnim în Regulamentul Militar al lui Petru I[160. sănătăţii. Cap. cu excepţia faptului că este lărgit cercul persoanelor ce pot fi subiecţi ai in fracţiunii. neoperându-se cu anumite semne care ar identifica metoda de comitere a infracţiunii. 18 . O reglementare asemănătoare Codului penal anterior men ionat o regăsim în Decretul despre tribunalele militare revoluţionare din 20 noiembrie 1919. Siluirea.p.IV („Infracţiuni privito e sexuale”). se menţionează precum că victima infracţ ii de „siluire” poate fi persoana atât de sex masculin. similară celei actuale. 1646) şi a Îndreptării Legii (Târgovişte. care. prin cele 16 componenţe de infracţiuni se descriu în mod normativ faptele i legale în funcţie de obiectul de atentare. stabi lindu-se condiţiile pentru existenţa acesteia (ameninţarea cu aplicarea violenţei asupra rudelor apropiate ale victimei. În cadrul reglementărilor respective se vorbea despre „necinstirea femeie răpite prin violenţă”. se stabilește că în cazul comi ii unui raport sexual forţat se atentează la un element al libertăţii persoanei şi anume l a libertatea sexuală a acesteia. [35. libertăţii şi demnităţii persoanei”. al căror norme sociale.

Violul săvârşit asupra unei "rude apropiate" şi i ncestul agresiv S. I.Miron. manuale de drept penal sau monografii). H.Кonâşeva. în special. Характеристика умышленных убийств и изнасилований квалифицировать убийства и изнасилования. L. Tratarea infracţiunii violului sub aspect juridico-penal.197 din Codul penal prin Legea nr. Понятие . în special: I. În continuare o să supunem analizei unele lu crări ştiinţifice. tratării problematicii abordate de căt re autor în con inutul tezei de doctorat elaborate. R. criminalistic. identificarea problemelor ce interv in în cadrul investigării judiciare a acestui gen de infracţiuni şi elaborarea unor regu li tactice şi metodologice de efectuare a activităţilor de urmărire penală. comiterea infracţiunii de viol în participaţie).Mateuţ. Cele consemnate anterior denotă ideea precum că reglementările privitoare la infracţiunile privind viaţa sexuală şi. î pecial referitoare la infrac iunea de viol. Kolosova. M. А.Glăvan. Analiza materi alelor ştiinţifice publicate la tema tezei. Evoluţia reglementării violului în România şi ele mente de drept comparat.Stati. aj ungându-se la protec ia prin norme de drept codificate cu caracter laic). au evoluat (de la etapa când libertatea şi inviolabilitatea sexuală nu erau apărate nici într-un mod. identificarea motivelor şi împrejurărilor ce f avorizează comiterea acestui gen de infracţiuni.Diaconescu. criminologic se regăsește în articolele ştiinţifice a mai multor autori. G. care au oferit un spaţiu (mai mic sau mai mare) pr oblemelor de încadrare juridică a faptelor care au drept obiect de atentare libertat ea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei.Diacenco.Brînză. совершенные групповым способом. Consecinţele abrogării articolului 200 din Codul penal privind incrimi narea relaţiilor sexuale între persoanele de acelaşi sex asupra noii reglementări a infr acţiunii de viol. urmând asigurarea acestor va lori sociale prin intermediul normelor elaborate de către biserică și. Consideraţii privind infracţiunile care vizează viaţa s exuală. care au fost dedicate. într-un final. Structura juridică şi conţinutul constitutiv al infracţiun ii de viol ca urmare a modificării prevederilor art. V.197 din 13 noiembrie 2000. Problema a tentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei a constituit obiect ul de studiu al mai multor autori care în cadrul lucrărilor sale (articole.Popa. De asemenea sunt prevăzute primele circumstanţe agravante (sp re exemplu.cât şi cea de sex feminin. Calificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală: contr overse şi soluţii.

(în re dacţia C. ca şi cum se dizolvă în „amalgamul” infracţiunii complexe. odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în cadrul normativului penal. până la intrarea în vigoare a Legii nr. Aces efect nefast este mai pronunţat atunci când infracţiunea. Una dintre acestea constă în lipsa de consecutivitate cu referire la aplicarea normelor de drept penal în cazul art. Deși formularea semnulu i circumstan ial cu efect agravant a fost modificat. Deşi mai estompat. În continuarea ideilor expuse anterior.(2) lit. Prin con inutul acestei lucrări. Această pro blemă este valabilă pentru majoritatea componenţelor de infracţiune din cadrul PS a C.145 alin. Ea are ca efect faptul că îşi ierde individualitatea acea infracţiune care evoluează pe post de acţiune (inacţiune) ad iacentă.pen. pe care-l angajează autorii în cadrul analizei propriu-zise.277-XVI din 18 decembrie 2008). În spe ă se optează pentru schimbarea elementului material al infracţiunii de viol din „ aport sexual” în „act sexual de orice 20 . Propunerea autorilor este probată prin argumentul precum că circ umstanţa agravantă implică caracterul complex al infracţiunii.145 C.18] dar şi între practicieni. de fapt.pen (în redacţia veche a C. şi anume infrac iunea (violul) săvârşit de două sa mai multe persoane.Stati).5 din 2007. Un alt subiect nu mai puţin interesant. este o infracţiune gravă. în mod special ţinând cont de faptul că esenţa sem accidental al infracţiunii a rămas aceeaşi. problematica enunţată de către auto ri este actuală şi în cazul redacţiei noi. publicat în RND nr.pen. aut orii au dat atenţie analitică unei circumstanţe agravante care implică multiple discuţii n u numai între doctrinarii dreptului penal. Individualitatea ei. [29.(3) lit. care evoluează pe post de acţiu ne (inacţiune) adiacentă. revoluţionară pentru întregul Capitol referitor la infracţiunile privind viaţa sexu ală.(1). V. infracţiunea de viol comisă repetat) . [28].violul săvârşit de re o persoană care anterior a săvârşit un viol prevăzut de alin.pe n. în viziunea noastră. În ipoteza analizelor desfășurate se invocă o propunere. che stiune soluţionată. autorii ev idenţiază o serie de probleme ce intervint la capitolul transpunere a normelor de dr ept penal în practică.pen. [28] Considerăm binevenită aceast ropunere şi salutăm faptul că expresia „omor însoţit de viol” a fost exclusă din cadrul circu anţelor agravante prevăzute la art.i) C.Calificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală: controverse şi soluţii (S.Brînză. (nu numai pentru infracţiunea de viol). constă în elucidarea proble melor care apar la încadrarea juridică a infrac iunii potrivit art. acelaşi efect de diferenţiere a răspunderii penale se atestă atunci câ d o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă evoluează pe post de acţiune (inacţiune) adiacentă drul infracţiunii complexe de genul „omor însoţit de viol”. deosebit de gravă ori excepţional de gra vă.171 alin.pen.a) C.4 şi nr.

a noţiunii de viol.Popa se reuşeşte stabilirea unor soluţii de practică judiciară referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a legislaţiei penale în urma modificărilor intervenite în C. În continuare urmează să preze analiza unor controverse în ceea ce priveşte infracţiunile privind viaţa sexuală făcute de că re autorul român M. Prin demersul știin if dicat infrac iunilor privind via a sexuală. (Acţiuni violente cu caracter sexual).Popa face o delimitare reuşită dintre noţiunile de „act sexu al de orice 21 . Popa în articolul întitulat Prin con inutul articolului știin ific Consi deraţii privind infracţiunile care vizează viaţa sexuală[95] elaborat de către autorul român . de reglementările con inute în legislaţiile pen le ale altor state în materia infrac iunii de viol. în acest sens.Stati. în viziunea autorului te zei de doctorat elaborate.soluţii care. aceștia din urmă argumentând temeinic necesitatea perfec ii cadrului normativ în materie penală și orientarea practică judiciare în vederea aplicării juste a normelor ce formează acest cadrul legal. care.172 C. În ipoteza propunerii de lege ferenda invocate de către autorii S. în mod inerent. Unele aspecte enunţate de către autorul artic olului știin ific au fost de real folos la elucidarea evoluţiei conceptului infracţiunii privind viaţa sexuală şi. pen. î on inutul lucrării elaborate de către I.pen. M. În mare parte esen a argumentelor enun ate de către autorii cita i vor fi invocat e și analizate știin ific în con inutul de bază al studiului.197/2000 . din 1936 şi până în prezent.Miron.47] efectuează un studiu al evoluţiei incriminării faptelor ce atentează la libertate a şi inviolabilitatea sexuală a persoanei în legislaţia penală română. român dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. Un alt autor. în spe ă reieșind din esen a grupului de i nfrac iuni care pun în pericol ori prejudiciază rela iile sociale privind via a sexuală a pe rsoanei. excluderea art. în mod special. în articolul ști in ific elaborat Evoluţia reglementării violului în România şi elemente de drept comparat[87 p.Miron. autorul face o retrospectivă a conţinutului no rmativ al infracţiunii de viol începând cu C.Brânză şi V. Aceste lucruri au fost supuse an alizei în vederea realizării unui studiu comparat vis-a-vis de regimul sancţionator al statelor supuse cercetării și cel românesc. făcându-se uz.natură”. sunt prezentate unele aspecte de drept penal comparat. ale cărui lucrări nţifice au ca obiect de studiu infracţiunea de viol este I.pen.Stati (modificarea elementului material al infracţiunii de viol în „ac tul sexual de orice natură”). ar fi de real folos la interpretarea şi aplicarea nomel or din legislaţia penală naţională. modificare legislativă care ar determina.Brînză și V. Cele consemnate eviden iază doar unele din tre problemele ce au format obiectul de studiu al articolului știin ific elaborat de către autorii S. De asemenea.

nu pot avea caracter analogic . prin constrânger e sau profitând de imposibilitatea persoanei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. 171. se consideră coautori la comiterea infracţiunii persoanele care împreună re alizează latura obiectivă a infracţiunii în totalitate sau în parte. prin „acte de perversiune sexuală”. susce ptibil a fi încadrat în con inutul infracţiunii de viol prevăzută în art. aceasta este una formală și se consumă din mom entul realizării acţiunii incriminate. între persoane de sex diferit sau de acelaşi sex.197 C.174 C.pen. Ana lizând susceptibilitatea infracţiunii de viol de avea forme imperfecte în cazul noului element material (actul sexual de orice natură).pen. identificarea unor 22 .M. se înţel rice modalitate de obţinere a unei satisfacţii sexuale prin folosirea sexului sau acţi onând asupra sexului. pen. precizându-se că pentru evitarea confuziilor limitarea urmează a se efectua în următorul mod: 1. legislaţia română preved coautori sunt persoanele ce realizează împreună elementul material al infracţiunii). atrăgând o mai mare atenţie elementului subiectiv în cazul în care infracţiunea de viol ia forma infracţi unii unice cu consecinţe suplimentare.pen. (Acţiuni perverse). Argumentul prezentat în susţinerea ideii consemnate este că. Se reuşeşte. fapt reieșit din diversitatea reglementărilor normative impuse în această problematică (în trucât participaţia simplă este definită în mod diferit în legislaţiile penale ale acestor do state: în R. Ace astă delimitare ar avea aplicabilitate în perspectiva modificării şi-n Codul penal naţiona l a faptei prejudiciabile la art. prin „act sexual de orice natură”. în acest sens.pen. Atenţie sporită autorul artico lului știin ific men ionat acordă problematicii „violului comis de două sau mai multe persoa ne”. autorul citat opinează precum că acţiu nile care anterior modificării legislaţiei penale erau încadrate drept tentativă (spre e xemplu.1. se înţeleg rice alte modalităţi de obţinere a unei satisfacţii sexuale decât cele arătate la pct.. adică din momentul desfăşurării cărorva acţiuni cu fol rea sexului și îndreptate în scopul obţinerii satisfacţiei sexuale.Popa supune analizei latura subiectivă a infracţiunii de viol. M. În cazul operării acestor modificări fiind dificilă delimitarea dintre art. 175 C. imposibilitatea autorului bărbat de a avea raport sexual firesc) .201 C. 2 .pen .în ipotez a noului conţinut constitutiv al infracţiunii pot fi încadrate drept infracţiune consuma tă. întrucât această modificare ar impune şi arm onizarea cu celelalte prevederi a faptei prejudiciabile prevăzute la art. în accepţiunea prevederilor art.natură” şi cea de „acte de perversiune sexuală”.171 C.174 C.. de asemenea. Spre finele cercetării șt in ifice. pe de o parte şi art. ţinând cont de specificul s tructurii componenţii infracţiunii de viol. aplicabilitatea concluziilor făcute. temă supusă unor abordări conceptuale şi prin cercetările realizate de către al i autori r.

precum şi asupra unei rude pe linie colaterală (fraţi. Discordanţele car e sunt enunţate de către autor în cadrul lucrării. În aceeaşi ordine de idei urmează să dăm aten ie lucrării autoarei româ luca Glăvan “Violul săvârşit asupra unei „rude apropiate” şi incestul „agresiv” [64].semne care fac delimitarea dintre componenţele de infracţiuni asemănătoare. nu poate fi atras la răspundere penală. s-ar neglija prevede rile 23 . sunt în mare parte valabile şi pentru leg islaţia penală a RM şi se referă la sistemul sancţionator inechitabil în cazul comiterii rap ortului sexual forţat asupra unei persoane care face parte din categoriile enumera te anterior. pe de altă parte. O analiză mult m ai amplă a infracţiunii de viol o găsim în lucrarea ştiinţifică a autorului rus Iu. autoarea pune în discuţie (bineînţeles prin prisma legislaţi i române) o problemă destul de controversată în doctrina şi practica judiciară. în cazul în e am lua drept corecte aceste prevederi ale Hotărârii Plenului. şi delimitarea infracţiunii de viol de alte componenţe asemănătoare. atunci câ d raportul sexual este comis asupra unei rude pe linie dreaptă până la gradul trei inc lusiv.pen. surori). Una dintre principalele contradicţii supune studiului analit ic constă în faptul că.pen. făcând o analiză comparativă a prevederilor l gislaţiei penale din timpul URSS şi acelei actuale. nefiind obligatoriu faptul ca toţi participanţii la comiterea inf racţiunii să realizeze integral latura obiectivă a infracţiunii (ci doar o parte). Argumentul adus de către autor în defavoarea acestei soluţii de practică judiciară este că. soluţii ce sun t valabile şi în cazul Republicii Moldova din perspectiva unor modificări a componenţei infracţiunii de viol. pe de o parte şi practica judiciară (inclusiv Hotărârile Explicative ale Plenului Judecătoriei Supreme a FR). 166 C. se evidenţiază contradicţiile ce apar între normele din PG şi PS a C.Кorzun Применение закона при ра criminărilor infracţiunii de viol în Belorusia. al FR . be lorus. Prin co articolului știin ific elaborat. anume cea re feritoare la posibilităţile încadrării juridice a infracţiunilor de viol şi incest. potrivit Hotărârii Plenului Judecătoriei Supreme a FR se consideră vi l comis de către un grup de persoane violul comis de două sau mai multe persoane pri n înţelegere prealabilă. deasemenea autorul încearcă doar să ev idenţieze unele probleme în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor art. Articolul știin ific elaborat de către autorul N.pen.Golovlev У aliza juridico penală a întregii componenţe de infracţiune prevăzută la art. precu m şi în cazul în care o persoană responsabilă comite fapta de viol împreună cu o persoană car datorită vârstei sau iresponsabilităţii.131 C.

care. pre cum şi al tacticii criminalistice. Autoarea reuşeşte să se impună cu anumite soluţii concret e care vizează elementele ce trebuiesc stabilite de către instanţa de judecată pentru a putea condamna făptuitorul pentru raportul comis prin profitarea de imposibilitate a victimei de a-şi exprima voinţa. privitoare la participaţie. nici nu putea să le prevadă. psihologic. fără a se ţine cont de cel subiectiv. alţii dedică lucrarea oar unor semne ale con inutului normativ al infrac iunii de viol.44]. Evident. efectuează o a posibilităţii victimei de a-şi exprima voinţa sub aspect juridico-penal. în spe ă anume că e acţionat fără vinovăţie. În timp ce unii autori.pen. Motivul acestei opinii este că subiectul activ al infrac iunii nu putea să prevadă c onsecinţele acţiunilor sale. îşi concentrează atenţia asupra întregii componenţe de infracţiune. Analizând cazurile în care infracţiunea de viol îmbracă forma infracţiunii unic e cu consecinţe suplimentare şi anume violul soldat cu alte urmări grave. De asemenea se stabileşte procedeul tactic prin care pot fi probate aceste elem ente. Iu. datorită vârste responsabilităţii. Astfel L. această explicaţie contravine conceptului de pa rticipaţie.Konâșeva în luc rarea Понятие психически беспомощного состояния жертвы преступления[141 p. autorul cita t consideră că nu se poate face o interpretare extensivă defavorabilă în cazul acestui sem n circumstan ial cu efect agravant şi de a include în con inutul său așa consecinţe precum si uciderea rudelor victimei ori decesul victimei în cazul în care încearcă să scape de agres or. Opinia este trecută prin filtrul următorului argume nt: subiectul activ al infrac iunii va suporta răspundere penală doar în baza unui aspec t obiectiv al comportamentului său. Viziunea autorului se reduce la concluzia precum că în cazul da t nu poate exista răspundere penală.Golovlev c onsideră că violul soldat cu alte urmări grave prezumă pierderea sarcinii sau pierderea capacităţii de a procrea.C. Or. această soluţie nu este justificată din punctul de vedere al po icii penale. în cadrul lucrărilor s le. Or. O altă problemă pe care o anun ă s discuţie autorul citat este: poate exista răspundere penală în cazul contaminării cu o bo ală venerică. în special se enun ă că la stabilirea imposibilităţii victimei de a-şi exprima voinţa 2 . sinuciderea victimei. nici nu trebuia şi nici nu putea să le prevadă. opiniile expuse de către auto rul citat sunt destul de interesante. dacă autorul nu a prevăzut caracterul acţiunilor sale şi nici nu trebuia. urmând a fi analizate din perspectiva compat ibilită ii acestora cu legislaţia penală a RM. elemente care ar trebui să se regăsească şi în hotărârea i i. care presupune că nu poate exista participaţie atunci când la comiterea infr acţiunii participă o persoană responsabilă împreună cu o altă persoană. nu poate fi atras la răspundere penală.

în genere. este propusă neînceperea urmăririi penale în baza l ipsei semnelor componenţei de infracţiune.Argunova în Отказ в возбуждении уголовного дела в încetarea acesteia în cazul în care a fost pornită. invocându-se portamentul uşuratic al victimei. În aceeaşi ordine de idei. De asemenea nu sunt unice cazurile când are loc fa lsificarea probelor (spre exemplu. în continuare o să facem apel și la analiza publicaţiilor periodic ce se referă la aspectul de investigare judiciară a infracţiunii de viol.Turlâbae stica criminalistică a infracţiunii de viol în general. deşi din con inutul explicaţiilor reiese clar e xisten a unui raport sexual forţat. este cea elaborată de către О. adresarea după trecerea unui interval de timp mai mare ori că victima este prostituată. evitându-se. în genere. astfel. De fapt aceste propuneri pot fi implementate şi la cercetarea infracţiunilor d e viol de către organele de drept din RM. Iu. Or. dar şi la ajutorul psiholog ului. Făcând referire l practica judiciară din FR. la emiterea ordonanţei de neînceperea urmăririi pen ale se neglijează 25 . O primă publi caţie ce urmează a fi supusă studiului. precum şi la formarea elementului probatoriu al infracţiunii de viol. în acest sens. din materiale dosarului lipsesc expli caţiile bănuitului/bănuiţilor la comiterea infracţiunii sau dacă acestea sunt prezente. Argum entul principal în susţinerea opiniei eviden iate este că anume aceste două elemente au o importanţă deosebită la elaborarea ipotezelor în momentul începerii urmăririi penale. O. nerelevarea lor. Deseori. în special. cu referire la ate ntatele asupra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanelor minore. consecinţele nefaste ce pot apărea în cazul în care autorii sunt în imposibilitate de a îşi motiva hotărârile luate. ele au un caracter formal. Astfel un prim factor enunţat este că s peţa în actul de neîncepere a urmăririi penale este descrisă în mod tendenţios. sau. şi.trebuie să se apeleze nu numai la cunoştinţele psihiatrului. d în consideraţie că lucrarea este intitulată „Violul: studiu de drept penal şi investigare judiciară a infracţiunii”. fapt care ar putea determina orientarea greşită din start a acţiunilor de identificare a infractorului/i nfractorilor. se subliniază.Turlâbaev concluzionează că cele mai importante elemente a le caracteristicii criminalistice a infracţiunii de viol. precum şi a infracţiunii de acţiuni violente cu caracter sexual sunt locul şi timpul comiterii infracţiunii. la în ceperea urmăririi penale colaboratorii organelor de drept trebuie să atragă o atenţie sp orită la stabilirea exactă a locului comiterii infracţiunii pentru a nu permite distru gerea unor urme ale infracţiunii sau.

de superficialitate. O importanţă pentru studiul juri dico penal şi de investigare judiciară a violului o prezintă şi alte articole. Astfel. va loarea probatorie stabilindu-se prin coraborare cu alte probe în cadrul procesului penal. deşi au ca obiect de analiză alte probleme ce privesc aplicarea normelor de drept penal . не достигших 14 лет. Ненасильственные половые посягательства на лиц.Pudovocikin. şi-a spălat şi hainele cu care era îmbrăcată la momentul comiterii infracţiun nefiind posibilă probarea infracţiunii de viol.rezultatele expertizei medico-legale. Bineînţeles publicaţiile periodice enunţate mai sus nu sunt singurele care analizează problematica infracţiunii de viol. Gh. considerăm că se impun a fi înaintate anumite concluzii vis-a-vis de articolelor știin ifice anterior analizate. O altă cauză enunţată în cadrul lucrării elaborate de către Iu. Tipologia violenţei. în acest sens.o probă nu are o valoare prestabilită. de regulă. care.Muntea nu. în FR numărul violurilor care formează crimi nalitatea latentă sunt de circa 44-50 mii infrac iuni.Gladchi. temeiul fiind declaraţiile bănuiţilor de comiter e a infracţiunii de viol). N. un principiu de bază privitor la administrarea probelor . În concluzie autoarea afirmă ca toate cele consemnate în ansamblu determină creşte rea latenticităţii cazurilor de viol. conţin unele referinţe şi la aplicarea celei ce prevede infracţiunea de viol: R. Cine sînt victimele violului şi care este comport area lor preinfracţională (studiu criminologic). Право на личную неприкосновенность Iu. func ionarii organelor de drept dau dovadă. Astfel nu se poate considera întemeiat ref uzul de a începe urmărirea penală pe motiv că imediat după comiterea infracţiunii victima şifăcut tualeta. ele fiind prezentate pentru că au ca obiect de studiu principal faptele ce atentea ză la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. încălcându-se.Kibali ele ce acordă un spaţiu larg analizei atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea se xuală a persoanei.Zaia . A. 26 .Arg va constă în faptul că la examinarea cazurilor de viol.

Lazăr. 22 p. I.Kahane.Bor oi. fără a acorda un spaţiu mai larg opiniei alt or autori. argumentând corectitudinea acesteia.Neznamova.L. R. V.Miro n. Pentru a evita repetările inutile în cazul ana lizei manualelor de Drept penal (partea specială). contradicţiilor ori inc onsecvenţelor la aplicarea normelor de drept penal. N. violul soldat cu alte urmări grave. V.650.Loghin.789. 169 p. I. V.571. V. C.359.799. V. violul comis de către o persoană care a mai comis un viol prevăzut la alin. violul comis de d ouă sau mai multe persoane. A. fac o prezentare a elementelor componenţei de infracţiune.366. 81 p. 104 p.Pascu. S. Gh. A. reprezentând o noutate pentru legislaţia penală naţională. probleme ce urmează a fi supuse unui studiu minu ios pri n con inutul tezei de doctorat elaborate.620.P. 52 p. în manuale este alocat un spaţiu m ai restrâns acestora. atrăgându-se o mai mare atenţie controverselor. 27 p. L. I. (1). I. 49 p.Stoica. la analiza in fracţiunii de viol.Nistoreanu. O.Borodac. 82 p. fără a se face o analiză detaliată a acestora (spre exemplu.Roşca.Bulai.Bujor. ne-am propus realizarea unei ca racteristici generale a publicaţiilor. X. O. I.Oancea. Studiului nostru au fost supuse manuale următorilor autori: A.Brânză.Kozacenko.libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei.D.Filipaş.a constitui material didactic la instruirea studenţilor. V.Stănoiu. A. M.345.693.A. V. Oricum nu putem neglija imp ortanţa manualelor la efectuarea unui studiu amplu a aspectului juridico-penal al infracţiunii de viol. G. În comparaţie cu publicaţiile periodi ce ce au un obiect de studiu mai îngust (analizându-se doar unele semne ale componenţe i de infracţiune).Dongoroz. în cadrul lucrărilor respective regăsim anumite propuneri de lege ferenda destul de bine argumentate.Novosiolov etc. 116 p. ele reprezentând o importantă sursă de 27 .). 171 p.Grosu. cu evidenţierea diferenţelor în cazul în care se tr atează unele probleme referitoare la infracţiunea de viol. Ideile diametral opuse sunt nominalizate. La anal iza semnelor infracţiunii de viol fiecare autor prezintă în mod preponderent propria o pinie. V.Fodor. fapt reieșit din scopurile acestor lucrări: primele .A.Ţurcanu.Ia.Zolyneak. Z.Ulianovschi.Dobrinoiu.Piontkovskii.analiza un or probleme controversate în practica şi doctrina dreptului penal.Iliescu.Menișaghi n. iar ultimele . Autorii cita i.). S. încadrarea raportului sexual forţat comis asupra unei rude până la gradul trei în lini e dreaptă sau asupra fratelui ori a surorii etc.292.955] Prin con inutul lucrărilor elaborate este acordat un spaţiu comparativ redus faptelor prejudiciabile care au drept obiect de atenta re .Kruglikov. De asemenea. I. 149 p. problematica violului comis de două sau mai multe persoa ne. I.800 .Stat i. sistemul sancţionator în cazu l infracţiunii de viol etc.În cadrul publicaţiilor enunţate mai sus au fost evidenţiate unele incosecvenţe la transpu nerea normelor de drept penal în practica judiciară (spre exemplu. [19 p.Molnar.

-E. S.Cerbu. în cadrul căruia este prezentată legislaţia penală a altor state.375. La încheierea analizei autorii oferă o definiţie proprie a infracţiunilor privind viaţa sexuală. S.80] În cadrul lucrării autorii îşi propun a aborda infracţiunile privind viaţa sexu ală în două din aspectele a acestora.Stancu.Cârjan. E.Gheorghiţă. aspectul juridico-penal şi cel criminologic. 3 4 p. F. precum fac şi anumite propuneri de lege ferenda ce rămân actuale şi până în prezent. Cu ocazia analizei celui de al treilea capitol constatăm că tematica abordată în cad rul acestora este reprezentată formele. evidenţiindu-se aspectele comune dintre legislaţiile statelor străine şi ce a autohtonă.Roman.Aioniţoaie.Stepanova etc. Iu. În prim ul capitol autorii fac o caracteristică generală a infracţiunilor privind viaţa sexuală.Rotaru. N.Ursu. [1 p.Ermolovici.N.[31 p. Capitolul doi intitulat „Conţinutul juridi c al infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală săvârşite prin violenţă” conţine analiza juri nală a infracţiunilor privind viaţă sexuală. 2 p.P. Aspectul criminologic al infracţiunilor privind viaţa sexuală este abordat cu ocazia analizei din cadrul Ca pitolului IV al lucrării.Dolea. Gh. p rezentând un şir de definiţii ce au fost oferite de către doctrina penală în încercarea de a efini infracţiunile privind viaţa sexuală. modalităţile şi sancţiunile infracţiunii de viol. I.informaţie. Miro n . T.Iablokov. V. M. Analizei fiind expuse toate atentatele inclus e în cadrul Capitolului infracţiuni privind viaţa sexuală. La finele lucrării autorii trag anumite concluzii. În materia drep ui procesual penal și criminalisticii. precum şi aspectele de diferenţiere dintre acestea. L. A.Vizdoagă. V.327. În continuare am dori să supunem analizei prima monografie din Republi ca Moldova ce are ca obiect de studiu exclusiv infracţiunile privind viaţa sexuală şi an ume studiu monografic intitulat „Violenţa sexuală” ce are ca autori pe V. precum şi caracteristi cile comune ale infracţiunilor incluse în capitolul dat al părţii speciale a codului pen al. O. 28 . I.A. Bujor şi I. în vederea realizării unei lucrări ştiinţifice detalizate în materie teoretico-șt fică și aplicativă.Sandu. A. D. 828.Korșunova. fac referire la infrac iunea de viol în lucrările sale C. În cadrul acestui compartiment al lucrării fiind scoase în evidenţă semnele caracteristice fiecărei componenţe de infracţiun în parte (ţinându-se cont de elementele componenţei de infracţiune). V.Sedleţchii.Golubenco. în adrul analizei autorii supun analizei toate etapele specifice iter criminisului extern specific infracţiunii de viol.Bercheşan. În acelaşi capitol ultimul paragraf este dedicat aspectelor de drept penal comparat.Doraş.

99 p. Analiza publicaţiilo r din ultimii ani.30] Ţinând cont de faptul că autorii D.639] În urma analizei efectuate asupra lucrărilor ştiinţifice şi didactic e publicate la tema tezei. o să le supunem analizei concomitent . prin con inutul căreia se propune o analiză sistematizată a a spectului penal şi de investigare judiciară a infracţiunii de viol. Stati. 148 p.11.Tăbârţă. nr. Comentariul uno r prevederi ale Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie.Ikim Infracţiunile privind libertatea şi inviolabilitate a sexuală a minorilor în aspect comparat. Remarcabil este faptul că studiul nu se limitează la analiza legislaţiei doar a statelor care fac parte din sistemul de drept romano-germanic. punctează pe incriminarea infracţiunilor privind viaţa sexuală în legislaţia altor state.271. îl formează modul în care sunt sancţionate atentatele la libertatea şi inviola bilitatea sexuală a persoanelor în legislaţia altor state.).708. 171 şi la art.2005: circumstanţele agravant e ale infracţiunilor prevăzute la art. Brînză.Sergheenko. Despre practica aplicării răspunderii pentru infracţiunile privind viaţa sexuală (consideraţii de o rdin teoretic şi practic). concluzionăm că acestea formează.72. 133 p. 53 p. 17 din 7.Tăbârţă. Comentariul unor prevederi ale H otărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie. A.304. Norvegia etc. în articolele elaborate.376.50 p. ci şi celor din 2 9 . 183 p.2005: infr acţiuni prevăzute la art. Sergheenko.399. Obi ectul de studiu al lucrărilor știin ifice anterior consemnate. V. În cadrul subcompartimentului respectiv urmează să supunem analizei publicaţiile recente referitoare la aspectul penal şi de investigare judiciară a infr acţiunii de viol. 173-175 CPRM. A.160.în vederea excluderii unor repetări inutile. nr. 65 p. 17 din 7.2005. în special: D. Despre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală.11.144. Despre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală. Despre practica judiciară în cauzele din categ oria infracţiunilor privind viaţa sexuală. 98 p. baza metodologică a tezei de doctor elaborate. după cum rezultă chiar din titlul lor. nr.Ikim şi N. Latura obiectiva a infracţiunii de viol. 17 din 7. S. În cadrul studiului autorii s upun analizei legislaţia penală a mai multor state europene (Franţa. Brînză „Comentariul unor prevederi ale Hotărârii Plenului Curţi Supreme de Justiţie. 61 p.28. 62 p. Brînză. Особенности квалификации насильственных действий секс . în fapt.960. Polonia.11. Particularităţile subiectului infracţiun viol. 172 CPRM. S. S. N.

Ţinându-se cont de specificul stru cturii laturii obiective a infracţiunii de viol (acţiunea principală – raportul sexual şi modalitatea de comitere . precum şi a statelor în care religia are o in fluenţă mare la elaborarea normelor de drept (Turcia). În urma analizei efectuate autorul citat ajunge la concluzia că în cazul în care soţul este supus unui raport sexual forţat de către celălalt soţ se v a determina pre zenţa infracţiunii de viol. De asemenea o analiză amplă a infracţiunilor priv ind viaţa sexuală în general şi a violului în special este efectuată de către autorul V. afirma ie contrazisă definiţiei normative oferite în legea penală. Un alt segment supus analizei este cel al instituirii un ei forme speciale de liberare de răspundere penală a violatorului în cazul căsătoriei cu v ictima violului. La analiza efectuată în cadr ul celei de-a doua lucrare.173 C. spre exemplu. Totuşi.cadrul sistemului de drept common-low.pen. ar urma să se înţeleagă şi acele cazuri în care victima infra ii de viol este ameninţată. În cele din urmă se face o tentat ivă de formulare a unei norme care ar realiza cel mai eficient apărarea dreptului pe rsoanei la libertatea şi inviolabilitatea sexuală. Nu suntem de acord cu opinia precum că prin violenţă sihică în sensul art. în mod special a participaţiei simple.171 C. în viziunea noastră A. în majoritatea legislaţiilor străine sunt sancţion ate toate acţiunile care ar putea pune în pericol libertatea şi inviolabilitatea sexua lă a persoanei. Or. În aceeaşi ordine de idei autorul A. autorul reiese dintr-o bună documentare cu referire la latura obiectivă a infracţiunii de viol. în cadrul celor două publicaţii larităţile subiectului infracţiunii de viol” şi Latura obiectivă a infracţiunii de viol anali ează unele controverse privind subiectul infracţiunii de viol. de asemenea. Se ajunge. Reieșind din studiul participaţiei la comiterea infracţiunii de viol şi . af rmându-se că coutoratul în cazul comiterii infracţiunii de viol nu este posibil. deşi nu se poate vorbi despre identitate în ceea ce priveşte normele ce incrimin ează acest gen de fapte prejudiciabile.Tăbâr a admite unele erori. (violul) şi art. Stat în publicaţia „Despre practica aplicării 30 . sus inem că se admit anumite erori inter pretativ și în acest demers știin ific.pen. anume art.171 C.pen.constrângerea implicită sau explicită) participaţie există în cazu l în care două sau mai multe persoane realizează integral latura obiectivă a infrac iunii ori fiecare dintre ei desfășoară doar o parte a acestui întreg. ar impune admiterea unei coliziunii dint re două norme de drept penal.Tăbârţă. (const rângerea la acţiuni cu caracter sexual). accepta ea unei astfel de opinii drept corecte. la conclu zia că. cu răspândirea unor ştiri defăimătoare. punând în discuţie problema tica vizând posibilitatea soţului de a avea calitatea de subiect pasiv al infracţiunii de viol și prezentându-se mai multe opinii reieșite din doctrina dreptului penal în ace astă materie.

decesul intervenind în cadrul acţiunilor de învinger e a rezistenţei victimei sau în încercările victimei de a se salva de actul ilegal. O altă pr oblemă analizată în cadrul lucrării este cea încadrării violurilor soldate cu decesul victim ei.16-22] În cadrul publicaţiei autorul face o analiză a problemelor pe care le ridică transpunerea în practică a normelor de drept penal incorporate în capitolul i nfracţiuni privind viaţa sexuală. Despre prac tica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală. precum şi cu unele pr opuneri de legi ferenda de modificare a normelor de drept penal ce au drept obie ct de protecţie libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. precum şi soluţiile pronunţate de că nţele de judecată în cazuri concrete de viol sau acţiuni violente cu caracter sexual. 172 C. În cadrul lucrării autorul acor dă un spaţiu larg analizei problematici încadrării violurilor comise cu bună ştiinţă asupra u persoane minore şi a persoanei ce nu a atins vârsta de 14 ani. 31 . În cadrul publicaţiei „C omentariul unor prevederi ale Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie. În cadrul lucrării autorul îşi concentrează atenţia spre analiza compone nţei de bază şi a formelor imperfecte ale componenţilor de infracţiune amintite supra. Bi nevenită este iniţiativa autorului ca în cadrul cercetării laturii obiective a acestor i nfracţiuni de a efectua analiza elementului material al fiecărei infracţiuni. de către organele abilitate cu aplicarea norme lor de drept penal. în cadrul cărora în opinia autorului au fost comise anum ite erori la încadrarea juridică a faptelor real comise. precum şi delimitarea acţiunilor cu car acter sexual ce formează ilicitul penal de cele ce nu formează obiectul protecţiei jur idice a normelor de drept penal.2005” [26] autorul S. interpretările şi soluţiile pr opuse de către doctrina penală naţională şi cea străină.[101 p. stabilir ea criteriilor de delimitare dintre acestea. 171 C. privitoare la aplicare a prevederilor art. o chestiune aparte în cadrul acestei analize o constituie cazurile în care rapor tul sexual nu a fost dus până la capăt.pen. Aut orul la analiza prevederilor HPCSJ foloseşte atât opiniile.răspunderii pentru infracţiunile privind viaţa sexuală (consideraţii de ordin teoretic şi pr actic)”. Brînză supune analizei prevederile HPCSJ „Despre practica judi ciară în cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală”. 171. Este salutabil faptul că analiza incoerenţilor transpune rii normelor de drept material în practică sunt relevate prin prezentarea unor cazur i concrete de practică judiciară.. 17 din 7 .pen.11. la finele analizei a cestor circumstanţe autorul propune nişte reguli de care urmează să se ţină cont la încadrare atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanelor minore. nr. La f inele articolului ştiinţific autorul vine cu soluţii de practică judiciară ce ar uniformiz a aplicarea componenţei de infracţiune prevăzută la art.

nr. Următoa rea lucrare supuse ce urmează a fi supusă analizei reprezintă o continuare a articolul ui analizat mai sus. În cadrul acestei lucrări autorul supune analizei celelalte trei componenţe de infracţiune incluse în capitolul „Infracţiuni privind viaţa sex uală”. Această publicaţie este binevenită mai ales datorită lipsei. Analiza efectuată de către autor pe lângă caracterul ştiinţific. „Comentariul unor prevederi ale Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie. Brânză dedicat studiului prev ederilor HPCSJ „Despre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor privin d viaţa sexuală. 171. Analiza acestor articole a fost efectuată din perspectiva modificărilor efectuate în cadrul Codului penal. 171 şi la art.pen.11.2005”. Studiul.2005: circumstanţele agravante ale infracţiun ilor prevăzute la art. la momentul publicării. Despre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiuni lor privind viaţa sexuală. 172 CPRM” [26]. 17 din 7. 17 din 7. Această metodă de 32 . S. În mod logic cercetarea se finalizează prin formularea unor propuner i de modificare a HPCSJ precum şi a normelor prevăzute la art. Despre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor p rivind viaţa sexuală. La finele articolului. de componenţele ce au format obiec tul de studiu al publicaţiilor precedente. La analiza acestora autorul foloseşte acelaşi stil ca şi-n publicaţia precedentă efectu analiza dispoziţiilor HPCSJ prin prisma opiniilor exprimate în literatura de specia litate şi a soluţiilor oferite de către practica judiciară.11. a cărorva comentarii vizavi de noile prevederi ale componenţilor supuse analizei. are şi un caracter aplicativ întrucât autorul cu ocazia anal zei fiecărei circumstanţe agravante stabileşte şi regulile de calificare a acestora.” [ 30] reprezintă cel de-al treilea articol al autorului S. propuneri asupra cărora urmează să ne expunem şi noi cu ocazia analizei fiecărei circumstanţe agravante.2005: infracţiuni prevăzute la art. de fapt. În lucrarea s-a „Comentariul unor prevederi ale Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie. în l ipsa acestor semne nu vom fi în prezenţa constrângerii şi în consecinţă logică la lipsa compo i de infracţiune. nr.11. În urma acestei analize autorul evidenţiază semnele ce caracterizează fiecare formă de determinare a persoanei la raport sexual sau acţiuni cu caracter sexual. Brînză continuă analiza componenţelo de viol şi a acţiunilor violente cu caracter sexual. 173-175 CPRM.Pentru întregirea analizei laturii obiective a acestor infracţiuni este indispensabi lă analiza şi acţiunilor adiacente a acestor infracţiuni şi anume constrângerea implicită şi explicită. 172 C. precum şi-n cadrul acestora autorul vine cu anumite propuneri de lege ferenda. acsând atenţia la analiza circumst anţelor agravante ale acestor două infracţiuni din Capitolul „Infracţiuni privind viaţa sexu ală”. 17 din 7. cum este şi firesc este efectuat prin stabilire a criteriilor de delimitare a acestor componenţe. nr.

incoerenţe ce de multe ori influenţează cal itatea actului de justiţie. Sunt descrise amplu procedeele tehnice a autopsi ei. Lucrarea se impune sub 3 3 . fapt care prezintă o probă de mare valoare pentru organele de drept. dar şi pentru per soanele antrenate în procesul de aplicare a normelor de drept penal. În lucrare se abordează motivele şi specificu l de examinare a cadavrelor şi persoanelor agresate în aspect medico-legal în conformi tate cu cadrul procesual penal. În mod separat sunt studiate principiile de elaborare a diagnosti cului medico-legal şi formulării concluziilor . În c oncluzie. descrierea leziunilor meca nice şi algoritmul aprecierii gradului de vătămare corporală. O altă publicaţie din ultimii ani. care conţine informaţii utile nu numai pentru medicii legişti.Brânză în cadrul aces ora a scos în evidenţă unele incoerenţe existente în cadrul normelor de drept penal şi a int erpretărilor oferite prin intermediul HPCSJ.analiză este cea mai adecvată. Nu sunt lăsate din vizor ana lito-știin ific circumstanţele care trebuie stabilite în vederea încadrării judiciare corect e ale faptelor prejudiciabile comise. în fiecare caz invocându-se erorile admise comise în cadrul c ercetării la faţa locului sau la dispunerea expertizelor .erori care au împiedicat or i tărăgănat stabilirea şi reţinerea persoanelor ce s-au făcut vinovate de comiterea infracţiu ii.Baciu (Expertiza medico-legală a cadavrului şi pe rsoanei (Ghid practic) prin care se oferă un spaţiu larg analizei violului şi a circum stanţelor agravante ale acestei infrac iuni. se dă dovadă de o bună documentare privitor la cele mai răsunătoare caz uri de violatori în serie.ca parte componentă a raportului de ce rcetare a cadavrului. Un alt studiu monografic supus examinării noastre îl constituie cercetarea realizată de către Nelu Vi orel Cătună cu titlul Metodica cercetării infracţiunii de viol. perfectarea corectă a docume ntaţie respective. De fapt constatările făcute de către medicul leg ist în cazul componenţelor date de infracţiune reprezintă unul dintre temeiurile de bază a l alegerii unei componenţe de infracţiune care vizează atentatele contra persoanei. acţiunile medicului la diferite etape de cercetare. în mod special ţinând cont de faptul că de cele mai multe ori delimitarea dintre acestea ce face în baza unui singur semn. În cadrul articolului Анализ типичных ошибок в расследовании прес de drept la faza incipientă a urmăririi penale în cazul cercetării violurilor comise în s erie. considerăm că ghidul practic reprezintă un studiu amplu în domeniul medicinii legale. Se accentuează metodologia examinării persoanelor. Ca o concluzie la to ate cele trei publicaţii putem conchide că analiza efectuată de către S. care îşi propune studierea problematicii violului . este cercetarea efectuată de către G. În acest sens.

urmează o analiză amplă a acţiunilor de urmărire penală conform unui etalon prestabilit. Analiza comparativă a situaţiei existente în domeniu. căutarea. reprezintă nişte cercetări valoroase.Cătună elementul probatoriu al infracţiunii de viol este alcătuit din: existenţa actului sexual. De asem enea cercetarea face o prezentate a elementelor ce trebuiesc probate în vederea st abilirii existenţei sau inexistenţei raportului sexual forţat (după o prezentare generală elementului probatoriu specific faptei de viol. nu sunt lăsate fără acoperire știin ifică regulile metodic tactice necesare a se ţine cont la efectuarea acţiunilor de urmărire penală în cazul infra cţiunii de viol (regulile de ascultare a persoanei vătămate prin infracţiunea de viol. existenţa constrângerii sau a imposibilităţii victimei de a se apăra ori d e a-şi exprima voinţa. calitatea şi contribuţia acestora la comiterea infracţiunii. În concluzie considerăm ca publicaţiile recente la tema lucrării. cât şi pentru p racticienii dreptului chemaţi să soluţioneze astfel de cauze. vârsta persoanei vătămate şi raporturile care au existat între acesta făptuitor. iar.171 C. toate acestea în vederea eviden ierii erorilor ce se pot admite de către func ionarii organelor de drept la stabilirea circumstanţelor vizând existenţa sau inexistenţa semnelor componenţei de infracţiune prevăzută la art. precum şi a studiului literaturii de specialitate în domeniul 34 . Astfel în opinia lui N. Ulterior. studierea.V. a căror argumentare pro și contra va fi enun ată sistematizat în con inutul tezei de doctorat elaborate. a scultarea martorilor. spre sfârşit. făptuitorii. De asemenea. autorul monografiei include în ac iune anumite exemple d e practică judiciară. conse cinţele infracţiunii. este elucidată e voluţia istorică a reglementărilor ce au drept scop apărarea contra oricăror atentate la l ibertatea și inviolabilitatea sexuală a persoanei. prezentarea pentru recunoaştere în cazul infracţiunii de viol. autorul prezentând reglementările în fu ncţie de perioada de dezvoltare a societăţii în diferite state. percheziţia şi ridicarea de obiecte şi înscrisuri.aspectul metodologiei de cercetare a infracţiunilor de viol şi poate constitui un îndr eptar util atât pentru cei implicaţi în investigarea unor astfel de fapte. În special. reconstituir ea în cercetarea criminalistică a infracţiunii de viol). se face o analiză detaliată a fiecărui element a cărui existenţă trebuie demonstrată în cadrul procesului penal).pen. fixarea şi ridicarea urmelor infracţiunii de viol. cu idei nova torii. În urma prezen tării evoluţiei incriminărilor faptelor ce atentează la libertatea şi inviolabilitatea sex uală a persoanei. În cadrul argume ntării unor sau altor opinii. ascultarea învinuitului sau inculpatului. acordând u spaţiu mai mare evoluţiei incriminării infracţiunii de viol în Principatele Române.

Acest lucru este firesc. și unele și al tele. prin esen a lor. care au drep t obiect de studiu problematica violului. În aceeaşi ordine idei. propunerile de lege ferenda se referă la latura obiectivă a infracţiunii de viol şi la modalităţile acesteia. fapt care determină dispariţia unor valori sociale. 211 şi 212 C. Totuşi. a infracţiunii d e viol este rezultatul evoluţiei normei de incriminare de-a lungul timpului. în ur ma analizei literaturii de specialitate. În urma studiului realiz at cu referire la literatura de specialitate. În cea mai mare parte.pen.dreptului penal şi criminalisticii (tehnica. O primă propunere pe ca o putem evidenţia constă în înlocuirea elementului material al fapte i din „raport sexual” în „act sexual de orice natură”.(c) C. ţinându-se cont de evoluţia continuă a societăţii. 35 . ridică probleme în ceea ce vizează aplicarea acesteia în practică. un interes pentru teoreticienii dreptului penal şi criminalişti. regăsindu-se une le propuneri de lege ferenda referitor la modul de incriminare şi sancţionare a infr acţiunii de viol. ci pentru t oate componenţele de infracţiune ce prevăd un asemenea semn). Acest gen de atent ate îl găsim tratat începând cu scripturi religioase şi finisând cu monografii. precu m şi efectul studiilor făcute de doctrinarii dreptului penal şi practicieni. unii autori propun reducerea numărului de infracţiuni unice complexe compuse în cadrul cărei a o infracţiune ce are o existenţă de sine stătătore. (2) lit. răspândirea de ştiri defăimătoare pentru victimă). tactica şi metodica criminalistică) putem face unele concluzii referitoare la situaţia existentă în domeniu. apare ca circumstanţă agravantă la infr nea de viol. este o problemă nu numai în cazul infracţiunii de viol. Această concluzie trezeşte numeroase d uţii în literatura de specialitate.17 1 C. Sunt anun ate și opinii referitoare la extinderea sensului noţiunii de constrângere psihică la cazurile în care constrângerea se materializează şi în alte forme de ameninţare (s re exemplu. precum şi pentr u practicienii acestor domenii ale ştiinţei. invocăm unele propuneri novatorii pe ntru teoria şi practica dreptului penal. O altă problemă nu mai puţin d troversată constă în interpretarea semnului circumstanţial cu efect agravant prevăzute la art.171 alin. şi anume violul comis de două sau mai multe persoan e – subiect cu nuan e controversate atât în teoria dreptului penal. apariţia altor valori sociale ori oferirea unui nou sens valorilor sociale ce se bucură şi în continuare de protecţie juridico-penală. Reglementarea din C. concluzionăm că conţinutul normativ al art. cum ar fi cazul art. cât şi în practica dreptu ui penal (de fapt.pen. ce erau supuse apărării de normele d e drept penal. constituind. mai ales în virtutea faptu lui că majoritatea legislaţiilor penale moderne au adoptat o astfel de soluţie legisla tivă.pen.pen. meritând o atenţie deosebită.

prin punerea în evidenţă a modelului tacticometodologic ce urmează a fi a plicat de către organele judiciare la cercetarea faptei de viol. De aseme ea. drept efect al cercetărilor realizate s-a încercat stabilirea locului infracţiunii de viol în cadrul atentatelor contra persoanei. Scopul imediat al prezentei lucrări îl constituie ex aminarea teoretico-practică a elementelor preexistente și constitutive care caracter izează din punct de vedere normativ infracţiunea de viol. ţinându-se cont de etapa de dezvoltare la care se află soci etatea contemporană. se poate face delimitarea infracţiunii de viol de alte fapte antisoci ale sau tentativa la infracţiunea de viol de 36 . precum şi re ulile de desfăşurare a acestora determină multitudinea și complexitatea erorilor admise în acest cadru aplicativ. tocmai din acest motiv una dintre sarcinile propuse a devenit stabilirea conce ptului infracţiunii de viol. Importa nţa obiectului infracţiunii în procesul încadrării juridice a infracţiunii este că. La diferite faze ale dezvoltării societăţii termenului de viol i s-au dat diferite conota ii uzuale . Pentru atingerea scopurilor propuse au fost trasate şi realizate anum ite sarcini. Pentru atin gerea scopurilor cercetării realizate o importanţă deosebită o reprezintă analiza tuturor semnelor con inutului normativ al infrac iunii de viol (de la obiectul infracţiunii şi până la modalităţile agravante ale infracţiunii de viol). în vederea evidenţierii partic ularităţilor de încadrare juridică şi nuanţarea procedeelor de investigare judiciară a infrac nii analizate. În calitate de scop mediat al tezei figurează relevarea imperfecţiunilor textului de lege dedicat incri minării infracţiunii de viol şi reliefarea unor propuneri de lege ferenda întru lichidar ea acestora. indicaţii metodice ce ar stabili clar acţiunile de urmărire penală ce urmea ză a fi efectuate în funcţie de situaţiile tipice la începerea urmăririi penale. Elucidarea şi descrierea semnelor c onstitutive ale infracţiunii de viol din perspectiva doctrinei dreptului penal şi a soluţiilor evocate de practica judiciară la soluţionarea cauzelor de viol. Un prim element al componenţei de i nfracţiune ce urmează a fi supus studiului este obiectul infracţiunii de viol. precum şi o analiză compar ativă a conţinutelor normative vizând această infracţiune în legislaţia altor state. concluzia pe care o putem înainta este: lipsa unor indicaţii metodice pentru persoanele care efectuează u rmărirea penală. În vederea realizării sarcinii în cauză a fost efectuat un studiu ref eritor la evoluţia incriminărilor faptelor privind viaţa sexuală. 1.Cu referire la aspectul de investigare judiciară a infrac iunii. În special: Nuanţarea conceptului infracţiunii de viol şi a locului incrimi nării acesteia în legislaţia autohtonă.2 Scopul şi obiectivele tezei prin prizma perfecţionării nor melor penale şi cercetării ştiinţifice. Fără nici un dubiu violul este cea mai gravă faptă di adrul atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. în baza a tui element.

pen. A fost propusă spre cercetare și solu ionată o asemenea problematică cu m este stabilirea limitelor tentativei (necesitatea acestei concretizări apare în ca zul în care suntem în prezenta unei renunţări de bună voie la comiterea infracţiunii). elucidarea noţiunii de viol comis de două sau ma i multe persoane etc. În ace aşi ordine de idei s-au propus spre analiză complexă circumstanţele în care neducerea până la capăt a activităţii infracţionale poate fi considerată benevolă (spre exemplu.171 C. Examinarea u nor probleme controversate proprii conţinutului juridic al infracţiunii de viol (în sp ecial. cum urmează a fi încadrate faptele în cazul în care bărbatul este în imposibilitate de a realiza raportul sexual? etc. constrângerea implicită sau explicită la comiter ea raportului sexual). în care. analiza unor probleme controversate atât în doctrina dreptului penal. elucidarea calităţii de ubiect pasiv al infracţiunii de viol. şi anume posibilitatea persoanei de sex feminin de a fi subiect al 37 . ciclu menstru al). totodată ele alcătuind elementul obatoriu al infracţiunii de viol și reprezentând acele circumstanţe ale faptei care treb uiesc în mod obligatoriu probate în cadrul urmăririi penale de către organele drept (spr e exemplu. existenţa raportului sexual. În cadrul studiului s-a efectuat. O altă problemă nu mai puţin discutată în doctrina dreptului penal este reprezentată de subiectul infracţiunii de viol. motivul şi scopul specific faptelor date. urmează a se stabili care va fi încadrarea f aptelor în cazul în care autorul se află în eroare asupra unor circumstanţe ce ar putea să-i atenueze răspunderea penală sau. Evidenţierea problemelor ce apar în procesul încadrării juridice a faptelor de viol.alte fapte antisociale consumate ce atentează la viaţa şi sănătatea persoanei. condiţiile renunţării de bună voie la comiterea infracţiunii. într-o amplitudine largă de cercetare. căile de soluţionare a acestora. De exemplu. în genere. investigarea ar fi in ompletă dacă am neglija formele şi modalităţile infracţiunii de viol. cât şi în practica judiciară. nu se pot lăsa nesoluţionate aşa probleme cum ar fi: calificarea tentativei de viol la un obiect nul. De asemenea.). să o excludă. Bineînţeles. precum şi formularea un or propuneri de lege ferenda nu poate fi admisă fără efectuarea unui studiu amplu cu r eferire la semnele componenţei de infracţiune prevăzute la art. Stabilirea semnelor laturii obiectiv e prezintă importanţă la încadrarea juridică a infracţiunii. Un alt elem ent al componenţei de infracţiune nu mai puţin important în cadrul procesului de calific are a infracţiunilor (un element important de delimitare a infracţiunii de viol de a lte fapte antisociale) este latura obiectivă. în cadrul analizei semnelor componenţei infracţiun ii de viol nu trebuie neglijată latura subiectivă. pe lângă elementul subiectiv.

infracţiunea de viol nu trebuie delimitată doar de inf racţiunile incluse în capitolul IV al părţii speciale a Codului penal. Nu se neglijează nici controversele. dar şi de soluţiile existente în practica judiciară naţională și st nă. de care ar trebui delimitat violul este ce a de constrângere la acţiuni cu caracter sexual. (2) lit. actele de agresiune sexuală cu caracter huliganic. începând cu incriminări în scripturi cu caracter relig ios până la sisteme de drept cu caracter laic. pe care le-am amintit şi în paragrafele anterioare.pen. adi că violul comis asupra unei persoane minore şi raportul sexual cu o persoană ce nu a a tins vârsta de 16 ani. Tot în acest sens t rebuie de atras atenţie interpretării care se dă noţiunii de constrângere psihică.171 C. (c) C. Bineînţeles. Înaintarea unor propuneri concrete de perfecţi onare a textului de lege prevăzut la art. dintre formele atipic e a infracţiunii de viol şi fapta consumată prevăzută la art. Prior itar. ar trebui stabilite semnele delimitative ale violului de acţiuni violente cu caracter sexual. mai ales că aceste două componenţe fac parte din categoria componenţil or de infracţiune ce au doar un singur semn delimitativ.infracţiunii.171 alin. în mod special. La analiza acestor probleme controversate şi la propune rile de soluţionare a lor s-a ţinut cont nu numai de opiniile exprimate de către teore ticienii dreptului penal. ar trebui să stabilim criteriile de delimitare a infracţiunii de viol de ce lelalte fapte prejudiciabile incluse în capitolul „Infracţiuni privind viaţa sexuală”. în cadrul cărora toate infracţiunile fiind prevăzute într-un singur act normativ. putând fi evitate erorile judiciare la încadrare juridică a manifestărilor infracţionale din domeniu. . fiind reprezentat de elem entul material al acestora. privitor la circumstanţa agravantă prevăzută la art. Stabilir ea criteriilor de delimitare dintre categoriile enunţate reprezintă o importanţă deosebi tă pentru aplicarea normelor de drept material. ci şi de aşa comporta mente infracţionale sau delictuale cum sunt: vătămarea intenţionată gravă şi medie a integrit corporale a persoanei. făcând posibilă instituirea unor repere pentru lucrătorii practici. De asemenea formele de sancţionarea a 38 . respectiv subiect activ al infracţiunii de viol). O altă faptă. în c adrul capitolului dat incriminările atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea se xuală a persoanei au fost diferite. existenţa violului conjugal (posibilitatea soţilor de a avea calitatea d e subiect pasiv. Evidenţierea criteriilor de delimitare a violului de alte infracţiuni cu care se i ntersectează sub aspect constitutiv. 173 C. În ceea ce priveşte realizarea sarcinii date.pen.violul comis de două sau mai multe persoane. Discuţii l aplicarea în practică ridică şi delimitarea dintre semnul circumstanţial al violului. în pr imul rând. După cum am menţionat anterior.pen.

dar şi de forma de organizarea a statului. completă şi obiectivă.pen. ca orice persoană. se impune precizarea că ultimele. înaintarea versiunilor criminalistice vizavi de motivele acesteia. Analiza conţinutului caracteristicii criminalistice a infracţiunii de viol şi a elementelor care o compun. a circumstanţelor cauzei pentru stabilirea adevărului”.infracţiunii de viol au fost influenţate nu numai de nivelul de dezvoltarea a societăţii . al RM. Organele de ur mărire penală îşi desfăşoară activitatea în scopul constatării la timp şi în mod complet a fa constituie infracţiuni. st bilirea metodei de săvârşire a infracţiunii 39 . ajută la clarificarea celor dintâi. considerăm că normei ce sancţionează atentatele contra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei i se pot aduce unele modificări care ar plasa-o la nivelul de dezvoltare actual al s ocietăţii. Ţinând cont de aspectele invocate anterio r.armonizarea opiniilor existente în doctrina penală cu practica judiciară. La del imitarea circumstanţelor cu semnificaţie probatorie de circumstanţele. cât şi prin esen a funcţiilor îndeplinite. Spre exemplu. pentru realizarea acestei sarcin i s-a propus studierea unui număr mare de dosare penale pentru evitarea unor concl uzii ce ar fi lipsite de o fundamentare empirică. uşurându-s e transpunerea normelor de drept material în practică și reducânduse numărul erorilor judi ciare în cazul infracţiunilor privind viaţa sexuală. care a săvârşit o infracţiune să fie pede sită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere pen fapt. De fapt ca racteristica criminalistică stabileşte particularităţile cercetării unui gen de infracţiuni ajutând la descoperirea urmelor infracţiunii. astfel. Elementele obiectului probaţiunii şi datele aferente caracteristicii criminalistice ale unei infracţiuni se deosebesc a tât prin destinaţia pe care o au. Ţinând cont de faptul că. în ultimul rând. Nu. Relevarea elementulu i probatoriu al violului.pr.(1) C. acest deziderat. indispensabil realizării justiţiei penale.254 alin. Elementele obiectului probatoriu nu trebuie confundate cu elementele incluse în caracteristica criminalistică a infracţiunii de viol. este consacrat ex pres la art. caracteristica cr minalistică a infracţiunii reprezintă o sistematizare a experienţei organelor de drept în ceea ce priveşte descoperirea infracţiunii de viol. condi ionând solu ionarea rapidă și oportună a faptelor de viol. modificările ce se doresc a fi efectuate având drept scop fi nal . potrivit căruia „organul de urmărire penală es te obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectel e. de fiecare dată. restrângerea cercului persoanelor bănuite. precum şi de faptul că societatea moldovenească se află în continuu progres. Stabilirea caracteristicii crimi nalistice a infracţiunii de viol prezintă o importanţă deosebită la faza începerii urmăririi enale. pe care le impl ică caracterizarea criminalistică a unei infracţiuni. identificarea metodelor de săvârşire şi ascundere a faptei etc.

al RM organul de urmărire penală efectuează acţiunile de urmărire penală în strictă co rmitate cu prevederile C.are importanţă pentru constatarea semnelor laturii obiective a infracţiunii.(1) C. Constatarea metodei de comiter e a infracţiunii (element al caracterizării criminalistice) prezintă importanţă pentru dep istarea urmelor de comitere a infracţiunii. de ti ul acţiunilor ce urmează a fi întreprinse. care poate fi dedusă din mate rialele iniţiale în baza cărora a fost pornită urmărirea penală. şi numai după pornirea urmăririi penale.pr. 40 . La efectuarea acţiunilor de urmărire penală în cauzele penale de viol organul judiciar trebuie să ia în v edere.118 (cercetarea la faţa locului) şi în art. iar.279 alin. Determinarea situaţiilor tipice care întemeiază începerea urmăririi penale în cauzele de viol. pe de o parte. Stabilirea ace stor particularităţi ajută la încadrarea faptei. una ajutând a realizarea scopurilor urmărite de cea de-a doua.130 (percheziţia corporală sau ridicarea).p r. Analiza practicii de investigare a violurilor pune în evidenţă exis tenţa unor particularităţi specifice etapei de începere a urmăririi penale. urmând c . reprezintă sarcinile principale în ceea ce priveşte realizarea aspe ctului de investigare judiciară a lucrării. Se observă clar că aceste două noţiuni sunt strâns legate între ele.pen. De fapt obiectul probaţiunii îl reprezintă final itatea. despre care au fost sesizate organele d e drept. cunoaşterea căror este indispensabilă pentru realizarea obiectivelor urmăririi penale. În conformitate cu art. iar caracteristica criminalistică ajută la găsirea căilor şi soluţiilor de atingere a acesteia. în imul rând.pen. consecutivitatea realizării lor. a circumstanţelor care agravează sau atenuează răspunderea penală şi nu. în una din situaţiile tipice ce pot să apară la începutul urmăririi penale. care rezultă din natura faptei infracţionale săvâr e şi elementul probatoriu ce urmează a fi determinat în cadrul cercetării. stabilirea persoanelor care pot utiliz a asemenea metode la săvârşirea faptei etc. celorlal te nu mai prezintă nici o valoarea aplicativă la activitatea de investigare a acesto r fel de fapte. organele de drept să desfăşoare acţiunile necesare ce ar per e identificarea şi reţinerea cât mai rapidă a făptuitorilor. pe de altă parte. care pot fi efectuate până la pornirea urmăririi penale. Evidenţierea regulilor metodologice de efectuare a acţiunilor de urmărire pen ale aplicabile la investigarea violurilor. Tocmai din acest motiv relevare a elementelor ce alcătuiesc caracteristica criminalistică şi elementul probatoriu al i nfracţiunii de viol. precum şi luarea de măsuri pentr conservarea şi ridicarea probelor ce pot dovedi existenţa sau inexistenţa faptei infr acţionale.ca element probatoriu . în funcţie de situaţia tipică. pentru individualizarea pedepsei penale. cu excepţia acţi unilor prevăzute în art. Fără a fi realizate aceste sarcini.

în cadrul cercetăr ii infracţiunilor de viol nu trebuie lăsat fără cercetare principiul că nici o probă nu are o valoare prestabilită. 1. pentru descoperirea adevărului în cauzele pena le referitoare la violuri. Indiferent de acestea concluzionă că din cele mai vechi timpuri. chiar îl obligă să recurgă la concursul specialiştilor. în vederea g celor mai eficiente metode de prevenire şi combatere a faptelor ce atentează la libe rtatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. Totuşi.La realizarea sarcinii în cauză trebuie a se ţine cont de regulile generale ale tactic ii criminalistice în ceea ce priveşte realizarea acţiunilor de urmărire penală. tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor judiciare. Ţinând co pecificul infracţiunii de viol o mare parte dintre împrejurările ce alcătuiesc elementul probatoriu al acestor fapte pot fi constatate numai prin intermediul constatărilo r medico-legale. Problema tica infracţiunilor privind viaţa sexuală constituie o preocupare continuă pentru teoret icienii şi practicienii dreptului penal. Dezvoltarea continuă a relaţiilor sociale nec esită o atenţie sporită în ceea ce priveşte infracţiunile privind viaţa sexuală. În cadrul aceluiaşi compartiment al luc rării au fost supuse unei analize publicaţiile autorilor autohtoni cât şi străini. iar. valoarea probatorie a fiecăreia stabilindu-se cu celelalte p robe existente în cadrul procesului penal. Din acest motiv o primă problemă aborda tă în cadrul acestui compartiment a fost analiza evoluţiei istorice a incriminării atent atelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. tehnico-ştiinţi fice şi a expertizelor judiciare dispuse la investigarea infracţiunilor de viol. La investigarea violurilor organele de urmărire penală sunt puse în faţa unor probleme pe c are nu le pot rezolva singure. În acest sens. diferite denumiri şi conţinuturi l egale. o problemă a s ocietăţii a fost apărarea persoanei de orice formă de violenţă sexuală ce ar pune în pericol ertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. Caracterizarea constatărilor medico-legale. Concluzii la capitolul 1. în unele situaţii. şi în strictă nformitate cu acestea să evidenţiem anumite reguli ce ar fi specifice doar în cazul ce rcetării infracţiunii de viol. În urma acestui studiu p utem concluzionăm că infracţiunea de viol a suferit numeroase schimbări de a lungul timp ului cunoscând diferite forme de sancţionare (începând cu sancţionarea prin oprobiul publi c până la incriminarea în sisteme de drept codificate). legea procesual-penală permite organului de urmărire pena lă.3. al căror obiect de cercetare se referă în mod direct sau tangenţial la 41 . Ţinând cont că incriminarea sau dezincrimi narea unor fapte se face întotdeauna ţinându-se cont de relaţiile sociale existente într-o societate la un anumit nivel de dezvoltare. pentru aceasta fiind necesare cunoştinţele unor speci alişti din domeniile ştiinţei.

Gh. condiţiile renunţării de bună voie la comiterea infracţiunii. A.Piontkovschii. M. X. Subcompartimentul patru al acestui compartime nt a fost dedicat studiului principalelor direcţii de cercetare. P.Iablokov. O. De fa pt aceste scopuri au drept finalitate edificarea statului de drept în contextul in tegrării europene Republicii Moldova.160-XVI din 21 iulie 2005. pri n punerea în evidenţă a modelului tacticometodologic ce urmează a fi aplicat de către orga nele judiciare la cercetarea faptei de viol. V. I. I. S. În calitate de scop mediat al tezei f igurează relevarea imperfecţiunilor textului de lege dedicat incriminării infracţiunii d e viol şi reliefarea unor propuneri de lege ferenda întru lichidarea acestora. etc. elucidarea calităţii de s biect pasiv al infracţiunii de viol. Dintre autorii aut ohtoni.Fedotov. aprobate prin Hotă ea Parlamentului nr. A. V.Doraș.Brânză. T. N. V. V. V. S.Ulianovschi.Borodac. §Evidenţierea criteriilor de delimitare a violului de alte in fracţiuni cu care se intersectează sub aspect constitutiv.Carpov.Odagiu. lucrările cărora au stat la baza elaborării tezei pot fi menţionaţi: V.Stepanov. Printre aceştia menţionăm V.Stati.Aioniţoaie.Corşunov. aceste direcţii fiind consacrate şi-n cadrul Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru a nii 2009-2012 Scopul imediat al prezentei lucrări îl constituie examinarea teoretico -practică a elementelor preexistente și constitutive care caracterizează din punct de vedere normativ infracţiunea de viol. A.Dolea. C.Mozeakov.Ber liba. 42 . L.Beliş. V. în vederea evidenţierii particularităţilor de încadrar e juridică şi nuanţarea procedeelor de investigare judiciară a infracţiunii analizate.Cuşnir. A.).Ulianovschi. elucidarea noţiunii de viol comis de două sau mai multe persoane etc. Aceste direcţii fii nd formulate în conformitate cu principalele obiective din cadrul Direcţiilor strate gice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010.Gheorghiţă. §Examinarea un or probleme controversate proprii conţinutului juridic al infracţiunii de viol (în spe cial.Bercheşan.obiectul de studiul al lucrării date.Soloviov etc. §Elucidarea şi descrierea semnelor co nstitutive ale infracţiunii de viol din perspectiva doctrinei dreptului penal şi a s oluţiilor evocate de practica judiciară la soluţionarea cauzelor de viol.Zvirbuli. Iu. Întru realizarea acestor obiective în cadrul luc rării au fost trasate următoarele sarcini: §Nuanţarea conceptului infracţiunii de viol şi a locului incriminării acesteia în legislaţia autohtonă.Boroi.Dobrinoiu.Dongoroz.

§Înaintarea unor propuneri concrete de perfecţionare a textului de lege prevăzut la art. tehnico-şt iinţifice şi a expertizelor judiciare dispuse la investigarea infracţiunilor de viol. §Ev denţierea regulilor metodologice de efectuare a acţiunilor de urmărire penale aplicabi le la investigarea violurilor. §Analiza conţinutului caracteristicii criminalistice a infracţiunii de viol şi a elementelor care o compun. §Relevarea elementului probatoriu al violului.pen. 43 . §Caracterizarea constatărilor medico-legale. §Deter minarea situaţiilor tipice care întemeiază începerea urmăririi penale în cauzele de viol. 171 C.

ori abuzarea de imposibilita tea în care se găsea persoana de a-şi manifesta voinţa sau de a se apăra. C. Violul se caracterizează printr-un pericol social sporit. acţiune specifică şi sancţionată de către art . Prin reglementarea din Codul penal s -a dat noţiunii de viol sensul ei firesc.327] Această nesocotire. întrucât respectarea atributelor inalienab ile ale personalităţii umane în 44 . prevăzută în Codul penal. Noţiun ea şi clasificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală. pentru a avea ra port sexual ( constrângere implicită). după cum am precizat şi-n primul capitol al lucrării. loveşte în inviolabilitatea sexuală. în demnitatea şi libertatea ersoanei. 52 p. trebuie să se exercite în mod obligatoriu de o persoană de sex masculin asupra unei alte persoane de sex feminin şi invers. o atingere directă persoanei prin prisma atributelor acesteia.[52 p. atunci vom fi în prezenţa homosexualismului. Raportul sexual ca şi celelalte in fracţiuni privitoare la viaţa sexuală. 328] Violul este una din cele mai grave infracţiuni contr a persoanei. aceasta caracterizează în esenţă infracţiunea de viol. cu scopul de a îi înfrânge rezisten la un raport sexual neconsimţit (constrângere explicită). Violarea unei persoane. care const ituie un important atribut al personalităţii umane. rezultă că pentru a fi în prezenţa infracţiunii de viol cons erea. aşa încât este firesc şi logic ca acest fapt să milat constrângerii. aducând în primul rând. Din această reglementare a vio lului. Dacă con strângerea se exercită de o persoană de sex masculin asupra altei persoane de sex masc ulin precum şi când constrângerea este exercitată asupra unei femei de către o altă femeie. adică acela de constrângere (constrângerea imp licită şi explicită) a unei persoane la un raport sexual. dar şi a faptului de a profita de imposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra. corespunde întru totul ideii d e încălcare a libertăţii sexuale. 2. pen. în inviolabilitate fizică.1. el constituie cea mai brutală atingere adusă libertăţii sexuale. caracteristică infracţiunii de viol. Violul reprezintă raportul sexual săvârşit prin constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând de imposibilitatea a esteia de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. violare a libertăţi sexuale a unei persoane reprezintă raţiu nea incriminării faptei de viol în Codul penal. CONSIDERAŢIUNI GENERALE REFERITOARE LA INFRACŢIUNILE PRIVIND VIAŢA SEXUALĂ. însuşi faptul de a pro a de starea de neputinţă a victimei presupune lipsa consimţământului acesteia la raport se xual şi indică nesocotirea consimţământului. adică folosirea constrângerii fizice sau ameninţării împotriva acesteia. precum. fie acesta explicită sau implicită. provocând şi consecinţe profund dăunătoare pe plan social. ceea ce constituie o constrângere implicită. Includerea în noţiunea de viol nu numai a constrângerii explicite asupra pers oanei.2.

Aşa fiind. Tocmai din aceste m otive incriminarea şi sancţionare a acestor fapte de către legislaţia penală constituie o necesitate într-o societate modernă. este vătămat atunci când violul este realizat prin profitarea de s tarea de imposibilitate de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. după cum am menţionat. iar forma tipică de lezare a acestor valori o constituie constrângerea unei persoane la raport sexual. Tocmai din acest motiv. reprezentând cea mai gravă formă de încălcare a relaţiilor şi valorilor s ale. libertate încorsetată în norma de drept. acest drept este încălcat atunci când raportul sexual se săvârşeşte prin con fizică sau psihică. împotriva oricăror acţiuni înfăptuite cu violenţă. a căror ocrotire constituie scopul incriminării şi sancţionării infracţiunilor privitoa re la viaţa sexuală. Violul ocupă locul principal printre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală şi trebuie privit ca infracţiune caracteristică pentru acest g rup de infracţiuni. Încălcarea acestui atribut al personalităţii umane creează o stare de nesiguranţă socială.sfera relaţiilor sexuale constituie una din bazele existenţei societăţii. drep turile individului la libertate şi inviolabilitate sexuală nu pot fi exercitate. astfel încât situarea lor la începutul capitolului face posi bilă evitarea repetării lor inutile şi înlesneşte interpretarea şi aplicarea corectă a legii. şi î ancţionarea celorlalte infracţiuni. sit uarea violului în fruntea grupului de infracţiuni privitoare la viaţa sexuală. indiferent de sex. În acest caz se are în vedere posi bilitatea persoanei. v iolul este prevăzut ca cea mai gravă infracţiune din grupul infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală. În general.ca valoare socială . Legea impune. de a lua decizii în ceea ce priveşte viaţa per sonală şi de a întreţine raporturi sexuale după voinţa sa. Primul drept constă în dreptul persoanei de a d ispune în mod liber de corpul său în raporturile sexuale. că această libertate nu va fi exercitată în mod abuziv. Apărarea acestor relaţii şi valori sociale are loc prin apărarea libertă şi inviolabilităţii sexuale a persoanei. Viaţa sexuală . Cel de-al doilea este dreptul persoanei de a i se asigura invio labilitatea corpului sub aspect sexual. în moravurile sociale şi de moralitatea sexuală. fără temerea că i s-ar produce o s nţă. în general. 45 .este apărată de dreptul penal în două dintre aspectele a esteia. contrar regulilor de drept sau cu depăşirea limitelor fixate de mora lă şi moravurile admise în societate. apare justificat din punct de vedere tehnic legislativ. Pe de altă parte. [52] Mult e dintre reglementările privind această infracţiune îşi au corespondent în incriminarea. totodată. Ac st drept. atunci când acestea privesc libertatea şi inviolabil itatea sexuală a persoanei. cărora le corespund două drepturi ale persoanei: dreptul la libertatea sexua lă şi dreptul la inviolabilitatea sexuală.

român prevede răspunderea penală pentru atentatele la viaţa sexu ală în Titlul II Infracţiuni contra persoanei. iar în cel a FR. [31 p. Cap. De aceea. În aceste cazuri nu contează acordul femeii. în al doilea rând. chiar şi oapte). Încadrarea de către legiui tor a unor fapte în sistemul infracţiunilor privind viaţa sexuală este în deplină dependenţă recunoaşterea ca obiect de apărare prin intermediul dreptului penal. considerăm necesar de a accentua ideea distincţiei dintre acordul pentru r aport sexual şi lipsa acestui acord. în legi slaţia penală atestăm o mare diversitate de denumirea a capitolului „Infracţiuni privind v iaţa sexuală”.IV Infracţiuni privind v iaţa sexuală. În prima situaţie nu este vorba despre o infracţiun e sexuală. fete cu moravuri uşoare.9] De asemenea. în pri mul rând. jargoanele lor. Încălcarea li bertăţii sexuale crează o stare de nesiguranţă generală în societate. „Infracţiuni ce atentează la libertatea sexuală a persoanei”. un dezechilibru primejd os şi grav pentru organismul social. care le încadrează în Cap. al RM. destul de subiectiv.Deci. În perioada studierii grupărilor antisociale s-a descoperit că aceste grupuri îşi au normele lor de comportament.pen.pen francez atentatele criminale la viaţa sexuală sunt întitulate „Agresiu i sexuale” şi sunt plasate în Cartea a doua „Crime şi delicte contra persoanei”. deoarece există acordul persoanei. reprezentarea comportamentului sexual. iar un eori de la 11-12 ani. în consecinţele destabili atoare pe care le provoacă în plan social asupra dezvoltării normale a vieţii. De aceea. îi propune să intre în raport sexual. în condiţiile amplificării violenţei în ţară. C. iar. [31] 46 . în grupările enunţate mai su aşa numitele „fete-comune” (care intră în raport sexual cu mai mulţi bărbaţi odată. În situaţia în c refuză ea riscă să fie bătută şi violată. spre deosebire de C. primul raport sexual purtând un caracter de violenţă. după cum urmează. sancţionare a cu mai multă severitate a infracţiunilor privind viaţa sexuală. care are titlul „Infracţiuni contra persoanei”. însă în cazul lipsei acestuia este realizată c omponenţa de infracţiune. în unele grupuri sociale. în răul provocat direct victimei. în mod necesar. fiind în rate în Titlul II. pericolul social care decurge din infracţiunile privind viaţa sexuală constă. În C. se extinde ca o obişnuinţă în societatea civilizată. cât şi tipurile de infracţiuni incluse în ele. de recunoscut că. Fetele încep să practice raporturi sexuale de la vârsta de 13-14 ani. În situaţia respectivă. otirea persoanei prin mijloace de drept penal presupune. apropiindu-se de o necunoscută. Sunt cazuri când un reprezentant a unei astfel de gr upări. precum şi-n cadrul prezentării aspectelor de drept penal comparat.pen. De acest fapt ne vom convinge î ele ce vor fi expuse în continuare. Făcând o trecere în revist vieţii de zi cu zi trebuie.III (Infracţiuni privitoare la viaţa se xuală).

în abstract gradul de pericol exprimat de fapta penală. [83 p. cămine şi vile. Cân d se constată. pricinuind o traumă psihică. violul es te legat de cauzarea victimei a prejudiciului fizic şi a traumei psihice.390] 47 . contrar voinţei sale. infractorul poate comite în continuare jefuirea victimei sau chiar omorârea ei. Femeile necunoscute. care consfinţeşte dreptul la libera al egere a partenerului de a avea raport sexual. Este importantă ce rcetarea sub toate aspectele. Desigur. însă.67] Fiecare persoană are drept ul să dispună de corpul său în limitele bunelor maniere. [117 p. Acelaşi conţinut exprimă şi Recomandarea nr. în principiu. în scara blocului). În urma analizării problemei în cauză s-a ajuns la concluzia „că cele mai multe vio luri se săvârşesc în lunile calde ale anului şi anume lunile mai – septembrie. Aproape în toate cazurile. deoarece poate influenţa grav asupra sănătăţii victi . c de locuit. obiectiv şi multilateral a circumstanţelor cauzei. Nu este mai puţin adevărat. important este reprezentat de anotimpul săvârşirii infracţiunii de viol. [118 p182] Un rol deosebit îl ocupă şi locul săvârşirii fracţiunilor privind viaţa sexuală. sunt violate în locuri publi ce şi pe timp de noapte (pe străzi. trebuie de avut în vedere şi persoana făptuitorului. că atât ce cetările criminologice. dovedesc faptul că la concret această infracţ une este comisă. brutal umilind demnitatea persoanei. deseori. inteligenţa foarte puţin dezvoltată. stabilirea făptuitorului şi tragerea lui la răspundere penală. să se solde ze cu dereglări neuropsihice grave şi durabile în timp. Violul p oate duce la vătămări vaste ale organelor genitale şi ale ţesuturilor adiacente. cu o greutate relativ ridicată.R/2000/11[96]. violul este cel mai periculos atentat din cadr ul infracţiunilor privind viaţa sexuală. de anumite categorii de persoane. Fără nici un fel de dubiu. considerată tot la modul abstract. de asemenea. anume acest tip de c rime poartă un caracter nocturn. în care consemnează torii de viol s-a observat o talie mică. este pedepsită de lege. orice persoană poate comite un viol. de regulă. în parcuri. apro ape întotdeauna.. Această problemă a fost punctată şi de crimi ul Cesare Lombroso în lucrările „Omul criminal” şi „Tipologia criminală”. la care se regăsesc într-o măsură mai mică sau mai mare anumite trăsături. care. p e baza unor tipologii cu un grad mai mare sau mai mic de generalitate.Un aspect. Orice constrângere exercitată asupr a cuiva de a avea relaţii sexuale. con statării datelor faptice. cât şi practica penală. mâinile relat iv scurte etc. deseori. pe cât posibil. anomaliile organelor genitale şi ale nasului sunt frecvente şi. atunci când pe soana poate rezista mai mult afară ”. Majoritatea infracţiunilor se săvârşesc în apartamente. după comiterea unui raport sexual pr in constrângere.

dacă victima unui viol. latura lor obiectivă constând în săvârşirea acţiunilor cu caracter sexua privinţa unei anumite persoane.pen. constând din săvârşirea. nici timpul. săvârşite cu intenţie. ci pentru metodele antisociale de satisfacere a ei.[19 p. integritatea fizică.IV al PS a C. în contextul dat. săvârşite din alte motive. dintr-un considerent sau altul. lucrurile au mai evoluat. în mod aprioric. intenţionată. fii nd fapte prejudiciabile. de obicei. 185 .Ignatov. Rema rcăm.157] O altă definiţie a infr acţiunilor privind viaţa sexuală este oferită de către autorul rus Ia. deseori. cu scopul satisfac rii poftei sexuale a subiectului sau a altei persoane determinate.). considerând că scopul de satisfacere a poftei sexuale nu poate fi semn determinant al infracţiunilor privind viaţa sexuală. statul . Noi condamnăm vinovatul. pericolul social al infracţiunii de viol apare m i evident. de aceea. sănătatea ori viaţa unui mare număr de persoane. [27 p.360].ca garant al ordinii sociale. a acţiunilor se xuale. îşi poate asuma un astfel de risc . Este necesară pentru i nvocare. Or. a integri tăţii corporale etc. autodeclarare. al RM. nepedepsirea unei fapte de o asemenea gravitate pune în primejdie liber tatea sexuală. pre ute de legea penală. Autorul consid eră că infracţiunile privind viaţa 48 . nu şi-l poate asuma. În circumstanţă dată. însă. nu pentru această necesitate. care atentează la relaţiile sexuale și sunt caracteristice regimulu i sexual ce s-a creat în societate.64] Din această noţiune rezultă că obiectul generic al infracţiunilor examinat e sunt acele relaţii sociale. doar două trăsături ce se par mai importante în contextul prezentei analiz e: perseverenţa şi înclinaţia spre violenţă. deoarece prin acea sta se exclude posibilitatea recunoaşterii drept infracţiune privind viaţa sexuală a acţiu nilor cu caracter sexual social-periculoase. p. opinează c încalcă anumite relaţii sociale. ce încalcă interesele ei sexuale. nici locu l potrivit a aprofunda din punct de vedere criminologic tipul violatorului. în cazul persoanelor ce comit i fracţiuni de viol se constată. Infracţiunile privind viaţa sexuală reprezintă grupul de infracţiuni prevăzute în Cap. A. fie comiterea şi a altor infracţiuni de violenţă (împotriva vieţii. accentul cade ma i mult pe componenţa psihico-morală a individului. Nu este. Conform laturii subi ective astfel de infracţiuni prevăd o intenţie directă şi un scop special satisfacerea pof tei sexuale a subiectului sau a altei persoane determinate. fie recidivarea în aceeaşi faptă (comiterea mai mu ltor violuri). care sunt caracteristice regimului relaţiilor sexuale create în societate.Kudreavţev precum că necesitatea sexu ală nu este cauza infracţiunilor privind viaţa sexuală. opinia profesorului V. în mod exclusiv sau în principal elaţiile sociale cu privire la viaţă sexuală a persoanei. care vatămă. în î i noi de tipologizare. Cu alte cuvinte. Iakovlev. care prec izează următoarele: „infracţiunile privind viaţa sexuală sunt fapte social – periculoase. încearcând să definească infracţiunile privind viaţa sexuală. de la această viziune lombrosiană şi până în prezent.Fireşte. ce încalcă interesele sexuale normale pentru acest regim între persoane de sex opus"[185 p.

Brînză. ce n-au atin s vârsta pubertăţii. îndreptate spre satisfacerea poftei sexuale ale vinovatului. 2) infracţiunile ce atentează la libertatea. Reieşind din cele expuse. care precizează că prin infracţiuni p ind viaţa sexuală urmează să înţelegem „faptele social periculoase prevăzute de legea penală ntenţionat ce încalcă în mod grosolan ordinea adoptată în societate în ceea ce priveşte relaţ sexuale prin intermediul atentării asupra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei” [25 p. A. stab ilite în societate. în timp ce alte infracţiuni nu sunt legate de încălcarea normelor mora lei sexuale.234] În urma prezentării opiniilor mai multor autori.174. 2) i nfracţiuni privind viaţa sexuală îndreptate împotriva minorilor şi persoanelor. cât şi ale altor perso ane". privitor la libertatea şi inviol abilitatea sexuală a persoanei. în faptul că ele sunt săvârşite cu scopul satisfacerii pof vinovatului. o să formulăm o defi niţie proprie a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi anume prin: „infracţiuni privind viaţ exuală urmează să înţelegem acele fapte prejudiciabile. prevăzute de legea penală. În afară de aceasta. ce încalcă grosolan regi mul stabilit în societate a relaţiilor sexuale şi principiile de bază ale moralităţii sexual e.Piontkovk i deosebeşte: 1) infracţiuni împotriva inviolabilităţii sexuale a persoanelor majore. inviolabilitatea sexuală şi dezvoltarea normală fizică. Astfel A.148] Profesorul N.Dur manov grupează infracţiunile privind viaţa sexuală în următoarele categorii: 1) infracţiuni c re atentează la libertatea.[137 p.sexuală se deosebesc de alte infracţiuni prin acel element comun: ele reprezintă forme le cele mai periculoase ale încălcării principiilor generale ale moralităţii sexuale. îndreptate spre satisfacerea poftei sexuale a vinova tului. cât şi ale altor persoane. comise cu ntenţie ce încalcă grosolan ordinea stabilită în societate. de asemenea. p. [151 p. susţine că „infracţiunile rivind viaţa sexuală constituie acele fapte social-periculoase. La baza tuturor cl asificărilor autorii plasează obiectul nemijlocit al atentatului. 3) alte infracţiuni privind viaţa sexuală. mintală şi morală a mino ilor.Ignatov susţine că comunitatea infracţiunilor privind viaţa sexuală constă.8] În acest sens s-a pronunţat şi S. 49 . cât şi/sau ale altor persoane” O altă problemă discutată pe larg în literatura de spec alitate este cea a clasificării infracţiunilor privind viaţa sexuală. sănătatea şi demnitatea femeii.

la delimitarea lor mai exactă. O ase menea clasificare indică la o oarecare comunitate a componenţelor diferitor grupuri de infracţiuni privind viaţa sexuală.836] În cel de-al doilea rând. infracţiuni. infracţiuni co ntra inviolabilităţii sexuale şi dezvoltării sexuale normale şi educaţiei sexuale a minorilo r. având la bază sensul juridico-penal şi crimin alistic.622.pen. care atentează la relaţiile sexuale între persoane de sex opus.Iakovlev.nu intră în noţiunea de viaţă sexuală (ca valoare socială). necrofilia. de asemenea. nefiindu-le asigurată pro a juridică prin componenţele de infracţiune incluse în Cap. și anume: 1. contribuie. indică anumite semne ale componenţelor de infracţiuni privind viaţa sexuală. 2. prin viaţă sexuală . atentate la inviolabilitat ea şi dezvoltarea sexuală normală a minorilor. 3. în grupul de infracţiuni contra libertăţii sexuale şi es considerată una dintre cele mai grave infracţiuni privind viaţa sexuală. uşurând astfel. Atentând la liber tatea sexuală sau inviolabilitatea sexuală a persoanei.urmează să se în eleagă doar relaţiile sexuale dintre oamen te forme de satisfacere a poftei sexuale cum ar fi: zoofilia. trebuie de plecat de la premisa indubitabilă după care viaţa sexuală este formată din două componente: biologică şi socială.Ignatov. 183] A. [150 p. constatăm că violul este inclus. prin caracterul său. 50 . 3.3) homosexualismul. bazându-se pe evidenţierea obiectului nemijlocit.IV a PS a C. Conform clasificării de mai sus a infracţiunilor privind viaţa sexua lă. 2. o să tentăm de a stabili esenţa şi natura juridică a noţiunii de viaţă sexual xuală are o structură complexă şi nu toate elementele acesteia necesită a fi supuse apărării rin intermediul normelor de drept penal. atentate la libertatea sexuală a persoanei. 4. propune următoarea clasificare a infracţiunilor privind viaţa s exuală: 1. infracţiuni contra li bertăţii sexuale. [131 p. În primul rând. violul. Înainte de a oferi o clasificare proprie a infracţiunilor privind viaţa sexuală. atentatele la principiile de bază ale moralei sexuale care exclud manifestările desfrâului sub orice formă. în acelaşi timp. infracţiuni contra inviolabilităţii persoanei majore.ca valoare s ocială ocrotită de legea penală . azofil ismul . [137 p. p rezintă o faptă violentă care atrage după sine cauzarea unei daune morale şi fizice consid erabile persoanei. Clasificarea propusă de Ia.18] O cla sificare mai amplă a fost propusă de către Ia. activitatea lucrătorilor practici în vederea încadrării juridice corecte a acţiun ilor infracţionale. p.Iakovlev.

care face parte din forumul lăuntric a l persoanei. existenţa sau d ispariţia unui asemenea conţinut. în: 1.IV al PS a C. 3. 2. fiecare embru al societăţii are dreptul de a fi protejat de orice atentat cu caracter sexual . fiind încorsetată în no morale şi de drept existente în societate. în comparaţie cu cea biologică. prec um şi partenerul cu care doreşte să aibă relaţii sexuale.). contextul social de întreţinere a relaţiilor sexuale. care p oate fi catalogat de sfera dreptului penal ca fiind unul licit sau ilicit. În urma prezentării naturii juridice a noţiunii de viaţa sexuală putem face clasificarea infracţiunilor prevăzute în Cap. [150] Componenta s ocială.Componenta biologică a vieţii sexuale (care include asemenea elemente cum ar apariţia sau dispariţia atracţiei sexuale faţă de o persoană. atractivitate reciprocă bazată pe sentimente de dragoste etc. poate să se modifice în timp. care justifică întreţinerea relaţiilor sociale. precum şi l ibertatea individului de a-şi alege forma actului sexual firească sau nefirească. în sfera moralului (de exemplu. legiuitorul autohton. concubinaj ul baza pe sentimente reciproce etc.pen. însă pot fi şi amorale. adulter. componenta socială este formată din trei elemente şi anume : 1. În aceeaşi ordine de idei. fiind i logic ca această componentă să fie apărată prin normele de drept penal. Contextul în care are loc apariţia relaţiilor sexuale. căsătorie. precum ar fi adulterul. La rândul său. din punct de vedere al socialului se poa te încadra. temeiurile apariţiei relaţiilor sexuale. concubin aj. În ipoteza celor menţionate se impune concluzia confor m căreia obiect al protecţiei juridico-penale îl poate reprezenta doar temeiul. 51 . nu a înţeles să incrimineze anumite temeiuri am orale. de cele mai multe ori. infracţiuni contra libertăţii şi in labilităţii sexuale a persoanelor adulte. fapte eva luate ca infracţiuni în alte legislaţii penale. acesta poate fi reprezentat de instituţia căsătoriei. precum este adulterul. alegerea modurilor de satisfacere a p oftei sexual) reprezintă o componentă mai intimă. reieşind din standardele soci ale acceptate în cadrul comunităţii noastre. nici conţinutul motivaţional de apariţie a relaţiilor sexuale. De asemenea. întrucât n u ine de sfera ilicitului penal factorii emoţionali care ţin de apariţia. conţinutul motivaţional. fapt pentru care nu poate fi supusă controlului din exterior. Oricare ar fi natura acestora. În ceea ce vizează contextul social acceptat sa u tolerat de societate. la necesitate putând a fi apărată prin normele de drept penal. Temei ul este reprezentat de voinţa persoanei de a întreţine sau nu relaţii sexuale. privit ca „o totalitate de procese lăuntrice bazate pe anumite emoţii” [150] nu poate servi în calitate de obiect al protecţiei penale.

IV al PS a C. legiuitorul a lărgit în mod nejustificat obiectul pr otecţiei juridico penale. prin violenţă fiz ică sau ameninţarea cu aplicarea violenţei.216 C. [175] Art. care se află în Capitolul infracţiunilor sexuale. din Infracţiuni privind viaţa sexuală în Infracţiuni contra libertăţii şi i olabilităţii sexuale a persoanei.2.2. 2. Art. după ce am prezentat componentele noţiunii d e viaţă sexuală. se află într-o situaţie în care nu are posibilitate a de a opune rezistenţă acestui fapt. În vederea creării unei imagini veridice referitor la incriminarea atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei o să supunem studiului legislaţiile penală a mai multor state. se p edepseşte cu închisoarea nu mai mare de 4 ani. În cele ce urmează am dori să prezentăm legislaţia penală a altor state în a ce priveşte infracţiunea de viol. care constrânge la raport sexual. De asemenea. cu diferi te norme de morală socială precum şi cu o legislaţie penală de inspiraţie religioasă. Infracţiunile privind viaţa sexuală.218 C. În concluzie considerăm că se impune modificarea titlului Cap. al Dan emarcei.pen. al Danemarcei p revede că: 1) Orice persoană care profită de o boală psihică sau de lipsa de experienţă de vi altei persoane şi o determină pe cea din urmă la un raport sexual în afara căsătoriei. 1. se face vinovată de săvârşirea infracţiunii de vi se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani. al Dan emarcei prevede că: 1) Orice persoană.pen. care fac parte din diferite sisteme de drept.216. infracţiuni contra inviolabilităţii sexuale şi dezvoltării sexuale normale şi educaţiei se uale a persoanelor minore. o casă de copii.pen. 2) D acă violul poartă un caracter periculos sau este săvârşit în prezenţa unor circumstanţe agrav e.pen. atunci se pedepseşte cu închisoarea de până la 10 ani. conchidem că prin întitularea capitolul ui Infracţiuni privind viaţa sexuală.pen. 218. Dane arca O să începem cu analiza infracţiunilor prevăzute de art. un centru de reabilitare. evidenţiind complexitatea acesteia.219 C. se pedepseşte cu pedeapsa închisorii ce nu poate d epăşi 4 ani. Vom expune aceste prevederi normative cu scopul de a releva minusurile şi plusurile legislaţiei penale în vigoare din Republica Moldov a. 2) Orice persoană care constrânge pentru sine la raport sexual o persoană care. un spital pe ntru tratarea bolilor psihice 52 . ea este în imposibilitate de a opune rezistenţă se asimilează violenţii fizice. în legislaţia pen lă a altor state. al Danemarcei prevede că orice persoană care este funcţionar s au conduce un penitenciar. Punerea persoanei într-o astfel de stare în care. Art. 219 C.

pen al RM. De fapt prin aceste prevederi 53 . în comparaţie cu legislaţia RM. ci o pluralitate de infracţiuni (concurs de infracţiuni). observăm că ele realizează împreună relaţiile sociale ocrotite de C. instituţii de reabilitare etc. dacă legiuitorul nostru a punctat pe ideea in criminării tuturor modalităţilor de săvârşire a infracţiunii de viol într-un singur articol ( . atunci legislatorul danez a incriminat fiecare modalitate de săvârşire a infracţiunii de viol în articole separate din capitolul consacrat infracţiunilor sexu ale. de cauzarea unei vătămări grave integrităţii corporale sau de contam inarea victimei cu o boală venerică ori cu SIDA etc.pen. în momentul în care făptuitorul efectuează ac e de constrângere cu scopul de a-şi satisface pofta sexuală cu victima. În cazul survenirii acestor urmări. rezultă chiar din titlul capitolului în care găsim incriminate aceste fapte. Mai putem observa. ce atentează la libertatea şi inviola bilitatea sexuală a persoanei. ocrotite de către legiuitorul da nez prin intermediul acestor articole. Un deosebit interes prez intă soluţia legislativă adoptată de către legiuitorul danez în ceea ce priveşte încadrarea v ului comis asupra unei persoane minore. nu se va constata prezenţa unei infracţiuni unice complex e.171 C. se pedepseşte cu închisoarea de până la 4 ani. După cum putem observa majoritatea infracţiunilor se consumă din momen tul când făptuitorul constrânge victima la un raport sexual. În ceea ce priveşte conţinutul constitutiv al infracţiunii. Deci. O diferenţă int ine cu referire la calificarea infracţiunii. şi anume. În concluzie vo m fi în prezenţa infracţiunii de viol consumat. dacă făptuitorul a/nu a avut un raport sexual nu are nici o relevanţă pentru calificarea faptei. O diferenţă importantă. elementul material al laturii obiective este reprezentat de rapor tul sexual. că în cazul acestor infracţiuni avem şi un obiect special secun dar şi anume. acesta fiind reprezentat de acele relaţii sociale a căror normală desfăşurare ş existenţă sunt condiţionate de respectarea obligaţiilor de serviciu de către angajaţii unui penitenciar.pen. deci infracţiunile date nu sunt susceptibile de tentativă în oricare formă a acesteia. După cum putem observa. libertatea şi inviolabilitatea sexuală a perso anei.sau orice altă instituţie similară şi care intră în raport sexual cu o persoană ce se află în astfel de instituţie. 219. chiar de la bun început. Relaţiile sociale. În ceea ce vizea ză latura subiectivă. în viziunea noastră.171 C. a ado ptat o altă soluţie de incriminare a infracţiunilor.216.). legiuitorul din Danemarca. şi anume. nu există deosebire de legislaţia penală moldovenească. adică infracţiunea de viol se va reţine în concurs cu infracţiunile ce prevăd aceste urmări. este reprezentată de momentul consu mării infracţiunii. care este urmată de decesul persoanei. În ceea ce priveşte obiectul de atentare al infracţiunilor prevăzute de art. în comparaţie cu cel al RM. sinuciderea acesteia. de acest as pect se poate ţine cont doar la individualizarea judiciară a pedepsei. 21 8. al RM prin intermediul art.

al Olandei prevede că perso ana care desfăşoară acţiuni. sau ameninţar a cu aplicarea altor acţiuni de acest gen. al Olandei prevede că persoana care aplică v iolenţă ori alte acţiuni. Infracţiunea de viol se conţine incrim inată în următoarele articole: Art. pentru ca altă persoană să se supună acţiunilor c are conţin sau presupun pătrunderea în organism pe cale sexuală. al Olandei prevede: persoana care desfăşoară acte ce conţin sau presupun pătrunderea în organism pe ca le sexuală. XX. mai ales că aceste prevederi sunt o continuare a politicii penale a Codului penal din 1961. Ac blematică este actuală pentru societatea moldovenească. în special ţinând cont de faptul că p rsoanele minore obţin o experienţă de viaţă de la o vârstă mai mică decât la momentul elaboră . Necătând la faptul că codul penal datează de la începutul sec. precum şi în cadrul compartimentului dedicat investigării judiciare a i nfracţiunii de viol. stat es te în vigoare C. ori ameninţarea cu aplicarea unei astfel de violenţă. 171 C. pen. care ar forma un semn circumstanţial la încadrarea faptelor de viol. sau cu amendă de categorii a cincea. cu o persoană ce nu a atins vârsta de 12 ani. Infracţiunea de viol este incriminată în cadrul capi tolului „Infracţiuni contra moralei sociale” [174].243 C. Art. considerată ca neavând încă experienţă de viaţă.legislative. 54 . el c onţine unele prevederi de noutate pentru legislaţia penală naţională vizavi de consfinţirea inexistenţei infracţiunii în cazul în care raportul sexual are loc în cadrul căsătoriei cu o ersoană ce nu a atins vârsta majoratului.pen.pen. persoana ce se face vin ovată de săvârşirea acestor fapte incriminate şi i se va aplica pedeapsa închisorii de până l 2 ani sau amenda de categoria a cincea.pen. care conţin sau presupun pătrunderea în organism pe cale sexuală u o persoană ce este fără cunoştinţă ori se află în imposibilitate fizică de a se apăra. Asupra acestei probleme urmează să revenim cu ocazia analizei violului comis cu bună ştiinţă asupra unei persoane minore şi asupra unei persoane ce nu a atins vâr sta de 14 ani.244 C.pen. este pasibilă de pedeapsa închis orii de până la 12 ani. 2. Constatăm ca la stabilirea existenţei sa u inexistenţei componenţei de infracţiune un rol determinant îl reprezintă acţiunile ce urme ază a fi efectuate în cadrul investigării infracţiunii. ori lnavă de o boală psihică de aşa natură încât este în imposibilitate totală sau parţială de aa voinţa în legătură cu aceste fapte sau de a opune rezistenţă. În ceea ce priveşte legislaţia penală olandeză. din anul 1866.242 C. observăm că nu a fost stabilit un plafon de vârsta. este pasibilă de pedeapsa înc orii de până la 8 ani. boala psihică şi lipsa de experienţă viaţă urmând a fi determinată prin intermediul expertizei psihiatrice şi respectiv a celei psihologice. sau amenzii de categoria a cincea. Art.. Olanda.

toate semnele acestui element al compon enţei de infracţiune se aseamănă cu cele prevăzute de art. În cazuri mai grave. Sub aspectul obiectului de atentare.pen.pen. incluse în Cartea a II-a. se pedepseşte cu închisoarea nu mai mică de 1 an. RM. faptele urmează a fi calificate în concurs cu infracţiunile ce prevăd aceste urmări. 2. dacă le privim c a un ansamblu. facem remarcă. al RM. Germania[173] C. au acelaşi obiect de atentare ca şi art. că în cazul în care intervin unele urmări praeterintenţionate. ger man prevede infracţiunea de viol în Cap. sistemul de sancţionare al C. profitând de im posibilitatea victimei de a se apăra. şi Capitolul XIV al Codului pena l.171 C. a divizat modalităţile de săvârşire a infracţiuni viol în mai multe articole. uşurând activitatea organel or de drept. totodată reducând numărul erorilor judiciare.pen. olandez. ameninţarea cu un pericol real pentru sănătatea sau viaţa persoanei. olandez este mult mai seve r. 55 .pen.171 C.pen. determină persoana să sufere acţiuni cu caracte r sexual ori de o terţă persoană faţă de sine.XIII al PS. putem observa că infracţiunile prezentate ma i sus. Art.ca semn al laturii sub iective . persoana care aplică: a. O concluzie. nu se face diferenţă. de asemenea.După cum se observă şi Codul penal olandez. b. i nfracţiunea fiind caracterizată prin vinovăţie în forma intenţiei directe. În ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii. se observă că-n cadrul acestora nu regăsim un număr aşa mare de circumstanţe agravant e precum în C. al RM şi C. danez. adică făptuitorul vede urmările faptelor sale şi urmăreşte producerea lor. În comparaţie cu C. c.pen. Considerăm că o astfel de incriminare (reducerea semnelor circu mstanţiale care au o existenţă de sine stătătoare în cadrul C.) a violului în cadrul legi laţiei penale naţionale ar putea avea unele efecte benefice. referitoare la normele de incriminare a tentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei în legislaţiile penale a primilor două state anal izate. ped apsa cu închisoarea nu este mai mică de 2 ani.este acel de a-şi satisface pofta sexuală.pen. sau să săvârşească asemenea acţiuni faţă de o terţă persoană.pen. al RM.177 cu titlul „Constrâng erea la acţiuni cu caracter sexual: violul” prevede că 1. Sub as pectul laturii obiective a infracţiunilor. Astfel.pen. forţa. 3. Cu referire la C. d. scopul .

În ceea ce priveşte. 4.Prin cazuri grave se înţelege: a. atunci este pasibil de detenţiunea pe viaţă sau de pedeapsa închisorii nu mai mică de 10 ani.pen. al R. ori un prejudi grav dezvoltării fizice şi psihice a victimei. profitând de imposibilitatea victimei de a opune rezis tenţă. . se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 10 luni. faptele sunt săvârşite de două sau mai multe persoane. făptuitorul are asupra sa o armă sau alt obiect periculos. De asemenea. victimei în timpul săvârşirii faptei . în urma acţiunilor cu caracter sexual sau a violului. „Acţiuni cu caracter sexual îndreptate împ otriva persoanelor ce se află în imposibilitate de a opune rezistenţă” prevede că: Cel ce fo loseşte o altă persoană care nu este în stare să opună rezistenţă datorită unei boli psihice ltor tulburări fizice sau psihice puternice ori fizic nu este în stare să opună rezistenţă. cel puţin din imprudenţă decesul persoanei.i se cauze ază o vătămare a integrităţii corporale. al Germaniei. Însă putem observa aceeaşi delimitare ca şi în cazul altor 56 . Tentativa se pedeps e cu pedeapsa închisorii nu poate fi mai mica de 1 an în cazul în care: persoana locui eşte împreună cu victima. victima locuieşte împreună cu făptuitorul. Fapta se pedep seşte cu închisoarea nu mai mică de 5 ani atunci când: a.171 C. victima este pusă în pericol de a-i fi cauzată o vătămare o gravă a integrităţii corporale.177 cuprinde un spectru mult mai larg de acţiuni prin care se realizează componenţa de infracţiune respe ctivă. Deci. Art. Art. b. obiectul de atentare este iden tic cu cel al art.M.179 C. fapta este să tă de două sau mai multe persoane. cât şi prin acte sexual. 3. în favoare rţe persoane ori îi permite terţei persoane să desfăşoare aceste acţiuni.pen. supune pers oana pericolului de a-i cauza o vătămare gravă a integrităţii corporale. c.este pusă în pericol viaţa victimei.177 C. o determină pe aceasta să săvârşească o anumită acţiune cu caracter sexual. b. a re asupra sa obiecte sau substanţe pentru a înlătura rezistenţa victimei. elementul material prin care se realizează infracţiunea prevăzută de art.pen. Art. se foloseşte de această stare pentru exercitarea asupra lui a acţiunilor cu caracter s exual.pen uni cu caracter sexual şi violul ce a avut drept urmare decesul victimei” prevede că d acă persoana cauzează. însă. putem constata că el se manifestă atât prin raport sexual. aplică în timpul săvârşirii faptelo a sau alte obiecte în calitate de armă. Fapta se pedepseşte cu închisoarea nu mai mică de tr ei ani atunci când: a.178 C. va fi tras la răspundere penală cel care. b.

În această ordine de idei prezintă un real int eres soluţia adoptată de legiuitorul german.22224 stabileşte că violul se pedepseşte cu 20 de ani de închisoare dacă: a cauzat victimei b oli cronice sau traume. legiuitorul lăsând loc instanţelor de judecată. prevede în Cartea a IIa. Violul se pedepseşte cu 15 ani privaţiune de libertate. în urma a tor acţiuni. mai ales ţinând cont de inconsecvenţele ce ap ar la stabilirea pedepsei pentru violul soldat cu vătămarea gravă comisă din imprudenţă şi vă ea gravă intenţionată (pedeapsa pentru violul soldat cu vătămarea gravă din imprudenţă fiind cţionată mai aspru decât violul comis cu vătămarea intenţionată gravă). întitulat „Infracţiuni privitoare la agresiunea sexuală” reglementarea infracţiunii de v iol.pen. De altfel şi-n doctr ina autohtonă au fost exprimate unele opinii referitor la introducerea şi-n legislaţia naţională a unei noi circumstanţe agravante. care la indi ualizarea pedepsei au la dispoziţie o gama mai mare de pedepse. fapta se califică în baza art. evidenţiem unele semne circumstanţiale noi. săvârşite prin co nstrângere fizică sau psihică. Art. al RM. Cu referire la modalităţile agravante de săvârşire a infracţiuni . făptuitorul aplică arma s au alte obiecte în calitate de armă. cez. al G ermaniei. În cazul în care. în timpul săvârşirii faptei i se cauzează o vă a integrităţii corporale sau este pusă în pericol viaţa victimei. constrângerii. sau victima este pusă în peric ol de a i se cauza o vătămare gravă a integrităţii corporale.pen. Franţa[179] C. 4. ori dacă. iar prin conţinutul altui articol se incriminează acţiunile cu caracter sexual săvârş te prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra datorită bolii psihice sau altor deficienţe fizice. sau prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra. în timpul violului sau acţiunilor cu caracter sexual. elveţian). Cap. în special dacă făptuitorul are asupra sa arme sau alte obiecte periculoase.pen al Germ aniei) sunt incriminate acţiunile cu caracter sexual şi raportul sexual. 57 . în afara celor prevăzute de C. chiar dacă decesul a fost săvârşit cu intenţie.222-23 „Violul” determină că actul de pătrundere sexuală de orice natură.coduri europene (C. Fapta este deosebit de peric uloasă dacă.pen. adoptat în 1992 şi intrat în vigoare la 1martie 1994.177 C.178 C. se cauzează decesul victimei.pen. Interesantă este soluţia adoptată d re legiuitorul german la incriminarea violului care a cauzat vătămarea gravă sau deces ul victimei. ameninţare ori înşelăciune constituie infracţiunea de viol. Art. săvârşit î altei persoane cu aplicarea violenţei. II. În cadrul normei incriminatoare nu este făcută delimitarea dintre omor şi l ipsirea de viaţă din imprudenţă. adică în cadrul unui articol (art. precum şi d acă are asupra sa obiecte pentru imobilizarea victimei.

pen. bolii. însoţit sau urmat de acte de tortură. o depistăm şi în cea de-a doua acţiune.222-24 pct. săvârşit de două sau multe persoane ce acţionează în calitate de autori coparticipanţi. de altfel. Dup constatăm obiectul infracţiunii este identic cu cel al infracţiunilor prevăzute de Codu l penal al Republicii Moldova. ameninţare ori înşelăciune. sau prin profitarea de starea de gravid itate a victimei. şi anume ta se realizează prin aplicarea violenţei. putem reţine că aceasta se poate realiza prin actul de pătrundere sexuală d e orice natură. această modalitate de incriminare a infracţiunii este specifică şi legi uitorului român. elementul material al infracţiunii de viol. acest fapt rezultă însuşi din titlul capitolului. formularea aceasta este una în favoarea căreia ne-am pronunţat şi noi în cadru l lucrării noastre. o deosebire ce apare între legislaţia franceză şi cea a R M. săvârşit cu aplicarea armei sau ameninţarea cu aplicarea acesteia. prevăzută de legislaţia franceză. legale sau adoptate în linie dreaptă. incapacităţii fizice sau psihice ori stării de graviditate. De asemenea. cu caracter sexual (art. Ceea ce ţine de elementul material al infracţiunii.3. ce însoţeşte actul de pătrundere sexuală.a fost săvârşită asupra unei persoane ce nu a atins vârsta de 15 ani. cât şi elementu l material al infracţiunii de constrângere la acţiuni. Deci. însă. a fost precedat. În același timp.171C. fapta se va considera săvârşită în prezenţa circumstanţei agravante prevăzu de art. dacă vic tima a făcut cunoştinţă cu făptuitorul prin intermediul reţelelor de telecomunicaţii.222-26 violul se pedeps eşte cu detenţiunea pe viaţă dacă. Or. constrângerii.pen. violul este săvârşit prin profitarea de imposibilitatea v imei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. cu folosirea si tuaţiei de serviciu. 58 . Dacă. C.173 C. Noutate este reprezentată de faptul că în cadrul variantei franceze a infracţiunii de viol este reunit atât elementul material al infracţiunii de viol (art.222-25 violul se pedepseşte cu 30 de a ni de închisoare. conţine un spectru mult mai larg de acţiuni. francez face precizarea că violul poate fi săvârşit rin înşelarea victimei. cu ajut rul mesajelor adresate publicului larg. dacă a fost urmat de decesul victimei.). cu bună-ştiinţă asupra persoane vulnerabile datorită vârstei sale. s-a săvârşit asupra rudelor naturale. intit ulat „infracţiuni cu privire la agresiunea sexuală”. Art.p en. Art.). ori de orice altă persoană ce deţine controlul asupra victimei. prin care se poate realiza infr acţiunea.

sau prin înşelăciune. După cum putem constata. Dacă infracţiunea este săvârşită prin aplicarea forţ iolenţei ori ameninţării. Turcia[177] C. învăţător. coruperea minorilor şi atentarea la inviolabilitatea sexuală” onţine reglementarea sexuală a infracţiunii de viol. o persoană ce a atins vârs ta de 15 ani ori a săvârşit fapta prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. este reprezentat de faptul că dacă victima a făcut cunoştinţă cu făptuitoru n intermediul reţelelor de telecomunicaţii. au fost urm ate de decesul victimei. Art. sau care are influenţă sau deţine controlul supra victimei.4 18 C. care a violat o persoană ce nu a atins vârsta de 15 ani se pedepseşte cu p edeapsa închisorii nu mai mică de 5 ani. Art. legiuitorul francez prevede expres că suntem în prezenţa acestei agravante chiar şi atunci când infracţiunea este săvârşită prin ipaţie complexă. se măreşte cu jumătate. violenţei ori prin ameninţare.pen. Art. 59 . Un semn accidental cu efect agravant destul de actual.417 C. cu ajutorul mesajelor adresate publiculu i larg.414 C. Secţiunea întitulată „Violul. Art.pen al Turciei: persoana care a violat prin aplicarea forţei.415 C. se pedepseşte cu închisoarea nu mai mică de 10 . pe care nu l -am mai întâlnit.416 C.8 al PS.pen al Turciei prevede că dacă fapta.pen al Turciei: dacă fapta.O circumstanţă agravantă prevăzută de C. al Turciei. Un lucru pozitiv în ceea ce priveşte incrimina rea infracţiunii de viol. care considerăm că se impune şi în cazul nostru. este că violul se consideră mai grav dacă este săvârşit de două sau multe persoane ce acţionează în calitate d ori sau coparticipanţi. francez este violul s-a săvârşit prin aplicarea ei sau cu ameninţarea aplicării acesteia. sau de o persoană căreia victima i-a fos t încredinţată pentru educare. 5. pedeapsa pentru această faptă conform legii. prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. sau de o rudă apropiată pe linie ascendent de educator. sau prin înşelăciune. dar dacă fapta este săvârşită în condiţiile părţii a doua a articolului precede edeapsa este închisoarea de la 3 la 5 ani. în Cap.pen. este pasibilă de pedeapsa închisorii mai mică de 5 ani.pen al Turciei stipulează că persoana care a atentat la inviolabilitatea sexuală a unei persoane ce nu a atins vârsta de 15 ani se pedepseşte cu închisoare de l a 2 la 4 ani. control sau pază. adoptat la 1martie 1926. prevăzută de articolele anterio are este săvârşită de două sau mai multe persoane. Art.pen. prevăzută de articole anterioare. al Turciei prevede că persoana. atunci pedeapsa pentru fapta respectivă este detenţiunea pe viaţă. de un servitor al victimei.

și anume: simplul raport sexual cu o persoană ce nu a atins vârsta de 15 ani duce la consumarea infracţiunii. adică aplicarea forţei. iar dacă infracţiunea se săvârşeşte prin ap area forţei. sau prin înşelăciune. În ceea ce priveşte celelalte condiţii pre existente ale infracţiunii. fapta se pedepseşte mai aspru. subiectul pasiv al infracţiunii a împlinit vârsta de 15 ani. atunci pedeapsa se măreşte . sau prin înşelăciune. deşi legiuitorul nu-l defineşte în mod expres. Elementul material al infracţiunii este format din raportul sexua l.pen. Aceste semne agravante au acelaşi sens ca şi cele prevăzute de legislaţia penală a RM.pen. fiind repreze ntat de libertatea şi inviolabilitatea sexuală. criteriul în baza căruia se face delimitarea fiind cel al vârstei victimei. rezultând din prevederile celorlalte infracţiuni privitoare la viaţa sexuală. putem invoca o asemenea afirmaţie. ori a săvârşirii faptei prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăr a sau de a-şi exprima voinţa. sau deţine controlul asupra victimei. un servitor al victime sau de o persoană în grija căreia victima a fost încredinţată pentru educare.pen. atragem atenţia asupra faptului că legiuitorul turc face o delimitare expresă a subiectului pasiv al infracţiunii de viol pentru fiecare modal itate de săvârşire a infracţiunii. O diferenţă faţă de legislaţia noastră es entată şi de faptul că C. circumstan ele agravan te ale infracţiunii de viol sunt prevăzute de alte articole. Precum alte legislaţii analizate anterior. al Turciei se prevede că fapta este mai gravă dacă este săvârşită de două sau mai multe perso . pedepse diferite pentru tentativă în funcţie de modalitatea de săvârşire a infracţiunii. este necesară o precizare în ceea ce priveşte cea de-a doua acţiune a laturii obiectiv e a infracţiunii de viol. prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. al Turciei este identic cu obiectul infracţiunilor din codurile analizate de către noi anterior. de educator. violenţei ori ameninţării. al Turciei prevede. în mod expres. însă.VIII al C. şi anume în art. Obiectul infracţiunilor prevăzute de Cap. învăţător. control sau p ază sau care are influenţă. sau de o rudă apropiată pe linie ascendentă. Da însă. raportul sexual trebui e să fie însoţit de acţiunile enumerate mai sus.În cazul în care aceste acţiuni au dus la contaminarea victimei cu o boală venerică sau ca uzarea altei vătămări grave sănătăţii sau integrităţii corporale. de asemenea. 60 .417 C. că tentativa se pedepseşte ș stabileşte. violenţei ori prin a eninţare. De asemenea .

131 C. 17 1 C. b. care a provocat din imprudenţă decesul victimei. însoţit de ameninţa rea cu moarte sau cu vătămarea gravă a integrităţii corporale. 2) Violul: a. adică raportul sexual cu apl icarea violenţei ori cu ameninţarea aplicării ei adresată victimei sau altor persoane. Art.pen. urmat de contaminarea victimei cu o boală ve nerică. 6.pen.pen. de asemenea săvârşit prin tort rea victimei sau a altor persoane.pen. soldat cu vătămarea gravă a integrităţii corporale din impru enţă.418 C. 61 .131 C. b. cu bună-ştiinţă asupra unei persoane minore. al Turciei: dacă fap ta a avut urmări. Observăm că legislaţia penală tur este aliniată celorlalte legislaţiei penale europene. o ri cu profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. e. Violul: a. c. referitor la elementul materi al al infracţiunii de viol. al F . precum decesul victimei. Infracţiunea de viol în legislaţia penală rusă este prevăzută de art.pen. 3). săvârşit repetat sau de către o persoană ce a mai săvârşit anterior o infracţi e acţiuni violente cu caracter sexual. violarea cu bună ştiinţă a unei perso ne ce nu a atins vârsta de 14 ani. atunci pedeapsa pentru fapta dată este de tenţiunea pe viaţă. cu contaminarea cu SIDA ori alte urmări grave. al FR are următorul conţinut: 1) Violul. ce n-am întâlnit-o în cadrul legislaţiilor anterior analizate. În urma analizei se creează unele confuzii dintre sensul o ferit violului în legislaţia naţională şi cea turcă. c.Un alt cumul de semne agravante este prevăzut de art. săvârşit de un grup de persoane de un grup de persoane în baza unei înţelegeri prealabile sau de un grup organizat. d. Dacă aceste acţiuni au dus la contaminarea victimei cu o boală venerică s u cauzarea altei vătămări grave sănătăţii sau integrităţii corporale pedeapsa se măreşte cu j edit este sistemul de stabilire a pedepselor în cadrul C. turc modalitate. o să alocăm un spaţiu mai mare analizei infracţiunii de viol prevă de legislaţiile penale a acestor state chiar în cadrul analizei prevederilor art. Federaţia Rusă[176] Având în vedere c parte a surselor bibliografice folosite în cadrul analizei noastre este cea a Români ei şi cea Federa iei Rusă.

al FR. şi anume. România C. C. al României[3 7]. O deosebire care mai există este reprezentată de politica sancţionatoare a legiuitorilor celor două state.pen.pen.III al PS. fapta de a avea un raport sexual prin constrângere fizică sau psihică. În spe ial.pen. c. paza sau tratamentul făptuitorului. vom fi în prezenţa agravantei prevăzute de art. este mult mai aspru pedepsită d e către legiuitorul RM. To tuşi o diferenţă exista sub aspectul modalităţilor agravante ale infracţiunii de viol. sau prin profitarea de imposibili tatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. Pe deapsa este cu închisoarea de la 5 la 15 ani dacă: a. Cu referire la latura ob iectivă şi subiectivă a infracţiunii. aceste două fapte ar fi considerate că se află în concurs rea de infracţiuni. obiectul de atentare este identic cu cel al infracţiunii incriminate în C. al FR (acţiuni violente cu caracter sexual).După cum am constatat din conţinutul legal al infracţiunii. întitulat „Infracţiuni privitore la viaţa sexuală”. determinăm că şi aici. tratează infracţiun viol.pen. În acest sens. prin constrângerea acesteea sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. limite de delimitare fiind impuse doar sub aspectul structurării lor în cadr ul conţinutului legal al infracţiunii.131 C. 7.132 C. latura obiectivă ectivă a infracţiunii de viol din legislaţia RM corespunde cu cea din C. educarea. De fapt. b/1 victima este membru a familiei. art. pent ru că. Pedeapsa este închisoarea de l 20 de ani dacă victima nu a împlinit vârsta de 14 ani. al RM. ele sunt as emănătoare. fapta a fost săvârşită de două sau mai ulte persoane împreună. Visa-vis de celelalte circumstanţe agravante ale infracţiunii. în mare parte. decât atunc i când se consideră a fi prezentă o infracţiune unice complexe (infracţiunea repetată). în Cap. b. victima se afla în îngrijirea.pen. de orice na tură. Dacă pentru infracţiunea de viol. în cazul legislaţiei RM. iar dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei pedeapsa este închisoarea de la 62 .131 C. se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani. al FR este reprezentată de pedeapsa cu închisoarea până la 15 ani. ocrotirea. cu altă persoană. s-a cauzat victi mei o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. caz pedepsit mai aspru în cazul concursului de infracţiuni. în mare parte. atunci pedeapsa maximă prevăzută de art. legiuitorul nostru a prevăzut drept pedeapsă detenţiunea pe viaţă. al României prevede că actul sexual. al FR şi atunci când făptuito rul a mai săvârşit anterior o infracţiune prevăzută de art.pen. aceasta prevedere atenuarea răspunderii penale.197.pen.

Marea Britanie În ipoteza analizei efectuate se impune cu necesitate și studiul legisla iei penale a unor state care formează sistemul de drept common-low . (A) este conştient că (B) nu consimte. Violul 1. Infracţiunea de viol este prevăzută în C . al României. Acţiunea penală pentru fapta prevăzută de alin.pen. 8.pen. (1). p ersoana intenţionat penetrează vaginul sau anusul altei persoane cu o parte a corpul ui său. atunci ea este determinată. 3. persoana intenţi onat penetrează vaginul. c. b. penetrarea prezintă un caracter sexual. anusul sau gura altei persoane. Astfel. RM. sau cu altceva. b. În linii generale acţiunile incriminate de legiuitorul RM s nt identice cu cele incriminate în art. (B) nu consimt e la penetrare. Dacă încrederea este raţională (aparţin nei persoane responsabile). 2.197 C. (2) Violul prin penetrare 1. (B) nu consimte la pen etraţie. unde să fie incrimi nate toate infracţiunile. 171 C. Persoana (A) comite o infracţiune dacă: a. Ţările din cadrul acestui sistem de drept nu au un Cod penal.15 la 25 de ani. infracţiunile privitoare la viaţa sexuală sunt incrimi nate într-un act separat cu privire la viaţa sexuală (Sexual Offences Act 2003). Persoana (A) comite o infracţiune dacă: a. c. Perso ana vinovată de infracţiunea ce cade sub incidenţa acestui articol este condamnată la de tenţie pe viaţă. Asupra aspectelor poz itive şi negative a incriminării infracţiunii de viol în cadrul legislaţiei penale române şi use o se ne exprimăm cu ocazia analizei normei de incriminare prevăzute la art. 63 . luându-se în consideraţie toate circumstanţele şi măsurile întreprinse de (A) pentru a stabili dacă (B) consimte. Partea I. care datează cu anul 2003 şi în cadrul căruia sunt incriminate toate faptele ce aduc atingere libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei.1 se pune în mişcare la plâng rea prealabilă a părţii vătămate. În cele ce urmează o să supunem analizei infracţiunile prevăzute de legislaţia Marii Brita nii.

(4) Determinarea unei persoane de a se impl ica într-o activitate sexuală fără consimţământul acesteia. uându-se în consideraţie toate circumstanţele şi măsurile întreprinse de (A) pentru a stabili dacă (B) consimte. Persoana (A) comite o infracţi dacă: a. 2. dacă încrederea este raţională aparţine unei persoane responsabile) atunci ea este determinată luându-se în consideraţie toate circumstanţele şi măsurile întreprinse de a stabili dacă (B) consimte. persoana intenţionat atinge altă persoană. privaţiune de libertate pe un termen ce nu depăşeşte 6 luni sau la o amendă ce nu depăşeşte valoarea maximă stabilită sau se aplică ambele. 3. b. persoana intenţionat determină o altă persoană (B) de a se implica într-o activita te. Persoana (A) comite o infracţiune dacă: a. (B) să nu consimtă la implicarea în ace astă activitate. Dacă încrederea este raţională. Persoana vinovată de infracţiunea ce cade sub incidenţa acestui ar ticol este pasibilă: a. penetrarea anusului sau vaginului lui (B). b. Persoana e ste vinovată de infracţiunea ce cade sub incidenţa acestui articol. b . atunci ea este de terminată. Persoana vinovată de infracţiunea ce cade sub incidenţa acestui arti col este condamnată la detenţie pe viaţă. (B) nu consimte la atingere. (A) este conştient că (B) nu consimte. atunci ea este determinată. penetrarea anusului sau vaginului persoanei (B) de o parte a corpului lui (A) sau de (A) cu alt ceva. activitatea să fie cu caracter sexual. penetrarea gurii lui (B) cu penisul persoanei (A).2. 3. c. 2. b. Dacă încrederea este raţională (aparţine unei persoane responsabile). c. atingerea dată are caracter sexual. dacă activitatea cau zată implică: a. luându-se în consideraţie toate circumstanţele şi măsurile întreprinse de a stabil acă (B) consimte 3. 1 În limba engleză „abuz sexual” 64 . (A) este conştient că (B) nu consimte. d. (3) Atacul sexual (acţiuni cu caracter sexual)1 1. 1. privaţiunea de l rtate pe un termen ce nu depăşeşte 10 ani. d. c.

cealaltă persoană nu a atins vârsta de 13 ani. b. Persoana vinovată de infracţiune a ce cade sub incidenţa acestui articol este condamnată la detenţie pe viaţă. penetrarea gurii persoanei cu penisul lui (B). care ar putea duce persoana (A) în eroare în ceea ce pr iveşte prezenţa sau lipsa consimţământului.d. legiuitorul engle z prevede doar că aceste acţiuni se realizează fără consimţământul persoanei (B). (5) Violul sau alte infracţi uni sexuale săvârşite împotriva unei persoane care nu a atins vârsta de 13 ani.3. legiuitorul englez utilizând următoarea formulă pentru desemnarea acestei situaţii: „Dacă încrederea este raţională (aparţine unei pe ane responsabile). luându-se în consideraţie toate circumsta nţele şi măsurile întreprinse de (A) pentru a stabili dacă (B) consimte”. anusului sau gurii. anusului şi gurii. Prezenţa sa sa consimţământului se stabileşte de la caz la caz. Cu referire la acţiun ea adiacentă celei de penetrare a vaginului. Aceste acţiuni sunt pasibile de pedeapsa detenţiei pe viaţă. Însă. Elementul material al infracţiunii de viol se re alizează prin penetrarea vaginului. obiectul de atentare al inf racţiunilor este reprezentat de viaţa sexuală a persoanei cu cele două componente ale sa le. O condiţie esenţial privire la latura subiectivă a infracţiunii este reprezentată de faptul că persoana (A) conştientizează că (B) nu consimte săvârşirea penetrării. legiuitorul incriminea ză separat faptele ce atentează la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei ce a atins vârsta de 13 ani și faptele care atentează la inviolabilitatea sexuală a persoa nei ce nu a atins vârsta de 13 ani. 1. Exceptând cazurile prevăzute de alin. Deci legiuitorul a prevăzut un spectru mult mai larg de acţiuni prin care se poate realiza infracţiunea de viol. sau ambel privaţiune de libertate pe un termen ce nu depăşeşte 10 ani. 4. adică libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. penetrarea are caracter sex ual. deci refuzul persoanei (B) trebuie fie expres şi nu doar aparent. Persoan a comite o infracţiune dacă: a. atunci ea este determinată. de cât legiuitorul din RM care prevede doar penetrarea vaginului. 65 . Reieșind din t itlul actului normativ care incriminează aceste fapte. pedeapsa închisor ii ce nu depăşeşte 6 luni sau o pedeapsă ce nu depăşeşte valoarea maximă stabilită. persoanei vinovate de infracţiunea ce cade sub incidenţa acestui articol i se aplică: a. c. 2. persoana intenţionat penetrează vaginul sau anusul altei persoane cu o parte a corpului său sau cu altceva.

precum şi libertatea individului de a-şi alege forma actului sexual firească sau nef irească. În aceeaşi ordine de i . În urma prezentării opiniilor mai multor autori . elucidând esen a pol iticii penale a mai multor state cu referire la infrac iunea de viol. în mare măsură. locul violului în cadrul acestui sis tem precum şi elucidarea naturii juridice a noţiunii de viaţă sexuală. ideea de politică penală a statului în ceea ce vizează comba ea infrac ionalismului prin mijloace de drept penal. În acest sens. precum şi partenerul cu care doreşte să aibă relaţii sexuale. legislaţiile penale a mai multor state în vederea iden tificării unor soluţii legislative. noţiunea şi clasificarea infracţiunilor contra vieţii sexuale” au fo st analizate opiniile exprimate în doctrina penală naţională şi străină referitoare la noţiun clasificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală.3. cât şi/sau ale altor persoane”.În cazul în care violul este săvârşit asupra unei persoane ce nu a atins vârsta de 13 ani. l ipsa consimţământului la acţiuni cu caracter sexual se prezumă. În urma stabilirii esenţei şi nat urii juridice a vieţii sexuale şi în ipoteza celor menţionate supra se impune concluzia conform căreia obiect al protecţiei juridico-penale îl poate reprezenta doar temeiul ( care poate fi catalogat de sfera dreptului penal ca fiind unul licit sau ilicit) . comise cu intenţie ce încalcă grosolan ordinea stabilită în societate. Conclu zii la capitolul 2. 66 . 2. deci nu mai este necesar d e a stabili dacă persoana (A) şi-a dat seama de lipsa consimţământului persoanei (B) la acţi uni cu caracter sexual. s-au contura t unele elemente de noutate care ar putea avea rol uzual și în ipoteza unor iminente modificări de lege penală cu referire la infrac iunile privind via a sexuală. interpretarea comparativă a normelor de drept penal determină. în baza căruia pot avea loc raporturi sexuale şi nu toate componentele noţiunii de viaţă s exuală. Temeiul este reprezentat de voinţa persoanei de a întreţine sau nu relaţii sexuale . Au fost supuse în cad rul subcompartimentului trei. am formulat o definiţie proprie a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi anume prin: „inf racţiuni privind viaţa sexuală urmează să înţelegem acele fapte prejudiciabile. ce ar putea fi adoptate şi de legiuitorul autohton la incriminarea infracţiunii de viol. În cadrul celui de-al doilea compartiment al lucrării intitulat „C aracteristica generală. prevăzute de ea penală. În concluzie. privitor l a libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. fiecare membru al societăţii are dreptul de a fi protejat de orice atentat cu cara cter sexual. îndreptate spre satisfacerea pof tei sexuale a vinovatului.

evidenţiind comple xitatea acesteia. În co ncluzie considerăm că se impune modificarea titlului Cap. Interpretarea compar ativă a normelor de drept penal determină. ideea de politică penală a statulu în ceea ce vizează combaterea infrac ionalismului prin mijloace de drept penal.De asemenea. elucidând esen a politicii penale a mai multor state cu referire la infrac iun ea de viol. din Infra cţiuni privind viaţa sexuală în „Infracţiuni contra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a În urma prezentării naturii juridice a noţiunii de viaţa sexuală am făcut clasificarea infr acţiunilor prevăzute în Cap. infracţiuni contra inviolabilităţii sexuale şi dezvo ltării sexuale normale şi educaţiei sexuale a persoanelor minore. 2. legiuitorul a lărgit în mod nejustificat obiectul protecţiei juridico penale. infracţiuni contra libertăţii şi inviola ităţii sexuale a persoanelor adulte.IV al PS a C. În aces t sens. conchidem că prin întitularea capitolului Infracţiuni privind viaţa se xuală.IV al PS a C. 67 . în mare măsură. s-au conturat unele elemente de noutate care ar putea avea rol uzual și în ipoteza unor iminente modificări de lege penală cu referire la infrac iunile privin d via a sexuală.pen. în: 1. după ce am prezentat componentele noţiunii de viaţă sexuală.pen.

pr.pr. Obiectul juridic gen eric Pornind de la prevderile art. Ţinând cont de faptul că cercetarea noastră este dedica investigării judiciare a infracţiunii. Condiţii preex istente ale infracţiunii de viol Obiectul infracţiunii de viol. În ceea ce priveşte obiectul juridic generic al infracţiunii de viol am dori să facem precizarea că el este comun tuturor infracţiuni lor privind viaţa sexuală şi că a constituit obiectul studiului. ne propunem expunerea materialului într-o cons ecutivitate logică. (Circumstanţele ce urmează a fi dove dite în procesul penal) şi ale art. 96 C. în esenţă aspecte ale libertăţii individuale şi îşi găsesc expresia în dreptul inal al persoanei de a dispune în mod liber de corpul său în relaţiile sexuale. din acest motiv facem t rimitere la compartimentul doi al lucrării. 3. urmând ca în cadrul compartimentului dedicat investigării să stabilim acţiunile prin ca re urmează a fi probate existenţa sau inexistenţa acestor semne referitor la o faptă con cretă. se impune mai întâi elucidarea semnelor compenenţei de infracţiune. Pentru a realiza o investigare judiciară completă şi multilaterală a faptei. COMPONEŢA INFRACŢIUNII DE VIOL PRIN PRISMA PROBATORIULUI PENAL.pen. referitor la care se efectuiază urmărirea penală. (Probatoriul).3. Libertatea şi inviolabilitatea vieţii sexu ale sunt. 99 C. limitele sta bilite de normele dreptului şi ale moralei. În acest sens urmează să ne expunem în continuare asupra elementelor componenţei de v iol. [52 p. şi a interpretării acestora. legea penală ocrotind. În mod lo gic pentru invoarea unei circumstanţe se impune mai întâi stabilirea esenţei şi naturii ju ridice a acesteia. prin incriminarea violului. obiectul juridic special principal al infracţiunii de viol îl constituie relaţiile sociale privind libertatea şi inviolabilitatea sexuală a p ersoanei.329] Or.pen. Obiectul juridic special Obiectul juri dic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile sociale privitoare la viaţa s exuală a persoanei. analizând mai întâi elementele componeţei de infracţiune sub aspect pena l.1. constatăm ca un elemen t ce trebuie probat în cadrul procesului penal este componenţa de infracţiune. interpretări de care trebuie să se ţină cont în cadrul proc sului de palnificare a urmăririi penale. Deci. libertatea ac estor relaţii la adăpost de orice constrângeri. care 68 . constrângerea persoanei l a raport sexual aduce atingerea tocmai acestor valori sociale şi relaţiilor sociale născute în jurul acestora.

neducând intenţia până la capăt.. Analiza obiectului infracţiunii de viol nu face altceva. relaţii şi valori ce sunt vătămate prin realizarea laturii obiective a infracţiunii de viol. făcută cu ocazia cercetării esenţei şi naturii juridice a noţiunii de viaţă sexuală în cadrul compartimentului doi al lucrării. În cadrul încadrării juridice a infracţiunii este obligatoriu de sta bilit valoarea socială la care a atentat făptuitorul. În concluzie considerăm că la încadrarea juridică a oricăror atentate ce implic cţiuni cu caracter sexual este obligatoriu de stabilit valorile sociale ce urmau a fi vătămate prin acţiunile ilegale a făptuitorului. 171 C. b alin. cât şi raportul se xual se exercită asupra corpului persoanei. însă prin incrim inarea infracţiunii de viol sunt ocrotite şi alte relaţii sociale privitoare la alte v alori legate de persoana umană. 3 art. nu-l form ează întreaga viaţa sexuală ci numai unele componente ale acesteia.sunt ameninţate sau vătămate prin constrângerea persoanei la raport sexual. De exemplu două fapte care se ca racterizează prin aceleaşi modalităţi de realizare. relaţiile sociale privind integritatea corporală. într-o asemenea sit uaţie. pot fi încadrate diferit în urma stabili rii obiectului de atentare. care devine din această cauză obiectul mat erial al 69 . sănătatea ori viaţa victimei a infr acţiunii de viol constituie obiectul juridic special secundar al infracţiunii. şi anume temeiul apariţi ei relaţiilor sexuale. sau chiar moartea acesteia. putem fi în prezenţa unei tentative de vi cazul în care scopul făptuitorului a fost de a-şi satisface pofta sexuală.2 şi de la lit. Deci. obiectul jur idic special este format şi din relaţiile sociale cu privire la inviolabilitatea sex uală a minorilor. decât să conf irme propunerea de lege ferenda. Astfel în cazul în care o persoană încearcă prin violenţă să dezb e o altă persoană.pen.b din alin. În cazul fa telor de la lit.pen. După cum reiese şi din eastă analiză obiect al protecţiei juridice prin intermediul art. Atât constrângerea. În cazul încălcării acestor temeiuri se atentează la libertatea şi inv olabilitatea sexuală. prin acţiunile sale ce se deosebesc printr-un cinism şi obrăznic ie deosebită. Dar şi-n prezenţa unei infracţiuni de huliganism în cazul în care persoana a dorit prin acţiunile sale să t ulbure ordinea publică. care în mod inevitabil va fi atins prin manifestarea fizică c e constituie latura obiectivă a infracţiunii de viol. acest ea fiind ocrotite în paralel cu ocrotirea libertăţii şi inviolabilităţii sexuale. Libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei sunt inseparabil legate de inviolabilitatea fizică a persoanei. 171 C. astfel încât atingerea adusă libertăţii şi inviolabilităţii sexuale prin constrângere poate cauza o vătămare a inte corporale sau a sănătăţii persoanei. Obiectul material Valorile sociale cărora li se aduce atingere prin săvârşirea infracţiunii de viol sunt inseparabil legate d e însuşi corpul persoanei.

Într-o primă opinie se consideră că violul p esupune un autor unic. infracţiunea de profanare a mormintelor.. În ceea e priveşte coautoratul. Da că un asemenea raport sexual ar fi săvârşit asupra victimei. pen. nici actele de violenţă sau ameninţare săvârşi de un coinculpat. pen. pen. [52] Numai corpul persoanei în viaţă po ate constitui obiectul material al infracţiunii. în doctrina penală există opinii controversate. 171 C.(c) C.infracţiunii de viol. Subiecţii infracţiunii de viol.(2) lit. fie numai cu infracţiunea de viol care a avut ca urmare moarte victimei.171 alin. fie ca urmare a constrângerii la care a fost supusă prin săvârşirea sau încercarea de să a violului. pr văzute de art 171 C. fie ca urmare a suprimării ei de către infractorul care voia să ascundă inf racţiunea sau să împiedice descoperirea. după ce aceasta încetase din vi ată. fie cu tentativă de viol şi cu infracţiunea de omor deosebi t de grav fie cu infracţiunea de viol şi omor deosebit de grav. divizibile în timp (constrângerea şi raportul sexual). a cărei latură obiectivă este compusă din două acte su cesive. vis-a-vis de coautorat în cazul infracţiunii de viol. o supune la raport sexual. cât şi de sex feminin. nu vor putea fi socotite ca acte de coautorat. Atingerea adusă corpului persoanei constituie expresia materia lă a atingerii aduse libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a acesteia. [52 p. sau arestarea sa. Deci . consideră că 70 . ca valori etico soci ale ocrotite prin incriminarea faptei de viol.330] Într-o altă opinie . În cazul unor agravante. infracţiunea de profanare a m ormintelor va exista în concurs real. nefiind de conceput o consumare simultană a violului de mai multe persoane. dar acestea urmează a fi analizate în momentul când vom analiza formele agravate ale violului. chiar dacă au fost necesare pentru crearea condiţiilor consumării vi olului. pentru existenţa subiectului activ al infracţiunii sunt ceru te anumite calităţi cu privire la subiectul activ al infracţiunii de viol.. Raportul sexual practicat asupra cadavrului unei persoane nu va constitui infracţiunea prevăzută de art. Pa rticipaţia penală în cazul infracţiunii de viol este posibilă în toate formele sale. sau doar cu infracţiun ea de omor deosebit de grav. Lipsind această posibilitate. pen.. noi îl găsim incriminat separat şi sancţionat mai grav în cadrul art . subiect activ al infracţiunii de viol poate fi orice persoană fizică responsabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii a împlinit vârsta de 14 ani. care prin constrângere sau profitând de imposibilita tea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. c i infracţiunea prevăzută de art 222 C. violul fiind o infracţiune complexă. Subiectul activ al infr acţiunii de viol Subiect activ al infracţiunii de viol poate fi orice persoană atât de s ex masculin.

[41 p. viol săvârşit de două sau mai multe pe soane sunt calificate nu doar acţiunile persoanelor care au săvârşit un raport sexual fo rţat. persoana care a contribuit la săvârşirea violului. De altfel. două sau mai multe persoane. precum şi-n cadrul compartimentului de dicat investigării judiciare a infracţiunii.persoana care ea parte la activitatea de constrângere asupra persoanei în vederea re alizării de către autorul principal al raportului sexual este coautor. pen. 44 C. Subiectul pasiv al infracţiunii de viol. 171 şi art. În cazul în care fapta este comisă de doi coautori d e sexe diferite fiecare realizând acţiuni cu caracter sexual (inclusiv raportul sexu al). Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie despre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor pr ivind viaţa sexuală nr. a pus la dispoziţie mijlocul de transport în scopul săvârşirii vi lui. cu mai multe detalii cu ocazia analizei v iolului comis de două sau mai multe persoane. a săvârşit cu victima un raport sexual benevol. prevede că.17. O condiţia esenţială vizav de subiectul infracţiunii de viol este ca victima şi făptuitorul care realizează raport ul sexual să aparţină la diferite sexe. Persoana poate fi considerată complice numai dacă între fapta ei şi viol există o legătură de cauzali ate.2005.156. 172 C..203] Doctrina penală şi practica judiciară autohtonă au adoptat cea de a doua teorie.11. comod pentru săvârşirea violului. creând imediat condiţiile pentru comi terea violului de către alte persoane. vom fi în prezenţa unui concurs de infracţiuni dintre art. din 07. În urma celor prezentate mai sus putem conchide că şi o persoan e sex feminin poate fi coautor la săvârşirea infracţiunii de viol. pentru a întruni condiţiile de a fi coautor al infracţiunii de viol. dar şi acţiunile persoanelor care au contribuit prin aplicarea constrângerii fizic e şi psihice faţă de victimă. 71 . A supra acestei probleme o să mai revenim. ce prevede că infracţiunea se conside ră săvârşită cu participaţie simplă. După cum rezultă din prevederile art. deci c um latura obiectivă a infracţiunii de viol este compusă din constrângere şi raport sexual este suficient ca o persoană să realizeze doar una din aceste activităţi. cu care a intrat în înţelegere prealabilă. în calitat . dar pe rsonal n-a săvârşit raportul sexual forţat şi n-a aplicat forţa fizica şi ameninţarea faţă de timpul violului ei de către altă persoană. fiecare realizând latura obiectivă a infracţiunii. poartă răspundere ca complice. 48 p. Un alt participant la comiterea infracţiu nii de viol este complicele.pen. dacă la săvârşirea ei au participat în comun. [70] Complice l a viol este persoana care a ademenit victima într-un loc din timp stabilit.

48 p.. şi anume că existenţa căsătoriei presupune consimţământul femeii la raportur exuale cu soţul ei. Asta nu înseamnă. Sunt prevăzute însă anumite cali tăţi pe care trebuie să le întrunească subiectul pasiv pentru realizarea anumitor agravant e ale infracţiunii de viol. în acest caz. De aceea. soţia are dreptul de a se opune acestor raporturi pentru ca libertatea ei sexuală. p en[36 p. Dacă în procesul săvârşirii violului se s acte de violenţă şi asupra altor persoane. Chiar dacă femeia a fost sancţionată anterior pentru prostituţie.204] Din cele prezentate mai sus putem concluziona că soţul nu poate fi subiect pasiv al infracţiunii de viol. în acest scop. În apărarea opiniei sale. 72 . ţinându-se seama de acest consimţământ. care exclude noţiune e viol în ceea ca priveşte soţul ei. în general. O problemă controversată în cadrul doctrinei de drept penal o constituie posibi litatea soţiei de a fi sau nu subiect pasiv al infracţiunii prevăzute la art. care au determinat o vătămare a sănătăţii sau integrităţii corporale moartea. că bărbatul căsătorit ar tul de a recurge la acte de constrângere faţă de soţia sa atunci când aceasta se opune rap ortului sexual. Ocrotirea libertăţii sexuale a femeii căsătorite are loc. ci al infracţiunilor contra sănătăţii şi integrităţii corporale a persoane ntru calificarea faptei ca viol nu interesează dacă acţiunile s-au exercitat asupra un ei persoane căsătorite. aceste condiţii se referă la vârsta victimei sau la anumite raporturi preexistente dintre făptuitor şi victimă. văduvă sau divorţată. acestea nu vor fi subiecţi pasivi ai inf racţiunii de viol. care s-ar opune săvârşirii infr nii sau care ar putea stânjini infractorul. dacă fapta s-a săvârşit asup ra ei. iar dacă acest consimţământ nu mai este menţinut. n este încălcarea libertăţii femeii de a consimţi la raport sexual.Victima acestor infracţiuni poate fi orice persoană fizică. bineînţeles. bărbaţi sau femei. ci actele de constrângere folosite în acest scop. 155]. şi anume că soţul poate fi subiect pasiv al infracţiunii. ea poate pune capăt vie conjugale prin desfacerea căsătoriei pe calea divorţului. 171 C. acte de violenţă asupra soţiei sale va fi răspunzător penal atunci când fapta sa va întregi conţinut unei infracţiunii contra sănătăţii persoanei. Dimpotrivă. deci.331. aceşti autori aduc următo arele argumente. Ceea ce constituie infracţiune. nu săvârşeşte infracţiunea de viol bărbatul care ar co ite o asemenea faptă asupra soţiei sale. În opinia unor autori. soţul care va folosi. nici dacă a mai avut sau nu raporturi sexuale c făptuitorul sau cu alte persoane. ea poate fi subiect pasiv al infracţiunii de viol. ca şi libertatea persoanei. [52 p. este inalienabilă pri n căsătorie sau pe orice altă cale. sau sinuciderea victimei. În ti mp ce unii autori sunt adepţi ai unei teorii diametral opuse.

spe cificând că soţul poate fi subiect pasiv al infracţiunii de viol. 73 . v. aces tea nu pot fi îngrădite şi limitate în nici un fel. problem a analizată trebuie abordată într-un context mai larg . În ceea ce ne priveşte pe noi. v. că soţia poate fi victimă a i acţiunii de viol. să fie incriminate faptele de viol săvârşit asupra unui m embru de familie şi acţiuni violente cu caracter sexual săvârşite asupra unui membru de fa milie. S. deoarece este inoportună incriminarea în continuare a raportului sexual incestuos.aceasta ar cont ribui la apărarea. săvârşit cu consimţământul ambilor parteneri sexua li. Marea Britanie[72]. Marea Britanie[73]. O problemă destul de discutată în doctrina dreptului penal o reprezintă agravarea răspunderii penale pentru raportul sexual forţat asupra soţului soţiei sau a u nei rude apropiate pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv şi între rude pe linie co laterală fratele şi sora. nu se justifică intervenţia legii penale în rel aţiile intime interpersonale. 90 p. În susţinerea acestei idei autorii aduc următoarele argumente: .în acelaşi recomandă ca. exploatân du-se calitatea lui de membru de familie. Bineînţeles.Ţambal care propune ca noţiunea "membrul de familie aflat în dependenţă" să fie inclusă în Partea Generală a Codu penal. În limite raţionale.cel al prevenirii şi combaterii violenţei domestice. [28] În acest caz formându-se o infracţiune unică complexă prin int oducerea normei prevăzute la art. în asemenea cazuri. astfel încât circumstanţa dată să fie privită ca circumstanţă agravantă. în limite raţionale. achiesăm şi considerăm corectă opinia autorilor ce susţin. ale libertăţii şi inviolabilităţii vieţii sexuale.de asemenea. o asemenea faptă comportă pericol social.W. [139 p. a continuităţii speciei umane în cele mai prielnice condiţii biologice şi morale. ca şi alte acte sexuale săvârşite rudele apropiate. Însă. . în concluzie aceştia sţin că soţia poate avea calitatea de subiect pasiv al infracţiunii de viol.Aceştia aduc în apărarea teoriei sale următorul argument şi anume că ţinând cont de noile ori i moderne asupra drepturilor omului. există şi motive procesuale de dezincrimi nare a unei astfel de fapte: descoperirea şi urmărirea penală a actelor sexuale recipr oc consimţite este deosebit de dificilă. În acelaşi timp.131. Pentru ca aceasta să nu se întâmple.133] În susţinerea ideii de mai sus s-a pronunţat şi Curtea Europeană pentru Dreptur ile Omului în cazurile C.pen. .R. în articole aparte. În acest plan nu putem să nu fim de acord cu E. 201 C. există pericolul ca dezincrimina rea dată să aibă ca efect nefast lăsarea fără atenţie a cazurilor când actul sexual este săvâ cum cu acordul celuilalt partener. dar în realitate acesta este intimidat. (incestul) ca circumstanţă agravantă a viol ului. nici prin căsătorie.

ori ce raport sexual forţat comis cu o persoană din cele enumerate mai sus urmează a fi înca drat conform regulilor concursului de infracţiuni dintre art. [28] În aceeaşi ordine de idei am dori să aducem exemplu legislaţiei României care de mai mult timp prevede ca circumstanţă agravantă a violului. 3. În concluzie considerăm că-n perspectiva unor modificări e legislaţiei penale în vigoare. altfel instanţa de judecată în cadrul cercetării judecătoreşti[10] a constat că victimele au întreţinut raporturi sexuale cu tatăl său fără a opune rezistenţă pe motiv ca fie bătute. De asemenea trebuie remarcat pericolul so cial mai mare al persoanelor care întreţin raporturi forţate sexuale cu persoane ce fa c parte din categoria amintită mai sus.promovarea şi aplicarea unei politici eficiente în acest sens ar permite ca dezinc riminarea raportului sexual reciproc consimţit să nu provoace repercusiuni şi reacţii ne faste.frica faţă de făptuitor mai ales în c azurile în care victima locuieşte cu făptuitorul. s-ar putea lua în consideraţie introducerea unei noi circumstanţe la infracţiunea de viol precum şi la cea de acţiuni violente cu caracter sexual şi anume violului soţulu i soţiei sau a unei rude apropiate pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv şi a rude i pe linie colaterală (fratele şi sora). Conţinutul constitutiv al infracţiunii de viol Latura obiectivă a infracţiu nii de viol.pen.. apoi raporturile sexuale fiind sistematice. În lipsa acestor prevederi în cadrul C.ţinând cont de moralitatea existenţă în so cietate referitor la dezaprobarea relaţiilor sexuale dintre rude. publicitatea ace stor relaţii ar constitui o lovitură pentru imaginea victimei. . în acest ultim caz locuinţa comună fiind u n factor favorizator la comiterea infracţiunii. 171 C.pen. Elementul material al infracţiunii de viol Elementul material al infr acţiunii de viol constă într-un raport sexual săvârşit prin constrângere. şi art.pen. 201 C. la faza iniţială acestea au negat fiin du-le ruşine să recunoască aşa ceva. faptele comise asupra m embrilor de familie ce gospodăresc împreună. în special în cazul în care aceasta este la vârsta adolescenţei. Vătămarea inviolabi libertăţii sexuale a victimei se realizează material prin 74 . Iar atunci când au fost întreb ate de mătuşa lor. Pericolul social al acestora reiese din fa ptul că: . .2. dacă faptele corespund adevărului. De fapt aceste afirmaţii sunt confirmate şi de pra ctica judiciară. după cum s-a mai specificat în doctrina dreptului penal [28]. făptuitorul abuzând de fiicele sale atunci când ceilalţi membri ai familiei erau plecaţi.victima de obicei ţinând cont de relaţiile de rudenie ezită în ceea ce priveşte an nţarea organelor de drept despre comiterea faptei.

) este justificată doar din punct de vedere medical. El încetând acţiunile sale dat rită faptului că victima a început să plângă mai tare. cât şi actele sexuale anormale sunt cuprinse de o rezoluţie infracţională unică a făptuitorului. iar actele de penetrare vaginală presupun penetrarea vaginului cu alte părţi ale co rpului decât sexul. de asemenea. apropiate prin conţinut şi exercitate în acelaşi timp. că elementul material al violului constă într-un raport sexual. efectuând câteva mişcări de raport sexual.). După aceasta i-a introdus organul său viril în stibulul vaginului. sau obiecte acţiuni ce nu pot duce la procreaţie. c onsiderăm că mai corect ar fi ca elementul material al infracţiunii de viol să fie întitul at „actul sexual de orice natură”. 174 C. Nu putem pune însă semnul egalităţii intre noţiune de raport sexual (art .) şi ce de acte de penetrare vaginală (art. dar nu credem că această soluţie este justificată şi din punct de vedere a l tehnicii legislative. himenul fiind integru. şi deoarece ultima a început să plângă i-a astupat gura cu mâna şi zbrăcându-se s-aculcat lângă ea acuprinzând-o. De asemenea. 171 C.raportul sexual la care este supusă. a tât actele sexuale normale. Putem defini raportul sexual ca acea conjuncţie a organelor de sex masculin şi feminin. organul se xual masculin pătrunzând doar în vestibulul vaginului victimei. Deasemenea vom fi în prez enţa infracţiunii de viol şi-n acel caz în care nu are loc penetrarea completă. în susţinerea opiniei noastre am dori să aducem următoarele argumente: această delimitare între raportul sexu al şi alte acte sexuale (coitul anal şi oral etc. a dică actul de pătrundere a organului procreator al bărbatului în organul corespunzător al femeii.36] 75 . principala dife renţă între acestea fiind că raportul sexual presupune conjuncţia sexelor destinată procreaţi i. De altfel instanţa de ju decată[9] a constat că inculpatul a ademenit victima pe imaşul din sat.pen. Soluţia pronunţată de instanţă în speţa dată a fo de viol consumat.pen. Deci. În opinia noastră. este lipsit de relevanţă dacă s-a ajuns sau nu la crearea condiţiilor necesare procreării. 171 C. şi se percep de către acesta ca o singură infracţiune ce ce ni se pare logic. Faptul penetrării a fost confirmat şi n raportul de expertiză medico-legală a victimei ce a stabilit hiperemia de pe mucoa sa antrului vaginal. Această delimitare artificială a unei infracţiuni unice nu credem că reprezintă cea mai bună soluţie de tehnică legislativă. Raportul sexual presupune un act fiziologic şi nu simpla a propiere sau atingere a organelor sexuale. [129 p. raportul sexual reprezintă acele relaţii sexuale normale între bărbat şi fem eie destinate procreării.pen. Adesea. preve de în. Această soluţie la incriminarea violului a fost adoptată de majoritatea codurilor penale moderne europene. Textul incriminator din art. mod expres. unde i-a ordon at ultimei să se dezbrace.

332] Sub raportul laturii obiective. 172 C. 171 C. în care u nica forma de satisface a necesităţilor sexuale era recunoscut raportul sexual norma l destinat procreaţiei. putem concluziona. a acţiunilor incriminate în art. delimitare ce era specifică societăţii socialiste. s-ar impune includer ea în cadrul textului art. se poate ţine cont în procesul individualizării pedepsei . la momentul actual al evoluţiei umane. şi anume să fie săvârşit prin constrângerea ace sau profitându-se de imposibilitatea ei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. că în prezent nu se fac e o delimitare atât de rigidă. şi eli minarea celui din urmă din cadrul Codului penal. Forme ce le regăsim în compone socială sunt schimbătoare şi evoluează în timp. În urma prezentării tuturor argumentelor. ţinând cont de normele morale existente în s etate. Atinge rea adusă libertăţii sexuale a persoanei decurge tocmai din împrejurarea că actul sexual s e săvârşeşte împotriva voinţei ei. coitul anal reprezentând o formă acceptată. pre şi a normelor morale existente în societate. reieşind din standardele soc iale acceptate în colectivitate. actul nefiind socialmente periculoasă şi nici măcar imoral însăşi natura lui. săvârşirea infracţiunii de viol are două etape. Prin act sexual de orice natură urmând să înţelegem „acele acţiuni îndreptate spre sati cerea poftei sexuale prin folosirea sexului sau acţionând asupra sexului”. primul moment este acela al înfrângerii sau al paralizării rezistenţei victimei. De faptul că în cazul săvârşirii unui viol făptuitorul săvârşeşte. aceasta fiind o normă evident în plus [42]. ci prin această nesocotire a libertăţii victimei de a dispune de sine în elaţii sexuale. într-o anumită măsură de membrii colectivităţii. între acte sexuale fireşti şi acte sexuale nefireşti. atunci când violul se săvârşeşte prin constrângere licită. Pentru ca raportul sexual să întregească conţinutul infracţiunii de viol este necesar ca el să aibă loc fără consimţământul victimei. De exem plu coitul oral. cum am precizat anterior stabilirea formelor de satisfacere a poftei sexuale est e specifică componenţei biologice a noţiunii de viaţă sexuală.pen.pen. sau acela al profitării de 76 .Nu putem nega corectitudinea afirmaţiei făcute mai sus. două momente succesive. În urma analizei făcute a naturii şi esenţei juridice a noţiunii de viaţă sexuală. de satisfacere a poftei sexuale. nu mai este necesară delimitarea pe plan normativ a raportului sexual de actele de homosexuali tate sau alte acte sexuale. Şi anume. dar totuşi pentru a opera aces te modificări ar trebui să ţinem cont de noţiunea de viaţă sexuală şi componentele acesteia. atât acte sexuale normale destinate procr recum şi acte sexuale anormale. [52 p. În consecinţă.

A.. şi V. voluntară a Corpului Păcii. în scopul sustragerii de la victimă a bunurilor. K.. B. acţionând împreună cu V. a căzut de acord. În continuare. adică de bunuri şi bani în valoare totală de 1087 lei.00. constrânge re implicită. M şi 120 m . B. unde V. împreună cu V. tot atunci şi tot acolo.starea de imposibilitate a victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. F. săvârşire c ost posibilă prin activitatea desfăşurată în primul moment. se afla în apropierea magazinului univ ersal din str. în scopul săvârşirii cu ea a raportului s prin constrângere.B.. să o urmărească împreună pe numita W. M. Acţionând conform înţelegerii prealabile cu V. W K. de un telefon mobil de model „NOKIA” cu preţul de 1032 lei şi de banii în suma de 55 lei.K. B. K. Cel de al doilea moment îl constituie însăşi săvârşirea raportului sexual. W. V. W. M . B. pe drum. A. împreună au urmărit-o pe cet. a ajuns în or. B. văzând-o pe cet. au venit la locul infracţiunii. B. au atacat-o pe cet.. neavând importanţă dacă starea dată era existentă sau a fost provocată chiar de uitor. fiind în stare de eb rietate alcoolică.. acţionând împreună mun acord cu cet. B. SUA W. Peste o perioada scurtă de timp. aproximativ la orele 22. şi A. acţionând cu violenţă periculoasă pe sănătatea persoanei agresate. K.. a săvârşit cu c port sexual prin constrângere şi a 77 . care a trecut pe lângă ei şi se deplasa în sat. B.. unde tot atunci i-a propus lui G.. r. r. de haine şi i-au legat faţa cu pulo verul. P. din or.. au săvârşit cu cet.. Învingând rezistenţa victimei şi acţionâ violenţă periculoasă pentru sănătatea ultimei. V. G. B.. M. la 17 decembrie 2006. că A.K. B. au deposedat-o pe cet. să săvârşească cu cet. B.. Ajungând-o pe W. raport sexual prin constrângere şi să satisfacă cu ea pofta sexuală în forma perversă pr n constrângere. B. şi G.. K. şi V. de la sat. B. a lovit-o de câteva ori cu pumnul în fa upă care A. i-a propus lui A. W. K. au violat victi ma şi au comis asupra acesteia acţiuni violente cu caracter sexual. B. A. tot atunci şi tot acolo. F. r. la o distanţa de aproximativ 300 m de la or. aplicând vio lenţă periculoasă pentru sănătatea persoanei agresate. M. şi în scopul realizării intenţiilor lor criminale. Tot atunci. împreună cu cunoscutul său V. cu forţa au dezbrăcat-o pe W. r. W . B. A. B. A. După ce A. la ce G. De alt fel în fond s-a reţinut că ] . V. a căzut de acord cu propunerea lui V. B.B. A. îşi continua acţiunile sale violente cu caracter sexual în privinţa victimei W. satisfacerii poftei sexuale în forme perverse prin constrângere şi s ustragerii prin tâlhărie a bunurilor de la ultima. K. F. În continuare. B. aplicând violenţă fizică şi psihică. F. acţionând împreună cu V. cu forţa au tras-o pe ultima în câmp la o distanţa aproximativ de 50 m de la şosea. B.. B. K. B.B. B. rapoarte sexuale prin constrângere şi a satisfăcut cu victima p ofta sexuală în forme perverse prin constrângere fizică şi psihică. M.

Constrângerea fizică va fi apreciată la conc ret. a săvârşit cu cet. W. Cu scopul de a întreţine cu aceasta un raport sexual forţat. f intermediul cătuşelor de obiecte nemişcătoare. total sau parţial. 145 C. Constrângerea fizică tre buie să preceadă sau să fie concomitentă cu actul sexual[76]. Totuşi trebuie să ţinem cont de faptul că cer inţa legii se referă la exercitarea constrângerii şi nu la împotrivirea persoanei vătămate. constrângerea. temerile. a intrat în curtea lui M. constrângerea trebuie să fie efectivă.2005 în jurul orei 22.00 S . fi ind suficient să existe refuzul energic. după care a dezbrăcat-o de ştrampi. pen. F losirea constrângerii trebuie exercitată pentru a determina victima la raport sexual . rezervele. de la caz la caz. cu scopul de a-şi satisfa ce pofta sexuală. ţinându-se cont de condiţiile în care s-a exercitat forţa ca şi de pu terea efectivă de rezistenţă a victimei. Datorită rezistenţei opuse inculpaul nu a putut să-şi ducă activitatea infracţională până la capăt.A. cerinţa esenţială. un raport sexual prin constrângere şi a satisfăcut cu ictima pofta sexuală în forme perverse. rezistenţa victimei. împotrivirile apa rente sau de capriciu.205] Deci. [52 p. m lte lovituri în zona capului. d pă care A. Pentru a exista infracţiunea de viol este necesar să se constate dacă forţa fizică exercitată asupra victimei a fost suficient de in tensă pentru a o constrânge la raport sexual. Pentr u calificarea faptei drept viol nu interesează dacă victima a opus sau nu rezistenţă. pen. prin constrângere fizică şi psihică. astfel. iar nu pentru a-i provoca alte suferinţe fizice sau morale. şi 171 C. Deci. cele două modalităţi fiind alternative.A. Constrâ rea poate fi fizică sau psihică. Tot el în 78 . K. constrângere explicită). Constrângerea fizică constă în folosirea forţei fizice asupr victimei pentru a înfrânge rezistenţa fizică a acesteia şi pentru a face..A. în realitate sau în cele din urmă a consimţit. care însă. categorică ezitările. unde pentru a-i înfrânge rezistenţa fizică i-a aplicat lui M.08. în aceste cazuri fapta nu va constitui infracţiunea de viol. pentru exist enţa infracţiunii de viol se realizează prin două modalităţi de înfrângere a libertăţii sexua strângere implicită. de exemplu. Constrângerea fizică se poate exprima prin: lovirea victimei. vătămare a intenţionată a integrităţii corporale sau a sănătăţii. a urmărit-o pe ultima până în grădină. acţiunile subiectului urmează să fie calificate prin concurs de infracţiuni prevăzute de art. Asfel s-a reţinut că la data de 15. săvârşeşte un viol după consumarea raportului sexual forţat cu scopul de a ascunde cele săvâr sau din motiv de răzbunare pentru rezistenţa opusă în cadrul raportului sexual. dacă însă persoana. fiind în stare de ebrietate. iar nu aparentă şi susceptibilă să anihileze. dar nu simulat al victimei. De asemenea.satisfăcut cu victima pofta sexuală în forme perverse. B. Considerăm că nu constituie o opunere reală. ori „opunerile” de rigoare sau de circumstanţă ale pseudovictimei . răsucirea mâinilor în articulaţii. posibil raportul sexual.

Şi atunci. în forme adecvate „anumite eforturi fizice”. [27 p. cu scopul de a ascunde infracţiunea de viol. în baza aceluiaşi aliniat şi articol al Codului penal se va face încadrarea faptei în cazul violului ce a dus la decesul victimei din imprude nţă. 171 alin. înduplecări. atunci când are loc raportul sexul benevol acceptat.. dacă aceeaşi persoană a exercitat constrângerea şi a particip a raportul sexual ori dacă victima a fost constrânsă de o altă persoană. interpretează că adolescenta accepta raportul sexual şi este pus în faţa f ptului de a aplica. Violul sau tentat iva de viol.162] Evident. [12] De asemenea. [157 p.. deci nu necesită şi o calificare suplimentară în ba za articolului prezentate mai sus. Ca rezult t M. o asemenea violenţă nu poate fi calificată drept constrângere fizică în contextul violului. a decedat în rezultatul asfixiei mecanice.A. îndemnuri. Aceste calităţi comportamentale se manifestă în tr-un mod special.A. care are loc prima dată în astfel de cazuri. 171 C. Cauzarea din imprudenţă victimei în cadrul exercitări i acţiunilor de violenţă a unii vătămări grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii urmea tă doar în baza art. nu are importa nţă pentru încadrarea juridică. mai ales. partenerul.pen.continuarea acţiunilor sale criminale. [ 27] De altfel instanţa considerăm corect a reţinut că o persoană poate fi recunoscută vinova tă de comiterea infracţiunii de viol numai dacă s-a constat existenţa acţiunilor de constrân gere a victimei. întru realizarea intenţiei infracţionale acesta a luat ştrampi lui M.A.3. (vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii) urmează a fi ca doar în baza alin. 8-9] Totuşi nu putem fi de acord cu ideea că în cazul în care l ipseşte rezistenţa din partea victimei la actele de constrângere sau aceasta este de o intensitate redusă nu vom fi în prezenţa infracţiunii de viol. pen. însoţită de fapte ce realizează conţinutul infracţiunilor prevăzute de art. O problemă apare atunci când victima se află de mai mult timp în relaţii amicale cu pers ana acuzată de viol.. conşti izând starea dată. pudoare firească. modestie. i-a legat în jurul gâtului în două noduri şi a început să o stranguleze. aproape întotdeauna o pretinsă rezistenţă care nu poate fi înfrântă doar prin cuvinte. 152 . Este cunoscut că unor adolescente le sunt specifice sentimente de timiditate. 1 art. De altfel în doctrina pena lă s-a precizat că lipsa acordului la realizarea raportului sexual nu trebuie confun dat cu intensitatea rezistenţei la actele ilegale ale făptuitorului întrucât: 79 . a hotărât să o omoare pe M.

370. 2.. pen. 3. care dezvăluie intenţia re ală a vinovatului de a aplica forţa fizică faţă de victimă.633] În concluzie putem afirm a că pentru existenţa infracţiunii de viol nu prezintă importanţă intensitatea rezistenţei op se de către victimă. important în caz l dat este aspectul subiectiv al comportamentului victimei. O altă formă a constrângerii explicite este constrângerea psi hică ( ameninţarea). 165 p. rudele apropiate sau alte persoane (de exemplu. 354. 160 p. Prezentând importanţă doar faptul că înainte de întreţinerea raportului l sau în timpul acesteia din comportamentul persoanei să rezulte refuzul acesteia de a consimţi raportul sexual. Deoarece ame ninţarea este un element necesar al dispoziţiei art.309]). dar şi pentru prevenirea acesteia. ci o altă infracţiune contr a persoanei. dar şi de o altă persoană. refuzul de a întreţine raportul sexual va fi unul aparent nu numai în cazul în care rezistenţa faţă de acesta este una redusă.168]. ea nu va constitui o tentativă de viol. În egală măsură şi constrângerea fizică.172] Co nstrângerea psihică trebuie exercitată în scopul de a avea un raport sexual cu victima. care capătă calitatea de 80 . fără riscuri. De asemenea ameninţarea trebuie să constea în ap licarea imediată a violenţei în cazul în care victima este ameninţată cu aplicarea violenţei viitor nu vom fi în prezenţa infracţiunii de viol.89. nu se impune o cali ficare suplimentară în baza art. Prin ameninţare aplicată ca mijloc de înfrângere a rezistenţei victimei e subînţelege sperierea victimei cu asemenea acţiuni sau vorbe. opunerea de rezistenţă ar putea lipsi în momentul comiterii raportului sexual. pen. [136 p. ameninţarea de a omorî copiii dintr-o grădiniţă pentru a determ ina educatoarea de a avea un raport sexual cu persoana de la care vine ameninţarea [139 p. de o arece actele de constrângere nu este obligatoriu de a fi folosite doar pentru înfrânge rea rezistenţei.1. [70] Esenţial este ca în acest caz victima să fi fost efectiv constrânsă prin ameninţare cu un pericol căruia să nu-i putut fi rezista t şi care nu putea fi evitat. 134 p. 155 C. dacă constrângerea a fost săvârşită în alt scop decât săvârşirea violului.171 C. pentru că şi-n aceste ca zuri rezistenţa putând fi de o intensitate sporită.64. ea se poate manifesta şi prin acţiunile ameninţătoare ale vinovatului (de exemplu prin demonstrarea armei) [178 p. chiar şi de sex feminin. [150 p.. acţiunile de constrângere se aplică de un număr de persoane într-un loc izolat). 170 p. copiii ei. rezistenţa poate lipsi sau inte nsitatea acesteia să fie redusă în cazul în care victima conştientizează ineficienţa acesteia sau chiar gradul sporit de pericol (ex. fapt confirmat pri raportului sexual. şi ameninţarea poate fi exercitată de a raportului sexual.

coautor al infracţiunii de viol, pentru a fi în prezenţa coautoratului, persoanele pot realiza în totalitate sau numai în unele etape ale laturii obiective a infracţiunii. În ceea ce priveşte formele de manifestare a ameninţării acestea pot fi clasificate în tre i categorii şi anume: a. verbală; b. sub formă de gesturi; c. ameninţarea să reiasă din circ umstanţele în care se comite infracţiunea (drept exemplu poate fi oferit cazul în care P fiind în stare de ebrietate, aflându-se în pădure cu un automobil răpit a acostat-o pe M, propunându-i să o ducă unde are nevoie. Pe drum P a intrat pe un drum adiacent unde i -a propus lui M să întreţină un raport sexul. La întrebarea lui M unde am nimerit acesta i -a răspuns „în bandă”, la care M a întreţinut un raport sexual cu P. Deci putem observa că de eninţarea nu s-a materializat în vorbe sau gesturi, dar datorită împrejurărilor în care s-a aflat victima, aceasta a avut temeri pentru viaţa sau sănătatea ei).[150 p.637] Credem că se impune, de asemenea, precizarea că în cazul în care ameninţarea cu omor sau cu vătămar a gravă a integrităţii corporale a fost exprimată după săvârşirea infracţiunii sau după tenta această infracţiune, în scopul de a înspăimânta victima şi a o împiedica, astfel, de a se ad a cu o cerere despre cele întâmplate la organele de drept, în cazul existenţei temeiuril or suficiente de a se teme că pericolul cu care este ameninţată va interveni, acţiunile vinovatului urmează a fi încadrate în baza art. 155 C.pen. în concurs cu art. 171 C.pen. . Ameninţarea cu distrugerea sau deteriorarea bunurilor unei persoane , săvârşită cu scopu l de a determina persoana de a întreţine un raport sexual cu făptuitorul nu se încadrează în noţiunea de constrângere în sensul art.171 C.pen. , deci raportul sexual, intervenit după o astfel de ameninţare, nu va constitui infracţiunea de viol. De asemenea, constrân gerea unei persoane la raport sexual, prin ameninţarea cu răspândirea unor ştiri defăimătoar e pentru victimă, nu va fi încadrată în baza art. 171 C.pen., ci în baza art. 173 C.pen. ( infracţiunea dată se consumă din momentul ameninţării cu o astfel de acţiune, dacă am conside a că o astfel de ameninţare este caracteristică infracţiunii de viol am putea vorbi doar despre o tentativă la infracţiunea de viol şi nu o infracţiune consumată). Nu se încadrează noţiunea de viol nici fapta aceluia care prin promisiuni de căsătorie, prin promiterea de beneficii materiale sau de angajare la muncă, determină o persoană de a avea cu el un raport sexual.[25 p.183] Elementul material al violului mai poate fi realiza t şi profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa (const rângere implicită). 81

Caracteristica acestei forme a infracţiunii constă în aceea că raportul sexual se săvârşeşte psa voinţei sau fără consimţământul victimei, profitând de starea în care se află victima, ad imposibilitatea acesteia de a-şi manifesta voinţa ori de a-si da consimţământul. În aceste c azuri, victima nu-şi manifestă dezacordul, nu opune rezistenţă, pentru că se află în situaţia a nu se putea apăra sau de a-şi exprima voinţa. [48 p.206] Imposibilitatea de a se apăr a presupune incapacitatea fizică de a opune rezistenţă făptuitorului care încearcă să aibă ra t sexual cu ea. Această neputinţă fizică se poate datora unei stări de oboseală extreme, une i stări de boală, unei poziţii incomode în care a fost surprinsă victima etc ( „Fapta inculp atului de fi avut raport sexual cu fiica fostei sale soţii, persoana suferindă de o atrofie musculară, deci în imposibilitate de a se apăra, împotriva voinţei acesteia consti tuie infracţiunea de viol ”). Imposibilitatea de a-şi exprima voinţa presupune o stare p siho-fiziologică care răpeşte persoanei posibilitatea de a-şi da seama de ceea ce se pet rece cu ea sau de a-şi manifesta voinţa (În raport cu vârsta victimei – 9ani la data consu mării actului sexual cu inculpatul, nu se poate considera că aceasta ar fi avut măcar reprezentări vagi în legătură cu ceea ca semnifică, biologic şi moral, un act sexual pentru a fi putut să ea o hotărâre în deplină cunoştinţă; deci că minora şi-a exprimat în mod liber simţind la practicarea unor acte sexuale, în consecinţă, fapta inculpatului constituie i nfracţiune de viol.) [97]. Această stare este însoţită, de regulă, de incapacitatea fizică de a opune rezistenţă (în cazul somnului hipnotic, starea de leşin), dar ea poate coexista cu capacitatea de autoapărare. În cazul violării victimei care se află în stare de ebrieta te trebuie să se ţină cont că reprezintă stare de neputinţă doar acel grad de ebrietate, care o lipseşte pe victimă de posibilitatea de a opune rezistenţă vinovatului[153 p.39]. Star ea de imposibilitate a victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa poate fi uneo ri provocată de făptuitor sau de o altă persoană în toate cazurile, însă este esenţial pentru istenţa infracţiunii este faptul că autorul a profitat de starea în care se afla sau în ca re fusese adusă persoana pentru a avea raport sexual cu ea. [52 p.334] Starea de i mposibilitate a victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa poate avea un caract er permanent sau provizoriu, important pentru calificarea faptei ca viol este ca starea de neputinţă a victimei să se suprapună momentului săvârşirii raportului sexual. În c ce priveşte constrângerea implicită în cazul violului, considerăm că se mai impun unele pre cizări, vis-a-vis de determinarea stării de imposibilitate a victimei de a se apăra sa u de a-şi exprima voinţa. 82

Ţinând cont de modificările operate în legislaţia penală şi anume excluderea circumstanţei ag ante ce prevedea violul comis prin otrăvirea sau drogarea prealabilă a victimei, în ca zul în care, din materialele avute în dosar rezultă că starea de imposibilitate se dator a consumului unor medicamente, substanţelor narcotice, atunci caracterul, acţiunea a cestora asupra organismului uman pot fi stabilite numai prin expertiză, în aceste ca zuri se impune, de asemenea, stabilirea şi prejudiciului adus sănătăţii în urma consumului a cestor substanţe. În cazul în care victima suferă de anumite boli psihice se impune efec tuarea unei expertize psihiatrice, prin care urmează a stabili caracterul şi gradul bolii, precum şi posibilitatea victimei de a-şi da seama de caracterul acţiunilor sale . O problemă în practica judiciară o constituie încadrarea faptelor în cazul în care persoan a suferă de anumite dereglări psihice, dar după comportamentul acesteia, din discuţii ac easta nu poate fi stabilită. În cazul în care o persoană întreţine un raport sexual cu aceas ta faptele urmează a fi încadrate ca viol consumat sau nu. În opinia noastră în cazul în car e din circumstanţele obiective ale faptei rezultă că făptuitorul era în imposibilitate de a-şi da seama de boala pe care o are victima, faţă de făptuitor vor fi aplicate regulile erorii, astfel răspunderea penală pentru infracţiunea de viol fiind exclusă. Pentru cal ificarea faptei de viol al unei persoane minore, profitând de imposibilitatea vict imei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, se impune în afară de stabilirea vârstei vict ime, stabilirea faptului dacă victima îşi dădea seama de ceea ce se petrece cu ea, precu m şi de caracterul acţiunilor sale, de asemenea prezintă importanţă şi experienţele sexuale a terioare ale victimei. Urmarea imediată a infracţiunii de viol În cazul infracţiunii de viol, urmarea imediată constă în încălcarea, vătămarea efectivă a libertăţii şi inviolabilită victimei. În afară de vătămarea efectivă a libertăţii şi inviolabilităţii sexuale, care cons urmarea imediată tipică pentru infracţiunea de viol, infracţiunea poate avea uneori şi anu mite consecinţe materiale, de exemplu, careva atingere adusă obiectului material al infracţiunii care este corpul victimei, vătămarea a integrităţii corporale sau sănătăţii, gra ate ilegitimă etc. Producerea unui anumit rezultat nu constituie însă o cerinţă obligatori e pentru existenţa infracţiunii de viol, iar ea determină potrivit dispoziţiilor legale, o formă agravată a infracţiunii. Legătura de cauzalitate Legătura de cauzalitate dintre a cţiunea infracţională şi urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei (ex re). Când îns produs şi nu a rezultat pentru reţinerea acestuia în 83

sarcina făptuitorului este necesar să se stabilească existenţa legăturii de cauzalitate într e fapta ce constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul produs. Condiţi i de mod, loc, timp şi alte împrejurări În ceea ce priveşte elementele facultative ale lat urii obiective nu există condiţii speciale privind timpul şi locul comiterii infracţiuni i. Latura subiectivă a infracţiunii de viol. Infracţiunea de viol se comite cu intenţie directă. Autorul violului are reprezentarea că prin acţiunea sa va avea loc un raport sexual prin constrângerea victimei sau profitând de neputinţa acesteia de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa şi urmăreşte acest rezultat. În cazul violului comis asupra victimei în imposibilitatea de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, autorul trebuie să cunoască st area victimei. Eroarea asupra acestei împrejurări înlătură incidenţa legii penale. [48 p.207 ] De fapt nu doar în acest caz putem vorbi despre existenţa erorii în cazul încadrării jur idice a faptelor de viol, influenţa şi semnele acesteia urmând a fi nominalizate cu oc azia analizei fiecărei circumstanţe agravante (violul comis asupra unui minor sau as upra unei persoane ce nu a atins vârsta de 14 ani, violul soldat cu contaminarea c u o boală venerică sau cu maladia SIDA), iar în ceea ce priveşte eroarea vizând imposibili tatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ne-am expus cu ocazia analizei laturii obiective a infracţiunii. Referitor la modul de determinare şi consacrare j uridică a erorii o să ne expunem în cadrul compartimentului dedicat investigării judicia re a infracţiunii. În situaţia când făptuitorul a luat hotărârea de a avea raport sexual cu v ctima mai târziu şi independent de constrângerea pe care a exercitat-o asupra acesteia anterior, va exista concurs între infracţiunea de viol şi infracţiunea realizată prin exe rcitarea constrângerii (vătămarea corporală etc. ), în afară de cazul în care constrângerea e citată anterior asupra victimei a aduso pe aceasta în starea de neputinţă de a se apăra sa u de a-şi exprima voinţa - stare de care a profitat făptuitorul pentru a realiza rapor tul sexual. [48] Motivele violului constau în satisfacerea necesităţii sexuale, răzbunar e, dorinţa de a dezonora victima, dorinţa de a determina victima să se căsătorească etc. Pen tru existenţa infracţiunii nu prezintă nici o importanţă motivul comiterii infracţiunii, tot uşi în cadrul urmăririi penale acesta trebuie stabilit întrucât conform Codului de procedu ră penală în cadrul urmăririi penale sunt obligatoriu de stabilit toate circumstanţele ce pot atenua sau agrava răspundere penală. Un semn al laturii subiective obligatoriu d e stabilit, în special în cazul în care infracţiunea de viol ia o formă trunchiată este scop ul în care se realizează actele de constrângere. Şi anume scopul la infracţiunea de viol e ste întreţinerea unui raport sexual. În cazul în care acţiunile de 84

demnităţii sau integrităţii corporale şi sănătăţii victimei.3. p rofitându-se de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. În practică. înţelegerea de săvârşire a violului etc. fără. şi scopul de întreţinere a unui raport sexual. se întâlnesc foarte r de tragere la răspundere penală pentru săvârşirea de acte pregătitoare ale infracţiunii de v ol. legarea acesteia.constrângere care implică dezbrăcarea victimei. tentativa la viol t e delimitată de celelalte infracţiuni privind viaţa sexuală. ruperea hainelor acesteia sunt realiza te în alt scop (ex. 3. în cazul când acesta urma să se realizeze prin constrângerea fizică: imobilizar ea braţelor victimei. Se consideră acte pregătitoare ale infracţiunii de viol căutarea d e complici. demonstrarea bravurii. se înce arcă efectiv realizarea raportului sexual cu aceasta. Deci scopul ca semn al laturii subiective este obligatoriu de stabilit. ne prezentân d importanţă motivul care a determinat persoana la întreţinerea raportului sexual. întrucât este foarte dificil a stabili legătura de la cauză la efect între actele efec tiv săvârşite şi violul ce urma să aibă loc. în speci al în cazul formelor atipice a infracţiunii de viol. atingerea organelor genitale ale victimei pentru obţinerea satis facţiei sexuale) nu vom fi în prezenţa infracţiunii de viol ci a altor fapte antisociale . însă. cu scopul de a avea raport sexual cu ea sau săvârşirea unor acte prin care se încearcă să se profite. Forme. În ca ul infracţiunii de viol pot fi concepute toate formele imperfecte ale infracţiunii. deci orice act de constrângere fizică prin care se urmăreşte paralizarea 85 . de imposibilitatea victimei de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra. b)Tentativa Constituie tentativă la infracţiunea viol săvârşirea unor acte de constrângere fizică sau morală asupra unei persoane. Limita inferioară a tentative i de viol este marcată de începerea actelor de constrângere sau a actelor prin care. dezonorarea victimei prin expunerea ace steia nudă în public. a) Actele pregătitoare. să. ţinându-se cont de elementul subiectiv al infracţiunilor . În concluzie pentru existenţa infra cţiunii de viol ca semne ale laturii subiective trebuie stabilite forma de vinovăţie c erută de norma de incriminare. dezgolirea corpului sau ruperea hainelor. Deli e componentelor acestor infracţiuni se fac. modalităţi şi sancţiuni ale infracţiunii de viol Forme ale infracţiunii de viol. a se ajunge la săvârşirea raportului sexual din motive independente de voinţa făptuitoru lui. În plus. Trebuie să facem diferenţă între tentativa de infracţiune la viol şi alte acte criminal e ce aduc atingere cinstei. Vor constitui acte de tentat ivă la viol.intenţia urmărită prin săvârşirea infracţiunii. în acelaşi scop.

336] Renunţare de bună-voie la săvârşirea infracţiunii trebuie privită nu ca o cir stanţă atenuantă. decât prin întreţinerea raportului sexual cu făptuito . cazul în care făptuitorul nu are capacitatea de coabitare. de regulă.rezistenţei fizice a victimei. toate acestea fiind săvârşite în aşa mod. încât să paralizeze voinţa vi m şi de a-i crea celei din urmă convingerea că pericolul cu care este ameninţată nu va put ea fi înlăturat fără riscuri pentru ea. prin ele însele. în consecinţă. făptuitorul va fi ţinut să răspundă pentru acea infracţiune[15 . însă obţine satisfacţie sexuală prin atinge rea organelor genitale.. inculpatul a 86 . precum și să fi avut posibilitatea reală de a continua acţiunile sale şi să fi fost conştient de această posibil itate. Nu constituie ren unţare la săvârşirea infracţiunii şi. însă. unor cauze indep endente de voinţa făptuitorului: rezistenţa victimei. Nu interesează motivele care l-au determinat pe făptuitor să renunţe la săvârşirea infracţi i. esenţial este ca el să fi renunţat de bună voie la comiterea faptei. ci drept o cauză care înlătură răspunderea penală pentru infracţiunea respe că actele de constrângere efectuate până la momentul renunţării realizează. în dimineaţa zilei de 25 iulie 2005. precum şi punerea ei în imposibilitatea de a cere ajuto r în cazul constrângerii psihice. nesimţindu-se bine du pă un chef ce a avut loc în ziua anterioară. În fapt s-a reţinut[3] că. ltă componenţă de infracţiune. după cum am precizat anterior. se va întregi elementu l obiectiv al tentativei. în urma căror acţiuni îşi satisface pofta sexuală. [45] Când victima se află. Această întreruper e sau stopare se datorează. apariţia unor persoane străine. disp ariţia erecţiei. nu înlătură răspunderea penală renunţare minată de motive independente de voinţa făptuitorului (dispariţia erecţiei sau ciclul mens trual). fiind în imposibilitate de a realiza un raport sexual. În cazul în care se încearcă determinarea persoanei de a întreţine un rap ort sexual prin rugăminţi insistente nu poate fi încadrată ca tentativă la infracţiune de vi ol. ameninţarea cu moartea sau cu vătămarea integrităţi corpora e sau sănătăţii etc. În anumite cazuri însă trebuie delimitată tentativa de viol de infracţiunea de acţiun i violente cu caracter sexual în formă consumată. după ce soţia inculpa ului a plecat de acasă. Astfel fapta poate fi eronat încadrată c a tentativă de viol. Aşadar. inculpatul nu s-a mai dus la serviciu. Apropiindu-se de patul unde dormeau cele două minore. tentativa la viol nu poate avea decât forma neterminată sau întreru ptă. în imposibilitate de a se apăra sau de a-şi exprima voin dacă starea ei a fost provocată prin activitatea violatorului. [52 p. Va exista tentativă de viol doar când sunt efectuate acţiuni specifice constrângerii f izice sau psihice. Limita superioară a tentativei de viol o constituie întrer uperea acţiunii de executare înainte de realizarea raportului sexual.

sau înainte. împli nea vârsta de 15 ani.început să o pipăie pe minora mai mare.. împotriva nţei părţii vătămate.4-1re-188/2007 din 2 iulie 2007 s-a stabilit că mărimea p edepsei pentru tentativă de infracţiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăşi trei păt rimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din PS a C. 87 . aşa cum a desc ris-o partea vătămată. d) Epuizarea i nfracţiunii de viol Violul. c) Consumarea infracţiunii de viol Infracţiunea de viol este o infracţiune cu componenţă formală. Ea se consumă din momentul începerii rapo rtului sexual – adică din momentul introducerii depline sau parţiale a membrului viril în cavitatea vaginală. fie ulterior momentului consumării sau se poa te agrava ulterior (spre exemplu. [3] Această vătămare poate să apară fie de la început. În ceea ce priveşte modali tăţile de stabilire şi probare a existenţei raportului sexual. poate cunoaşte şi un moment al epuizării. care abia la data de 11 august 2005.C. Pentru ca violul să fie considerat infracţiune fapt consumat nu interesează dacă victima a fost deflorată sau dacă au fost realizate condiţiile necesa re procreării. De asemenea pentru încadrarea infracţiunii nu prezintă importanţă dacă făptuit l a obţinut satisfacţie sexuală în urma raportului sexual sau nu. o vătămare corporală care se agravează în timp poate duc e la decesul persoanei). din anumite motive. prin Hotărârea Plenului CSJ a RM nr. De altfel. Aşa cum am indicat. negând doar faptul că ar fi penetrat-o (cu toate că a încercat de mai ulte ori) datorită lipsei de erecţie. În aceste cazuri trebuie de avut în vedere nu numai momentu l consumării infracţiunii. în timpul constrângerii. adică odată cu consumarea nii. A. ci şi o vătămare. şi după ce a fost verificată prezenţa la locul de muncă şi s-a demonstrat nes inceritatea inculpatului. De asemenea. În primele decl inculpatul a negat săvârşirea infracţiunilor arătând că ar fi fost la lucru în dimineaţa zile 25 iulie 2005.pen. se consideră viol consumat şi atunci când membrul vir il a fost introdus doar în vestibulul vaginului.. dar. a penetrării doar a vestibu lului vaginului sau a deflorării victimei o să ne expunem în cadrul compartimentului p atru al lucrării dedicat investigării judiciare a infracţiunii de viol. a întreţinut raport sexul normal cu minora A. Când aceasta se tot tr inculpatul i-a cerut să nu să se mai tragă pentru că „oricum ţi-am băgat-o”. acesta a recunoscut întreaga stare de fapt. pentru infracţiunea consumată. şi după ce a pipăit-o pe sâni şi în zona organelor genitale. În cazul tentativei de viol pedeapsa pentru acea sta nu poate depăşi trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse. nu a fos t introdus în profunzime. pe lângă un moment al consumării. violul poate avea ca rezultat nu numai o stare.C.

E.a) C.a) C. de împrejurările în care s-a produs şi s-a profitat de situaţi a în care s-a aflat victima. cu condiţia că acesta nu a fost condamnat pentru vreounul dintre acestea şi nu a expirat termenul de prescripţie al tragerii la răspundere penală[124 p. prin Legea nr. a culcat-o pe pat. atunci când făptuitorul a comis anterior un viol prevăzut de art. Violul săvârşit de către o persoană care rior a săvârşit un viol prevăzut la alin. În una din serile lunii noiembrie 2006.pen. sancţiona violul comis repetat. să întreţină cu el un raport sexual. de timpul şi locul săvârşirii etc. a intervenit necesitatea modificării agravantei în cauză.171 alin. sa apropi at de ea şi. aflându-se în locuinţa proprie din str. a dezbrăcat-o de lenjerie şi a întreţinut cu aceasta un raport sex ual.(2) lit.pen. se pregătea de culcare. de asemenea. aplicând forţa fizică. ţinându-se cont de modul sau mijloacele prin care s-a rea lizat constrângerea victimei. a dezbrăcat-o de lenjeria intimă.E. B. i-a aplicat câteva lovituri pentru a-i înfrânge rezistenţa fiz ică.277/2008.Şmidta-14.pen.171 alin.ci şi acel al epuizării rezultatului. Înainte de modificările o e în C. În realizarea i ntenţiei infracţionale. după ce a întreţinut cu un raport sexual forţat. infracţiunea de viol este susceptibilă. Primind refuzul acesteia. i-a cerut lui B. unde locuieşte împreuna cu mama sa B. Cu cepţia celor două modalităţi normative: viol prin constrângere şi viol prin profitarea de st area în care se află victima. în realizarea ei con cretă.(1) C. de o serie de modalităţi.(1).Taraclia.E. Instanţa de fond a reţinut că se va determina prezenţa violului comis repetat în următorul caz: în una din seri le din iulie 2006. deoarece numai în acest moment gravitatea faptei poate fi cunoscută şi apreciată în toată amploarea ei. semnul agravant prevăzut la art.(2) lit . S e consideră că violul a fost comis de către o persoană care anterior a săvârşit un viol prevă la alin. În ceea ce urmează vom analiz aceste modalităţi agravante ale infracţiunii de viol.31].pen şi mai comite un viol prevăzut de aliniatul întâi al prezentului articol. 88 . după vizionarea unui film po rnografic.V.pen. i-a apărut intenţia de a-şi satisface pofta sexuală cu mama sa. după vi zionarea unui film pornografic. anul naşterii 1940. Modalităţile infracţiunii de viol.(1) este prevăzut în art.. a) Violul săvârşit de către o persoană re anterior a săvârşit un viol prevăzut la alin. Odată cu excluderea noţiunii de repetare a infrac iunii din PG a C. or. folosindu-se de faptul că B.171 ali n. şi reprezintă prima agravantă de săvârşire a infracţiunii de viol.(1).

(2) lit.pen. Dacă raporturile sexuale au fost reali zate cu două sau mai multe victime. realizează conţinutul aceleaşi infracţiuni. a dezbrăcato de lenj erie. [6] Totodată. nr.pen. făptuitor ul va răspunde pentru infracţiunea unică de viol. a autoratului şi complicităţii la infracţiune. cele săvârşite reprezintă o infracţiune unică prelungită. conform regu lilor concursului de infracţiuni. respectiv.pen. 89 . cu privire l a concurenţa între două norme speciale şi anume cele care reglementează concurenţa între două rme speciale agravante. soluţia finală fiind legată de aplicarea normei ce prevede o p edeapsă mai aspră.1 7 din 7 noiembrie 2005. trebuie aplicată dispoziţia de la art. şi a întreţinut cu aceasta un raport sexual. cu privire la infracţiunea prelungită. vor deveni aplicabile prevederile C. chiar în cazul unei întreruperi de scurtă durată între a ceste raporturi. s-a apropiat de ea şi.. [48 p. succesiv.171 C. aplicând forţa fizică.E .171 C.pen.pen. [7 0] În cazul în care intenţia făptuitorului cuprinde săvârşirea de către el a violului şi a ac r violente cu caracter sexual asupra unei şi aceleiaşi victime. care. acestea fiind săvârşite cu o rezoluţie infracţională unica.pen. iar în alt caz a ten tativei de infracţiune ori. care se consideră consu n momentul începerii ultimului raport sexual. care prevede că dacă făptuitorul. Faptul respectiv îl găsim exprimat în mod explicit în Hotărârea Plenului CSJ de pre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală.172 C. iar dacă s-au aplicat acte repetate de constrângere se vor aplica dispoziţiile C. cele săvârşite urmează a fi calificate prin concurs în baza art. ce realizează componenţa de la diferite alineat e ale articolului respectiv. cu aceeaşi ocazie.171 alin.208] Acestea sunt şi soluţiile adoptate de către practica judi ciară din RM. fără a se exercita alte acte de constrângere asupra victimei.La fel în una din serile lunii decembrie 2006. [8] În cazul repetării actului sexual. prevăzute de diferite al ineate ale art. şi art. fiecare în parte. iar raporturile sexuale subsecvente s-au înfăptuit prin constrângere psihică. care a apărut din momentul săvâr rimului act infracţional). se pregătea de culcare. Încadrarea faptelor este similară în cazul în care se săvâr o infracţiune consumată sau a realizării autoratului la infracţiune. faptele comise se încadrează de sine stătător. Pe parcur sul săvârşirii a două sau mai multe violuri. Dacă v iolul a fost realizat în prezenţa câtorva circumstanţe agravante. calific area infracţiunii nu este influenţată de faptul dacă a existat vreo întrerupere în timpul săv ii asupra victimei a violului şi a acţiunilor violente cu caracter sexual. în cazul în care se constată întrunirea elementelor pentru existenţa acestei infracţiuni ( săvâr e a două fapte identice. folosindu-se de faptul că mama sa B.a) C. realizează două sau ma i multe raporturi sexuale asupra aceleiaşi victime şi în executarea aceloraşi intenţii inf racţionale. Aceeaşi soluţie se impune şi atunci când raportul iniţial s-a rea lizat prin constrângere fizică.

şi. şi b) C.(3) lit. pedeapsa pe care riscă făptuitorul a o primi este de 12 ani închisoare. În concl uzie. la stabilirea mai echitabilă a pedepsei.pen. instanţa fiind obligată să aplice regulile concursului de infracţiuni.(3) lit.171 alin.a) şi cele de la aliniatul trei. În opinia noastră.a) C. la ridicarea standar delor justiţiei 90 . la promovarea mai consecven tă a scopurilor şi principiilor legii penale. excluderea conceptului de repetare a infracţiunii din Codul penal.(1) C. în cazul în care am face o interpretare extensivă a acestei agravante (incluzând şi formele atipice) am agrava n ejustificat situaţia făptuitorului (în cazul în care faptele le încadrăm în baza 171 alin. nu putem considera faptele ca viol comis de către o persoa nă care anterior a săvârşit un viol prevăzut la alin. alin. cumulând pedepsele.În acest context. iar la altă faptă de viol .pen.pen.. în cazul în care autorul comite două violuri ce nu pot fi încadrate fiecare în baza art.pen. fiecare dintre fapte realizând circ umstanţa agravantă prevăzută la art. în situaţia supusă analizei. totuşi avem unele rezerve vizavi de necesitatea incriminării violului comis repetat.pen. privitoare la concurenţa dintre două norme speciale cu circumstanţe agravante. În cazul dat instanţa a apli cat eronat prevederile C. deşi acesta a real izat două raporturi sexuale forţate cu două victime. suntem în prezenţa unei pluralităţ infracţiuni. considerând că făptuitorul a realizat şi agravantă prevăzută la art.(2) lit. (2) lit. este reprezentată de faptul cum urmează a fi încadrate faptele de v iol consumat şi a unei forme atipice a infracţiunii de viol.pen. persoana a avut calitatea de autor. În situaţia tipică respectivă. va contribui efectiv la o mai bună diferenţiere a răspun derii penale.6] Raţiunea unei astfel de încadrări reiese din faptul că în ca zul agravantei date se au în vedere două fapte consumate. Or. O altă problemă care apare la încadrarea faptelor în baza art. În fine.171 alin. b) C. nu în ultimul rând.171 alin.calit atea de alt participant la comiterea infracţiunii.171 alin . fapta încadrându-se doar în baza alineat ului trei.(2) lit.84 C.(1). iar în cazul în care aplicăm regulile concursului de infracţiuni pedeapsa maximă este de 8 ani şi 9 luni de închisoare). Deşi în nota informativă refe ritoare la modificările ce se doresc a fi efectuate în codul penal se precizează că este conceptual incorect a-i trata uniformizat pe cei care au săvârşit numai două infracţiuni şi pe cei care au săvârşit mult mai multe infracţiuni. ţinându-se cont de preveder ile art. considerăm că este vorba despre includerea în acţiune a prevederilor referitoare la conc ursul de infracţiuni.a) C. [164 p.a). O soluţie asemănătoare o vom aplica în cazul în care la comite ea unei fapte. nu putem fi de acord cu hotărârea instanţei[10] care a reţinut în sarcina făptuitorului fapta prevăzută de art.pen. În acest ultim caz instanţa va stab li pedeapsa pentru fiecare faptă în parte.

victima violului săvârşit cu bună – şt inţă asupra unui minor trebuie să aibă vârsta între 14 şi 18 ani. 171 alin. acest lucru nu s-a întâmpla. 14 zile). decât infracţiunea comisă repetat formulată în alt mod. Eroarea. A stfel.171 alin. a ceasta trebuind a fi probată şi de circumstanţele obiective în care a fost comisă fapta. de fapt.(2) C. i-a comunicat că este căsătorită. Astfel pentru unifo rmizarea legislaţiei penale.b) C. considerăm oportun excluderea acestei agravante din cad rul art. cu privire la vârsta victimei. Certitudinea poat e să rezulte din maniera de conduita a acesteia. eventual. pen. c nvingerea că victima are depăşită vârsta de 18 ani. pen. Instanţa superioară a casat hotărârea instanţei de fond. exclud imputarea acestui semn calificativ. făptuitorul trebuie să aibă certitudinea privind vârsta victimei.. În cazul acestei modalităţi nte.(2) lit. Pentru probarea erorii în care se afla făptuior ul faţă de vârsta victimei nu este suficientă doar convingerea subiectivă a făptuitorului.. care declarat că victima arăta a fi o persoană de 19-20 ani. 9 luni. Deci nu este clară raţiunea păstrării acestei circumstanţe agravante care nu este altceva. calif icând actiunile făptuitorului ca viol simplu. în care făptuitorul şi-a format. Având prevederile art. În motivarea sentinţei.penale.171 alin. instanţa de fond a condamnat persoana pentru viol a supra unei persoane minore. punct de vedere fizic.pen. 171 C. instanţa de apel a p recizat că instanţa de fond a apreciat eronat circumstanţele cauzei întrucât nu a ţinut cont de: · · · · vârsta apropiată a victimei de vârsta majoratului (17 ani. iar în cazul păstrării în cadrul art. b) Violul săvârşit cu b ună ştiinţă asupra unui minor Violul săvârşit cu bună – ştiinţă asupra unui minor este prevăz t. într-un prim caz de viol.b) C. care a văzut când victima s-a urcat în automobilul faptul că victima. în dis cuţia avută cu făptuitorul. posibilă în anumite cazur i speciale şi în împrejurări concrete specifice. atunci când aceasta este dovedită.(2) lit. de ce prin păstrarea infracţ unii repetate în alte componenţe de infracţiuni s-ar prejudicia actul de justiţie. făptuitorului. 91 . şi reprezintă cea de-a două modalitate de săvârşire a infracţiu ii. din aspectul ei exterior sau din alte surse.pen. exp rtiza medico-legală care a constatat că victima este o persoană dezvoltată din declaraţiil e martorului. urmând ca în cazul în care persoana comite două sau mai mu lte violuri urmând să se aplice regulile concursului de infracţiuni.

Violul săvârşit cu bună-ştiinţă a i gravide presupune întreţinerea raportului sexual forţat cu o femeie gravidă. Avortul accidental are natură traumatică în cazul în care se aplică acte de violenţă asupra victimei[15 p. din faptul că victima i-a comunicat făptuitorului sa u că făptuitorul a aflat din alte surse că victima este gravidă). în cadrul urmăririi penale. Necesitatea sancţionării m ai aspre a violului comis în astfel de circumstanţe este evidentă pentru că: · mai mare.. expertiza medico-legală a stabili victima avea înălţimea de 155 cm. b1) Violul săvârşit cu bună-ştiinţă asupra unei femei gravide. iar consecinţele se apreciază confo rm prevederilor legii penale drept vătămare a integrităţii corporale. Este necesar ca starea de graviditate să fie r eală. · v iolul comis în astfel de circumstanţe creează pericolul unui avort accidental. are posibilităţi reduse de apărare. pericolul social al persoanei care comite violul în astfel de circumstanţe este evid ent 92 . care văzuse pentru prima dată victima (neavând. s-a afla în eroare referitor la vârsta acesteia. [160 p. Astfel: · · de 47 kg. de regulă. în declaraţiile făcute de către făptuitor.233]. care se caracterizează prin lipsa intenţiei de a-l produce. şi greutatea a dezbrăcat victima. Într-un al doilea caz o să analizăm o situaţie în care aprecierea subiectivă a făpt itorului nu a fost confirmată prin circumstanţele obiective ale cauzei. instanţa corect a constatat că declaraţiile făptuitorului că se afla în eroare refer itor la vârsta victimei nu a fost confirmată prin alte probe în cadrul procesului pena l. · · expertiza medico-legală a stabilit că victima nu a ajuns la ma turitate sexuală. Aceste două cazuri de practică judiciară nu fac altceva decât să confirme afirmaţiile noastre anterioare. care. a af at că. indiferent de termenul gravidităţii şi ca vinovatul să ştie cu certitudine că femeia se află în asemenea stare (cunoaşterea despre graviditate poate să reiasă din semnele vizibil e ale stării în care se află victima. de unde să cunoască vârsta victimei) şi. care.· declaraţiile inculpatului. [122 p. din modul cum arăta şi declaraţiile victimei. aceasta la dezvoltarea fizică semănă cu un copil. când victima arăta mai mică decât vârsta reală a ei.176] Astfel.9-10] Considerăm că în acest caz instanţa co rect a coroborat viziunea subiectivă a făptuitorului cu alte circumstanţe obiective al e cauzei.

151 C. În cazul în care făptuitorul a considerat că femeia este gravidă.pen.9 prevede că acţiunile participanţilor la săvâ rea unui viol săvârşit în grup urmează a fi calificate drept viol săvârşit de două sau mai mu ersoane.171 alin.pen. Astfel.pen. dar în realitate sarcina era inexistentă. în orice mod. Această idee o regăsim în legislaţia şi doctrina penală a altor state. în orice mod . că victima este o femeie gravidă. cele s e trebuie calificate drept tentativă de viol săvârşit cu bună-ştiinţă asupra unei femei gravi (art.c) C.b1) C. se sancţionează cu pedeapsa pe care legea o prevede pentru fapta comisă cu inte nţie. l a acţionat cu intenţia de a produce pierderea sarcinii şi. cu intenţie. în pct.184] susţin că suntem în prezenţa acestei agravante în următoarele cazuri: 1) coautoratul. fapt ca re l-a determinat să săvârşească acest viol. care. în lipsa altor circumstan e agrav nte.(2) lit. art. determinarea sau ajutarea. Aceeaşi soluţie a fost adoptată şi de către Plenul Judecătoriei Supreme a FR.pen. al României prevede că determinarea. Dacă. Violul săvârşit de două sau mai multe persoane es prevăzut de art.(2) lit. În cele ce urmează vom analiza contradicţiile ce există în doctrina penală şi practica judiciară cu privire la modul de interpretare şi a plicare a acestei forme agravante a infracţiunii de viol. Pentru a evita repetările inutile în ceea ce priveşte influenţa erorii în cazul circumstanţei agravante respective. se mai prevede că înlesnirea.171 şi art.). în ho ea sa de îndrumare din 22 aprilie 1992. De asemenea. de către o persoană ce com fapta fără vinovăţie. se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune[ 8]. la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. 3) săvârşirea faptei de către o persoană ce întru emnele subiectului infracţiunii prin intermediul unei persoane ce nu întruneşte aceste semne. unii autori[25 p .27.171 alin. urmează a fi încadrat ca viol soldat cu vătămarea gravă a integrităţii.31 C.Violul comis cu bună ştiinţă asupra unei femei gravide. indiferent de 93 . de a comite un rapo rt sexual forţat se va identifica prezenţa unui concurs de infracţiuni dintre art. la săvârşirea infracţiunii din culpă de către altă persoană a unei fapte prevăzute d penală. Dacă inculpatul nu a ştiut. 2) săvârşirea faptei de către o persoană care întruneşte semnele subiectului infracţiunii împ u o persoană ce nu întruneşte aceste semne. trebuie calificate ca viol simplu. cu i ntenţie. apoi. care are drept consecinţă pierderea sarcinii. invocăm explicaţiile făcute odată cu analiza violului comis cu bună ştiinţă asupra unei persoane minore. c) Viol ul săvârşit de două sau mai multe persoane. însă. cele săvârşite. Astfel art. înlesnirea sau ajutarea. în momentul săvârşiri i faptei.

p en.doar ca formă a participaţiei reprezin o tratare prea îngustă pentru această noţiune. „se consideră participaţie cooperarea cu intenţie a două sau mai multor persoane la săvâr ea unei infracţiuni intenţionate”. şi practica judiciară a acestor state u rmează această idee.143] În susţinerea celor din urmă vine şi CSJ.17 din 7 noiembrie 2005 menţionează despre faptul că în cazul violului comis de două sau mai urmează să înţelegem pa paţia simplă. oricare activitate de asemen ea gen poate fi raportată doar la instituţia participaţiei penale. [170 p.18] Argumentarea celor din urmă porneşte de la însăşi fapt l că. Nici o normă din PS nu poate fi aplicată fără dispoziţiile corespunzătoare conţinute în PG. ci şi aju ul acordat de către persoanele iresponsabile.41 C. fapt ce nu corespunde nici pericolului so cial caracteristic pentru violul săvârşit în această modalitate şi nici principiilor de luptă contra criminalităţii. ce nu au atins vârsta răspunderii penale sau a altor persoane. în pro cesul săvârşirii violului. nu pot fi trase la răspundere penală. În viziunea noastră. întrucât ar trebui sancţionată m ai aspru 94 . Or. În acest sens. fiecare dintre acestea f iind una necesară pentru existenţa unităţii ramurii de drept în ansamblu. În aceeaşi ordine de idei găsim specificat în cadrul doctr nei penale.93. dreptul penal formează un sistem unic în baza PG şi a PS. făptuitorul foloseşte nu numai forţa fizică proprie. considerăm că ar fi raţional extinderea sensului circumsta i agravante de viol comis de două sau mai multe persoane. ci semnele obiective ale săvârşirii violului de mai multe persoane fizice. care.faptul dacă ceilalţi participanţi nu au fost traşi la răspundere penală pe motiv de irespons abilitate sau dacă nu îndeplinesc condiţiile de a fi subiect al infracţiunii ori alte co ndiţii cerute de legislaţia în vigoare.131] Alţi autori consideră că tratarea acestei agravante nu poate fi făcută în mod extensiv. că prin folosirea termenilor de participanţi. 130 p. în Hotărârea Plenului despre practica judiciară cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală nr. În sensul unei acti njugate între două sau mai multe persoane prevăzută în PS apare necesitatea inevitabilă de a o corela cu instituţiile prevăzute de PG. De altfel. La baza calificării faptei sunt puse nu normele penale ale partic ipaţiei. încât nici una dintre ele nu poate exista iz olat faţă de cealaltă. [112 p. persoane legiuitorul nu fa ce altceva decât să precizeze necesitatea existenţei mai multor făptuitori. Potrivit art. pierzându-se în acest caz oricare sens. [139 p. Un argument în plus îl găsim şi în literatura de specialitate rusă în care este spec cat că tratarea conceptului de viol săvârşit în grup . care conform normelor penale. Corelaţia dintre e lementele sistemului este într-atât de strânsă. în cazul ei fiind vorba doar despre coautorat (particip aţie simplă). 18. şi invers.

C..D acă nu s-a cunoscut împrejurarea..A.pen. să nu mai prevadă obligaţia îndeplinirii de către toţi participanţii a semnelor subiectului infracţiunii. poate să întreţină el un raport sexual. cât şi cel care a cunoscut că jinul şi ajutorul dat se referă la săvârşirea violului de două sau mai multe persoane.V.I. d ecât persoana care comite infracţiunea singur..(2) lit.A. respectiv. în viziunea noastră. Însă pentru ca acest semn circumstanţial să p oată fi operant. fără aplicarea circumstanţei săvâ i faptei de două sau mai multe persoane..171 alin.A. Fapta inculpaţilo şi T. trebuie încadrată în baza art.. raportate la art. Cu referire la violul săvârşit de două sa ai multe persoane se impun şi unele precizări. dar a fost liberat de răspundere penală pentru renunţarea de bună voie la săvârşirea infracţiunii. au acostat-o pe O.persoana care se foloseşte de o persoana care nu poate fi supusă răspunderii penale.. fiecare va răspunde în calitate de autor al infracţiunii.V. în special: dacă întâmplător s-a săvârşit de d mai mulţi inşi asupra aceleaşi victime. complicitate în conformi tate cu prevederile art..c) C.. ţinem să menţionăm că modalitatea agravantă analizată este o circum tanţă reală. dacă doreşte cesta. este incorectă. însă num unci când aceştia au cunoscut-o sau au prevăzut-o. Această agravantă operează chiar dacă fapta a rămas la etapa tentati vei: astfel vom vorbi de tentativă la infracţiunea de viol prevăzută de art. A. În momentul în care C. au adus-o la domiciliul numi tului M.I.pen.(2) lit. fiind prezent şi T. C. şi M.171 alin.(6) C. A. a zis că. precum și art. aplicând acte de violenţă. împreu vor fi traşi la răspundere penală pentru instigare şi.. acel care instigă două sau mai multe persoane să comită împreună o faptă de viol. aceasta răsfrângându-se asupra instigatorilor şi complicilor anteriori.(1) C. ei vor răspunde numai pentru instigare sau complicit ate la violul simplu. fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.c) C. considerăm incorectă sentinţa pronunţată de către instanţa d fond.A. Prin sentinţa rămasă definitivă. atunci când două sau mai multe persoane au încercat să săvârşească infracţiun sensul celor prezentate mai sus.pen.171 alin. că.I.A.pen.pen .45 C.A. unde C.A. prin constrângere.(2) lit. de la aceasta miroase urât.171 alin. a dezbrăcar-o pe O. pe care.209] Astfel. De asemenea susţinem necesitatea co mpletării cu dispoziţii similare a Hotărârii Plenului CSJ a RM cu privire la practica ju diciară despre infracţiunile privind viaţa sexuală. [48 p. dar fără înţelegere între ei şi fără aşi fi dat sprij . între făptuitori neexistând raport de participaţi e[155 p. în timp ce T. Această soluţie.13].42 alin. şi anume viol 95 .pen. a dorit să întreţină un raportul s xual cu O. pronunţată de către instanţă. în timp ce se întorceau de la disco tecă. la toate acţiunil e lui C. trebuie supuse unor modificări însăşi noţiunea de participaţie prevăzută în pen. [58] conform căreia cetăţenii T. De asemenea.c) C. însă i-a propus lui T. a fost r noscut vinovat de săvârşirea unei tentative la infracţiunea de viol.

ce reglementează participaţia simplă. cu privire la renunţarea de bună voie la săvârşire a infracţiunii.săvârşit de două sau mai multe persoane. ci numai o parte din acesta.171 alin.(2) lit. după cum aceasta era conştientă sau nu la raport sexual nu are relevanţă pentru reţinerea formei agravante sus-menţionate. acest articol precizând că au calitatea de coautori.(2) lit.pen. O situaţie diferită o întâlni zul în care violul este comis prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. a mai aplicat acte de violenţă asupra lui O.pen. a exercitat constrânger ea. [97 p.I. 96 .A. să întreţină un rapo rt sexual cu O.. pentru că inculpatul C. De asemenea. celălalt inculpat se afla în altă încăpere. asistând la raportul sexual dintre T.pen. instanţa urmează a reţine ag anta prevăzută de art. iar ceilalţi să realizeze constrângerea fizică sau psihică. C.. [156 p.A. și O. putem conchide că s oluţia noastră este corectă. a realizat raportul sexual (în cazul în care acesta refuza întreţinerea rap ortului sexual nu ar fi fost tras la răspundere[163 p. În situa ia respectivă au f ost eronat aplicate şi prevederile C.541] În cazu l în care violul a fost săvârşit de două sau mai multe persoane. [97] În acest context am dori să facem unele menţiuni în ceea ce priveşte coautoratul la comiter ea infracţiunii: în cazul în care violul se comite prin constrângere fizică sau psihică nu e ste obligatoriu ca toţi participanţii să întreţină raport sexual. chiar dacă în timpul săvârşiri actului sexual de către fiecare inculpat. fiind suficient ca doar un ul.A.A. chiar dacă în timpul raportului sexual victima s-a aflat în stare de inconştienţă.171 alin. Prezenţa mai multor persoane în timpul comiteri i infracţiunii puteau ori nu constrânge victima. și. de fapt. pentru că. a fost cel ce l-a instigat pe T. după realizarea raportului sexual. violul se va considera comis în condiţiile agravantei prevăzute de art.pen.11] Avându-se în vedere că latura obiectivă a infracţiunii de viol presupune rap ortul sexual săvârşit prin constrângere fizică sau psihică. nu numai că a creat condiţiile prielnice pentr u acţiunile lui T.A.I. pentru că. atâta reme cât ambii inculpaţi au acţionat în baza unei înţelegeri prealabile şi amândoi au comis a conjugate de intimidare şi de înfrângere a voinţei şi opunerii victimei..I.c) C. cea din urmă i-a ameninţat că-i va denunţa la poliţie pentru săvârşirea infracţiunii de e asemenea. Temeiu ic de care ne conducem la încadrarea juridico penală a faptei este reprezentat de pr evederile art. adică de două sau mai multe persoane. iar T. Pentru a fi operantă circumstanţa agravantă de viol comis de două sau mai multe persoane este obligatoriu ca cel puţin doi dintre participanţii la comiterea infracţiunii să întreţină raporturi sexuale cu victima. persoanele ce realizează împreună latura obiectivă a infracţiuni i.c) C.44 C. adică viol săvârşit prin participaţie simplă..2-3]). el. după cum putem observa. nefiind necesar ca toţi autorii s ealizeze integral latura obiectivă..A.

C. au plecat la Chiş pe la ora 15. în sarcina inculpaţi lor s-a reţinut că la data de 6 decembrie 1994.(5) C.. ulterior.L..V.V. După aceasta.. fiind puţin cunoscut cu minora V. a pus la dispoziţie mijlocul de transport în scopul săvârşirii infracţiunii. S. E . fiecare dintre ei. În cazul complicităţii la viol este import ant a se stabili dacă persoana conştientiza că acordă ajutor la săvârşirea infracţiunii unei gure persoane sau unui grup.Ialoveni. De altfel. şi C.I .42 alin. el i-a telefonat lui V. M. ca să întreţină cu el un raport sexual.V.00 eu au aju ns acasă la M.00 în oraşul Chişinău.L.V. prin sentinţa de condamnare.Violul săvârşit de două sau mai multe persoane trebuie deosebit de complicitate la aceas tă infracţiune. când cele comise sunt calificate potrivit art. şi art. cu care s-a înţeles prealabil etc.00. fiind în stare de ebrietate. Dacă s-a conștientizat că se acordă ajutor unui grup de per soane...L. Complice la viol este persoana care a ademenit victima într-un loc din timp convenit. se aflau în apartamentul lui L. împreună cu C.L.A.M.A.L.L..R.L. S. şi L. În ipoteza celor consemnate. unde se aflau E. a pregătit mijloacele necesare aducerii vic timei în stare de imposibilitate de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. creând imediat condiţiile pentru comiterea violului de către al te persoane. acţionând conjugat şi aplicând constrângerea fizică sau psihică faţă de m persoane. Pe la ora 16. Fiind în stare de ebrietate s -au înţeles să aducă câteva fete necunoscute pentru a întreţine cu ele raporturi sexuale. M. să se dezbrace şi să în treţină cu el un raport sexual. Infracţiunea se consideră săvârşită de două sau mai multe persoane şi at i când făptuitorii.A.V.I.pen. să elibereze odaia. săvârşesc.pen. fiind convinsă că ei într-adevăr o nvită la o zi de naştere.L.. re i-a propus lui S. totodată. şi i-a pro pus să se întâlnească cu dânsul la ora 15.. S.I.. lângă Magazinul Central pent e împreună la o zi de naştere.Ialoveni C.S. câte un raport sexual cu una dintre ac este persoane[152 p.. V.. din or..V .V. Acolo S. locuitorii or. răspundere penală va interveni pentru complicitate la săvârşirea violului de două sau mai multe persoane.. a fost de acord şi a plecat cu dânşii.(1) C. D. i-a telefonat prietenii G. acolo au consumat cu toţii bău turi alcoolice.. dezbrăcândde pulover. În acest timp.V.37-39].S. S. c u V. considerăm corectă sentinţă de co ndamnare conform căreia sa reţinut în sarcina făptuitorilor săvârşirea violului comis de două u mai multe persoane[11]. a 97 . şi i-au propus să meargă împreună la Ialoveni.00 să o întâlnească pe V. 171 alin. după ce i-a spus lui V.A. să bea. unde chipurile să-şi invite prietena la o zi de naştere.L.. a săvârşit un rapo t sexual în mod benevol.M.L. au intrat întro altă cameră unde vizionau un film.. V. şi L.M. de la care a aflat numărul de telefon a lui V.. în odaie a intrat C. în jurul orelor 14. După consumarea băuturilor alcoolice.S. ea opunând rezistenţă sa îmbrăcat înapoi. comod pentru săvârşirea infracţiunii. impunând-o şi pe V. D. i-a propus lui V. Tot atunci. unde au consumat băuturi alcoolice.

şi M. iarăşi a început s-o lovească u pumnii peste faţă şi peste alte părţi ale corpului. pentru a duce intenţia la sfârşit. acasă s-a întors tatăl lui ..A. şi M. prin constrângere fizică şi ameninţare. i-au legat ochii cu fularul ei şi au condus-o la clubul din sat.M. având intenţia de aşi satisface pofta sexuală prin constrângere fizică şi ameninţări.Niorcani. D. să-şi satisfacă cu dânsa pofta sexuală în formă pervers oarece a fost refuzat. şi au dus-o într-un garaj nefinisat.A. pe rând. După aceasta.. pe buze.M. În garaj C. C . acasă. legându-i ochii cu fularul.A..L. care a fost adus în beci de C. unde. la propunerea lui E. C. au condus-o la B.00.V. L. limitând-o în aşa condiţii de posibilitatea opunerii rezistenţei şi de a chema pe cin eva în ajutor. B.S.. C. C. care adormi-se în apartamentul lui M. în mod repetat. Aproximativ. S. Soroca.I. r..V.V..S. lovind-o cu mâinile peste cap. D. împreună cu M. C..I. au săvârşit cu V .. şi C. C.A.M. [43] Astfel. După aceasta C.M.M. şi E. după ce şi-au satisfăcut pofta sexuală în formă perversă. C..A.V .. C..M.S... au plecat la cas e cultură din Ialoveni. au dus-o cu forţa pe V. şi atunci.. . fiecare. fiind în stare de ebrietate.S. învingând rezistenţa minorei a dezbrăcat-o şi a săvârşit cu ea două raporturi mod forţat.A. ..M.I. L . şi-au satisfăcut p ofta sexuală în formă perversă.L.V.. pentru faptul că în noaptea de 21 spr e 22 februarie 1999. i-a propus lui V.. şi a fost trezit de tatăl celui di n urmă... s-a preze ntat şi S. şi S. prin sentinţa Judecăt riei Donduşeni au fost condamnaţi B. S..I.. aplicând forţa fizică.M. raporturi sexuale.. În beci.M.S. ameninţând-o. de aceea M. mai târziu. au scos-o cu forţa din apar tament pe V. pe u n pat pliant.V. aplicând forţa fizică. fiind în stare de ebrietate. C.L. în beci la E. S.. lovind-o cu pumnii peste faţă a rântit-o pe o dală de beton şi a săvârşit un raport sexual..A..A. prin înţelegere prealabilă. unde.S.V.V...V.A.L. şi L. Pe la orele 18.A.A.L. iar D.I. prin constrângere fizică şi ameninţare şi-au satisfăcut pofta sexuală în formă perversă cu V. L. au venit C. E.M. prin constrângere fizică şi ameninţare.A. de a-şi satisface pofta sexuală şi psihic acţionau asupra victimei V.A.A. şi D..A. din s..V. E. a aşezat-o în genunchi. au luat-o pe F. În urma săvârşirii raporturilor sexuale şi satisfacerii poftei sexu ale în forme perverse prin aplicarea forţei fizice.00.V. L. în jurul gâtului şi pe altă faptă de viol a fost soluţionată de către CP al CSJ. C. peste 5-10 min. concomiten t ameninţând-o. aplicând forţa fizică.refuzat...I. 98 . pe la orele 19.L.. şi M. c are aveau acelaşi scop. împreună cu E. d -a satisfăcut pofta sexuală în formă perversă. în prezenţa coparticipanţilor M. co tra voinţei sale din casa lui T. unde. unde.. C.V. împreună cu D. victimei i-au fost cauzate leziu ni corporale uşoare sub formă de vânătăi şi echimoze pe faţă.

(2) lit.V.S. nu este necesară.91]. acasă şi nu s-a înţele în prealabil cu B..V. în urma violul se înţelege transmiterea agenţilor acestor boli pe cale sexuală. M. după ce aceştia au violat-o pe F. să nu-i fie aplicată agravanta de viol săv de două sau mai multe persoane. nu putea şi nici n trebuia să prevadă acest fapt (cazul fortuit) nu este realizată componenţa violului în ac eastă modalitate de realizare a lui.V. de fapt. considerăm corectă Decizia CP al CSJ[44] conform căreia s-a reţinut în sarcina inculpa tului faptul că.171 alin. e) Violul însoţit de contaminarea intenţionată cu o boală venerică.. la B. B şi S. şi şi-au satisfăcut pofta sexuală î mă perversă. blenoragia etc.) nu are nici o importanţă la calificarea f aptei conform art.. a săvârşit cu ea un raport sexual.O.V. prin aplicarea forţei fizice şi ameninţare.V. şi S.pen.S. 99 . este necesar ca făptuitorul să cunoască faptul că este p urtătorul unei boli venerice[172 p. drept argument în susţinerea acestei idei se invoca f aptul că acesta nu a participat la aducerea forţată a lui F.V. De asemenea. este nevoie de a se s tabili legătura de cauzalitate între acţiunea de viol şi apariţia bolii venerice la victimă.(2) lit. nu este operantă această agravantă în ca zul în care contaminarea este realizată din imprudentă. În recurs s-a solicitat ca lui M. tot atunci au încuiat uşa de la ieşirea din casă şi au impus-o pe F. a violat-o pe minora M. cu o boală ven erică. şi S. este violul însoţit de contaminarea intenţi onată cu o boală venerică.şi-a satisfăcut pofta sexuală în formă perversă. Tot atunci.A.A.e) C. O altă circumstanţă antă prevăzută de art. Acest fapt rezultă din conţinutul legal al inf racţiunii şi anume contaminarea intenţionată. În sensul celor prezentate mai s us. Din punct de vedere subiectiv.pen. conform art. fiind în stare de ebrietate. Contaminarea cu o boală venerică poate fi constatată d oar prin intermediul expertizei medicolegale. născută la 1 7 noiembrie 1987. A. iar S. Dacă persoana nu a prevăzut. să stea cu e până în zori. crearea unei stări de pericol de contaminare cu o boală venerică nu poate fi cali ficată în baza acestei agravante. fiind în stare de ebrietate.A. Recursul a fost respins ca nefondat pe motiv că această ag ravantă nu prevede ca semn calificativ obligatoriu înţelegerea prealabilă de a săvârşi infrac nea.211 C.e) C. Prin contaminarea intenţionată cu o boală venerică. De asemenea. În acest ultim caz o calificare suplimentară. În vederea încadrării faptei potrivit ace stui semn circumstan ial este necesar să intervină contaminarea.pen. s-a apropiat din urmă şi a săvârşit t sexual normal. în ziua de 4 februarie 1999. Tipul bolii venerice ( sifilisul. prin înţelegere preala bilă cu B. sancrul moale. în pădurea de lân gă iazul din partea de sud-est a orăşelului Căinari.171 alin..

ştiind cu certitudine că este bolnav de o boa rică –sifilis şi. Următoarea agravantă al infracţiunii de viol prevăzută la art.pen.A. tortura este definită drept un „tratament inuman aplicat în mod intenţionat şi care provoacă suferinţe deosebit de grave şi crude” [25 p. apoi. în special hotărârea î auza Irlanda versus Marea Britanie. inumane sau degradante. Deoarece nu reuşea. dezbrăcându-se. a întreprins o tentativă de mitere a acestei boli pătimitei. este bolnav de boala venerică (sifili s) şi prin contact sexual poate transmite această boală.A. (C. sau a face presiuni 100 . el.A. 102 alin.L. s-a culcat peste ea. şi reieșind din hotărârile CEDO. pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. în special cu scopul de a obţine de la aceasta persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri. fizice ori psihice. prin care acţiunile condamnatului L. este reprezentată de violul săvârşit prin torturarea victimei. ameninţând-o. o urere sau suferinţe puternice. Pornind de la pr evederile art. de săvârşirea infracţiunii se confirmă şi prin informaţia dispensarului ato-venerologic republican care confirmă că L.f ) C. în aceeaşi zi şi în aceleaşi împrejurări.. condamnatul L.15.341] conform căruia nimeni nu poate fi supus torturii. 171 C. acţiunile co ndamnatului urmează a fi încadrate corect în baza art.pen. deoarece actele cauzei nu confirmă săvârşirea unei infracţiuni consumate. a impus-o să dezbrace şi să se aşeze la poi. cu intenţie. Ea nu a simţit ca L.O.pen. Recursul a fost admis ca fondat din următoarele considerente: după cum ur mează din depoziţiile minorei M. Vinovăţia lui L. din 1961) în baza art.3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundament ale.5 C. f) Violul săvârşit prin torturarea victimei. să fie reîncadrate din art.27.A. În recurs se solicita casarea hotărârilor judecătoreşti cu pronunţarea unei noi hotărâri.5 C. [110 p..A. să fi pătruns în organul ei genital .pen. termenul „tortură” înseamnă orice act prin care unei persoane i se provoacă. (redac ia 1961) ca tentativă la viol.171 alin.102] O definiţie a noţiunii de tortură este oferită şi-n cadrul art. d e a o intimida. Din concluzia medico-legală urmează că himenul pătimitei nu a fost defectat şi săvârşirea a lui sexual cu pătimita nu pute avea loc fără deflorare.102 alin.A. a întâlnit-o pe drumul de la margin ea oraşului. încercând să introducă organul său genital în v n.(2) lit. el s-a speriat şi a fugit. i-a îngrădit calea. săvârşind raport sexual forţat cu minora M.O. În baza celor expuse.1 din Convenţia ONU împotriva orturii şi a altor pedepse ori tratamente însoţite de cruzime..pen. În pădure s-a auzit un st rigăt. de a o pedepsi p entru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis sau este bănuită că l-a comis. ca tentativă de vio l. cerea ca ea să efectueze această procedură.

astfel fiind încălcat Art. În acest sens susţinem demersul făcut de unii autori c e consideră că ar fi mai reuşit dacă în dispoziţia de la art. se desprinde că orice formă de tortură este un tratament i numan şi degradant. Tortura constituie gradul ce l mai grav pe care-l poate atinge un tratament inuman sau degradant[28 p. în special.171 alin. în funcţie de durata tratamentului respectiv al victimei. bazat pe o formă de discrimina re oricare ar fi ea. 3 al Convenţiei. în care reclamanta a pretins. dată fiind uşurinţa c care infractorul se poate folosi de vulnerabilitatea şi rezistenţa redusă a victimei sale. Adiţional.[102] Un alt argume nt în susţinerea necesităţii reformulării acestei agravante este reprezentat de Hotărârea CED în cazul în cazul Aydin c. Ast fel. s-ar stabili: "săvârşit cu deosebită cruzime.pen.pen. constatând conform probelor că ea fusese violată. că a fost violată în timp ce se afla în custodia poliţiei. care nu se vindecă cu tre cerea timpului. diferenţa dintre cele trei concepte. 309/1 C. a enunţat Violul unui deţinut de către un oficial al Statului trebuie să f i e considerat a fi o formă deosebit de gravă şi odioasă de maltratare. violul lasă victimei urme psihologice adânci. Curtea a continuat susţinând că violul a constitui tură.102]. Curtea.asupra unei terţe persoane. de caracterul ur mărilor fizice şi psihice ale unui astfel de tratament. 101 . precum şi din motive sadice". Turciei. În cazul dat considerăm că se creează o confuzie între noţiune de tortură în sensul . din definiţiile oferite.129-141] După cum putem observa nu putem pune semnul e galităţii între noţiunea de tortură oferită de către Convenţie.3 a l Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este una de gradaţie. Aprecierea gradului respectiv se face în funcţie de circumstanţele concrete. De asemenea persoanele sancţionate în baza acestui sem n circumstanţial pot invoca agravarea răspunderii penale de două pentru aceeaşi faptă. fapt care a lăsat-o dezorienta tă şi violată atât fizic cât şi emoţional. În urma acestei prezentări putem opina că p in esenţa sa. în urma căreia ar reieşi că conform legislaţiei n violul atinge gradul prejudiciabil indicat de CEDO doar în cazul în care persoana co mite o faptă în condiţiile alin. inter alia. şi noţiunea de tortură în sen 1 C. 171 C.(2) lit.pen. 2. la fel de uşor ca alte forme de violenţă fizică sau psihică. În general. în sens contrar s-ar crea unele discrepanţe între pract ica judiciară CEDO şi legislaţia naţională. Reclamanta de asemenea a suferit o durere acută de penetrare fizică. asupra oricare alt motiv. tocmai din acest motiv s-ar impune r eformularea acestei agravante. [110 p. menţionate în art.f) C. şi art. violul reprezintă o formă de tortură.pen.

17 din 7 noiembrie 2005.460-472] Conform Hotărârii Plenului CSJ despre practica judiciară în cauzele di n categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală nr. şi anume. a) C.(3) lit. e raportează la categoria de violenţă „instrumental”.171 alin.. [79 p.319]. [74. „batjocură”. „maltratare”. pentru a comite raportul sexual. „sadism” fac parte din ac u noţional. fie regulile concursului de infracţiuni. aer curat. are loc influenţarea nemijlocită energică asupra componentei biologice a persoanei (violenţa fizică) sau influenţarea informaţională asupra componentei ei psihice (violenţa psihică).Ciobanean afirmă că tortura . caracteristica torturi i o constituie cruzimea deosebită. sub ocrotirea.pen. R. totuși. 70] Astfel considerăm că vom fi în prezenţa circumstanţei respective în cazul în care făptuitorul. R. lipsă de apă. fiind aplicată în vederea atingerii uno anumite scopuri sau a realizării unor motive antisociale. Violul. Ţin m să menţionăm că în cazul în care. în acest caz. fizice sau psihice (spre exemplu. protecţia. cauzându-i fracturarea bolţii cutii craniene.171 alin. a) Violul unei persoane ce se află în grija. sub ocrotirea. la educarea sau tratament ul făptuitorului.[1 02] În ce constă. este c auterizată cu agenţi termici sau chimici etc. victima este suspendată de mâini.(2) lit.268-298] victima a fost deţinută în condiţii de existenţă nocive. nu putem să nu agreăm opinia conform căr eia conceptele „tortură”.. a apucat victima de pici oare şi o lovea cu capul de asfalt. are o calitate care îi 102 . calificat potrivit art. deoarece este săvârşită de o persoană care se află într-o situaţie special cu victima. deşi făp tuitorul avea la îndemână alte mijloace pentru a înfrânge rezistenţa victimei[139 p.f) C. În acelaşi plan. există viol însoţit de torturarea victimei. antisanitare. violul săvârşit cu bună-ştiinţă în prezenţa u ane apropiate victimei trebuie. lumină natu c. [79 p.). prevăzută în cadrul art. specificul violenţei în cazul infracţiunii de tortură? Răspunzând l astă întrebare. craniul – crăpat. în urma aplicării actelor de tortură se cauzează o vătăma tegrităţii corporale. reprezentând cazuri particulare de manifestare a cruzimii. În ipoteza torturii. atunci când victimei i se provoacă dureri sau suferinţe p uternice.Această opinie este susţinută în lucrările sale şi de alţi autori care menţionează că tortura intă o varietate specifică a violenţei. la educarea sau tratamentul făptuitorului reprezintă prima agravantă a infracţiunii de vio l. constituie o faptă mai gravă.3 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale au fost încălcate în situaţia în care victima a fost bătută până ruptă o coastă. [102] În practi că s-a considerat că prevederile art. Violul unei persoane ce se află în grija. urmează a fi aplicate fie regulile concurenţei dintre două norme spe ciale cu circumstanţe agravante. supusă şocurilor electrice.Ciobanean remarcă cu drept cuvânt: întotdeauna.S. de asemenea. În acest sens.pen. protecţia. „schingiuire”.S.

de ci. Victima se află sub protecţia făpt uitorului.135] Existenţa acestei agravante presupune. desfăşoară o muncă educativă cu persoana asupra căreia a săvârşit . are îndatorirea legală. precum şi persoanele angajate de particulari pentru educa ea sau instruirea copiilor. profesiei ori a altor calităţi. în virtutea funcţiei. Există astfel de raporturi între personalul de pază şi de supraveghere a pers oanelor deţinute sau arestate preventiv ori condamnate la privaţiune de libertate. Se găses c în asemenea raporturi şi au obligaţii de educare persoanele. avea obligaţia de a în griji.171 alin. ocrotire. i nternate în instituţii de reeducare etc. ori în vir tutea relaţiilor de rudenie. Fiecare dintre aceste concepte definesc un a numit tip de raporturi dintre făptuitor şi victimă. Victima se află în educarea făptuitorului. [10] Victima se află în ocrotirea făptuitorul ui. [89 p. în temeiul funcţiei l or sau pe bază de contract. raporturi ce decurg fie din relaţiil e de rudenie. [90 p.pen. spre a o determina la un act sexual. educa sau trata victima. care.calităţi în raporturile cu victima: Victi a se află în grija făptuitorului. ci şi încrederea publică în co titudinea celor ce îndeplinesc funcţia sau profesia de îngrijire. ceea ce reprezintă o încălcare gravă a obligaţiilor ce reveneau făptuitorului. Au asemenea obligaţii persoanele care. Are obligaţii de îngrijire a persoanei care. curatori sunt îndato rate de a ocroti persoanele aflate sub tutelă sau curatelă. [46 p. care. în virtutea f uncţiei pe care o îndeplineşte. educare. Este vorba de personalul didactic şi pedagogic din şcolile de orice nivel şi din ins tituţiile de învăţământ de meserii.160] Cu referire la aceasta agravantă considerăm că instanţa corect a încadra t faptele inculpatului de a avea raport sexual forţat cu fiica soţiei sale din altă căsăto rie în baza art. ca şi persoanele care şi-au asumat. în virtutea îndatoririlor de serviciu sau prin 103 . proteja.(3) lit. personalul de îngrijire din spitale) sau în baza vreunui contract de prestări de servicii.282] Prin săvârşirea faptei de viol. p rotecţie sau tratament medical. în fapt. Victima se află în tratamentul făptuitorului.oferă posibilitatea să preseze psihologic asupra victimei. Asemenea fapte prezintă un sporit pericol social şi pentru că sunt săvârşite chi ar de cel care. fie dintr-un anumit contract. în calitate de tutori. contractuală sau morală de a îngriji vi ctima. preexistenţa unei situaţii speciale cu privire la raporturile dintre infractor şi victimă. sarcina de a ocroti şi îngriji un minor. în baza contractului de muncă (spre exemplu. Sunt realizate cerinţele acestei modalităţi normative în cazul în care persoana înde lineşte una dintre următoarele calităţi normative . Se află în rapor turi de acest fel şi au obligaţii speciale persoanele din personalul medical. făptuitorul nu încalcă doar grosolan obligaţiile de serviciu. ocroti.a) C.

atunci când victima are vârsta cuprinsă între 14-1 6 ani şi a consimţit 104 . înseamnă că a acceptat şi această eventu te. ne conducem de interpretarea C. fapta va constitu i infracţiunea de viol.pen. b) Violul unei persoane în vârstă de până la 14 ani. În cazul în care persoana este doar constrânsă la raporturi sexuale.339] Făptuitorul va fi tras la răspundere penală în baza semnului circumstan ial respectiv. atunci când persoana a depăşit vârsta de 12 ani şi există ordul acesteia de a întreţine un raport sexual. datorită vârstei fragede a victimei. Dacă a avut convingerea că victima avea o vârstă mai mare de 14 ani. fiind în eroare d e fapt. indiferent de rolul pe care l-a avut la săvârşirea infracţiunii (autor. se va putea adăuga întregul spor prevăzut de lege. în opinia unor autori. au în tratamentul lor medical.pen. în sensul că. în cadrul agravării unice posibile. nu se răsfrâng asupra altor participanţi la săvârşirea infrac viol. [52 p. în celelalte cazuri. fapta poate avea consecinţe grave în ceea ce priveşte dezvoltarea fizică şi psihică a victimei. Raporturile făptuitorului cu victima constituie o c ircumstanţă personală şi. subiectul acţionând mai departe.174 C. profesor. adică să se constate mai multe situaţii care constitui circumstanţe agravante. în fapt.pen. [20 p.105] Dacă. Există viol în modalitatea agravată.profesia lor. Astfel.174 C. în instituţiile medico-sanitare sau la do miciliu victimele infracţiunii. deci.stud ). între infractor şi victimă. neprezentând nici o importanţă prezenţa sau lipsa consimţământului vi mei.pen. îndoiala asupra acestei împrejurări. în situaţia în care victima nu a atins vârsta de 14 ani. rezultă că suntem în prezenţ infracţiunii prevăzute de art. [75] O problemă controversată în ceea ce priveşte această modalitate d e săvârşire a infracţiunii de viol apare în momentul în care încercăm să o delimităm de săvâr unii de viol de art. Cunoaşterea nesigură. Raţiunea agravării constă în faptul că.. O asemenea situaţie va fi avută în vedere la individualizarea p edepsei. vom fi în prezenţa infra cţiunii prevăzute de art.pen. faptele se vor califica în baza art. Este posibil ca în cazul concret să existe mai multe categorii de raporturi între făptuitor şi victimă. Când se stabileşte una dintre modalităţile circumstanţei agr avante examinate trebuie să se ţină seama de natura raporturilor existente. În ceea ce priveşte stabilirea împrejurărilor care dovedesc eroarea făptuitorului s unt valabile explicaţiile făcute cu ocazia analizei violului comis cu bună ştiinţă asupra un ei persoane minore.173 C. Au torul trebuie să-şi fi dat seama că victima nu a împlinit 14 ani sau să fi putut prevedea o asemenea posibilitate. instigator. însă. prin profita rea de starea de dependenţă între făptuitor şi victimă (relaţia medic–pacient. făptuitorul va fi sancţionat cu pedeapsa prevăzută pentru componenţa de bază a infra cţiunii. complice). nu înlătu răspunderea penală.174 C.

în multe cazuri. în vârstă de 8 ani. la domiciliul său de pe str. În timpul când minorele făceau ordine în casă. cu hemoragii în ţesuturile moi ale craniului. G.şi S.. suntem de acord c u sentinţa pronunţată de către instanţa de fond în următorul caz: [55] în sarcina lui A s-au ut faptele precum că în ziua de 15 decembrie 1999. dar. fără să-şi dea seama de intenţiile criminale a A. şi S.35 G. având ca scop sat sfacerea poftei sexuale cu ele..Floreni. cauzându-i leziuni corporale sub formă de rup uri a pereţilor canalului anal cu hemoragii în ţesuturile moi adiacente. se dezvoltă din punct de vedere sexual mult mai rapid.Floreni.. din c vârstei fragede. neavând nici o impo rtanţă acordul victimei la raportul sexual. văzând elevele clasei a treia. cu porţiuni de spargere a substanţei creierului. din cauza vârstei fragede. pricinuindu-le le ziuni corporale grave. după violarea minorelor G. şi-a sa tisfăcut pofta sexuală în formă perversă cu ea. contra voinţei minorelor. nr... şi S. au decedat.Chişinău. de multe ori. A. unde locui a. şi S. n-au atins vârsta de 14 ani. le-a chemat în casa sa. profitând de starea de neputinţă a minorelor. În aceleaşi împrejurări. aplicând forţa fizică şi ameninţări. aproximativ pe la orele 12.la săvârşirea raportului sexual. au fost de acord cu propunerea acestuia. întreţinerea raporturilor sexua le şi chiar căsătoria între persoane ce nu au atins vârsta de 14 ani şi chiar de 12 ani repr ezintă un obicei (etnia rromilor). şi S. a săvârşit cu ambele câte un raport sexual.30. şi S. fi ind în stare de ebrietate. capacitatea victimei de a înţelege natura şi caracterul actelor pe care le săvârşeşte trebuie apreciată de la caz la z. aflându-se în curtea de pe str. ca rezultat.Chişinău. După săvârşirea viol rilor asupra minorelor G. a luat de sub dulapul din casă o scoabă metalică cu care le-a produs pătimitelor multiple lovituri în zona capului. În viziunea noastră. ştiind cu certitudine că G. iar în cazul în care se săvârşeşte un raport sexual cu o per e nu a atins vârsta de 14 ani vom fi în prezenţa infracţiunii de viol. care. de la şcoala nr. în formă de traume cranio-cerebrale des chise. sub pretextul de a-l ajuta să facă ordine în casă.16 or.. folosindu-se de starea de neputinţă a lui G. întorcându e la şcoală. prin înşelăciune. nu trebuie să uităm să ţinem cont şi de dezvoltarea morală a generaţiei tinere. Principalul argument pe care îl aducem în susţinerea opinie i noastre este reprezentat de faptul că. În urma acestor leziuni corporale minorele G. prin expertiză psihiatrică. cu multiple fracturi ale oaselor bolţii şi bazei creierului. or. cauzân u-le. periculoase pentru viaţă. însoţite de hemoragii cerebrale. 105 . În urma celor prezentate mai sus. urmări destul de grave. cu scopul ascunderii violurilor săvârşite. de asemenea.

unde a servit băuturi alcoolice.(2) lit. pe lângă relaţi eferitoare la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. Le giuitorul. Circumstan a agravantă respectivă constă în faptul că sunt lezate. a aruncat scoaba pe acoperişul saraiului şi a plecat la o v ecină. În opinia altor autori. în măsura în care le-a fost cunoscut faptul că vârsta v ctimei este mai mică de 14 ani. lucrurile şi hainele lor în ograda şcolii. 171 alin.c) C.e) C. Minorele au fost depistate la orele 7. a dus fetiţele. acoperindu-le cu o plapumă să nu fie văzute.pen. În cele ce urmează am dori să prezentăm unele controver se ce apar în doctrina penală cu privire la calificarea violului săvârşit prin contaminare a intenţionată a victimei cu maladia SIDA. c) Violul însoţit de contaminarea intenţionată cu maladia SIDA. principalul argument pe care îl putem aduce în susţinerea ideii noastre îl reprezintă faptul că. Pernele îmbibate cu sânge le-a aruncat în viceu. şi relaţiile sociale p rivind dreptul persoanei la integritate corporală sau sănătate.212 C. Circums tanţa agravantă în cauză este o circumstanţă reală.pen.171 alin. care deja a constituit obiectul analizei noastre în pa ragrafele anterioare şi. în acest sens. a prevăzut o răspundere mai aspră pentru contaminarea intenţion victimei anume cu maladia SIDA. su ntem pe deplin de acord cu susţinătorii celei de-a doua opinii.pen. În ba za expertizei medico–legale psihiatrice s-a stabilit că A.. este responsabil. nu e ste necesară calificarea suplimentară potrivit art. adică aceasta se va răsfrânge asupra tutu ticipanţilor la infracţiunea de viol. [25 p. a încuiat uşa. sunt similare condiţiilor în care operează şi agravanta prevăzută de art..pen. apoi la mama sa. fapta de viol săvârşită în prezenţa semnului agravant în cauză trebuie calificată în concurs cu infra revăzută de art. 106 . facem trimitere la explicaţiile anterioare. În ceea ce ne priveşte. Condiţiile în a căror prezenţă persoana poartă răspunderea pentru violul săvârşit în pr vantei respective. în spe ă vom agrava răspunderea penală în mod nejustificat a persoanei pentru săvârşirea acelei apte. Noaptea târziu. Conform opiniei unor autori[39]. dacă am accepta rept corectă opinia primilor autori am încălca un principiu de bază al dreptului penal.169] în cazul aplicării răspunderii penale pentru modalitatea agravantă prevăzută de art.20 de către nişte trecători.Drept urmare a acestor fapte.(3) lit. ţinând cont de caracterul bolii şi anume că prezintă un pericol ridicat pentru viaţa şi sănătatea persoanei.) Violul care a cauzat din imprudenţă o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. A. a aşezat fetiţele pe pat. d. întorcându-se aca să.212 C.

[52 p. În practica judiciară s-a reţinut faptul că. b) pierderea vederii. unitatea infracţiunii complexe (infracţiune complexă sub forma infracţiunii unic e cu consecinţe suplimentare). Lista completă a acestor acţiuni este stabilită în Regulame ntul de apreciere medico-legală a gravităţii vătămării corporale (MO nr. g) pierderea stabilă a cel puţin unei treimi din cap acitatea de muncă. pe care făptuitorul trebuia şi putea s-o prevadă. Este irelevant momentul apariţiei rezultatului grav vătămător pentru victi prezintă interes doar momentul exercitării violenţelor care trebuie să fie realizate în p rocesul acţiunilor de viol. în vederea constrângerii victimei la raport sexu i s-a cauzat o vătămare gravă a integrităţii corporale. produse sănătăţii persoanei : a) acţiuni periculoase pentru viaţă în momentul săvârşirii lor.Latura obiectivă a vătămărilor grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii se poate realiz provocarea a cel puţin una dintre daunele din cele catalogate. d e viol şi vătămare gravă a integrităţii corporale din imprudenţă în concurs real. i) desfigurare iremediabilă a feţei şi / sau a regiunilor adiacente.170-172 din 8 august 2003). Pentru existenţa semnului circumstan ial agra ant în cauză este obligatorie stabilirea legăturii de cauzalitate între acţiunea de viol şi vătămarea produsă. cade şi suferă vătămări corporale grave.340] 107 . pentru existenţa circumst anţei date de infracţiune este necesară forma praeterinten ionată a vinovă iei (intenţie depă uitorul acţionează cu intenţie faţă de acţiunea de viol şi manifestă imprudenţă faţă de urmar nte periculoasă intervenită.d) C. dar nu două infracţiuni. iar fiecare acţiune periculoasă pentru viaţă în momentul săvârşirii ei se determină p -o expertiză medico-legală. pe plan sub iectiv. Acest fapt şi justifică. f) boală psihică. dar a considerat fără temei că nu va interveni). coborând ul apartamentului la etajul inferior. trebuie să se reţină o singură infracţiune (art. încercând să-şi găsească scăparea. c) pi rderea auzului. alin (3) lit. cadrul săvârşirii infracţiunii de viol. vătămarea medie sa a integrităţii corporale vor fi avute în vedere în procesul individualizării judiciare a p edepsei pentru violul săvârşit în forma simplă. în cazul în care. dar ele nu sunt nici prevăzute şi nici acceptate de făptuitor.[14]. nu putem vorbi de această agravantă. h) întreruperea sarcinii.541] rină a fost exprimată ideea precum că există infracţiunea respectivă şi în cazul tentativei d iol. victima. sau a prevăzu t-o. [97 p.171. pen. Da că vătămarea corporală nu este gravă. d) pierderea graiului. dacă prin actele de violenţă săvârşite. e) pierderea unui alt organ ori încetarea f uncţionării acestuia. iar raportul sexual nu a avut loc din motive independente de voinţa făptuitorului. Aceste leziuni sunt cauzate în procesul constrângerii victim ei la raport sexual.). Din punct de vedere subiectiv.

pen. În urma analizei acestei circumstanţe agravante am dori să atragem atenţia asupra unor incosecvenţe ce apar la aplicarea semnului circum stanţial respectiv în practică. este de 15 ani închisoare (5 ani p .pen . s-a lovit cu capul de o piatră. ţinând cont de prevederile art. viol enţa a fost exercitată cu intenţie de inculpat.(1) C. În urma unui simplu calcul. Rezultatul mai grav. faptul că el aduce atingere.171 alin. ci vom fi în prezenţa unui concurs de infracţiuni între art.151 C. = 15 ani înch isoare.pen.171 şi art. în acest caz. coraportul este de 20 de ani închisoare sau detenţiune pe viaţă la 15 ani de închisoare .pen. adică este dator at sinencrederei sau neglijenţei criminale.pen + 10 ani închisoare pentru art.pen. e) Violul c are a provocat din imprudenţă decesul victimei. urmând ca întotdeauna când violul este însoţit de vătăm rea grava a sănătăţii sau a integrităţii corporale (comise fie cu intenţie.17 1 alin. inconsecvenţe care fac ilogică incriminarea de mai departe a acestor fapte în cadrul articolului dat al C. iar concomitent sau posterior acestuia intervine decesul victimei . în cazul în care făptuitorul manifestă faţă de vătămarea gravă a integrităţii inovăţie intenţionată (inten ie directă sau indirectă). ori prin profitarea de imposibilita tea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. se va reţine în sarcina făptuitorului numai dacă trebuia să prevadă şi putea să prevadă.În acest sens. 108 . Aceasta cu toate că întregul sistem naţional de drept sancţionează mai aspru faptele int enţionate decât cele din imprudenţă.. Cu referi re la sancţionarea faptelor ce realizează această circumstanţă agravantă. în acest caz. De ci.(1) C. îl constituie gravitatea deosebită a rezultatului socialme nte periculos.151 alin. Dacă ar fi să comparăm pedeapsa pentru violul soldat cu vătămarea gravă din imprud enţă a integrităţii corporale cu pedeapsa pentru concursul dintre art. dar a considerat fără temei că el nu va interveni. tentează ori realizează un raport s exual. prin constrângere fizică sau psihică.. opunându-se inculpa tului. fapta se va califica nu în baza circu an ei agravante respective.84 C. autorul. ş prevăzut sau a prevăzut.pen. însăşi vieţii persoanei. susţinem excluderea circumstanţei respecti e din cadrul art. În concluzie.ca ur mare a faptei de viol (există agravanta dată în cazul în care victima.).(3) C.151 C. într-o măsură superi oară altor modalităţi agravate.(1) C. Temeiul agravării faptei.. nu constatăm acea i consecvenţă pe care am întâlnit-o cu ocazia analizei semnului circumstanţial precedent. iar după viol a încetat din viaţă. şi art.171 alin. se observă că pedeapsa pentru violul însoţit de vătămarea intenţionată gravă a sănătăţii şi integrităţii corporale. fie din imprudenţ aptele să fie încadrate ţinânduse cont de regulile concursului de infracţiuni. praeterintenţiona t.pen.

din cauze care depăşeau posibilitatea de prev edere a participanţilor. f). aceştia nu vor răspunde pentru infracţiunea de viol în această moda litate. nu mai este necesară o calificare suplimentară în baza art. astfel suntem în prezenta unei unităţi lega le de infracţiune (infracţiune unică complexă cu consecinţe suplimentare. apariţia gravidităţii î ontraindicaţiilor medicale pentru naştere sau întreruperea sarcinii etc. pierderea capacităţii de a duce o viaţă sexuală normală. a considerat fără temei că ele nu vor interveni. deşi acesta trebuia şi putea să prevadă aceste urmări sau. Pe plan subiectiv. urmarea mai gravă intervine datorită neprevede rii făptuitorului. trebuie să se constate existenţa prai terintenţiei în provocarea morţii victimei. moarte producându-se ca urmare a violenţei exercitate de inculpat pentru a o determina pe victimă la raport sexual.149 C. cuprinde deces persoanei . În cazul acestei circumstan e agravante se impune obligatoriu stabilirea existenţei legăturii de cauzalitate între infracţiunea de viol sau tentativa de viol şi urmarea grava produsă. Examinarea atitudinii psihice a făptuitorulu i trebuie făcută cu mare atenţie. [70] Ca şi în caz ul semnului agravant prevăzut anterior. după cum am mai menţionat. pierderea capacităţii de naştere normală (fără cezariană). care su lorile sociale ocrotite prin incriminarea acestei agravante legale. pentr u că latura obiectivă a infracţiunii de viol. Violul soldat cu alte urmări grave. prin „alte urmări grave e înţelege: sinuciderea.f) C.) Circumstanţa resp ectivă a infracţiunii este o circumstanţă reală. deoarece tocmai de forma de vinovăţie depinde calificare a faptei ca infracţiune unică complexă sau ca concurs de infracţiuni (viol şi omor).ca urmare imediată a infracţiunii. [46 p. Semnu l agravant în cauză poate există şi în cazul tentativei În cazul în care a intervenit urmarea respectivă. Conform Hotărârii Plenului CSJ despre practica jud iciară în cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală.pen.(3) lit. 109 . în măsura în care acestea au putut şi trebuiau să-şi dea seama de caract rul prejudiciabil al acţiunilor sale. În ipoteza în care moartea a fost provocată în afara activităţii specifice infracţiunii de viol. deşi le-a prevă . Temeiul agravantei îl constit uie gravitatea deosebită a rezultatului socialmente periculos. sănătăţii. produs în urma violul ui sau a tentativei de viol: în acest caz se aduce atingere însăşi vieţii.) . adică ea se aplică tuturor participanţilor l nfracţiunea de viol.pen.171 alin. Această circumstanţă agravantă este prevăzută de art. gravidita xtrauterină. săvârşite în această modalitate.rezultatul fiindu-i imputabil cu titlu de imprudenţă.. 283] Pentru existenţa circumstanţei agravante respective este obligatorie s tabilirea existenţei legăturii de cauzalitate între infracţiunea de viol şi decesul persoa nei.

pen. dacă componenţa acestor agravante es te realizată prin diferite acţiuni de viol. in prisma art. această problemă a fost semnalată şi de către experţii străini Mariavaleria del ufo. Curtea europeană a reamintit importanţa şi principalele reguli de interpretare a acestui principiu în hotărârea din 7 februarie 2002. profesor de drept penal la Universitatea din Napoli.f) C.).171 C. Italia şi Vincent Coussi rat-Coustere. în primul rând. că ele nu se vor produce. prevăzut e de diferite aliniate ale art. care trebuiau şi puteau să prevadă aceste rezultate socialmente periculoase. Franţa. nu se impune o claritate în cazul în care fa ptele urmează a fi încadrate ca viol soldat cu alte urmări grave sau vătămarea gravă a sănătă azul în care consecinţa este pierderea capacităţii de a procrea.7 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului.K. fără temei. există legătură de cauzalitate între infracţiunea de ol şi sinuciderea victimei. deci există şi circumstanţa dată a infracţiunii de viol”. dar nu le-au prevăzut sau le-au p revăzut. fapta se va califica în baza celei mai grave agravante. ceea ce a şi făcut. Turcia.(3) lit. în caz de necesitate. însă au considerat. este o circumstanţă reală. au afirmat că „interpretarea legislaţiei penale trebuie făcută.. sub stăpânirea căreia aceasta a luat hotărârea de a se sinucide. deci e a se răsfrânge asupra tuturor participanţilor la săvârşirea violului. profesor de drept public la Universitatea din Lille. De altfel. în această hotărâre sunt reafirmate şi alte principii pe care a fost ax ată expertiza şi care decurg implicit din principiul legalităţii: cerinţele ca legea penală să fie previzibilă şi formulată suficient de clar „această condiţie se consideră îndeplinită când justiţiabilul. fără să existe concurs de infracţiuni. În concluzie considerăm că forma actuală a circumstanţei respective ridică anumite probleme la aplicarea ei în practică. aruncându-se de la etaj. c. poate să ştie pentru ce acţiun inacţiuni poate fi supus răspunderii penale” 110 . l a rândul lor. Semnul ircumstan ial prevăzut de art. atunci se va determina prezenţa unui concu rs de infracţiuni. care. este realizată componenţa mai multor circumstanţe agravante. prin ace infracţiune de viol. În cazul în care. Chiar și interpretarea semnului circumst anţial analizat. E.171 alin.În practica judiciară s-a decis că „din moment ce faptele făptuitorilor de a fi violat şi împ ejurările în care au fost comise au produs victimei minore şi bolnave de schizofrenie o puternică tulburare.pen.15 din Convenţie. citind textul dispoziţiei pertinente şi. întreruperea sarcinii etc . De fapt. care consa cră principiul legalităţii delictelor şi a pedepselor drept de la care nu se poate derog a în sensul art. făcută de către Plenul CSJ creează confuzii la delimitarea acesteia de al te componenţe de infracţiune (spre exemplu. cu ajut orul interpretării acesteia de către instanţele judecătoreşti.

Ţinând cont că discutăm despre sancţionarea infracţi nii de viol am dori să analizăm unele probleme referitor la liberarea de răspundere şi d e pedeapsă penală în cazul infracţiunii de viol. care a cauzat din i mprudenţă o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. autorul infracţiunii de viol putând fi liberat de răspundere penală doar în conformitate cu regulile stabilit e în PG a C. cu scopul de a îi înfrânge rezistenţa la un raport sexual neconsimţit.(1) şi anume: persoana ce se face vinovată de comiterea unui viol nu este atrasă la răs pundere penală dacă se căsătoreşte cu victima infracţiunii. însoţit de contaminarea intenţionată cu o boală venerică. însoţit de contaminarea intenţionată cu maladia SIDA. studiu a fost dedicat analizei juridico-penale a infracţiunii de viol. însoţit de t urarea victimei. a pariţia sarcinii contraindicate de către medic sau pierderea capacităţii unei naşteri norm ale). 3.4. Concluzii la capitolul 3. protecţia. cu bună-ştiinţă asupra unei femei gravide au mai multe persoane. În ceea ce priveşte legislaţia RM sta nu prevede o astfel de formă de liberare de răspundere penală. Menţionăm că în legislaţia unor state este p o formă specială a liberării de răspundere penală (de regulă. violul ce are drept consecinţă: sinuciderea victimei. Sancţiunile infracţiunii de viol. violarea unei persoane. considerăm că din conţinutul normei ce incriminează fapta de viol ar trebui exclusă sintagma de alte urmări grave. adică folosirea constrângerii fizice sau ameninţării împotriv a acesteia. sarcina extrauterină. urmând ca aceasta să fie în locuită cu enumerarea limitativă a consecinţelor ce trebuie sancţionate mai aspru (spre exemplu. Violul ocupă locul principal printre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală şi trebuie privit ca infracţiune caracteristică pentru acest grup de infracţiuni. care a provocat din impr l victimei. În cadrul compartimentului trei al l ucrării. Desi gur. la educarea sau tratamentul făptuitorului. soldat cu alte urmări grave. sub ocr rea. unei persoane minore în vârstă de până la 14 ani. reprezentând cea mai gravă formă de încălcare a relaţiilor şi valorilor sociale. în cazul violului prevăzut de a .Ţinând cont de cele prezentate mai sus. aceasta caracterizează în esenţă infracţiunea de viol. pentru a avea raport sexual. 111 . Infracţiunea de viol în formă simplă se pedepseşte cu chisoarea de la 3 la 5 ani. ori abu zarea laşă de imposibilitatea în care se găsea persoana de a-şi manifesta voinţa sau de a se apăra.pen. a căror ocrotire constituie s opul incriminării şi sancţionării infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală. Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani dacă violul a fost săvârşit: cu bună-ştiinţă asupra unui minor. Pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani sau detenţiunea pe viaţă în cazul în care violul a fost săvârşit asupra persoanei care se afla în grija.

În azul în care fapta este comisă de doi coautori de sexe diferite fiecare realizând acţiun i cu caracter sexual (inclusiv raportul sexual). şi eliminarea celui din urmă din ca drul Codului penal. s-ar putea lua în consi deraţie introducerea unei noi circumstanţe la infracţiunea de viol precum şi la cea de a cţiuni violente cu caracter sexual şi anume violului soţului soţiei sau a unei rude apro piate pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv şi a rudei pe linie colaterală (fratel e şi sora). acţiune ce ar inc lude acţiunile incriminate în cadrul art. 171 şi art. în e ne priveşte achiesăm şi considerăm corectă opinia conform căreia soţul poate fi victimă a i acţiunii de viol. Din aceste considerente. constă în posibilitatea soţului de a fi victimă a violului. vom fi în prezenţa unui concurs de infracţiuni dintre art. O conc luzie de bază privitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii constă schimbarea ele mentul material al infracţiunii de viol în „actul sexual de orice natură”.pen. concluziile şi propunerile de lege ferenda ne-am expus în cadrul compartim entului doi astfel facem trimitere la concluziile din acest compartiment. 112 . Vizavi de semnele preexistente al e violului concluzionăm că o condiţia esenţială vizavi de subiectul infracţiunii de viol est e ca victima şi făptuitorul care realizează raportul sexual să aparţină la diferite sexe. Prin act sexual de orice natură urmând să înţelegem „acele acţiuni îndreptate spre satisfacerea poftei sexuale prin fo irea sexului sau acţionând asupra sexului”. soluţii la în cadrarea atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei şi-n mod lo gic elaborarea unor propuneri de lege ferenda. obiectul i nfracţiuni. 172 C. În aceste caz considerăm că pedeapsa penală nu-şi atinge scopurile prevăzute în mod expres în Codul penal. considerăm căn perspectiva unor modificări ale legislaţiei penale în vigoare.În cadrul acestui compartiment a fost efectuat un studiu minuţios a semnelor compone nţei infracţiunii de viol. Studiul finalizându-se cu enunţarea unor concluzii. În urma studiului practicii judiciare naţionale am constatat o scăpare a legislaţiei penale autohtone vizavi de sancţionarea raporturilor sexuale forţate co mise asupra membrilor de familie. O altă problemă existentă vizavi de semnele preexistenţe a infracţiunii. 172 C. Prezentând importanţă doar faptul că înainte de întreţinerea raportului sexua în timpul acesteia din comportamentul persoanei să rezulte refuzul acesteia de a co nsimţi raportul sexual. aceasta fiind o normă evident în plus. Nu au fost neglijate nici acţiunile adiacent e de comitere a infracţiunii de viol astfel cu privire la acestea putem afirma că pe ntru existenţa infracţiunii de viol nu prezintă importanţă intensitatea rezistenţei opuse de către victimă.pen. Privitor la alt semn preexistent al componenţei de infracţiune.

. un element cu o importanţă deosebită în procesul încadrării juridice a i fracţiunii.(6) C. co nsiderăm oportun excluderea acestei agravante din cadrul art. eventual. Pentru existenţa infracţiunii de viol ca semne ale laturii subiective treb uie stabilite în mod obligatoriu. urmând ca în cazul în care persoana comite două sau mai multe violuri urmând să se aplice r egulile concursului de infracţiuni. nefiind lipsite de probleme şi inconsecvenţe la interpretare şi aplicare sunt s emnele circumstanţiale ale infracţiunii de viol. contaminare ce poate fi realizată doar cu intenţie. 113 . ne prezentând importanţă motivul care a determin at persoana la întreţinerea raportului sexual. În acest ultim caz o calificare suplimentară. crearea un ei stări de pericol de contaminare cu o boală venerică nu poate fi calificată în baza aces tei agravante.42 alin. Eroare. Vizavi de semnul circumstanţial de viol comis cu bună ştiinţă asupra unei persoane minore opinăm că făptuitorul trebuie să aibă certitudinea nd vârsta victimei. care ajuta ca semnul să poată fi operant.pen.(2) C. În opinia noastră pentru uniformizarea legislaţiei penale. cu o boală venerică. O primă concluzie referitoare la aces t compartiment se referă la agravanta de viol comis de către o persoană ce a mai comis o faptă prevăzută la alin. din aspectul ei exterior sau din alte surse. este reprezentată de violul comis de două sau mai multe persoa ne. de viol soldat cu contaminarea intenţionată cu o boală venerică. O circumst anţă agravantă ce a dat naştere la numeroase discuţii atât între teoreticienii cât şi între p enii dreptului penal. Nu un mai mic interes pentru studiu n ostru. posibilă în anumite cazuri speciale şi în împrejurări concrete specifice. În vederea încadrării faptei potrivit acestui semn circumstan ial. De asemenea susţinem necesitatea completării cu dispoziţii similare a Hotărârii Ple nului CSJ a RM cu privire la practica judiciară despre infracţiunile privind viaţa sex uală. de f apt.211 C.pen. în care făptuitorul şi-a format.. 171 alin. este necesar să intervină contaminarea.Un alt element al componenţei de infracţiune este reprezentat de latura subiectivă a i nfracţiunii de viol.p mai prevadă obligaţia îndeplinirii de către toţi participanţii a semnelor subiectului infra cţiunii. precum și art. exclude imputarea acestui semn calificativ. de fapt. 1. atun i când aceasta este dovedită. Pentru a pune capăt acestor discuţii considerăm că ar fi oportun modificarea legislaţi ei . convingerea că victima are depăşită vârsta de 18 ani. conform art. În acest sens trebuie supuse unor modif icări însăşi noţiunea de participaţie prevăzută în PG a C. Certitudinea putând să rezulte din maniera de conduita a acesteia. cu privire la vârst a victimei. forma de vinovăţie cerută de norma de incriminare.pen.. nu este necesară. şi sc opul de întreţinere a unui raport sexual. În fapt aceste concluzii fiind valabile şi-n cazul contaminării intenţi onate în cadrul violului cu maladia SIDA.

violul reprezintă o formă de tortură. Principalul argument pe care îl aducem în susţinerea opi niei noastre este reprezentat de faptul că. în urma căreia ar reieşi că conform legi naţionale violul atinge gradul prejudiciabil indicat de CEDO doar în cazul în care pe rsoana comite o faptă în condiţiile alin. în care reclamanta a pretins. care nu se vin decă cu trecerea timpului.(2) lit. inter alia . tocmai din acest motiv s-ar impune reformularea acestei agravante. a enunţat Violul unui deţinut de către un oficial al Statului t rebuie să fi e considerat a fi o formă deosebit de gravă şi odioasă de maltratare. de a înţelege natura şi caracterul actelor pe care le săvârşeşte trebuie apreciată de la caz caz.171 alin. întreţinerea raporturilor se xuale şi chiar căsătoria între persoane ce nu au atins vârsta de 14 ani şi chiar de 12 ani r eprezintă un obicei (etnia rromilor). cuvântul tortură ar fi înlocuit cu o a ltă expresie ce ar reda sensul dorit de legiuitor raportat la infracţiunea de viol. Adiţional. De asemenea persoanele sancţionate în baza ac estui semn circumstanţial pot invoca agravarea răspunderii penale de două pentru aceeaşi faptă. acestea ar trebui să evolueze odată cu normele sociale. violul lasă victimei urme psihologice adânci.f) C. în contextul violului comis asupra unei persoane ce nu a atins vârsta de 14 ani. dată fiin d uşurinţa cu care infractorul se poate folosi de vulnerabilitatea şi rezistenţa redusă a victimei sale. că a fost violată în timp ce se afla în custodia poliţiei. constatând conform prob elor că ea fusese violată. Nu puţine discuţii îl ridică şi semnul circumsta de viol comis prin torturarea victimei. Pentru ca normele de drept să nu devină caduce într-o societate. astfel fiind încălcat Art. pe atât şi de controversată este reprezentată de tortura cea mai gravă formă de aplicare a violenţei.O altă problemă pe cât de studiată. specifice unei societăţi la un anumit nivel de dezvoltare. Un argument în susţinerea necesităţii reformulării acestei agravante este reprezentat de H otărârea CEDO în cazul în cazul Aydin c. Recl amanta de asemenea a suferit o durere acută de penetrare fizică.pen. În acest sens considerăm că ar fi mai reuşit da că în dispoziţia de la art. Turciei. 3 al Convenţiei. de asemenea. căzând în desuitudin . Curtea a continuat susţinând că violul a uit o tortură. Curtea. 114 . la fel de uşor ca alte forme de violenţă fizică sau psihică. prin expertiză psihiatrică. Astfel în viziunea noastră la aprecierea capacităţii victim ei. fapt care a lăsat-o d ezorientată şi violată atât fizic cât şi emoţional. în sens contrar s-ar crea unele discrepanţe în tre practica judiciară CEDO şi legislaţia naţională. În urma acestei prezentări putem opina că prin esenţa sa. dar. de multe ori. 2.

inconsecvenţe care fac ilogică incriminarea de mai departe a acestor fapte în cadrul articolului dat al C. care.(1) C. în cazul în care consecin ierderea capacităţii de a procrea.pen. întreruperea sarcinii etc. Franţa. violul ce are drept consecinţă: sinuciderea victimei. În urma unui simplu calcul.).171 şi art. nu se impune o claritate în cazul în care faptele urmează a fi încadrate c a viol soldat cu alte urmări grave sau vătămarea gravă a sănătăţii. Concluziile prezentate în acest compartiment reprezintă o sinteză a constatărilor.84 C. Ţinând cont de acestea.nu trebuie să uităm să ţinem cont şi de dezvoltarea morală a generaţiei tinere. profesor de drept pen al la Universitatea din Napoli. în mult azuri. 115 ..pen. această problemă a fost semnalată şi de către experţii străini Mariavaleria del Tufo. Forma actuală a circumstanţei respective ridică anumite probleme la aplica rea ei în practică.151 C. Aceasta cu toate că întregul sistem naţional de drept sancţionează mai aspru faptele intenţionate de cât cele din imprudenţă.pen. Şi-n fine o ultimă concl uzie enunţată în cadrul compartimentului trei al lucrării se referă violul soldat cu alte urmări grave. profesor de drept public la Universitatea din Lille. Italia şi Vincent Coussirat-Coustere. considerăm că din conţinutul normei ce incriminează fapta de viol ar trebui exclusă sintagma de alte ur mări grave. este de 15 ani închisoare (5 ani pentru art. corapor tul este de 20 de ani închisoare sau detenţiune pe viaţă la 15 ani de închisoare. De fapt. Dacă ar fi să comparăm pedeapsa pentru violul soldat cu vătămarea gravă din imprudenţă a inte tăţii corporale cu pedeapsa pentru concursul dintre art. Unica modalitate de soluţionare a acestei incoerenţe este exclude rea semnului circumstanţial dat din cadrul componenţei de viol. În urma analizei semnu lui circumstanţial de viol soldat cu vătămarea gravă din imprudenţă a integrităţii corporale.pen. concluziilor şi propunerilor de lege ferenda făcute cu ocazia analizei componenţei de viol. sarcina extrauterină. Chiar și interpretarea semnului circumstanţial analizat. ţinând cont de pr evederile art.171 (1) C.). făcută de către lenul CSJ creează confuzii la delimitarea acesteia de alte componenţe de infracţiune ( spre exemplu. = 15 ani închisoare. se dezvoltă din punct de vedere sexual mult mai rapid.pen + 10 ani închisoare pentru art. se observă că pedeapsa pentru violul însoţit de vătămarea intenţiona gravă a sănătăţii şi integrităţii corporale.151 alin. apariţia sarcinii contraindicate de către medic sau pi erderea capacităţii unei naşteri normale). urmând ca aceasta să fie înlocuită cu enumerarea limitativă a consecinţelor ce tr buie sancţionate mai aspru (spre exemplu. dori să atragem atenţia asupra unor incosecvenţe ce apar la aplicarea semnului circum stanţial în practică..

deseori. a circumstanţe lor cauzei pentru stabilirea adevărului”. 21] Pornind de la aceste considerăm incorect de a considera că limitele unei investigări j udiciare se rezumă doar la acţiunile efectuate în cadrul urmăririi penale. destinat strângerii probelor. [98 p. cuprinde întregul p roces penal. 14] De altf el considerăm corectă opinia exprimată în literatura de scpecialitate conform căreia aria de acţiune a criminalisticii. din faza cerc etării la faţa locului şi continuă cu activităţile de investigare. 4. Î i. care ar oferi posibilitatea realizării unor activităţi specifice orientate spre identificarea persoanei vinovate şi nu. clarificării împrejurărilor în care a fost comisă f apta ilicită. Organele de urmărire penală îş tivitatea în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infra cţiuni.PARTICULARITĂŢILE INVESTIGĂRII JUDICIARE A INFRACŢIUNII DE VIOL. verificare în lab tor a urmelor sau mijloacelor materiale de probă. guvernate de regulile tactice elaborate de criminalistică.pr.4.. Acest deziderat. [98 p. probarea activităţii 116 . ca orice persoană. respectiv a caracterului judiciar.pen. identificării autorului etc. potrivit căruia „organul de urmărire penală este obligat să ia toate măsurile prevă ute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele. astfel. Acest proces începe. completă şi obiectivă. care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vi i sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Studiul practicii judiciare ne demonstrează că cercetarea violului implică diverse dificultăţi. Investigarea judiciară a infracţiunii fiind prezentă la toate fazele procesului penal. Practica demon strează că activitatea consacrată investigării cauzelor penale este precedată de un proces laborios. cât şi de împrejurările concrete în care este săvârşită fapta. este deosebit de important de a contura cadrul metodologic de investigare a i nfracţiunii de viol. determinate atât de particularităţile spe ifice incriminării în cauză. este consacrat expres la art.254 alin. în ultimul rând. De la bun început am dori să precizăm că caracterul judiciar al oricărei investigaţii criminalistice. completat cu instrumentele ştiinţifice puse la dispoziţie de ştiinţa cr iminalistică. precum şi-n ca zul acţiunilor desfăşurate până la începerea urmăririi penale. i dispensabil realizării justiţiei penale. analiză.(1) C .1. este impus de legătura in disolubilă a criminalisticii cu activităţile de cercetare şi urmărire penală. începând cu faza de urmărire penală şi terminând cu acea de judecată. precum şi cu alte acte de urmărire p enală. Caracteristica c riminalistică şi elementul probatoriu al violului.

79] În opinia unor autori[184 p. înaintarea versiunilor 117 . 133 p. „ce rezidă în descrierea amănunţită şi aprecierea urmelor ilor şi caracteristicilor infracţiunii concrete la o anumită etapă a cercetării” [61 p. În fine în ceea ce ne priveşte considerăm că caracteristic a criminalistică a infracţiunii de viol este compusă din următoarele elemente şi informaţii tipice acestora. timpul. despre cele mai tipice urme. [61 p. restrângerea cercului persoanelor bănuite.25] . iar cea de-a doua . care au importanţă organizatorică şi tactică pentru descoperirea acestora. fiin d excluse elementele cu relevanţă juridico-penală. care se referă la: personalitatea făptuitorului şi a victimei. M. care se manifestă în legităţile pregătirii. existe nţa sau lipsa unor relaţii dintre acestea. împrejurările şi trăsăturile ifice unui anumit grup de fapte infracţionale. săvârşirii i actului ilicit şi care permit a trage concluzii referitor la căile optime de desco perire şi cercetare”. însuş ri ale infracţiunii şi infractorului. În ceea ce prive alţi autori[128 p. sau prin profitarea de imposibilitatea victimei de ase apără sau de a-şi expri ma voinţa.Ermolovici.310] caracteristica crimin alistică a infracţiunii de viol este determinata de studiu aprofundat şi analiza tutur or particularităţilor referitoare la personalitatea făptuitorului. V. metoda. care au precedat momentul comiterii infra cţiunii de viol. locul. metoda precum şi împrejurările în care a fost comisă fapta.Gheorghiţă face distincţia dintre caracteristica criminalistică a infracţiunii şi mode lul criminalistic al infracţiunilor: prima categorie reflectă trăsăturile cu relevanţă crimi nalistică a unei infracţiuni anume. Precizarea detaliată a datelor caracteristice personalităţii infractorulu i ajută la descoperirea urmelor infracţiunii. existe nţa sau lipsa cărorva relaţii dintre acestea.367] aceştea consideră că elemente care alcătuiesc caracteristica crimi nalistică a infracţiunii de viol sunt.Gherasimov defineşte caracteristica criminalisti că ca fiind totalitatea cunoştinţelor ce caracterizează semnele. şi a victimei.infracţionale ce se caracterizează prin raport sexual comis prin constrângere fizică sau psihică.„ca bază teoretică şi informaţională primară care determină mandări metodologice particulare de investigare a unui anumit grup de infracţiuni” [16 6]. conţinutul caracteristicii criminalist ice este format doar elementele care vizează descoperirea faptei infracţionale. care formează conţinutul juridic al inf racţiunii)[127 p. Particularităţile cercetării unui gen de infracţiuni pot fi deduse din caracter istica criminalistică a acestora (I. metoda şi trăsăturile referitoare la subiectul activ al infracţiunii. şi locul comiterii infracţiu nii de viol. timpul.101.75].la un sistem de informaţii specifice unui anumit grup de fapte infracţionale „legate şi condiţionate reciproc între ele.

a cestui grup de persoane fiindu-i specific de cele mai multe ori atentatele sexua le asupra persoanelor minore (N. Deasemenea sta bilirea acestei capacităţi poate orienta ancheta pe calea corectă. Korsakov K. În ceea ce neptriveşte.). acestea de fapt fii nd sistematizate de către autorul Iablokov în cele dou grupe. ne raliem la opinia profesorului Iabloko v. persoanele cu diferite afecţiuni psihice precum şi persoane le cu diferite forme ale aberaţiei sexuale cum ar fi (fetişismul voiarizmul etc.). cea de a doua la rândul său în două subcategorii. comiterea violului cu o deosebită cruzime. precum şi persoanele anterior conda mnate care. reieşindu-se din realităţile practicii autohtone personalitatea infrac torului la infracţiunea de viol poate fi descrisă numai din perspectiva subiectului activ de gen masculin. la rândul lor pot fi împărţite în trei subgrupe: pentru infracţiuni comise cu vi olenţă. cu referinţă specială la situaţiile în care fapta e ste săvârşită de către o singură persoană. acestor persoane le este specifică. Astfel. subiect activ al violului po ate fi atât o persoană de sex feminin cât si una de sex masculin. identificarea metodelor de săvârşire şi ascu ndere a faptei etc. În opinia autorului rus[184 p. a) peroanele fără patologii ale psihicului sau cu diferite forme ale aberaţiei sexuale şi alcoolicii. Autorul Gurev M.A. consumatorii de droguri. 368] Iablocov N. Referindu-ne la primul element al caracteristicii criminalis tice se poate menţiona că deşi. 118 . în practica judiciară au tohtonă nu au fost relevate cazuri în care femeia să fi fost autor unic a infracţiunii d e viol. în cazul în care suntem în prezenţa unei denunţări calomnioase din partea pretinsei victime a infracţiunii de vio l). Pentru constatarea violului. f iind caracterizate printr-o vădită lipsă de respect faţă de normele morale existente în soci etate.criminalistice vizavi de motivele acesteia.) de a întreţine un raport sexual. este necesar de a fi stabilită capacitatea fizică soanei (bineînţeles în cazul persoanei de sex masculin. subiecţii infracţiunii de viol s e împart în două categorii: 1. după cum s-a arătat anterior.P. în lipsa acesteia nu putem vorbi despre faptul că persoana ar putea fi subiect al in fracţiunii (în acest caz putem vorbi despre o altă infracţiune ce atentează la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei cu excepţia infracţiunii de viol. şi alţii în cursul său d e criminalistică împart autorii infracţiunii de viol în 5 categorii. 2. săvârşirea unor fapte de către femei rămânând doar la nivel de cazuri potetice.

b) persoanele ce nu au trăsături specifice celor incluse în cadrul primei grupe

expuse supra. Membrilor acestui grup fiindu-le specifice anumite viziuni depăşite sa u demodate referitoare la rolul şi statutul femeie în societate. Aceste persoane, de regulă, comit violuri asupra victimelor care prin anumite manifestări preinfracţional e provoacă comiterea actului infracţional; c) persoanele minore(N.A. În urma analizei informaţiei operative despre combaterea criminalităţii în R. Moldova pe anii 2003-2008 o bservăm că cota infracţiunilor comise de minori este de 9%. (Anexa nr. 7)). În ipoteza c onsemnată, reprezentanţii acestui grup, de regulă, îşi aleg victime de o vârstă apropiată lor iind şi ele persoane minore. În cazul coautorilor minori, victime ale infracţiunii de viol pot fi atât persoanele majore, cât şi cele minore. De asemenea, în cazul comiterii infracţiunii de viol de două sau mai multe persoane minore acestora le este specific comiterea infracţiunii cu o cruzime şi obrăznicie deosebită. De obicei, comiterea infra cţiunii de viol este însoţită de comiterea altor infracţiuni (acţiuni violente cu caracter s exual, furturi, jafuri, lipsirea de libertate în mod ilegal). De asemenea, specifi c grupurilor de minori este că participanţii la comiterea infracţiunii de viol se cuno sc cu ocazia frecventării aceloraşi instituţii de învăţământ sau cu ocazia petrecerii timpulu iber împreună, violurile săvârşindu-se, de regulă, în apropierea domiciliului sau nu departe e localurile sau locurile unde-şi petrec timpul liber (N.A. Arhiva CPR Floreşti. S-a reţinut că-n noaptea de 13 decembrie 2006, 6 persoane cu vârsta cuprinsă între 17-19 ani în timp ce sărbătoreau Sf. Andrei, au decis să-şi satisfacă pofta sexuală asupra unei persoane minorei (în vârstă de 17 ani cu deficienţe locomotorii), în procesul satisfacerii poftei sexuale bănuiţii au aruncat mobila din domiciliu victimei, au intrat în domiciliu veci nei victimei pe care au captura-o şi au adus-o în locuinţa minorei, deasemenea în locuinţa victimei a fost adusă o persoană (de sex masculin) capturată de pe stradă, care a fost impusă să mimeze un raport sexual cu vecina persoanei minore.). O atenţie aparte în ceea ce priveşte caracteristica criminalistică a infracţiunii de viol trebuie atrasă violulu i comis în coautorat (participaţie simplă). Pornind da la noţiunea consacrată la art. 44 C .pen., putem concluziona că coautor al infracţiunii de viol poate fi şi o persoană de se x feminin. Pornindu-se de la o atare premisă, în cadrul urmăririi penale la elaborarea ipotezelor şi formării cercului de bănuiţi, nu trebuie exclusă posibilitatea comiterii in fracţiunii de viol în participaţie cu o persoană de sex feminin. Următorul element al cara cteristicii criminalistice a infracţiunii de viol îl constituie victima atentatului criminal. Conform art. 58 C.pr.pen. „Se consideră victimă orice persoană fizică sau juridi că căreia, prin infracţiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale” [37]. 1 19

Personalitatea victimei, comportamentul acesteia, atitudinea ei faţă de cele întâmplate constituie împrejurări a căror elucidare pot ajuta organele de urmărire penală în selectarea acţiunilor de urmărire penală ce urmează a fi efectuate. De asemenea, constatarea împreju rărilor enunţate pot configura în calitate de elemente ajutătoare la delimitarea faptelo r de viol real comise şi a situaţiilor de denunţare calomnioasă. În ipoteza în care violator ul era cunoscut cu victima, este obligatoriu de a se stabili caracterul relaţiilor dintre aceştia, durata şi natura lor, trăsăturile personalităţii victimei, existenţa sau ine istenţa unor relaţii sexuale anterioare, precum şi modul şi intensitatea prin care victi ma a opus rezistenţă făptuitorului. Alegerea unei metode concrete de comitere a infracţi unii de viol depinde de trăsăturile personale ale infractorului, de faptul dacă infracţi unea este comisă de un singur autor, de doi sau mai mulţi autori, precum şi dacă este cu noscut cu victima şi dacă da, care este natura acestor relaţii. Paralel, metoda de com itere a infracţiunii de viol este influenţată de condiţiile de loc, timp sau alte de alt e împrejurări în care a fost comisă fapta. De exemplu, în cazul în care violul este comis în tradă, făptuitorul conştientizează că riscul de a fi descoperit este mai mare şi din criză de timp, va aplica constrângerea fizică combinată cu constrângerea psihică; în cazul în care vio ul este comis într-un loc ferit (apartament, loc izolat, saună etc.) dacă făptuitorul se cunoaşte cu victima, atunci iniţial violenţa poate avea o intensitate mai redusă. [184] . Mai este de menţionat că analiza informaţiei operative despre combaterea criminalităţii în R. Moldova pe anii 2003-2008, relevă că structura violurilor în funcţie de metoda de co mitere se prezintă în următorul fel: 55% de violuri se comit prin constrângere fizică; 19% prin constrângere psihică şi 26% prin folosirea atât a constrângerii fizice, cât şi a celei sihice (Anexa nr. 4.). În opinia profesorului Iablocov N., în funcţie de metoda de com itere, infracţiunile de viol se împart în două categorii[184]. Din prima categorie fac p arte violurile în care făptuitorii profită de condiţiile favorabile existente la comiter ea infracţiunii. În speţă, violul de regulă este săvârşit prin surprindere, pe neaşteptate, f rul beneficiind de condiţiile de loc, timp, starea de vulnerabilitate a victimei, în crederea pe care victima o manifestă în privinţa făptuitorului etc. Din cea de a doua ca tegorie fac parte violurile la care făptuitorii îşi creează singuri condiţii propice de săvâr e a faptei. În acest sens fapta este precedată de încercări nereuşite de a face contact cu victima sau de a creare a condiţiilor de apropiere cu aceasta (în ipoteza eşuării aceas tă activitate este urmată de aplicarea acţiunilor de constrângere asupra persoanei), vic tima este înşelată sau ademenită în anumite locuri ferite (locuinţă, loc izolat etc.). 120

În fond s-a reţinut că la 29 mai 1999, aproximativ la orele 23.00 F. I., D. A. şi C.S., fiind în stare în stare de ebrietate lingă o parcare auto le-au acostat pe persoanele minore R.I. şi T.V., cu copul satisfacerii poftei sexuale. Încercând, în mod insistent să facă cunoştinţă cu acestea, le-au propus să se odihnească în unul din apartamentele din oraş. I. şi T. V.. categoric au refuzat, la care F.I. şi D.A. au apucat-o pe R.I. de mâini, iar C.S. pe T.V. şi forţându-le să meargă într-un apartament din apropiere. În timp, T.V. a s at şi a fugit acasă. După aceasta, făptuitorii, aplicând forţa fizică au adus-o pe R.I. în ap amentul respectiv. Ajungând în locuinţă aceştia sau dezbrăcat şi aplicând constrângerea fizic ică au i-au cerut victimei, ca şi aceasta să se dezbrace. Înţelegând ca ei doresc s-o violez e şi pentru a se salva, ea a fugit la balcon şi a sărit de la etajul 5. În urma căderii vi ctima a suferit vătămări corporale medii, cu cauzarea unei dereglări a sănătăţii de lungă dur ] În funcţie de modalitatea de influenţare a victimei şi anihilarea rezistenţei acesteia, violurile pot fi clasificate în trei categorii: a) violurile în cadrul cărora subiecţii profită de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa datorită vârste i, unei boli, stării de ebrietate; b) violurile care sunt comise prin aducerea int enţionată a victimei în imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa (drogarea s au otrăvirea prealabilă a victimei); c) violurile comise prin metodele de constrângere fizică sau psihică. Datele despre metoda prin care a fost comisă infracţiunea de viol n e permit să stabilim unele trăsături caracteristice personalităţii infractorului şi anume vâr ta acestuia, dacă este sau nu la prima infracţiune. Anomaliile psihice ale făptuitorul ui sunt scoase în evidenţă prin prezenţa muşcăturilor pe corpul victimei, sustragerea lenjer iei intime a victimei etc. Violatorii aleg, de obicei, pentru comiterea violului locuri retrase, întunecoase. În cazul în care violatorul comite fapta în zone populate sau pe timp de zi în locuri intens circulate, poate fi pusă în valoare versiunea după ca re acesta denotă anumite probleme de ordin psihic. În ceea ce priveşte locul comiterii infracţiunii, violurile preponderent sunt comise în spaţii private (locuinţa victimei s au a făptuitorului, saune etc. – a se vedea Anexa nr.5). S-a reţinut că inculpatul C. F. , aflându-se în stare de ebrietate, cunoscând ca concubinul victimei U. N., C. E. se a fla la nunta într-o altă localitate, a pătruns în casa acesteia. Pătrunzând în casa cu scopul de aşi satisface pofte sexuală, s-a culcat lângă victimă si a început sa o dezbrace. În momen ul în care victima a început să opună rezistenţă C.F. a început să-i aplice lovituri asupra c ului. Învingând rezistenta victimei făptuitorul şi-a satisfăcut pofta sexuală în formă perver upă aceasta a dus-o în alta cameră şi continuând sa-i aplice lovituri a culcat-o jos la po dele şi-a săvârşit un raport sexual forţat, după care a plecat. În urma violenţii aplicate vi mei i-a fost 121

cauzată vătămarea uşoară a integrităţii corporale. În aceeaşi seara el cu intenţia de o viola ., a pătruns ilegal în casa acesteia. La zgomotul cauzat în momentul pătrunderii s-a tre zit soţul H. V. Pentru a nu fi recunoscut C. F. a început să-i aplice lovituri cu mâinel e peste corp, apoi la apucat de gât strângându-l, până ce acela a încetat să opună rezistentă ecedat. După aceasta a intrat intr-o altă odaie, unde văzând-o pe H. E. dormind, s-a apr opiat de ea şi a început să-i aplice lovituri, s-o ştranguleze, propunându-i să-şi satisfacă ta sexuală în mod pervers cu ea, dar când a văzut că aceasta, nu mai respiră a plecat[7]. Nu sunt excluse situaţiile de derulare a faptei în locuri publice precum ar fi: scările blocurilor de locuit, subsol, parcuri etc. În ceea ce priveşte timpul comiterii infr acţiunilor de viol, acesta poate fi tratat sub două aspecte: perioada sezonieră şi perio ada zilei. Din această perspectivă studiul practicii judiciare relevă faptul că violuril e se comit preponderent în perioada caldă a anului şi anume, vara sau primăvara (a se ve dea – Anexa nr.3), iar în ceea ce priveşte cel de al doilea aspect, în intervalul cuprin s între orele 22.00-06.00 (a se vedea – Anexa nr.8). Relevarea împrejurărilor prezentate mai sus face posibilă constatarea naturei relaţiilor existente dintre victimă şi făptuito r. Spre exemplu, dacă violul este comis în locuinţa victimei, însemnă că aceasta îl cunoştea făptuitor, fapt dedus din liberul acces al făptuitorului. Aceiaşi versiune poate rezul ta şi din împrejurarea că violul este comis în locuinţa infractorului. Elementele obiectul ui probatoriu nu trebuie confundate cu elementele incluse în caracteristica crimin alistică a infracţiunii de viol. După cum menţionează autorul V.Moziacov, la delimitarea c ircumstanţelor cu semnificaţie probatorie de circumstanţele, pe care le implică caracter izarea criminalistică a unei infracţiuni, se impune precizarea că ultimele de fiecare dată ajută la clarificarea primelor. [161 p.421] Elementele obiectului probaţiunii şi da tele aferente caracteristicii criminalistice a unei infracţiuni se deosebesc atât pr in destinaţia pe care o au, cât şi prin funcţiile pe care le îndeplinesc. Spre exemplu, st abilirea metodei de săvârşire a infracţiunii ca element probatoriu, are importanţă pentru co nstatarea semnelor laturii obiective a infracţiunii, a circumstanţelor care agravează sau atenuiază răspunderea penală şi nu, în ultimul rând, pentru individualizarea pedepsei pe nale. Constatarea metodei de comitere a infracţiunii (element al caracterizării crim inalistice) prezintă importanţă pentru depistarea urmelor de comitere a infracţiunii, st abilirea persoanelor care pot utiliza asemenea metode la săvârşirea faptei etc. După cum afirmă, pe bună dreptate, autorul A.Hmârov „obiectul probaţiunii îl reprezintă finalitatea, ar caracteristica criminalistică ajută la găsirea căilor şi soluţiilor de atingere a acestei a”. [182 p.54] 122

[34 p. considerat ca una dintre cele mai grave infracţiuni contra persoanei şi cea mai brutală atingere adusă libertăţii sexuale. necesare cu noaşterii tuturor aspectelor unui anumit caz particular: existenţa raportului sexual . participanţii şi contribuţia lor la săvârşirea infracţiunii. existenţa constrângerii ori a imposibilităţii victimei de a se apără sau de a-şi exprima voinţa. trebuie să se stabilească. Cătuna susţine că pentru stabilirea adevărului în procesul cercetării infracţiunii de viol este necesar ca activitatea de investigare judiciară întreprinsă în cauza concretă. existenţa împrejurărilor ce pot agrava sau atenua răspunder penală a făptuitorului. 3. 1. existenţa constrângerii fizice sau psihice sau a imposibilităţii victimei de a se apără sa u de a-şi exprima voinţa. vârsta persoanei vătămate şi raporturile care au e tat între aceasta şi făptuitor. 4. 5. să fie o rientată spre obţinerea unor răspunsuri cât mai corecte şi complete la următoarele probleme: 1. care nu este legată de o boală psihică. cauzele şi condiţiile care au contribuit la săvîrşirea infracţiunii.N. la ele putându-se eventu al adăuga altele. trebuie să clarifice următoarele împrejurări. consecinţele infracţiunii. de asem enea. Prob lemele mai sus menţionate constituie cadrul general al probatoriului infracţiunii de viol.pr. volitivă şi psi ologică a lui. În aceeaşi ordine de idei am dori să menţionam că în cazul comiterii racţiunii de viol de către minori elementul probatoriu al infracţiunii urmează a fi comp letat cu următoarele circumstanţe. anul naşterii).96 C. existenţa actului sexual. vîrsta minorului (ziua. influenţa adulţilor sau a altor minori asupra minorului. luna. pe parcursul urmăririi penale a unei cauze concrete. vârsta persoanei vătămate precum si raporturile care au existat dintre victimă şi făptuitor. iar în cazul în care se constată că minorul suferă bilitate mintală. gradul de dezvoltare intelectuală. condiţiil e în care trăieşte şi este educat minorul.pen. dacă el a fost pe deplin conştient de săvîrşirea actului.20] Având în vedere semnele componente ale infracţiunii de viol şi obi ectul abstract al probatoriului fixat în art. Existenţa raportului sexu al. interesele şi necesităţile ui. intenţia şi motivele comiterii infracţiunii. 2. dar în nici un caz nu se poate neglija lămurirea vreuneia dintre cel e menţionate. 123 . particularităţile caracterului şi temperamentului. presupune existenţa unui raport sexual. persoana învinuitului. specific violului. cauzele şi condiţiile care au de terminat săvârşirea infracţiunii. Violul.. con infracţiunii. considerăm că elementul pro batoriului.

Bineînţeles. a gravităţii sale. De asemenea. că pentru probarea prezenţei constrângeri izice. d at fiind faptul că. 124 . iar pe de altă parte absenţa acestuia şi c onstatarea unei alte acţiuni cu caracter sexual. pe lângă examinarea medicolegală mai trebuiesc adunate probe care ar ajuta la s tabilirea mecanismului de cauzare a vătămărilor integrităţii corporale victimei. raportată la starea concretă a victi mei şi capacitatea ei de a rezista presiunii acesteia. În cazul constrângerii fizice. precum şi a metodelor sau a mijloacelor folosite pentru înfrângerea rezistenţei victimei.Raportul sexual este definit de doctrina penală ca acea conjuncţie a organelor de se x masculin şi feminin. Prezenţa sau lipsa constrângerii într-un caz concret de viol poate oferi organelor de drept i nformaţie. în cazul în c are în cadrul urmăririi penale nu se reuşeşte stabilirea existenţei raportului sexual nu m ai putem vorbi despre existenţa infracţiunii de viol consumat. 2. adică actul de pătrundere a organului procreator al bărbatului în o rganul corespunzător al femeii. privitoare la faptul dacă raportul sexual a fost comis în cadrul infracţiunii de viol sau suntem în prezenţa unei plângeri neîntemeiate. prin care se urmăreşte realizare a unor interese. pe de o parte. fără prezenţa acestuia constrângerea fizică sau psihică de ine irelevantă pentru identificarea violului. Plecând de la esenţa infracţiunii de viol în procesul admi nistrării probelor raportul sexual apare ca un element obligatoriu de constatat. În această ipoteză. care se va stabili de la caz la caz în funcţie de împrejurările faptice concrete. [71] Cea de a doua modalitate de comitere a infracţiunii de viol este constrângere psihică. ţinându-se cont de celelalte probe adunate în cadrul urmăririi penale fapta poate fi încadrată fie ca tentativă de viol. O condiţie esenţială pentr stenţa infracţiunii de viol este ca raportul sexual să fie realizat prin constrângere fi zică sau psihică sau prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. aprecierea intensităţii ei în raport cu r zistenţa victimei are ca punct de plecare examinarea medico-legală atât a victimei inf racţiunii cât şi a autorului violului. natura pericolului cu care a fost ameninţată victima . în ved erea stabilirii felului ameninţării. Existenţa constrângerii fizice sau psihice ori a imposibilităţii victimei de a se apără sau de a-şi exprima voinţa. Sub acest aspect urmează a se constata şi a se aprecia intens itatea cu care s-a acţionat asupra psihicului victimei. pentru a o determina să acce pte întreţinerea raportului sexual. face posibilă calificarea faptei co nform altor norme de incriminare privitoare la viaţa sexuală. fie ca infracţiune contra vieţii sau sănătăţii persoanei sau în baza un alte norme de incriminare penală.

Stabilirea vârstei vict imei prezintă importanţă pentru încadrarea faptei în baza art. somnul hipnotic[52 p.334]. atunci ţinându-se cont de experienţa e viaţă şi nivelul de dezvoltare intelectuală a autorului infracţiunii. infractorul a fost în imposibilit atea de a-şi da seama de vârsta victimei. coraborate cu expe rtiza medico125 . iar în cazul constatării vârstei p rintr-un număr minimal şi un număr maximal de ani. împrejurarea esenţială ce trebuie stabilită este ca astă stare să existe fără ca făptuitorul s-o fi produs în procesul înfrângerii rezistenţei cu ul de a întreţine un raport sexual. În cazul modalităţii date de comitere a infracţiunii de v ol. luna. Totuşi. starea în care victima a fost adusă sau care a intervenit independent de acţiunile făpt uitorului pot consta într-un şoc psihic. starea de imposibilitate fizică sau psihică po ate fi datorată acţiunilor făptuitorului cu condiţia că acestea au precedat momentul apariţi ei intenţiei de realizare a unui raport sexual. cum a fost provocată starea dată. anterior momentului comiterii infracţiunii vârsta victimei.3) lit. (b) C. 2) lit(b) şi alin. pentru că determinarea faptului dacă făptuitorul cunoştea sa u nu vârsta victimei depinde doar de aprecierea subiectivă a însăşi făptuitorului. care este stabilit de experţi. vârsta fragedă. leşinul. anul naşterii). În cadrul urmăririi penale organele de drept sunt obligate să constat e exact vârsta minorului (ziua. la categoria acestora mai pot fi atribuite starea de iresponsabilitate. ci începând cu ziua următoare acesteia. în procesul urmăririi penale organele ce efectuează urmărirea penală de as menea trebuie să stabilească dacă făptuitorul a avut posibilitatea de a cunoaşte. La constatarea vâ stei de către expertiza medico-legală ziua naşterii inculpatului urmează să fie considerată ultima zi a acelui an. în aceeaşi ordine de idei trebuie st abilit dacă din împrejurările în care a fost comisă fapta.171 alin. În cazul î are se stabileşte lipsa circumstanţelor anterioare comiterii infracţiunii din care aut orul ar fi putut lua cunoştinţă despre vârsta victimei. Stabilirea acestora este mai dificilă în cazul violurilor comise spontan. Se consideră că persoana a atins vâr sta respectivă nu în ziua naşterii. După cum menţionează autorul V. 3. cine a provocat starea dată. vârsta înaintată. [69] Pe lângă împrejurarea care se referă la victimă. infirmitatea sau handicapul f izic al victimei. organele de drept urmează să reiasă din vâ sta minimală a acestei persoane. Vârsta victimei pr ecum şi raporturile care au existat dintre aceasta şi făptuitor.În ceea ce priveşte comiterea violului prin profitarea de imposibilitatea victimei d e a se apără sau de a-şi exprima voinţa. starea de ebrietate (alcoolică sau narcotică). De asemenea. presupusă de expertiză. mijloacele care au fost folosite. trebuie să se stabilească natura stării respective.Dongoroz.pen.

171 alin. fiind suficient doar faptul ca acesta să accepte aceste împrejurări. se impune de a se stabili întinderea atribuţiilor şi perioada de timp a exercitări i acestora. . sarcina de a ocroti şi îngriji un minor. desfăşoară o munc ducativă cu persoana asupra căreia a săvârşit violul. precum şi stabilirea atribuţiilor de serviciu ale făptuitorului. internate în instituţii de reedu care etc. ca şi persoanel e care şi-au asumat. 126 . temeiul juridic sau de fapt în baza căruia făptuitorul are victima în grija sa. 358] În afară de vârsta victimei organele ce efectuează urmărirea penală ar trebui să stabile scă existenţa relaţiilor care au precedat momentul comiterii infracţiunii şi care. d idactic-ajutător şi pedagogic din şcolile de orice fel şi din instituţiile de învăţământ de m precum şi persoanele angajate de particulari pentru educarea sau instruirea copii lor. duc la existenţa circumstanţei agravante prevăzute la art. se va stabili dacă autorul avea sau nu capacitatea de a-şi da seama de vârsta victimei.legală prin care se efectuează evaluarea victimei. . (a). în vederea stabilirii faptului dacă persoana a abuzat de funcţia pe care o deţine sau nu. Pentru eluci darea acestor circumstanţe în cadrul urmăririi penale se impune elucidarea următoarelor aspecte: -în cazul în care victima se afla în grija făptuitorului trebuie stabilită cauza. Este vorba de personalul didactic. În caz contrar agravantă dată este i licabilă. În cazul dat se impune verificarea statutului victimei în instituţiile date. În cazul dat.în educarea făptuito rului se află persoana care în virtutea unui contract. . În opinia lui V. [52 p. în cadrul procesului penal trebuie să se stabilească că victima se află în educarea făptuitorului şi că acesta abuzând de influenţa deţinută asupra victimei comite viol l. în calitate de tutori.în cazul în care victima se află în ocrotirea făptuitorului se impune de a se st abili care este temeiul ce oferă dreptul acestuia de a îndeplini atribuţiile de ocroti re a victimei. curator i sunt îndatorate de a ocroti persoanele aflate sub tutelă sau curatelă. 3 lit.se află în raportur i de protecţie personalul de pază şi de supraveghere a persoanelor deţinute sau arestate preventiv ori condamnate la privaţiune de libertate. Au asemenea obligaţii persoanele care. în temeiul funcţiei. Nu vom fi în prezenţa agravantei date în cazul în care deşi există calitatea de profesor ş de elev dar între acestea nu există căreva temeiuri în baza cărora victima s-ar afla în edu carea infractorului. în fapt. De asem enea. Dongoroz circums tanţa dată agravantă este aplicabilă chiar dacă făptuitorul avea îndoieli referitoarea la vâr victimei. fiind necesar ca violul să fie comis în intervalul de la începerea exercităr ii atribuţiilor stipulate şi până la încetarea acestora.

f. De a ltfel. minor i. victimă la fel vinovată ca şi infractorul. întâlnirea lor fiind întâmplătoare. d. c. după gradul de participare şi de răspundere ce revine victimei în producerea infr acţiunii în doctrină sunt propuse următoarele tipuri de victime: a. în scop de legit re). persoanele în etate). cop iii sau . care la punctul 3 prevede că prin tre circumstanţele care se constată prin mijloacele de probă sunt prevăzute şi informaţiile privitoare la datele personale care caracterizează inculpatul şi victima. victimă care simulează sau îşi închipuie doar că este victimă (bolnavii psihic. b.. modul şi durata de efectuare a ac estuia. sau victimă benevolă (în cazul depăşirii limitelor legitimei apărări).în ceea ce priveşte situaţia în care victima se află sub îngrijirea medicală a făptuitorulu rebuie stabilit. [80] 127 persoanele cu deficienţe fizice sau funcţionale. În funcţie de informaţiile obţinute în priv nţa comportamentului victimei.victime slabe biologic – vârstnicii. d.79].pr. victimă a cărei vinovăţ ai mare decât a infractorului (în cazul infracţiunilor comise în stare de afect).victime provocatoa e – o persoană se comportă arogant sau nu-şi ţine o promisiune făcută. victimă abs nevinovată (numită deseori victimă „ideală”). din punct de vedere la gradului d e vinovăţie al victimei în ştiinţa criminologică găsim următoarea clasificare: a. cauza care a impus tratamentul.victime autovictimizate – sinucigaşii.pen. considerăm că organele de urmărire penala pentru soluţionarea corectă a cauzei trebuie să atragă atenţia şi asupra comportamentului avut de către victimă până la momentul comiterii infracţiunii. c. victimă a cărei vinovăţie este mai redusă de ctorului (comportament provocator). homosexualii[80 p. e. Ţinând cont de prevederile art. 96 C.victime care precipi declanşarea infracţiunii – femeia care umblă seara prin locuri puţin frecventate cu o cost umaţie provocatoare. De asemenea. în ti mpul precum şi după consumarea raportului sexual. vic timă absolut vinovată (înfăptuieşte un atac ca urmare a căruia este omorâtă. victime care anterio r n-au avut legătură cu infractorul. organele de drept vor reuşi elaborarea unor ipoteze şi stabilirea cercului de bănuiţi care ar duce la soluţionarea rapidă şi corectă a cauzei. e. b.

pe lângă contribuţia avută. În cazul agravantei prevăzute la art. Pe lângă informaţiile referitore la contribuţia realizată re participant. sau orga nizator. 4. [35 p. 171 alin. dacă inculpatul cunoştea că este infectat cu o boală venerică sau c maladia SIDA.pen. în funcţie de probele adunat cadrul urmăririi penale. victima poate fi încadrată în una din aceste categorii. 208 C. în ipoteza determinării unei persoane minore de către o persoană majoră de a par ticipa la săvârşirea infracţiunii). În cadrul acţiunilor de urmărire penală. complice. eventualitatea identificării componenţei descrise la art. organele de urmărire penală trebuie să stabilească şi alte circumstanţe pree xistente sau concomitente momentului comiterii infracţiunii referitoare la subiect ul infracţiunii care ar putea să agraveze răspunderea penală. spre exemplu. După cum s-a arătat. tocmai din acest motiv pentru a evita repetările inutile facem trimitere la acele explicaţii. Constatarea faptului dacă boala este sau nu venerică se face prin exp ertiză medico-legală cu participarea medicilor venerologi[14 p. pe lângă stabilirea existenţei sau lipsei raportului sexual. (c) C.2 lit. probe c are ar constitui un temei obiectiv la individualizarea pedepsei de către instanţa de judecată sau în unele cazuri chiar la înlăturarea răspunderii penale. 6 C. (e) şi alin.29] Ref eritor la categoriile persoanelor care pot fi subiect al infracţiunii de viol ne-a m referit în capitolele anterioare. instigator. pen.pen. 42 alin. organul de urmărire penală trebu ie să stabilească faptul. În funcţie de circ umstanţele stabilite pe lângă infracţiunea de viol putem fi în prezenţa şi altor infracţiuni m ar fi. condiţie ce derivă expres din prevederile art. organele de drept ur mează să stabilească care au fost acţiunile desfăşurate de către făptuitor până la întreţiner ui sexual forţat şi dacă aceste acţiuni nu realizează o altă componenţă de infracţiune.860]. trebuie de stab t dacă toţi participanţii la comiterea infracţiunii întrunesc condiţiile subiectului infracţi nii.. pentru o corectă încadrare juri faptei este necesar ca urmărirea penală să stabilească raporturile în care făptuitorul s-a a flat cu victima înainte de săvârşirea infracţiunii. cât şi a elor care atrag răspunderea făptuitorului pentru săvârşirea altor infracţiuni. atât sub aspectul celor specifice infracţiunii de viol. În procesul investigării cauzelor de vio l organele de drept sunt obligate să stabilească rolul. dar şi a consecinţelor sau urmărilor acti infracţionale desfăşurate.430. coautor. 128 . aportul şi calitatea fiecărui pa rticipant la comiterea infracţiunii – autor. Participanţii şi co tribuţia lor la săvârşirea infracţiunii.Importanţa aplicativă a acestei clasificări constă în faptul că. p.3 lit. De aseme nea.

în ca re intenţia iniţială a făptuitorului este de a cauza o vătămare a integrităţii corporale vict i. în procesul cercetării cauzelor de viol este obligatoriu d e a stabili legătura de cauzalitate dintre constrângerea realizată în cadrul violului şi vătă ile cauzate. 171 alin. La abordarea acestui subiect trebuie să fa cem abstracţie de la faptul că conform teoriei dreptului penal. cum ar fi sinuciderea victimei sau graviditatea victimei survenită în urma violului. La analiza aspectului dat specific elementului probatoriu al infracţiunii de v iol vom avea în vedere faptul că infracţiunea de viol se comite cel mai frecvent prin folosirea constrângerii fizice şi aproape întotdeauna o vătămare de natură fizică. şi ulterior survine intenţia de a realiza un raport sexual profitând de starea de n eputinţă a acesteia cauzată de actele de violenţă. infracţiunea de viol. În ceea ce iveşte violului comis prin constrângere psihică sau prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa consecinţele sunt mai greu de evaluat . Consecinţele infracţiunii. De altfel. 5. O altă circumstanţă obligatoriu de stabilit. după structura laturii obiective este o infracţiune cu componenţă formală (de pericol). pe lângă faptul probării raportului sexual 129 . Deşi din punct de vedere a dreptului penal legătura de cauzali e este un semn facultativ al laturii obiective în cazul componenţelor formale. comis de către autor. fie în baza art. nefiind necesar survenirea cărorva consecinţe prejudiciabi le. t. aceasta făcându-se de la caz la caz. mai trebuiesc stabilite şi alte circumstanţe şi informaţii r eferitoare la subiectul infracţiunii care ar putea agrava sau atenua răspunderea pen ală a acestuia. 1 C. În ceea ce priveşte violul soldat cu alte urmări grave. în cazul în care victimei i-a fost cauzată din imprudenţă o vătămare gravă a in rităţii corporale a sănătăţii.pen. În funcţie de ilor cauzate victimei fapta poate fi încadrată în baza art. vom fi în prezenţa unui concurs de infracţ i. print re care se înscrie şi violul.pen. in fracţiunea existând din momentul realizării raportului sexual însoţit de aplicarea violenţei implicite sau explicite. În cadrul urmăririi penale este necesar de a stab ili gradul vătămărilor integrităţii corporale sau a sănătăţii cauzate victimei.Deci. în cadrul urmăririi penale pe lângă probele care dovedesc existenţa raportului sexua l forţat. se referă la aspectul subiecti v cu care au fost cauzate vătămările integrităţii corporale sau a sănătăţii. 171 alin. (dacă s-a cauzat vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii). (d) C. Explicaţiile făcute în cazul violului urmat de o vătămare gravă din imprudenţă a integrită porale sunt valabile şi în cazul violului ce a cauzat din imprudenţă decesul victimei.

şi anume: acţiu ea de imobilizare a victimei. să stabilească şi probe care ar dovedi exist enţa sau 130 . la identificarea făptuitorului.(2) C. important este ca ei să acţioneze cu intenţie comună.. a cauzelor. precum şi ale infractorului. pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile l i şi pentru a se stabili răspunderea acestuia”. pe parcursul cercetărilor. Trebuie reţinut faptul că motivele c omiterii infracţiunii în cazul participaţiei penale pot fi diferite pentru fiecare par ticipant. precum şi forma pe care a ceasta o îmbracă urmează a fi dedusă din materialitatea actului infracţional. precum şi probe care ar constitui temei pentru trim iterea dosarului în judecată şi de stabilire a răspunderii penale a inculpatului. observăm că organele de urmărire penală tre buie să adune probe pentru a cerceta cauza sub toate aspectele. de natură să contribuie a luarea unor măsuri corespunzătore de prevenire. 255. De asemenea pentru atingerea scopurilor urmăririi penale. Potrivit art . Stabilirea existenţei împrejurărilor ce pot agrava sau atenua răspunderea penală a făptuitorului.pen. Raţiunea instituirii acestei prevederi legale rezidă în necesitatea evidenţie rii. singură modalitate de pe depsire a tentativei la infracţiunea de viol este demonstrarea motivului şi intenţiei persoanei.. dezgolirea organelor ge nitale ale victimei. trebuiesc adunate probe care ar dovedi exi stenţa sau inexistenţa infracţiunii. Stabilirea intenţiei şi a mo tivului de comitere a infracţiunii prezintă importanţă în cazul formelor trunchiate ale in fracţiunii.organele de urmărire penală trebuie să stabilească şi legătura de cauzalitate dintre actul s exual şi consecinţele mai grave survenite ce nu au fost cuprinse de intenţia iniţială a făpt uitorului. 8.pr. Cauzele şi condiţiile care au determinat săvârşirea infracţiunii. conform căruia „urmărirea penală are ca obiect colectarea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii. prevederile căruia au fost expuse anterior. Intenţia şi motivele comiterii infracţiunii. 7. organele de urmărire penală sunt obligate.pen. În activitatea practică a organ elor de drept. condiţiilor şi împrejurărilor care au generat şi favorizat săvârşirea infracţiunii. în cazul nostru a celei de viol. cu cele instituite la art. intenţia de a comite un raport sexual forţat. concomitent cu circumstanţele care urmează să fie dovedite în pro cesul penal.pr. trebuie să se constate cauzele şi condiţiile care au contribuit la săvârşirea i nfracţiunii. 254 C. pe lângă stabilirea probelor care a r duce la existenţa componenţei de infracţiune.pen . pentru că în aceste cazuri nu există raportul sexual.pr. Reieşind din prevederile legislative enunţate mai sus ajungem la concluzia că în cadrul urmăriri i penale. 6. Coroborând prevederile art. ruperea hainelor victimei. 96 C.96 alin.

plângere) şi internă (din oficiu). De fapt. Particularităţile începerii urmăririi penale în cauz le de viol.31]..pr. ce ar ajuta la o individual izare judiciară corectă a pedepsei. care cuprinde totalitatea actelo r procesuale realizate din momentul sesizării despre săvârşirea unei infracţiuni până la mome tul confirmării ordonanţei de începere a urmăririi penale de către procurorul care efectue ază conducerea urmăririi penale [161 p. aceasta poate fi externă în funcţie de organul sesizat . Scopul acestei etape este marcat de form area convingerii organului de urmărire penală asupra temeiniciei sesizării primite pen tru a hotărî dacă este cazul sau nu de a începe urmărirea penală.(1) C. 4.primară (nu a fost ses izat anterior un alt organ de (denunţ. · cole publicate în mijloacele mass-media. cunoaşterea cărora este i ndispensabilă pentru realizarea obiectivelor urmăririi penale.274 alin. Modurile de sesizare a organelor de urmărire p enală sunt variate şi. · rezultate ale activităţii operat ive de investigaţii. ü în dependenţă de itatea informărilor organului.din cuprinsul actului de sesizare sau al actel or de constatare. · autodenunţare.”. 131 . sesizarea se face de un alt organ de urmărire penală) şi complementară (de ex.inexistenţa unor circumstanţe atât agravante cât şi atenuante... · denunţuri anonime. au fost avute în vedere diverse cr iterii de clasificare [161]: ü ü sub aspectul sursei informative din care provine se sizarea. Analiza practicii de investigare a violurilor pune în evidenţă existenţa uno r particularităţi specifice etapei de începere a urmăririi penale.. urmărire penală (d e ex.. sesizarea poate fi principală (în cazul sesizării iniţiale) şi secundară (sesizat de două sau mai multe ori). Începerea urmăririi penal e reprezintă o etapă independentă a procesului penal. Informaţiile privind comiterea violuril or parvin la organele de urmărire penală din diferite surse: · declaraţii. scrisori ale cetăţenilor.. rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune şi nu exist n circumstanţele care exclud urmărirea penală.2. s esizarea se face de un alt organ de urmărire care îşi declină competenţa). · sesizări din partea instituţiilor şi a persoanelor cu funcţie de răspundere.. această exigenţă r implicit din dispoziţia art. potrivit căreia începerea urmăririi penale poate fi dispusă atunci când „.pen. în literatura de specialitate.

despre modul de comitere a infracţiunii. în ba za lor pot fi. 276 C.pr. Schemă metodologică reprezintă cea mai raţională varia ntă (din mai multe) de investigare a unei cauze penale.Sesizarea. şi care con stă în existenţa acelui minim de date. De regulă. Pe de alta parte.nedeterminată. (1) C. Volumul şi calitatea acestor informaţii influenţează direc t începerea urmăririi penale. prevăzută expres de art. despre caracterul raport ului sexual (forţat sau binevol). (4). consemnarea. în linii generale. cunoşteau înainte de momentul comiterii raportului sexual. totodată procesual. [114] Pentru a începe urmărirea penală sunt necesa ua condiţii: condiţia pozitivă. informaţiile deţi ute nu conturează un tablou complet şi distinct al infracţiunii.pen. în cazul situaţiei informativ-determinate organul judic iar este informat: · · · · · despre comiterea unui raport sexual. în mare măsu xprimă gradul de informare al organului de urmărire penală în vederea pornirii urmăririi p enale. în acelaşi timp. În aşa situaţii. ţinem să menţionăm că. dar. 275. exprimată în art. desemnate şi realizate două sarcini: alegerea scheme i metodologice de investigare.pen. precum şi optarea corectă şi reuşită a schemei metodologice. iar a doua – inform ativ . În acest context. se caracterizează pri ntr-un anumit volum şi calitate de informaţii care conţine şi acea abilitate legală în virtu tea căreia se desfăşoară urmărirea penală. în dependenţă de aceşti factori.274 alin. condiţia negativă. formularea întrebărilor. timpul si comiterii infracţiunii. pot fi remarcate două situaţii tipice cu care poate să confrunte ofiţerul de urmărire penală în momentul pornirii investigării şi care. ce permit organului de urmărire să considere că s-a să t în mod cert o infracţiune. 274 alin. fiind un act dinamizator [52] şi. Prima situaţie tipică poate fi definită informativ determinată.pr. de investigare a infracţiunilor de viol. în special când organul de urmărire penală are la dispoziţie 132 . care vor consti tui obiectul probaţiunii şi consecutivitatea clarificării lor. despre na tura relaţiilor existente între victimă şi făptuitor în cazul în care aceştia se referitor la cul. în proc esul investigării atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei ap ar şi altfel de situaţii.pen.pr.. şi care constă în inexistenţa cazurilor de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale pr văzute în art. C.

au dierea învinuiţilor. În cazurile ex istenţei situaţiei informativ-determinate. fapt care asigură perceperea şi posibi litatea dovedirii modului de săvârşire a faptei. necontradictorii. Situaţia tipică informativ . La rândul său.nedeterminată este întâl nita destul de frecvent. reţinere făptuitorului. aprecierea rolului fiecărui participant . A II-a etapă constă în efectuarea următoarelor măsuri preliminare: ascult area victimei. Realizarea schemei metodologice frontale cuprinde trei etape (fiecare include anumite activităţi (măsuri). de regulă.doar o scurtă informaţie privitor la o faptă concretă ce atestă probabilitatea comiterii u nui raport sexual forţat. se stabilesc şi se ridică bunurile purtătoare de informaţii despre comiterea i nfracţiunii. în cadrul acestei etape se precizează versiunile. arestaţi bănuiţii (învinuiţii). se corectează şi se completează planul urmăririi penale. în urma efectuării măsurilor operative de investigaţii etc. este posibilă planificarea şi efectuarea prin surprindere a unor măsuri prel iminare. Situaţiile de acest fel pot fi definite ca informativ . nominalizarea executanţilor). îndeosebi în cazurile când informaţia despre infracţiunile de vio l survine la organele de urmărire penală prin intermediul mijloacelor mass-media. efectuarea confruntărilor şi altor măsuri în scopul creării unei sisteme probatorii logice. cât şi stabilirea condiţiilor care au contribuit la naşterea şi pr cerea faptei incriminate. de regulă. A III-a etapă prezumă efectuarea acţiun ilor de urmărire penală penală. sunt reţinuţi. Esenţa acestei metodici constă în faptul. potrivit schemei metodologice fron tale. se preîntâmpină contactul lor persoane. vinovăţiei şi mobilului. Totodată. specialişti. 133 . destinate să consolideze datele faptice deţinute de către ofiţerul de urmărire pe nală.ne determinate Prezenţa uneia sau altei situaţii tipice presupune şi selectarea de către in vestigator a metodicii respective de cercetare a acestor infracţiuni. În cadrul cercetărilor. sunt incomplete. rezultatele acestor măsuri vor servi ca factori contribuabili la de sfăşurarea cercetărilor ulterioare. cercetările pot fi înfăptuite după schema metodol ogică definită – frontală. numirea constatăril or tehnico-ştiinţifice şi medico-legale. ascultarea bănuitului. audierea martorilor. odată cu declanşarea i penale. s e asigură interacţiunea cu alte organe. schema metodologică “frontală” permite a stabili elementele principale ale infracţiunii. efectuarea ridicării de obiecte şi a percheziţiilor corporale a făptuitorului. numirea expertizelor necesare. elaborarea planului de urmărire penală (versiunile. problemele. efectuarea cercetărilor la faţa locului. precizar ea termenelor de rezolvare. pr in denunţuri anonime. Datele c omunicate în astfel de situaţii. I-a etapă presupune studierea şi aprecierea informaţii lor iniţiale. că. Cu alte cuvinte. soluţionarea altor problem e organizaţionale.

Inves tigatorul sistematizează datele acumulate şi dacă ele nu sunt contradictorii cu cele p recedente.deseori.pr. pentru a împiedica distrugerea urmelor rămase în urma comiterii infracţiunilor..(1) C. . denunţ. autodenunţ sau depistare a infracţiunii nemijlocit de către colaboratorii o rganului de urmărire penală. [161 p. În vederea acumulării da elor necesare pentru începerea urmăririi penale şi preîntâmpinarea urmăririi penale nejustif icate. în practica judiciară se pot întâlni cazuri când procurorul poate să nu confirme actul d e începere a urmăriri penale din motivul că nu sunt date suficiente privind faptul că sa săvârşit o infracţiune. [50 p. le apreciază şi le aranjează într-un sistem determinat. urmate de confirmarea o rdonanţei de începere a urmăririi penale.274 alin. Într-o primă fază investigatorul rezolvă două pro leme: pe de o parte acumulează date faptice în contextul sesizării iniţiale. .262 C. din alta – le analizează.540] Cercetarea plângerilor despre comiterea infracţiunilor de vio l trebuie să se facă în mod operativ.pen. Generalizând cele prezentate supra.pen. Deşi legislaţia în vigoare nu le prevede în mod exp es.sesizarea organului de urmărire penală despre săvârşirea unei infracţiuni sau pregăti ea săvârşirii unei infracţiuni prin una din modalităţile stabilite de art. considerăm că acţiunile premergătoare începeri i urmăririi penale pot fi grupate în patru subetape în care se desfăşoară începerea urmăririi nale: . caracteristice situaţiei tipice informativ-det erminate.emiterea de către organul de urmărire penală a ordonanţei de începere a urmăririi penal e în prezenţa condiţiilor prevăzute de art.examinarea sesizării de către organul de urmărir e penală prin stabilirea datelor care confirmă sau infirmă existenţa semnelor infracţiunii . efectuând cercetările de mai departe potr ivit schemei metodologice frontale. Sub acest aspect. Trăsătura principală a ace stei situaţii este imposibilitatea începerii urmăririi penale. pot fi incorect percepute şi redate etc. se impune precizarea că pentru existenţa temeiurilor de începere a urmăririi penale este suficientă constatarea semnelor laturii obiective a infracţiuni i.: plân ere. restituind dosarul organului de urmărire penală pentru verificare suplimentară.pr. organele competente recurg la măsuri operative de investigaţii în conformitate cu Codul de procedură penală şi Legea privind activitatea operativă de investigaţii.verificarea de către procuror a legalităţii şi temeiurilor pornirii urmăririi penale.acumulativă. Cercetările corespunzătoare situaţiei descrise vor fi efectuate după altă metodică. decide pornirea urmăririi penale. care poat e fi definita – investigativ . neconcrete.32] . potrivit unei scheme. 134 .

Cu această ocazie Curtea a sancţionat Olanda pentru l ipsa mijloacelor de protecţie a persoanelor cu un anumit handicap.(1). precum şi să d cazuri i s-a adus un prejudiciu vieţii sexuale şi. Y versus Olanda 19 5.” În acest context este salut abil faptul că legislaţia procesual penală conţine specificarea că în cazul în care plângerea ealabilă constituie condiţie pentru pornirea urmăririi penale. a prevederilor conform cărora urmărirea penală pentr u violul prevăzut la art. De asemenea. 262 C. 157.În urma prezentării problematicii începerii urmării penale în cauzele de viol. 262 C. corob orate cu cele ale art..pr. 276 C. urmează să aibă următorul conţinut „Urmărirea penală se po e numai în baza plângerii prealabile a victimei în cazul infracţiunilor prevăzute în articol ele: 152 alin. 276 C. În ur ma studiului dedicat aspectelor de drept penal comparat am evidenţiat faptul că în leg islaţiile penale ale unor state ca o condiţie esenţială pentru începerea urmării penale este stabilită plângerea prealabilă a victimei – condiţie. În urma analizei legislaţiei penale materiale şi procesuale naţionale co roborate cu politica penală a statului. Astfel. ce au fost vict ima unei agresiuni sexuale.ca condiţie de pornire a urmăririi penale . 276 C. (1) C. 171 alin.se încadrează în politica de umanizare a legislaţiei penale naţionale.pen. Introducerea plângerii prealabile a victimei . În concluzie.pr. Această soluţie legislativă a fost supusă şi unor critici. observăm tendinţa de decriminalizare a unor fa pte. În urma analizei prevederilor art. persoana este singură în drept de a decide în care cazuri şi circumst anţe să facă publice evenimentele vieţii sale intime. să fie pornită la plângerea prealabilă a vi ctimei. (1). în lipsa căreia.ca condiţie p entru pornirea urmăririi penale în cauzele de viol prevede necesitatea existenţei plânge rii prealabile..pr.pr.pen. reducerea pedepselor.pen. P e lângă aceste premise.pen. de altfel şi Curte Europeană pentru Drepturile Omului într-o hotărâre pronunţată în cazul X. 161. considerăm este singură în drept să decidă modalităţile şi subiecţii relaţiilor sexuale. considerăm oportună intro ucerea în cadrul art. 153. însă 135 . 8 din Convenţia europeană pentru drepturile şi lib ertăţile fundamentale a persoanei. în mod inerent. vieţii intime a aces teia. 171 alin. [78] a constatat o încălcarea a art. observăm că temei pentru începerea urmării penale o poate constitui oricare din modalitatea consacrată în cadrul art. am dori să re venim la problematica modurilor de sesizare a organului de urmărire penală despre co miterea infracţiunii de viol. 155. procesul penal nu poa e fi declanşat.pen.pen. art. Problema constă în faptul că legislaţia olandeză . stabilirea unui număr mai mare de pedepse neprivative d e libertate. pornind de la noţiunile de viaţă intimă şi viaţă sexuală.pr.

113 p. organizarea urmăririi penale privind viol urile trebuie să se supună regulilor fundamentale ale procesului penal. metodele şi mijloacele dispo nibile. din diferite motive. singura modalitate aptă să asigure un fundament ştiinţific urmăririi penale. însă.37. ale cărui elemente constitutive su nt versiunile şi problemele ce se cer rezolvate în verificarea fiecărei versiuni. este în imposibilitate de a depune plângerea. cu datele ob ute pe parcursul urmăririi penale. alte feluri de activităţi extrajudiciare. tactice şi metodologice p e care le pune la îndemână ştiinţa criminalisticii. astfel ca orice perso ană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoan ată să nu fie trasă la răspundere penală – prin determinarea direcţiilor şi întinderii cercet necesare elucidării. prec um şi activităţile întreprinse pe baza metodelor ştiinţifice criminalistice. versiunile şi problemele de clarificat. Întru realizarea acestora este absolut necesar ca organul de u rmărire penală să apeleze la toate mijloacele tehnico-ştiinţifice. rt. în permanenţă. 252 C.122] Întreaga organizare a cercetărilor. [115 p. alături de organizare. concepută decât într-un mod organizat. sarcinile urmăririi penale şi acţiunile concrete de realizare a lor. procuror ul din oficiu poate porni urmărirea penală. Descoperirea şi sancţionarea infracţiunii de v iol presupune (alături de alte activităţi efectuarea măsurilor operative de investigaţii.29] şi care n-au fost cuprinse de obiectul de studiu al prezentei luc rări. sub toate aspectele. planul urmând să se coreleze.pr. Un loc important în desfăşurarea i vestigării violurilor îl are planul de urmărire penală. se include şi planificarea urmăririi p enale.victima. printr-o planificare judicioasă. [103 p. care reprezintă un element de legătură dintre scopul. cu ajutorul căro a sunt soluţionate aceste probleme. 136 . care au un regim juridic specific [66. cu excepţia unor referiri generale) o urmărire penală completă. Planificarea se materializează în obiectivele urmăririi penale. Totodată. identificarea făptuitorului.). Folosirea eficientă a acestor instrument e nu poate fi.pen. al cărui unic scop îl c nstituie aflarea şi colectarea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii. planificarea lor se cere înţelea să într-un sens dinamic. a faptelor încriminate de lege. să se raportez e la principiile de bază şi specifice ale acestei ştiinţe. [84] Organiz area urmăririi penale deserveşte realizarea scopului procesului penal: constatarea l a timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni.86] În cadrul celor menţionate. pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transm ită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia. 109 p. nu fixist.

Formula celor 7 bări. clarificate o serie de date. alături de aceasta.le este caracteristică o probabilitate m ai înaltă. O atenţie deosebită la planificarea întregului proces al cercetăr ilor sau a unor etape cer problemele utilizării mijloacelor tehnico-criminalistice (precum şi tehnicii speciale). la probarea vinovăţiei sale. capabile să servească la conturarea eleme ntelor constitutive ale infracţiunii. că asemenea cazurilor altor infracţiuni. verific ate.Versiunile elaborate şi precizate permit planificarea continuă a întregului proces. sunt reflectate măsurile prel iminare (inclusiv . [99 p.39] Pentru determinarea acestor elemente organele penale de specialitate trebuie să răspundă la o suită de întrebări. trebuie să menţionăm că. fixarea şi ridicarea u rmelor infracţiunii. inclusiv la identificarea autorului faptei. în depende nţă de cantitatea versiunilor elaborate. precum şi cele cu caracter organizaţional. “formula celor 4 întrebări”. în ce mod a săvârşit-o? cu a cui? în ce scop a fost comisă? 137 . Planificarea activităţii de urmărire penală în cazul investigării atentatelor la l rtatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei (cum şi la cercetarea multor alte infra cţiuni). întâlnită mai întâi în jurisprudenţa romană – quis? quid? ubi? quibus auxillis? curr? q quando? qu’on? – cunoscută sub denumirea “disticul lui Daries”. acţiunile de neamânat. Fiecare pl an de urmărire penala se întocmeşte luând în consideraţie momentele specifice cazului concre t.operative de investigaţii). planul cercetării unui viol nec esită corectări. completări. locul efectuării actelor de investigare şi caracteristicile persoanelor participa nte la realizarea lor. necesare pentru descoperirea. planul poate căpăta mai multe forme. Totodată. Pe baza experienţei organelor judiciare. aflarea adevărului printr-un proces j diciar presupune o investigaţie de o anumită întindere în care sunt descoperite. împrejurări. denumite convenţional “f ula celor 7 întrebări” sau. iar celorlaltor . capătă forma unui plan scris. are ca destinaţie clarifica rea următoarelor aspecte: · · · · · · · ce faptă s-a comis şi care este natura ei? unde s-a c pta cercetată? când a fost săvârşită? cine este autorul ei? cum. De regulă. mai detaliat. re marcând faptul. în plan.

6. c. Raportând formulele sus menţionate la faptele şi împrejurările care trebuie dovedite la descoperirea infracţiunii de viol. modului. instigatori. Rezumând pe m rginea celor expuse considerăm că întrebările la care trebuie dat răspuns în procesul urmărir i penale diferă nu numai de la o categorie la alta de infracţiune. a uturor participanţilor (complici. Astfel. dar şi în cadrul acel eiaşi categorii de infracţiuni. a raportului de cauzalitate în tre acestea şi urmările faptei. 2. stabilim următoarele: 1 . identificarea subiectului activ al infracţiunii. d. timpului.Marcel Le Clere. precum şi a locului. respectiv a relaţiei sociale lezate prin săvârşirea faptei penale şi a obiectului nemijlocit asupra căr uia s-a exercitat acţiunea ilicită. prin stabilirea formei vinovăţiei (intenţie directă sau indirectă. a altor circum stanţe în care a fost săvârşită fapta. 7. stabilirea laturii obiective a infracţiunii. organizatori). fapta prejudiciabilă – raportul sexual. [84] aminteşte pe lângă “formula celor 7 întrebări” din limba franceză (qui? elle est la nature de cet acte? ou? y a-t-il eu des complices? quel en parait le mobile? comment l’acte a-t-il ete realise? a quel moment?) şi cunoscuta formulă a “celo r 7 w” din limba germană (wer? was? wo? womit? warum? wie? wann?). 4. prezenţa circumstanţelor agravante sau atenuante. determinarea laturii subiective a infracţiuni i. 3. fapt care p e deplin se referă şi la infracţiunile de care ne ocupăm. participanţii la infracţiune. sarcina înlăturării incertitudinii informaţionale prevede realizarea unor măsuri în scopul acumulării datelor necesare. întrucât delimitează mai clar conţi utul infracţiunii. cauzele şi condiţiile care au favorizat la săvârşirea infracţiunii de viol. în p rimul rând a acţiunii sau inacţiunii incriminate de lege. b. 8. date fiind particularităţile în care se comit. ca şi identificarea su biectului pasiv al faptei penale. 138 . mobi lul şi scopurile celor implicaţi în infracţiunea de viol. se consideră superioară calitativ primei formule. modalitatea de comitere a raportului se xual. 5.. Activităţile organului de urmărire enală în vederea investigării infracţiunilor de viol în mare maură sunt determinate de sarci nile care stau în faţa lui la diferite etape ale schemei metodologice de cercetare a lese. imprudenţă sau neglijen precum şi a mobilului faptei. Formula celor 4 înt rebări. locul comiterii violului. [99] a. determinarea obiectului infracţiunii. timpul. prezenţa în acţiunile făptuitori a elementelor altor infracţiuni. Astfel.

Pentru elabor area unor versiuni în cazul cercetării infracţiunii de viol (fireşte ca şi în cazul altora) ofiţerul de urmărire penală trebuie să respecte unele condiţii generale şi anume: 139 . sau când sunt informate în ceia ce priveşte tactica şi metodica inves tigării acestor categorii de infracţiuni. constitutive ale infracţiunii. întrucât anume p ele se materializează una din metodele tactice fundamentale menite să orienteze între aga activitate a organului de urmărire penală spre stabilirea faptelor şi împrejurărilor i nfracţiunii. care permit completarea informaţiei privind persoanele bănuite. adică spre aflarea adevărului. executând controale. Clar lucru. deseori apare necesitatea obţiner ii unor informaţii despre statutul social şi modul lui de viaţa. că o versiune secundară este subordonată direct unei ver siuni principale şi că se elaborează şi se verifică înaintea celei principale. Realitatea acestui pericol creşte în cazurile când persoane le bănuite au antecedente penale. În acest scop pot fi folosite şi materiale de arhivă. împrejurările în care s-a comis. consecutivitatea masurilor ce ţin a fi întreprinse în acest sc op. investigatorul evaluând materialele colectate elaborează versiunile de urmărire penală. determinându-se faptele. referitor la personal itatea bănuitului etc. Versiunile deţin poziţia centrală în cadrul planului de urmărire penală. îndeosebi la etapa declanşării urmăririi penale impun respectarea strictă a secretului. precum şi din declaraţiile un or cetăţeni. Consideram necesar de a ccentuat că activităţile organelor judiciare. De rând cu aceasta. în trecut au fost trase la răspundere penală pentru in fracţiuni analogice. [99] După obiectul şi întinderea lor versiunile elaborate pot fi: · · Versiuni principale – care se referă la fapta în ansamblul ei. creării diferitor obstacole.Întru realizarea acestei sarcini organul judiciar apelează la sistemele de evidenţa af late în exploatare. Pentru a atribui cercetărilor un caracter st rict orientat şi bineînţeles cât se poate de efectiv. prin care s-ar putea explica infra cţiunea de viol. infractorii dându-şi sea ma despre scopul şi sensul măsurilor efectuate vor întreprinde contra acţiuni în vederea d istrugerii urmelor existente. alte activităţi extrajudiciare. contracarări. altfel în caz contrar. le gaturile şi posibilităţile acestora. problemele care trebuiesc clarificate. dar bineînţeles importante pentru s oluţionarea cauzei. Aşa date pot fi acumulate înfăptuind unele măsuri operative de inve stigaţii. pentru a împi edica desfăşurarea cercetărilor. deci la elementele Versiuni secundare – presupunerile referitoare la unele aspecte izol ate ale infracţiunii.

c) Folosirea uno r forme logice de raţionament (deducţie. clarificarea unor împrejurăr i. urmează a fi stabilite împrejurările în care au fost comise infracţiunile pentru că în cazul reţinerii făptuitorului să fie excluse erorile judiciare. Bineînţeles.a) Deţinerea unor date. că şi la eta a doua. 2. inducţie. deşi pot fi folosite şi i nformaţii din izvoare extraprocesuale (rezultatele activităţii operative de investigaţii ). Provenienţa acestor date. atunci când se stabilesc unele noi episoade ale infracţiunii. poate fi necesară elaborarea unor noi versiuni privind esenţa şi conţinutul faptei produse. când se obţin date suplimentare. b) Conceperea unor versiuni apropiate de realitate solicită pregătirea multilaterală. dar remarcând totodată necesitatea verificării lor.372] Totodată trebuie să menţionăm. precum şi-n cadrul acţiunilor procesuale ce se e fectuează înainte de începerea urmăririi penale. contrapunerii cu alte probe. caz în care principalul ob iectiv constă în identificarea făptuitorului şi reţinerea acestuia. 140 . pe ntru a evita orientarea greşită a cercetărilor. [184 p. în acest caz o atenţie sporită se atrage relaţiilor dintre victimă şi făptuitor . pe care se în temeiază o versiune sau alta. În funcţie de informaţiile adunate în cadrul cţiunilor premergătoare urmăririi penale.370. Ţinând cont de faptul că de cele mai multe ori violul este comis de persoane necunoscute în loc uri izolate. raţionamentul prin analogie). necunoscute până la acel moment. 360]: 1. precum şi de faptul recunoaşterii sau ne gării ei. de atitudinea făptuitorului faţa de probele privind vinovăţia sa. este de regulă de natură procesuală. aspecte specifice faptei în cauză. noile versiuni de urmărire penală elaborate la etapa în cauza posedă u caracter mai particular decât la începutul cercetărilor şi au ca obiecte stabilirea uno r anumite elemente constitutive ale infracţiunii de viol. 148 p. fiind determinate de gradul de trecere de la probabilitatea fiecăreia din versiuni la certitudinea faptei. calitatea şi cantitatea datelor dispuse de organul judiciar reprezintă o premisă esenţială pentru formularea versiunilor. informaţii despre fapta cercetată suficiente în acest sens sub r aport cantitativ şi calitativ. În speţă.victima nu se cunoştea cu făptuitorul.victima se cunoaşte cu făptuitorul.făptuitorul este reţinut în momentul întreţinerii raportului sexual sau imediat după realiz area raportului sexual. S ituaţiile care se creează în cadrul urmăririi penale la etapa ulterioară decurg din rezult atele obţinute în urma acţiunilor preliminare. experienţa şi intuiţia investigatorului. pot fi înaintate următoarele versiuni[184 p .

verificarea iniţială a acelor proble me a căror amânare poate stângeni aflarea 141 .49]. salivă. Pe acestea pot fi găsite urme de spermă.). până la eliminarea versiunii ca necorespunzătoare realităţii. În aceste locuri de rând cu datele de importanţă probatore sus menţionate. aflate în încăpere. ce ar proba prez enţa acestuia la locul comiterii infracţiunii. în special banchetele. În cazul comiterii infracţiunii de viol în mod obligatoriu su nt supuse examinării corpurile fizice ale victimei în scopul găsirii urmelor biologice de natură umană. Alegerea unor sau altor acţiuni preliminare şi tactica desfăşurării lor sunt determinate de obiectivele cerc etărilor de faptul în ce direcţii se caută probele. în mod special sub unghiile victimei (mai ales în cazul când victima este d e sex feminin. Verificarea versiunilor are un caracter comple x. De asemenea aceleaşi urme pot fi găsite şi pe îmbrăcămintea subiecţilor infracţiunii. În cazul în care la locul faptei au fost găsite urme de picioare se examinează încălţămintea făptuitorului.la domiciliul violatorul i (inclusiv vilă. precum şi pe articolele de îmbrăcăminte ale acestora. copacii. În cazul realizării raportului sexual se studiază mijlocul de tra nsport. În cadrul căutării urmelor la locul comiterii v iolului. garaj etc. nef iind de neglijat urmele de natură piloasă. În cazurile infracţiunilor de viol probe le necesare mai frecvent sunt căutate: . În acest scop ne mijlocit se cercetează atât încăperea în ansamblu (în cazul în care infracţiunea a fost comis o încăpere) cât şi obiectele aparte. buturugi ce s e află la faţa locului). În acest caz o activitate aparte o constituie căutarea părţilor din ţesutul epitelial. .pe corpul fizic al victimei şi al făptuitorului. multe împrejurări şi impunând totodată necesitatea respectării unor eguli tactice[99 p. nu trebuie de neglijat nici calea. c) calificarea integrală a fiecărei probleme. sânge. În cazul în care violul a fost comis loc deschis ce cercetează atât locul comiterii infracţiunii cât şi obiectele aflate în zona comiterii infracţiunii (în acest sens ce cercetează şi plantele. În plus rticolele de îmbrăcăminte ale făptuitorului pot fi găsite alte microurme. vizând multe aspecte. . specific acestora fiind folosirea unghiilor în scop de autoapărare).După elaborarea versiunilor de urmărire penală urmează o etapă de maximă importanţă în stabil adevărului – verificarea versiunilor. şi anume: a) b) adevărului. pot fi descoperite bunuri sustrase de la victimă în cazul în verificarea concomitentă a tuturor versiunilor şi problemelor. traseul de acces la locul comiterii infracţiunii.la locul comiterii faptei.

care infracţiunea de viol a fost comisă în concurs cu o formă a sustragerii, articolele de îmbrăcăminte ale făptuitorului precum şi obiecte de lenjerie intimă sau haine ale victime i.. - la locul de muncă al violatorului. Pot fi constatate unele urme infracţionale dintre cele arătate mai. La investigarea infracţiunilor de viol s-a cristalizat o an umită legitate privind consecutivitatea acţiunilor de anchetă penală. În acele cazuri, când investigatorul dispune de date autentice despre faptul, că într-un anumit loc şi timp, a fost comis un viol, în primul rând numeşte o constatare medico-legală vizavi de victi ma infracţiunii, întrucât în cazurile de viol victima şi corpul acesteia reprezintă principa lul putător al probelor şi informaţiilor despre comiterea infracţiunii de viol. În cazul în care făptuitorul este cunoscut cu victima sau aceste este reţinut imediat după comiter ea infracţiunii de viol, organul de urmărire penală numeşte efectuarea unei constatare m edico-legale şi-n privinţa acestora. Bineînţles aceste acţiuni nu pot fi efectuate fără o aud erea prealabilă a acestora. În cazul reţinerii făptuitorului imediat după comiterea faptei se efectuează percheziţia corporală a acestuia şi ridicarea obiectelor ce pot fi purtătoa re de informaţii despre comiterea infracţiunii de viol. Ulterior se organizează cercet area locului unde sa produs fapta se efectuează ascultarea martorilor, percheziţii l a domiciliu şi locul de muncă al bănuitului în cazul în care acesta nu este reţinut la locul infracţiunii dar la scurt timp după comiterea acesteia, expertize criminalistice, a lte acte procedurale, precum şi măsuri operative de investigaţii. O astfel de consecut ivitate reiese din necesitatea acumulării sistematice şi neîntrerupte a materialului p robatoriu. Consecutivitatea corectă, este o condiţie necesară dar nu şi în de ajuns pentru cercetarea completă a infracţiunii. Caracterul sistematic al cercetărilor şi anume real izarea treptată a sarcinilor urmăririi penale, pe etape, în scopul construirii unei si steme probatorii integre – credem, că va fi condiţia suficientă în acest sens. Anume dator ită acestui fapt unele acte de urmărire penală pot fi efectuate în mod repetat. Aceasta permite investigatorului să concretizeze informaţia iniţială, să înlăture informaţiile contra torii apărute în procesul cercetărilor. Spre exemplu, ascultarea uneia şi aceleiaşi persoa ne poate fi efectuată de mai multe ori în legătură cu noile împrejurări apărute, (atenţionăm, e spuse n-au nimic comun cu practica defectuoasă privind ascultarea multiplă a unei persoane pe unele şi aceleaşi întrebări). Pot fi la fel efectuate suplimentar şi expertize , şi verificări şi alte acte de cercetare. În cazul prezenţei unei situaţii informativ - ned eterminate, iniţial, se planifică şi se înfăptuieşte ascultarea victimei, martorilor, numire a constatărilor tehnico-criminalistice şi medico-legale, cercetarea la faţa locului, înt ocmirea portretului robot al făptuitorului. În funcţie de rezultatele obţinute, se v-a d ecide care vor fi ulterioarele acţiuni de urmărire penală. 142

Conţinutul şi consecutivitatea lor sunt determinate de caracterul şi plinătatea informaţii lor deţinute după aceste ascultări. Daca informaţiile căpătate confirmă existenţa unui raport xual forţat, atunci, eforturile investigatorului trebuie îndreptate spre descoperire a şi fixarea urmelor infracţiunii: cercetări criminalistice, ascultarea altor martori, ordonarea expertizelor necesare, reţinerea făptuitorilor. Activitatea şablonată a organ ului de urmărire penală nu totdeauna asigură descoperirea deplină a infracţiunilor de viol . Investigarea acestor delicte, în practică întâmpină diferite dificultăţi legate de probaţiu lor. De acea investigatorul în astfel de situaţii caută sa lărgească spectrul izvoarelor de informaţie. În acest scop este utilă, adresarea unor interpelări altor organe de drep t, consultarea diferitor specialişti, precum şi utilizarea cât mai eficientă a metodelor şi mijloacelor operative de investigaţii. Totodată, acţiunile întreprinse de organul judi ciar trebuie să fie bine chibzuite, organizate după cerinţele fiecărei cauze în parte, pe baza tacticii generale recomandate în materie de criminalistică şi activitate operativă de investigaţii. Urmărirea penală în cazul infracţiunii de viol poate fi pornită în urma sesi ii organelor de drept prin oricare din modalităţile prevăzută la art. 262 C.pr.pen. Plânge rea despre comiterea unui raport sexual forţat în mod obligatoriu trebuie să conţină 4 ele mente: [183 p.549] 1. avertizarea persoanei care depune plângerea despre răspunderea penală pentru denunţarea calomnioasă; 2. relatarea celor întâmplate; 3. exprimarea clară a dorinţei persoanei de atragere la răspundere penală a făptuitorului; 4. de asemenea, tre buie prezentate persoanei care sunt consecinţele plângerii sale, în privinţa persoanei înv inuite despre comiterea infracţiunii. În cadrul examinării plângerii despre comiterea in fracţiunii de viol, trebuie să se ţine cont de două situaţii tipice: 1) raportul sexual fo rţat a avut loc; 2) raportul sexual forţat nu a avut loc. [183] Alţi autori identifică t rei situaţii tipice în care a avut loc raportul sexual forţat sau, eventual, tentativa de viol: a) raportul sexual s-a produs în realitate; b) persoana a consimţit întreţiner ea raportul sexual, denunţarea purtând un caracter calomnios; 143

c) raportul sexual nu a avut loc plângerea fiind mincinoasă; [127 p.549] În fine, o ul timă opinie ce o considerăm ca fiind cea mai completă este a autorului Gurev.M, care c onsideră că pe parcursul urmăririi penale pot apărea următoarele situaţii tipice: 1) raportu l sexual a fost săvârşit în împrejurările şi de către persoana (persoanele) indicată de către plângere; 2) violul a avut loc, dar fie în alte împrejurări şi de către alte persoane decât ele indicate de către victimă, fie victima intenţionat ascunde unele circumstanţe în care a fost comisă fapta; 3) raportul sexual a avut loc dar victima a consimţit la acesta , fie în genere raportul sexual nu a avut loc. Astfel, instanţa de fond a reţinut şi l-a condamnat pe inculpat, pentru că acesta în dimineaţa zilei de 22 ianuarie 1997, în timp B.B. care era concubina acestuia, se afla in oraş, a întreţinut relaţii sexuale cu fiic a concubinei sale Z.B. prin aplicarea constrângerii. Apelul inculpatului a fost re spins ca nefondat. Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul. Instanţa sup erioară, a admis recursul. La pronunţarea acestei soluţii, instanţa de recurs a reţinut ca pe tot parcursul procesului, inculpatul a susţinut că, deşi convieţuieşte cu mama parţii văt te de 23 de ani, începând cu anul 1995 a întreţinut relaţii sexuale şi cu partea vătămata, cu nsimţământul acesteia. În ultima vreme, cele doua femei au manifestat intenţia de a cumpăra locuinţa pe care o ocupa cu chirie, prin excluderea lui de la încheierea contractulu i, motiv pentru care i-au înscenat in anul 1996 o contravenţie, pentru care a fost s ancţionat cu 2 luni închisoare, iar apoi, în acelaşi an i-au făcut o sesizare pentru viol, rămasa fără rezultat. Cu privire la raportul sexual din ziua de 21 ianuarie 1997, inc ulpatul a susţinut ca acesta s-a produs la iniţiativa parţii vătămate şi prin înţelegere cu m ei, care urma să-i surprindă şi să anunţe poliţia, fapt care s-a şi întâmplat. Pronunţând co , instanţa de fond a scăpat din vedere climatul de promiscuitate în care se complac părţil e de mai mulţi ani şi care a fost descris de inculpat în declaraţiile sale, fără a fi contes tat de partea vătămata şi de mama sa. Acestea nu au contestat ca părţile au mai întreţinut re aţii sexuale în perioada anterioară sau că partea vătămata primea sume de bani de la inculpa t, sperând sa nu le mai restituie. De asemenea, partea vătămata a susţinut ca inculpatul a prins-o de gura să nu ţipe şi ca i-a imobilizat mâinile, anihilându-i orice posibilitat e de împotrivire, dar certificatul medico-legal atesta ca aceasta nu prezintă nici u n semn de violenţă din care sa se poată deduce ca a fost constrânsă sa întreţină relaţii sexu De asemenea, din procesul-verbal de cercetare a locului faptei şi din fotografiile făcute cu acea ocazie, rezulta ca toate obiectele din casa se aflau la locul lor, neexistând urme care sa trădeze o luptă, deşi în declaraţia sa, partea vătămata a susţinut c ulpatul s-a purtat ca un om turbat. Concubina inculpatului, V.V., susţine in decla raţia sa că a plecat în piaţa cu o fiica a părţii vătămate şi ca sau întors acasă după 15 min afirmare trădează intenţia martorei de a o lăsa singura 144

acasă pe partea vătămata şi, în acelaşi timp, de a-i surprinde pe concubina în camera acestei . Altfel, dacă era grăbita sa se întoarcă, nu avea rost sa o ia pe nepoata de 11 ani sa o însoţească, mai ales ca partea vătămata nu avea ceva deosebit de făcut. Prin urmare, parte a vătămata şi martora au avut un plan dinainte stabilit de atragere si surprindere a i nculpatului. Neexistand dovezi ca partea vătămată a fost constrânsă să întreţină relaţii sexu u ca a fost în imposibilitate de a se apara sau de a-şi exprima voinţa, nu se poate reţi ne în sarcina inculpatului comiterea infracţiunii de viol; [4] 4) activitatea infracţi onală a luat forma trunchiată a infracţiunii, fie a avut loc renunţarea de bună voie la co miterea infracţiunii; În cadrul urmăririi penale trebuie de ţinut cont şi de strategia apărăr i, de argumentele şi probele ce pot fi invocate de către persoana bănuită. Dacă făptuitorul nu este cunoscut cu victima, acesta o să încerce să-şi probeze nevinovăţia prin prezentarea unui alibi, iar dacă făptuitorul este cunoscut cu victima - o să încerce să demonstreze ca racterul voit al raportului sexual. De asemena, în cadrul urmăririi penale trebuiesc adunate informaţiile, care ar reuşi să demonstreze prezenţa făptuitorului la locul comite rii infracţiunii, caracterul forţat al raportului sexual, precum şi identificarea prob elor prin care s-ar demonstra existenţa aspectelor enunţate anterior. 4.3. Reguli me todologice de desfăşurare a unor acţiuni de urmărire penală la cercetarea infracţiunii de vi ol. În conformitate cu art.279 alin.(1) C.pr.pen. organul de urmărire penală efectuează acţiunile de urmărire penală în strictă conformitate cu prevederile prezentului cod şi numai după pornirea urmăririi penale, cu excepţia acţiunilor prevăzute în art.118 (cercetarea la faţa locului) şi în art.130 (percheziţia corporală sau ridicarea), care pot fi efectuate până la pornirea urmăririi penale. La efectuarea acţiunilor de urmărire penală, în cauzele pena le de viol organul judiciar trebuie să aibă în vedere, pe de o parte, consecutivitatea realizării lor, care poate fi dedusă din materialele iniţiale în baza cărora a fost porni tă urmărirea penală, iar pe de altă parte, de tipul acţiunilor ce urmează a fi întreprinse, c re rezultă din natura faptei infracţionale săvârşite şi elementul probatoriu ce urmează a fi eterminat în cadrul cercetării. Printre activităţile care se întreprind în scopul arătat se î riu: a) ascultarea părţii vătămate, b) cercetarea la faţa locului, c) dispunerea constatării medico-legale, a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi expertizelor, d) efectuarea perch eziţiei, e) prezentarea pentru spre recunoaştere, f) ascultarea martorilor, g) ascul tarea bănuiţilor sau învinuiţilor, h) reconstituirea. 145

55]. 2) senzaţiile gustative. delicateţea. c u posibilitatea de a fi localizate în zona lezată. constrângerile exercitate asupra sa. dar şi perseverenţa celui e conduce ascultarea poate asigura succesul activităţii. senzaţia victimei are o percepţie nesigură a cauzei care o determi nă precum şi a obiectului vulnerant. La evaluarea depoziţiilor victimei trebuie de avut în vedere că ceea ce particularizează m odul de percepţie a faptelor de către victima infracţiunii este senzaţia de suferinţă fizică au morală[34 p. modul în care a reacţionat victima. tactul. care afectează percepţia senz aţiilor. această activitate necesită lămurirea unor aspecte complexe legate d e împrejurările care au precedat.150]. răbdarea. atât sub aspectul intensităţii. Victima nu poate preciza cu exactitate date ref eritoare la: numărul loviturilor primite sau. numărul făptuitorilor şi contribuţia fiecăruia la comiter fracţiunii. însoţit şi urmat săvârşirii infracţiunii. pe care aceasta nu are interes să le facă publice. În cadrul ascultării părţii vătăma organele de drept trebuie să atragă atenţie particularităţilor de percepţie ale victimei. relaţiile anterioare cu acesta. cine i-a produs cea mai gravă leziune. De asemenea. că atenţia. după natura lor sunt relative deoarece datele percepute de om sunt informe şi incostante. semnalmentele sau caracteristicile pe bază cărora pot fi identificaţi făptuito rii etc. de atingere) care sunt determinate de deformarea percepţiei ca efect al presiunii. care interesează în intoxicaţiile alimen tare şi tentativele de otrăvire. precum şi fenomenul iluziilor olfactive care se poate transmite celor preze nţi.502] Senzaţiile de durere pot fi resimţite în orice regiune a corpului. cât şi a d rerii. Mai trebuie de reţinut şi faptul că poate interveni fenomenul de adaptare olfactivă.pr. 3) senzaţiile olfactive. a persoanelor ce urmează a fi ascultate în calitate de martori[1 p. 146 . condiţiile d e loc şi timp în care a fost săvârşită infracţiunea. 1) senzaţiile tactile (de presiune. determină adesea neconcordanţe între declaraţiile obţinute şi realitatea telor. Sub raport tactic criminalistic interesează mecanismul de pro ducere a senzaţiilor[35 p. După un timp acest e senzaţii nu mai sunt percepute. Prin ascultarea părţii vătămate tre buie să fie clarificate următoarele circumstanţe: împrejurările în care l-a cunoscut pe făptu tor. activitat ea victimei după săvârşirea faptei. Audierea părţii vătămate se face ţinându-se cont de prevederil 109-111 C. în cazul participaţiei. natura relaţiilor sexuale întreţinute. O importanţă aparte o prezintă identificarea. iar referirile la rsele laturi ale vieţii intime ale persoanei vătămate. Este de reţinut.pen.a) Ascultarea părţii vătămate. cu această ocazie. urme te pe corpul sau hainele agresorului. ceea ce poate favoriza comiterea unor infracţiunii în locurile aglomerate.

pentru că doreşte condamnarea persoanei din motive de răzbunare sau pentru că faptul întreţinerii raportului sexual a devenit c unoscut rudelor apropiate a pretinsei victime şi nu de rare ori din interes materi al c. frica de a fi părăsită de către soţ. b. victima a făcut o denunţare calomnioasă. [1 p.26] Cercetarea la faţa lo cului are o importanţă şi pentru perceperea şi fixarea împrejurărilor din locul în care se af rmă că a fost săvârşit violul în vederea aprecierii posibilităţii de comitere a faptei în con prezentate de către victimă şi pentru identificarea eventualelor persoane ce au putut percepe aspecte legate de săvârşirea infracţiunii. sau de victimă ş. victima este cointeresată în identificarea şi atragerea la răspundere penală a infracto rului. a obiectelor pierdute de făptuitori. în mod special a urmelor materiale specifice. complexă şi prin respectarea regulilor metodologice a cercetării la faţa locului . şantaj. În cazul dat declaraţiile victimei sunt influenţate de rugăminţile ru delor infractorului de a nu-l divulga pe acesta cu promisiunea compensării daunelo r cauzate. Această situaţie apare în cazul în care organele de drept se auto-sesizează despre comiterea unui viol. prin ameninţare. În urma celor menţionate mai sus considerăm că ascultarea părţii uie să cuprindă următoarele faze a) pregătirea în vederea ascultării victimei.369]. Teoria şi experienţa acumulată în domeniu nvestigării infracţiunii de viol ne demonstrează fără echivoc că desfăşurarea în condiţii de vitate. se atrage atenţia asupra existenţei urmelor de 147 . presupune descop rirea urmelor infracţiunii. d) verificarea şi aprecierea dec araţiilor părţii vătămate. nedorinţa de a face publice cele întâmplate. c) consemnarea declaraţiilor părţii vătămate. a instrume ntelor folosite pentru ameninţarea ori lovirea victimei.a. oferă posibilitatea lămuririi următoarelor probleme indispensabile pentru obţinerea pr obelor şi identificării violatorului: natura evenimentului infracţional produs şi anume verificarea ipotezei unei denunţări false despre săvârşirea unui raport sexual comis prin constrângere.În afară de particularităţile de percepere a părţii vătămate trebuie de ţinut cont şi de anum uaţii tipice ce pot apărea în timpul ascultării victimei infracţiunii de viol[127 p. ce apar în funcţie de scopul urmărit de către victimă prin plângerea făcută organelor de drep a. victima neagă faptul că a fost victima unui viol sau neagă însăşi existenţa raportului exual. timpul şi locul de săvârşire a faptei (se încearcă stabilirea şi fixarea urmelo e ar demonstra existenţa unui raport sexual sau a încercărilor de realizarea a raportu lui sexual. b) Cercetarea la faţa locului Această activitate. a resturilor de substanţe d estinate de a aduce victima în situaţia de a nu se putea apăra ori de a-şi exprima voinţa. b) ascultarea propriu-zisă.

unde a fost realizat raport ul sexual.genunchi. 4) realizeze consecutiv cerc etarea statică şi cea dinamică. [1 p. 3) asigure caracterul complex al cercetării la faţa locului. mostre de căptuşea lă a mobilei. împrejurările. caracter mecanismul formării vătămărilor depistate pe corpul victimei (se atrage atenţia asupra ur melor se ar confirma confruntarea dintre victimă şi infractor). I. 8) întocmească schiţa locului faptei. tabilească cu exactitate locurile de aflare a urmelor infracţiunii. În acest sens ofiţerul de urmărire penală este obligat să: 1) realizeze planificat cercetarea la faţa locului.370 ] menţionează că pentru a asigura un succes mai mare a activităţii desfăşurate ar fi de dorit ca la cercetarea la faţa locului să participe şi victima bineînţeles dacă există posibilitate . spermă. 2) soluţioneze toate problemele pe care le poate oferi desfăşurarea cercetăr ii la faţa locului. metoda şi mijloacele de săvârşire a violului. întotdeauna. obiectele şi lucrurile care aparţin făptuitorului. deasemenea în cadrul cercetării la faţa locului se imp une a fi ridicate mostre de sol de la locul comiterii infracţiunii. Gherasimov[127 p. Aceasta poate arăta locul unde a fost aplicată violenţa. 9) întocmească proce ul verbal în corespundere cu prevederile procesual-penale. sânge. activitatea infracţională concretă desfăşurată de autor. p rin care urmează a fi realizată cercetarea la faţa locului. 5) depisteze şi să fixeze urmele de săvârşire a infracţiunii. 148 . după caz coautori. covor mobilă şi alte obiecte sau substanţe ce ar putut fi lăsa urme pe hainele victimei sau ale infractorului. în aşa fel încât să rămână în afara atenţiei organului de urmărire pena care ar pute exista urme. în care direcţie a plecat acesta. aplicarea metodelor tehnico-ştiinţifice de investigare şi respectarea riguroasă a regulilor procesuale din domeniu. care au favorizat săvârşirea cţiunii. a tapiţeriei din maşină. existenţa urmelor pe c orpul victimei sau la locul faptei a urmelor de dinţi. Atât practica judi ciară cât şi literatura de specialitate recomandă că. coate sau posibilitatea rămânerii unor particule din hainele infractorului ). limitele locului de cerce tat să fie mai largi.39] Clarificarea locului faptei are o importanţă şi pe ntru adoptarea de către organul de urmărire penală a unei metodici adecvate situaţiei. prin în aintarea şi verificarea tuturor versiunilor posibile. secreţii vaginale urme de mijloace de transport . identificarea eventualilor martori etc. unde stătea infractorul. Eficacitatea cercetării la faţa locului este condiţionată în mare măsură de respectarea de către ofiţerul de urmărir ală a regulilor tactice de desfăşurare a acesteia. 7) realizeze fot ografierea şi înregistrarea video.

Legislaţia penală nu precizează înţelesul expresiei „faţa locului”. [1 p.realizarea măsurilor de punere sub pază şi de conservare a locului faptei. numit şi „locul faptei” sau „scena infracţiunii”. traseul de acces înspre şi dinspre acestea ori alte locuri unde au fost d epozitate ascunse sau abandonate diferite obiecte. 5-6] Totuşi considerăm că nu putem pune semnul egalităţii între termenul de „locul săvârşirii faptei” (în sensul art. fie un loc deschis sau un mijloc de transport.asigurarea tehnico-materială (pregătirea trusei criminalistice. înregistrări audio. o definire a acestui term o putem găsi doar în literatura de specialitate. . 36] 149 . locul de aflare şi starea cadavrului. Dealtfel considerăm că cului” urmează să înţelegem locul unde s-a desfăşurat activitatea ilicită precum şi cel în ca produs şi rezultatele acesteia. 12 C ) şi cel de „faţa locului” cel de-al doilea fiind mai larg de cât primul de fapt termenul de „faţa locului” include în sine termenul „locul săvârşirii faptei”. per soanele prezente la locul de comitere a infracţiunii şi acţiunile întreprinse de acestea . care în viziunea noastră urmează a fi întrepr inse până la momentul deplasării la faţa locului în cazul cercetării infracţiunii de viol pot fi menţionate următoarele: .pr.27] Prin loc de comitere a faptei de viol po ate fi considerat: locuinţa sau alt loc închis.19]. pregătirea echipei de cercetarea la faţa locului.pen. Etapa pregătirii cercetării la faţa locului. În literatura de criminalistică se disting trei etape în care urmează a fi desfăşurată cercetarea la faţa locului: 1) etapa măsurilor pr liminarii[99 p. consemnarea şi verificarea sesizării pentru a det ermina: natura evenimentului infracţional. reprezintă o su faţă determinată a terenului sau încăperii în care s-a desfăşurat activitatea infracţională c precum şi locul unde au survenit consecinţele faptei. în care în mod obligatoriu trebuie să fi e inclus medicul legist sau un alt medic. cuprin de acţiuni ce urmează a fi realizată în două subetape: 1) acţiuni preliminarii efectuate până momentul deplasării la faţa locului.48]. [62 p.). [2 p. 2) efectuării cercetării propriu-zise.Gheorghiţă susţine că „faţa cului” (art.). Astfel autorul M. filmare. . 2) acţiuni preliminarii efectuate în momentul sosi rii la faţa locului. a aparataj ului necesar pentru fotografiere. etc. dotarea membrilor ech ipei cu materiale necesare comunicării şi ţinerii legăturii între ei etc. bunuri sau valori care au fos t folosite la pătrunderea în locul săvârşirii infracţiunii în cazul. specialistul-criminalist şi lucrătorii ope rativi.primirea.[99] 3) fixarea rezultatel or cercetării la faţa locului[2 p. în care violul se află î rs cu o altă infracţiune cu obiect material. Din categoria acţiunilor.118 C.

persoanele care locuiesc în apropierea locului respectiv. însă uneori a tea pot fi provocate de către infractor sau de participanţi în scopul ascunderii infra cţiunii. . . cât şi prin atenta examinare şi cercetare a locului de producere a evenimentulu i. utilizarea ulterioară a unor obiecte în scop igi enic cum sunt: vata. . dar care pot fi folosite în acest scop. pe lângă activitatea de cercetar e. crearea unei atmosfere de conlu crare etc. hârtia igienică sau alte obiecte cu o altă destinaţie iniţială. [62 p. deşi nu este obligatoriu.informarea operativă asupra evenimentelor constatate de către per soanele sosite primele la faţa locului.19] În această direcţie se va ţine cont că. În cele ce urmează am dori să stabilim unele reguli ce urmează a fi urmat e la fixarea şi ridicarea acestor urme: 1. . acţiunile preliminarii efectuate în momentul sosirii la faţa locului de săvâ re a violului vizează: . Ascultarea acestora se face în scopul obţinerii informaţiilor despr e schimbările care au avut loc la faţa locului din momentul producerii evenimentului până la momentul sosirii echipei de cercetare. 40-43] 150 . Urme de spermă. Cercetarea locului de comitere a violului poate fi realizată atât prin m etoda concentrică.delimitarea şi anali area locului ce urmează a fi cercetat. stabil irea sarcinilor concrete şi a obligaţiilor acestora.organizarea măsurilor de pază şi înlăturarea persoanelor străine. prosopul. Ofiţerul de urmărire penală. de sânge. secreţii vaginale de n atură piloasă etc. este deosebit de importa nt de a fi ascultate persoanele care au asistat la acţiunile de constrângere sau car e au fost martori la raportul sexual forţat. [16 p. batista. tifonul.verificarea stării în care se află victima violului şi acordarea primului ajutor. de schimbările produse la locul cercetării au un caracter întâmplător.).determinarea ordinii şi a consecutivităţii cerc etării la faţa locului. identificarea persoanelor care au pr odus aceste schimbări şi locul aflării lor. . Aceste schimbări pot fi relevate atât prin ascultarea persoanelor menţionate ma i sus. cât şi prin cea excentrică. medicul legist etc. Specificul actului sexual presupune. regulă. Sub acest aspect.stabilirea funcţiilor şi explicarea drepturilor participanţilor la cercetarea la faţa locului. realizează şi o activitate specifică de organizare exprimată prin planificarea acţiunil or desfăşurate de ceilalţi participanţi (lucrători operativi. Cea de-a doua etapa a cercetării la faţa locului o constituie cercetarea propriu-zisă.În acelaşi sens. În cadrul cercetării propriu-zise pot fi depi state mai multe feluri de urme şi anume urme de spermă.

n ecesitând o examinare atentă. p. pe ambele feţe. la nivelul cusăturilor. înălţimea de cădere. specialistul criminalist trebuie să depună eforturi de căutare şi găsire a lic hidului de secreţie specific glandelor masculine. 151 . pe obiectele aflate în zonă. strălucitoare care cu timpul devin pulverulente (urmele de spermă pe suporturile textile prin spălare c u săpun pot produce fixarea spermatozoizilor pe fibre). Pe s uporturile neabsorbante petele se prezintă ca pelicule solzoase. numărul bărbaţilor care au eliminat urmele de spermă.298] În cazul în care ej acularea s-a făcut din poziţia culcat. [17 p. pe tul ina unor pomi. Prezenţa unor boli modifică aspectul urmei. urma cu aspect de spermă are forma neregulată. secreţii vulv aginale. prezenţa unor boli.) sau coloraturi influenţate de medicamentele ingerate de s ubiect din diferite motive[17]. cu un contur neregulat şi cu marginile bine delimitate. iar în cazul în care aceasta a intervenit din poziţia în picioare . păr. de succesiune de stropi. în sensul po ibilităţii existenţei altor substanţe produce în organism (puroi. cu anumite m ijloace optice sau prin folosirea lămpii cu radiaţii ultraviolete. În locurile deschise urmele de spermă por fi găsite pe sol. [17 p. perne şi saltelele. Forma şi aspect ul urmelor de spermă descoperite la faţa locului pot fi influenţate de următorii factori : § § § § § § natura şi forma suportului. Pe suporturile absorbante petele au o culoare grialbicioa să sau gălbui murdară.. vegetaţie. [35 p. urma are formă de dâră în zig-zag. [17] Întrucât actul consumat are o frecvenţă mult mai mare în practica cercetării infracţiunii dec cel tentat. în cazul în c are s-a încercat spălarea acestora pot rămâne zone gălbui palide.Prin urmă spermă se înţelege lichidul de secreţie al glandelor sexuale masculine. sânge. bălţi. etc. asigurând prin ridicare şi exploatar ea de laborator a urmelor cu aspect de spermă. sânge sau salivă. vechimea.752] Lenjeria d e pat. cu un contur difuz. fire de păr etc. pot fi purtătoarele unor urme de spermă. în funcţie de specificul cauzei care se cercetează. 297. Forma şi aspectul u rmelor de spermă rezultă. urină. 250-252] Cu ocazia cercetării la faţa locului căutarea urmelor de spermă se poate face cu ochiul liber. depus pe diferite suporturi în procesul săvârşirii unei infracţiuni. în principal. influenţa factorilor xtern. din interacţiunea lichidului spermatic cu suport ul şi factorii de mediu.

17] 2. pe suporturile absorbante. Urmele cu aspect de spermă se descriu atât ca dimensiune aproximativă. în mod surprinzător. Obiectele din pânză. crustă).49. friabile. care îşi păstrează de reg ulă forma iniţială şi pot servi la estimarea direcţiei de cădere. ambalajul trebuin să fie bine uscat şi fără impurităţi. 1 p. pentru fixare a urmelor de spermă se poate folosi şi fotografia judiciară. 17 p. pe cele neabsorbante sângele formează pelicule. mai mari decât cele obţinute în laborator. difuze.298] Ambalarea obiectului purtător sa u a bucăţii (părţii) detaşate din obiect se va face cu mare atenţie pentru ca urma să nu intr în contact cu alte urme de aceeaşi natură sau de natură diferită care îi pot anula sau dimi nua valoarea.37] Volu mul şi varietatea informaţiilor obţinute pe această cale traseologică de analiză şi interpret re pot fi. Urme de sânge. mucus. iar utilizarea lor pentru desfăşurarea anchetei este imediată[94 p. suportu l este compact sau prezintă o anumită argumentare. [34 p.Fixarea urmelor cu aspect de spermă se face prin descrierea în procesul verbal (de c ercetare la faţa locului). aceasta rămânând pe exterior. se poate obţine prin examinarea formei şi poziţiei urmelor de sânge chiar în ambianţa locului faptei. folosind formularea „urme cu aspect de spermă”. petele de sânge creează urme cu cornuri neregulate. cu o formă definită şi stabilă ori variab ilă şi instabilă. 152 .292] Facto rii care influenţează forma urmelor de sânge indiferent de felul suportului mai sunt: temperatura suportului egală cu a corpului uman. Operaţiunile de ridicare a acestor urme cu aspect de spermă sunt delicate. în general. [35 p. cât şi la colorit şi mod de prezentare (pată.192]. hârtie ori alte suporturi elastice se vor împături cu g rijă pentru ca plierea să nu se facă pe urmă.257. sau mai mare ori mai scăzută. st ropi. Cercetarea acestui gen de urme poate ajuta anch ete la individualizarea persoanei precum şi la formarea cercului de bănuiţi. O altă cate gorie de informaţii cu grad ridicat de certitudine. Modul de formare a urmelor d e sânge este dependent şi de caracteristicile individuale ale suportului primitor as tfel. 17 p. metodă care din păcate ste forate rar utilizată în practica organelor noastre de urmărire penală.257. 1. [35. Urmele uscate sub formă de crustă se pot ridica de pe orturi neabsorbante şi cu ajutorul hârtiei de filtru îmbibată în ser fiziologic ori glicer ina. se încearcă ridicarea directă a obiectului purtător al urmei sau fr agmente care pot fi detaşate din acest obiect şi care conţin urmele. cu menţiunea că proce deul detaşării unei părţi a obiectului purtător nu trebuie în nici un caz să distrugă urma şi obiectul ce o poartă. [2 p.

vârsta. prezenţa unor boli. în cazul în care urma este uscată şi răzuirea ar putea d ce la alterarea urmei (hârtia se înmoaie în ser fiziologic. Fixarea acestor urme cu aspect de sân ge se va face prin descrierea lor în procesul verbal. 65 p. Ca o subliniere în modul de descriere a urmelor cu aspect de sânge identificate în urma săvârşirii unei infracţiuni de viol. aplicându-se apoi pe urmă care se va dilua şi va fi prelevată pe hârtia filtru prin transferare) [34 p259. [2 p. 17 p. substanţa astfel o bţinută ambalându-se în plicuri de hârtie). p. la locul unde a fost găsită victima. pe traseul străbătut de persoana c are sângerează. Prin urme de natură piloasă urmează să înţelegem fire de păr găsite cu ocazia cercetării la faţa locului în cazul infracţiunii de viol. gradul de igienă personală. Iar în cazul în care urma de sânge nu poate f ridicată împreună obiectul se vor fi următoarele metode în funcţie de starea urmei de sânge: răzuirea (pata de sânge este desprinsă de obiectul purtător prin răzuire. modul în care sa produs deteriorarea din regiunea corpului (smuls. În cadrul procesului-ve rbal este obligatoriu de a se face descrierea situării topografice a urmelor de sâng e.78. timpul scurs de la crearea urmei. utilizată în caz l în care cantitatea de sânge este suficientă.294] Urmele ridicate prin metodele mai sus arătate vor fi ambalate în recipiente curate şi uscate.] 153 . care se închid etanş şi care vor fi etichetate şi individualizate. după care vor fi sigilate.377. sexul şi uneori mediul profesional al persoanei de la ca re provine.528]. putem afirma că aceste urme sunt de cele mai mul te ori de o importanţă esenţială în procesul de identificare a autorului şi de probare a vin ovăţiei acestuia. rupt.37. ridicarea cu hârtie filtru. Dacă să ne referim la procedeile de ridicare a urmelor de sânge. cea mai indicată metodă este ce a ridicării a urmei împreună obiectul purtător. sau ca şi-n cazul urmelor de s permă prin folosirea fotografiei judiciare.Suporturile pe care pot fi găsite urmele de sânge sunt: corpul şi îmbrăcămintea atât a victim i cât şi a făptuitorului. obiectele din jurul victimei. tăiat. iar procesul de coagulare se află în fază inc ipientă. cu atât mai mult cu cât ştiinţa modernă oferă astăzi posibilitatea stabilir prente genetice bazată pe stabilirea ADN-ului persoanei[128 p. dacă firul de păr are culoare naturală sau este vopsit. 3. ridicarea cu pipeta sau seringa. acestea fiind instrumentele principale de ilustrarea a activităţilor desfăşurate şi a urmelor descoperite. instrumentul folosit etc. cădere normală fizio logică sau patologică). Urme de natură piloasă. Cu ocazia găsirii urmelor de natură piloasă pot fi stabilite următoarele circumstanţe: zona corporală din care provine.

1. 5.. obiectelor de lengerie persoanlă etc. fixat e şi ridicate în vederea exploatării. 4.296] Formar ea urmelor desalivă în cadrul comiterii infracţiunii de viol. are loc în momentul contac tului buzelor. Urme de salivă. 3. dinţilor sau limbii cu anumite obiecte prin salivaţie abundentă sau pri n scuipare. urmele mâinilor. Ofiţerul de urmărire penală în funcţie de rezultatele cercetării la faţa ocului. depus pe diferite suporturi în procesul săvârşirii violului. fiind necesar ca tuturor urmelor găsite să li se acorde o importanţă deo sebită. ale mijloacelor de transport sau instrumentelor etc. determină consecutivitatea acţiunilor ce urmează a fi realizate în regim de neamânare şi ulterior. 4. distanţa la care este situată cavitatea bucală faţă de suport.[17 p. La ridicarea firelor de păr trebuie evitată amestecul aces tora cu alte fire de păr accidentale. în urma cercetării la faţa loc ului în cazul infracţiunii de viol pot fi găsite şi alte categorii de urme care nu trebu iesc neglijate. putând avea o semnificaţie mai mare sau mai mică în cer etarea infracţiunii de viol. Formarea urmei de salivă este condiţionată de mai mulţi factori. 6. p relor care de multe ori sunt insuficient căutate. natura şi forma suportului. studiate.300] Bineînţeles. astfel se acordă o atenţie deosebită mucurilor de ţigară. cu folosirea de mijloace optice sau prin ridicarea o biectului purtător şi examinarea lor ulterioară în condiţii de laborator. organizează măsuri investigaiv-operative necesare ident ificării şi reţinerii făptuitorului. ale buzelor şi a altor părţi ale feţei c orpului uman. c) Constatările medico-legale. vec himea urmei. pe obiectele corp delict. i nfluenaţ factorilor de ordin intern. cantitatea de salivă. tehnico-ştiinţifice şi expertizele judiciare în cauzele privi toare la viol 154 . 2. întrucât orice urmă poate duce la identificarea autorului sau la probarea activi tăţii infracţionale desfăşurate de acesta. Urmele de salivă pot fi descoperite prin examin area directă cu ochiul liber. de transpiraţie sau de fecale şi de urină. trasează concluzii vizavi de faptul infracţional produs. Începând cu amprenta olfactivă. alcătuirea schiţei locului faptei şi întocmirea procesului-verbal. înaintează versiunile d espre actul violului. influienţa factorilor de mediu extern.Urmele de natură piloasă pot fi descoperite pe corpul uman. Urmele de acest gen trebuie pe toate obiectele aflate în câmpul comiterii infracţiunii de viol. toate acestea în cumul necesită a fi căutate. Etapa finală a cercetării la faţa locului este marcată de rid icarea urmelor şi a altor mijloace de probă. Prin urme de salivă se înţelege de secreţie al glandelor salivare. scoate în evidenţă problemele pe care trebuie să le eluc ze cercetarea. [17 p. pe obiectele de îmbrăcăminte.

142 alin. mecanismul şi împrejurările de comitere a infra cţiunii. existenţa constrângerii sau a imposibilităţii de către victimă de a se apăra sau de a-şi expr voinţa etc. Astfel. obligativitatea dispune rii unor expertize judiciare în cazul violului decurge din prevederile legale în vig oare. 155 . Deşi elementele laturii obiective a infracţiunii de viol de cele mai mu lte se constată prin intermediul expertizei medico-legale nu putem restrânge cercul expertizelor doar la aceasta.(1) C en. expertiza psihiatrică. iar în unele situaţii chiar îl obligă. din care rezultă că pentr u a stabili „cauza morţii”. să recurgă la concursul specialiştilor. Legea procesual-penală permite orga nului de urmărire penală. nicii arte sau meşteşugului” [40]. în cauzele penale privitoare la viol. organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate folosi cunoştinţele u nui specialist dispunând. În acest sens poate fi citat art. În unele cazuri.pr. medico-legale şi a expertizelor judiciare. Obiectul constatărilor tehnico-ştiinţifice. sau tentat este însoţită de omor l victimei). sunt determinate .(1) C.).. de necesitatea determinării şi confirmării prin mijloace de probă a uno r semne constitutive aferente infracţiunii (cum ar fi: existenţa raportului sexual. „în cazul în care există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt şi este necesară explicarea urgentă a unor fapte sau circumstanţe ale cauzei. ca pentru descoperirea adevă ului în cauzele penale referitoare la viol. pentru aceasta fiind necesa re cunoştinţele unor specialişti din domeniile ştiinţei. În acelaşi sens poate fi cit at şi textul de lege consacrat la art. iar pe de altă parte. potrivit căruia „experti za se dispune în cazurile în care pentru constatarea circumstanţelor ce pot avea impor tanţă probatorie pentru cauza penală sunt necesare cunoştinţe speciale în domeniul ştiinţei. pentru lămurirea unor împrejurări necesare elucidării ca sunt denumite în actele normative în vigoare prin expresiile „constatare tehnicoştiinţifi că”. efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale”. la cererea părţilor. Acti vităţile desfăşurate de specialişti.pen. iar organul de urmărire penală şi din oficiu.. Astfel considerăm că în cadrul cauzelor de viol urmează a fi efectuate următoarele categorii de expertize: § § expertiza medico-legală. apartenenţa urmelor infracţiunii etc).Ţinând cont de faptul că la investigarea violurilor organele de urmărire penală sunt puse în faţa unor probleme pe care nu le pot rezolva singure. „constatare medico-legală” şi „expertiza judiciară”.139 alin.pen. este obligatorie expertiza medicolegală (în cazul în care infracţiunea de viol fapt consumat. potrivit art. de necesitatea stabilirii altor circumstanţe care pot avea relevanţă probatorie (cum ar fi. pe de o parte.1) C.pr.143 pct. la cercetarea violului.

142. medicul-legist. fiind capabilă de a se apăra şi de a opune rezistenţă. în lite ratura de specialitate s-a specificat că. în cadrul expertizei medico legale trebuie să rezolve două probl eme importante: probarea raportului sexual şi probarea lipsei de consimţământ a victimei sub o formă oarecare – constrângerea fizică sau imposibilitatea ei de a se apăra ori de a -şi exprima voinţa. În legătură cu posibilitatea de săvâ re a violului asupra unei victime adulte în deplinătatea facultăţilor sale fizice. tumefiate neregulate . [2 p.142] Al doilea element constitutiv al infracţiunii de viol este lipsa de consimţământ al victimei asupra raportului sexual. după cum femeia a fost sau nu virgină în momentul săvârşirii violului.max. trebuie să amintim faptul că în cazul ra portului sexual executat incomplet (coit ante portas). în jurul gurii. realitatea raportului sexual trebuie probată prin alte mijloace. bolii psihice. [13 p. [15 p. p. pe gât. putându-se ajuta şi de mişcările b lui. sau regiunea fesieră. 13 p. dar important pentru experti ză este diagnosticul de ruptură recentă. [15 p. Probarea raportului sexual se face în mod diferit. se examinează preparatul la microscop pentru decelarea spermatozoizilor. femeia nu este virgină.178] Probleme deosebite ridică himenele complezente (dilatabile). De asemenea. iar după colorare. ea nu poate fi violată de către un singur bărb at. Aşadar. partea obie tivă a realităţii unui raport sexual o constituie prezenţa rupturilor himenului.§ § § expertiza psihologică. expertiza biologică.245] Bineînţeles violul poate fi comis şi prin profitarea de imposibilitate a victimei de ase apăra (datorită vârstei victimei. probarea realităţii raportului sexual n u se poate face în cadrul expertizei medico-legale decât prin evidenţierea prezenţei spe rmei în vagin (cu condiţia ca victima să se prezinte la scurt timp după viol . pe m embrele superioare. stării de somn) sau d e a-şi exprima voinţa. având o elasticitate mai m are.şi să nu-şi fi făcut toaleta). torace (sâni). echimoze) care se caută la nivelul feţelor anterioare ale coapselor. dacă femeia a fost virgină.243] Dacă. rupturile pot varia ca aspect. care. rupturile având: margini roşii sângerânde. se prepară un frotiu. expertiza traseologică. 242. Acest diagnostic este posibil într-un interval de 7—10 zile de la producerea raportului sexual.149] Secreţia vaginală se recoltează cu ajutorul un i anse. [15 p. în acest caz 156 . permit efectuarea raportului sexual fără a se rupe (situaţii în care femeia rămâne din punct de vedere anatomic virgină). rupturile neproducându-se. În raport cu forma himenului. în m omentul săvârşirii violului. dureroase la examinare şi câteodată supurate. în acest interval (mai ales în primel e 3-5 zile). Co nstrângerea se probează medico-legal prin găsirea urmelor de violenţă (escoriaţii. infiltrate. 24-3 6 h .

[146 p. fiind necesar de a se determina natura şi caracterul afecţiunilor psihice şi repercus iunile acestora asupra facultăţilor intelectiv-volitive. acestea constituind un element foarte important în cercetarea obiectivă şi mu ltilaterală a cauzelor de viol. 748] În cadrul expertizei biologice urmează a fi exa minate urmele de sânge sau de spermă ridicate în cadrul cercetării la faţa locului. În cadrul acestei exp ertize pot fi adresate următoarele întrebări ce ţin de constatarea unor aspecte precum a r fi: genul petelor descoperite. etc. medicul-legist fiind în incapacitate de a c onstata prezenţa sau lipsa celei de a doua acţiune ce întregeşte latura obiectivă a infracţi unii de viol. în baza cărora poate fi stabilit sexul. ţinându-se cont de nivelul de dezvolta re fizică şi psihică a acesteia de a percepe caracterul acţiunilor realizate.pr. urmele lăsate de dinţi. Nu este de neglijat nici expertiză psihiatrică care es te mijlocul probatoriu ce ajută la probarea raportului sexual comis prin profitare a de imposibilitatea victimei de a-şi exprima voinţa din cauza unei alienaţii mintale.lipsesc semnele de aplicare a violenţei. Expertize le efectuate în cadrul urmăririi penale nu constituie o probă absolută în cauzele de viol acestea având valoare probatorie numai prin coraborarea cu alte probe în cadrului pr ocesului penal În ceea ce priveşte întrebările ce urmează a fi adresate expertului în cazul ordonării expertizelor în cauzele de viol facem trimitere la indicaţiile metodice în sch eme (Anexa nr. Codul de procedură penală a Republicii M oldova nu oferă o definiţie legala a percheziţiei în comparaţie cu legislaţiile altor state. care constă în căutarea asupra unei persoane. d)Efectuarea percheziţiei. deoarece după cum se susţine deflorarea victimei este însă imposibilă în timpul somnului[15]. în cadrul căreia urmează a f i analizate urmele lăsate de vegetaţie. vechimea lor etc. de a opune rezistenţă agresorului. grupa sanguină a persoanei. În C. în locuinţă sau la ul ei de muncă. Am dori să facem o remarcă în ceea ce priveşte posibilitatea comiterii rap ortului sexual în cazul în care victima dormea. Prin intermediul expertizei psihologice se determină capacitatea victimei. ori în locurile deschise publicului a obiectelor 157 .pen. urmele mijloacelor de transport. provenienţa acestora. 9). al României percheziţia este definită ca fiind activitatea de urmărire penală ş de tactică criminalistică. Am dori să precizăm că în cadrul cauzel de viol se mai impun a fi efectuate expertiza traseologică. predispunerea victimei de a denatura realitatea fiind posib il de a se stabili dacă fapta a avut sau nu loc în realitate sau dacă relatările fac par te din imaginaţia „victimei”.

trăsăturile exterioare ale persoanelor ori caracteristicile obiectelor şi animalelor. sau a căror deţinere de anumite persoane este tăgăduită. prezentarea spre recunoaşt ere a lucrurilor şi prezentarea spre recunoaştere a animalelor. în general la investigarea infracţiu nilor pot fi evidenţiate următoarele forme ale acesteia: prezentarea spre recunoaşte a persoanelor. 158 . în vederea descope şi administrării probelor necesare soluţionării juste a cauzelor penale.86] În cele ce urmează. Se mai poate menţiona că obiectele ridicate ne pot oferi informaţii referitor la relaţiile existente dintre victimă şi făptuitor în cazul în care aceştia se cunoşteau înainte omentul comiterii violului. prezentarea spre recunoaştere a cadavrelor. lucrurilor sau animalelor care au legătură cu cauza. [53 p.178 ] După cum putem observa. bunurile ce au fost sustrase de la victimă (bijuterii. încălţămintea re era încălţat făptuitorul în momentul comiterii infracţiunii. a disfuncţiilor psihice. cadavrelor. precum şi a per soanelor aflate în căutare şi a cadavrelor ascunse. efectuarea percheziţia are drept s cop căutarea persoanelor.). acelaşi autor conchide că prin percheziţie urmează să înţelegem o acti ate procedurală care constă în cercetarea prin constrângere a unui loc deschis. relaţiilor pe care le are făptuito rul. lenjerie de pat. De asemenea urmează a fi ridicate ag ende. obi ectele ce urmează a fi ridicate în cadrul percheziţiei şi anume obiectele purtătoare de ur me sau obiecte ce pot oferi alte informaţii despre comiterea infracţiunii de viol. obiectelor şi documentelor ascunse căreia presupune folosire a anumitor forme de constrângere. a anumitor o biecte. jurnale. [ 53 p. înregistrării audio sau video care ar ajuta la stabilirea modului de viaţa. o să ne re ferim la aspectul de tactică criminalistică a percheziţiei prezentând. În cadrul percheziţiei urmează a fi căutate şi ridicate hainele. în mod special. e) Prezentarea pentru recunoaştere Prezentarea pentru recunoaştere este o activitate de tactică criminalistică desfăşurată în scopul identificării soanelor.valorilor sau înscrisurilor a căror existenţă sau deţinere este tăgăduită. valori şi documente ce constituie mijloace materiale de probă. în funcţie de obiectul ce urmează a fi identificat în cadrul prezentării spre recunoaştere. fotografii. din definiţia de mai sus. telefon mobil etc. scrisori. cu ajutor ul persoanei ce le-a perceput anterior şi a reţinut în memorie semnalmentele. Autorul Doraş S.85] În concluzie. La definirea conceptului porneşte de la două premise şi anume: percheziţia este unica a ctivitate destinată strângerii probelor infracţiunii. [1 p. încăpere sau a unei persoane în vederea depistării şi ridicării de urme ale infracţiunii.

trebuie să ţină cont de anumite situaţii tip c e pot să reeasă din declaraţiile acestuia şi anume: · · victima a consimţit la raportul sexua . decât martorii oculari despre infracţiune. precum şi persoana care face declaraţii. Ca martori pot fi citate persoane care pose dă informaţii cu privire la vreo circumstanţă care urmează să fie constatată în cauză”. în cadrul acţiunilor investigativ-operative se impune stabilirea m artorilor oculari. Particularităţile concrete ale fiecărei cauze permit stabilirea diferitelor categorii de persoane din rândul cărora pot fi identif icate cele ce urmează a fi ascultate în calitate de martori. urmează a fi audiaţi referitor la locul aflării în momentul comiterii violului şi asupra lipsei intervenţiei orientată curmării acţiu ile făptuitorului. Declaraţiile acestora reprezintă o importanţ eosebită în cazul în care victima îl cunoştea pe infractor înainte de momentul comiterii inf racţiunii. pot fi audiate în calitate de martor. Aces tea.pen. g) Ascultarea bănuitului sau învinuitului La ascultarea învinuitului organele de drept. care stipulează „Martorul este persoana citată în această calitate de organul d e urmărire penală sau de instanţă.În ceea ce priveşte prezentarea spre recunoaştere. f) Ascultarea martorilor. Nu urmează a fi neglijate nici şi persoanele care deţin alte informaţii. Noţiunea de martor o găsim în art. În acest caz. în calitate de martor. că prezentarea spre r ecunoaştere se foloseşte pentru stabilirea identităţii făptuitorilor cu ajutorul victimei sau a martorilor. aceştia urmează a fi audiaţi privitor la relaţiile existente dintre victimă şi făptuitor. 90 C. [34] putem observa din definiţia legală. atunci când aceştia au reţinut semnalmentele ori caracteristicile ce permit identificarea. precum şi despre comportamentul post infracţional a subiecţilor infracţiunii. natura lor. în modul prevăzut prezentul cod. dacă victima a solicitat ajutor etc. care în procesul ascultării. Dacă am fi să ne referim la impo rtanţa acestui procedeu pentru descoperirea violului. fie de către făptuitor. martorul este persoana care deţine orice informaţie care ar ajuta la aflarea adevărului în cauză. locul aflăr ii cărorva probe nerelavate. dacă cunosc ceva despre comiterea violului. în cazul infracţiunii de viol nu sunt e laborate reguli tactice specifice. incapacitatea făptuitorului de realiza un raport sexual: 159 . neavând relevanţă dacă sunt indica te fie de către victimă.pr. la efectuarea ei organele de drept conducându-s e de regulile generale ale tacticii criminalistice. de asemenea. consecinţele infracţiunii. În cazul infracţiunii de vi ol. în mod inerent. constatăm.

stabilirea capacităţii de coabitare a făptuitorului etc. şi cu ocazia audierii învinuitului. natu ra actelor sexuale întreţinute. făptuitorul nu se cunoştea cu victima înaintea comiterii in fracţiunii. h) Ef uarea reconstituirii. locul de afalare la momentul săvârşirii faptei. filmări. nu se r eproduc decât acele împrejurări de natură a verifica audibilitatea. 122 in. metodele şi mijloacele folosit e pentru exercitarea constrângerii ori utlizate pentru aducerea victimei în imposibi litatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. în cazurile necesare se pot face măsurări. După cu se prescrie în art. vizibilitatea. numărul participanţilor. Reconstituirea o găsim reglementată în legislaţia naţională la art. ca. activităţile des pă comiterea faptei. posib ilitatea de escaladare. integrală sau parţială. la cererea părţilor. la infracţiunea de viol nu poate fi reconstituit raportul sexual. cons iderînd că este necesar pentru verificarea şi precizarea unor date. modul în care a reacţionat victima. trebuie de reţinut că în cazul viol lui. expe rtizei-biologice a urmelor de spermă. pot proceda la rec onstituirea.” Cu privire la reconstituire. acestea pot fi combătute prin declaraţiile martorilor. în cazul tuturor infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală. a faptei la faţa locului. „La reconstituirea faptei se interzic acţiuni care înjosesc onoarea şi demnitatea persoanelor care participă la reconstituire şi a celor din jurul lor sau care le pun în pericol sănătatea”. locul şi timpul săvârşirii faptei. trebu ie să se urmărească dacă acesta se cunoştea cu victima şi relaţiile în care s-au aflat. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces.pen. În cadrul acestui procedeu tactic. neonorarea eroare a victimei în ceea ce priveşte persoana făptuitorului. această interdicţie fi ind prevăzută în mod expres în cadrul legislaţiei în vigoare. specific cazurilor în care promisiunii de a se căsători). întocmi desene şi schiţe.pr. 160 . posibilitatea de creare a unor urme în condiţiile de comitere a faptei.pen.· · caracterul calomnios al plângerii. cu participarea făptuitorul ui. Cu acest prilej. făcută din motive de răzbunare (ex. contribuţia fiecăruia. Ca şi-n cazul martorilor. durata în care victima a f st lipsită de libertate. 12 2 C. de trecere printr-un anumit loc.pr. situaţiei sau a altor circumstanţe în care s-a produs fapta. În funcţie de caz. fotografieri . Indiferent de faptul dacă făptuitorul este sau nu predispus la co laborare cu organele de drept în cazul ascultării acestuia trebuiesc lămurite următoarel e probleme: condiţiile în care s-a cunoscut cu victima. Potrivit textului de lege: „organul de urmărire penală. piloase găsite la locul comiterii infr acţiunii sau pe hainele făptuitorului sau victimei. precum şi instanţa de judecată. prin reproducerea acţiunilor. de sânge. (2) C. de altfel. alte infracţiuni săvârşite în afara violului.

încercând să combinăm aspectul penal cu cel al investigaţiei judiciare în realizarea unui suport ce ar sta la baza cercetării şi încadrării juridice a atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. De fapt scopul de bază al activităţii organelor de urmărire penală o reprezintă activitatea în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni. Astfel în ceea ce ne priveşte co nsiderăm că caracteristica criminalistică a infracţiunii de viol este compusă din următoarel e elemente şi informaţii tipice acestora. anul naşterii). timpul. volitivă şi psihologică a lui. gradul de dezvoltare intelectuală. luna. cauzele şi condiţiile care au determinat săvârşirea fracţiunii.Concluzii la capitolul 4. ast fel. metoda. Acesta fiind în fapt acel element în baza căruia se determină acele circumstanţe ce treb uiesc stabilite şi probate de investigator în carul cercetării infracţiunii de viol. În aceeaşi ordine de idei am dori să menţionam că în cazul comiterii infracţiunii de viol de către minori la elementul probatoriu al infracţiunii urmează a fi completat cu următo arele circumstanţe.pr. existenţa sau lipsa cărorva relaţii dintre acestea. care se referă la: personalitatea făptuitorulu i şi a victimei. ca orice persoană. Un alt element obligatoriu la investigarea ori cărei infracţiuni. existenţa constrân gerii fizice sau psihice sau a imposibilităţii victimei de a se apără sau de a-şi exprima voinţa. în mod logic acest compartiment este dedicat investigării judiciare a infracţiunii de viol. existenţa împrejurărilor ce pot agrava sau atenua răspunderea penală a făptuitoru ui. şi lo cul comiterii infracţiunii de viol.96 C. consecinţele infracţiunii enţia şi motivele comiterii infracţiunii.pen.. care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sa ici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. condiţiile în care trăieşte este educat minorul. Având în vedere semnele componente ale infracţiunii de viol şi obiectul abstract a l probatoriului fixat în art. Un prim obiectiv ce urma a f i atins în cadrul acestui compartiment a fost identificarea elementelor ce alcătuies c caracteristica criminalistică a infracţiunii de viol. necesare cunoaşterii tuturor aspectelor unui anumit caz particular: existenţa raportului sexual. violul nefiind o excepţie. De asemenea elementul probatoriu este un element ce stă la baza planificării urmăririi pe nale. vârsta persoanei vătămate precum si raporturile care au existat dintre victimă şi făp uitor. este reprezentat de elementul probatoriu . considerăm că elementul probatoriului. Ţinând cont de faptul că-n cadrul tezei ne-am propus studiul interdisciplinar al infracţiunii de viol. particularităţile 161 . trebuie să clarifice următoarele împrejurări. spec ific violului. vârsta minorului (ziua. participanţii şi contribuţia lor la săvârşirea infracţiunii.

3. În cadrul acestei scheme fiind evidenţiate versiunile ce pot fi elaborate la faza de început a investigării a infracţiunii de viol. 162 . (1) C.caracterului şi temperamentului. urmând să a ibă următorul conţinut „Urmărirea penală se porneşte numai în baza plângerii prealabile a vic în cazul infracţiunilor prevăzute în articolele: 152 alin. trebuie să se stabilească. (1). cauzele şi condiţiile care au contribuit la săvârşirea infra cţiunii. 157. iar în cazul în care se constată că minorul suferă de debilitate mintală. de asemenea. 276 C. 171 alin. 155.. Analiza practicii de investigare a violurilor pune în evidenţă existenţa unor particu larităţi specifice etapei de începere a urmăririi penale. să fie pornită la plângerea prealabilă a victimei.(1). dacă el a fost pe depli n conştient de săvârşirea actului.p en. a preve derilor conform căreia urmărirea penală pentru violul prevăzut la art. care nu es e legată de o boală psihică. O problemă aparte care a fost abord ată în cadrul acestui compartiment al lucrării este reprezentată de posibilitatea introd ucerii plângerii prealabile ca condiţie pozitivă pentru pornirea urmăririi penale. Evidenţierea particularităţilor realizării acţiuni e urmărire penală a fost făcută ţinându-se cont de problemele ce trebuie elucidate în cadrul rmăririi penale precum şi de situaţiile tip şi versiunile elaborate la începerea urmăririi p enale. 161. precum şi situaţiile t ip ce apar la momentul începerii urmăririi penale..pr. 276 C. cât şi procedeile de tactică crimina listică ce ar ajuta la identificarea şi consacrarea juridică a acestora. Tocmai aceste motive au stat l a baza elaborării unei scheme metodologice de investigare a infracţiunii de viol. Cu ocazia analizei componentelor elementului probator iu al infracţiunii de viol au fost stabilite atât circumstanţele. Astfel art. împrejurările ce duc la existenţa fiecărui element din cele menţionate mai sus. cunoaşterea cărora este indispensa bilă pentru realizarea obiectivelor urmăririi penale.” În subcompartimentul 4.pr.pen. sc hemă care în funcţie de informaţiile deţinute poate fi informativdeterminată şi respectiv inf rmativ-nedeterminată. influenţa adulţilor sau a a ltor minori asupra minorului. În urma analizei legislaţiei penale materiale şi procesuale naţionale coraborate cu politica penală a statului considerăm oportun introducerea în cadrul art. Reguli metodologice de desfăşurare a unor acţiuni de urmărire penală la cercetarea infracţiunii de viol. În cadrul celui de al doilea subcompartiment intitulat particularităţile începerii urmăririi penale în ca uzele de viol a fost abordată problematica începerii urmăririi penale în cazurile de vio l. 153. au fost stabilite particularităţile realizării acţiunilor de urmărire penală. interesele şi necesităţile lui. 171 alin.pen.

Ca o generalizare a analizei efectuate în cadrul acestui compartiment al lucrării au fost elaborate un set de indicaţii metodice în scheme. În cadrul acestor scheme fiind sistematizată informaţia ce a fost analizată în cadrul compartimentului dedicat investi gării judiciare a infracţiunii de viol. indicaţiile metodice constituind anexă la lucrar ea dată. 163 .

precum şi a art.pen. Drept urmare a analizei naturii juridice şi a esenţei noţiunii de viaţă sexuală. Controversele. 164 . 1 di n cadrul art. comisă din imprudenţă. se identifică în calitate de obiect apărării juridico-penale doar un aspect al componentei sociale şi nicidecum întreaga vi aţă sexuală. din conţinutul art.pen.pen. În vederea excluderii unor confuzii ce se pot insera drept efect al unor in terpretări restrictive a titlului Cap. Prin act sexual de orice natură urmează a se înţelege „acele acţiuni îndreptate sp satisfacerea poftei sexuale prin folosirea sexului sau acţionând asupra sexului”. modificare ce poate contribui efectiv la o ma i bună diferenţiere a răspunderii penale. precum şi în ipo teza unor modificări permanente a normelor morale în cadrul societăţii.CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI În legătură cu examinările realizate în prezenta teză de do rat se pot scoate în evidenţă următoarele concluzii: 1.pen.pen. 3..171 C. nefiind admisibile componenţe de infracţiune între care există o delimitare forma lă.171 Cpen.( 6) C. 2.(2) C. se impune armoni zarea legislaţiei penale la normele de morală din societate.IV al C.în actul sexual de ori ce natură. Ţinându-se cont de nivelul de dezvoltare a societăţii noastre.42 alin.41 C.. nu este necesară previziunea obligativităţii îndeplinirii de către toţi participanţii a semnelor subiectului activ al infracţiunii.172 C. În acest sens. cu includerea faptelor san cţionate de către acesta în cadrul conţinutului art. tratarea uniformă a celor ce au săvârşit numai două infracţiuni şi pe cei care au săvârşit mult mai multe infracţiuni se susţine ideea excluderii agravantei de viol comis de o persoană ce a mai comis un viol prevăzut la alin. la pr omovarea mai consecventă a scopurilor şi principiilor legii penale.pen. Ţinând cont de caracterul general al normelor de drept penal. 5. (art. apare nece sară modificarea elementului material al infracţiunii de viol . 171 alin. 4. se impune modificarea noţiunii de participaţie prevăzută în PG a C. În acest sens. 6. col iziunile şi inconsecvenţele intervenite la aplicarea normelor de drept penal impun c u necesitatea dezincriminarea faptei de vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţ rsoanei.. pen. se consideră că ar fi oportună excluderea art. se consideră oportună modificarea acestuia. în special reieşind din ideea extinderii elementu lui material. În ipoteza creări i unei baze teoretico-aplicative uniforme referitor la semnul circumstanţial violu l săvârşit de două sau mai multe persoane.). inclusiv cu referire la cazurile de comitere a violului cu ajutoru l unor persoane care nu sunt pasibile de răspundere penale. la stabilirea mai echitabilă a pedepsei. În vederea uniformizării legislaţiei penale. precum şi de faptul că legea penală trebuie să fie cât mai clară şi concisă.

în mod inerent. intenţia şi motivele com i infracţiunii. este îndep inită această condiţiune atunci când justiţiabilul. 165 . următoarele elemente: date despre personalitatea făptuitorului şi a victimei. a prevederilor conform căreia urmărirea penală pentru violul prevăz ut la art. participanţii şi ntribuţia lor la săvârşirea infracţiunii. desp re existenţa sau lipsa cărorva relaţii dintre acestea. drept urmare a unei cercetări ştiinţifice realizate p e parcursul mai multor ani. Cu titlu de finalitate.IV al PS a C. specific violului. se consideră că persoana este singur să decidă modalităţile şi subiectul relaţiilor sexuale. cauzele şi condiţiile care au determinat săvârşirea infracţiunii. 10.(1) C. În acest sens. vârsta persoanei vătămate. citind textul dispoziţiei pertinente şi.9 6 C.pen.7. se susţine ideea că ar fi oportun introducerea în cadru l art. să fie pornită la plângerea prealabilă a victimei. prin conţinutul său. cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţele judecătoreşti. în viziunea autorului. existenţa constrângerii fizice sau psih ice ori a imposibilităţii victimei de a se apără sau de a-şi exprima voinţa. Normativul penal are la bază principiul legalităţii. de decriminalizare a unor fapte. persoana es te singura în drept de a decide în care cazuri şi circumstanţe să facă publice evenimentele vieţii sale intime. ar putea contribui la perfecţionarea legislaţiei penale şi aplicarea ei eficientă şi unifo rmă a acesteia: ØModificarea titlului Cap.pen. Această idee se încadrează în politica penală a statului. vieţii intime a acesteia. Reieşind di aceste reguli stabilite se impune excluderea unor semne definitorii (de evaluar e) din conţinutul normativ al infracţiunii de viol. Luând în vedere semnele care caracteri zează componenţa infracţiunii de viol şi obiectul abstract al probatoriului fixat în art. 9. trebuie să ide ntifice unele împrejurări specifice. P ornind de la noţiunile de viaţă intimă şi viaţă sexuală. 171 alin. stabilire a unui număr mai mare de pedepse neprivative de li bertate.pen. caz de necesitate. 8. Caracteristica criminalistică a infracţiunii de viol cuprinde.pr. în speţă violul soldat cu alte urmări gr ave. prin conţinutul său. precum şi raporturile care au existat dintre victimă şi făptuitor. consecinţele infracţiunii. se consideră că elementul probatoriului. indici cu referire la metoda. se anunţă anumite recomandări. care prevede.pr. 276 C. t impul. care. necesare cunoaşterii tuturor aspectelor unui caz particular anume: existenţa raportului sexual. ca legea penală să fie previzibilă şi formulată suficient de clar. p oate să ştie pentru care acţiuni/inacţiuni urmează a fi supus răspunderii penale. de re ducerea a pedepselor.. existenţa c iţiilor care pot agrava ori atenua răspunderea penală a făptuitorului/făptuitorilor. locul comiterii infracţiunii de viol.pen. În acest sens. după cum urmează: Capitolul IV Infracţiuni contra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei. precum şi să decidă în care cazuri i s un prejudiciu vieţii sexuale şi.

b) unei persoane minore în vârstă de până la 14 ani. 172 C. 153.. d) exclusă.pr. c) însoţit de conta area intenţionată cu maladia SIDA. Lit. (3) Violul: a) persoanei care se afla în grija. ØExcluderea art. se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani. pierderea capacităţii unei naşteri normale a victimei. Violul (1) Violul. adică ac tul sexual de orice natură (acţiuni îndreptate spre satisfacerea poftei sexuale prin f olosirea sexului sau acţionând asupra sexului) săvârşit prin constrângere fizică ori psihică ersoanei sau profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-şi exprima v oinţa. b1) săvârşit cu bună-ştiinţă asupra unei femei gravide. e) însoţit de contaminarea intenţionată cu o boală venerică. a) exclusă. 171 alin.) 166 ..ØModificarea art.pen. 155. b) săvârşit cu bună-ştiinţă asupra unui minor. sub ocrotirea. se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă. (1) (. apariţia sarcinii contraindicate de către medic. după cum urmează: Articolul 171. la educarea sau tratam entul făptuitorului. 276 C.171 C. protecţia. c) uă sau mai multe persoane. g) soldat cu sinuci derea victimei. după cum urmează: Artico lul 276.pen. Pornirea urmăririi penale în baza plîngerii victimei (1)Urmărirea penală se porneşt e numai în baza plîngerii prealabile a victimei în cazul infracţiunilor prevăzute în articol ele: 152 alin. 161. ØModificarea art.(1). se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani. 157.pen. f) în de torturarea victimei. e) care a provocat din imprudenţă dece sul victimei. f) soldat cu sarcina extrauterină. (2) Violul: Lit.

noi Hotărâri a Plenului Curţii Supreme de Justiţie. se propune elaborarea unei infracţiunii de viol.act normativ care ar avea drept scop principal uniformizarea practicii judiciare referitoare la infracţiuni le privind viaţa sexuală. 167 . au fost înaintate unele recomandări vis-a-vis de cercetările de perspectivă. indicaţii metodice ce ar veni în ajutorul organelor de drept în procesele penale referitoare la viol. referitoarea la studierea atentatelor la libertatea şi inviolabilit atea sexuală a persoanei. Astfel: · · se consideră oportună efectuarea unei cercetări şi a as ectului criminologic al ţinând cont de studiul efectuat şi de concluziile înaintate.În urma cercetării efectuate. · elaborarea unor indicaţii metodice referitoare la încadrarea j uridică şi investigarea judiciară a atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. referitoare la infracţiunile privind viaţa sexuală .

Expertiza medi co-legală a cadavrului şi persoanei (Ghid practic). Borodac A.. 859 p. Little Star.BIBLIOGRAFIE 1..2007.se mn circumstanţial cu multiple controverse în interpretarea şi încadrarea juridică //Revista N aţională de Drept 2008 nr. 2005. Bucureşti. Ruiu M. 2.. Hotărârea nr.. 358 p. Cojocaru R. 190p. 12.a..a.. Bucureşti.10.. Botanica Dosarul nr. Partea specială. Aioniţoaie C. Arh iva Judecătoriei sect.. Carpaţi. Bercheşan V.2 p. Tratat de tehnică criminalistică. Arhiva Judecătoriei r-n. Chişinău.1997. 303 p. Botanica. 13. 1994. 10.. 1996.03. Borodac A. Arhiva Judecătoriei raionului Taraclia Dosar N1-243/06. 2004. Arhiva Ju decătoriei raionului Taraclia Dosar nr. Deci zia nr.. Craiova. Chişinău. Bucureşti. Manual de drept penal. 1-16/05. 1996. Chişinău. Decizia nr. Arhiva Curţii de Apel Suceava. Metodologia investigării infracţiunilor. Borodac A. Partea specială. 1996. Baciu G. 2004. 2005280183. Arhiva Judecătoriei sect. Chişinău. 4.02.2006.05. Editura Ştiinţa. Codul penal al Republicii Moldova: Comentariu. 3. 15. 19. Calificarea infracţiunilor.. Sarmis. 20... 364p. 18. Arhiva Judecătoriei raionului Tarac lia Dosar nr. 622 p. 358 p. Manual de drept penal. P aralela 45.2005. Ed. 17.. Arhiva Procuraturii r-n.. Tratat de tactică criminalistică. Tipografia „Ştiinţa”. Aioniţo aie C. 752 p. Chişinău. 178 p. 22. Bărbăneagra A. Medicina legală. 2009. 11. 327 p. 168 . Criuleni nr. 1-30/06 din 07. Partea specială. ş. 1-562/05 din 18. 7. Arhiva Curţi i de Apel Cluj. Chişinău. 2008.3/A din 15. 2000. 1-165/2007.01. 1-223/95. Berliba V. 1992. curs pentru facultăţile de drept. 14. Borodac A.. Drept penal. 2006. Manual de drept penal. 9.a. Carpaţi.66-73. 1-19/06 din 25. 5. ş. 8. Juridică.. Craiova.484 din 27. Tipografia Cent rală. Beliş V. 6. Curs de criminalistică.. Rezina rechizitoriul pe cauza penală nr. "Săvârşirea infracţiunii de două sau mai multe persoane" . Centrul Editorial-Poligrafic Medicina. 375 p. Berheşan V. 21. Tratat de metodică criminalistică. 16.. Tipografia „Ştiinţa”. Arhiva Judecătoriei raionului Ştefan Vodă Hotărârea nr.ş.

Chişinău. Despre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală. 2007. Casa de Editură şi Presă „Şansa S.122-XV din 14. Omorul şi vătămarea gravă a integrităţii corporale. MO al RM nr. 154-162. 134 p. 2 p. 34. Revista Institutului Naţional de Justiţie 2008. Brânză S. Beck. De Criminologie. 2005... 30. 2-18. Tipografia „Ştiinţa”. Codul de procedură penală al Republicii Moldova .. Borodac A. p. 366 p.03. Chiriţă R. 38-47. Tratat. Comentariul unor prevederi ale Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie. 173-175 CPRM.32-42.L. 32. al Univ.a. Bujor V.. p.Legea nr.Săvârşirea infracţiunii de două sau mai multe persoane ca presupusă formă a participaţiei penale: demitizarea unei concepţii compromise. „Metodica cercetării infracţiunii de viol” Bucureşti..2005: infracţiuni prevăzute la art. Brînză S.H. nr. Stati V. 1999. nr. din 1968. Vol. Tipografia Centrală. 25.2003 .06. Bulai C. . n r... n r.II. Bucureşti. 4/2. 1994.a.11. 1992 360.. Revista dreptul 2002. Bucureşti. Centrul ed.23. 33. Chişinău. V. 31. 35. 4/2. 28.11. 804 p.2003. 1-2 (5). 1 (8). Codul Penal al României. Criminalistică. Calificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală: controverse şi soluţii Revista Naţională de Drept 2007 nr. Şleahitiţchi V. 234 p.. Manual de drept penal. 512 p. Partea generală.. p. 17 din 7. Partea specială. 37. Infracţiuni contra vieţii. sănătăţii. Publishing House. Cârjan L. Chişi USM. partea generală vol. Chişinău 2005. 3 (6) p. 26. nr. 2003.. libertăţii şi demnităţii persoanei. Brînză S. Borodac A ş.2005. Cartier Juridic.Comentariul unor prevederi ale Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie. anul IX nr. Căt una N. Bujor V. 17 din 7. Stati V. Miron I. Violul conjugal în dreptul comparat. 2-11. 29. Drept penal. 80 p. Chişinău. 2001.. p. Chişinău. Brînză S. 36. I. Partea generală.. 2002.Revista Naţională de D rept 2008 nr. ş. Brînză S. ALL BECK. 828 p. Violenţa sexuală. Drept penal. 362 p.104-110 din 07. 169 . Despre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală. Bucureşti..R. Brânză S. Manual de drept penal. 20 05. C. 38. 60 -69 p. 24... 27. Revista Institutulu i Naţional de Justiţie 2009.

2006380409 Arhiva Procuraturii Generale a Republicii Moldov a..a. partea specială vol I. II Elemente de tactică.07 . 1992. 2001 nr. 53. Bucureşti. Doraş S. ş. Ed.. 2003 650 p. 52. Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie al Republicii Moldova nr... 102 p. Dosar nr. Ed. 39 9 p.. 2005380052. Chişinău. 1r/a79/2000. 170 . 48. III. 1r/e-105/99 din 06. Curs selectiv pentru licenţă 1997. Oscar print. Diaconescu H. 281 p. 1968 145 p. ş. 57. Dungan P. 2005. Cernomoreţ S. Infracţiunile în Codul penal Român.a. Chişinău. 58. 565 p. Dobrinoiu V.1968 //Biuleteni VS SSSR 4/33.39. Studiu de drept penal şi investigare judiciară a infracţiunii de prun cucidere. Drept procesual penal.. Lumina Lex.. Doraş S. Criminalistica vol.197 din Codul penal prin Legea nr. 43.Barbăneagră. 2005 960 p . sub red.. Bucureşti. Bucureşt i. 2000. Arhiva Tribunalului mun. Dongoroz V.06. Structura juridică şi conţinutul constitutiv al infracţiunii de viol ca urmare a modificării prevederilor art. 47. 1997 242 p. Chişinău. Dosar nr. Arhiva Judecătoriei Floreşti. VI. 159 p. Ediţia-II. 56..ş. 202 p. Explicaţii teoretice ale codului de procedură penal român. Diaconescu Gh. 45. Criminalistica. Chişinău. Paladii A. Cartier juridic. partea specială. Drept penal român. Ediţia-II.a. 42. Totex-Lux.. Dreptul. 2003 450 p. ş.2004388007 Arhiva Judecătoriei F loreşti. Cartier Juridic.. Dongoroz V. din 13. 1997... Cuşnir V. 50. Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie nr. Decizia Colegiului Penal al Judecătoriei Supreme al URSS din 25. Dosar nr.. 1995. 2001. 481 p. Chişi nău. I. Ed. 19 99. 693 p. Mitrache C. Dolea Ig. Lumina Lex. 46. 1/122/ 2000.. Tipografia Centrală. Drept penal. Lumina Lex. Drept penal. 59. vol. – Bucureşti. 104-107. “Participaţia i mproprie în Dreptul penal român”. Dobrinoiu V.2000. Bucureşti. Codul Penal. Explicaţii teoretice ale codului penal român.1999. Bucureşti.a. 55.. Chişinău. Partea specială. 49. 2006. 60. Infracţiunea de viol (aspecte juridico-penale) studiu monografic. Teză de doctor în drept. A. 41. 40. Academiei Române şi ALL BECK. Academiei Române şi ALL BECK. Comentat şi adnotat.. Ştiinţa. Dosar nr. Filipaş A. 271 p. Cojocaru R.03. vol. vol. Continent. 54. 44. 51. 1996. Bucureşti.197 din 13 noiemb rie 2000. Bucureşti. 10 p. Culegere de practică judiciară pe anul 1990.

2007. Beck.01. 64.I. Tactica cercetării la faţa locului.W. Culegere de hotărâri explicative. Chişinău. Teoria şi practica examinării la faţa locului. 48/1994/495/577.Cu privire la practica judiciară în cauzele despre omor premeditat. 2005..4y-138/86 din 07. Consideraţii privind actele premărgătoare efectuate de organele de urmărire penală. 80.9 . 1592 p. Dreptul. nr. Istoria Universală a Statului şi Dreptului. 65. Garuda-art. 63. Hotărîrea Plenului JS a RM din 15. document préparé par Christine Chinkin. Jurisprudenţa instituţiilor internaţionale de drept în problematica refugiaţilor. 69.39 . 77.Cu privire la pract ica judiciară în cauzele penale privind minorii.. Gheorghiţă M. Chişinău. London school of economics and polit ical science. Chişinău. Bucureşti. Codul penal: comentarii şi explicaţii. 6. USM.2007 la cererea nr. Larii I. 152 p. 12 p.61.2005. 72.. Buletinul CSJ a RM.11. vol. Hotca M. 72 p. C.D. 73. Partea 1. Ikim D. Chişinău.I. H otărârea CEDO C. Hotărârea Prezidiului Judecătoriei Supreme a RSSM nr..17 din 07.. nr. 3. Hotărârea Plenului CSJ a RM din 22.11. 1974. Infracţiunile privind libertatea şi inviolabilitatea sexuală a minoril or în aspect comparat. Marea Britanie nr. 4. Glăvan R. Criminologie Vol. 21 p.08. din 22 noiembrie 1995. 75. 2002. Introducere în criminalistică.. nr. „Cine sînt victimele violului şi care este comportarea lor preinfracţion ală” (studiu criminologic). Marea Britanie nr. Elena V. R. 76.36492/02 Bujniţa contra Moldovei. 7 4.2004. Strasbourg. 2008. Guştiuc A. 67. nr. Urmele infracţiunii. Museum . vol. Revista Naţională de Drept. p. II Chişinău . Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie despre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală nr. 66.1986. Gladchi Gh. 62. 67-69. v. le 4 mai 2009 10 p. 19-25. nr. 2004. 47/1994/494/576.144 p. Criminalistica. 2001 nr. Hotărîrea CEDO S. 1995.. 68. 2001 244 p. 79.R.. 7.R. Gheorghiţă M. Violul săvîrşit asupra unei "rude apropiate" şi incestul "agresiv".II. Hotărâre CEDO din 16. Chişinău.11. Chişinău.. p. 160 p. Buletinul CSJ a R M 2006. I. Gorgăneanu I. 2001. vol. 171 .. 23-28. 2000.. 78. 96-98. nr. v. Istoria Universală a Statului şi Dreptului. nr. Jurisprudence de la cour europeenne des droits de l’homme sur la violence a l’eg ard des femmes.H. Guştiuc A. Legea şi viaţa.. USM. Centrul de drept. A. 71.. Material ştiinţifico-didacti ULIM. 70. din 22 noiembrie 1995. 2001 259 p.1993. Golubenco Gh.

97. 366 p. “Manuel de polise tehnique”. Drept penal român. 91. Boroi A. Miron I. 2007 nr.Ev oluţia reglementării violului în România şi elemente de drept comparat Revista Naţională de Drept. 2 p. 1992. Şansa – SRL. 95. Paladii A.Răspunderea penală pe ntru infracţiunea de tortură şi infracţiunea de organizare sau investigare a acţiunilor de tortură.20-27. drept penal şi criminalistică.. Consideraţii privind infracţiunile care vizează viaţa sexuală. vol. ş. 17....... Bucureşti. 1992 . 86. p. Macari I. Paladii A. 2007. 85. Universul. 235-239. Crimina listică. 88. IV pct. Cod penal.. Nistorenu Gh.a.. Bucureşti. 87. Stancu E. nr. Partea specială. Interpretarea criminalistică a urmelor de la locul faptei. vol. 93. 2002 nr. Loghin O.46-51... All Beck 2005 816 p. Violul. adnotat. 3-4/ – p. 47-49. Lumina Lex 2001 870 p. Revista Naţională de Drept. Fundaţia “Chemarea”. partea specială ” Bucureşti. Controverse privind subiectul infracţiunii de viol. Le Clere Marcel.. Criminalistică. 62-67. Dreptul. p. Revista de ştiinţe penale ediţie specială 2008-2009 p. . 292 p. 328 p.. Cernomoreţ S. Actami. Filipaş A. Actami. Bucureşti. Munteanu R. Bucureşti. Partea specială.225-226. 1999. Popa M.18. 196-212. aspecte de drept penal comparat. Re vista de criminologie. 84. edit. Recomandarea Nr. 83.. 96. 82.-I.-II. 5 octombrie 200 7. Stati V.2 92. Tipologia violenţei. . Ed. „Drept penal. Stanc u E. Paris. 1974. Chişinău.. R (2000/11) adoptată de comitetul miniştrilor al Consiliului Eu ropei la 19 mai 2000 şi Raportul explicativ nr. Drept penal al Republicii Moldova. Drept penal Partea specială. Naţi onal. Loghin O. Legea şi viaţa. Bucureşti. 1995 376 p. 82-84 . Chişinău. 90. 2007 – p.. Polise Revue.. P robleme interdisciplinare în materia prevenirii şi combaterii criminalităţii juvenile la etapa c ontemporană – Materiale ale Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale. Bucureşti. Iaşi. Drept penal român. 92. Nistoreanu Gh.. 89. Pâşesat Gh. 99. 11 p. 2007.. Criminalistica.421 p. Continent XXI. 98. 172 .. 2001 nr. nr. 3 p. Consecinţele abrogării articolului 200 din Codul penal priv ind incriminarea relaţiilor sexuale între persoanele de acelaşi sex asupra noii reglementări a infracţiunii de viol. 1994. Mateuţ G.. Tactica învinuirii inculpatului minor în cazul infracţiunii de viol. 148-151. 2000. 1995 399 p.81. Bucureşti. Revista Naţională de Dreptr 2008 nr.. Partea generală. 1995. Paladii A. 100. 94. Sima C. 676 p. partea II. Mircea I. 11 p. 6 p.

109. Bucureşti. vol. 105. vol. Drept penal. . didactică şi pedagogică. 48-51.C. 117.. 789 p. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Revista Naţională de Drept. Bucureşti. Berlin. Криминальная сексология. . Stelzer E. Parte specială. 1977 250 p. Ştiinţa. Teofil A. . 11 4. Volonciu N. Răspunderea penală a minorilor. Chemarea. Ed.. Отказ изнасилований // "Уголовное право". T. 360 c. 118. Tăbîrţă A. 1622. Москва. Revista Naţională de Dreptr 2008 nr. Drept penal. II. Tăbîrţă A. Paideia. 8 p. R.a. 3 p. 104. Антоян Ю М.”P. Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte.ştiinţifică Germană. 2005. partea generală. 7 p. 1993.18-25 . 102..Latura obiectivă a infractiunii de viol. Tratat de procedură penală. Stoica O. Nr.. nr. 1989. p. ş. 1984. Iaşi. Avocatul poporului.Particularităţile subiectului infracţiunii de viol. Искра. 2002 nr.. Zăhărescu Gh. 106. Codul penal al Republicii Socialiste România. . Volonciu N. 772 p.4-6.D.101. .37-43. 320 p. 113.12 p. 115-121. 110.C. 119. 116.II. Chişinău 2008. Stati V.p 17-20. Ed.10-14. comentat şi adnota t. Chişinău 2008Nr 8-9.67-69.R.. Stati V.Delimitarea violului de alte infracţiunii privind viaţa sexuală. 108. vol. 2. Bucureşti.. Zolyneak M. Criminalistica.И.. vol. 111. Vasiliu T. 115. Tăbîrţă A. Precizări cu privire la organizarea şi planificarea urmăririi penale-pl anul de urmărire penală.Răspunderea penală pentru infracţiunea de tortură şi infracţiunea de organi zare sau investigare a acţiunilor de tortură. Revista Naţională de Drept 2008 nr.” 1981 nr2 p.Particularităţi ale obiectului infracţiunii de viol. 15-18. Ulianovschi X.86-91.. 1970.U. 1976 345 p.. Vol. Авдеев М. 1972. Судебн с. 389 p. 1998. Mol dpres.B.19 94. Rev. N 1. Bucureşti. 173 . I Chişinău. Despre practica aplicării răspunderii pentru infracţiunile privind viaţa s exuală (consideraţii de ordin teoretic şi practic) Revista Naţională de Drept 2007 nr. 112... 449 p..I. Avocatul poporului..II. Drept Procesual Penal.. 3 p. Tabîrtă A. Partea specială. c. 103. 107. Natura juridică şi funcţia actelor premărgătoare în reglementarea procesual penală. Аргунова Ю.. Revista Naţională de Dr 2008 nr. p..

Ф... 73 c. 36-40... 129. Бахин В. 128.Ф. М. Ермолович В. Ситуа криминалистической деятельности: Учеб. Дурманов Н Д Советское уголовное право. N 2. Криминалистическая энциклопедия. 126. Методика расследования преступлений: Общие положения // Криминалистическая характеристика преступлений в методике расследования. 40-42. Калинин-град. Дьяч в странах содружества независимых государств в 1995-2003 г. Уголовное ответственность за изнасилование проблемы квалификаций и прими нения” Закон и право 2004 №10.: ИНФРА... Изд. 2000... 130. 2-е изд.М. Анализ типичных ошибок в расследовании преступлений сексуальных маньяков "Закон и жизнь" 2009.. Особенная часть. 1976.П и др.35-40. БВС РСФСР. ун-т. по делу Ф. Москва. 132. №5. 1976. 2000 г. 530 c. Головлев Ю. Волчецкая Т. лит. Александренко Е.120. Герасимов И.Ищенко Е. Право на личную неприкосновенность в системе личных прав физического . 1999.Я. 125. 2005. Общая и oсoбенная части. 2004 г. Бюл. 2001 – 304c. 135..». Герасимов И. Балашов Д. Криминалистическая характеристика преступлений. «АМАЛФЕЯ». № 8.Ф... ВК ВС СССР от 24 мая 1963 г.. c. Москва. Минск. Посредственное исполнение: теория и проблемы судебной практики "Уголовное право". 121... 1971. 101 с. Советское уголовное право. 503 с. 1989. Галиакбаров Р. доп. 360 c. Криминалистика: Учеб.. Балашов Н. 134. Заяц Н. Мockвa. С. с.. для вузов. 18-21. Как квалифицировать убийства и изнасилования. 127. CССР 1963 г. 1994. Криминалистика: Учебник. 131. Высш. И. 124. Карпов Н. Белкин Р. 123. c.Драпкин Л.С. 334 c..Н. совершенные групповым способомю Российская юстиция. Гонтарь И. «Юрид. и I полугодии 2004 г.. 568 с.4 c.. 122. N. пособие / Калинингр. — М. Уголовное п 133. шк. N 10. Загородников Н.

Иванов В.лица.. «Феникс». 2002. Особенная часть: Учебник. 512 c.Д Уголовное Право. 174 . с. 2006 г.20-22. Ростов н/Д: изд. N 2.. Закон и жизнь. 136.

Пионтковский А.Москва Новый Юрист 1998. 748 c.. Ищенко Е.. Ленинградского университета.Д. НОРМА. ВолГу. Санкт-Петербург.. Курс советского уголовного права Том. Особенная часть. М. Соломоненко Насильственные действия сексуального характера.А. Комментарии к Уголовному кодексу Российской Федерации.Д. Москва.П. 976 c. Использование микрообъектов в расследование преступленю. 142.. под. Кибальник А. Учебное пособие в схемах под. Криминалистика: Учебник. А..c. N 8. 150. Курса советского уголовного под. И.. с. Применение закона при рассмотрении уголовных дел об изнасиловании Судовы весник. Криминология: Учебник для вузов / под ред. 1973. Маликов С. 503 с. Шаргородский М. Конева М. и доп. 5. 147. № 3. Криминалистика: Учебник. Криминалистика. Макагон И. с. 27е изд. 138. СССР 1968 г... испр. Изд. Том II. Усилить уголовную ответственность за ненасильственные действия гомосексуального характера. Пионтковскъ А А.: ИНФРА_М.. 528 c. Госюриздат. 44-46. общ. ВС СССР от 16 де-абря 1967 г. 1955 – 800c. Мockвa Госюриздат. Конышева Л.. 143. Корзун Н. Пост. Российская юстиция. 1.В. 2003. 256 с. Высшее образование. Изд. под. 571с. проф.: ЗАО «Юстицинформ». 139. 2005. Бюл.А. / под ред.. и О. Волгоград. Москва: Юридическая литература. перераб.. 144.Н.. 116 c. изд.. 2001 г. 1974. 141.. Игнатов А.. М.Н. Москва.. ред.Н.Лебедева. Понятие психически беспомощного состояния жертвы преступления . Пос 175 . 140. Менъшагин В. 24-27.. N 3.М. Российская юстиция. и доп. Д. 2005. 2006. 1999 г. М. 153. 146. 2004 – 639c. 2002 г.Г. 145. Юридический центр Пресс.. Квалификация половых преступлений. Курс советского уголовного право.137.. 836 c. по делу Ш. N 3. В. 148. 2006 изд ИНФРА-М. Т. c. ред. редакцией Филиппова А. Изд. Пл. Курс криминалистики. 232 с. N 4. 152. 1971.64-66... Российская юстиция. 2003 г. 2-е.В.. 149. Косарев В.59-61. Коршуновой О. и Степанова А. Малкова В. ред. изд. 151. Беляев Н.

Норма-Инфра.. 2. под ред. учебник для ВУЗОВ. 2004 г. НИ и РИО КВШ МВД СССР Киев 1975.36-38.. В. учебное пособие. c. перераб. Расторопов С. ред. Кругликов Л.53-57. ВЕК. 2009 г. с. Закон и право.. Уголовное право. Соловьев Н. 173. N 2. Руководство для следователей. М.И. доп. — 2-е изд. Законность. Юридический центр.. 167.. О сущности понятия "психическое насилие" в составах насильственных преступлений. 504 c. 174. 157. с.. 916c. 2008. Я. Уголовное право. 172. Гаухмана и проф Максимова С. перераб... 171. А. През.1980-БВС РСФСР 1980 N 10. Учебное пособие. . Российское уголовное право.156... Пост. Волгоградский Государственный Университет. Особенная часть: Учебник / Под ред.. Д. Тамбовского обл. N 12. Насилие над женщинами: истоки и пути противодействия. 166. 169. Особенная часть (главы 1-Х) Наумов А.. с.46-48... Изд. Незнамова З.. N 4.: Юристъ. 142 c.. и доп. Табакова С.. СК ВС РСФСР по делу М.В. 2001. под. 2002 г. 161. Волгоград.М. 2005 г. 2008 г. Новоселов Г. N 2.. 2004. 164. 955c.. Особенная часть: Учебник / под ред.. В.02. 2002. 170. 342 c. РСФСР 1 "Судовы 165.: изд Эксмо. Методика расследования. и Якупова А. Cоветское уголовно право часть особенная.. Уголовное право Российской Федерации. 1999 799с.. Козаченко И. Рарога А. Особенная часть. Закон и жизнь. — 4-е изд. 2005.В. Сосна А. Уголовный кодекс Германии.БВС РСФСР 1992 N 4.. Москва. Турлыбаев О. Л. 162. Курс лекций: в 3 т.Плен. 638 c. Москва. ВС С 14 лет.. Уголовное право России. – Волтерс К. «Экзамен». Особенная часть. проф Л.. суда от 09101991 . Пост. Т. П. Боршевская Л. Москва.— М. 704 c. N 1. 159. 2005.. Типичные обстоятельства совершения насильственных половых преступлений в отношении несовершеннолетних // "Тураби".. СК ВС РСФСР от 08. под. Ш. c 163.. 160.. под. А.Мозякова. Особенности квалификации насильственных действий сексуального характера по уголовному законодательству некоторых зарубежных стран вестнiк"..А. ред. Сергеенко Н. 2001.. 168. Санкт-Петербург. 106-108. Уголовный 176 . Ред. Бюл.

183. Изд..ВЕК Mосква..С. Половые преступления. Санкт-Петербург. Яблоков Н. отв. Криминалистика. П. 718 c. 453 с.. Уголовный Криминалистическая характеристика преступлений. 1984. Яковлев Я. N 5. 984 c. С. Москва. 2 177. c. Изд. Полный сборник кодексов Российской Федерации. Санкт-Петербург. Изд. 2002.. Юристъ. Сем соучастия в преступлении "Российская юстиция". Яцеленко Б.176. 185. Ed.. Душанбе: «Ирфон». 178. Уголовный кодекс Франции. Юридический центр. Kиев. 186. ред. Уголовный кодекс Турции. 154c.. 180. 184. ACK.Яценко. Уголовный Кодекс Российской Федерации. Н. 1969.М. Научно-практический коментарий. Юридический центр. 2003. 2003.2-5.. Славянский дом книги. Криминалист изд. 177 . 179. 2005 г. принят Государственной думой 24 мая 1996 года. 1996 604 c. Уголовный Кодекс Украины. Яблоков. Москва.П.

Anexa nr.1 NUMĂRUL VIOLURILOR SĂVÎRŞITE ÎN REPUBLICA MOLDOVA PE ANII 2003-2008 250 281 282 336 268 219 2003 2004 2005 2006 2007 2008 SURSA: INFORMAŢIA OPERATIVĂ PRIVIND REZULTATELE COMBATERII CRIMINALITĂŢII DE CĂTRE OUP ALE REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANII 2003-2008 178 .

2 NIVELUL CRIMINALITĂŢII DE VIOL ÎN REPUBLICA MOLDOVA PE ANII 2003-2008 15% 17% 17% 22% 16% 13% 2003 2004 2005 2006 2007 2008 SURSA: INFORMAŢIA OPERATIVĂ PRIVIND REZULTATELE COMBATERII CRIMINALITĂŢII DE CĂTRE OUP ALE REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANII 2003-2008 179 .Anexa nr.

PENTRU PERIOADA ANILOR 200 3-2008 21% 26% 20% 33% vara toamna iarna primavara SURSA: INFORMAŢIA OPERATIVĂ PRIVIND REZULTATELE COMBATERII CRIMINALITĂŢII DE CĂTRE OUP ALE REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANII 2003-2008 180 .Anexa nr. 3 REPARTIŢIA VIOLURILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA PE ANOTIMPURI.

4 STRUCTURA VIOLURILOR ÎN FUNCŢIE DE MODALITATEA DE COMITERE ÎN REPUBLICA MOLDOVA PENTRU PERIOADA ANILOR 2003 – 2008 26% 19% 55% fizica psihica ambele SURSA: INFORMAŢIA OPERATIVĂ PRIVIND REZULTATELE COMBATERII CRIMINALITĂŢII DE CĂTRE OUP ALE REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANII 2003-2008 181 .Anexa nr.

Anexa nr. 5 REPARTIŢIA VIOLURILOR DUPĂ LOCUL DE COMITERE ÎN REPUBLICA MOLDOVA PENTRU PERIODA ANILO R 2003 – 2008 47% 53% public privat SURSA: INFORMAŢIA OPERATIVĂ PRIVIND REZULTATELE COMBATERII CRIMINALITĂŢII DE CĂTRE OUP ALE REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANII 2003-2008 182 .

85%.72%. -18. -34.37% +4. 2003 2004 2005 2006 2007 2008 SURSA: INFORMAŢIA OPERATIVĂ PRIVIND REZULTATELE COMBATERII CRIMINALITĂŢII DE CĂTRE OUP ALE REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANII 2003-2008 183 .28%.Anexa nr. 6 DINAMICA INFRACŢIUNILOR DE VIOL ÎN REPUBLICA MOLDOVA PE ANII 2003 – 2008 350 300 250 200 150 100 50 0 +19.14% +22.

Anexa nr. 7 STRUCTURA VIOLURILOR DUPĂ VÎRSTA SUBIECTULUI INFRACŢIUNII ÎN REPUBLICA MOLDOVA PENTRU PE RIODA ANILOR 2003 – 2008 91% 9% Minori Majori SURSA: INFORMAŢIA OPERATIVĂ PRIVIND REZULTATELE COMBATERII CRIMINALITĂŢII DE CĂTRE OUP ALE REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANII 2003-2008

Anexa nr.8 STRUCTURA INFRACŢIUNILOR DE VIOL DUPĂ PERIOADA ZILEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA PE ANII 2003 – 2008 58% 42% Ziua (06-22) Noaptea (2206) SURSA: INFORMAŢIA OPERATIVĂ PRIVIND REZULTATELE COMBATERII CRIMINALITĂŢII DE CĂTRE OUP ALE REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANII 2003-2008 185

Anexa nr. 9 Indicaţii metodice privind investigarea judiciară a infracţiunii de viol (în scheme). Figura nr. 1 Caracteristica criminalistică a infracţiunii de viol. Caracteristica criminalistică a infracţiunii de viol este compusă din următoarele elemen te şi informaţii tipice acestora Personalitatea făptuitorului şi a victimei Existenţa sau lipsa cărorva relaţii dintre făptuitor şi victimă Metoda comiterii infracţiunii de viol Timpul comiterii infracţiunii de viol. Locul comiterii infracţiunii de viol 186

Figura nr. 2 Elementul probatoriu al infracţiunii de viol. Elementul probatoriu al infracţiunii de viol este format din: Existenţa raportului sexual Existenţa constrângerii fizice sau psihice sau a imposibilităţii victimei de a se apără sau de a-şi exprima voinţa Vârsta persoanei vătămate Raporturile care au existat dintre victimă şi făptuitor Participanţii infracţiunii; şi contribuţia lor la săvârşirea Consecinţele infracţiunii Intenţia şi motivele comiterii infracţiunii Cauzele şi condiţiile care au determinat săvârşirea infracţiunii Existenţa împrejurărilor ce pot agrava sau atenua răspunderea penală a făptuitorului. 187

Figura nr..262 C. II. Sub acest asp ect.3 Acţiunile premergătoare începerii urmăririi penale în cazul comiterii infracţiun ii de viol: Acţiunile premergătoare începerii urmăririi penale în cazul comiterii infracţiunii de viol: I. Verificarea de către procuror a legalităţii şi temeiurilor pornirii urmăririi penale.pen. urmate de confirmarea ordonanţei de în cepere a urmăririi penale.: plângere. autodenunţ sau depistarea infracţiunii nemijlocit de către colaboratorii organul ui de urmărire penală. denunţ.pen.(1) C.pr. III.274 alin.pr. se impune precizarea că pentru existenţa temeiurilor de începere a urmăririi penale este suficientă constatarea semnele laturii obiective a infracţiunii. IV. Emiterea de către organul de urmărire penală a ordonanţei de începere a urmăririi penale în prezenţa diţiilor prevăzute de art. 188 . Examinarea sesizării de către organul de urmărire penală prin sta bilirea datelor care confirmă sau infirmă existenţa semnelor infracţiunii. Sesizarea organului de urmărire penală despre săvârşirea unei infracţiuni sau pregătirea s ii unei infracţiuni prin una din modalităţile stabilite de art.

Figura nr. Efectuarea cercetării la faţa locului. 189 . 4 Metodele de verificare a informaţiilor privitoare la comiterea faptei de viol. Dispunerea de către organul de urmărire penală a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico egale. Metodele de verificare a informaţiilor privitoare la comiterea faptei de viol. Obţinerea de informaţii despre comiterea infracţiunii de viol din declaraţiile obţinute de la martorii oculari sau de la alte persoane ce ar putea deţine unele informaţii des pre comiterea faptei. Desfăşurarea măsurilor investigativoperative.

Analiza Sinteza Analogia Deducţia Inducţia 190 . 5 Operaţiunile logice ce stau la baza elaborării versiunilor în cazul comit erii infracţiunii de viol.Figura nr. Operaţiunile logice ce stau la baza elaborării versiunilor în cazul comiterii infracţiun ii de viol.

Elaborarea versiunilor (acestea trebuie să fie veridice. În cazul în care versiunea este corectă. 6 Ordinea elaborării şi verificării versiunilor în cazul comiterii faptelor d e viol. Studierea circumstanţelor obiective în care a fost comisă faptă de viol şi a informaţiilor e xistente la momentul elaborării versiunii. Compararea informaţiilor obţinute în urma acţiunilor desfăşurate cu cele specifice versiunii elaborate.Figura nr. Ordinea elaborării şi verificării versiunilor în cazul comiterii faptelor de viol Renunţarea la versiunea ce nu s-a confirmat şi elaborarea unor noi. bazate pe materialul fapt ic şi bazate pe legile logicii juridice) Deducerea din fiecare versiune a informaţiilor specifice pe care ar trebui să le ofe re aceasta. în cadrul urmăririi penale. până la rămânerea unei s ingure care ar reda exact circumstanţele comiterii violului. Desfăşurarea acţiunilor de urmărire penală şi a măsurilor investigativoperative. 191 .

Victima nu se cunoştea cu făptuitorul. Versiuni ce pot fi elaborate în cazul comiterii infracţiunii de viol. caz în care principalul obiectiv constă în identifi carea făptuitorului şi reţinerea acestuia. Făptuitorul este reţinut în momentul întreţinerii raportului sexual sau imediat după realiza rea raportului sexual. 7 Versiuni ce pot fi elaborate în cazul comiterii infracţiunii de viol. Victima se cunoaşte cu făptuitorul. în acest caz o atenţie sporită se atrage relaţiilor dint re victimă şi făptuitor. În speţă. 192 .Figura nr. urmează a fi stabilite împrejurările în care au fost comise nfracţiunile pentru că în cazul reţinerii făptuitorului să fie excluse erorile judiciare.

Figura nr. Probele existente în cadrul dosarului. Informaţii obţinute. 193 . altele decât cele ce rezultă din probatoriu existen t la dosar. în cadrul urmăririi penale. din alte surse (inclusiv cele obţinute în u rma măsurilor investigativ .8 Conţinutul situaţiilor tipice specifice urmăririi penale în cazurile de viol .operative) Date despre sursele de informaţii. Conţinutul situaţiilor tipice specifice urmăririi penale în cazurile de viol.

Raportul sexual a fost săvârşit în împrejurările şi de către persoana (persoanele) indicată d victimă în plângere. Violul a avut loc. fie în genere raportul sexual nu a avut loc. fie a avut loc renunţare a de bună voie la comiterea infracţiunii. 194 . Situaţii tipice ce pot apărea pe parcursul urmăririi penale a infracţiunii de viol. 9 Situaţii tipice ce pot apărea pe parcursul urmăririi penale a infracţiunii de viol. fie victima intenţionat ascunde unele circumstanţe în care a fost comisă fapta.Figura nr. dar fie în alte împrejurări şi de către alte persoane decât cele indicate de către victimă. Raportul sexual a avut loc dar victima a consimţit la acesta. Activitatea infracţională a luat forma trunchiată a infracţiunii.

10 Clasificarea acţiunilor de investigare a infracţiunii de viol după cum s e raportează la momentul începerii urmăririi penale. Acţiuni premergătoare începerii urmării penale.Figura nr. Acţiuni ce urmează a fi desfăşurate în cadrul urmăririi penale. 195 . Clasificarea acţiunilor de investigare a infracţiunii de viol după cum se raportează la momentul începerii urmăririi penale.

11 Acţiuni ce urmează a fi desfăşurate înainte de începerea urmăririi penale pe ca zele de viol. Cercetarea la faţa Acţiuni ce urmează a fi desfăşurate înainte de începerea urmăririi penale. 196 . şi a celor suspecte de comiterea faptei. persoanelor ce deţin informaţii despre comiterea infracţiunii de viol. locului Măsurile investigativoperative. Dispunerea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico-legale.Figura nr. Efectuarea percheziţiei corporale şi ridicarea de obiecte. Ascultarea victimei.

Figura nr. Reconstituirea Efectuarea percheziţiei Dispunerea expertizelor judiciare. 197 . Ascultarea părţii vătămate Ascultarea martorilor Ascultarea bănuiţilor sau învinuiţilor Prezentarea pentru recunoaştere Acţiuni desfăşurate în cadrul urmăririi penale. 12 Acţiuni ce urmează a fi desfăşurate în cadrul urmăririi penale privind cauzele de viol.

automobil. Precum şi altor exp ertize judiciare în funcţie de împrejurări le în care a fost comisă fapta. Efectuarea percheziţiei la domiciliu bănuitului. precum şi în alte locuri frecventate de făptuitor (birou.Figura nr. 13 Acţiuni de urmărire penală şi măsuri investigativ operative ce urmează a fi înt eprinse de către organele de drept în vederea stabilirii circumstanţelor comiterii inf racţiunii de viol. 198 . Examinare a şi ridicarea îmbrăcămi ntei vic timei Identificare a şi ascultarea martorilor oculari Audierea bănuitului Numirea expertizei medico legale în privinţa victimei şi a bănuitului. etc) Realizarea măsurilor investigativ operativă. Audierea victimei. Acţiuni desfăşurate Cercetarea la faţa locului. în cazul în care victima se cunoştea cu persoana suspectă sau aceasta e ste reţinută în momentul comiterii faptei.

Acţiuni desfăşurate Audierea victimei. 14 Acţiuni de urmărire penală şi măsuri investigativ operative ce urmează a fi înt eprinse de către organele de drept în vederea stabilirii circumstanţelor comiterii inf racţiunii de viol. 199 . Cercetarea la faţa locului Examinare a şi ridicarea îmbrăcămi ntei victimei Numirea expertizelo r privitoare la victimă infracţiunii de viol precum şi în privinţa mij loacelor materiale de probă.Figura nr. în cazul în care victima nu se cunoştea cu violatorul. Realizarea măsurilor investigativ operativă.

Expertiza medicolegală învinuitului . Expertiza genetică. Expertiza psihiatrică a victimei. Expertiza psihiatrică a învinuitului . 15 Tipuri de expertize judiciare ce pot fi desfăşurate în cadrul investigării infracţiunii de viol... Expertiza traseologică.Figura nr. Tipuri de expertize Expertiza psihologică . Expertiza biologică. Expertiza medicolegală a victimei. 200 .

Urme de salivă 201 . Urme de spermă Urme de sânge.Figura nr. Urme de natură piloasă. Categorii de urme. 16 Urme biologice de natură umană ce pot fi descoperite în urma cercetării la faţa locului în cazul comiterii infracţiunii de viol.

17 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei bio logice a urmelor de spermă în cazul în care este prezentată numai urma de spermă sau obiec tul purtător. 202 . Întrebările indicate în figura nr. Numărul de persoane care au lăsat urme de spermă. Dacă pe obiectul prezentat există urme de spermă sau nu. Întrebări adresate.Figura nr. Figura nr. Dacă spermatozoizii din urma ridicată cu ocazia cfl. aparţin persoanei de la care s-au prelevat modelele de comparaţie. Vechimea aproximativă a urmei de spermă. Starea de sănătate a acestora. Întrebări adresate. Grupa sangvină. 18 Întrebări ce pot fi adr esate expertului în cazul efectuării expertizei biologice a urmelor de spermă în cazul în care este prezentată urma de spermă şi modelele de comparaţie. Natura urmei. Specia căreia apa rţine. 17.

Starea de sănătate a persoanei d e la care provine sângele. Poziţia corpului în momentul creării urmei de sânge. Dacă există alte indicii de asemănare între urmă şi proba de sânge: 203 . Dacă pata este de sânge sau nu. Natura urmei (sânge uman sau animal). Figura nr. are aceeaşi grupă sanguină cu sângele prezentat ca model de comparaţie. Întrebările indicate în figura nr. Dacă sângele conţine impurităţi şi de ce unt. 19 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei bio logice a urmelor de sânge. Întrebări adresate. Vechimea urmelor. Sexul persoanei de la care provine urma. 20 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertize i biologice a urmelor de sânge. dacă se prezintă urma şi modelele de comparaţie.Figura nr. Întrebări ad esate. Din care parte a corpului uman provine urma de sânge. 19. Dacă urma de sânge ridicată cu ocazia cfl. Grupa sanguină a sângelui.

Figura nr. Natura depunerilor de pe suprafaţa firului de păr. urme de sânge sau distrugeri provocate de paraziţi. Întrebările indicate în figura nr. 21. Vârsta aproximativă şi rasa persoanei. Natura firelor de păr prezentate. 21 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei bio logice a urmelor de natură piloasă.Figura nr. 204 . Zona corpului din care provin. Dacă firul de păr ridicat cu ocazia cfl. Întrebări adresate. 22 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei bio logice a urmelor de natură piloasă în cazul în care sunt prezentate şi modele de comparaţie. are aceleaşi caracteristici cu modelul de com paraţie. Dacă firele de păr sunt vopsite şi care este culoarea l or naturală. Modul de detaşare a firelor de păr. Întrebări adresate. Sexul persoanei de la care provin firele de păr. Dacă firul de păr prezintă alteraţii patologice.

23 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei bio logice a urmelor de salivă. Întrebări adresate. Dacă urma de salivă este de natură umană. 23. Figura nr. Dacă pe obiectul prezentat există sau nu urme de salivă. Întrebări adresate. Dacă există alte indicii de asemănare între urma de salivă şi modelele ridicate pentru compa raţie. Întrebările indicate în figura nr. 205 . Dacă urma de salivă are aceeaşi grupă de sanguină cu persoana de la care s-a ridicat model ul de comparaţie. Dacă poate fi stabilit medi ul profesional al persoanei creatoare. Dacă pot fi stabilite anumite tratamente medicamentoase. Grupa sangvină a persoanei.Figura nr. 24 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei bio logice a urmelor de salivă în cazul în care sunt prezentate şi modele de comparaţie.

termenul sarcinii. 206 . dacă aceasta este recentă. Existenţa unor leziuni traumatice specifice raportului sexual forţat. Vechimea acestora. Mecanismul de producere. Dacă victima este infectată cu o boală venerică sau altă boală ce se transmite prin raport s exual. Daca a avut loc întreruper e a sarcinii şi motivul acesteia. Motivul decesului în cazul în care victima violului a decedat.Figura nr. Dacă a avut loc deflorarea victimei şi dacă da. Dacă pe corpul victimei au fost găsite urme biologice de natura umană sau epiteliu uman. Consecinţele lor asupra stării de sănătate a victimei şi aprecierea gravităţii în conformitat u prevederile legale. Întrebări adresate cu ocazia examinării victimei. În funcţie de faza bolii de stabilit momentul infectării. Existenţa unui raport sexual recent. precum şi existenţa unor deficie nţe fizice la victimă. Dacă victima femeie este însărcinată sau nu. Dacă victima este infectată cu maladia SIDA. 25 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei med icolegale a victimei. Stabilirea nivelului de dezvoltare fizică a victimei.

în cazul în care în urma violului i ntervine o sarcină ne dorită).Figura nr. Examinarea capacităţii de procreare (în unele cazuri ex. Dacă învinuitul este contaminat cu maladia SIDA: Dacă pe corpul persoanei au fost găsite urme biologice de natura umană sau epiteliu um an. Vechimea acestora. 207 . Existenţa unor leziuni traumatice specifice infracţiunii de viol. Mecanismul de producere. În funcţie de faza bolii de stabilit data contaminării. 26 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei med icolegale învinuitului. Întrebări adresate cu ocazia examinării inculpatului Existenţa capacităţii de coabitare. Dacă învinuitul este infectat cu o boală venerică sau o altă boală ce se transmite prin raport sexual.

Figura nr. Dacă conştientiza caracterul acţiunilor sale şi a consecinţelor acestora în momentul comiterii infracţiunii. 208 . Întrebări adresate. în momentul expertizei. în momentul comiterii vio lului. 27 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei psi hiatrice a învinuitului. dacă nu atunci această es te iresponsabilă sau suntem în prezenţa unei responsabilităţi reduse. Dacă suferă persoana de anumite boli sau dereglări psihice. Dacă în momentul comiterii faptei persoana putea să-şi dirijeze acţi unile. Dacă suferea persoana de anumite boli sau dereglări psihice. Dacă în momentul comiterii infracţiunii persoana era responsabilă.

în momentul realizării infr acţiunii.Figura nr. Dacă conştientiza caracterul acţiunilor sale şi a consecinţelor acestora în momentul comiter ii infracţiunii. Dacă suferea persoana de anumite boli sau dereglări psihice. 28 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei psi hiatrice a victimei infracţiunii de viol. în momentul expertizei. 209 . Întrebări adresate. Dacă suferă persoana de anumite boli sau dereglări psihice. Dacă în momentul comiterii faptei persoana putea să-şi dirijeze acţiunile.

29 Pentru determinarea imposibilităţii victimei de a se apăra sau de a-şi exp rima voinţa. Elemente obligatoriu de stabilit. Aprecierea situaţiei în care se află victima ca fără soluţie. în cadrul expertizei psihologice urmează a fi stabilite următoarele element e. Lipsa resurselor psihologice de a-şi manifesta voinţa şi de a-şi dirija acţiunile.Figura nr. Alegerea unei tactici ineficiente de apărare. avute în momentul comiterii infracţiunii. Totalitatea procesele lăuntrice. 210 . vârsta. sau altă stare ce urmează a fi stabilită prin intermediul expertizei psihiatri ce sau medico-legale. de către vict imă. stare ce nu este determinată de o boală psihi că. Notă: Doar în cazul în care psihologul stabileşte existenţa cumulativă a acestor elemente po ate da concluzia că victima în momentul comiterii infracţiunii s-a aflat în imposibilita te de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa.

Urme lăsate de picioare. Urme de buze. 30 Categorii de urme ce pot forma obiectul expertizei traseologice în c adrul investigării infracţiunii de viol. Urme ale obiectelor de îmbrăcăminte. 211 . Urme de sol şi cele lăsate de vegetale. Categorii de urme.Figura nr. Urme lăsate de mijloacele de transport. Urme de dinţi.

212 . Ce particularităţi are încălţămintea ale cărei urme sau ridicat. 31 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei tra seologice a urmelor de picioare în cadrul investigării infracţiunii de viol. Care sunt concluziile referitor la particularităţile persoanei ce le-a lăsat. Dacă urmele plantare descoperite la faţa locului au fost create de învinuitul în cauza d e viol. Care a fost ritmul de deplasare a persoanei ce a lăsat urmele. Cărui tip aparţine încălţămintea al cărei urme au fost ridicate de la faţa locului. Care a fost direcţia de deplasare a persoanei ce a lăsat urmele. Întrebări adresate expertului.Figura nr. Dacă urmele de încălţăminte descoperite la faţa locului provin de la încălţămintea ridicată d itul de comiterea violului.

Urma este de natură umană sau naturală. Tipul antropologi c aproximati v al persoanei. urme biologice) Care dintre buze a lăsat urma (inferioară sau superioară). Întrebări adresate. Existenţa cărorva malformarţ ii. 213 . Urmele materie adiacente care au înlesnit crearea urmei. 32 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei tra seologice a urmelor de buze în cadrul investigării infracţiunii de viol. (ruj. Care este mecanismu l de formare a urmei. Sexul şi vârsta aproximati vă.Figura nr. Numărul de persoane ce au creat urma.

Urma este creată de o dantură de natură umană sau animală. Dacă detenţia creatoare a suferit careva tratamente stomatologice. 214 . Sexul şi vârsta aproximati vă a persoanei ce a creat urma. Caracterist icile danturii persoanei ce a creat urma. Întrebări adresate. Dacă urma prezintă suficiente elemente pentru identificare . Tipul antropologi c al persoanei ce a creat urma.Figura nr. 33 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei tra seologice a urmelor de dinţi în cadrul investigării infracţiunii de viol. Care este mecanismu l de formare a urmei.

Care alte particularităţi prezintă îmbrăcămintea ce a creat urma. Întrebări ce urmează a fi adresate. Dacă urma a fost creat de un obiect de îmbrăcăminte şi care parte a acestei. 34 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei tra seologice a urmelor obiectelor de îmbrăcăminte în cadrul investigării infracţiunii de viol. Dacă urma putea fi creată de obiectul ce a fost prezentat ca model de comparaţie. Dacă fragmentul textil găsit la faţa locului a făcut obiect comun cu modelul de comparaţie . 215 . Dacă urma a fost creată de un accesoriu al obiectului de îmbrăcăminte. Care este forma ţesăturii din care s-a confecţionat îmbrăcămintea ce a lăsat urma. În cazul în care este prezentat modelul de comparaţie.Figura nr.

Particularit ăţile detaşări sezon îi corespunde planta. Dacă prezintă modificări suferite ca urmare a unei prelucrări. ce au o natură diferită Dacă urma prezintă suficiente elemente pentru identificare .Figura nr. zonă forestieră). Particularit ăţile detaşării. Întrebări adresate la expertizarea urmelor de natură vegetală. Dacă urma descoperită este o urmă biologică de natură vegetală. Zona de provenienţ ă a urmei (teren agricol. Dacă urma descoperită este o urmă de sol. Dacă urma conţine alte substanţe. 216 . Dacă modelul prezentat spre comparaţie are aceeaşi structură cu urma ridicată de la faţa loc ului. Dacă planta este cultivată sau creşte în mod natural. Zona geografică de provenienţă a plantei. 35 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei tra seologice a urmelor de sol şi de natură vegetală în cadrul investigării infracţiunii de viol . Întrebări adresate la experti za urmelor de sol.

D iametrul şi desenul protectorului anvelopei.Figura nr. 35 Întrebări ce pot fi adresate expertului în cazul efectuării expertizei tra seologice a urmelor mijloacelor de transport în cadrul investigării infracţiunii de vi ol. Întrebări adresate. În cazul în care sunt prezentate modele de comparaţie. Mecanismu l de formare a urmei. Tipul autovehicolul ui care a format urma. Direcţia de deplasare. 217 . Dacă urma şi modelul de comparaţie au fost create de acelaşi vehicol.

.. în conformitate cu legisla ia în vigoare. Paladii Andrian /.../ 06 aprilie 2010 218 ........... se referă la propriile activită i și realizări... declar pe proprie răspundere că materialele prezentate în teza de doctorat.... în caz contrar urmând să s rt consecin ele..DECLARA IA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII Subsemnatul Paladii Andrian....

România.Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională „Protecţia juridică a v r culturale în Republica Moldova”. cu genericul „Probleme de politică penală în domeni l prevenirii şi combaterii traficului ilicit de droguri” din 14 aprilie 2006. 13 articole în materiale ale conferinţelor ştiinţifice internaţionale şi naţionale reviste şi culegeri naţionale. licenţiat în drept. Lucrări știin ifice publicate: 2 m onografii. Rădulenii Vechi r-n.CV AL AUTORULUI Date personale: Paladii Andrian Data nașterii: 20 decembrie 1981 L ocul nașterii: s. Date de contact: adresă: mun. Activitatea profesională: lector la catedra „Drept penal şi criminologie” Academia „Ştefa n cel Mare” a MAI Domeniile de activitate știin ifică: drept penal. Academia „Ştefan cel Mare”. 2005. 2. M. București. 52 tel: 079701162 e-mail: paladiadrian@yahoo. Academia „Ştefan cel Mare”. Fundaţia „Ha nns Seidel” Germania 3. Minist erul Afacerilor Interne.Se inarul ştiinţifico-practic internaţional. Academia de Poli ie „Alexandru Ioan Cuza”. BUMAD pentru Republica Moldova. Academia „Ştefan cel Mare”. 2006 – master în t. 21-22 septembrie 2007. Chişinău str. Lomonosov 4 9/1 ap. Ministerul Afacerilor Inte rne al Republicii Moldova. Academia de Ştiinţe.com 219 . tehnic a încadrării juridice a infracţiunilor Participări la foruri știin ifice interna ionale: 1.Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională „Probleme interdisciplinare în mate venirii şi combaterii criminalităţii juvenile la etapa contemporană” 5 octombrie 2007. Floreşti Studii: Facultatea Drept. criminologie. C hişinău. Min isterul Afacerilor Interne al republicii Moldova. Asociaţia pentru protecţia bunurilor culturale din Republica Moldova.