PROIECT DIDACTIC

Propunător: Data : Disciplina : Clasa : Tema lecției : Tipul lecției : Durata lecției : Florenţa Ion 24 septembrie 2013 Desen Tehnic a-IX-a Prescripții privind realizarea desenelor Predare de noi cunoștințe 50 minute La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili: O1.să utilizeze tipurile de linii folosite în desenul tehnic O2.să utilizeze cotele corect în desenul tehnic O3.să identifice tipurile de formate O4.să deseneze planșele la scara dorită I. Resurse didactice : a. Mediu de instruire : Cabinetul de desen ; b. Capacităţi de învăţare : Clasa formată de 28 de elevi, toţi apţi pentru învăţătură ; c. Durata : 50 minute; d. Surse informaţionale : Manual de desen tehnic. II. Forma de organizare : Frontal şi individual . III. Mijloace didactice : Tabla, creta colorată, videoproiectorul . IV. Metode și procedee didactice : Conversația euristică, explicația. V. Bibliografie : - Elisabeta Vasilescu, Dumitru Marin ş.a. – „Desen tehnic industrial. Elemente de proiectare”, Editura Tehnică, 1995 (67250); - Lia Dolga, Marian Dănăiaţă, Mihai Revencu – „Desen tehnic pentru electrotehnică”, Editura Politehnică, Timişoara, 2002; VI. Desfășurarea lecției : 1. Moment organizatoric – Observaţii privind ţinuta elevilor, ordinea, notarea absenţelor în catalog iar elevii pregătesc caietele şi sunt atenţi la explicaţiile profesorului; (2 minute)

Obiectivele operaționale :

1. Captarea atenţiei – Conştientizarea elevilor de importanţa cunoa șterii prescripțiilor privind realizarea desenelor.4. notată cu b.haşuri.linii de cotă. Tabel 1 Simbol Denumire Aspect Utilizare .continuă.5.linie două-puncte. 0.groasă . Standardele de resort stabilesc convenţiile de utilizare a liniilor.2.contururile şi muchiile reale groasă vizibile.chenarul desenelor.întreruptă.35. ajutătoare.mixtă. 1.linie de fund la filetele vizibile. . 0.25. Liniile se diferenţiază prin “grosime”. În funcţie de natura.7. continuitate şi uneori culoare. mărimea şi complexitatea desenului. Linie continuă A . de indicaţie. Liniile subţiri se trasează cu grosimea de aproximativ b/3. Enunţul subiectului lecţiei şi al obiectivelor operaţionale urmărite – Profesorul realizează legătura cu lecţiile anterioare şi prezintă titlul lecţiei. Grosimea liniei continue groase. corelând aspectul lor cu semnificaţia în desen.muchii fictive. Linii utilizate în desenul tehnic industrial (STAS 103-84) În reprezentările inginereşti plane. . . standardul permite utilizarea unei grosimi de linie aleasă din şirul de valori (în mm): 2. . Prezentare de cunoștințe noi –Profesorul prezintă noile cunoștințe iar elevii își notează pe caiete. Tipuri de linii: . B Linie continuă . (1minut ) 4. 0. subţire .subţire . (1 minut) 3. 0. . liniile sunt elemente de bază în realizarea comunicării. s-a definit ca grosimea de bază a liniilor utilizate în desen. . (4 minute) 5.linie-punct. Actualizarea cunoştinţelor anterioare – Profesorul reamintește cunoștințele predate în lecția anterioară printr-o sumară reamintire iar elevii sunt atenți la cuvintele profesorului. Reprezentările spaţiale nu sunt afectate decât în mică măsură de tipologia liniilor. (35 minute) 1. 0. menţionând totodată competenţele specifice iar elevii sunt atenţi la profesor şi notează titlul. Grosimi de linii: .18.

conturul pieselor înainte de fasonare .poziţii intermediare şi extreme Linie două puncte ale pieselor mobile K subţire . La suprapunerea mai multor linii de diferite tipuri.indicarea suprafeţelor cu J Linie punct groasă prescripţii speciale (tratamente termice) .ex.conturul pieselor învecinate .. liniile continue au prioritate .linie axă .într-un desen se poate utiliza un singur tip de linie întreruptă (E sau F).trasee plane de simetrie .: liniile de centru pentru cercuri cu diametrul mai mic de 10 mm.linii de ruptură în orice material mai puţin lemnul .liniile centrului de greutate * . ** .suprafeţe de rostogolire .traseul urmei planului de secţionare G H Linie punct mixtă .contururi şi linii acoperite (**) .linie de axe scurte (*) C D E F Linie continuă subţire ondulată Linie continuă subţire în zig-zag Linie întreruptă groasă Linie întreruptă subţire Linie punct subţire .traiectorii .contururi şi linii acoperite (**) .linii de ruptură în piesele de lemn .

nu în dreptul spaţiilor dintre acestea) 2. Fig. între rânduri. . Scrisul în desenul tehnic industrial (STAS ISO 3098: 1993) . 1 – Exemplu de utilizare a tipurilor de lini Observaţii: • • Distanţa minimă între două linii paralele (în cazul haşurării) va fi minim dublul grosimii liniei mai groase. 10.indicii. exponenţii şi toleranţele se înscriu pe desen având înălţimea jumătate din h. stabilite de STAS în funcţie de înălţimea h (pentru scrierea de mână există şabloane). 3. valoarea minimă: 0. precum şi grosimea liniei de scriere au valori unice.dimensiunea nominală h a scrierii este înălţimea literelor majuscule şi a cifrelor (h = 2.tipuri de caractere: drepte (perpendiculare pe linia de bază a rândului) sau înclinate (spre dreapta.în funcţie de spaţiul afectat scrierii. fie scrierea normală (tip B). 14.distanţele între litere.faţă de oricare alt tip de linii. Intersecţia a două linii punct sau a două linii întrerupte se va face întotdeauna pe elementele lungi (pe linii. între cuvinte. sub un unghi de 75o faţă de linia de bază a rândului). . . se utilizează fie scrierea îngustă (tip A). 20 mm). . .se poate executa cu mâna liberă sau cu şablonul.5 mm. 7.5. 5.7 mm. Formate în desenul tehnic industrial (SR ISO 5457: 1994) .5. 3. dar nu mai mică de 2.

Pe formatele A1 şi A0. trasată cu linie continuă subţire. Pentru îndosariere.existenţa unui spaţiu pentru adnotări.5A2 sau 0. în cazul desenelor de ansamblu. a tabelului de componenţă. Pe formatele A4. . A3. . la toate formatele se prevede pe latura din stânga indicatorului fâşia de îndosariere.75 A1. având dimensiunile 20 x 297 mm. A0 se pot utiliza cu baza pe latura mare.format normal: A3 (297x420).Formatele stabilesc dimensiunile colilor de hârtie pe care se realizează desenul.formate derivate = se obţin din formatele normale (exceptând formatele A4 şi A5) prin mărirea uneia dintre dimensiuni cu un multiplu întreg al dimensiunii corespunzătoare a modulului (A4 este considerat modul). a extrasului de materiale. în rubrica destinată acestei informaţii din indicator.plasarea indicatorului şi. pentru îndosarierea desenului. Alegerea formatului potrivit pentru un desen are în vedere: . Se recomandă ca pe desen să fie marcat formatul de reprezentare. Marcarea se face ţinând cont de tipul lor: . . formatul A5 se utilizează doar în mod excepţional. se trasează un chenar cu linie groasă.păstrarea unei distanţe de 20-25 mm faţă de muchia din stânga a chenarului. de margine. Formatele de desenare A3. în afara conturului exterior al proiecţiilor.existenţa spaţiului suficient pentru reprezentarea şi cotarea tuturor proiecţiilor necesare. A2. de jur-împrejur.format derivat: 1. seria A (au dimensiunile laturilor în raport constant 1: 2 ) Fig. A1. 2 – Formate standardizate din seria A . sau cu . Formatele standardizate se clasifică în: . distanţa la care se trasează chenarul este de minim 20 mm faţă de marginea hârtiei. A2. la minim 10 mm. .formate de bază.

Fig. Este recomandat ca zona de identificare să fie delimitată prin linie groasă. Acesta serveşte la identificarea şi explicitarea sumară a desenului. numărul de înregistrare sau de identificare al desenului.informaţii indicative: metoda de proiectare. constituit din mai multe dreptunghiuri alăturate.informaţii administrative: formatul planşei de desen. . . Lungimea sa maximă este de 170 mm. 3 – Dispunerea orizontală / verticală a formatelor standardizate Fiecare format trebuie să conţină în mod obligatoriu un indicator. Indicatorul trebuie să conţină o zonă de identificare şi una sau mai multe zone de informaţii adiţionale. b). denumirea desenului. numele proprietarului legal al desenului. scara principală a desenului etc.baza pe latura mică. valori ale toleranţei generale. Zona de identificare include 3 rubrici: a). c). Fig. data primei ediţii a . fiind plasată în colţul din dreapta-jos al indicatorului. dispus în colţul din dreapta-jos. 4 – Modele de indicator Zona de informaţii suplimentare poate cuprinde: .informaţii tehnice: metoda de indicare a stării suprafeţei.

. Agenţii economici. Formatele A3 pot fi pliate şi pentru perforare directă. Împăturirea destinată aplicării unei benzi perforate la marginea stângă a formatului. Fig. fără fâşie de îndosariere adiţională. iar formatele A4 pot fi perforate direct. pe baza unor principii generale convenite internaţional. A3 în module A4. indicele aferent unei revizii. 4. conduce la o formă finală de format A4 cu dispunere verticală. pot utiliza indicatoare proprii. semnături autorizate etc. dacă este necesar. dispuse orizontal sau vertical. 5 – Plierea unui format A0 „portrait”(cu latura mare pe verticală) Plierea desenelor se realizează în prima etapă după linii perpendiculare pe baza formatului şi apoi. A2. Împăturirea desenelor (SR 74-1994) Împăturirea sau plierea modulară este utilă în cazul păstrării copiilor în mape sau plicuri şi constă în divizarea formatului A0. fără o pliere prealabilă. data şi descrierea succintă a revizuirii. după linii paralele cu baza. Zona de identificare a indicatorului trebuie să rămână complet vizibilă în urma împăturirii.desenului. companiile de proiectare etc. de firmă. A1. pentru îndosariere.

pe aceeaşi planşă. Lângă desenul detaliului. 20:1. Tabel 2 Scara reală 1:1 Scară de mărire 2:1. Fig. 1:100. Nu toate obiectele reprezentate în desenele tehnice pot fi redate la scara 1:1. se menţionează scara la care a fost reprezentat. separat. 5:1. sub forma unui raport D:R (valoare pe desen: valoare în realitate). 1:50. 1:200. precum şi posibilitatea de a înscrie toate dimensiunile necesare (exemplu de obiect la diverse scări – de mărire şi de micşorare).Fig. 1:20. banda din stânga se pliază pe înălţime. 1:5. Este obligatorie notarea pe desen a scării la care este reprezentat desenul. pe o altă planşă. Dimensiunile extrem de variate ale obiectelor din lumea reală au impus utilizarea unor scări de reprezentare. 50:1 Scară de micşorare 1:2. 6 – Plierea unui format A0 „landscape”(cu latura mare pe orizontală) Observaţie: . nu sunt vizibile la o anumită scară. adică în mărime naturală. se poate realiza detaliul respectiv. la o altă scară. 1:1000 Alegerea scării de reprezentare are în vedere redarea completă. pentru mărirea sau micşorarea reprezentărilor grafice spre a fi optime în citire şi interpretare. 1:500. 10:1. sau. 5. la nevoie. Pe un format de desen. 7 – Exemplu de reprezentare în detaliu a unei părţi din obiect . clară şi explicită a tuturor detaliilor de formă. Dacă anumite detalii locale de formă. se foloseşte aceeaşi scară de reprezentare pentru toate proiecţiile. 1:10. prin urmare înainte de îndosariere. Scara desenelor (STAS 2-82) Scara unui desen este raportul dintre dimensiunea lineară măsurată pe desen şi dimensiunea reală a obiectului reprezentat. puţine la număr.perforarea trebuie să se facă doar în zona specifică.

Sistematizarea și fixarea conținutului lecţiei – Profesorul dă întrebări elevilor cu privire la conținutul nou (întrebări în urma cărora profesorul realizează o schemă pe tablă a lecției predate) iar elevii răspund la întrebări .linie de fund la filetele vizibile. . (4 minute) 7.linie axă .linii de ruptură în orice material mai puţin lemnul . Tema pentru acasă – Profesorul anunţă tema pentru acasă oferind explicaţiile necesare rezolvării acesteia iar elevii sunt atenţi la explicaţii şi notează tema pentru acasă.linii de cotă.traiectorii . .linie de axe scurte (*) .suprafeţe de rostogolire G .contururi şi linii acoperite (**) .chenarul desenelor. 3) Ce reprezintă scara unui desen? Răspunsuri: 1) Simbol A Denumire Linie continuă groasă Aspect B Linie continuă subţire C D E F Linie continuă subţire ondulată Linie continuă subţire în zig-zag Linie întreruptă groasă Linie întreruptă subţire Linie punct subţire Utilizare .linii de ruptură în piesele de lemn .contururi şi linii acoperite (**) . (3minute) 1) Desenați și numiți tipurile de linii utilizate în desenul tehnic.trasee plane de simetrie . . . ajutătoare.6. 2) Enumerați grosimile de linii utilizate în desenul tehnic.haşuri. . de indicaţie. .muchii fictive.contururile şi muchiile reale vizibile.

ex.poziţii intermediare şi extreme Linie două puncte ale pieselor mobile K subţire .liniile centrului de greutate * .subţire . 2) Grosimi de linii: .: liniile de centru pentru cercuri cu diametrul mai mic de 10 mm.indicarea suprafeţelor cu J Linie punct groasă prescripţii speciale (tratamente termice) . 3) Scara unui desen este raportul dintre dimensiunea lineară măsurată pe desen şi dimensiunea reală a obiectului reprezentat.mixtă.într-un desen se poate utiliza un singur tip de linie întreruptă (E sau F).conturul pieselor învecinate . .H Linie punct mixtă .conturul pieselor înainte de fasonare . ** .traseul urmei planului de secţionare .groasă .