"'''''''''' ,'''u

...... ' ~ ..... 'F""" ..,
F 0
~ A ' , ' " , A R"" I.
jUSTINI"N
ANULIV
semestrul II
CURS DE
TEOLOGIE PASTORALA
I, • \ •
Preafericitul Ra,!;inte DANIEL CIOBOTEA
PATRIARHVtB1SERICIl ORTODOXE ROMA.NE
1
,-/
Preafericitul PArinte Patriarh DANIEL, Teologie pastoraltl- IV,2 - 2013
• Violenta in familie pastoratia vioientilor
• Aspecte ale bolnavil or
a. Sa biruirri suferinta din interiorul ei!
,
b. Suferin\a - biruin\ii asupra piicatului
c. Nevoia de solidaritate ell cei suferinzi saraci
d. Medicul preotul, lmpreuna lueriitori In fata bolnavilor
e. Programul vindedlrii noastre
f. Miintuitorul Hristos - pacient
,
g. cum sa ne comportam in fata suferintei
- . -.
. . -'I f . . '
• Pastoralia persoanelor dependente de
a. Perspectiv3 a 'adictiei L - , r
b. Coneeptul de boall! al dependenlei de aICool
e. Aleool ismul ca boa Iii de familie
d. Tilm1l.duirea patimii sau a bol ii aleoolismului
e. Consilierea pastoraia:a alcoolicilor
• Bogatia saracia - De impicdidi sau De ajuta sa dobandim mantuirea?
• PelerinajuJ - eveniment pastoral-misionar
2
Preafericitul Pclrinte Patriarh DANIEL, Teologie pasldralo. - N,2 - 2013
VIOLENTA INFAM1LIE PASTORATIA VIOLENTILOR
Fericili cei blanzi, ca aceia vor.mo$teni pamantul. (Matei 5, 5)
Viata are ea fundament al invatarurii ei iubirca fata de tOli oamenii. Violenta,
incJusiv violenta verbala, este 0 manifestare a lipsei de iubire, adicR 0 tulburare 0 diminuare a
stari i de comuniune de armonie intre oameni. Dojana Cll blandele frateasca poate fi semn de iubire
pentru lndreptare, dar nu violenta:,·, '-1"1 ' .
Mantuitorul Hristos ne s-pune ea sunt' l'feri ciri eei blanzi , ca aceia vor pAmantul "
(Matei 5, 5) "feri ei\ i fdeato rii aeeia- fii i lui Dumnezeu se vor chema" (Matei 5, 9).
Acestea SUIlt cuvinte pc care noi trebuie sa Ie memoram, sa Ie punem la inima sa Ie traducem in
viala, incredintati fiind di omul bland, t3cator de pace este numit "fi u al lui Dumnezeu"
dupa har. Insa pentru a deveni fadlor de p,\ce, omul trebuie mai intai sa dobandeasca pacea
sufleteasca, iar aeeasta este data numai de prezen1a lui Dumnezeu in sufletul omului. Pacea
interi C!ara se de catre om prin rugaciune, permanenti:'!. a binelu i prin evitarea
conflictelor. Paeea interioara a este pretioasa se disfrange asupra celor de langa el. De
aceea, sfintii daruiau paces lor altora. Actiunile noastre ii afecteazA pe cei din jur in bine sau in
rau: omul bun din vistieri a cea buna a inimii sale seoate cele bune, pe eand omul eel cau din vistieria
cea re,a a inimii lui seoate cele rele (cf. Luca 6, 45). In prediea de pe munte a Domnului Iisus
Hristos, tacatorii de pace sunt numiti feri citi (Matei 5, 9), dcoareee "in ei se manifesta pacea ea
prezenla harica $i iubitoare a lui Dumnezeu - Izvoru! papi.i $i a! sfinteniei.
, ,
Cand manifesfi"im blandete buniHatc fa1a de toti oamcnii, simt im prezenta lui Hristos
ill noi
In ziua de 25 noiembrie, eand lumea intreaga este ehemata sa fie solidara "impotriva
violentei, Biserica Ortodoxa 0 pe Smnta Mucenila Ecaterina, 0 fecioara inteleapta, care
a eu ltivat pacea interioad puterea de a ierta pe altif $i de a nu raspunde la vioienta cu violent;l, la
of en sA eu of ens a, [a ura Cll ura la rau cu r;lu, ci a biruit rautatea altora eu bunAtatea ei. I
In timpul nostru, ziua consaeratA, la nivel mondialluptei lmpotriva violenlei este un semn cA
societatea umana contemporana arc nevoie d
1
t spirituala profunda de 0 educalie sAnatoasa
.sa promoveze pacea $i dialogul intre 0 I eni, in familie $i in societate. tara constrangere'
umllire. ' .,
lui Dumnezeu ne invata cll pacea interioara a omului cultivarea sincera a pacii intre
oameni sunt manifestari ale daruri lor Duhului Stant 9Jltivate de om prin rugaciune, pocainta fapte
bune. Astfel, dind manifeslAm blande\e bunatate rata de tOli oamenii, simtim prezenta lui Hristos
"i n noi in jurul nastru, vedem in chipul fiecarui om lumina chipului lui Dumnezeu in el ramanem
in comunillne de dragoste cu Dumnezeu. Cand "insa un om se manifesta in mod violent $i agreseaza
un alt om. agresivuJ.se dezumanizeaza, iar rela\ia interllmana dintre el alti i se degradeaza.
Prin urmare, trebuie sa ccrem permanent de la Dumnezeu darul pacii, sa il eultivam in sufletul
nostru $i in rcJat ia noastra eu oamenii; sa promovam legi, institutij programe care protejeaza pe
capii, pe adult i pc balrani de violenta; sa dezvoltam constant eonsecvent 0 edue8\ ie 0
civil izatie a pacii, nu una a violentei, a profitului obsesiv saLi a afirmarii agresive. In aceasta
privinta, sa urmam cu prioritate lumina sfintilor rugatori, blanzi $i facatori de pace, care au biruit
raul cu binele violenta ell blandetea.
3
Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastorald - IV,2 - 2013
AstAzi, familia naturalii, tradilionala se ana in cri u, i n mutatie sprc un viitor confuz incert,
in loata EU,ropa, cri za familiei .estc ea
Clvlliza\ICL occidentale; 0 cnzl1 a SOclctaI contemporane IIlSli$l . "Cnza famlltcl devine mal
devreme sau rnai larziu $i 0 criza a Statului" - femarea in 1998 pre$cdinta Senatului Poloniej2.
Vio[enta este 0 incalcare a poruncii iubirii date de I-Iristos-Domnul , iar vioienla in fami lie, 0
anomalie cauzalii de 0 criza spi rituala, de indepartarea omului de Dumnezeu. Din nefericire. violenl8
in familie estc una dintrc forme!e de vioJen\a eel rnai frecvent [ntftl nite, dar $i una din eele mai
ingrijoraroare, pentfll ca este prea put in vizibila. Potrivit legil se "violen{a In familie" orice
acl valamtilor, flzic sau emotional care are lac intre membrii unei Jamilii . in cele mai multe dintre
cazuri, actele de violent8 sunt ascunse de clHre victimll, din ' cauzs sentimentu lui de team8 fata de
agresor $i de jenA fata de societate. Violenta in familie are numeroase efecte negative, grave, atat pc
termen lung cat pc term en scurt, c!J./ un impact social extins, deoarece accasta a fecteaza in mod
direct victimele indirect membrii de' familie sau persoanclc care asista la aetele de violenta3.
panli de eurand se presupunea ca femcia esre cel mai adesea victima violenlei, In urma
noilor .ccreetar!, s-a descopcri l ca, de fapt, b.arba\ilor este deslul d.e
acestUl domemu de eercetare sunt de acord In fata unUI fenomen muir mal raspandlt decat
arata sondajele, pentru simplul fapt ea multelrapte nu sunt raponate politiei sau spitalelor
4
.
Viata are ca fundament al invataturii ei iubirea fata de to\ i oamenii, iar violenta este 0
man ifestarc a lipsei de iubire, adica 0 tulburare 0 diminuare a starii de comuniune de armonie
intre oameni. Mantuitorull-lristos ne spune ca suntJerici/i cei bI6nz;, eli aceia vor mO$teni ptimantul
(Matei 5, 5) jerici/i focalorii de pace, eli oceia flii lui Dllmnezeu se vor chema (Matei 5, 9), iar
Sffintul Apostol Pavel Ie spune galatenilor cn i mpotriva infranarii curaliei nu este lege
(cf. Galateni 5,23). Doja'na cu blandete fra\easca poate fi semn de iubire pentru indreptare, dar nu

Acestea sunt euvintc pe care' noi trebuie sa Ie tradueem in viata, i ncredintati fiind ca amul
bland, faeator de pace ' esle numit flu al lu; Dumnezeu dupa haT. Sa luAm aminte [a
indemnul Sfiintului Apostol Pavel: sarcinile unii altora a$a veli implini legea lui
Hristos (Galatcni 6, 2), prin dragoste, respect incredere reciproea sa devenim tacatari de pace.
in loc sA recurgem la violenta., noi trebuie sa-L rugam pe Hristos sa-l spunem ee cu
adevarat familiei sa inleiegem ctijericirea Jamiliei esle un dar de la Dumnezeu $i nu un drept care
trebuie cuceril in spirit individualist-egoist . Trebuie sa aparam sa cultivam sfi ntenia caslitoriei,
solidaritatea familiei, demnitatea mater"nitatii, a paternitAtii, a filia\iei a rraternitatii!ii sa Ie privim
ca tiind darurile lui Dumnezeu pe care trebuie sa Ie pretuim. Familia adevliralli se bazeaza pe
dragosle, ineredere ajutorare nu ' ft redusa la aspectu l ei biologic, juridic, psihologic,
sociologic sau cul tural , ea este mai mull dedit toate acestea laolalta !i i Ie transcende, pentru ca are
vocalia de a fi in fume icoana iubirii divine ve$nice. Cununi a este binecuvantata de Biserica in
calitatea ei de icoanl1 a iubirii dintre Hristos Dumnezeu umanitate, astfel incat
familia poartA in ea taina a De Bi serica nu poate fi de aeord cu
mentalitAtile primitive ale eelor care praeticA agresive in cadrul familiei
in sacietate. '
Prin urmare, ea slujitori ai Bi serieii, trebuie:
I cr. Mgr. Giovanni Battista Re, La crise de lafamille, c'esl a1/S5; la crise de fa societe, in lucrarea colectiva Oroits de
/'homme, fami/le el polilique, Conseil Pontifical pour la Famill e, lie Rencontre d'hommes poliques et de legislateurs
d'Europe, 22-24 octabre 1998, Rome, Miteur Pierre Tequi, Paris, p. 167-171.
l Alicja Grzeskowiak, President du Senat de la Republique Polonaise, "Defense de In famille dans I'est de l'Europe", in
Oroits de l'homme,famllle et politique, p. I06.
J www.profamjlja.ro ..
4 ibidem.
4
"
Preafericitul ParintePatriarn DANIEL, Teologie pastorala - N,2 - 2013
• . ! -. ..
s:i cerem permanent de la Dumnezeu darul paeii;
11 cullivam in sufietu! nostru in relatia noastra eu credincio:;;ii;
sli. prornovam legi, institutii programe. care protejeaza pc copii , pc adulti pc batrani de
violen\l'i;
sa dezvoltiim constant $i consecvent 0 educalie # 0 civilizalie a pacii, nu una a via/enlei $i a
profitt/lui obsesiv sou a afirmarii ogresive.
in aceasta pri vinta, sa urmam ell priori tate lumina sfinti lor rugatari, bW. nzi fi'icatori de pace,
care au biruit raul eu binele violcn\a ell blandetea.
ingrijorati de amploarea pc care a 1uat-o acest renamen social i ndreptat impotriva famili ei
situalia de criza prill care treee fami lia naturala, t rad itionala, astazi,
Patr iarhia Romana s-a alaturat aqiunilor de 'a violentei :;; i discriminarii, implicandu-se
aetiv prin preotii profesorii de religie din Romania in programe de prevenirea $i cornbaterea
violentei, inlolerantei :;;i margi nalizarii carora ead victime mai ales femeile:;;i pruneii.
in fata aeeslu i f1agel a1 societatii contemporane trebuie sa tim alaturi toti cei responsabili,
autorilrtti $i foruri dccizionale :;;i rnai ales intreaga comunitale romaneasca, invatand ea trebuie sa ne
manifesU\m responsabil. sa respectam dcmnitatea sa eviU'im atitudini comportamente
degradallte $i urnilitoare la adresa frat ilor $i surorilor noastre pentru ea Dumnezeu nc-a creat pc toti
egali, eu aeeea$i demnitate:;;i cu pos ibilitil\i de dobandire a rnantuirii $i a vietii
I
5
Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastoraiCl - N,2 - 2013
ASPECTE ALE PASTORA TIEl BOLNA VTLOR
Dumnczcu arc eu fieeare dintre oamcni 0 pedagogic, 0 luerarc aparte de a-i apropi a de E1. Pe
unii Darneni ii apropie printr-o puternicA, pentru care ei muttLlmcsc lui Dumnezeu, iar pe
al\ii ii apropic pri n incerd!.ri, prin ingaduinta unor boli.
Trebuie sa ne ingrijim deodata de vindecarea sufletului, prin Spovedanie, de vindecarea
trupului, prin rugaciunc, prin Sfiintul Mas lll. Foarte adesea nu ne pocaim de voie, ci de ncvoic. Nll
ne pocaim cdnd ne merge bine, ci cand sunfem incerca(i de necazuri $I sl!ferinle.
eei patru prieteni care I-au punat pe stabAnogu l din Evanghel ic la Hri stos reprezintl'i
Bi seri ca, atat clerici, cat $i credincio$i . Nu Ii se dA numelc pentru a arata d!. ei reprezinta multi mea
credineio$ilor care nu se gandesc doar la ei in$i$i $i la sa.natatea lor, ci ajula $i pc cei bolnavi sA se
vindeee. De aceea, Biseriea, reprezentatA prin ace$li patru oameni care il aduc pc slabiinog ia
Hristos, sc roaga pentru eei bolnavi, pcntru eei pentru. cei intri sta\i , pentru cei care sunt
imobilizati la pat, pentru cei in sufcrinta, pentru cei ce nu se mai pot ruga ei Evangheli a ne
ed la eredinta acestui fiu duhovnicesc, care sc prin surerinVi, s·a adAugat $i cred inla a
patru in$i care credeau puternic crt lisus singur poate sa-I vindccc. Evanghelia ne cheama sA ajutAm
$i noi pc sa vi na la Hri stos. Nu daea cei patm care I·all adus pe omul paralizat la Hristos
sau nu pacatele lui, dar vedem ca nu il judeca, ci iI ajuta. 'Noi foarte adesca judecam pe
oarnen i sa-i ajutam. Nu eSle permis stijudectim pe cineva dacti nu i-am ajutat. Evanghelia este
plina de indemnuri duhovnice$ti pentru a crc$te spir itual.
Sfint ele Evanghelii sunt tulburatoare pentru ca ne arata in pri mu l rand cilUi suferinta era in
popor cum Se comporta Mantuitorul lisus Hristos. despre Care prooroeul lsaia a spus cA este un
om al suferinlelor, al durerii , $i prin ranile Lui, noi , to\i, ne-am vindecat. lubirea milostiva a lu i
Dumnezeu este sensibila in sufcfin\ci, pentru ca Dumnezeu nu apArii boala $i nici moartea; ele
nu fac partc din timpul lui Dumnezeu eel ve$nic. Boala, sufcrinta, moartea sunt urmArile pacatlllui .
Sa biruim suferill!a din interior,,1 Ji! ' ,
Exista multi suferinia astazi de aceea, trebuie multa. sensibit itale pentru a intelege
suferinta $i pentru a 0 a/ina, dar pentru a·i da un sens fo lositor mantuirii noastre. Sunt foarte multi
oameni care, atunei dind se afla in suferin\i1, i$i pun intrebarea: De cc locmai eu sa sutar? Sunt eu,
oare, cet mai paditos? Sunt eel mai dintrc oamcni? Desigur, Stintii APOS10li Sfinl ii Parinti au
dat raspunsu! la aceste intrcbari, dar foarte adesea raspunsurile lor trebuie sa. tie expl icate, prezentate
intr-un limbaj existent-iat, adecvat contextului cultural in care traim. Avem de-a face cu 0
dimensiune foarte profutldd a vic;ii, anumc care in lisus Hristos Domnul IlU a fost
evitatA, ci transfigurata, asumata schimbatA in umanizare rnai profunda. intr-o biruinta pornita
din interiorul suferintei. Hristos Dol!tnul nu este impasibil ca Budha, ci este un Om al dureri lor, un
Om al suferintei, 8$a cum L-au prevestit prooroeii Vechiului Testament, rnai ales prooroeul Isaia in
eapitotut 53; "Om at dtlrerilor ( ... ) prin rl1nile Lu i noi tOli ne-am vindccat" (Isaia 53, 3 5). Dreptul
Tov, care sufera tara niei 0 vina, cstc 0 prefigur<ll"c a lui Hristos, este un om care a primit un har
deosebit de la Dumnezeu ea sa sufere, dC$i nu are nici 0 vina. EI suferd rabda, dar nu se
Dreptul lov cste un om care rabdd suferinta cu eredinta puternicA in Dumnezeu eu 0
nadcjde neindoielnica. EI prefigureaza rnbdarea in suferinta a Mantuitorului nostru lisus Hri stos, dar
a tuturor dreptilor.
6
Preafericitul Pfu:inte Patriarh DANIEL, Teologie pastorald - IV,2 - 2013
Suferirq:l- biruin tii as upra pacatulu i
Sensu I biblie patristic al su ferin!ei trebuie stea la baza tuturor explicatiilor pc care Ie
dam noi ea pastori de suOete cand ne anam aproapc de eei su feri nzi , de cei bolnavi. Nici boala, niei
suferin!a nu sllnt Ele au devenit sau a doua nat ura din eauza paeatului , dar
Dumnezeu n-a facut !lici boaJa, nici suferin\a Ill! Se bucura de sufer inta nimanui. Pacatul este
originea sufcri ntei, iar ceca ce se transmit: crhditar e i'ncl inarea spre paeat, nu vina lui Adam. Dr
ace,:a, cand in Psal mu! 50: ,,!n In-a mea", [rebuie sa
pacatos m-a nascut malca mea. Aeeasta mclma(le sau predlspozl\le spre pacat se ea
urmare a paeatului insa, in Hristos Domnl;ll, toemai ceca ee a fost urmare a pacatului -
su ferinla - a fosl transformata in mijloe de indepartafe -de paeat. Hristos Domnul este Tara de
pacat, asuma suferinta in mod li bcr 0 transform a in biruinta asupra paeatului. Din acest motiv, in
ispitele durerii, care sunt cde ale suferintelor rastignirii, Mantuitorul Iisus Hristos ramane statornic
in rabdare, eu nadejdea in Dumnezeu, ca om - El fiind Fiul lui Dumnezeu Talal -, iar prin aceasta
rabdarc EI suferinta, dandu-i sens ca aseultare pana la capat, dandu-i sensu I fidel itatii
fa( a de Dumnezeu al un irii eu Dumnezeu. Dar pentru ea S-a smerit pe Sine in
suferin\a, DUlllnezeu i-a dat Lu i un nume mai presus de orice nume: "cn in numele lui lisus tot
genunchiu l sa se piece, al eclor al celor al cel or de dedesubt" (Filipeni 2, 10).
Nc

oi:1 de solidaritate eu cei suferinzi saraci
Drepl Ufmare, eSle foarte important sa retincm ea adevar central faptul ea boala suferinta
nu sunt voi te de Dumnezeu, nu fae parte din chipul lui Dumnezeu in om, ci ele sunt urmare a
pacatului de aeeea, trebuie sa lucram pentru vindecarea boli i pentru alinarea suferinlei.
Manluitorul li sus I-irislos a venit sa ne vindeec de pacat de boala. Multimea de bolnavi vindecati
de EI, bolnavi de toate feluri le, de boli trupe!?t i, ne arata ca Biseriea, trupul tainie al lui
Hri stos, trebui e s<1 lucreze in aeeea!?i direc\ie - de vindecare a bo!ilor, de alinare a l ar
atune; ctind boala nu poale ji vindecala, at unci ea trebuie trans/ormata inlr-un mijloe de apropiere
mai mare de Dumnezeu $; de unire cu El. in acest sens, rugaci unile pentru bolnavi trcbuie insot ite de
Spovedanic de imparta.$anie, pentru ca suferinia boala sa lie transformate In apropiere de
Dumnezcu in unire cu EI, pentru mantuirea Cine se cu Dumnezeu se
iar cine sc desparte de Dumnezeu pierde mantuirca.
De pi Ida, In momentul mortii Mantuitorului pc cruce, talharul di n dreapta, care s-a poeait, se-
iar eel din stanga Mantuitorului , care cste devet itor pierde mantuirea. In
acest seilS, Fer icitul Augustin spunea en pc Goi gota vcde lrei oameni suferinzi : unul Care
mantuie!?te, al tul care se prill podiinta altul care pierde mantuirea prin nepasare
duhovniceasca.
A!,iadar, in toata calauzi rea pc care 0 dum 'in toata indrumarea dullovnieeasca,
noi trebuic s[\ avem drept calauza aeeasla lumi na a Manluitoru/ui lisus Hristos. Se constatA 1nsa In
pastoratie ca, alunei eand suferinla estc inso\ ita de saraeie multa, cand bo!navul nu arc nici bani
pentru medicall1ente, nici bani pentru lucruril e strict necesare cand mai intr-un spital
foarte sarac, suferinla lui se amplifica. ea atare, este ncvoie, pc langa rugaciune, pc langa sfatul
duhovniccse bun, pc langa Spovedanie de multa cu cei suferinzi
saraci, de aj utorare a [or eu mcdiearnente !?i tralament. '
Cand eineva sufcra, daea este inconjurat de prieten i sau de membrii familiei cu afectiune,
suferinta lui se diminueaza, pentru ea i se arata solidaritate, simpatie, prezenta iubitoare, prietenoasa,
frateasca. Sufcri nta singuratatea se ingemaneaza; singuratatea se amplifica din eauza holii, iar
sllferinta bolii se amplifiea din cauza singuratatii. Deei , este foarte important ca preotul sA fi e
prezent ca parinte duhovnicesc langa cei bolnavi sau sufer inzi, sa cultive prin rugaeiune sfat bun
comuni une duhovnieeasca, de famili e spiritualA, rnai ales daea spi talul are eapela sau paradis.
7
Preafericitul Pru-lnte Patriarl-LDANIEL, [XIstorald - lV,2 • 2013
. "
.1, .'
" .
Medicul preotlll, imprcuna J'll cratori in fata bolnavilor
Medi cina moderna aeorda prea mare aparatelor analizelor fata de dialogul cu
bolnavuL Ca atare, foarte adesea, omul slA singur intre aparatele care, desigur, sunt necesare, dar
toemai dimensiunca personala: a prezen\ei altor persoane langa eel bolnav. in eonseeinta,
rolul preotul ui este extrem de important. Am putea sp.une chiar ea nimeni nu lnlocui preotul
din spitale, iar medieul este ehema! sa eoopereze cu preotu!; $i preotul eu medicu!. In spi tale, in
bolnavilor, ei nu sunt concurenti, ci impreuna lucrntori. Trebuie sa fie eooperanti , iar din acest punet
dc vedere este mare nevoie de prezenta preotu lui de caritate in spital, eSle marc ncvoie de prezenta
unei cape Ie, a unui paracJi s, este mare nevoie de li teratura duhovniceasca pentru Intari rea $i
incurajarea cclor bolnavi.
Exista preoli ortodoqi In tara $i in strainatatc care cultiva dimensiunea spirituali'i medicaliL
Sunt impresionantc conexi unil e pe care Ie fac unii medi ci intre sa.natate $i spirilualitate, intre $tiinta
medicala $i componamentul duhovnieese al omu lui . Exista un potent ial de dialog foarte mare. Cel
rnai nimeri t este ca aceasta legatura sa aibA loc rnai intai in interiorul unei persoane apoi Intre rnai
multe persoane, unde teologul sa fie med ic medicul sa fi e teo log. Este yorba de 0 sinteza
creatoare, care trebuie sa dai nuiasdi cotodaUi, descopcrim $i voca\ ia preot ului de alta data, care
este sratuitor in eeea ee prive$te darul sanatat ii , pcntru a ajula Mi nun i se fae $i atunci
cand 0 operat ie at unci cand se recomandli cel mai bun tratarnent.
De asemenea, este marc nevoie de a rnobiliza eomunitatea de acasa, famil ia parohia,
pentru ea eel bolnav sa nu se simta si ngur. Nu eSle suficient sa se roage c10ar preotu l de earitate
pentru eel bolnav, ei trebuie ca $i preotul paroh preo\ii sl ujitori din parohia celu i bolnav sa se
roage. Preolii trebuie sa cunoasca listele bolnavilor lor din parohie. Cand un bolnav ea intreaga
comunitate se roaga penlru el, prime$te 0 alinare, 0 incurajare, 0 intarire mai mare.
Program III vindeciirii lI oastre
Programul vindecArii fi ccaruia dinlre noi sc realizeazA prin lacrimile podii ntei, rClnnoind
botezul prin spovedanie prin plinirea iertarii pacatelor. ne vindecam sunetu l de ranile pc care
demonii, pacacul patimile ni Ie imprima In sutlet, din trup. Prin mai deasa, dupa ee
nc·arn spovedit, am primit iertarea pi'icalelor, refacem comuniunea ell Dumnezeu, ne bucuram de
prezenta Lui iubitoare, iertatoare sfi n\ itoare. Pri n faptul ca vcnim rnai des la bi ser ica, ne atlam pe
drumul cel bun, ne pregatim pcntru cea de-a doua venire a Lui . Cand EI va pli'iti eeea ce noi am
chel tuit. Cand EI va rasplati celor ce cheltuit energia lor, de a darui bunaratea lor de a
contribui la vindecarca sufl elelor altora, pentru ca Evanghelia spune: "Mergi, fa tu asemenea!".
De aceea, Evanghelia este un program de aqiune, nu este 0 simpla la medita\ie. Este un
indemn la fapte.
Mantllitorul Hristos - pacicnt
Vizitarea bolnavifor este, de asemenea, foarte importantli, iar Mantuitorul Jisus Hristos ne
spune ca, yom fi judecati dupa cat '<;1m iubit pc semenii cu iubire mi lostiva, iar EI devine
Mantuitorul · pacicnt. "Am fost bolnav nu M· ati cercetat", spune EI (cf. Matei 25, 43). Nu spune:
nu M·ali vindecat , pentru cll: nu sta in plltjnta noaslrll: sa vindeclim, dar sta in putinla noastra sa
viziH\m pc cei bolnavi. Oeci, El este cand D1qiorul sunetelor al trupurilor noastre, cand pacicnt.
I-Iri stos Domnul cstc lainic prezent in competent credincios care devine mana Lui
vindeditoare, alegand cel mai bun medicament sau operand in modul cel mai lntelept $i potrivit eu
un bolnav care are nevoie de 0 intervcnlie chirurgicala; desigur, eu aceasta smerenie
• cA, de fapt, medicul tratea,z.!i, dar Dumnezeu vindeca. Este foarte important sa vedem ca
8
Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pasiorald - IV,2 - 2013
Mantuitorull-l ristos, Care estc Doctorul suOetelor aJ trupurilar, luerand prin mana mcdicu lui, este
prezent, In timp, In bolnavul care are Ilevoie de vindecare. de prezentA iubitoare, de cineva
care sa-1 7ncurajeze, ca sa nu simta singuratate muitu in timpul surerintelar marL
Aceasta abordare duhovniceasca profunda a balii a vindedi. rii este necesara, pentru ca,
altfel , riscam sri rerlucem persoana la individ, la un numar, la un obiect de util itate irnediata sau 0
cansidcd'im importanta dupa cat estc de uti li'!. societalii. Oar noi ca amul are 0 valoare
intruciit este creat dupa chipul lui Dumnezeu Cel viu, deci chcmat la viata Viata de
aici, de pc pamiint, 0 pregatire pentru via\a ccreasca. alull ci preotul trebuie sa arate
deodata importanta sanatalii , ca dar allui Dumnezeu, dar importanta mantuirii, care este rnai mare
dar dedit sanfHatea trupeasca. lar daca nu pulem ajunge la sanlHate trupeasca deplina, cel pUiin sa ne
ingr ijim de cea mai marc valoare pe care 0 putem primi , eel mal mare dar, anume mantuirea viata
Aceasta perspecliva a valorii eteme unice a fiecarei persoane umane create dupa. chipul
Persoanelor divine este cxtrem de importanta astazi, intr-o lume a sceularizarii, in care
dimensiunea sacra a vietii a slAbit foartc mult. ExisHi astazi un ut il itarism foarte mare, dar exista
putina convingere in ceea ce valoarea etema unica a persoanei umane.
Este foarte important sa retinem de ee, in rugaciunile Bi serieii, cererea cea mai frecventa
este: ne rugam pen/ru sana/alea $; mdntuirea sailor. Ne rugam pentru sanatatea mantuirea
oamenilor, ele fiind doua valori esentiale pentru vi ala persoanei umane.
Ca slujilori ai lui Dumnezeu, ne straduim sa ajungem 0 prezenta a mainilor vindecatoare,
ajutatoarc $i ali natoare de suferinta ale Mantuitorului li sus Hristos sa aducem bucurie in mijlocu l
intristarii, al inare in mijloeul suferintei prezenta parinteasca friiteascl in mijIocul singuratati i
eel or bolnavi.
Mantuitorullisll s Hristos nu nc invatli doar prjn Cllvinte cum sa IIC comporHim in fata
suferin(ei, in fata morrii , ci ne invata prin moduI Sau de a fi prin modul Sau de a
luerarca Sa malltuitoare, Este deosebit de important semnifi cativ raptu! di Hristos Domnul , cand
Se intalne$te Cll moartea, 0 schimba in viata, eand Se eu singuratatea, 0 schimba in
comuniune, cand Se cu intristarca cu laerimi!e Ie in bucurie. intalnirea Lui cu
cortegiul funebru a schimbat viata femeii care era de durere a redat viala tanarului care
era mort. _
Cu alte cuvj'nte, Evangheliile-ne cli nimen i din cei ce se intalnesc cu Hristos Domnu!,
care estc Izvoru l nu ramane cum a fost, ei se schimba - daca se cu adevarat cu
dumnezeirca Lui. Cand a spus "Nu plunge!", Mantuitorul Iisus Hristos ne·a aratat ca trebuie s1\
mangaiem famili ile indoliate, sA tim sensibil i la lacrimile celor care plang. Cu totul surprinzator este
fapt ul di Mantuitorul spune femeii vaduve din Evanghelie: "Nu plange!", dar cand a vlizut pe
prietenul sau Lazar, a patra zi Evanghelia ne spune ca: "Iisus ptangea», (loan 11,35 ·
eel mai scurt verset din NOli l Testament). De ,cfo EI, care pHinge atunei cand vede 0 draga ca
este moarta., ii spune vaduvei "N.ltpl;1nge.!". 'El -plange, iar ei i i spune sa nu planga. Pentru ca sa ne
arate noua ea lacrimile celuilalt lrebuie mangaiate, oprite inaintea propriilor noastre lacrimi,
ea sa iubire fata de semeni. A zis "Nu plange!", pentru cli $(ia ca aceasta femeie era la
caplitul puterilor ei ca sfl nl! cada lr,deznadejde, sa nu fie de prea multa durere,
ii spune <lCeasta. lar la invierea lu i Lazar a zis: "Lazare, afara!", ell lacrimi in ochi, pentru ca a
vrut sa nc arate cli este Om oumnezeu in aeela$i limp. Ca oumnezeu I-a inviat, dupa ce ca Om a
plans, aratand cfl EI nu eonsidera moartea ea fenomen natural. C; moartea este urmarea pacatului
Adam Eva, fiind provizorie. Omul care cu adevl\rat pe Dumnezeu este
omul eel viu.
Oricine este credincios este !uptAtor cu boala, cu suferinla, cu necazurile. De aceea s-a spus
ca bolnavii sunl mar/irii vremurilor noastre. noi trebuie sa ne rugam pentru sanatate, iar daca
9
Preafericitnl Parinte Patr iarh DANIEL, Teologie pastoraid - IV,2 - 2013
doctorii nu pot vi ndeca boa la, nu trebuie sa deznadajdu im, ci sa ne rugaJn mai mu!t sa ne
apropiem cu smerenie mai mare ,de Hristos. Se Intampla ca cei bolnavi sa trcaca la cele in
acest moment intcrvine grija fratcasca, pentru cei Ill doJi a1i. Cum sa ne campor/am
ca pastori de suflete $i ca frati Cre$lini cu familiile indoliale? Sa fim alaturi de cei care sunt singuri
$i coplc$iti de suferinta din cauza pierderii unor fiinte dragi . Noi nu putcm minun ile invierii
din mOf\.i ale tuturor persoanelor care mor, dar ceea ce este in mod deosebit important cste sa ne
rugam pentru cci care trec [a Domnul, ca cei morti prin despartirea sunetuiui de trup sa nu
sc desparta de Dumnezeu, ci sa traiasca su fl ete$te.
10
Pro Julian NEGRU
Floyd PIl A>JYZ
Nicoleta AM,.\ RIEI
PASTORATIA PERSOANELOR
,
DEPENDENTE DE ALCOOL
.,_ publ il;ata (u binecuvantarea
! Preafericitului Parinte
DANTEL
PJlri<lrhul Bisericii Ortoliuxe ROlTlant'
Editura BASILICA a Patriarhiei Romane
- 2012
Capitolul I
o PERSPECTIVA SPIRITUALA
ASUPRA ADICTI EI
.. \ prel ef-,cri am sa \·l)]"bim dcsprl'
dependcn{fill1 genl'rC'li , dar am pre-ferat discut,lm in "pc--
cia! despre alcoolism, intrucat il
eden1 ca cel mili eloC
ent
exemplu de Aceasta I1U numai da torita faptului
ca fenomenul alcoolismlllui este de depart"e eel mill CllnosClIt
In tara noastra la ora actllaJa, dar pentru ca ceea ce se
aplica pentru boaJa alcooli smului este
alabi l pentm boaJa
dependentei de aJte subs tante sau comportamente. De as/.?-
mcnea, procesul spirituc11 (lJ recuperari.i din dependente este
foarte asemi'mator in mai toate cazurile, fie ca e vorba de al -
cool, heroina sall cannabi s. Desigur
t
l!xi s ta :?i densebiri intre
dependente $i sqlutiile afcrcn-ie propuse, dar
om accentUi1
asemanarile dintre ele eLi scopul de a Ie putea In\ek' gc IT"\ai
bine dintr·o perspt'ctiva teologica unitara $i coerenta.
Un alt motiv pcntru care vom trata Cll precaderC' $ U-
biectul .alcoolismului este di., astfel, vom pute-a gasi nenll-
maxa te m,hturii scripturistke patri stice des p re
alcool-alcoolism-betic, spre deosebire de di'oguril e
car(' llll ('fau atat de raspil. ndite 7n Ved1it11c.
11
12 PASTORAflA PERSOANELOR DEPENDENTE DE
in mod cert, in mi ntea tana ru lui teolog se ridica mtre-
barea: de ce trebllie sa invete sa inteleaga aceste concepte,
care par l1:ai degraba ca domeniului
medicaie, psihologiee sau sociale? Atat timp cat dependenta
estc 0 boaU1, lucrul acesta a fost stabilit mca din 1956 de
d'itre Organizatia Mondiala a SaniHapi, de ce acest domeniu
trebuie sa intre sub incidenta studiilor teologice, nu
doar a eelor medicale, psihologiee sau.soeiale?
Raspunsul se afia In cele cateva afinnapi neeesare, pe
care Ie vom enumera in cele ce urmeaza care vor fi argu-
men tate de-a lungul intrcgului curs:
• (011511111111 de SlIvs tal1!e psihoactive nJectea;ii toate dil1l t?l1-
si"!mile jiintci Llman/?: fizidi, psihiea, sociala duhovniceasc.3..
Interesul pentru luerurile spirituale autentice, precum re-
iapa cu Du'mnezeu sunt grav afectate de dependente. Dep7!ir=
denta repn!zil1tii 0 mnl1lfestare vizibila a degradarii spiritului u/JJ(//"!:
o COllsecilltii illevitabilii $; 0 Jorllla Il respingerii III; DWnlteUfI,
-"\unde vlllnerabil itatea fata de atacurile demon ice este ex-
. , .
lTema. De aceea, in baza mandatului incredi.ntat de Manlui-
- .
torul Hristos de a fi "pesear de oameni" §i "medic de suDete" f
preoh.tl trebllie sa §tie sa aduca la "stauJui oaia eea ra-
tadta, bolnava amenintpta de moartea cea Apoi,
in straduinta de a-i asista pe oameni in procesui manruil"ii,
preotul va tTebui mai intai sa-i suflete§te, pen-
tru ca, in final, sa Ie of ere suprema vindecare: manluirea.
• Preotu/ este /IIedic de stifle/e. "Ortodoxia este i.n principal
o metoda terapeutica §j 0 terapeuticii."
1
, iar "luerarea
1 Mitropolit Hierotheos VLACIIOS, Psiholcrnpin ortodox4 - contil1llnrc
dezbnteri, Ed, Sophia, 2001, p. 182.
o PERSPE01VA SPlRITUALA ASUPRA ADlq'lEI 13
preoplor este in principal terapeutiea. fPreotul] poate sa fadi
§i opera sociaia §i multe aite opere care sunt in Biseridi, dar
loate acestea h'ebuie sa fi e integrate i.n conduita terapeuti ca"2.
Un preot cu 0 reaia vocape pastorala nu va putea fi multumit
doar sa-i irunormanteze pe cei pe care nu i-a putut ajuta. El
nu va fi multumit daar sa lncurajeze pe eei sllferinzi, ci va
face tot posibilul sa intervina in viata lor pentru a schimba
eeva, cu mijloaeeie pastorale pe care Ie are la dispozipe.
• (onsunllll de alcoo! este doar un SilllptOIl1 al bolii alcoolis-
lIlului, $; I1U boola II1SJl§i. Ei reprezinta doar varful icebergului,
eeea ce nu se vede de catre ochiul neavizat §i/sau neatent,
' collsti tuind cauza, §i anume, serioase tulbudiri spirituaie.
Prin urmare, va trebui sa vedem, din punet de vedere
teologic, care sunt resorturile adanci ale fiintei umane care
i.mping la nevoia aeeasta irezistibi la de a consuma o3!l1..l mita
substanta, la dependenta fizica !iii psihidi ce apare la un
moment dat. Avem convingerea ca, undeva, in "strana" su-
fletului fiecaruia, exista deja 0 inh.litie legata de acest aspect.
in primul rand, trebll ie sa spunem ca"in su.t1etul orica-
rui om exista acea tendinta spre 0 stare de bine, 0 nazuinta
nedefinita dar persistenta §i infi uenta, care determina cele
ITlUlte dintre deciziil e, optiLlni lt:' gusturile noas-
tre. Stafea aceasta "paradisiaca." este preexistenta
tei noastre nu se poate actuali7.a sau realiza depJin in
lumea aceasta. Fdimantarile existentiale SW1t de neevitat In
dimensiunea luptatoare a vieth, iar omul, prin liberul arbi-
tru, Ie interpreteaza Ie gestioneaza dupa cum
2 t Hierotheos VLACHOS, Psi/rotcrallia .. . , p, 185.
12
14 . PASTORATJAPERSOANELOR DEPENDENTE DYLCOOL
",
Tragedia ptimordiala se poate reitera eu fiecare om, ori de
cate ori acesta ia decizii in via tit El alege fie sa sacrifice sta-
rea viitoare pentru a resimti starea de bine in prezent, fie
sacrifiea prezentul fadi sa aiba certitudinea unei viep mai
bune in viitorul pamantesc, dar cu nadejdea 'in. rasplata din
viata vii tome. Repetata alegere a 'satisfacerii irnediate a pla-
, .,;y, •
cerii transforma cu timpul uzul 'in abuz, care devme rub.na
iii automatism, intoxieare iii obsesie, iii se finalizeaza eu d e-
pendenta fizica ii i psihica. ' .
Starea dupa care tanje§te uman este 4e
acea aspirape mistica. spre de
In am. Aceasta stare lnsa peate fi 'u§or centraHicuta iii
fundahi cu starea de euforie data de consumul unor
s tante din lumea aceasta: drogurile. De acee'3,
relig'ii primitive, substante le psiho-active din droguri au
jucat un rol de "stimu1 saeru" in uf\or star.! de r:-
erezute a fi intrare in
neurobiologia ne explidi ru precizie iitiinpiidi mecarusmul
producerii de dopamina, care induce starea de euforie iii
eliberare, 0 eliberare care poate' duce de 1a 0 singura expe-
rienta, la d,e.eliberare". Aceasta stare, corueriUl
de "molecul a placerii", nu este de fapt dedit 0 imitare pa-
lida a acelei s tari extati ce, experiata p e cele mai inaltE
piscuri de spiritualitate, dar la care se ajWlge numai prill
asceza, cu discernamant rugaciune statui-
toare .. Desigur, cei mai multi prefera care-:
duceln tinid 1a 0 "infu.fldatura" .
Aceste sUiri sufleteiiti, modificate, dar aflate in po'2.ip:
diarnetral opuse pe 'scara mantuiriii au fost n.!fIDite dintot·
deauna, in mod paradoxal, eu cuvant: belie. .
o PERSPECTIVA SPIRITUALA ASUPRAADIqrEI 15
Abuzul de baurura. iri conceptia Sfintilor Parinti
Betia, in general, este 0 s tare de spirit alterata care se
poate dobandi prin diferite mijloace. Alcoolul este dear una
dintre multele cauze care pot produce ravnita senzatie de
beatitudine. Altiel spus, starea de betie poate fi obtin.uta fara
a consuma alcoo!. in limbajul uzual exista. expresii de genu1:
"imbatat de glorie", ·"imbiltat de sine" etc. Stanta Seriptura
explicit despre aceasta posibilitate: .;Yai de cei ce se
imbata, dar nu de vin!" (Isaia 29, 9) Sfinlii Piirintiadmit
. posibilitatea experierii start 'care sunt
. natoare cu starea 1n care se afla omul-oeat de alcool, fara a
eonsuma alcoo!. Sf. Vasile eel Mare, ea un fin eunoseator al
profunzimi1or subtirimilor sufle:mm O1TI.enese, exprima
aceasta mtr-un mod cat se poate de dar: "Mama este 0 betie
a sufletului; il face pe om fara. de ju'decata ca;;i vinul. Triste-
tea este iii ea 0 bere, di tulbunl Friea, atunci eind ja
fiira motiv, este 0 alta belie. [ ... ] $i, ea sa spun pe
scurt, fiecare runt re starile sufleteiiti care .tulbura mintea,
poate sa fie numi Ui, pe buna dreptate, bepe."3
. . in continuare, aeeashi idee, Sf. Vasile eel
Mare arata ce asemanari izbitoare intre bepa prici-
nuita de alcool diverse stari exaltate, de exem-
plu star-ile de manie: la "omul rn"anios. eat de
beat este de patima! Nu mai este stapan pe ellnsuii1; nu se
mai pe el ;;i nici nu cunoa§te pe eei fata; ea intr-
o lupta de noapte, pune mana pe tot ee apuca, se napuste9te
3 Sf. VASILE CEL MARE, Omilii cuvOntari, trad. d e Pr. D. Fecioru,
:Ed. mMBOR, Bucure§ti, 1986, p. 356.
13
16 PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCQOL
asupra tuturor, spune ce-i vine ]a gura; nu poate Ii oprit; m-
jura, ameninta, se judi, striga, Fugi de
aceasta betie, dar nu primi nici bep.a pricinuita de vin,."4
Observam deci di alcoolul este privit de Sf. Vasile ca 0
substanta materiala, ca re are efect asupra spiritului
omenesc pe care 11 au iii alte diferite cauze de natura pur
spirituala. Alcoolul, este 0 substanta materia Hi, are un
efect imediat in plan psihic spiritual, "concurand" astfel
eu celelal te cauze nemateriale: mania, tristetea, frica ii.a.
Aiiadar, el este daar unul dintre cauze ca,re condue
la obii nerea unei stari suileteiitimocljjicate, nu.mita betie.
Aceeaiii idee 0 regasim la' Sf. loan CUIa de AUT, CU
precizarea ca. betia ne-alcoolidi este mai daUIlatoare decat
cea provocata de alcool: ,!Este vremea sa
sa va intoarceti nu numai de 1a bepe, ci d e 1a
cea Hid yin, dici aceasta este mult cumpli!it sa nu
va Tl!tre ceea ce spun! Cad exista bepe "lar ·di
exista 0 asHel de beti-e, asculta-l pe proorocul, zice: « Vai
de eei ce se imbata, insa nu ell vin» (Tsaia 29, 9). Ce fel de
betie este aceasta fara yin? Multa fehuita! Cad mania
·provoadi bepe, slava din minti, !ji fie-
care dintre pierzi'Hoarele patimi ce se na5C in noi, fiinddi
produc In Doi 0 oarecare betie suficienta §i ne :inhmeca
gandul. Cad nimic alteeva nu este bepa dedit
puterilor ratacirea ganduriIor, pierdelea in\elep-
ciun.ii. [ ... J l ar slava de§ar ta §i ie§irea din minti este alta
betje, mu]t mai cumplita.deca.t betia Caci eel robit
4 Sf. VASILE eEL MARE, OmiIii ... , p. 356.
o PERSPECTIVA SPIRITUALA ASUPRAADlqlEI
17
de patimi i§i pierde puterea de judecata asupra rea-
litatii nu este mai intTeg 1a mi..t:tte deeat nebunii."5
Se pare ca explesii de genul "bera patimilor", "betie
fara alcool" erau destul de folosi te de Sfintii §i nu
doar ca figuri de stil cu care impodobeasea. cuvantarile
§i serierile lor. "Bepa fara. alcool" era privita. ea 0 realitate
diferita de bepa alcoolica, dar asema.natoare pri n manifes-
tarile lor. Astfe!, gasirn Iefelile Ia betia .lara alcoolla mulp
Sfinp Parinp, nu d.oar 1a cei mai dintre cuvanta.-
tori. Spre Sf&ntul in Cuvantul sau despre
mfutie, zice: "Este foarte bine a se s.iJi omul sa-§i infraneze
patima maniei, sfarame iutimea sufleteasdi, cu inde-
lunga rabdare cu blandetea, cli rugaciunea eu smere-
nia. Ca. demonul mult impinge sprt3:.ln anie pe cel ce
sa se mantuiasdi. Ca ostenelile ce .ie ad una omul prm post
§i prin rugaciune, prin priveghere sau prin slujbe, apoi 'intr-
un ceas Ie pierde, diavolul maruei i'uand roada osteneWor
eelQr de multi ani Si, iatii omul beat fora de vinf"6
Astfel, stal ea de belie, indifelent de natula cauzei sale,
w se prezinta ademenitor ca 0 alternati va aparen t rezona-
bila, subiectiva, la realitatea obiectiva, de multe ori mo-
notona nesatisfacatoare, in care tra.im. Mulp dintre cei ce
apeleaza la substantele care modifiea starea de con§tienta
fac aeeasta din dorinta de a face viata "putin mai incitanta." .
In lips,," unei experiente spirjtuale autentice, starea de nor-
S Sf. l OAN GuRA DE AUR, Caleheze baptismale, Ed. Oastea Domnului,
Sibiu, 2003, p. 83.
6 Sf. ANnOH, Proloagele, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991,
·p.2oo.
\.
14
18· PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
mali tate, altfel spus, viata de zi cu zi, poate fi plictisitoare,
banala. intr-adevar, lumea aceasta nu ne poate satisface de-
plin, intrudit nu acesta a fcst scopul pentru care a fast
creata. Betia apare atunci ca un refugiu facil, sub til iii pro-
grarnabilmtr-o stare de euforie sau ca 0 eliberare temporara
"de eul propriu, apasator ";;i, de multe ori, acuzator. Privita
din aceasta perspectiva, betia rnai poate fi mteieasa i'i ca 0
susp endare voita §i "con§tienta" a sau 0
rare a ei, par\iaHi sau totaHi, i' i 'inlocuirea mustTarilor aces-
teia ill 0 euforie nemeritata.!
lnsa 0 persoan5 care poate comuta, poate navIga mtre
doua (sau mai multe) realitati este 0 persoana la fel de bol-
nava ca un alcoolic, dac.a nu bea aleooJ. Schimbarea
a iealihitii" obiective eu 0 alta .realitate, subiec-
Ova, fabricata la comanda, este e beaUi a spiritului urnatl
in ge.neral, nll doar a .a1coolicului. De exemplu, cel care
minte creeaza sa realitate, diferita de a celorlalti,
savura.nd egoist fa ptul de a lucruri pe care aItii nu le
Este precum crunele care se retrage In cu§:ca pentru
linge salivand osul. Un mitoman adevarat minte de pHi-
cere, nu din interes. De altfel, orice om cuprins de 0
e"ste mchis mtre orizonluri care se ingusteaza mereu,
unde se simte vinovat:;;i singur, in egoismul atotcuprinza-
tor §: i auto-dis Lrugator.
Concluzionand, putem spune ca 0 persoana care se im-
bata (cu sau Hhaa1cool/droguri) este 0 persoana care tan-
je;;te in mod ceft dupa 0 alta realitate dedit cea palpabiHi.
Este, de fapt, dorul nedefinit neostoi t dupa Im-
parapa lui Dwnnezeu. In accep\iunea Sf. Parinp, bepa este
orice propriu. din sine este lmpotriva
"."' 0 PERSPECI1VASPIRITUALA ASUPRAADIC)1E1 19
firii -atimci ca . .nd este datorata pacatului §: i egoismului. Dar
exista 0 in sine, affinei cand sulletul curat n intal-
pe Durrmezeu. in acest caz, in sine este una
conform firiL dici firea noastra a fost creata ca sa se poata
de Dumnezeu mai presus de puterile ei prin har.
Pentru a ajunge la extaz, e necesara mai "intai 0 intrare in
sine, 0 regasire a eului pierdut. Panntele profesor Gheorghe
Popa afirrna: "Omul ie?it din Paradis este exterior lui Insu?i. El
cauta sinele ontologie In afarii, fn multiplicitatea creatiei''7. De
altfel, Domnul ne invata prin exemplul risipi-
tqr: "Dar venindu-§i in sine, a zis ... " (Luca 15, 17).
tniiinte de a·se intalni cu Tatiil, fiul eel instrainat a trebuit sa
se inthlneasca mai mtai cu sine Numai dura aceasta
a avea loc ospatu1 credintei.
_ Betta - pred are .de
Sf. ScriptuIa condamna categoric-obiceiul bautului ex-
cesiv de alcoo!, intrucat amplifica defectele d e caracter ale
omului: "Bepa mania celui fara de minte ( ... ) im-
pup.neaza virtutea raru" (intelepciunea lui lisus
Siral! 31, 35) di aduce moarte: "nu va
imbatati de Yin, ill care este pierzare, ci va umpleti de
"Dul1ul" (Efeseni 5, 18). Clement Alexandrinul afirma cate-
goric ca bep.a este otrava: "Trebuie sa va feriti de bepe ca de
cucuta, ca. amandoua duc 1a moarte."s
., Pr. Gheorghe POPA, Lege ii iubire, Ed. Trinitas, 2002, p. 33.
8 <;:LEMENT ALEXANDRlNUL, Pedagogul, Cartea II, Cap. 56, 3, Ed.
. IBMBOR, 1982, in PSB, vol. 4, p . 263.
15
20 . PA5TORATIA PER50ANELOR bEPENDENTE DE ALCOOL
Insa ba.utura excesiva nu duce daar la olmbolnavire a
sufletului a trupului, ci poate sa ia forme mai grave.
De aceea, atitudinea unora dintre Sfintii Parinti este foarte
categorica. Dad .. 'in general se punea in practica principiul
. "ura:;;te pacatu 1 iube;;te pe pacatos" I In cazul betiei ob-
servam 0 schimbare de ton evident.a . Sf. loan Hrisostom
afiIma di "omul beat e mai rau dedt un mort"9. Dupa pa-
rerea lui betia este indracire de buniivoie. Betia fntunecii mai
cuinplit lndriicirea :;;i lipse:;;te pe omul beat de orice ju-
decata. Ad eseori, (and vedem un indracit avem mila de elf
suferim pentru el :;;i-i aratam multa simpati€; eu betivul,
Insa., ne purtam eu totul altfel: ne revolt3.rn, ne supadirn, il
blestemarn in fel -?i chip. Pentru ce? Pentru ca un om chi-
nuit de demonu.L.:eirau face fara vola lui ceea ce face; me-
rita iertare, fie de izhe!}te cu picioarele, fie de-!ii 'sfa!iie
hainele, fi.,e de cuvinte de rU!iine; insa, nu
m erWi iertare pentru:ceea ce face; este jnvinuit curnplit!}i
de rude, !ii de pri"eteni, !ii ·de vecini, de loti, pentru de
bunavoie a ajuns a§a de rau, p entru ca. de bunavoie s-a dat
in mainile betiei" lO. 'in conceppa Sf. l oan Gura, de Aur pa-
tima bautului este intr-adevar sinonima cu demonizarea:
"eel ce l!ii trece tirnpul in be tie dezmierdare !ii ghifluire
se afla chiar sub tirania diavolului" ll .
. Sf. lOAN GURA DE AUR, Omilii Ia Facere, trad. de Pro D. Fecioru, Ed.
lBMBOR, Bucure,ti, 1987, p. 368.
l(l Sf. JOAN GUM DE AUR, Omilii La Facere ... , p. 372.
Il Sf. IOAl"! GuRA. DE AUR, "Omilii la parabola despre sihac:ul Llz.'\r
§i bogatul nemilos tiv", Tiilcuri la Sf. Scriptura, Ed. Sophia, Bucure§ti,
2002, p. 7.
o PERSPECITVA SPIRlTUALA ASUPRA ADICfIEI 21
Pe eel care bea intr-un mod irational nu numai oamenii
11 ocole5c, dar insu§i Duhul Sfiint Se departeaza de la el:
"Fumul alunga albinele, betia alunga harurile duhovni-
ce!iti"J2, dupa cum ne arata Marele Vasile. Spirlul alunga
Spiritul! "Nu va ramane Duhul Meu in oamenii fi-
inddi sunt numal trup" (Facerea 6, 3).
De aceea, eel care se 'imbata risdi pierderea mantuirii:
"Nu pop vedea Imparapa cerurilor daca. e!iti betiv. Nu va
in§elap-, spune Pavel; nid bepvii, ni ci hulitorii nu vor mo§-
teru lmparatia lui Dumnezeu. Dar ce vorbesc eu de
Irnp-aratia Daca. bepv, nu poti vedea nici lu-
crurile de pe lumea asta. Betia face din zi noapte din lu-
...mina intuneric. Betivii au ochii deschi!ii, dar nu vad nici
ce Ie sta--tfiain tea picioarelor. Grozavia nu-i numai
atata, ci, pe langa asta, be}ivii mai indura 0 alta pedeaps.3./
mai c4mpliUi: sunt tri§ti fara pricina/ ftuio§i/ bolnavi,' luap
necontenit in ras ocarap.. Ce iertare· mai pot avea
oameni/ care i!ii pridnuiesc singuri atatea nenorociri? Niciwla!
Unde-i betie, ac010-i diavolul"13.
Prm consumul de substante·adictive devenim mai vul-
nerabili atacurilor demonice, care pun stapanire, incetul ell
meerul, pe vointa noastra libera. De!ii nu se poate afirma cu
certitudine ca orice alcoolic se afla sub posesiune demoni di
propriu-zisa, patima biiutului reprezintii semnul viizut al
fnJrangerii noastre fn lupta neviizutii cu duhurile fnfunericului .
l2 Sf. VASILE eEL MARE, Omilii cuvantari, trad. de Pro D. Fecioru, '
Ed. LBMBOR, 1986, p. 357.
13 Sf. lOAN GURA: DE AUR, Omilii fa Malei, omilia LXX, trad. de Pro
D. Fecioru, Ed. IBMBOR, Bucure§ti, 1986, vol 23, p. 809.
16
22 _ PASTORATIA PERSOANELOR'DEPENDENTE DE ALCOOL
De aceea, cea mai potrivita persoana penau a aborda pro-
blematica alcoolismului, tocmai datorita natur ii sale spiri-
tuale, este preotuL Este nevoie 'insa de multa rugaciune
maturitate duhovniceasdi, pe de 0 parte, iar pe de alta, de
mtelegere pregame profesionaUi, Intnlca.t "lupta noastra
nu este impotriva trupului §i a sangelui, ci tmpotriva 'ince- ,
patoriilor, impotriva stapaniilor, impotriva staparutorilor in-
tunericului veac, impotriva duhurilor rautapi, care
sunt in vazduhUIi" (Efeseni 6, 12), Sfilntul Teodosie, a
luptat cu impotriva betiei alcoolice, numind-o
"viciul national-al "tarilor cu clima reee", la un moment dat
l§i zicand:' "Preotul alunga cu wjurinta un
_ demon de la un fndriicit, dar a-I alunga de la un be,tiv (. .. ) este un
lucru care depiJ§e§te exorcismele preo/ilor din lumef"14.
Este 0 afirmape extrem de provocatoare pentru un preat!
Aceste ganduri oe ajuta sa rntelegem di bepile repetate
tl pot duce pe om, mcet d ar ireversibil, in.'tr-o si tuape "mai
cumplita. decat inddkirea" i 'in starea de dependenta fizica §i
psihica de a!cooL Tinilnd conI de faptul ca bepvul e "drac
de bunavoie", exista prejudecata ca. tot de bunavoie poate
sa renlmte la acea.sta patima. Dar tocmai vointa lui libera,
poate cel mai mare dar de la Dumn:ezeu, este robita de dia-
vol incapabiUi de a lupta singura. Pe un alcoolic VOint2
nu-l mai ajuta. E1 se afla in situapa dramatica in care lIar vreG
sa vreau sa se lase de baut. De aceea, pe 1anga rugadune
este nevoie de mult efort, conlucrare suspnere duhovni
,
H Tomas SPIDUK. Marii mistid Ed. Ep. Dunarii de Jos, Galap
1997, p. 35. -
o PERSPECTIVA SPIRITUALA ASUPRA ADlCTIEI
23
ceasca din partea celorialp. ·Poate di nicaieri nu se potrlvesc
mai bine cuvinteie Sfinplor Parinp: "Omui, de padituit, pa-
singur, dar de rndreptat, nu se indreapta decat
numai In comuniune." De altfel, conform studlilor, numai
5 % (adidi 1 din 20) reu§esc sa ramana abstinenp fara ajutor
din partea unw grup de suport. in. cazul alcoolismului, te-
rapia de grup este esenpala, iar implicarea comunitaiii ill re-
cuperarea este 0 obligatie, nu 0 optiune.
Dependenta pacat sau boala?
,
intrebarea de mai sus este doar in aparenta 0 dilt?ma.
Alcoolismul nu poate fi nurnit pacat pentru simplul fapt di
pikatul este un act, un gest intr-un mod liber ;;i con-
pe cand alcoolismul se refera la 0 stare de depeltdenta
psfuo-sornatica, dobfutdita involuntar in urma consumului
excesi v de alcooL \
- De ce involuntar? Cineva manandi ciocolata ca sa se
simta bine, dar face diabet. Nu se ;;tie de ce, dar numai unii
fac diabet, al tii mananca du1ciuri mai mult decat ei. Tot
astfel, s-a doved.j:.t.,. ca rumeni nu bea ca sa ajunga dependent,
dupa cum nimeni nu renunta la libertate in favoarea deten-
tiel, chiar daca dependenta este realmente 0 "detentie ps i-
hidi". Orow bea ca sa se sirota bine, integrat, acceptat, "ca
sa prinda curaj" etc., dar nu ca sa ajunga dependent. De-
pendenta se instaleaza in mod involuntar, odata eu timpul,
intr-un mod atat de sub til, inca.t oameroi realizeaza ca s-au
tmbolnavit de alcoolism nurnai cand nu mai pot fa ce nimic
prin propria ca sa se opreasca din baut. Analiz§.nd
diferenta dintre faptele voluntare §i cele involuntare, Sf.
17
24 , PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
loan Damaschin zice: "Actul involuntar se sau
prin forta, sau prin Prin forta, eand principiul de-
terminator sau cauza este afara., adica atunci ca.nd suntem
s ilip de altcineva, tara sa tim complet fadi sa (on-
tribuim din propriul nostru impuls, fara sa colabodim de-
plin la fapta fara sa facem prin noi luerul la eare
suntem silip. Aceasta, de£inind-o, spunem: act involuntar
este ace]a al carui principiu este extern, la care este silit;;i
nu contribuie prin propriul impuls. Principiu numim
cauza involuntar prm ne;;tiinta, este
atunci cana nu-suntem noi cauza ne:;;tiintei, ci se mtampHi
astfel. Spre exemplu: dad. cineva fund beat ucide, a omorat
din dar nu involuntar, d,d el a provocat cauzane-
;; tiifttei, betia. Dar daca cineva, tragand cu arcul in
, , '
locul a omorat pe tatal Sall care trecea pe acol0, se
zice ca a facut aceasta din invol,tmtar. "15 Condu-
zionand, putem spune ca involuntara este atat ins talarea
d ependentei, generata fiind de precum involun-
tare sunt betiile ulterioare instaUirii dependenteC datorate
principiului d eterminator extern. Saul cum zicea l-;' loyd
Frantz, "alcoolismulincepe ca pacat iii se termina ca boaJa"
ii i: " prindpalui simptom alqependentei de alcool este re-
dlderea (bautul)!" 16. Cu toate acestea, legislapa penaJa sti-
puJeaza ca faptele pe fondul consumului d e alcool
se consbtl.lie ca circumstante agravante, nu atenuante.
IS Sf. l OAN DAMASCHIN, Dogmatica, Ed. Scripta, {993,
p .85.
16 Floyd FRANTZ, Cum tratifm a1coolismul - Manual pentru ti z ul preo-
!i/(lr trad. de Nicoleta Ed. Trinitas, p. 57.
o PERSPECTNA SPlRlTUALA ASUPRA ADlCTIEl 25
De aceea, consideram ca. betia este un piicat, dar alcoalis-
mul este 0 patimii sau 0 boalil a sufletului. Astfel, eineva poate
fi a!coolie sa fi baut de mai multi ani. Sf. Nichita Stit-
hatulspune: "Nu orice patima e pikat cu fapta, ci altceva
e pacatul eu fapta,;;i altceva patima"
17
• Si explica de ce: "Pa-
tima este eeea ee se rni;;di in suflet, jar fapta pacatoasa, ceea
ce se vede in trup. De pilda, lubirea de pHkeri, iubirea de
argint, iubirea de slava sunt patirni cumplite ale sufletului.
rar curvia, lacomia de avere iii nedreptatea sunt fapte
toase ale trupului. Pofta, mania §:i mandria sunt patimi ale
sufletului sau puterile lui 'in mi$car,.ea impotriva firii. far
preacurvia, udderea, furtul, betia, $i arice alt.ceva care se face
prin trup, sunt fapte pikataase cumplite ale trupului"18.
Prin urmare, termenul eel mai potrivit pentru-a:l:coo-
- ,
!ism este eel de "patima" sau "boaia", nicidecum de pacat.
in ciuda aparentelor, termenul medical de "boahi." nu
presupune anu]area responsabilitatii celui in cauza, ci doar
o nuanteaza. EI se in vocabularu-' de specialitate in-
trueat, astfel, alcoolismlll poate fi diagnosticat In
termeni medicali, subliniindu-se totodata necesitatea inter-
ventiei atat din partea (medic, preot, psiholog,
cOl1silier adictie), cat a (familie, prieteni,
colegi, comunitate). Conceptul de "boala" presupune de-
pendenta fizica psihidi sau adicJia de alcool. Analiza eti-
mologiei cuvantului Iladicpe" ne arata provenienta sa
17 Sf. NICHITA STITHATUL, "Cel e 300 de capete despre faptuire",
Filocalia, VI, Editura Humanitas, Bucure9ti, 1997, p. 201.
. is Sf. NICHITA Slm-lATIJL, Fiiocai ia, p. 201.
18
2Ei PASTORAflA PERSOANELOR DEI'ENDENTE DE ALCOOL
englezeasdi - "addiction", "rada.cina primadi fiind latines-
cuI - "addictus", care inseamna "sclav", "sclavie". In ve-
chea Roma, era numit "addictus" eel care devenea sclavul
cuiva, ca urmare a neplapi Wlor imprumuturi repetate cu
sume pe care, la un moment dat, nu Ie mai putea achita.ln
schirnbul sumei respective, acela era luat ca rob. Acest ter-
men ilustreaza foarte bine situatia dependentului care, cen-
o sumand regulat alcool; ajunge apoi sa fie stapanit de
dorinta necontrolata de a repeta la experienta eu-
forizanta a alcoolului. . •
Din pund de vedere duhovnicesc, boala alcoolismului
, ,
este un simptom aJ unei tulbudiri mai profunde. Pornind
de la principiul fundamental al antropologiei con-
form elementul divin a1 firit. il constituie
chipul lui Durnnezeu din OID, putem spune ca ga-
fericirea multurnirea atunci cand o_corespon-
dentii intre tip prototip, adicii Sfanta Omul
este mai mult dedit un microcosmos, cum I-a numit Sf.
loan Oam.aschin.19, es te mai degraba un microteos, dupa cum
ne lnvatii Sf. Grigorie de Chipullntreit allui
nezey, " gravat" In firea omuJui, poate fi inte1es prin cele
trei sau puteri: sentimentul (simtirea) :;i
vointa libera. Cand exista armonie echilibru mtre aceste
trei puteri ale sufletuJui, atunci transparenta dintre om
Dumnezeu este Atunci omul devine bi·
19 Sf. lOAN DAMASCHIN, Dogmatica, Ed. Scripta, 1993

20 Sf. GRlGORlE DE 'NYSSA, Omilii, cap: 16, Ed. mMBOR,
1998, p .
o PERSPECITV A SPIRITUALA ASUPRA ADICflEI 27
nepliicut al Celui care "lntrusfinp Se odihne'lte", dupa cu-
vmtul care zice: " ... vom veni la el Ne vom face la
el" (loan 14, 23). Dar, din cauza naturU teandrice a omului,
dezechilibrul interior al acestor trei puteri msearnna toto-
daHi b "desfigurare" a chipului Sfintei Treimi din noL 0
dezvoltare exagerata a uneia dintre aceste puteri duce im-
plicit la alterarea sau denaturarea functiilor celorlalte. Ast-
fel, folosirea excesiva a ratiunii, face ca ornul sa fie mai
pupn sensibilIa problemele celorlalp. sau sa aiba 0 slaba co-
ordonare a liben:Uw arbitru. Oamenii de 0 patima
au de obicei, pe l§.nga vointei, 0 sensibili tate dezor-
donata iii flllctuanta 0 logidi contraaictorie.
De exemplu, s-a observat ca alcoolicii sunt persoane ex-
trem de rationale. In dorinta de justifica bautul, ei cauta.
celemaiirnptffitbneargurnente.Exerc.itiu1 gandirii aride,
'rupte de simtire intelegere, fara legalllra cu realitatea
Ii face de sine, egocen-
trici. Alcbolicii sunt greu de combatut prin argumente, in-
trucat ei sunt cei mai buni avocap. ai cauzei proprii. Aceasta
aptirudine s-a dezvoltat in lncercarea lor constanta de
mustrarile cOll.§tiintei de a gasi al'gumente pentru
justifica ba.utul. Ultimullucru care Ii lipse;;te' unui al-
coolic este inteligenta. insa, cum zicea Alexis Carrel, "inte-
ligenta nu poate fi de mare folos aceluia care n-are decat
atat! Intelectualul pur e 0 fiinta neizbutita, nefericita, caci
el nu se poate apropia de ceea ce lntelege, Fara exerd\iul
. voin!e;, inteligen!a ramane risipita Activitiiple
afect:ive sunt absolut necesare pentru progresul inte-
ligentei. Ele trebuie iI:tsa reduse la acea pasiune pe care Pas-
teur 0 numea «zeullauntric», entuziasmuL Gandirea nu se
19
28 PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
tnalta dedt la cei ce pot iubi sau uri"21 , Altfel spus, inteli-
genta arida, £adi a £i implicate, in exe rc.itiu1 ei, sentiment.ul
vointa, devine monstruoasa, a§a dupa cum 0 calitate dusa
la extrem devine defect.
Aceasta arma de aparare, daar una din bogata "pano-
pEe" a a1coolicilor, se transforma eu timpulin eel mai mare
iii chin allor. Si1a de sine, care li cuprinde in mod
. inevitabil, devine insuportabila alcoolicii cauta sa bla-
meze pe alFi In Incercarea de a face sa Ie creasca stima de
sine. Golul pustiirea interioara. SWlt chihuri de nedescris.
Multi alcool ici recuperati au marturisit eli s-atiintors de la
portile iadului §i au trait iadul pe pamant. Altii, cuprifli;i de
disperare, au recunoscut di, in ultima vreme, beau daar ca
sa moara. Pentru majoritatea dintte ei este cel
mai mare chin, spre deosebire de ascep care, datorita boga-
t'iei preaplinului interior, plead'i in pustie iezista aeo10
pot hne loc de lume. .
In acest vicios, este foarte greu de stabilit care este
primum movens, care pe care determina. Nu se daca. ra-
tionalizarea exacerbaUl a gandirii duce 1a apetitu-
lui pentru alcool, care activeaza sau stimuleaza (dupa caz)
afectivitatea, sau, dimpotriva, consumul de alcool creeaza
aceste disfulletii tulbudjri ale sufletului uman. Oricum ar
ti, eonsumul de aleool este doar un simp tom al a/coolismului. Este
binecunoscut faplul ea multi creeaza cu mai multa
inspiratie atunci cand consurna alcool, tocmai datoritel
21 Alexis CARREL, Omu.l, acest necu.noscut, Editura Tedit F.Z.H. Bu·
pp. 14.1-142.
o PERSPECTIVA SPlRITUALAASUPRA ADlCTIEI 29
uaportului'; de sensibUitate pe care 11 eauzeaza alcoolul. De
aceea, operele inspirati de Bachus 1:n
locul Duhului Sfant, trezesc sentimente identice in eei care
Ie. admira care, la randullor, cauta 0 justificare a compor-
tamentului lor in operele "marllor
:In exprirnarea termenii de "boaiel - bolnav",
respectiv t,doctorie - doctor" sunt foarte des intalnip. Man-
tuitorul Hristos S-a aditat ca un Doctor al sut1etelor al tru-
purilot, vindecand pe cei ce sufereau §i/sau
E1 nu a ezitat sa Se numeasdi "Nu eei
saniito§i au nevoie de doc,tor, ci eei bolnavi" 9, 12; Marcu
2, 17; Luca 5, 31) sau: lieu adevarat Imi vep spune aceasta
piJdel: Doctore, vindeca-te pe tine inSllti " 4{ 23).
"Aceasta de doctor indeplinita de Hri stos, apoi
in numele Sau de Apostoli, este atat de frapanta, mcat ob- -
servatorii pagani, la randullor, prezinta ca 0
religie «pentru bolnavi», fapt care-i 'in epoca,
in care religiile au ten,dinta de a dispretui pe bolnavi de
a se mai ales de cei s.3nMo§i"22.
. In Noul Testament vindecarile miraculoase ale trupu-
lui erau aproape intotdeauna precedate de restaurarea sa-
natatii Mai mult decat atat, manruirea insa§i este
privita ca cea mai importanta vindecare. Astfel,"ln vechea
literatura se adeseori pentru mantuirea
pe care ne-a adus-o Hristos 0 terminologie terapeutica. De
fapt in§i§i termenii ao'tr]QLcx (soteria) §ci
22 Jean-Claude LARCHET, Teologia bolii, Ed. Oastea DomnuJui, trad.
dePr. prof. dr. Vasile MihOc. Sibiu. 1997, p. 83.
20
30- PASTORAj1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCoaL
(50Z0) fo!ositi In Noul Testament pentIu ( mantuire» «a
mantui» au aceas La conotatie terapeutidi, insemnand $i
«vi ndecare» (salvare) «a vindeca»23, Din aceasta per-
spectival putem spune di eliberarea de patima alcoolisrnu-
lui este s inonima eu vindecarea sufletului, dar ;;i a
trupului. De "'ceea, preotul, inainte de a manhli sufletel e,
va trebui sa Ie insanatoiieasca. ," ..
Pentru noi, ortodociii, termenul religios de "pa-
hnl a" este mai cuprinzator mai bogat in intelesuri, intru-
cat reveleaza-adevarata natura a bolli alcoolismului: ,,0
«patima» mult deca.t 0 1mbolnavire a sufletului,
este diderea in robia unei j:mteri vrajrnaiie, care ne stapa-
ne.;;te eu silnkie, ne lupta neintrerupt, urmarindu-ne Inoar-
tea ve§niea. In dosul fieE.ifei patimi se aseunde puterea
a A§adar, dependenta este 0 forma
de respingere a.1ui Qumnezeu §i de in sfera de atrac-
tie a. celui vlclean. 1ar patima este co adevarat greu
de tratat,' dupa cum ne arata Sf. Vasile cel Mare: "Cand pa-
lima se in suflet §i eand ell timpul gandul cel pa-
ca. tos se intare§te, atunci este greu sa-ti vind.€ci patima sau
ehiar sa n-o pop vindeea deIoe; caei, a§a cum se mtarnpla
de cele mai multe ori, obiceiu,l se preface in natura. [ ... ] Cunose
pe WID care din tinerete au aluneeat spre patimile trupului
§i, din pricina obi§nuintei eu paeatut au ramas in paeate
pana la adanci batranep.. Dupa cum porcii, care se tavAlesc
23 Pro Vasile MiHOC, Meditatii fa Evangheliile Duminicifor Triodului $i
Penticostaruiui, Ed. Teofania, Sibi.u, 2003, p. 140 "
. zt Pratas. Petroniu TANASE, ll$ile pocirintei, Ed. Trinitas, 1994,
p.43,
o PERSPECTIVA SPmITUALA ASUPRA ADICj1EJ
31
in mocirla, batatorese mereu pe ei noroiul, tot a§a §i ace§tia
se lncarea in Hecare zi de ru§ine dip prieina placerii."2S
Pentru a nu intra In dezbateri etimologice inutile, arnbii
tetmeni, de "boala" §i de "patima", trebuie foiosip mtr-un
mod complementar, intrucat ambii exprima in mod egal,
de§i din perspecti ve diferite, acela§i earacter de anorrna U-
tate al alcoolismului.
:in trecut, alcoolicii au fost stigmatizap priviti ca oa-
mero lipsip. de vointa §i de caracter. Aeest mod de
tntelegere a nici o schimbare in modullor de
dimpotriva! PriYffid 'insa alcoolismul ca 0 patima sau 0
boala b[o-psiho-socio-spirituaIa, avem posibilitatea sa inte-
legem pe depliri cauzele ei profunde, stadiile simptomele
: .. specifice, aplicand §f un tratarnent integral, potrivit viziunii
fsupra omului.
',-
. Betia, 0 Sete de ... Dumnezeu?
'.'
Dad stadiul eel rnai de jos al degradarii spiritului
uman este numit belie, in mod paradoxa I starea de inalta
ilnbunatap.re duhovniceasea este numita. ell acela§i cuvant.
Astfe!, termenul de "bepe" (beatus,. -a fericit) se rega-
se§te in limbajul scripturistie,. cat §i al Sfintilor Parinti, nu
numai eu sensul sau peiorativ, ci §i pentru a denumi stari
suilete§ti malte.
S! Joan Scararul, "lira Duhului stant", recunoscut pen-
.tru linlbajul . metaforic totodata profund teologic,
25 Sf. VASILE eEL MARE, Omilii la HexaemerolZ, Ed. IBMBOR,
Bucureiti, 1986, p. 191.
21
32 PASTORATlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
compara manifestarile exterioare ale sentimentului dumne-
zeiesc al dragastei cu starea de belie: "Dragastea, dupa ca-
litate, e asemanarea cu Dumnezeu, pe cat e cU putinta
muritorilor. 1ar dupa lucrare, e 0 belie a 5ujletului."26
Sf Nicl1 ita Stithatul cele spuse anterior -
printr-o afirmatie care- nu poate dedit sa ne uimeasdi:
"Cand ajunge cineva de a se pe sine lnSUid ( ... ),
IndaHi vine 'in suflet oarecare smerenie dumnezeiasca mal
presus de Cllvant, aducand In inim.a zdrobire lacrimi de
umUinta fierbint€, indit eel ce sta sub lucrarea ei se 50CO-
sihe: pamant, cenu§3., vierme, nu om; ba 'inca,
nevrednic' de viata dobitoceasdi. Aceasta din pricina co-
acestui dar allui Durnnezeu. lar invrednicindu-se
dneva sa petreadi mulhi vleIHe 1n acest dar, se umple de
belie de umilinta inimii, p atrunde in adancul
smeritei A.cesta, sine, nesocote;;te toate
mandhile diD afara, ca ;;i biiutura ve;;mintele trupului,
nediutand cele peste trebuinta, ca unul ce s-a schirnbat eu
puterea dreptei Celui Preainalt."27
Observam aid ca darol smereniej confera un sentiment
de plenitudine sufleteasca, iar acesta, in egala. masura,
umple, sufletul in a§a fel, mcat Sf. Nichita
Stithatul nu a gasit al t mod mai potrivit ca sa-l ilustreze 'in
cuvant, deca.t exprimand laconic: fn sine" (extaz). Sta-
rea de plinatate care se revarsa in din sufletul daruit cu
U Sf. l OAN SCARARUL, Scam, Ed. }-iumanitas, 1997,
p.425 .
. 27 Sf. STITHAlUL, Cele 3J]O de capete ... , p. 240.
o PERSPECTIVA SPIRJTUALAASUPRA ADlCj1EI 33
smerenie este dovada negraita a prezentei Duhului Sfant in
viata Astfel se tmplinesc pronlisiunile Mantui-
torului, Care a zis: "Cel ce crede'in Mine, precum a zis Scrip-
tura, rauri de apa vie vor curge din pantecele lui" (loan 7,
38), sau cuvantul care zice di Dumnezeu, atunci cand da,
"boiere§te da"2s, ,,0 masura buna, indesata, c1atinata §i Cll
varf" (Luca' 6, 38). Aceasta "betie negriiitii" duce invariabil,
nu ireversibil,. la diminuarea pana la extrem a necesita-
lilar fire,ti, cele de Mutura,i de mancare. Sufletul
care ?re 0 felape_con;;tienUi cu Durnnezeu experimenteaza
satjsfactii o.e natudi divina, superioare eelor trupe§ti §i mar-
ginite, ajunge astfel "sa nesocoteasdi toate mancarile d:in
afara, bilutura ve§mintele trupului", ca unele care suntin=...
ferioare priinelor. fntelegem de aici ca numai sufletul plin
de harul ·dJrnriezeiesc poate reduce chiar elimina bulimia
pojta bautWui Hira masura. Deci -a-ti propune diminuarea
pe care p Ie procura alcoolul, sau orice alta
5ubstanta obicei adictiv, fara ca mai intai sa te sa
ie lnlocuie,ti cu satisfac\ii suflete, ti lnalte, ca,tigate cu rab-
dare din tainica cu Dumnezeu, inseamna a-ti re-
duce 1a minimum de reu;iita. Vinul J\i poate da
veselie, dar nunlai Duhul1ti aduce bucurie.
Sf. Nichita Stithatul ne mai spune ca celor imbuna.tatiti
duhovnice§te, citirea Sfi ntelor Scripturi "ie este yin din
potit dumnezeiesc, mveselind inimile lor scotandu-i din
ei In;;i;;i (extaz, n.n.) prin puterea intelesurilor ridieandu-
Ie mintea de la litera care-i omoara, ca sa cerceteze adancu-
28 Nicolae STElJ\.1HARDT, JurnaluI fericirii, Ed. Dacia. ]992,. p.
22
34 .'" PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL '
rile dllhului ei sa Ie fie mtreaga nascatoare descoperi-
toare de mtelesuri, meat sa poata spune ell drept
cuvant: "Paharul Tau rna imbata ru tana lui" IPsalmii 22, 5)29.
Comentand acest pasaj, Parintele prof. Dumitru Staniloae
afirma: tainelor mari, mai presus ruvant,
ale Cuvantului eel personal iubitOf, mai bine zis Winit
iubitor, e ca 0 bat/turd care fmbatifde entuziasm bururie,
producand 0 adevarata uitare de sine, dar in acela§i timp 0
uimire, care-l face pe om sa nu se confunde cu Dumnezeu,
pentru d. in uimire triiie$te ceea ce nu este allui. i n tot
dLlhovnieese Dumnezeu urea In noi"30. Sunt cuvinte care nu
. - -'
mai au nevoie de niciun comentariu ...
Imba tarea de DuhuJ Sfant produce nq d?ar de
sine. Bera sacra reprezinta 0 stare entuziasm_
duhovnicesc, care 11 face pe iubitorul de Duhmezeu sa nu
resimta osteneala asumata cot;l§tient nici sufeIinta provo-
cata -de lume. C.urajul §i senmatatea cu top
sfinpi au infruntat lumea :;;i diavolul s-au datorat tocmai
acestei stan suflete§ti de exaltare bucurie, prin
iubire nevointa. Aceasta stare excepponaUi a fost confun-
data uneo"ri ell nebunia. Nebunii pentru Hristos au fost de
fapt beti de dragoste pentru El. Sub titlul: " Be,na lui Dumnezeu
'il face pe om nesim!itor fald de fntristiiri", Sf. Isaac Sirul consa·
era W1 intreg capitol dezvoltarii acestei din care citam:
IIAtund cand se va in suflet dorinta fireasca de a
trai Hlnga Dumnezeu, iar acest .pahar al doririi va adapz
,
29 Sf. NICHITA SnTHATUL, Cele 300 de capete ... ; p. 262.
:-: Sf. GRIGORIE DE NYSSA, Cele 300 de capete ... , p. 262, nota 64.
o PERSPECTIVA SPlRITUALAASUPRA ADIcpEI
35
viata nevoitorului va tmbiita, el nu va mai simP. lumea,
nid osteneala, ci se va face nesimtitor fata de intristari §i
fata de diferitele lucrari ostenitoare."31
;;i Sfantul Grigorie de Nyssa a vorbit despre numita
belie treaza (sobria ebrietas) ca Hind "entuziasmul vederii lui
Dumnezeu aJ odihnei pline de bucurie In iubirea lui nes-
Vedem aid bep.a sacra nu doar ca 0 stare care me-
ravnita, ci ca un scop sublirn al vieti i cre§tinului,
sinonim eu induhovnicirea, a§a cum ·invata Sf. Serafim de
Sarov: "Toata stradania noastra [ ... ] este a dobandi Duhul
Sfant"33 sau cand indemna: "Bucuria te r(;g doban-
de§te-ti duh pa§nic!"34 Bep.a divina este astfel trairea taine-
lor §i a dogmelor Bisericii.
Pe langa folosirea aceluia§i cuvant a exprima
doua tipuri de shiri suilete:;;ti total diferi te, mai .exista ceva.
Chiar unele manifestari externe ale Sfi ntilor purta!i de
. DuhUl Sfant sunt inexplicabil de asemanato'are eu cele ale
persoanelor aflate sub influen!a alcoolului. De pilda, 'in ziua
Cincizeci:rnii, cand Sfintii Apostoli:;;i alti ucenici ai Mantui-
torului Iisus Hristos au primit Duhul Sffult, mai multe per-
soane nea'vizate, martore involuntare 1a eveniment, i-au
. confundat cu oameni beti: to-p erau uirniti nu se
31 Sf. IsAAC SmUL, Despre ispite, rntristdri, dureri $; rifbdare, Ed. Evan·
ghelismos, 2007, p. 53. ,.
32 Sf. GRlGOruE DE NYSSA, Cele 300 de capete ... , p. 240, nota 28.
33 Sf. SERAFIJI.1 DE SAROV Sf. NIL SoRSCHI, Cuvinte duhovnice$ti, Ed.
Pelerinul Roman, Oradea, 199], p. 78.
34 Sf. SERAFIM DE SAROV Sf. NIL SORSCHI, Cuvinte duhovn ice$ti,
p.80.
23
3(, PASTORAjlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOi.
dumireau, zidind unul d Hre altul: Ce va sa fie aceasta? l ar
a ltii, batjocorindu-i, ziceau cii sunt plini de must" (Fapte 2,
12, 13). Desigur, Sfantul Apostol Petru a explicat celor pre-
zenp, prin ceea ce s-a nurnit ulterior prima cateheza
tina, "ca. oameni nu sunt be?, cum vi se pare voua,
ca.ci este al treilea ceas din zi" (Fapte 2, 15), ci sunt "purtati"
de Duhul SHint, " tumat" peste tot trupul.
Aparenta asemanare dintre rnanifestarile
ale eeloT doua categorii de persoane, aflate eu certitudine
'i11 pozitii diametral opuse pe scara _se dato-
reaza faptului cal inambele situatii, apare anwnita. lipsa
de control asupra sinelui, acea in din sine de care
s-a pomenit mal sus, 0 schimbare a voeii, mimicii fetei, a·
gesturilor, 0 anumita insuflep.re intedoara . catego=-
rii beneficiaza de 0 senzatie de plinatate eare se revarsa pe
dinafara. Oesigur, in primul caz e de 0 . desavaqiire
o transfigurare a.eului in lumina dildura Duhului Sfant,
iar in a1 doi lea eaz, de o.desfigurare a chipului §i sufletului
omului robit de patima, ind ilzit de alco01 stimulat tem-
porar de excesul de dopamina din creier.
Betia ca rezultat al folosirii diverselor substante, este
. ' .
interzisa de Oumnezeu, intrucat ea este un surogat iefti n ;;i
o imitape nel'eu§ita a acelei shiri "betie'sacra", consecin{A
a unei vieF de comuniune, prin iubue, ell Dumnezeu.
Numai in sens mistic, poate fi interpretat indemnul din
Cantarea Ca ntariJ or, care, altfet ne-ar scandaliza: " .. .Juati §i
bep §i 1mbatati-va ... " (Cantarea Ciintarilor 5,1) sau misterio-
suI: "Imbatati -va, dar nu de vin; cUH::inap-va, dar nu debau-
lura!" (Isain 29, 9). ;;i Psalmi stul David face referire la
comuniunea Cll Dumnezeu ca.la 0 stare extatidi, ca· la b
o PERSPECITVA SPIRITUALA ASUPRA ADlCjlEI 37
"bepe divina" : oMasa ai pregatit mainte-mi, de fata cu eei
ce rna nedljesc; uns-ai cu untdelemn capul meu, iar paharul
Tilu mii-mbatii de parc-ar fi prea tare" (Psalmii 22,6).
Toate aceste indemnuri vechi-testamentare la ospat §i
petrecere nu pot fi intelese decat ta1cuindu-Ie in mod simbo-
lie, ele Hind 0 anticipare 0 prefigurare a '0spatu1ui din Im-
parapa cerurilor, despre care a vorbit, in chip mai
Mantuitorul nostru lisus Hristos. "Cat despre indem-
nulIlUnbatap-va", el se poate referi la acea "bep.e sacra" a iu-
biriidivine, dar la frenezia eshatologica a telor .ce se vor
indestula din neinarginitele bucurii ale fericir.ii
Sf. Apostol Pavelindeamna: "Nu va imbatati de vin, in
care este desfranare, ci va....mpleti de Duhul" (yeseni 5, 18).
El sugereaza ca imb.3.tarea cu vin, prit:inuitoale alte pa-
timi greIe, sa fie eombatuta eu imbatarea de Duhul, 0 betie
lnlocuind-o pe cealal ta. $i Sf [Dan HrisDstoin, "gura lui
Pave!", in Cuvahtul rostit "fmpotriva betivilor, a celor ce
merg la cnrciumi ... " propune lueru
l
dar cu "alte eu-
vinte: "Praznic satanicesc fiind ziua de ieri, voi ati facut-o
praznic duhovnicesc primind cu multa bunavointa cuvin-
tele cele de la mine petrecand aid cea mai mare parte din
zi, fmbatandu-va cu belie plina de fntreaga intelepciune §i dan-
tuind impreuna cu PaveL"36
Dumnezeu rezerva Hecarei fiinte umane posibilitatea
de a experimenta stari de exaltare sufleteasca extraordinare,
35 Sf scn"pturif, trad. de mitropolihll Bartolomeu Anania, Ed. mMBOR,
2001, nota b, la vrs. 1 din Cantarea 5, p. 878.
36 Sf. IOAN GURA DE AUR, Omifii fa parabola despre saracul Lazar bo-
gatul nemilostiv, Ed. Sophia, 2002, p. 5-6.
24
38 PASfORATIA PERSOANELOR DEPE'NDEl'-JTE DE ALCOOL
dar acestea sunt un dar special allui Dumnezeu, -?i nu re-
zultatul consumarii cu premeditare a unor substante. Din
pacate, din cauza cu car e poate £i proeurat, pre-
cum din pricina efectelor sale euforice predictibHe, a1coo-
luI este cea mai folosita substanta in scopul modilicarii starn
de Betia divina, care cere efort sustinut conlu-
crare ell Dumnezeu, este astfel inlocuita cu mai facila belie
alcooliea, in acest fel explicandu-se lipsa oridirui interes din
partea bautorilor pentru viata spirituaHi autentid1.. Pe cat de
est.e desfranatul de iubi rea tot atat de de-
parte este alcoolicul de betia sacra!
Din punct de vedere ontologie, omul se afla Ln relatie
de dependenta.. fata de Creatorul sau, El este duhovnicesc
daar in in eareE-umpie de Duhul Sfant. Depar-
tandu-se de Dumnezeu, ornul se "instra.ineaza totodata de el
de natura sa teandridi, pervertindu-iii toate faeuItatile
cu frenezie spre t reatie. El astfel
dependent de luerul care I-a inlocuit pe Creatorul sau. In-
dependenta fata de Creator duee la dependent_ fata de crea-
tia Sa. Stare de neutra litate nu exista.! Ori Hristos, ori Bachus!
Indepartandu':'L pe Dumnezeu din fiinta noastra, rama-
nern cu tin imens gol sufletesc, C1..l un dor la.untrie, care nt:!
poate fj umplut cu nimic din lume decat cu Durnnezeu:
"Doamne, ne-ai faeut pe noi eu doru1 dupa Tine iii
este sufletul nostru pana eand se va odihni intru Tine!", ex·
claina Fericitul AUgu5.tin
37
, Omul a f9st creat eu setea de in·
-
:rJ Fer. AUGUSTIN, Con/essiones, trad . de Pro D. Fecioru, Ed. mMBOR
1994, p. 85.
o PERSPECTIVA SPIRITUALAASUPRA ADlcnE1
39
finit, de·DuIIUlezeu! Sau, cum spunea Parintele Staniloae:
"Omul este un infinitm virtualitate, omul este facut pentru
infinit..."38. De aceea, va diuta mereu Sa-ii i umple acel got
"rezervaf' lui Dumnezeu, prin surogate ieftine, diverse pla-
ceri care li dau temporar un sentiment de falsa pliniHate iii
perfeer-une. Astfel, putem spune di pana ii i eel care se duce
la Sa bea, n eauta ell disperare pe Dum-
nezeu. Numai ca n cauta unde nu trebuie. .. .,
fntre.barl pent rll discufii:
.\ I
i . De ce'oamenii ajung dependenti de anumite sub-
stante sau comportamente?
2. C'e este betia din p.erspectiva patristidi?
3. Cel:ste a1coolismul: paeat sau boaUi?
4. De ce este (iii) 0 problema spiritual a.?
5. Dadi dependenta este 0 problema spirituala, credep
ea ar trebui ·facute rugaciuni de dezlegare (exorclzare) pe r-
soanelor dependente.? De ce?
. 38 Sorin D UlvUTRESCU, 7 dimineli cu pifrintele Staniloae, Ed. Anastasia,
BUCUIeSti, 1993, p. 217.
25
Capitolul II
CONCEPTUL DE BOAL}. AL DEPENDENTEI39
Defini!ie. Alcoolismul este atat 0 boala a trupului, cat
una a sufletului. Una dintre caracteristicile bolii este
un91 la nivel fizic,
spiritual in momentul 'incetarii consumului de alcool.
Simptomul eel il Insa incapacitatea
alcoolicului de a controla in mod constant cat va
bea, precum ce se va fntampla dupa ce tncepe sa bea. Ast-
fel, alcoolieul va continua sa consume alcool in ciuda pro-
blemelor serioase a consecintelor negative cauzate de
biiutura.
39 Capitolul de a fast elaborat de dl Floyd Frantz, consilier in
a(HctiL se afla in Romarua din 2Q1X), ca misionar ortodox prin intermediul
Centrului Misionar Cre$tin Ortodox din SUA. Este directorui primului
program de recuperate din adictii din Romarua pe Model Minnesota,
Prograrnul Sf. Dimitrie Basarabov din OUj-Napoca, sub patronajul
Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului Oujului. De asemenea,
aHituri de Pro Iulian Negru, dl Frantz este unul dintre co-fondatorii
Programului Nap.onal Antidrog al.Bisericii Ortodoxe Romme.
26
42 PASTORATlA PERSOANEL6R DEPENDENTE DE ALCOOL
Alcoolismul - 0 boaU fizica, sociaIa.
spirituala
Societatea contemporana se dezvolta in perrnanenta., in
directii nebanui te. in u ltuni i ani, am intrat intr-o perioada
de progres fara, precedent in istoria universala.. Societatea
noastra s-a modemizat tot mai mult are 0 distribupe mult
mai larga a bunurilor in toate paturile sociale. Astazi, oa-
menii au mai multa libertate de un numar mult
mai mare de alternative decat oricand. tnceputul ere! com-
puterului a sch im.bat .!e1u1 'in care aamenii comunidi
modul in care fae afaceri. Disponibilitatea bunurilor mate-
riale i-ar pe cE;i de acum 50 de ani, iar confortul din cele
mai multe case - cuJot ce LJlSeaIIU1a instalapi, electricitate ..
lncalzir€ - a-r tr€zi 9\iar mvidia regilor din generatiile ru:-
terioare. LaolalHi cu 'aceste progrese, medicina psiliologla
se dezvolta tot mai mult -pentru a da raspW1Suri unora din-
tre cele mai vechi dificile probleme sociale, categorie din
care fac parte §i dependenta de droguri.
Abuzul de alcool alcoolismul sunt, in tirnp, 0 pro-
blema veche, dar una de mare actualitate. E "veche", pen-
'hu ca oamenii se conirunta de generatii iptregi cu efectele
nefas'te ale consumului de alcool. Alcoolul e mentionat in
Biblie ineep§.nd cu Cartea Facerii §i pana la Epistolele Sfan-
tului Apostol Petru'". Totodata, e 0 problema de actualitate,
.0 ,,$i a baut vin, §i s-a imbatat, §i s-a dezveli t'in corlul sau." ({acerea
9, 21); "Destul este ca-n vrernile trecute ati facut voia pagfuUloi, urn-
bl.and in desfranari, in pofte, in bep.i, in ospete, ]'n chefuri §i-ntru nele-
giuite slujiri idole§ti" (1 Petru 4, 3). .
CONCEPTUL DE BOALAAL DEPENDENTEI 43
pentru ca fiecare noua este afectata de alcoolism,
ca cum nimeni nu ar mai fi suferit vreodat a din cauza
acestuia sau nu ar fi d ite ravagii face. Atunci cand oa-
menii sunt asaltap. de aceasta boala spirituala atat de dificila
de periculoasa, nu pot sau refuza de cele mai multe
sa recunoasca modulm care a1coolismul i-a atins pe pne-
teni, pe unii membri ai familiei sau dUar pe ei E ea
cum mandria Ie-a! spune "nu/ mie nu mi se poate intam-
pIa asta niciodata!". eu toate aeestea, statisticile arata di. eca.
1 millon de persoane din Romania eonsuma alcool in mod
abuziv sau sunt deja dependenti de ca
tara Ii se intampUi "asta". . -. .
Simptomele boW spirituale a alcoolismului ne lnconjoara
pretutindeni in yiata de zi eu zi. alcool
lismul se intersecteaza eu cele mill multe d1l1tre everumen-
tele sociale norm ale (nLmti, botezuri, aruversari, h",amuri,
lnmormantari), dar eu rnajoritatea problemelo1\ soeiale
(divorturi, vlo1enta domestica, neglijarea
copillor, saracie, infracpuni etc.). in ceea ee
tatea fizica a unei persoane, abuzul de alcool m
jur de 15 ani din durata medie de viata a
pe parcursul ruinarii sanati:itii fizice, alcoolul
treptat capacitaPJe men tale, astfel ca, spre :f1epl,
stint afectate gandirea, judecata, dar, mai ales, eapacltatea
de a relationa cu ceilalp la ill' mvel semnificativ. E impor-
tant sa ea saracia, pierderile sau problemele psi·
41 Conform Agentiei Nationa1e Antidrog din Romania, numaru'
'ar putea fi chiar mai
27
44 - PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
hologice nu cauzeaza alcoolismul. Multi oameni au pro-
bleme grave in domeniile amintite anterior, fihii a. deveni
insa alcoolici (de ex" multi oameni pierd locu1 de mundi,
dar nu toti devin alcoolici). Ce observam insa este
di abuzul de alcool contribuie deseori la aparitia sau agra-
varea acestor probleme (de fcarte multe ari, de exemplu, ci -
neva pie'rde locul de rounca. tocmai din cauza
consumului de alcool).
sunt atat de: multe mari diferente intre alcoo-
lici, autoriHitile in .dom..§riiu Ineep sa ia in consideratie va-
rianta in care alcoblismul nu este doar 0 ci mai
degraba 0 serie de "boli"; exista deci mai multe tipuri de al-
coolism. Modelul !ellfnek descrilodestul de clar particulari-
tatile atat de complexe ale · alcoolismului: "primar,
progresiv, croni c Jellinek arata" ca" alcoolisrnul nu
este 0 afectiune se<;undara di celelalte probleme Cll care
se confrunta alcoolicul nu se vor ameliora pana cand acest a
n u va lnceta sa rnai consume alcoa!. De asemenea, odata ce
o persoana a dintre consumul abuziv de al-
cool spre alcoolisID, problemele lui nu vor face decat sa se
in timp, alcoelismul neputand fi vindecat
adaM pentru totdeauna. Spunem ca e "cronic" pentru di
dureaza toata viata, precum diabetul. in cele din urma, Jel-
linek spunea ca e 0 boala fatala, despre care intr-ade-
Val, c.a seurteaza durata medie de a alcoolicului cu
dltiva ani. Tot pentru a evidentia caraclerul progresiv al al-
coolismului, vorbim despre anurnite stadii ce pot Ii identi-
£i cate in evolutia unei persoane catre prin alcoolism.
Acestea sunt: stadiul pre-aleoolie, stadiul incipient, urmate de
CONCEPl1JL DE BOALA AL DEPENDENTEI 45
stadiile intermediar ,i final, ultimul fiind apropiat de punctul
in care inceteaza sa bea sau moare
42
.
Pentru a mte1ege ce anume este alcoolismul, trebuie sa
11 analizfun prm prisma unei suferinte care se rasfrange asu-
pra intregii persoane. Ne referirn la faptul ca atat trupul, cat
§i sufletul sau "spiritul" persoanei sunt afectate de bautul
abuziv. in ceea ce prive§te partea fizica, eonsumul excesiv
de alcool
43
peate determina modilicarea eehilibrului biochi-
mie a1 unei persoane, ajungandu-se astfeI la dependenta bio-
logieii sau jizieii. Aceasta parte a baJj i e vizibila atunci cand
o persoana tremura, transpira sau are conVu lsii (asema.na-
toare celo! epileptice) la lncetarea brusca a bautului. Din-
colo de aeeste simptome fi ziee, persoana resimte, de fapt,
pofta de a bea din nOll alcooL Aeeasta pofta rezulHi dintr-
un dezechilibru a1 sistemului eentral,'eauzat de con-
swnul abuziv de alcool pentru 0 perioada Junga de: timp.
Dependenta fiz;idi este 0 combinap.e lntre durerea fizidi a
sevrajului durerea emotionala a poftei de a bea. Acestora
Ii se adauga alte simptome psihologice, toate aeestea facand
foarte dificil a lneetarea eonsurnului . .
.t2 Pentru mai multe informap..i despre acest subiect, vizitap site-uJ
.Programului National Antidr og al Bisericii Ortodox.e. Romane
(www.ortodoxantidrog.ro).
43 Consumul excesiv de alcool este eel care depa.;;e.;;te normele
sociale indieapile medicale pentru 0 anumita persoana, cauzand
'in mod constant consecin1e negative. Pentru detalii, vezi ancxa Ghid
pentru consumul normal de a/cool, publicat de Organizatia Mondiala a
SArultOlii (OMS).
28
46 . PASTORAj1A DEPENDENfE DE ALCOOL
Dovezi fiziol ogice al e conceptului de boaU
in argumentarea conceptului de boaUi al a1coolismului
exisHi diverse dovezi de natura neuro-chirnica. De exemplu,
. faptul di alcoolul acponeaza asupra zone din cre-
ieT ca morfina sau heroina sau folul pe care 11 are asupra
uautului deficitul de serotonina. (neurotransmita.torul care
regleaza cele 5 simturi: vederea, auzul, tactul, gustul, miro-
suI, precum somnul agresivitatea foarnea). La alcoolici
s-au descoperit nivele semnificativ mai mici ale activitapi ,"
serotonice din sange, Inai In timpul perioadei de
Studiile pe animale stimulate artificial ell serotonina beau '
mai putin alcool decat cele dirora nu li s-a adminisrrat
iar cele care prefera alcoolul in locul apei
\rele mai scazute de serotonma in creier. Descoperirile Jam
aceste surse sugereaza ca nivelul sdizut de serotonina 11 de-
t.ermina pe aJcoolic sa be,! poate contribui la
-controlului.
Akoolul (sau aIte droguri) pot sa stimuleze anurnite
stm, cum ar fi: foarnea, setea, sexul sau alte comportarnente
de s upravietuire. Sursa acestor stari de imbold este sistemul
limbic, 0 parte primitiva a cr.eierului in care are. centrul
memoria sHirile de dispozipe. Se pare ca, satisfacerea aces-
tor irnbolduri se asociaza in memoria consumatorului cu
satisfacerea setei de sau alte droguri; consumul de
alcool sau aite droguri devine atat de necesar pentru per-
soana dependenHi, preC1)m sunt aceste instincte de baza.
De aceea, preocuparea fata de p·rorurarea consumul
cornpulsiv de alcool devin imbolduri de baza pentm per-
soana dependenta. sau alcoolidi - asemanatoare cu instinc-
CONCEPTUL DE BOALA AL DEPENDEN[EI 47
tele- de seX sau foame. in acest fel, alcoolismul dependenta
de drogun a fost considerata ca 0 boala a sistemului limbic.
Studii genetice. in anii recenp, 0 descoperire a adus cea
mai importanta Wlda de lumina in ceea ce prive§te alcoo-
lismul ca boala: faptul dl alcoolismul poate fi transmis ge-
netic. Multe cercetari §tiintifice au evidentiat faptul ca
akoolismul se afla printre bolile care se transmit genetic.
Oamenii de au reluat chiar spusele unui istoric antic,
plutarch, care spunea ca "din bepvi, betivi se nasc". Vulne-
rabilitatea genetica se cefera la faptul ca anumip. inruvi zi au
tendinta sa 0 dependerita ·atunci cand sunt
1a alcool. Interacrunea unidi ce conduce 1a instal area alcoo-
lismului dintre alcool substantele nu se m-
tampla, de obicei, intr-tm creier non":'alcoolic.
Jellinek a scris despre aleoolismullamilial despre
modul de transmitere a acestuia de la 0 generape la alta, cel
pupn 50% dintre alcoolici avand'mac,ar un alt membru al
lamiliei bolnav de aleoolism (diagnosticat olicia! sau nul.
Studiile de adopfie realizate in dlteva tad auaratat di bio-
logia determina dezvoltarea alcoolismului. Aceste studii au
urmarit topli adoptap care au fost separap de parinpi lor
naturali inainte de varsta de 6 luni. Copiii care mai tarziu
au devenit alcoolici au avut de cele mai muJte ori parm
j
naturali alcoolici - mult mai des decat copiii non-alcoolici.
Cll alte cuvinte, se pare ca structura genetica a parinplor
biologici determina alcoolismul la copiii adopta\i, nu ne-
aparat mediuJ familial oferit de catre parintii adoptivi.
5tudiile pe gemeni au aratat ca gemenii identici au 0
rata. mult mai mare de a fi concordanp in privinta alcoolis-
mului (adidi, de a deveni amandoi alcoolici) decat gemenii
29
48 PASTORA'j1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
bivitelini"care au 0 structudi genetid. diferita. 0 a patra me-
toda de studiu genetic se concentreaza pe persoanele cu rise
crescut - aceia care nu sunt a1coolici, dar au 0 rudenie de
sange care este alcoolidi. Conform acestor studii, persoa-
nele ell rise pentru alcoolism prezinta 0 serie de caracteris-
tici specifice persoanelor alcuolic€, cmar dadi nu au
dezvoltat mea boala (de ex., anumite particularitap ale func-
tionarii cerebrale). De asemenea, aceste persoane cu rise
au 0 toleranta mai mare fata de consumul de alcool,
se intoxica mai greu, 0 r:nai buna
lorie in urma consumului ; ' -," ,-
Conceptul de boala este valid din punci de vedere te-
rapeutic. Acceptarea alcoolismului ca boala s-a extiris a
reaefinit abordarea noastra lp tratarea acestei afectiuni.Do-
vezi marcante au aparut in u.rma dezvoltarii Alcoolicilor
Anonimi, un program care promoveaza conceptul de boaUi:
In ] 939, membrii A1coollruor.Anonimi nurnarau doar ca-
leva sute, pentru ca in prezent sa existe cca. 3 milioane de
membri in 83.696 de grupuri din 136 de lari.
Oamenii care neaga faptul ca a1coolismul este 0 boala,
II privesc cel mai adesea pe alcool.ic din perspectiva dege-
nerfuii morale ca pe un 011\ care nu sa respecte anu-
mite valori .i conduite, de,i ar fi la fel de capabil ca,i ceilalp
oarneni sa faca acest lucru. "Nu zice nimeni sa nu bea deloe,
dar de ce nu se el ca tot omul dupa un pahar?"
. Putem face compara.tt3 dintre alcoolism;;i diabet.
Si diabetul are 0 baza fiziologidi, hiperglicernia (cantitatea
cl·escuta de zah.ir in sange). Pe·langa medicam.entul rrecesar
in unele cazuri (insulina), diabeticu1 trebuie sa respecte
un aRumit regim alimentar sa realizeze anwnite schimbfu.'i
CONCEPTUL DE BOALA AL DEPENDENTEI 49
in stihil sau de viata. eu alte cuvinte, trebuie sa l§i aSllme
responsabilitatea pentru boala tratamentul acesteia.
Acest lucnl e indicat de perspectiva a1coolismului ca
boala. Pierderea controlului alcoolicului se manifesta asu-
. pra vulnerabilitatii fata de 0 substanta chimica, nu
de schimbarea atitudinilor a stilului de viata. AIcoolicul e
neputincios fatii de alcool, dar nu fata de alcoolism. Alcoolicul
va trebui sa· tina un regim fata de alcool va trebui sa re'in-
vete cum sa tdiiasca viata zi de zi, cum sa se bucure
cum sa fad.· fata problemelor, cum sa socializeze cum sa
:se relaxeze fara a bea. El nu.trebuie sa fie un om condamnat,
blestemat :?i impins spre marginea societatii, intr-un loc de
unde sa nu mai poata ram pe ni:meni. EI-poate Ii un om care
sa se bucure din nou de viata de cei dragi ai sai, cum
un diabetic poate fi un om de succes, in duda bolli sale.
.,-
- ,
A1c.oolismul ca patima
Alcoolismul afecteaza sufletul persoanei, iar in tra-
ditia ortodoxa trebuie sa amintim de aspectele mentale,
precum ;;i de "voie" sau "vointa".
Din motive de spapu, nu vom detalia foarte mult aceste as-
peete aici, lnsa putem spune ca alcoolicul tipic este aproape
in permanenta confuz in general, se simte vinovat pentru
ceea ce face. Aceste sentimente de de vmovape pot
deveni atat de puternice, incat sa 11 impiedice sa inteleaga
cu adevarat comportamentulul sau. Un exem-
plu in acest poate fi pierderea une.i relatu eu parterierul
de viata sau cu copii i. Aleoolieul evita sa aiba de-a face cu
·lumea reala. El nu' vrea sa vada ca abuzul de alcoo} a fost
30
50 ' PASTORATIA PERSOAN£LOR DEPENDENTE DEALCOOL
eel care i-a cauzat probleme In ca.snicie. Uneori, el va spune
ca "sotia nu rna mte1ege" sau va gasi alte modalitap prin
care sa arunce vina asupra sotiei, in loc sa incerce sa fadi
altfel fata problemelor. Exista insa 0 anLlme "amagire"
care e atat de reala, meat persoana e orbita nu p oate sa
vada cu adevarat situatia in care se afla. Acesta este inca un

simptom al bolii spirituale iii e nevoie de aj utorul unui m-
dIu miHor duhovnicesc pentru ca alcoolicul sa inceapa sa
inteleaga sa rezolve problemele. EI trebuie sa se con-
frunte eu realitatea sa asume responsabilitatea de
transforma casa 'ina-un loc plm de iubire siguranta pen-
tru toti eei d in familie. Trebuie sa restabileasca rela tia cu
DUlnnezeu §i sa s€ lmpace cu el insll-?i, insa nu va putea face
aceste lucruri singur. Confuzia mentala-§i spirituala In care
se afla llimpiedi ca sa fie sincer eu sine, iar £lira aceasta sm-
nu va putea face ni.Int.c. Fara un spiri-
tual 'care sa il ajllte sa iasa din spirala dependentei, el va .
continua sa faca. acele gre-?eli de'gandire -?i judecaUi care il
vor menline In de rob al dependentei.ln aceasta faza,
"patima" este cea care Ii conlToleaza viata.
Recuperarea din ori ce boala. implica sufletul sau spiri-
tu1 pe(soarl.ei, d ici Hecare persoana este -?i trup, su£let. Ele
pot fi separate, insa nu in aceast a viata. Ce II afecteaza pe
unul, lliezeaza pe celalalt. Aeest lucru e ell atat mai ade-
var at atunci cand vorbi.m desp(e alcoolism sau despre orice
alta dependenta, asta pentru Coil dependenta trupuJui e
corelata Cll "patima" suflelului. De§i aspectele fi zice ale
adicpei sunt importante, trebuie sa "avem in vedere
pendenta spiritual<1 esle In"ai importanta, dici doar prin
lupta cu aceasta i se poate face fata dependentei fizice, ajun-
. -
CONCEPTUL DE BOALA.AL DEPENDENTEI
Sl
gandu'-"se mai apoi atat la vindecarea trupului, cat a su-
fletului" A-?adar, atunei cand vorbim despre " recuperarea
din dependente", vorbim despre Uimaduirea din patima
44
,
iar "recuperarea" din dependenta apare atunci d nd trupul,
mintea, emotiile sufletul sunt tratate impreuna sunt in
armonie ell voia lui Dumnezeu pentru acel om .
-Nu se impW1e lnsa 0 atitudrne " anti-alcool". Consumul
de vin reprezinta, ·de exemplu, -0 preocupare veche uneori,
folositoare. Biblia ne ofed multe avertismente in lega-
h.!.ra eu bautul vinului, el este acc.eptat 'in general in scopuri
'ae socializare. ConsJrnuLde aleool devine 0 ·problema doar
daca devine un tip de "idolatrie" ce atunci cand 0 per-
soana abuzeaza de aleool parra cand acesta ajunge
rieze trupulul Oamenii " divinizeaza" aleoolul
atuna eand ti permit acestuia sa n inlocuiasca pe Dumnezeu
"f a sursa a fericirii, bucurieJ scopului lor in viata. tn Ioc sa
'.traiasca pentru Oumnezeu -?i pentru familia sa, alcoolicul in-
'" cepe sa traiasdi pentru el preocupat de urmatoarea
ocazie de a bea. Alcoolul devine zeul sau pentru di are nevoie
sa bea pentru a fi ferlcit. EJ nu se mai poate simti fericit In ab-
senta aIcoolului. Viata lui nu pi erde scopul semnificatia,
lnsa alcoolicul nu mai poate avea sentimenlui de lmplinire,
bucurie sau din cauza instrainarii de Dumnezeu.
li mp ce Dumnezeu incepe sa ocupe locul secund,
lucn.i se intampla eu sotia cu familia alcoolicului. Pe ma-
sura ce boala avanseaza, §i aceasta instdinare se acuti zeaza"
Lucrurile cu adevarat importante lncep sa cada tot mai jos
Vezi in anexe Graficul V al progresiei spirituaJe.
31
5L PASTORA'jlA PERSOANELOR DEPENDE.VTE DE ALCOOL
pe lista de priori tap.. Dar trehuie sa ne amintim ca. alcoolis-
mul este dear un simptom al unei "boli suflete§t:i" care exista
In hecare dintre noi. ell t0tii pacatuim in fiecare dintre noi
exista 0 forma sau alta de idolatrie. Din cand in (and, fiecare
dintre noi II punem pe Dumnezeu pe 1000 al doilea in anu-
m"ite domenii ale vietii noastre. tn cazul a1coolirului, acest
luau este pur §i simplu dus la eXh'€lTI.
Oamenii de §tiinta. au descoperit actiunea biochimica. a
adictiei fizice, astfel di acum exista medicamente care ajuta
1a mult mai ll§oafa a fazei de dezintoxicare de al- .
cool sau de ai te d roguri. Oamenii nu mai trebuie sa moara I
in sevraj, iar unele dintre medicamentele mai noi contribuie '
croar la diminuarea poftelor intense de a bea pe care eei de- .
pendenp.J.e.au imediat ce inceteazlrconsumul de alcqol. Ca
unnare a procesului de dezintoxicare, consilierii, psihologii
asistenpi sociali 11 pot ajuta,p e alcoolic sa mteleaga de-
pendenta din punct de vedere p$ihologic,i social, oferindu-
i speranta di recuperarea e posibila dacii va respecta W1 set '
de indi capi destul de simple. Cel mai important pas in tra-
tamentul alcoolismului a fost facut in urma cu 75 d,e ani,
odata cu aparitia Asociafiei Alcoollcilor Anonimi (AA).
Atunci, W1 grup de alcooli.ci a mceput ITaiasca viata
conform unor pril1cipii spirituale, pentru a se menpne in ab-
stinenta fata de alcool. Totodata, ei irnportanta
conceptului de boalii aI alcoolismului
45
• Asfui, in apro.ape toate
. . '. Ma refer la "Alcoolici1or Anonimi" a fost
mlpat ¥l1935 de catre dOl aJcooliCl. Astazi SWlt peste 63.000 de grupuri
in cu peste 3.5 milioane de membri. in Romania activeaza
in .prezent c.£a. 20 de grupuri AA in diferite cu cca. 3'00 d'e
CONCEPTIJL DE BOAL}, AL DEPENDEN'fEI ··
53
programele de tratament a1 alcoollsmului din SUA, dar ,i
din exista 0 anumitii psihC!Zogie moralii, care este re-
comandata de psihologi consilieri care se bazeaza pe cei
12 de recuperare ai AA. Ideea unui program spirirual
de recuperare a venit dinspre religie, dar religia nu a fol osit
"conceptul de boala" al rucoolismului in sensul tn care e fo-
losit astazi. Religia, 'in general, nu a avut 'in tratarea
alcoolismului din 90ua motive: 1. nu s-a cunoscut faptul dt
alcoolismul este ;;i 0 boaHi bi o-psiho-sociala, nu doar lila
spirituala, 2. religia n"'u"a dezvoltat programe spirituale
: specializate ln depieildentei de alcooL AA-ul are suc-
ces toanai pentru dl 'ofed atat despre conceptul de
boaUi, pentru ca insista asupra vie pi spirituale ca mod
' de de recuperare" al ceJOrIT a
ajutat milioane de a!Coollci sa descopere 0 abstinenta ·fericita
. prin folosirea prindpiil or spirituale sugerate §i sa devina ast-
lei din nou utili societiHii.
. AA-ul sustine de "psihologie morala", insa acest
lucru nu se refera la psihologia traditionala, practicata de
.' catre cei m.ai moclerni psihologi clinicieni. in psihologia mo-
dema seculara - umanista, de altfel - accentul e pus pe per-
soana care e capabUa sa se schiml?e pe ea insa§i prin
descoperirea exprimarea sinelui. E 0 abordare "depen-
denta de sine", baza puniindu-se pe poten\ialuJ propriu de
schimbare al indivizilor. In tipul de "psihoJogie moralii" la
care ne referim, accentul e pus pe persoana care devine "de-
pendenta de Durnnezeu" §i care 'i;;i gase§te sprijmul sufletesc
membri. Mare parte dintc-un capitol este alocat AA-ului, iar in anexe
veti g3si 0 lista parpala cu adresele detaliile de contact alE: grupurilor.
32
54 PASTORAjlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
"
pIm intermediul construirii W1ei cu Durnnezeu. In ter-
mem ortodoq;i, aceasta ar fi "Praxis" sau "spiritualitatea apli-
cata". Vom discuta 'in capitolul N despre madul in care acest
lucru Ii ajuta pe alcoolici sa depa§easca problemele.
Bineinteles ca. nu tot ceea ce descopera ei in privinta re-
cuperarii din a1coolism este ceva nou pentru Biserica Orto-
doxa sau pentru duhovnicii Mesajul de baza regasitin
cei 12 ai AAeste unul In cre;;tina
intr-o forma sau alta - el a fast deja promo vat de ditre Biserica
noastdi mca din vremea Sfintilor parinp. Aspectul mai nOll al
mesajului il-reprezinta "conceptul deboaJa al alcoolismului",
precwn intelegerea faptului ca, abstinenta completa pen-
tIU toata viata €ste necesara pentru ca recuperarea sa fie po-
sibiHi . Astazi -?tiinta intelege de ce e necesara -abstinenta -?i
exista diverse carp publicate pe tema asupra sis-
temului nervos, a mo.dificarilor biochin:Uce -?i a efectelor al-
eoolismului la nivel celular. Nu YOm inqa 1n astfel de detalii,
pentru ca ele depa-?esc obiectivul aeestei luerari, msa anumite
informatii din aceasta sfera sunt necesare. Pentru scopul ur-
malit aid, e suficient sa recunoa:?tem simptOln ele aleoolismu-
lui, trasaturile lui -?i modulm care oameni.i se pot recupera
(aspecte regasite mai jos in capi tol), daca. au dorinta sau
"vointa" de a trai confonn W10r principii spirituale.
Despre vointa alcooli sm .
Observati ca am folosit din n Oll cuvantul "vointa". Pro-
. .
babil acesta es te cuvantul eel rriai important din "lim"4ajul
specific de recu per are" :?i, totodata, eel mai putin tntel es.lr
ceea alcoolismul, "puterea vointei" nu e de pre;:;
CONCEPTUL DE BOALA. AL DEPENDENTEI
55
mare fol05. b alte domenif ale vietii, aIcoolicul poate avea
o vointa puternica. Poate fi un medic, un bancher, un pro-
fesor, un de carnien sau chiar un preet de succes. 'Insa,
din cauza modilidi.rilor fizice cauzate de consumul cronic
de aIcoolla nivelul corpului :?i a patimii adictiei, lncerdirile
de a face fata a1coolismului doar prin folosirea propriei
voinJe nu sunt deloe utile. El are nevoie de ajutor pentru a
descoperi calea de ie-?ire din patima sa, iar asta nu poate sa
o faca. singur.
De puterea vointei se leaga un aspect foarte important,
- eel al resp_onsabilitapi persona.le. E sa 11
pe aleoolic pentru problemele' sale, e adevarat -ca esle
responsabil pentru eele mai multe dintre ele. Dar, trebuie
sa ne amintim mereuca alcoolicul este 0 vietima'a bolii
sale, cum suntem 'cu to\ii victimele pacatelor
sau ale altora. Dad \ alcoolicul pi erdut, de fapt, codtrolul
asupra consumului de alcool --iar noi credem d i exact a:?c1
se intampla -, atunci, cum s-ar putea aju ta pe el lnsw;i? E 0
intrebare importanta, care trebui e sa fie Iuata in considera-
tie daca vrem sa avem atitudini adecvate fata de cei care se
cu acest gen de probleme. SinguruJ mod In care
putem raspunde la aceasta intrebare este sa p rivim alcoo-
lismul dependenta ca " patirni""6.1n acestmodputem gasi
dispunsuri, a:?a cum prin legea lui Hristos ne
Folosesc altemativ termenii de "alcoolism", adic!ie patima".
Alcoolul este un iar alcoolidi sunt dependenti de drogul alcool.
Adictia este 0 forma de patima, iar recuperarea din adictie este posi-
bila prin folosi rea metode spirituaie pon care sunt tratate
alte patimi.
-
33
56 • PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDEr--.'TE DE ALCOOL
putem gasi eliberarea din patimi, pacate moarte (Romani
8, 2) . Aceastil "lege a duhului " reprezintil fundamentul
principii lor spirituale folosite in prograrnul de recuperare,
Duhul alcoolicilor recuperarea eliberarea din
dependenle.
Multi oameni cansuma alcool ocazional, fara nicio pro-
blema, mca.t bautura nu reprezinta 0 problema penlTu
ei. vestid i moderna a tran sformat ac€st obicei
intr-un mod de socializare. E aproape imposibil sa participi
1a 0 petrecere sau eveniment care alcoolul sa nu fie
pr€zent. Consumul de alcool, chiar daca nu e impus, este
un comporta ment lncurajat. Insa nu acest consum e
eel care ridica probleme, ci "consumul abuziv" - el con-
duce, de fapt, ditre p atima boaUi spLritu'ala. Pulem spune
ca bautul excesiv este un paeat pentrli ca dauneaza atat su-
fl e rului, cat trupului. Va di "abuzul de
al eool" "alcooli smul" nu sun!: lucru. "AbuzoJ de
al eool" se refed la u n set de eomportamente care implica
faptul ca persoana bea mai mult deca.t Ii face bine.
oameni pot, de obi cei, sa se opreasd i sau sa reduca consu-
mul de aleool, atunci dind anumi ti factori extemi ii moti-
veaza. "Alcoolicul" este persoana care e dependenta de
al cool cum un heroinoman. e dependent de heroina. AI-
coolicul inceteaza doar temporar sa bea, ca dupa 0
perioada de timp sa 1,i reia obiceiuL Mai apoi, el bea in
exces, din nou din nOll. Nu ori cine face abuz d e alcoa]
este alcoolic, dar top alcoolicii prezinla anumite simptOlTlE
ale "abuzului de alcool".·· \
Sfantul Maxim ne spune cii tilmaduirea dintr-o boala m
fara £aptului ca. ea exista. Astc
-
CONCEPTUL DE BOALAAL DEPENDENTEI 57
'inseamna ca nu putem lua decizii bune daca nu ne dam
seama de adevarata natura a bolli nocistre. In eontinuare, re-
gasip. un scurt rezurnat al modului in care evolueaza adiqia,
urmat de 0 lista de simptome care descriu abuzul de alcool
;;i alcoolismul. Pentru 0 Jista mai detaliata, va rugam sa ana-
lizap. harta "V" din anexe. Acest grafic reflecta stadiile pro-
gresive ale alcoolismului, care au fost menponate deja, dar
cu siguranta vep regasi alte simptome. Daca 0 persoana
nu prezinta toate aceste simptome, nu insearnna ca nu este
dependenta de alcoo!. Oricine manifesta doar .unul dintre" .
. ,
aceste simptome prezinta.u.n T!fic-de a dezvolta
de alcooL Sa arundlm mal mtru 0 privire asupra "procesului
dependentei" I?i a modulupn care oamenii se supun ei
riset:tltti de a dezvolta. adicpq..
i
Evolupa bolii alcoolismului
, .
1. Consul11ul experimental - motivat 1n primul rand de
curiozitate de cautarea aventurii (uneori rebeliune);
efectele lui sllnt mai putin irnportante deca.t starea care In-
acest tabu; acest tip de consum se produce de obicei
intr-un context social, nu e frecvent, poate fi impulsiv §i
poate conduce 1a betie.
.2. Consumul social- motivatia primara este dorinta de
a fi acceptat social de a obtine facilitatile sociale (inte-
grare); efectele principale sunt relaxarea ,i renuntarea la in-
.
hibitii; acest consum are loc In grupuri de prieteni sa u
. colegi, la pe£receri; e posibil sa fie consumate cantitati mari
de alcoo!, se poate ajunge 1a belie, mahmureli sau " ruperea
filmului"; acesta este stadiulm cafe adol escenpi incep sa
34
51? PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
eoneret despre efectele bauturii asupra emotiilor
comportamentelor.
3. Consumul functional - in acest stadiu, a1coolul are
funcpa de obtinere a efectelor mentionate anterior asupra
emotiilor comportamentelor; exista doua tipuri de con-
sum: hedonic (diutarea pUi.cerii r.enuntarea la inhibitii,
cornportamente o.gresive sau sexuale} consum compensa-
toriu (folosirea substantelor pentru inhibarea unui compor-
talnent sau pentru suprimarea unor emotii precum mama,
resentimentele, vinovapa .. rw}inea, durerea .. plictiseala sau
3 1hxietatea) . Uneori .. pot aparea accidente, JIlahrnureli sau
." "ruperea filIDului", insa consecintele negative sunt mea mi-
nime sau di.ficil de observat. Absenta de la sau rezul-
slabe 1a mvatatura pot aparea pe parcurs, insaaaultii
nu vor face 'indi legalura mtre aceste simptome consumul
de aJeooi.
,- 4: Consumu[ uzual- consumul de aleoo! devine princi-
H?lul mod de dj stractie / sau de rezolvare a problemelor.
Pot aparea schimbari in stilu1 de viata (intrarea intr-un grup
care consuma mult aleoot intoxica,ri mai dese .. izolare .. re-
beliu.ne .. iritabilitate). De asemenea, in acest stadiu putem
incepe sa vorbim despre 0 a tolerantei 1a aleoo1 (ne-
voia de a folosi progresiv tot mai mult aleool pentru a ob-
tine efeete) despre consumul continuu, In dude
eonseeintelor fizice, sociale, legale, men tale sau emotionale
5. Consumul compulsiv - pierderea eontrolului fa ta dE
cilnd, unde, cat de mult pentru cat limp bea .. preocupare
de consumul de aleoo!, incapacitatea de a lnceta eons"fIllul.
iritabilitate shiri depresive atunci cand nu bea. Aceasta pier·
dere a eontrolului asupra efectelor bauturii include betic
. CONCEPTUL DE BOALAAL DEPE!'JDENTEI 59
sau alte comportamente incideevate pe durata intoxicarii cu
aleool. Aeest fenomen se dezvoWi, de obicei, in timp, este
un proces gradual, prin care bautura aiecteaza eomporta-
mentul. Acesta este stadiul incipient pe care it numim al-
coolism. lata cateva simptome majore ale alcool isrnului.
Simptomele maj or e ale alcoolismului
. 1. Folosirea repetaM $i compulsivif a alcoolului; uneori, ne-
voia de aleool apare dimineata, pentru a indeparta mahmu-
reala sau pentru a face fata sau eauzate
de comportamentele din noaptea anterioara. I
2. 0 cre$tere a toleran!ei fata de aleoo}, 0 a frec-
ventei consumului a cantitatii eonsurnate. E yorba aid de
o persoana care obi§nuia sa bea 0 anurnita cantitate de al-:
cool pentru a obtine anumite efeete, dar care acum trebuie
bea mai mult peptru a obpne efecte.
3. Sirnptome de sevraj ftzic, 'atunci cand e intrenlpt eon-
surnul de a1cool. Se manifesta prin transpir<:ttie, tumefierea
pielii fetei, ochilof, tremuratul mainilor.
4. Progresia dependentei jizice ,i psihologice fa!a de aleooJ.
Aceasta include anxietate, iritabilitate, agitatie in general,
o nemultumire general a fata de viata, aceste manifestari pu-
tand sa apara timp de saptamaru 1?i chiar luni dupa ce per-
soana a incetat sa mai bea. E important sa retinem di
"biiutu1" e doar un simptom a1 alcoolismu1ui ?i ea starlle
mentionate mai sus sunt manifestari ale poEtei de aleool
semne ale preocuparii obsesive fata de acesta, chiar ;;i tn pe-
rioada in care alcoolicul nu bea deloe. Aeestora li se adauga
senzatia de disconfort in tmprejurari sodale in ca re nu se
35
60, PASTORATlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCbOL
serve!jte alcoo!. anticiparea sau planificarea urmatoarei oca-
zii de conSUffi, manipularea unor evenimente sociale in
tel incat alcoolul sa fie disponibil.
5. Scaderea toierantei la alcoal este un semn dar de al-
eootism. Aceasta sca.zuUi e insopta. de 0 pierdere
treptatb\ a controlului taFi de cantitatea de alcoo} folosita.
Dupa ce ficatul e afectat de alcool, bautorul incepe sa se im-
bete mult mai repede. De!ji continua sa bea in acela!ji mod
in care era ohi!jnuit, comportamentul sau devine din ce in
ce mai bizar. "illterior, vor sentimentele lui de vino-
-'''';'ap€, odaHi ell resentimentele, "ru!jinea, cu-mecanismele dE
aparare !ji negarea problemei eu alcoolul. E un fenomen
prpgresi v, lpsa, Wl€ori, el poate avea loc pe durata a catevc
lurn. Subliniem di una dintre marile diferente mtre abuzul
de alcool abuzul de droguri este ca. prin folosirea drogu·
rilor oamenii pot deveni dependenp In cateva zile sau chim
c.ateva are. In cazul alcoolismului, acest proces poatE
dura mai mult, astfel di pot trece chiar 15 ani de COnsUlT
inainte de a aparea simptomele dependentei.
6. Legat de scaderea tolerantei Ia alcoo!, ultirnul simptorr
pe eare 11 rnenponam este eel care ne ajuta 5a-1 distingerr
pe alcoolic de cel 'care face doar abuz de alcool. Persoanc:
care abuzeaza de alcoo} nu are, de obi cei, senti mente d(
v inovatie dupa consumul excesiv de alcool. Pe de alU
parte, alcoolicul sirnte vinovape dupa fiecan
episod de baut, mai ales daca. inainte de acest episod per·
soana Incerca5e sa renunte la bautura sall sa diminuez(
cantitaple pe care Ie consuma. EI poate simp dl s-a
pe sine pe ceilal p prin revenirea la vechiul comporta
ment, dupa. ce a fikut deja 0 promisiune sau un juraman
CONCEPTUL DE BOALA AL DEPENDENTEI 61
di uu va mai bea la fel de multo Uneori aceasta vinovape
sau it va duce din nou catre un alt episod de
ccnsurn prelungit.
Responsabili tatea personal a
Alcooli cul se sirnte vinovat, dar ar trebui sa se simta
Este el atat de pacatos pana la urma? Sa arundim acum
° privire asupra modului in care este perceput uneori "pa-
catul". Pe de ° parte, exista. ideea de responsabilitate
nala: !lEI a Hicut-o, el e vinovat de tot ceea a facut" sau: "A
fcst 0 chestiune premeditata din partea lui, di ar treblii
pedep.sit intr-un fel sau altuJ sau, cel responsabilizat'.
In persoana este uneori-etichetata ca fiine! "un om
rau" sau, in cel mai bun caz, "un actor prost". Pe de alta
,parte, avem 0 perspectiva 1{lai toleranta. asuPJa pacatului.,
Aceasta despre respo_nsabilitatea pentru faptele co-
mise, msa nu in sensul in care cineva ar fi dinadins 0
fapta rea. S-ar putea spune ca eel In cauza "nu a facut ceea
ce se cuvine sa faca" . Pe de 0 parte, vorbinl despre.cineva
care camite in mod volt deliberat fapte contrare voii
lui Dumnezeu. I.n celaJalt caz, vorbim despre cineva care e
privit ca paditos, dar care se lupta cu comportamentul de
care e acuzat - nu are prea mult succes in lupta sa. De
fapt pe alcoolici nu ii prea ajutam sa inceteze sa bea daca li
cu Villovapa, ;;i ba, dim po-
triva, chiar sa obpnem efeete contrare.
Este a1cooli cul responsabil pentru acpunile sale? Bine:ln-
te1es ca este, -?i nimeni nu poate nega responsabilitatea lui
fata de pe care Je fa ce sau nu Ie face. Este el 0 per-
36
62 · PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL ' "
soana rea sau tm "pacatos" pentru di sufera de 0 boaI.a nu-
mita alcoolism? Aceasta e ell totul alta intrebare. Dar poate
ca exista 0 intrebare mult mai anume: ucare
este responsabilitatea alcoolicului atunci cand di poate
fi aj utat, insa refuza acest ajutor"? ar mal fi'inea 0 intre-
bare, de data aceasta adresata "Dad} d\ 0 per-
soana este "bolnava.", care este responsabilitatea sOcietatii
pentru a-i oferi acelei persoane ajutorul de care are nevoie?U
Acest tip de intrebari despre pacat nu 1;;i gase;;te prea
Un lucru pe care 1:1 putein cu sigtiranta este
. acel a ca el reprezinta cauza I:nqepartarii noastr€ Q€ Duinne-
zeu, iar despartirea de Dumnezeu. a fost motivul bolii ;; i al
mortii noastre inca de la diderea lui Adam.
, -
Apostolul neammil oT, 5fa,ntul Pavel, vorbea despTe
propriile pac.te In Romani, capitolul 7, vers. 19,20. El spu-
nea di: "Nu fac binele pe care 'il voiesc, ci raul pe care nu-l
Yoiesc, pe acela 11 Tar dad. fac ceea ce nu voiesc
e u, nu eu fae ci -paeatul care locuie:;;te in mine."
Sfa:ntul Pavel vorbea despre genul de nepu tinta care inso-
te;;t e, in general, condipa umana. Aceasta neputinta nu este
rezultatul unui personal pe care cineva I-ar fi com is.
EI vorbe;;te despre pacat tntr-un mod general, despre acel
tip de pacat care e inerent "natum umane dlzute". Pavel nu
era mai paeatos decat orieare dintre noi, ba chiar era un om
drept, iar asHizi e socotit un sfant. Insa, ispitele cu care se
lupta. erau foarte mari, Hind cauzate de sHibiciunile sale
omene;;ti. S-ar putea spune di in acest pasaj, Pavel ne vor-
be;; te despre tipul de slabiciune sau -"nepu('inta" cu eate se
eonfnmta a1coolieul zi de zi in incercarea de a se controla.
Este, de asemeneCl, motivul pentru care sufl etui alcoolictiJui
CONCEPTIJL DE BOALA AL DEPENDENTEI
63
cople;;it de sentimente de vinovatie. Faptul di "nu face bi-
:tele pe care il ci diul pe care nu-l ar deter-
mina pe oricine sa simta vinovatie Pentru
alcoolic, e;;ecul repetat de a lrai conform sistemului sau de
ii pricinuie;;te acestuia mai multa. durere amara-
ciWle, chiar mai multa decM ar putea un non-alcoolic sa i§i
imagineze vreodata. Din nou, trebuie sa spunem ca senti-
mentele de vinovape pentru boala alcoolismului sunt indi-
catori ai faptului ca persoana a intrat lntr-un stadiu critic al
alcoolismului ei . Non-alcoolicii, chiar daca sunt bautori
abuzivi, nu au sentimente de vinovatie pentru ceea ce fac.
Pentru aJcoolic, viata spirituala devine tot mai comph-
cata din cauza naturii alcoolismului. Separarea lui de Dum-
nezeu devine foarte aeuta foarte reala. El nu alege
deliberat sa se desparta de DUii1I1ezeu, dar aceasta separare
apare atund cand alegerea sa de a bea il cOI).duce spre lID
mod de viata care e, 1n sine, instrainat de Dumnezeu. lnsa
factorn care nase alcoolismulli sunt necunoscup alcoolicu-
lui, astfel mcat el se im potrive;;te firii date lui de Dumnezeu
nu prin alegere, ci, mai degraba, din mtfunplare. El nu re-
ClIDOa$te pericolul caruia i se expune prin bautullui excesiv.
Acest lucru de obicei, din lipsa lui de intelegere
asupra alcoolismului;; i a dependentei, In plus, societatea 11
incurajeaza sa bea aJcool - exact lucrul care ii cauzeaza mai
apoi probleme.
o alta observatie imporlanta despre perspectiva asupra
alcoolismului ca pacat este cal din cauza stigmatizaru, a ru-
de a fi etichetat ca "padHos", mul ti alcoolici au mari
dificultap in a se adresa Biserici.i in lor de a se re-
con cilia cu Dumnezeu. Astazi conceptul de boaM. al depen-
37
64· PASTORAjlA PERSQANELOR DEPENDENTE DE ALCQOL
dentei e mult mai bine inteles iii acceptat; avem un program
bazat pe tdiire duhovniceasdi, dovedit ca eficient
f
Wl pro-
gram care 11 ajuta eu adevarat pe alcoolic. De fapt, de;;i AA-
ul promoveaza conceptul de boala al alcoolismului, el
p r opune 0 aborda re spirituaLa asupra recuperarii din alcoo-
!ism. Aceasta abordare spiriruaHi e sugerata de cei ,,12
aj ·Alcoolicilor Anonimi, pa§i care pot sa II ajute pe individ
sa l§i gaseasca. sa se impace cu el eu ceilal?
;;i eli Dumnezeu. Merita sa s ublini_em ca. prirnul pas din AA
n e lndeamna sa ne propria neputinta, exact
acel tip-de neputiJ1ta despre care vorbea Sfanlului Apostol
Pavel in Epistola ditre Romani. Vom discuta mai mult des-
pre aceasta nev9.ie..Jje onesti tate personala in capitolul IV
referitor la "Praxis"
Spre ce ne conduce aceasta discupe? Este alcoolismul
un pacat sau 0 boala? Ei bine, eu indin sa spun ca niciunul
dihtre argumente nu e pe deplm -corect. Perspectivele mo-
raliste §i critice nu decat sa fadi problema aJcoolului
mai dificil de tratat pentru ca il indeparteaza pe alcoolic d e
socielale. Dar nici perspectiva "alcooli sm pacat" nu ia in
considerare factorii biologici §i psihologici ai conceptului
de boala. Pe de alta parte, un model strict al conceplulUi de
boala nu permite Intelegerea profunda a disperarii spiri-
tuale cu care se confrunta alcoolicul §i nu permite nici dez-
volta rea resurselor spirituale necesare recuperarii. Aceste
p erspective sunt coroplementare §i pot fi deopotriva £010-
s itoare dara. sunt ana lizate pe deplin. Singura problema este
di, uneori, oamenii se opresc la una dintre perspectiw 0
exclud pe cealaWi. Ei au tendinta de a--?i apara pozipa §i de
a nu folosi §i ceea ce de oferit cealal Ui, chiar dadi aceasCi
CONCEPlUL DE BOALA At DEPENDENTEI 65
exdudere nu 11 ajuta cu nimic, ba chiar Ii dauneaza alcooli-
cului.
Voi termina prin a va reaminti de parabola din Evan-
ghelia lui Marcu, cap. 2, verso 9, unde Mantuitond Hristos
vindedi un om ca re de paraLi zie. Iisus le-a spus dir-
turarilor: "Ce este mai u!;or, a zice sUibanogului: Iertate ttl
Stu1t pikatele, sau a zice: la-t,j patllJ tau umbHl?" lata cum
Iisus I-a vindecat pe paralitic i-a iertat totodata pacatele.
Tata de ce avem mereu nevoie nu nUfllai de vindecarea tru-
pului, d ar a spfletului.
Intrebari pentru discufii:
1. Este alcoolicul 0 persoana "bolnava" sau tu1a "rea;'?
2. Cum devine cineva a1coolic? "AJege" el sa devina
sall este (ca <:ljl1 care face 0 victima a bolii
nurnite "alcoolism"? -,.
3. Daca este cu adevarat " dependent de alcoal;;, atunci
este a1coolicul sa bea cu masura. sal,.l e dincolo de
puterile lui de a se opri sau de a-!;i modera consurnul?
4. Care sunt responsabili tatile al.coolicuh.li fata de ac-
ceptarea ajutorului?
5. Daca un parinte, nlda Sau chiar prieten de-al aIcoo-
licului bea, nu i se transmite astfel mesajul ca bautul este
un comportament social acceptabil? Sau'ca este chiar 0 ac-
tivitate .
38
Capitolul III
ALCOOLISMUL CA BOALA DE FAMILIE
Definirea cadrului de discutie
, ,
in ariee anturaj n'e-am afla, in ariee mediu social,
pe cineva care are probleme eu alcoolul "
·'va avea mereu un dtspuns pozitiv. Variabil dimane doar nu-
mfuul acestora (deu a, _tIef, cina ... ) sau gradu l de
(tata-t hunica, sora .. . ). Astlel, Hind 0 care ne im-
plica pe top. - personal ;;i profesional - pare excrem de firesc
discutam despre ceea ce inseamna alcoolismul (.?i depen-
denta, in general).ca boala de familie.
Prin familie ne referim la toate acele persoane de care
suntem biologic, social sau spiritual (de ex. , na§ii)
al comportament §i boala se rasfrang asupra noastra.
De exemplu, daca tata·bea prea mult - nu neaparat zil-
nie, rtici in cantitap. fcarte mad - , vor aparea eu siguranFi
di vergente in relatia eu sotia, vor aparea probleme finan-
ciare, se poate ajU?ge u§or la scene de violenta dornestidi
.: fata de sotie copii, p ot aparea probleme cu legea sau
39
68 . PASTORATlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
la locul de ffitmdi. Dad mama e cea care bea, apare mereu
problema nelndeplinirii sarcinilor ei casnice iii a neglij arii
copiilor. Dad. un unchi are probleme eu bautura, e foarte
posibil ca el sa nu fie invitat la reuniunil e familiale sau,
dad. e invitat, acestea sa se termine deseori prin conflicte
'in sanu1 familiei . Dupa 0 perioada, a1coolismul va domina
i ntreaga de familie, va distruge legaturil.e a!ective
va spulbera orice sentiment de mcredere siguranta din
inte riorul ei.
Trebuie sa recapituUim ce lnseamna alcoolismul sau a
avea "probleme eu alco
l
oluD. 'Pentru familie e 1a fel de greu
ca pentru alcoolic sa 'recunoasd. alcoolismul din interio-
rul ei - e prea mare, s,tigmatizarea social a prea pu-
ternica. Astfel Cq, ae cele :rnai multe ori, spunem ca "tata are
ceva probleme cu alcoolut dar nu pot zi ce ca e alcoolic. El
lucreaza, e un tip s-a descurca t bine in yiata ... doar
ca atunci cand heal nu prea mai -ce face .. dar dupa aia
i§i revine". De dragul simpli tapi, dar -?i al pragmatismului,
despre cineva di e alcoolic sau ca are probleme cu
aJcoolul atunci cand ... are probleme din cauza a1coolului
cu toate astea, continua sa bea. Nu conteaza cantitatea sau
frecventa eu care bea, nici se poa te abpne de la alcool
trei, einci sau noua ltmi de zile -, eonteaza doar daca, atunci
cand se atinge de alcooC acesta lasa amprenta asupra lui
iii a celor din jur.
Ayem in minte imaginea alcooli eului ca Hind cine va
care nu mai are lac de mundi, nu are familie sau aeeasta
nu 11 iubeite, bea multa laIie doanne deseori in
pe marginea drumului. E ea:?i cum am spune di un di abe-
tic e in mod obligatoriu supraponderal, artagos izolat de
ALCOOLISMUl. CA BOALA DE FAMrLIE 69
lume sau ea 0 persoana alergica trebuie sa stdinute ori de
eate ori bate vantu!. Problema e di irnaginea aeeasta e ero-
nata;;i ca pnem prea mult la ea - poate pentTu ca (speranta
moare ultima!) nadajduim ca cel drag noua nu e IIchi ar
.de grav", nu e chiar alcoolic ca. nu va trebui sa suportarn
. greu tatea -?i disperarea acestei etichetc ce s-ar
pu.tea lipi de numele de famil ia noastra. Nurnim
asta negaTe - un mecanism de aparare, un mod de a ne pro-
teja pe noi de tot ceea ce sau banuim ca va aduce dupa
,sine' unei probleme Cll .alcooluL
:Negarea e impor:tanta :?i e folosita deopotriva de familie,
dar de alcoolic. DiD pacate msa, ascunsul dupa deget
face ca problema s"a clispara pentru foarte scurt timp diD
raza noastra vizuala,"i-ty. din realitate. Astfel, alcooll smul
continua sa progreseze, jar problema cu alcoolul sa se
fransforn:e atotdistrugatoare. Niciunul
dintre acei alcooli.ci care dorm in mod repetat pe strada nu
a ajtins aco10 la 0 "ltina sau 1a un an dupa ce a consumat al-
cool pentru prima data. Nimeni nu ajunge atat de bolnav
de alcoolism peste noapte . .
Un indk iu simplu penhu a identifica pe cineva care are
probleme eu aleoolul e acela de a-I lntreba daca i-a spus
vreodata cineva ca ar trebui sa bea mai putin sau deloe. Daca
da, insearnna ca eei din jurul sau au simtit pe propria piele
sau ail fost ma.rtorii modului in care sticla poate IIjefui" 0 £a-
milie de tatai sau de mama sa, in timp ce persoanei in eauza
i se "rapea" sufletul toata umanitatea. Aeesta este primul
indiciu despre faptul ea eel din noasfTa are un compor-
fament necorespunzator fata de alcoo!. Ii auzir.P, sJe multe ori,
pe alcoolici pl angandu-se de faptul cii ei mi beau chiar atat
40
70 ' PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
de m ult -?i ca sotia e cea care e mai sensibila la aspectul
acesta, ea preferand ca el sa nu consume deloe alcoo1. Cine
are problemein cazul acesta? Din punctul nostru de vedere,
sotul. $i asta pentru di alcoolul nu aT trebui sa fie mai presus
de valoarea familiei de importanta relatiei dintre un sot
sotia lui. Din pacate, boala adicpei intregul suflet
al victi mei sale, rasturnandu-i intregul sistem de valori
credinte, amestedind binele eu raul, contrazica.nd binele
, '
gancti t cu raul facut, transform and viata sdildaHi in alcoo}
in ceva firese, iar cea fara alcoot in nefiresc.
De asemenea, pentru identificarea primelor simptdme _
ale bolH alcoolisrnului, va i ncurajam sa studiati an'exa
Graficul Val progresiei a/coolismu/ui, care surprinde progresja
bolii....Jot in anexe yep regasi anexa GraficuI de ja-
mi[ie, care va va introduce in simptomatologja alcoolismu-
lui rasfrant asupra familiei.
prezentati acolo: Yeti akatui probabil puzzle-ul ce
din "sparge rea" famili ei prin alcooli sm. · .
Relatia alcoo1i s"nt-famili e sau co-dependenta
'Co-dependenta - un alt terme n folosit pentru a descrie
boal a de familie - l:llseamna a fi prins in cicJul dependentei
unei alte persoane, nu a "ft dependent de aWi persoana",
ceea ce este 0 chestiune diferita. lata cateva dinlTe tdl satu-
rile marcante ale modului in care a1coolismulli afecteaza
pe eej apropiap a1cooli cului:
1. Familia se considera vinovatii p entru infirrnitatea" al-
coolicului, ca cum eJ ar bea dill cauza ,;gregelilor" facute
de maLna, tata.l, sor a sau copiii sa.i. .,., .
ALCOOLISMU1. CA BOALA DE' FAMILlE
71
2. 'Mernbrii familiei au sentirnente de conjuzie auto-
amagire, dorin(a de a-I crede pe alcooljc atunci dind el spune
ca totnl este in ordine; au indoieli fata de propriile percepFi
asupra realitapi pierd lncrederea in s ine.
3. Familia devine responsabilii pentru problemele a1coo-
licu1u!, ascunde, minte, scuze false pentru a-I pro-
teja pe acesta, face pentru el lucruri pe care ar trebui sa Ie
fad. pentru ea pune nevoile alcooli cului inaintea ne-
voilor familiale, antidpeaza. per!oadele de baut inceardi
sli-! manipuleze pe alcoolic. I /,
4. Familia devine seca. tUita dth punct de
nal;{ spiritual; apar e obsesia teama exagerata in legatura.
c;tfreluarea obiceiului de a bea, pierde selttilll entul de si-
guranta de auto-determinate;.se simte incapabiHi sa ac-
poneze conform propriului .'sistem d e valori ;; i credinte;
apel eaza la metode extreme de remediere a situatiei (inclu-
siv crima, swdd sall vrajitorie).·
Co-dependenta seamana extrem de mult cu depen-
denta de;;i avem tendinta de a-i plasa pe a1cooli c
fami.1ia sa In tabere complet diferite:
1. Se p.are ca in cazul co-dependentei exista 0 anumita
componenta de transmitere intre generapi, chiar daca nu ne-
aparat de natura genetica. Studiil e arata ca 50% dintre fe-
meile care provin din familii tarate de alcoolism au tendinta
de a se casatori cu alcoolici, preo.un faptul ca. cca. 0 treime
dintre copiii provenip din parinti al coolici vor dezvoHa ei
boala alcoolismului, daca vor alege sa consume alcooL
2, Ca . j alcoolismul, . j co-dependenta este 0 boalii pri-
mara, progresiva, cronica fatala. Primarii, penau di atat
41
72, PASTORATlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
timp cat adevarata problema - cea a alcoolismului cuiv?l
apropiat - nu va fi recunoscuta, simptomele ei nu vor dis-
p3rea, ci vor progl'esa. De exemplu, domestica din
fmnilie nu va lnceta pana cand nu se va opIi mai intai bautul
(de,i violenta poate aparea ,i in absenta alcoolului). La fel,
de sine sca.zuta sau starile depresive ale sopei unui al-
coolie nu se vqr ameliora daar prin terapie medicamentoasa
dad! nu va fi explorat folul alcoolismului in aparit"ia aces-
tora. 5imptomele bolii sunt cro1tice, var insop persoana co-
dependenta de-a lungulintregii sale viep chiar v?T ·fi
transmise cGpidor prin perpetuarea unui mod specifi.c de"
comportament de reacp.e la evenimentele viepi . Aspectul
fatal nu e deloc greu de dedus, multi dintre In'cap-:
(ana aTcoolismului fiind victimele directe ale aeestuia Sau
alegand 0 fqrma sau alta de swad luarea propriu-zisa
a vieti i sau prin eonsum de aleool, drogurl, eomportan:rent
infractionai sau de mare risc, promiscuitate etc.). -
3. Atat alcoolicul, cat membrii familiei se simt dobo-
d1ti de senti mente de vinovatie, simt ca viata lor
nu mai are sens, sunt epuizati in lncerdirile c1asice qe re-
."
o1edie.re a situatiei juraminte, incercari de con-
trol asupra consumului sau comportamenlului). SoFa va
incerca sa gateasca mai bine, sa fie mai modesta sau m_ai co-
cheta, copiij vor incerca sa invete mai bloe, sa nu faca pree
nmlta gaHigie, sa l$i ajute parinP--i prin casa. NiciW1ul dintrE
ace:?tia nu mai $tie sa interacp.oneze normal, sunt extrem
in manifestari $i emo? i, resimt permanent £rica $i nesigu-
ranta fata de viitor, in ciuda folosirii fanteziei ca mod clf
. .
evad3!e din. prezentul dureros. De exemplu, copiii unui al
ALCOOLISMUL CA BOALA. DE FAMIUE 73
coolic pot sa l1uagineze ca in curand toate problemele
vor disparea, ca falnilla va avea din nou bani suficienti §i
dl l$i vor petrece c0l1cedii1e Impreuna, de$i realitatea fiedi-
rei zile nu Ie aduce decat noi conflicte lips uri §i 0 racire
permanenta a relatiei dintre ei.
Alcoolicul co-dependen tii Impart chiar acelea$i
diagnostice dadi ajung sa solici te ajutor psihiatric sau psi-
hologic: depresi!, anxietate, nev·roze, tulbudiri de persona-
litate. Niciunul dintre membrii fa}niliei nu $tie sa fad fata
sentimentelor, nu §t!e sa s«lutioneze conflictele m.tr-un
mod Dm punct de ved-ere social, Cli totii 'in-
trerupt legaturiJe semnificative cu lumea exterioara, sunt
izolati §i graviteaza 'i11 jUTulalcoolului 31
acestuia - fie pentru a;§i proteja consumul, fie pentru a se
feri de provocata de acesta. eei mai multi membri
ai i0ceteaza 1a un moment dat sa l$i mai invite prie-
tehii sau colegii acasa, ne$tiind liiciodata nce se va rnai 'i11-
tampla azi Ja noi in casa
n
• Acest aspect e uneori prea pupn
accentuat m recuperarea a1coo1kului, claca se intampla ca
el sa mtre mtr-un program de· recuperaTe §i sa sparga c10-
potuI stramt al bolli sale. Daca familia nu intra $i ea intr-un
program asemaniHor, va ramane captiva boHi §i vechi lor
moduri de comportament, de$i alcoolismuI achy a disparut
din peisajul familiei.
47 Asertivitatea este punctul de mijloc intre agresivitate pasivi-
tate; se refera la Wl anume mod de exprimare a sentimentelor, ideilor,
dorinte!or drepturilor intr-Wl mod simp[u, direct, care nu unnare;>te
sa-i atace sau manipuleze pe altii. In acesl stit conflictele ;>i crizele pot
Ii solutionate incr-un mod constructiv.
42
74 PASTORATrA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
lata cUm ii atadi alcoolismul pe top cei cat
de mul! seamana suferin\a a1coolicului eu a celor apropiap
ai lui. Chiar daca. explicapile pe care Ie da fiecare sunt di-
£erite (de ex" alcoolicul e manios pentnl di "familia 11 face
sa bea", iar familia e manioasa pentru di "alcoolicul bean),
eu topi sunt victime ce iricearca. sa supravletuiasdi mtr-o 5i-
tuatie nedorita.'t8.
Se pare tnSa di Dumnezeu oe ajuta mereu sa trecem
prin perioadele negre ale vieti-i, chiar daca. atunei cand SWl-
tern inconjurap. de nu ni se pare deIce $i In
cazul. alcoolismului, familiei gasesc modalitap de
a face fata bolii iii de a se adapta la contextul m care trebuie
sa traiasca .., in incercarea de,pastrare...sau de regasire a unui
echilibru iii a unei siguranfe de ca·re fiecare dintre noi are
atat de multa nevoie
49

. ,- /. -
Modalitafi de ill p reajma alcoolicului
Pentru a intelege mai bine modurile in care apartina-
torii unui alcoolic "i nceardi sa supravietuiasdi, sa ne im-
aginam "impreuna a famili e farmata din ·patru
capii. Din nou, rolul alcoolicului ii va reveni tatalui, de§i
la fel de bine se poate mtampla sa fie mama cea care bea
. 411 Capitolu1 I, reieritor la spiritualitatea adiqiei, a iacut deja diferen-
perea mtre perspectiva de pacat sau boala asupra alcoolismului; dUar dad
alege sa bea, alcoolicul nu alege 'in mod sa devina alcool\c.
49 In ierarhia de nevoi a lui Abraham Maslow, nevoja de securitate
a omului ocupa locu1 secund, necesitatea indeplinirii bio-
logice de hran-a
ALCOOLISMUt CA BOALA DE FAMlLIE 75
prea mul ts°. Fara a intra in detalii despre comportamentul
tipic al alcoolicului, vom sublinia faptul ca ,i el se lupla
cu sentimente de rw;ine, de stima de sine sdizuta,
de vinovatie, frica. §i manie, ca §i familia sa. In procesul de
consiliere descoperim di nimeru nu ar putea sa il invino-
vateasdi sau sa il pedepseasdi pe alcoolic mai mult dedit
o face el
Sora a1coolicului i§i asuma de cele mai IDuJte ori rolul
de ,.lntretinator" al bohi alcoolismului . Pe cei mai multi,
aceasta afirmape II scandalizeaza: "Cum adidi? Ea, care m-
cearca sa salveze fa:Q:l.iliaL.. poate fi acuzata ca il aj uta pe al-
coolie sa bea?". Indirect neintenponat, da. $i face asta
tocmai ei de a-I ajuta pe a1coolic sa nu mai
bea, respectilk.prin preluarea sarcinilor lui de natura fin.?-n-
eiara, casnidi -,i de edueare a copillor (sotia factu-
rile, sopa se asigura ca in exista mancare pentru copii,
sotia Ii face rost de .sau de concediu atunci
cand sotu1 nu poate merge la lucru dUl cauza unei bepi,
sopa se roaga de sa Ii mai pastreze locul de munca etc.).
Astfel, simte din in ce mai putin consecintele
bautului sau, de vreme ce multe dintre acestea sunt pre-
luate sau amortizate de catre sope. In postura pot
sa intre parinpi alcoolicului, fratii, prietenii sau cole-
gii de serviciu. $i, pana la urma, situapa seamana destul de
muJt cu aceea in care ne regasim atunci cand avem 0 carie ...
· 50 Studiile arata tnsa ca in iamiliile in care 50Iia este aJcoolica, ten-
dinta barbap.!or es te aceea de a pihasi familia, nu de asuma sar-
cmile neindeplinife de mama.
43
76 PASTORA'flA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
daca. nu ne doare, nu ne grabim sa ajungern 1a dentist.
dar, daca. "bautul meu nu rna doare, de ce m-a,] opri?"
Un rol asemanator Ii revine de multe ori celui rna
mare dintre cop i i, "eroului". El este acel copil care aj uU
roarte mult parinti i, preia din sarcinile acestora, are griji
de -fraFi mai mici, invata de mie sa gateasca sau sa indepli-
neasca alte treburi casnice, invata fca r te bine]a eu '
aite cuvinte, gen ul de capil pe care I-ar dari a rice pa rinte.
Doar di "eroul" un pret prea mare pentru atenpa
pozitiva pe care 0 prime§ite. El se maturizeaza
repede - se " parentifid i", adidi preia rolul paril1tilor - nu
::? tie sa se relaxeze, e m€reu tensionat §ii preocupat de
mundi, 'in incercarea de,a controJa medjul oamenii ala-
turi de care pri.O urmare;-'l.tunci cand va consuma
alcoot eI va aprecia foarte repede functia de relax are pe
care 0 are acesta. ._ '
"Tapul copilul care ahage asupra
sa atentia negativa. Rebel, manios, se simte el frus-
trat. nesigur, de viata de zi cu zi. Se exprima prin
(omportamente agresive, inlTa in anturaje dubioase, aTe
p robleme cu legea, fuge de acasa, are probleme se-
rioase, penlTu ca mai apoi sa inceapa.]i el sa consume aleool
sau aite droguri. Despre el se spune ca "a.]chia nu sare de-
parte de lTunchi", tocmai penlTu ca p reia foart e mult din
rolui comportamentul alcoolieul ui.
'. "Copilul pierdut" e eel care lnceardi sa fad. fata con-
fli ctelor fami liale izol.andu-se de famjlie, retragandu-se
mereu din Ol'ice lnseam.na comunitale, indiferent ti adi e
de familie sau colegi de sau serviciu. EI nu are
prieteni, io1 i alege profesii care nu n.:-cesita. interacp.une cu
ALCOOUSMUL CA BOALA DE F.-.MlLIE 77
oamenii .]i aj unge Sa. alcool pentru a-011 infrange ti -
midita tea de insingurare.
Mai exista situapa in care copilul (de obicei, cel mai
mic ca varsta) incearca din rasputeri sa detensioneze atmos-
fera familiaHi prin atragerea atentiei asupra sa. "Mascota"
e ccpilul care face o1otii spune glumc, care in-
ceardi sa implice parintii in alte activitati decat cearta.
Ajunge sa aiba probleme de concentrare, de hi peractivism,
va fi instabiI in re1atiile cu ceil aiti, de vreme ce nu are rab-
dare sa. eonstntiasca pas.treze aceste relatii. Pentru mas,,'
ecta, alcoolul va ave a: 0 furl ctie de de indepartare
a temerilor.
lata in care, indiferent de tiparuJ de "supravie-
tuir( pe care 11 adopta. Hecare copil, alcoolul ajunge
fad. loc in viata lor, tot el a fcst eel care Je-a provocat
atat de multa suferinta. La efectul pe care il are in mod nor-
mal alcoolul asupra dispozitiei pers oanei care il bea, adiiu-
gam predispozitia genetica pe care copu 0 au faF'i
de dezvoltarea a1coolismului, o1 i obtinem 0 situape de foarte
mare rise penlTu cei care aleg'sa consume alcoo!.
Nu putem pe nimeni - de.]i eel In ca uza 0
fac ei de cele mai multe ori. Aceste roluri sunt mo-
dali lap normale de supravietuire Intr-o situatie de viata
anormala. E important sa sublini em ca roluril e pe care
Ie asuma un membru al familiei unul a1coolic se pot
schimba in timp, in funetie de varsta de structura fami -
liei. De exemplu, un lap ispii"itor poate deveni erou, odata
cu pl eearea eroului din smul familiei. De asemenea, aceste
modalitap. sunt continuate in via!a de
44
78 PASTORAj1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
adult a acestor ccpii, vorbindu-se de copii
adulti ai alcoolici l oT de grupuri de recuperare special des-
tinate acestora
51
, Acest aspect ne intereseaza eu atat mai
mult eu cat s-a observat tendinta acestor copii de alege
profesii de rntrajutorare, gen teologie, psihologie, asistenta
social.3., probabil din dorinta de a intelege ce 5-3 intamplat
in familia lor de a alma. durerea altara aflati 'in
su ferinFi.
"
; Recuperarea
-'
, ,
, Recuperarea fam'iliei este un lucru mult mai posibil de
decat avem impresia, insa nu e deloe W1ul
de multe ori eli alcoolismul este caLl1Tmagnet, care
se asigura ca, toti eei llai caseiN vor [amane priZonieri ift-eap-
can'a sa. Regulile implicite nescrise ale familiei unui al-
co?lic .sunt "nu vorbi, nu' simti, nu avea incredere". In
Romania, asistarea fa.rp.iliei -unui alcoolic pare Cll atat mai
grea eli cat exjsta putine servicii de consiliere adresate ei,
insa in cazulin care aceste servicii sunt di sponibile, pen-
tru familie e 1a fel de greu ca ;;i pentru alcoolic sa accepte
schimbarea jntrarea in recuperare. In cazulm care va in-
trebati "de ce?", iata cateva motive:
. '
1. neputinta de a accepta ca cineva apropiat sufera de
alcoolism; e ca;;i cum admiterea acestui lucru ar reprezenta
un personal al sopei ar presupune ca ea e incapabila
sa opreasca sotul din baut".
51 Vezi anexa: Copiii adulti ai alcoolicilor.
ALCOOLISMUL CA BOALA DE FAMILlE
79
2. teama de etichetare de ditre cei din jur: ,,£a-
milie de alcoolici"
3. mandrie tearna de a nu fi compatimita: "vai, sa-
raca, ce viata grea are ... "
4. auto-amagire, negare minimalizare: lIse poate ;;i
mai rau ... de fapt, toata lumea bea ... J!?i va schimba locul de
atunci se va opri din bauL."
5. deznadejde neajutorare invatata: lice rost are sa
vorbesc, oricurn nu se poate face nimic. .. asta e crucea mea
;;i trebuie sa 0 port pana la moarte ... nimeni nu poate face
nimic ... Dumnez·eu tn-a abandonaL." -
,
6. misticism: "Dunmezeu ne va da qn serhn va face 0
minune in viata noastra."
,
E drept, Dumnezeu face multe minuQ.i rn--,,-rnta noas tra
zi de zi. Sunt insa situatii cand ;;i noi trebuie sa ne facem
n:-unca noastra, sa tim activi sa ne cOlp_pletam
prin fapta, '
Deci, ce inseamna recuperarea pentru fan1ilie ce
poate ea sa faca? Probabil, unul dintre ceIe" mai eficiente
de sprijinire a familiei alcoolicului este
mitul Grup de Servicii Familiale AI-Anon
52
. AI-AJ lon-ul re-
prezinta 0 cornunitate (grup, da ca ne suna mai bine)
formata din persoane afectate intr-un mod sau aitul, per-
sonal sau profesional, de alcooli sm. Sunt oameni care se
lnta.lnesc pentru a-§i intelege suferin!a, pentru a invata
pot trai altfel- indiferent daca alcoolicul -mai bea sau
.'
52 AI-Anon Romania, www.<llanon.ro
45
80 PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
nu - pentru a-i ajuta pe alpi. In AI-Anon, subiectul de
discutie nu e alcoolicul, ci propria persoana: "eu sunt 0
inta care are drepturi nevoL .. eu am griFi de
mine pen tIL! a avea energia i'i puterea sa lupt .;;i pentru
. :iltii" . Nu e 0 secta, nu e un grup de barfa, C1 daar un grup
sprijin in care iti poti -schimba madul de abordare a vie-
tii §i a a1coollsmului.
IncUJerent dad acol0 llllde-iocuim sau profesam exista sau
nu un grJ.lP Al-Anon, ne putem ghida dupa principiiJe acestui
program pentru a-i "l-juta pe membrii familiei unui alcoolic.
-Maiintai, trebuie ,sa ajuHim familia "sa faca., C.T.e.-ul
recuperarii" ;
1. "Tu nu ai cauzat alcoohsmul" - ,,€ste inutil te
pe tine pentTu ceea ce face sau nu face alcoolicul."
i. "Tu nu pop 5a-l tratezi pe alcoolic" - IIei trebuie sa
doreasdi ajutoruI, iar A.A.-uP3 este eel mai bun pentru
eL. :responsabilitatea pentru recuperare ii apartine lUI, iar
ajutorul poate veni din afara famili ei."
3. "Tu nu pop sa-J cont1'olezi pe alcoolic" - "asumandu-
ti rolui de Dumnezeu manipulandu-I pe alcoolic, nu vei
face alcoolismul sa dis para; ai lncercat sa faci acest lucru
timp de foarte multi ani, iG!-T rezultatele aces tor efortud ar
trebui sa te convinga sa incerci §i altceva."
Odata stabilite "regulile de baza", se poate merge rnai
departe, la deseope.rirea modurilor concrete in care alcoo-
lismul s-a infiltrat iIi din mintea ,i>i inima
,
33 Alcoolicii Anonimi, www.alcooliciianonimi.tO
ALCOOLISMUL CA BOALA DE FAMILlE 81
noastra, la temerile pe care Ie avem, la mania pe care 0 sim-
tim fata de alcoolic boala sa, la neincrederea 1n el in
. '
ziua de maine, la ru§inea stima de sine sdlzuta pe care Ie
resimprn cand ne uitam in oglinda sau in Od1ii cunoscuplor .
Aceasta prima etapa e una dureroasa ;;i, de cele mai multe
ori, e insotita de multe lacrimi; prin urmare, un umar pe
care sa plangem ;;i un-'pachet de sunt binevenite.
Doare, dar numai ne convingem ca suntem neputincio;;i
in fata alcoolului, ca viata noastra are nevoie de 0 directie
" ,
noua (Pasull din programul AI-Anon")" ' _
lnvatam, mru apoi, ca avem nevoie de ajuto'rul indru-,
marea lui Durnnezeu In aceasta viata nalla ca putem sa Ii
cerem aceste lucruri sa ne abandonarn Lui voii Lui pen-
tru'noi. Asta lnsearnna ca trebuie renunt&ITftarugaciunea
gen "lista de cumparaturi" la scenariul nostru asupra
lumii . Din nou, grupul e de mare folos'in a transpune aceste
principii in realitate, a;;a cum ne aj uta mai tarziu sa ne in-
ventariem caliUi.ti1e defectele, sa ne reparam relatiile cu
ceilalp ;;i sa ne construim trepta t un mod de a trai zi de zi
bazat onestitate, pe indrumarea lui Dumnezeu grij a
fata de ceilalti fata de noi.
Evident, exista momente de criza in care a1coolicul se
sau in care familia trece prin siluatii grave (ac-
cidente, divort etc.). Nu traim cu capul in nori, nu
ignodiffi probiemele cu care ne confruntam, 111sa incercam
sa nu Ie predam lor controlul asupra noastra. Cauhim so-
lutti, iar grupul - chiar dad nu va schimba realita.tea pri'0tr-
54 in ane;a Cei 12 PCl§i putep. db principiile de baza ale-prograrnului.
46
82" PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
o bagheta magid .. - ne va ajuta sa simtim ca nu suntem sin-
guri ca. exista speranta.
Toate acestea se pot schimba indiferent dad, alcoolicul
mai bea sau nu. Dar cum sa ne purtam cu alcoolicul? Anexa
Scrisoare catre familia mea ,ne da cateva sugestii concrete: in-
cercam sa nu il mintim, sa nu ne certam, sa.nu ne enervam
pe el, sa nu Ii ascundem bautura, sa nu ne iz6Uim de prieteni
sau familie de ru;;ine di el bea, sa evitam orice polemidi
ahmci cand e baut, sa nu ineeream 'sa 11 manipulam pe el
familia 1a orice pas,5n felmdit sa ma,i .bea, sa nu mai
acceptam sa facem ill. locul lui ceea ee el artrebui sa faca.
sa nu ne mai neglijam nevoile noastre medicale, de igiena,
sociale, sptritn:ale. Este ceea ce Al-Ano..,nul iubire
dura §i cu dragoste: continuam sa)l iubim sa ne
rugam pentru et dar avem grija de noi -?i 11 Hisam sa resi.mta
bautului sau. Ca exemplu, o,doamna relata ca.
a Incetat sa 11 mai care sot 'in pat, Ii schimbe hainele
sa §tearga voma Sall vasele sparte; i1 lasa sa doarma pe
podea, dar punea 0 patura el ca sa nu ii fie rece.
Concomitent,. l1 putem da alcoolicului informatii des-
pre locul In care poate pentru' a primi ajutor puterr
face acest lucru direct (dar nu atunci cand este baut, d rna:
degraba to perioada imediat urmatoare unei serii de bep.i
cand Ii este 'inca r},iu de pe UTma alcoolului!) sau indirect
Hisand la 'plj ante eu adtesa grupului de AA sau ,
altor servicii specializate in recuperarea din alcoolism
Putem cere ajutorul medicului de'familie sau a1
astfel mea.t sa primeasca mesajul recuperarii dii
mai multe
ALCOOUSMUL CA BOALA DE FAMIUE
83
Mar delicata ramane situatia in care in familie exista
violenta fizidi. asupra sop.ei sau a copii lor. tn aceste cazuri,
e necesara 0 intervenp.e s pecifica - abuzul trebuie sa ince-
teze, chiar daca asta inseamna implicarea familiei extinse,
a politiei sau apelarea la adaposturi pentru femei abuzate
55
.
Siguranta fizica a familiei este pe prim plan.
In cazul in care alcoolicul accepta sa intre Intr-un
program de recuperare, problema famili ei nl,l se rezolva
in mod automat. Un numa r mare de divorturi apare
dupa ce alcoolicul nu mai bea, ca,ci efectele alco91ismului
pe termen lung asupra tuturor celor nu poate
fi subestiruat.
Consilierea pasta.rili pentru familia unUt alcoolic
Dupa cum am rnenponat deja, rolul preotul ui in asis-
tarea farniliei care se corurunta cu alcooHsmul
de important. Alaturi de medic, el este aceli catre care fa-
milia se mdreapta in lncercarea de a gasi 0 solupe pentru
a primi a,linare in suferinta. Ded, ce poate face un preot
pentru sprijini
1. Mai Intai, trebuie sa fi e el informat, sa depa-
§easca rll:?j nea -?i teama de a aduce in discutie problema
bautuiui excesiv. Astfel, va rew1i sa identifi ce mult mai cu-
rand persoanele care se confrunUi direct sau indirect Cll
aceasta boala -?i sa Ie indrume sau cruar sa Ie lnsoteasCa spre
servidile specializate. Alcoolismul trebuie abordat ca 0
55 Mai multe infonnatii pe aceasta tema gasip pe www.artemis.com.ro
47
84 -. PASTORAPA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
boala asemanatoare diabetului; astfe!, rolul grupurilor de
Alcoolici Anonimi, AI-Anon sau al altor programe de con-
siliere nu trebuie subestimat, cum nu subestimati rolul
Inedicului in tratarea diabetului.
2. Astfel de grupuri de sprijin pot fi invitate sa -aiba in-
talniri in biserica sau intr-un spatiu afiliat bisericii, astfel
inca_t cei In cauza sa ajunga mai la serviciile de care au
nevoie.
3. Odata ce 0 persoana a fast catre un ast.feJ
de program, e important ca preotul s.a pastreze legatura cu
aceasta sa monitorizeze evolupa dificultap1e e ll care SE

4 . ..stgerica ne sa viata sanatoasa
moraUi, ca pare extrem de normal fiecare parohie sa
existe ocazii la care problema abuzului1de alcool sa fie discu-
tata sa fie puse 1a dispozitie pliante informative.
5. Nu uitam de programul de ruga dune personal, dar
;; i de eel din cadrul serviciiJor Bisericii. Acola unde pro-
blema alcoolismului este una serioasa, se poate face perio-
dic Acatistul Potirul Nesecat, de mare fo10s celar afectati de
a1coolism. ..
6. lndrumarea duhovniceasca necesit a timp, rabdare §i
tolerant
a
la frustrare. Multe dintre eforturi nu vor avea re-
zultatul scon tat sau n u vor da roade imediat. Cazand insa
in extrema moralizatoare la care ne rezumam cand con-
damnam pacatul sau apeland la ind emnul " trebuie sa ip
dud crucea", n u vom alina Cll ni mic su ferinta acut a a celor
.' '
. ce apeleaza la manati de deznadejde. Dumnezeu ne
cere sa ne rugam, sa tim demni in 'suferinta noastra, dar ne
vrea totodata indraznep §i lipsiti de teama.
ALCOOLISMUL CA BOALA. DE FAMfUE 85
lntrebari pentru discutii: .
,
1. Cum 0 familie in care consumul abuziv
de alcool este 0 problema?
2. Care sunt lucruri le pe care Ie putem face pentru a
ajuta pe cineva care sufera din cauza excesului de
a1 altei persoane?
3. Care sunt dificultati1e personale care v-ar 1m piedica
sa faceti acest Jucru?
4. Cu ce prejudedip va confruntap in momentul in care
aveti In fata un alcoolic? .
5. In cazul familiei, indemnul di n Pasul 3 "sa ne pre-
dam vointa viata in grija lui Dumnezeu" e echivalenta eu
mdemnul "poarta-ti crucea"?
48
Capitolul IV
PRINCIPII GENERALE ALE PRACTICII
Tamaduirea patimii sau a bolii a1coolismului
Ca rezultat al pierderii Jegaturii dintre om
muite pr:obleme continua sa tulbure omenirea,:
tot felill de boli, rllboaie, crime, perversiuni sexuale, furturi,
divorturi etc. L,a- madul general, aceste afecpuni sunt uni-
afecteaza toate fiinte1e umane intr-un Eel sau allul.
La modul personat aceste probleme sunt consecinte1e gan-
dirii intunecate a omului ale pierderii dragostei dintre noi.
Omenirea a uitat adevarul despre Durnnezeu iii, in general,
tgnora voia Lw. Dar asta nu e 0 noutate, di.d se mtampla
mca. de pe vremea lui Adam. Ca rezultat al intunecaru minti i
umane pierderii iubirli din sufletele noastre, iiberul arbi-
tni al omulw a 51abit, iar piicahtl ne conduce pe multi dintrc .
noi catre dependenta - una clintre cele mai dispandite pa-
tiini. :Insa, pacarul patima nu au facut parte dirl adevarata
noastra fire, cca creata de Dumnezeu lnzestrata de c.u
liber arbitru. "FiI:ea umana cazuta" este cea care devine dc-
pendenHi §i doborata de patima, prin pacat.
49
88. PASTORATIA PERSOANELOR DEPENOENTE DE ALCOOL
Aceasta indepartare de milosteni a divini3. ;;i coruperea
n aturii noastre reprezinta rezultatul multor alegeri gre?it€,
unele dintre aces tea facute in vr€mea tinerepi ?i sub influ-
enta altora. A1coolismul este un bun exemplu in acest sens.
Nimeni nu alege sa devina alcoolic, cum nimeni nu de-
cide sa se 'imbolnaveasdi: de mice altceva. E, mai degraba,
ceva ce se intampla de-a lunguJ timpului de obicei, fara.
ca persoana sa i;;i dea macae seama di devine dependent de
drogul alcooL Fara consimtarnantul sau buna lui cUlloa;;-
tere, patima devi!l€ treptat parte din modullui de in
cazul alcoolisrnului, patima lncepe ell acceptarea pikatelor
mici, prin accepU'l.rea unor episoade ocazionale de baut ex-
cesiv. incetul cu incetut aceste paeate eondue vietimele
intr-un lac in sa ajunga, in locul "pati-
mii ", al "bolii sau, daca doriti, in lumea "adic-
ti ej". Ma refer ajci 1a bautul abuziv, caci un consum rational
. \. - ,
d e aJcool Ie poate multora bucurie) fadS. sa atraga
dupa sine consecinte d.ureroase, negative.
Indiferent de lermenii pe care li folosim pentru a-I de-
fini , alcoolismul afecteaza lntreaga umana. Corupe
truFu! cauzeaza multe boh, incl usiv cancer,
d iac€, hepatice chiar cerebraJe. Din PW1ct de vedere men-
t a t alcoolismul afecteazEf capacitatea de a rapona,
imaginapa, perceppa abilitatile de functi onare la capaci-
t ale maxima mtr-o lume complexa in permanenta schim-
b ar:e. Afecteaza sufletul omului pnn modificarea
p erceppilor dorintelor lIinimii sufletului" sau II nous" -ului
56
.
!.6 Cuvantul "nous" este de origine greadi ·;1i define;1te cort.l1tiinta
J' ationaHi capa.biU'i de investigare ;11 cunoaitere a realitap,i. Platon se re-
PRINClFll GENERALE ALE PRACTICll 89
Conform Mitropoli tului Vlachos in cartea sa, Psihoterapia
Ortodoxii, acestnous este eel mai afectat de di tre pacatul sau
patima noastra: Nous-ul este esenta a ceea ce lnSeamna sa
fii uman nu se refera doar 1a vointa noastra sau la deci-
ziile pe care Ie luanl. Se cefera, de asemenea, la sentimen-
tele, dorintele sau perceptiile noastre asupca realitatii la
modul in care privim viata pe cei lalti oameni
57
. Alcooli s-
mul adictia lovesc "spiritul" ornuJui pentru d i multi oa-
rnem, afectati de dependenta l§i pierd scopul §i semnificatia
vietti. Pe masura ce adicpa progreseaza, alcoolicul poate sa
p:iarda vi taIitatea spiritului, iar acest fapt atrage dl}pa
sine consecinte foarte grave. Dorintele normale ale vietii se
pot transfoffila 'in dorinta d.e alcool, de Llil alt drog sau de
orice plt lucnl. .
11n aspe,ct important al IIpatimii" sau
. legat ,de omului sau, . cum ar spune alP!, de II PU-
terea vointeI". qe fapt, cei mai multi alcoolici au 0 vOinta
foarte puteritidi. au succes tn. multe ale vietii lor.
lnsa, ill ceea ce a.1coolul sau drogurile, vointa nu
mai este de mare folos - e ca cum ea.ar fi adanc as-
cWlsa in sufletele lor §i doar Dumnezeu ii poate ajuta sa 0
regaseasdi. Aceasta pierdere a vointei e vizibiUi mai ales
atunci cand beau in rnomente nepotrivite §i atunci cand
ferea la "nous" (intelect) ca fiind ochiul mintii, prm care se percep rea-
litaple inteligibile. .
S7 Vezi anexele Roata viefii §i Consumlll rational de alcool.
sa Folosesc altemativ termenii de "potima" §i "adicpe" clnd, de
fapt, ele sunt acelaii lucl1J. Alcoolismul este d oar una dintre cele mai
intaI.nite forme de adiqie.
50
90 PASTORATJA PERSQANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
beau prea mult sau prea des. E ca §i cum au vointa puter-
niea, lnsa aceasta nu Ie e de niciun folos in privinta a1coo-
lului. Cartea de baza a Alcoolicilor AnonimP9
despre "voin\a neajutorata" spune ca, fara ajutorullui
Dumnezeu, vine un moment un loc in care a1coolicul va
fi lipsit de vointa in fata primului pahar, !ar acest prim
pah aT e toclnai eel care ii cauzeaza probleme. $tiinta a des-
coperit ca. exista factori biologici care determina pofta de a
bea din nou. S-a descoperit di procesul implidi modificari
celulare atat la !livelul creierului, d. t iii al neuro-transmi-
tatorilor §j al sistemului periferic. ,,$tiinta' Sfirtiior
Parinp" ne invata de secole ca are iii capacitatea de
a-I conduce pe orn
60
. La ce ne putem de la in
lipsa ajutorului lui Dumnezeu care sa ne pazeascal..Ero-
o lema alcoolicului este cii L-a abandonat pe
Din fericire, cei mai multi dintre noj nu resiInt: boala sufJe-
teasca la profunz imile la care Ie alcoo'licul sau de-
pendentul de droguri. In cazul alcooli smului al· altor
adictii, "patima" devine foarte puternidi poate tulbura
sufletul pana la punctul auto-distrugerii . Ad.icpa este, pana
la urma, tea mai raspandita forma de auto-distrugere cu-
noscuta d e catre om. Patima adiqiei pacatul care con-
duce catre dependenta SUIlt atat de insidioase mcat, In mod
normal, dependentul e amagit de ca duce 0 viapi
59 Textul de baza al AA este CW10SCUt drept "Cartea Mare", iar pa-
ragrafulla care se face refenre se aft! in capitolul "Opinia unui
60 "Jar daca fac ceea nu vreau eu, nu eu fac aceasta, ci pacatul care
mine.'i (Romani 7, 20)
PRINCIPII GENERALE ALE PRACTICf! 91
relativ normaJa .. Adictia devine 0 parte din fire a sa, fadi ca
macar sa dea seama de asta, astfel d. nu numai ca. ac-
cepta patima, dar 0 protejeaza
61
.
eu toate ca Botezul ne purifica ne elibereaza de
pacat, eu top.i suferim de pe urma unei suferinte
Dad. nu de pacatul propriu, atunci trebuie
sa cu tau despre mandrie, pent!u di
aceasta este cea mai rea suferinta sufleteasca. Atunci cand
se intampla ca un om sa pacatuiasca. tara e mai diu
deca.t atunci cand cineva -?tiind despre sine di
e un pacatos.- eel care dl e smerenia
de a acest lucru. Evanghelia- citita In Duminica
a Fariseului e un bun Ln acest sens
62
.
Unul dintre ei a plecat de la vindecat ;;i iertat, ill
timp ce celalalt a plecat "intT-o starfmai rea decat atunci
cand venise pentru rugaciune 1a te·mplu. Ar trebui sa ob-
servam aid ca mandria oarba a evreilor a fost cea care a .
I - .
condus la rastignirea lui Hristos. Sfinpi Parinp nu
au a-?ezatlntan1plator aceasta Dwninica a Vame§-ului Fa-
riseului 1a inceputul Postului Mare. Insa, cum se face ca -
61 Vezi anexa: Harta Va ajec!iuni/or spirituale
., 61 .,Doi oameni s-au suit Ja templu sa se roage; unul fariseu ce-
Ialalt Fariseul, stand drept, se ruga in sine: Dumnezeule,
multumescu-Ti ca nu sunt ca ceilalti oameni, nlpitori, nedrepp, adulteri,
sau quar ca acest postesc de doua oIi pe saptamana, dau zedu-
lala din toate ca.te Iar departe stand, nici ochil nu voia
sa ridice spre cer, biitea pieptul, zicand: Dumnezeule, milostiv
fii mie, paditosului! Va spun Eu voua: Acesta s-a coborat la casa sa mai
indrepHil;it deca.t aceta. ell. tot ce-l ce se inalta pe sine va fi smeri t, iar
. cel ce se !;mere;?te pe sine se va ina.1ta." (Luca 18, 10-14)
51
92 PASTORAj1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
primim Sfanta Tainil a Botezului - ne imtoLnavim SU-
flete, te, uneori chiar piinii in adiincul sufletelor noastre?
Dupa Sfantul Maxim
63
a1ti ai Bisericii noastre Or-
todoxe, suferim pur simplu de pe liIma credintelor fal se
despre lume, despre nOl in§ine despre Dumnezeu. Pier-
d em Jegatura eu va lorile noastre adevarate §i pierdem Ie-
g a tura eu cele "universal e", ell acele principii pe care
Dumnezeu Ie serie in inirna fiecarei umane. Aceste
universale sunt inHirite §i reinnoite la Botez, lnsa Ie
pierdem din cauza di traim mtr-o lume cazuta. $. untem in-
fluentati de pacatul din jurul nostru, iar §i
noi p arta§i 1a el. Din cauza rnandriei, participarea noastdi
la pacat ne da sentimenru i fals ca pacatul nu a fost ·"a§a de
-Dlare". Treptat, ne indepartam tot mai de "e-birre
d e Dumnezeu. Pentru a1coolic, pierderea direetiei in
e 0 eadere neintentionata, insa una pe prieinu-
singur. _. ' .
Avand aceste fa lse credinte o1i false cuno§tinte, oamenii
ajung sa creada drept adevarate n:i §te lucruri care sunt de-
p arte de adevar. Un exempiu ar fi aeela ca unii ered ca ho-
Dlosexualitatea' reprezinta un mod normal de exprimare a
sexualitatii. Altii cred in mai multi zei sau cred dl Dumne-
,. . .
zeu este doar un concept uni versal impersonal, care nu se
impli ea nici pe departe in treburll e de zi eu zi ale omului.
in eeea ce il prive§le pe alcoolie, falsa este aceea d i
el bea, "normal "; deseori, el va invinovap pe altcineva pen-
63 Sf. Maxim Mar tUri sitorul, CapeteJc despre dragoste, cap. 34, Fj.
Iocalin sfin telor nevainle ale vol. 2, p. 53
-
PRJNCll'U GENERALE ALE PRACTICll 93
tru problemele pe care Ie are §i care au fost cauzate, de fapt,
de excesul sall. Uneori, el crede di ceilalti oameni sall chiar
anumite institutii sunt vmovate pentru problemele lui, el
band din cauza acestora. Apoi, evita sa asume responsa-
bilitatea personala pentru propriul eomportament. Carte a
Aleoolialor Anonimi
64
denume§te acest lueru ca " auto-
arnagirea alcoolicului" . Mai exact, inceardi sa sublinieze
faptul ea alcooliculnu poate sa vada realitatea proprie.i si-
tuapi "neputinta" sa 'in fata astfel ca el conti-
nua sa bea pana ajunge In Psihologii se refera la
"raponalizare, minima1izare negare'J-'ca la procese prin
care alcoolieul se poate amagi pe sine
65

Sfantul Maxim desp.r£,ignorarea ul1iversalelor"
drept eauza a diderii oroului in Asta inseamna .ca
nu stirn ce e cu adevarat bun nu Ii eunoa§tem trasaturile
. .
lui Oumnezeu. Credinta, speranta il,lbirea sunt trei dintre
aceste uruversale. Atunci cand sulletu! se mdeparteaza de
aeestea, e profund tulburat, iar In sufletul persoanei apare
un sentiment de lnstrainare fata de t ot ceea ce
inseamna Dumnezeu. Persoana pierde scopul .§l semni-
ficap.a vietti illeepe sa se intrebe de ce mai Filo-
sofu nlllIl€SC asta "vid exi stential", 'insa, in realitale, e yorba"
doar de separarea de Dumnezeu - 0 separare care nu e de-
64 Bazat pe progr amul spiritual de 12 programul AJcoolicilor
Anonimi (AA) este in toata lumea cel mai cunoscut mai de succes
program de recuperare pentru alcoolici. El cuprinde peste 3 milioane
de membri, cei mai multi in SUA Canada. tn Romiinia ex.ista cca. 20
de grupuri AA.
65 Vezi anexa Mecanismele de apdrare.
52
94 - PASTORAfIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
cisa de Dunmezeu, ci e alegerea omului, pentru di el e acela
care se desparte de Dwnnezeu prin pacat
66

Dumnezeu ne-a creat insa in £et meat sa n ca.uHim
In mod natural sa ne intoarcem la Indudhile !iii iubirea
Lui. Atunci cand sufletul incepe sa se sirota pustiit, incepe
sa tanjeasdi dupa Dumnez€l1. lJneori insa, "ochiul sufletu-
lUI" - nous-ul - e confuz nu II pe Dwnnezeu.
CapaCitapJe de "judecahi" ale omului sunt afectate din
cauza ignorantei sau a patimilor (precum actictia) care I-au
cuprins. Multi dependenti akooJici au spus ca ?Ill lncercat
, sa ump]e dor duhovnicesc prm folosirea alcoolului -
sau a drogurilor. Cfuld se intampla pzkatul devine cu
adeviirat "dumnez.eul" ace lei persoane. Binemteles, arice
sugestie In acest sens va fi 0 jignire pentru acea persoana,
comportamentul ei indica in 'lntregime altceva. Acesta
este unul dintre .,!l1otivele pentru care onestitatea personala
este at.at de importa,nta in recuperarea din alcoolism. Are
de-a face mai pupn cu bau tul'ln sine, decat cu ceea ee bau-
tura Ii face persoanei in eauza (de ex. diderea in patima).
De fapt, alcoolismul e deseoti descris ca 0 forma de ido-
latrie, din cauza di alcoolicul tranSforma alcoolul in eeva
mai important decat orice alteeva din viata lui : sanatatea,
reiatia eu partenerul de viata, eu copiii ;;i ehiar eu insu;;i
Dumnezeu. fusa nu uitati ea, din eauza aeelor "eredinte
fal se" :?i autoamagirii deserise anterior, alcoolicul nu poate
sa vada pur simplu adevarul sih.lapei sale. Acest lucru nu
66 " .•. nici hotii, nici iacomii, nici betivii, nici batjocorHorii sau hra-
pitorii nu vor mo-?teni fmparatia lui Dumnezeu" (1 Corinteni 6, 10).
-
PRlNCll'lI GENERALE ALE PRACT1CII 95
se intarnpUi peste noapte, lnsa in timp e sa observi
modul in care alcoolismul evolueaza catre abisul disperarii
durern. E ea cum ill fierbe 0 broasca. Dadi 0 bagi direct
in apa fierbinte, ea va sari din nou:;;i din nou, in Incercarea
de a scapa de a fi giHita de vie. Daca, lnsa
f
bagi 0 broasca in
apa calda apa treptat, ea va sta in apa pana cand
e gata fiarta. Nimeni nu alege sa devina alcoc.lic; acest lucru
se intampla pentru ca nu vede ca situatia sa se schimba in
diu, d i. i:?i continua drumul spre autodistrugere.
Sfantul Maxim ne Invata, de asemenea, ca "gandurile
re condue spre suferinta sufletlilui, chiar dadi II
pe adevaratul Dumnezeu. Tuturor ne place un
Iuem sau altul rna.!- mult decat ar fi cazul suferim, mai
din cauza di permitem acestor lucruri "pamante:?ti"
sa he indeparteze de lucrurile lui Dwnnezeu. Aceasta iubire
de "lucruri" apare mai ales atunci cand acceptam ca senti-
mentele noaitre sa gandeasca iIi locul nostnt. Din punct de
vedere emotional, supra-valorizam un anumit llicru, pre-
cum 0 un 'ceas nou sau chiar 0 relatie cu 0 alta per-
soana. Dadi nu simrrn di avem "suficient" din acellucru
care ne place de ne-am indragbstit, sau dadi simpm
ca acel lucru e in vreun fel, 'reactionam exageral
devenim defensivi, sau chiar ostili 'in ineercare2
de a proteja aeel " lucru". Astfel se intfunpla cand "emotiG
conduce ratiunea", nu llvers, "mintea deasupra emotiei"
In cazul patimii, acest aspect este unul foarte serios dir
cauza "credintelor false" "ignorarii universalelor" men·
p.onate anterior. Confuzia intelectului ne afecteaza faculta·
tile mentale, iar emotille ies in apararea credintelor eronate
C§.nd se intampUi astCl.! t 'uri adevarat dezastru pentru sullet
53
96 PASTORAflA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
In ceea ce pri persoana dependenta de alcool,
acest proces devine evident atunci ca.nd cineva 11 confrunta
eu propriul Sall exces de ba.uturii De team a di s-a r putea sa
i se ceara sa nu mai bea sau sa bea mai putin, el devine de-
fensiv mamas la simpla sugestie ca s-ar putea sa aiba 0
problema eu alcoolul di ar trebui sa se opreasca. din baut
sau sa 11 redudt EI alcoolul mai mult decat
relatia eu Dumnezeu sau cu ceilalti. tl
chiar mai mult decat propria sana tate bunastare. E 0
forma de au.todistrugere :;;i chiar de 5uicid._
5fo3nt
11
1 Apostol Pavel spunea ca Hecare face -?i
Sunt 1n53 unii oameni care se predau pur
s implu pikatului sau unei alte patimi, precum alcoolismu-
j uL Ei seaman"a ru lemurienii care se arunca unul dupa ee-
Ialalt in apa marii. Aeest lueru se poate mtampla mai uilor
atuna cmel valorile personale sau sodale privind bautura
sunt foarte. slab.e. sunt oameni nu inte1eg con-
ceptul de boala a1 adiepei sau care cred (in mod eronat) di
bautul este un joc pe care 11 pot de fiecare data. Dupa
ani de baul excesiv;, patima alcoolismului preia con-
trolu!, bautul devenind 0 parte importanta a viep.i -uneori,
chiar cea mai importanta. E .cu mult mai ca ceva sa
aiba loc intr-o societate a.le duei cultura.le permit sau
incurajeaza chiar bautul excesiv in care nu exista un ghid
dar in ceea ce biiutul rational sau nonnaJ68. Binern-
t e1es! Dumnezeu nu.ne-a lasat fara
.,
67 " ••• de vreme ce toti au padi tuit sunt lipsiti de slava lui Dum-
n ezeu ... " (Romani 3, 23) .
68 Vezi anexa: Ghid E.entru consumul rafional de alcool.
PRINOPD GENERALE ALE PRAC11Cll 97
Exista tIei stadii ale cre§terii spirituale: praxis sau cu-
ratirea inimii, teoria sau de Intelegerea lui
Dumnezeu iii iluminaren sau lui Dumnezeu.
Acestea sunt cIar definite in mare parte, sunt interca-
late. De exemplu, un om poate sa doar 0 idee despre
Dumnezeu sau despre Ceruri cu toate sa fie intr-
un proces de curapre a inirnii sale. Un astfel de exemph.t
of era Sfantul Apostol Pave1
69
• In ziua In ca;·e "inceput
caJatoria cu Domnul, a vazut 0 lumi.na mare, care a deter-
mimit cainta lui. Nu doar d i a inceput sa se di iasca "in acea
Z1, :1nsa a ajuns cunoasca mai multe des pre voia lui
Dumnezeu pentru el chiar despre Dumnezeu Sa
_privim lnsa mai atent la aceste programe de recUperare
1a anume presupune recuperarea spirituala din boli
precum alcoolismul.
Pentru 'a diminua ignoranta din jurul "credintelor
fal se", trebuie sa existe 0 educape desp-re alcoolism ca
boa1.3. Nu e deloe sa ajuti pe cineva sa iii i recunoasca
problema pe care 0 are cu alcoolut as tfel ca informarea per-
sona1.5 despre conceplul de hoala al adictiei, in special a1 al-
coolismului, e eel mai blLl mod de a incepe·.
Pentru ca, pacatul, adicpa patima nu sunt atribute na-
turale ale ornului, atunci cand acesta devine dependent,
apare un conflictintre modul in care Dumnezeu I-a Cfeat
iii ceea .. ce a devenit. Acest conflict nu este cu Dumnezeu,
69 " ... in calea mea, 0, rege, am vi'izut in miezul zilei 0 lumina din
cer putemidi decat str3Iucirea soarelui, stral ucind imprejurul meu
§i al celor ce mergeau cu mine." (Fapte 26,13).
54
98- PASTORAflA PERSOANELQR DEPENDENTE DE ALCOOL
ci - mai degraba - eu el Conflictul ell care se con-
frunta toti alcoolicii e un exemplu perfect al conflictului
care apare attmci cand omul e In dezacord eu propriul sis-
tem de valori. Preepi numesc acest lucru virJOvii!ie, iar psi-
hologii, confl ict de cameter. lndiferent de termenul folosit,
.:..cest conflict va devora sufletul a1coolicului intr-un mod In
care nimic altceva nu 0 poate face.
Consilierea p astoral a a a1coolicilor
i - _.
Chiar dependente persoane se pot elibera
de patima lor dadi sunt dispuse sa dudi 0 viata spirituaHi.
Calea spiritualit.ipi a fast descrisa in general,
oamenii - eu ekceptia monahilor a eeloT care fac eforturi
serioase de a/trai fata ditre Dumnezeu - ignora aceste
scrierFo. Uneori, viata spirituala e descrisa in termeni de
"Scari", 'sau "CaY'. Esential e ca toate acestea sunt
"principii spirituale" prin intermediul carora 0 persoana
poate sa invinga pacatul (patimile) din viata lor sa
apoi sa iI cunoasca pe Dumnezeu. $i asta nu prin teologie
cum e ea predata in ci mai degraba prin trMrea
praclicarea "principiilor ". spirituale. Aceste principj 'i re-
prezinta "Praxis-ul", cuditirea inimii omului conduc spre
"Teorie" - mtelegerea lui Dumnezeu. Teo-
ria e urmata. de "Duminare", care reprezinta lui
7U "Scara duml1ezeiesclllui a Sfantului Ioan Sdirarul 12
ai AA sunt douaexemple de dii spiriluale. Stantul Isaac Siru! a
scris el ccva asemanator. FiloCillia contine cateva texte pe acest subiect,
printre scrierile Sfantului Maxim. .
PRINCWll GENERALE ALE PRAcnOI
99
Du:rrtnezeu. Spiritualitatea ortodoxa e adevarata teologi€,
pentru ca ea ne invata despre Dumnezeu ne conduce
catre Lui. Sufletul cauta aceasta eunoa!Jtere, iar
inima 0 Doar prm unit.me cu Dumnezeu -?i prin
Iisus Hristos putem sa ne vindedirn de infirrnitatile noastre
sa ne tamaduim de boWe
Totti marii duhovnici ne SpWl ea progresul spre vinde-
carea spirituala nu poate ineepe decat du pa ce 0 persoana
ea problema exista. Acest lucru ar trebui sa fie
evident, lnsa nu e deloe a§a pentru alcoolic. Mandria au-
toamagirea sunt marile lui Alcoolicul va conti-
nua sa bea ;;i sa ajba probleme din cauza bautuiui 'atat timp
cat nu ca pur !Ji simplu nu poate eonswna alcool
fara consednte negative. sa recunoasca faptul di.
patima a preluat controlUl vietii fui ea are nevoie de aju-
tor. Aeeasta recunoa;;tere a neputintei in fata alcoolului re-
prezinta fundamentul pe care e mai\ apoi c1adita
.reruperarea, iar, fara lucrarea prirrlilor trei de
Alcoolicii Anonim.i, ea 0 persoana afeetata de alcoo-
lism sa faca reale progrese spirituale sunt €Xtr€m de reduse.
. Aceasta necesiUi atat umilinta, ca t onesti -
tate, dar dobandirea aeestor virtup."poate £j foarte dificWi.
Uneori, onestitatea persona Hi poate precede umilinta, aI-
teori poate sa Ii Ulmeze. Cele doua virtup sunt 'inrudite ;;i
reprezinta piatra de temelie a recuperarii spirituale. Fara
ele, e imposibil sa barierele negarii, amagirii a
credintelor fal se despre alcoolisrn
71

11 Vezi anexa: Mifuri despre consumul de alcool.
55
100 . PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
Persoana dependenta trebuie sa treaca mai departe de
simpla credinfa in Dumnezeu. El trebuie sa inceapa sa caute
$i sa cunoasca voia lui DW1U1€Zeu. Trebuie sa aiba dorinta de
a urma voia Lui 1n tot ceea ce face sa renunte 1a ego-ul
mfmdria care i-au cauzat probleme. Din cau za faptuJui di
omul nu poate sal§i infranga singur patimile a faptului dl
Dumnezeu nu 'ii va lua omu]ui liberul arbitru, trebuie sa.
existe 0 sinergie mtre "indurarea" lui Dumnezeu "voia"
omului. Voia omului (dormtele lui de a face lucIUIile cum
VT€a el) trebuie lasatA 1n grija lu.i Dumnezeu prin rugikiune
. -'
$1 meditati€. Daar dupa aSta poate ernul sa ia anwnite dedzii,
eu ajutorul lui. Dumnezeu. 0 rugaciune simpHl, precum
"TaHil nostru", rostita eu accentll l pe "fadi-se voia e un
mod buh de a vointa in grija lui Dumnezeu.-...fu;est
luau e 0 parte fueasca. din eeea ee Inseamna a fi
in cele din unna, aeest abandon in grija DOJl,U1ului aduce
cu sine 0 schimbare in relatia cu Dunmezeu, dar in relap.ile
cu ceilalti oamero. Atunci cand aJcoolicul ineepe sa i§i trateze
familia cu mai multa iubire, oferindu-i ei toata atentia,;;i nu
alcoolului, se poate intampla 0 .minunata vindeeare a intregij
familii.1n eel m..l.i rau caz, efecteJe bautuJui nu mai sunt pre-
zente in familie, astfel ea vindeearea poate sa apara 'in mod
firese, eli ajutorul lui Dumnezeu iii a1 preotulu.i
n
.
Spovedania esle 0 parte foarte importanta a Practicii
Este procesul prin care sunt identificate paeatele ;;i gre;;elilE
di.n via\a unei persoane. Apoi, eu ajutorul unui 'lndrumatoJ
,
72 Vezi capitoluJ Pentru soliile alcoolicilor din Cartea Mare a bi
bliografia recomandaHi..
PRINcwn GENERALE ALE PRACTICII
101
spiritual - de obicei, un preot -, este posibil ca persoana sa
ia decizia ferma de a nu mai repeta vechile gre;;eli ii i de
a-;;i schimba modul de viaUi. Acest lucru inseamna a admite
,
fata de Dumnezeu, fata de propria §i fata de 0 alta
fiinta. umana "defectele de caracter" care il tulbura eel mai
IDult!J. 0 viata mradacinata intr-o astfel de spiritualitate po:-
ziliva face posibil progresul spiritual, iar fara 0 astfel de re-
cunoa;;tere a atitudinilor iii comportamentelor daunatoare
§i Hira spovedanie, sdlimbarea permanenta este putin pro-
babil sa se intfi.mple. . .' .
Spovedania ar trebui sa aiba Yn v§dere §i faptul di a1-
coolismul este 0 boala §i ca persoa'na dependenta de aleool
nu mai poate eonsuma alcool. Chiar;;i ill1 pahar de bautura
poate sa 0 arunee din nou in lntunericul dispedirii
lismului. este fqarte impor-
tanta datorita faptului ea spovedania insean:ma mai rnult
decat recunoa§terea d itorva pacate. itj martu:-
rise;;ti intregul "stil de viata" care eauzeaza pacatele. De
exemplu, admiterea consumuJui de alcoo] de catre a1coolic
este un lucru evident. Are nevoie insa sa l§i schlmbe ditiva
pricteni, astfel indit 55 poata evita vechile tentatii de a bpa.
Expunerea propriei persoane In fata ispitei poate fi un
pacat in sine.
Odata ee spovedania inipala are loc, incepe.adevarata
hiitalie pentru suflet. Diavolul se va intoarce la acea per-
73 "M!rturisip-va a§adar unul altuia pacatele unul pen-
. tru altul, ca sa va vindecal-i. Mult poate rngaciunea dreptului cea lucra-
toare" (Iacov 5, 16).
56
102 PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
soana pentru a 0 ispiti in nenumarate feluri, iar alcoolicul
va avea nevoie de ajutor ,i incurajari pentru a face fa\a aces-
tor ispite
74
• Mandria, ego-ul ,i frica alcoolicului vor reveni
pentru a incerca sa 11 conduca mapoi ditre patima
75
. Rada-
cinile aces tor trei defecte spirituale de caracter trebuie dis-
cutate cu duhovnicul pentru a Ie putea face fata. Aid e locul
in care consilierul spiri tual poate fi eu adevarat b ....nefic §i
este foarte important ca duhovnicul sa aiba .o tntelegere nu
daar asupra §i patimii, ci Ili asupra ispitelor spe-
dfice legate de boala alcoolismului. r
Multi preeti simt di nu pot sa consilieze
persoanele yin la eu probleme legate de abuzul
de aleDo!. Asta, pentru ca alcoolicii recad de multe ori In
-consumul de aleooI dupa ce preotulle-Gl3cordat:mult timp
. §i a £acut eforturi mari incercand sa-i ajute 'sa bea mai
putin. r.:adi nici preotul, nki nu inteleg ca. _alcoo-
li smul este 0 pot fi doar ea flleoolicul sa
bea mai putin. Aleoolicul va lncerea eu siguranta sa fadi .
asta, dar, din eauza' bolii a1coolismului, este imposibil sa-
eontroleze mod eonsecvent eonsumul de aleool. Mai
repede sau mai tarziu, Vq in incercarea de a nu bea
7t "Cand duhuJ necurat iese din om, umbUi prin IOOlri fa.ra de apa
:autand odihna; negasind, zice: M.'i voi intoarce'in casa mea din care
iID $i venind, 0 afia. maturatii impodobita. " (Luca 11, 24-26)
Capitolul5 din Cartea Mare a AA este deosebit de util in realiza-
rea acestui inventar. Vezi, de asemenea, 4 5 din Cartea Mare a
AA, Doisprezece Pilii ?i pouifsprezece l'raditii. '\
76 in Biserica, consi \ieri spirituali sunt numi!=i "duhovnici",
iar procesul se "duhovnicie".
PRINCIPII GENERALE ALE PRACIICII
103
de mult, pentru ca, mai apoi, atat el, cat preotul sa
:se simta descurajap. Ar trebui sa tnteles de la bun In-
ceput di nu mai exista posibilitatea reintoareerii la "con-
sumul normal de alcool". Singurul drum sigur este
abstinenla 100% falii de alcoo!.
Uneori, alcoolicul face un juramant ca nu va mai bea
niciodaUi sau pentru anumite perioade de timp. De multe
ori flU va reu.]i sa respecte acest juramant, iar atunci dlnd
lncalca juramantul, problemele se agraveaza mai' mult
decit orieand. Ru.]inea -?i vinovapa ce urmeaza reluarii con-
sumului de alcool 11 fac pe a1coolic sa se simta mai lipsit
de speranta, mal neajutorat. AtunCi cand reeade - iar re-
ca_derea face parte din procesul bolii - pierde lncrederea
in -?i in Dumnezeu. El poate chiar sa dea vina pe
Dumnezeu pentra. reca.dere. De tapt, dadi nu Intelege ca ..
racteristieile bolii lui, este sortit :poate eel mai im-
portant, aceasta privinta, e car;acterul cronic al
alcoolismului.]i faptul di odata ce tul om a devenit alcoolie,
el va dimane aIcoolie pentro toata viata, astfel di nu va mai
putea bea niciodata alcool in mod normal. El trebuie sa in-
teleaga ca sufedi d.e 0 boala fizica, psihologiea spiritua1a
C<;ITe trebuie tratata zilnic, printr-un program
hine structurat de rugaciune, meditape -?i preda.re a vointei
proprii in grija lui Dumnezeu. Este important de pnut
rninte di alcoolicii Stult mult mai bolnavi spiritual decat
enoria,ul , i co. ei trebuie in\eleaga dependenta
fata de drogul alcoo!. Farii aceasta informatie, pupni alcoo-
lici vor sa faca fata bolli lor.
Unul dintre ce.le mai s€mmifieative aspeete in aceasta.
discutie este acela di oamenii nu dezvolta pur.]i simplu
57
104 . PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
un program ziln ic de refleqie, meditape rug,kiune.
Dad i ii intrebi cum se simt din punct de vedere spiritual.
vor spune sirnplu d\ sunt "bine". Este 0 grava pe
ca re multi dintre noi 0 comitem, iar unii dintr€ duhovnid
ne avertizeaza in legatura eu acest lucru. Oarnenii pacatu-
iesc, apoi nu reu!ii€sc sa l$i dea seama ca alunedi in pacat
decat dupa ce este prea tarziu - dupa ce paca tul a fas t
comis deja. Ei au fcst ispititi sa pacatuiasca. $i niei macar
nu au putut recunoa$ te ispit3, ci daar pacatele. chiar
mai diu, au vazut-o, dar au ciezut di sunt putemici
d ecat ea $1 au dizut oricurn I:n pacat. Acest ll.lCIu-poate fi
exlTem de daunator pentru persoana care incearca sa nu
mai consume alcoo).
De cele mai multe ori, odata ce per.soana de
a nu mai bea, ea nu recade din cauza poftei de alcool, ci
sdi pa de lupta spiri tuala care se duce 1nauntrul
Sall sau din cauza unei dureri A1coolicul este is-
pHit i n moduri pe ca re mel el nu le intelege recade pen-
tru a face fa ta durerii sau confuziei. Chiar mai rau, el pur
;;i simplu uita ca sufera de boala nurnibi alcoolism di nu
mai poate bea cu succes alcoo!. Rediderilc allJoc deoarece
alcoolicul nu duhovniceasdi sau pen-
tr u di nu urmeaza un program zilnic de rugaciune, reilec-
tie meditatie, devenind astfel 0 prada pentru

Oescoperirea acelui tip de credinta in Dumnezeu carE
poate e1ibera pe cineva de nu e un lucru de In-
faptuit. E nevoie de adoptarea unui stil de viata care sa Ie:
fl ecte 0 tot mai mate ;;i intelegere a voU lui
Dumfl-ezeu i:rt viata noastra §i in activitatile de zi cu z1. Lc
PRINClPlI GENERALE ALE I'RACTIOI 105
acest tip-de spiritual a, pe care 0 numim "reeupe-
rare", se poate ajunge eel mai sub 'i'ndrumarea unui
parinte spiritual sau a cuiva care parcurge "drum al
recupedirii" cu alcoolicuL In Alcoolicii Anonimi exista
avantajul adica al persoanei care este deja ab-
stinenta de ceva timp care iI ajuta pe eel nOll-venit sa tn-
"teleaga principiile spirituale ale recupediriin .
. in continuare, va oferim un ghid pentru modul de
abordare a cu probleme de akoolism, precum
0 !isHi de aetivitati pe care Ie putet l organiza la nivelul
parohiei.
T7 yezi capitolul 5 din Cartea Mare a AA.
-
58
Strategii pentru ini\ierea interven\iei
i n cazul unui enoria§ consumator de alcool
In aceasta secpW1e, vep regasi informatii de baza 5U-
gestii pe Ie oferi dvs. care consumii
alcool problerne din aceasta cauza.
I
• Cei rnru. mulp. dintre oamenii care consuma alcoo1 ntl-
prezinta riscul de a avea probleme din aceastii pen-
, ..
tru ca au un consurn moderat.
.. -e u acestea, din cand in cand, vep. IntaJ.ni
care vaT vorbi despre bautullor. Ei ax trebui Wormap in
legatura cu riscurile asociate consumului de alcoo} !li madul
in care acesta ii poate afecta atat plan fizic, 'cat spiritua1.
• E foarte important. sa Ie recornandap tumror mode-
rarea in consumul de alcool.
./ Pentru barbap., aceasta iriSeamna sa nu
mai muIt de 0 unitate de alcool pe zi .
./ Pentru femei, nu mai mult de 0 unitate de alcool
pe zi.
.,1 Persoanele de peste 65 de ani, nu ar trebui sa con-
sume roai mult de 0 unitate de alcool pe zi .
./ Copiii adolescen{::ii nu ar trebui sa consume
deloc alcool.
59
PASTORAfIA PERSOANELOR DEPE1'\lI)ENTE DE ALCOOr: _.
• A se observa ca vorbim despre 0 unitate de alcool ca
fiind 0 stida de 0.5 litri de bere, un pahar de yin de 120 ml
sau 50 ml de tarie.
• Reaminlim ca aceste sugestii nu lnCearCa sa schimbe
" traditiile", ci doa r sa previna alcoolismul proble-
mele asodate acestuia. . .
unii oameni nu au probl eme ell alcoolul, in anu-
mite condipi e recomandabil ca sa se abpna de la
orice consum de al coa!.
• Dad. oleineie e insarcinata sau sa ra·mana in-
sarcinata: sall daca cine va' ia medicarnente ce interactio-
neaza ell alcoolul.
• Daca_ exista afeq.iurti-medicale, precum cele hepatice,
etc., care ar fi agravate de consumul de·alcooL
• De asemenea, daca p{ezinta simptome ale
de aleool, va incuraj arn sa Ie intariti intot-
deauna importanta abstinentei complete fa ta de alcool.
e u siguranFi, ii deja pe unii membri ai
parohiei care beau i n mod excesiv.
• ies in evideT).ta destul de ll§or probabil ca
au deja pTobleme datorate bautuiui.
• 'in cazul aHora, s-ar putea sa nu fie la fel de evident
daca au prableme sau nu, dad!. au nevoie de ajutor sau dad
Ii puteti ajuta cu eeva. Urmatoarele 4 sugesti i va pot fi de
folos in astfel de situapi.
STRATEGIT 109
Sugestia 1: Nu va temep. sa adresap. intrebMile necesare
Mai intai, trebuie sa Ii intrebati ca.t de mult beau §i
cat de des.
• Aceasta i ntrebare e una nonnaJa daca prezinta pro-
bleme datorate eonsumuI ui de alcoo!.
• Mai apoi, dupa ce aveti 0 imaginemai clara despre
ce Ii se intfunpla, puteti face 0 evaluare a sit uatiei.
• Pe baza pe care 0 veti face, puteti apoi sa in-
cepep. sa Ii i"drumap in legatura!=-u ce sa faca in situatia
sau problema acfuala.
• Insa,luerurile nu se aprese aici. Oat fi ind faptul ca va
· ,
aflati- postura de !.ider spiritual al eomunitap.i .dvs.,
avea multe ocazii de a discuta cu enoriasit ca
va incurajam sa continuati sa ave\i 0 relap.e eu persoana
resp.ectiya sa eontinuap sa 0 intrebati despre progresia
e09sumului sau· de alcool sau despre acestuia.
Nu uitati di sunteti "dodorul suflctel or" tuturor ere-
din parohia dvs. Ar tTebui sa fie un lucru firesc
sa fip p:cocupat de bW1astarea lor duhovni eeasdi, iar ;:>.-.:ire-
sarea de intrebari directe des pre consumul de a leoo1 ar tre-
bui privita ca ceva normal, atunci eand aeeste 'intreban sunt
necesare.
Intrebati despre consumul de alcool de Hecare dahi :
• Cand indrumap. pe cineva care analizeaza con;; ti-
inta:in I pentru spovedanie.
• .lnainte de a binecuvanta 0 cWlunie in consilierea
Pre-maritala.
60
110 PASTORATiA PERSOANELOR DEPEr·mENTE DE ALCOOL· .
• Daca sunt prezente probleme legate de consumul de
alcool, mai ales in cadrul fa miliei.
• Dad'i cred inciosul va spune ca se si mte vinovat pen-
tIt.! di bea.
E important Sa luati in considerare di cineva ar pute;
avea deja probleme cu alcoolul dadi: '"
• bea mai mult de 14 unitap. de aleool pe saptamana
• bea mai mult de 3 unitap la 0 ocazie.
STRATEGII
111
• pentru femei, dadi beau mai mult de 7 unitap de al-
cool pe saptamana sau de 2 umtap la 0 ocazie.
Cele "Patru intrebari i mportante". Urmatoarele patru
intrebari va vor fi de mare fo105 atunci dind veri deri sa aju-
tap pe cine va care bea sau dind 0 persoana are nevoie de
ajutor in privinta evaluarii bautului. Ele va vor aj uta sa va
dap seruna daca. exista sau nu probleme psihologice, sociale
sau spiritual e asociate conswnuJui lor de alcool.
_ 1. Ap. simtit vreodata di ax trebui sa reduceti eantitatea
de aleool pe care 0 consumati? (Aceasta intrebbre refed'i
la sentimentele de vinovape.)
2. Va deranjeaza oamenii care va critica ba.utul? (Se face
. referire la problemele familiale §i social e asoclate bautului).
3. V-ali simpt vreodata rau sau vinovatla in :iegatura ell
bautui (legat de IIzbuciumul sau conflictul
4. Ap bau t vreodata dimineata, la prima, Bautul
matinal indica, de obicei. di dependenta fizi di s-a instalat
dej a reprezinta un simp tom dar al abuzulul de alcoo!.
Daca. a raspuns afirm-"'ttiv 1a una sau mai
multe dintre intrebarile de mai sus, exista riseul
unor serioase probleme cu alcoolul. Nu uitati ca ill) consu-
mator social nu se eonfr unta eu astfel de probleme, precum
faptul ca un consumator social nu bea cantitatiJe menpo-
nate mai sus.
61
112 PASTORATJA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
Sugestia 2: Evaluati severitatea problemei a carac-
terul ui Sall temporar san permanent.
Atunci cand analizap posibilele probleme asociate bau-
tului unei persoane, luati In considerate aceste 3 variante:
• poate sa nu fi e dependent de alcool, dar
prezinta riseul de a avea astfel de probleme;
• are in prezent probleme datorate consurnu-
lui de alcool e pe cale sa aiba probleme i i mai mari;
• prezinta simptQrne.a ceea ce numim alcoo-
liSlTI sau "dependenta de -'.
Ca tegoria I: cei care daar riscnl de a avea
probleme. _ .
• E posibil ca persoanele din aceasta categorie sa bea
prea mult, dar sa nu aiba inca suiiciente,
mcat sa se gandeasdi la incetarea' bau\Ului.
• beau mm mult decarmoderat prezinta ris-
cuI de a avea probleme mai tarziu.
• Ar trebui informap despre faptul di se expun riscului
de a avea probleme cauzate-Je consumul de alcool.
• Dadi procedap astfel in acest stadiu incipient, pe par-
cursul viep.i? daca problemele se agraveaza, e mult mai po-
sibil ca sa vorbeasca cu dvs. despre situatia lorl de
vreme ce ca le-ati dat ni:;te sfaturi bune atunci clnd
erau mai tineri.
Indicatorii de ri se includ: '
• Consurnul de alcool peste nivelele recom?J1date mai
sus;
STRATEGn 113
. ' Consumul de aleool in ciuda problemelor cauzate de
acesta.
• Antecedente personale vizavi de problemele Cll al-
coolu!.
lata cateva intrebari care va vor ajuta In evaluarea mo-
durilor de consum de aleoo} §i a antecedentelor familiale:
• De cat timp beti hi fel de des de mult ca in prezent?
• De ca, te ori ,pe saptamana beti acum?
• De ca.te ori pe saptamana sau pe lW1a cql1Sumap mai
,
mult de pMru bauturi la oocazie? -
• Care e cea mai mare cantitate de aleoo! pe care ati
consumat-o odata,...ffi-tfltimul an?
• Exista cineva din familia dvs. apropiata,"ta!e a avut
probleme cu alcoolul?
Atunci cand adresap aceste intrebari, e bine' sa luati in
considerare :;i stadiul negarU in care se poate afla persoana,
precum :;i faptul ca informatiile potrivite pot Ie fie de
folos sa ii ajute iii ulterior.
Categoria II : Persoanele care experimenteaza in pre-
zent probl eme datorate alcoolului.
Indicatori care arata ca cineva are in prezent probleme
cu alcoolul :
• Unul sau doua dispunsu ri pozitive la cele nPatru rn-
trebari importante" referitoare la ultim_ul an. '
• Mihturisirea personala a faptului ca se confrunta cu
probleme personate, familiale sau
62
114 PASTCRATIA PERSOAI'<EL0R DEPENDENTE DE ALCOOL
• E important sa remarcati severitatea acestor pro-
bleme, precllID iii de cat timp sunt ele prezente in viata per-
soanei respective.
0 ' sugesti e:
4 Alcoolismul este 0 boaUi care aJecteaza relatii1e indi-
vidului. Discutati ell persoanele in cauza despre relatii.le lor
eu familia, prietenll, vecinii, colegii de
• incercati sa aflati dadi exista membri ai familiei care
. .
Ie-au solicitat sa lnceteze sall sa redudi din consurnullor de
alcooL'
• Faceti 0 evaluare a anturajului - cei mai multi dintre
prietenii persoanei respective sunt cumva ei consumateri--
de alcoo} sa:trabuzeaza de alcool?
co. fncerci'im cloar sa determiniim dadi persoanele
respective au 0 pmb1em4 ell alcoolut dacii aceasta problema
este CJlrenta §i dacii da, cat de grava este aceasta.
Categoria 111: Cei -s-ar putea sa fie dependen!i
de alcool san care prezinta. simptome ale dependentei de
alcooL
• Trei sau patru raspunsuri afirmative la cele ;,Patru m-
importante", referitor la ultimul an.
• Prezenta unuia sau mai multor simp tome dintre cele
ce urmeaza:
. ./ Compulsia de a bea - preocupare de conswnul
de alcool.
STRATEGII
115
./ Diminuarea controlului - de a lnceta saLl
madera consumul de alcool, odata ce episodul de
baul a lnceput.
./ ConsumuI de alcool en - consumul
de alcool pentru a evita simptomele de sevraj.
./ Sevrajul- prezenta sau antecedente de tremura-
tun, stari de diu, transpiratii sau tulbur:'ri de dis-
pozitie.
./ Cre$terea toieran/ei - e nevoie de mai mult alcool
decat inainte pentru a obpne efectul dorit .
./ Seiiderea {oierantei - e nevoie de mai pu tin alcool
decat inainte pentru a obtine efectul dorit.
./ Sentimente de "nervos, intat $i nemul/umit" in !ipsa
alcoolul u i.
Adresati-i dvs. urmatoarel e intrebari:
• Simtip vreodata nevoia urgenta:de a bea? Va ganditi
in mod regulat 1a baut? -
• Trebuie sa bep n:ai mult deca.t acum ditiva ani pentru
a va amep.? .
• Trebuie sa bep putin decat acum ani pen-
tru a va ameti?
• EXlsta situatii in care nu puteti sa Incetati bautul
odata ce ap. inceput sa bep.?
• Vi se mtampla sa va schirnbati planurile pentru a
pulea sa bep ceva?
• Bep vreodata dimineata pentru a sd3pa de raul pro-
- vocat de bautul din zilele precedente? .
• Uitati-va peste cele ,,20 de intrebihi", precum §i peste
. lista celor 12 mtrebari.
63
11& PASTORATIA PERSOANELOR DCPENDENTE DE ALCOOL
Sugestia 3: Recomandati acpunea adecvata
Exprimatl-va ingrijorarile ca parinte duhovni c:
• 'incercand sa fip concretin ce madul de a bea
a l credinciosului.
• incercand sa fip roncret eu privire la modul in care
a lcoolul li afecteaza com portamentuL .
• Ami.ntip-i de riscurile spiriruale 1a care se expW1e,
cum ap sfatui pe orieine altcineva care are un comporta-
ment care cont-ravine regulilor bunastarii
• lritrebati: "Cum te simti 'in legatura ell bautul tau?"
, A" . .. ' "
Aceasta informap.e indica masura 111 care con!;tienhzeaza
problema, precum bunavointa de a face ceva in lega-=a
cu asta, dacaecazu1.
• ,Amintit.i-va de modelul pregatirii pentru schlmbare,
;;i "Stadiile schimbarii": .
. .
Sfatuiti abs tinenta totala fa ta de alcool:
, , ,
• su nt prezente dovezi ale dependentei de aleool;
• €xJsUi antecedente ale unor e(lecuri repetate in a con-
tr ola frecventa consumului de aleool;
• 'e;;ecuri repetate In cantitatilor de aleool
consumate;
• repetate in controlarea efectelor pe care Ie pro-
d uce.acesta.
Dadi persoana nu e pregatita inca pentru lncefnrea
completa a consumului de alcool, rugap-o sa ia in conside-
r are macar consurnului de aIeool §i i diminuarea
STRATEGII 117
frecventei, sa continue sa se gandeasdi la informap.ile pe
care le-ap fumizat despre alcoolism.
Dad. persoana are 0 problema accephi £aptul ca are
nevoie de ajutor, atunci ajutati-o sa formul eze un plan
de actiune:
. 'lntrebati: "Suntep. pregatit sa diminuati cantitatea de
alcool pe care a cons\lmati sau sa va.abtinep. total de la acest
consum?"
• Acordap-le din timpul dvs. celor care qU bunavointa
.sie a face schimbarile necesare aj uta ti-i sa fa ea. un plan.
. • Amintiti-le di e vorba de un program de 24 de ore.
• Amintir-le sa evite prietenii situatiile care ii expun
bautuiui ;;i sa petreadi mal mttlt timp a1aturi de oameni care
nu Ii vor mdernna sa bea.
. • Oferip-Ie mate\ iale informative despre recuperare -
. gasip astfel de pe site-ul www.stdimitrie.lJrg.
• Mai ales dupa prima vizita, asigurap.-va di Ii
sa mai treaca pe la dvs. sa discute despre orice probleme
vutoare vor avea in ce diminuaJ'ea consumului sau
de la alcool. De multe ori, potE''lpalul
blema va accepta sfatul dat alunci cand il in propria
experienta. Daca va continua sa aiba probleme daca va
crede ca. ilmtelegep., cu siguranta va reverri sa discute cu dvs.
Pentru ea re nu sunt dependen p. de aleool,
dar care prezinta risen1 de a dezvolta astfel de probleme
mai tarziu:
• Recornandati-le sa se limiteze la un cons urn de alcool
cu rise sdizut, pe baza discufLilor pe care Ie impreuna.
64
118' :. PASTORAflA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
Amintiti-Ie ca nu e nimic r au in a consurna alcool, dar
uneori acest lucru poate deveni 0 problema.
• SfMuiti-i sa fixeze un "obiectiv" in ce (011-
sumul de alcool intrebati-i daca sunt pregi.Hip. sa fad. 0
scrumbare oarecare in obiceiullor de a bea, de dragul sana-
tati i lor
• Raspunsul va fi mai bun dadi au de ales
Intre mai multe alternative, ca de exemplu: "Unii oameni f$i
stabilesc 0 limita pentru cat de mult beau; alJii prefera sa se abtina
de fa a_bea pentru anumite;perloaffe de limp. Care variantif crede,ti
cd ar fi mai bunii pentnl r{V5. ,
• lncercati sa va educati credinciO§ll cu privire la alcoo1ism:
,./ Rugati-i pe sa se gandeasdi la efectel e
pozitive pe care Ie-ar avea diminuarea cantiUitii
sau abstinenta lata de alcoo!.
, , '
,/ Rugati-i sa ce anume Ie
episoadele nesanatoase de baut.
,/ Rugap-i analizeze modul in care beau 'in pre-
zent, in lumina problemelor curerite pe care Ie au.
,/ ·Oferiti-le materiale care sa ii ajute sa fixeze
obiective sanatoase in ce bautullor.
Pentru enoria§11 la care sunt prezente simptomele de-
de alcool:
• Indrumap-i dltre un program de specialitate pentru
o evaluare suplimentara·.
• Indruinap-i d itre un program de tratament sau ditre
AA, dadi se arata fata de aceasta idee.
• Implicati-i in procesul de lual'e a deciziilor.
• Discutati altemativele existeI lte.
STRATEGll
119
.. • Stabilit
i
0 int alnire cU cineva din domeniul recupera-
.care poate fi de folos . ..
Cateva sugestii pentru consiliere:
• Folosip. un stil de discutie empatic, non-confrontativ.
• Oferip.-le dvs. cateva alternative in ce
efect..larea·:::himbarii.
• Accentuati persoanei de
schimba. modul in care bea. .
• Avep. mcredere in capacitgtea de schimbare a persoa-
nei cu care discutap. i .
-'
Sugestia 4: Mentineti legatura ell cei aflati in pro-
gi'ame d e recuperare.' ' . .. '
• Menpnep legatura cu dvs. care partici pa la
un program. de recuperare, exact cum ati face en un. aft cre-
dincios care se confrunta cu 0 alta probiema pentru a direi
rezolvare l-ap ajutat.
. • Amlntip-va ca schimbarea comporta·mentului este
un proces care implidi;;1 procedeul ineercare-eroare.
Pentru cei care reduc cantitatea consumata sall au un
program de abstinenta de scurta durat.i:
• Arnintiti-Ie di Ie stati la dispozitje, daca au nevoie de
ajutor,
• La fi ecare vizita a lor, oferip.-Ie §i sprijinul
de care au nevoie in eforturile de a efectua schimbarea prin:
,/ trecerea m revista a progresului lor de la uWma
in t&ln.i re;
65
120 . rASTORAj1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
./ incurajarea pacienplor fata de eforturile pe care
Ie-au depus;
./ intarirea schimbarii pozitive (afirmari verbale)
./ evaluarea mentinerii moti vapei
• Luati in consideraTe s tabilirea unor inta.lniri supli-
men tare, daca, e nevoie.
• Luatl:in considerare motivapa lor indruma1i-i catre
un program de tratament sau catre dad! e cazul- chiar
numai pentru educatie eu privire la alcoo!.
. • Dadi problenr'-c, "an:intiti-le di eei mai
m ulh oamem .care au prohleme eu abstmenta re-
singura solutie care furictJ-oneaza in 100% din 5i-
tu api. Dad i nu vor bea-a1cooL nu vor avea probleme din
cauza
Pentru 'care au decis sa se abti-na de la al-
cool sau care au fast un program de tratament:-
• IncurajaF-i sa conti.;"lUe sa citeasca literatura de re-
cuperare; discutati cu ei despre spiritualitate despre cel
12 pa,i;
• incurajati-i sa participe la de AA dad'! acest
lucru este posibil.
• Ajutati-i sa faca nol p"rieteni sau sa inipeze un grup
d e AA in cadrul bisericii .
• Daca intervine 0 redidere, nu va descurajati nu Ii
lasati nici pe ei sa se descurajeze. Recuperarea are nevoie
de timp.
• Daca nu sunt fi \i preg3tip sa Ie pemtite\i
tor eredincio,i sa laea propriile dar asigurap-i eo Ie
veri sta 1a atunci cand vcr dO.ri ajutorul dvs.
STRATEGII 121
Sugestii pentru credincio§ii care au nevoie de aj u toy,
dar care nu sunt pregatiti sa l §i schimbe modul de a bea
• Nu va lasati descurajat de care au probleme
eli alcoolul, dar care nu sunt pregatiti sa fad. oschimbare .
• Uneori, schimbarea are lac Intr-un ritm lent, iar al-
teod nu are loc deloe.
• Prin oferirea de informatii, initiat un proces al
schimbarii $i e posibil ca dvs. sa l$i ia bautul .mai
"in serios .
• Iubirea §i grija dvs. continua pentru ei familiile lOT?
Ii vor da DOTnlluJui nostru a .lucra cu ei.
Dad. "Bautorii sau ell rise" 11ll sunt prega-
titi sa fad. 0 schimbare:
, • Exprimap-va din nou inirijorarile dvs. eu privire la
sanatatea lor trupeasca duhovnieeasca.
• Intarip bunavointa d vs. de a':i ajuta clara au nev6ie"
de -acest ajutor, insa doar in momentul in care vor fi prega-
titi sa II accept-e.
• Pastrap 0 relatie prieteneasea atat eu ei, cat §i cu fa-
miliile lor.
Strategii aruFonale pentru "Dependentii de aleoo1"
• lncu rajati-i sa partieipe la intalnirile AJcoolicilor
Anonim.i .
• indrumap-i sa discute cu cineva din cadrul unui pro-
gram de specialitate. .
• Sugerati-Ie sa discute despre recomandariLe dvs. cu
membrii lamiliei ,i sa Ii invite pe ace,tia sa partieipe la dis-
cupile cu dvs. .
66
122 PASTORA'f!A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL
• Sfatuiti-i sa vorbeasdi ell membrii familiei despr e
programul AI-Anon pentru membrti familiei.
• Recomandap-Ie sa lncerce 0 perioada de abstinenta
fata de a1cool. moni torizati sirnptomele de sevraj trecep
in revista progresulinregistrat .
•'1,.' E important sa Ie amintiti di:
• Alcoolismul este 0 boala.
• Oaca. sunt depend enti de alcool, vor putea poate sa
controleze consumul de alcool pentru perioade de "
timp, daar ca Ie va fi dificil sa fad. acest lucru pentru' pe-_,
rioade lungi de timp. .
• Daca sun t dependenti de alcool dadi aleg sa centi-
nue-sft.bea, vor avea probleme permanente de cqn-
sumul lor de alcool. i
• Alcoolism_ul este 0 boalii primarii, progresiva, croruea
fatala.
DAcA VOR C.oNTINUA s A AlBA PROBLEME,
SPUNETI-LE c'A SUNTETI ACOLO PENTRU A-I AJUTA.
. .
Strategii de interventie la nivelul parohiei
1. Informeaza-te - cite;;te literatura de specialitate dispo-
nibila (Manual despre alcoolism adresat preofilor medicilor. Car-
tea mare a AIcoolicilor Anonimi. Viala fora bautura, Cei Doisprezece
PCl§i ,i .Cele Douiisprezece Tradilii ale Alcoolicilor Anonimi!.
2. Analizeaza-p cu onestitate maxima propriile convin-
geri, atitu9.ini, prejudedip §i corppor tamente tata de consu-
mul de a1coo] In general, fata qe traditiile §i
locale mai ales, fata de propriul consum de alcooL
\ Daca exista 0 situatie cpnflictuaHi Intre ideile promo-
vate de programul de infotmare propriul comportament
I convingeri, Stu1t purine ca eforturile tale sa fie au-
tentice, 'Fe deplin iii eficiente. Se intampHi sa
auzim ]ucruri de genul "N:u pot discuta cu preotul meu
des pre dit penrru ca el bea mai decat mine" sau
" Fa ce spline papa, nu ce face el". Suntem datori sa ne
facem aceasUi auto-evaluare sincera iii sa facem acele mo-
difidiri d,e conduita sau gandire necesare.
3. Periodic, incearca sa introduci in predica idei legate
de consecintele bautului (de ex., poate Ii 0 cauza majora in
indepartarea de Biserica), dar iii mesaje de lncurajare §i spe-
. ranta ca se poate ceva, chiar daca uneori ni se pare
irnposibil.
67
12.4 PASTORATlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCCXJL
4.lnceardi sa implici cat mai mult consiliuJ comi te-
t ul parohial in aceasta lncercare de schirnbare a atitudinii
locale de consumul de alcool. E important ca ei sa fie
"aliati" 'in acest proces §i sa nu se simta de
propriul consum de alcool di unii membri de mcre-
dere ai parohiei noastre 'au astfel de probleme de abuz de
alcool). De asemenea, daca. WluJ dintre membrli comitetului
sall consiliului e ell adeviirat interesat de subiect, el se poate
implica voluntar sau poate chiar pre]ua responsabilitatea.
anumitor actiuni, pentru a-I degreva pe preot de sarci.ni su':' ;
. plimentare. - -
5. Of era un model pozitiv de comportament, .chiar
daca. diferit fata de standardele locale - nu accepta
sumi aleool la evenimentele parohiale (hramUri, m-
mormantari etc.). Consumul de alcool impreuna cu
credincio§il n u inseamna a apropiere de ei; putem fi socia-
b ili in alte moduri. - . ..
6. Alege 0 zi pe saptainina pentru Acatistului
Potirul Nesecat, chiar dadi vin doar di{iva oameni. Se poate
alege oricare zi din sapUl mana pare mai pentru
oamenii locului §i pentru programul preotului.
7. pe bisericii sau la afi§ier informapi ge-
n erale despre lncurajarea mcetarii bautului, despre conse-
acestuia, despre modalitatile concrete de incetare a
consumului .
8. sa ai informajii pregalj te sub forma de
pliante (chiar in format de 1/3 de coala A4). Din maletialele
pe care Ie sau Ie pop sa Ie "traduci" inlimba-
jullo,fat astfel indlt sa fie cat mai accesibile
si'RATEGli 125
9. In diseu'iiile ell eredincio§ii interesap sau la Spove-
danie (inclusiv, in predici), promoveaza conceplu l de boala,
programele specializate de recuperare, ideea de abstinenta
totala. Pentru 0 mai u§oara intelegere a mesajului, £0-
losi eu diabetul necesitatea pastrarii unui
regirr! sever de a1cool. De asemenea, e extrern de im-
portanta promovarea conceptelor de menp-
nere a (a§a cum sunt ele descrise §i de cei 12 Pa$i
aiA.A.).
10. Invita vorbitori din randul consilieril or care lu-
creaz-a In programe specializal:e de recuperare din alcoolism
sau din grupurile de sprijin ale A1coolicilor Anonimi.
Rezumat
''fratarnentul spirit}.la,l-incearca sa il ajute pe a1coolic
prin educarea despre de boala al alcoolismului,
prin spovedanie, consilierea duhovniceasdi §i rntalnirile de
grup al e AJcoolicilor AnoniJni (daca SUJ1t disponibile). La
aceasta se adauga sprijinul personal din partea preotul ui
dezvoltarea unei vieti duhovnice$ti bazate pe srne-
renie §i pe slujirea lui DUIIUlezeu.
Vindecarea spirituaia poate sa aiba loc doar pein inter-
mediul sinergiei dintre indurarea lui Dumnezeu §i
omului.lndurar ea lui Dumnezeu este cea mai jmpoetanta,
dar EI nu actioneaz.3 fara colaborarea omuluL Acest lucru
se obpne prin spoveQanie, di scutii ell duhovnicul, ruga-
ciune meditatie. Uneori, Dumnezeu Se de anu-
mite pentru a produce schimbarea.
68
126· PASTORATIA PERSOANELOI{ DEPENDENTE DEALCOOL
Duhovnicu1 are un ro1 esenp.al in programele de recu-
perare a sufletelor bolnave. El contribuie la
credintelor false, of era educatie infermapi cerecte despre
a1coolism, combate gandurile fricHe ego-ului,
confrunta mandria alcoolicului. De asemenea, el peate
"orienta "nous-ul" alcoolitului spre Dumnezeu prin jll de-
cata corecUi informap..i bazate pe adevar. Aceasta consti-
tuie, de)apt baza pentru trairea unei vieti
Rolul preotului este foarte important atat ca duhovnic,
dH iii In .. Sfintelor Taine (inclusiv a Spovedaniei) '
ca miJ locitor ditre ind1,J.rarea lui Dumnezeu. Preotul ne
invata despre vatori din perspectiva Sfintei Tradip..i ne
introduce in smlCluql Bisericii (slujbe, inclusiv Sfanta Li-
turghie, Sfilntul Maslu, Acatiste). Astfer;eT of era sprijin spi-
ritual. moral. social, precum iii un model personal matur,
care Sa veChilor prieteni de bautudi.
.. . !
Practka cud,tuea de patimi, Teo-
ria se refedi la m mtelegerea morala, iar numinarea
este lui Dumnezeu, bazate
pe voii lui Dumnezeu, Trupul sufletul pot'sa
aiba boli diferite; i.mu.l sufera, din cauza dediderii,.'imbatra-
nirii sau a bolilor fizice, in tirop ce "boala sufIetului" e lUla
a lJ'dn1ii intunecate, a gandurilor a vointei cort.-
fuze. Vindecarea trupului a sufletului se prin
Practidi. in ceea ce a1coolismuI. Practica este sin-
gura metoda de recuperare cunoscuta.
STRATEGIl 127
fn'trebiiri pentru discu/ii
1. De ce e important ca in consilierea pastoraHi sa i se
explice alcoolicului ca sufera de 0 boaIa?
2. Care e rolul preotului in asistarea credinciosului care
sufera de alcoolism sau de 0 alta dependenta?
3, Care sunt cateva dintre cerintele recupedirii, astfel
mcat alcoolicul sa poata trru fericH departe de drogul alcool?
4, Care sunt obstacolele In consi lierea perscianelor care
sufera de alcoolism?
. 5, Credep.. di juraroantul-reprezinta 0 metoda eficienta
de a-i deterrnma pe sa lnceteze bautul?
69
Preafericitul Parih'te DANIEL, To%gie pastorale. -lV,2 - 201 3
BOGATIA SARACIA
mantuirea?
ne impiedica sau De ajuta sa dobandim
Voi cunoo$le(i harul Domnului nostru lisus Hristos, ca El, bogat fUnd, pentru noi a sariicit,
ca voi cu siiriicia Lui sa va imbogafiJi.
(II Corinteni 8, 9)
iubirii $i s[avei oamenilor in 1-fristos Cel rastignit $i inviat
se arata mai ales in dam[ al infierii dumnezeie$ti a omului prin har, precum $i in darul
invierii trllpului omenesc din moarte stridiciunc, pentru a partici pa la viata, s lava $i fericirea
ve$nica din impanltia ceruri[or, dupa ce am primit rasFumpararea $i iertarea pacatelor, prin jertfa
Crucii.
in aceasta privinta, SrantuLAposto[ Pave!, ,in Episto[a catre Efeseni, ne invata zicand:
"Binecuvantat fie Dumnezeu $i ' Tad[ Domnu!ui nostru- Ji sus Hrtstos, Cel ce, intru Hristos, ne-a
bineeuvantat pe noi, In ceruri, ell duhovnieeasca; precum lntru El ne-a $i ales
inainte de lntemeierea lumii, ca sa rim sfinii $i Tara de prihana inainlea Lui, mai inainte nlnduindu-
ne, in a Sa iubire, spre In Fierea lntru EI, prin lisus I-Iristos, din buna socotinta a voii Sale, spre lauda
slavei harului Sau, eu care daruit pe noi, win Fiul Sau Cel iubit; intru EI avem rascumpararea
prin sange[e Lui $i iertarea pacatelor, dupa haru[ui Sau" (Efeseni 1,3-7).
Apoi, Stantul Pavel se roaga tentru cei pe pastore$te zicand: "Ca
Domnu[u.i nostru lis us Hri stos, TataJ slavci sa ea care
este nadeJdea la care v-a chemat, care este bogatIa slavel LUI, In eel sfintl (Efesen! 1, 17-
18).
Mergand mai adiine in ta[euirea bogaliei iuo'irii lui Dumnezeu aratata. oameni[or in li sus
I-Iristos, Apo$tolu[ Neamurilor spune lamurit ca aceasta s-a Facut cunoscuta prin Inv,ierea lui Hristos
$i Inal\area Sa la eel': " Pe accasta Dumnezeu a luerat-o in Hristos, seuliindu-L din morti
L de-a dreapta Sa, III ceruri ( ... ) toate le-a supus sub picioarele Lui $i, mai presus de toate, L-a dat
pe E[ cap Bisericii, care este trupu! Lui, p[inirca Cclui Ce toate intru toli" (Efeseni \, 20
22-23).
Vedem, a$adar, ca I-Iristos Cel lnviat este capul Biseri ei i ear!!ia EI ii p!inatatea
vietii Sale divino-umane, pentru ca in Biserica sa bogatia "slavei infierii invicrii naastre
In I-Iristos prin Duhul srant. '
Bogalia iubirii covar$itoare a lui Dumnezcu TaU'il pcnlru oameni, ari'itata in Hristos, luereaza
in omul eredincios mai Intai taina invierii lui din moartca paeatu[ui apoi invierea dill moartea $i
stricaciunea (coruptibilitatea) trupului: "Dumnezeu, bogat fiind in mila, pentru mu[ta Sa iubire eu
care ne-a iubit pe noi, cei ce eram morti prin noastre, ne-a Tacut vii 'impreuna eu Hristos I.
prin hal' sunlem mantuili! $i imprcuna eu E[l ne-a in eeruri, in Hristos lisus, ca sa arate in
veaeurile viitoare covar$itoarea bog{l\ie a harului Sau, prin bunatatea ce a avut catre noi intru Hristos
lisus ( ... ), pentru ca a Lui Fapturi'i suntem, zidi\i III Hristos lisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu
le-a gatit mai lnainle, ea sa umblam intru ele" (Efeseni 2, 4-7 $i 10).
Din inva\atura Sfantului Aposto[ Pavel despre legatura adanca dintre invierea lui Hristos
via\a erc$tina vedem ca bogatia lui Dumnezeu daruita oamenilor in lisus Hristos ne cheama
[a fapte bune, prin care noi sa aratam In jurul nostrlI bogatia luerarii harului lui Dumnezeu In lume.
Vedem, de asemenea, ca slava Invierii lui I-Iristos ne descopera 0 alta boga;ie decat bogatia
materia!a, piimanteasdi treeatoare, $i anumc ne descopera 0 bogatie spirituala eereasca,
netrecatoare, adica bogatia vie\ ii $i fericirii ve$nice, care se dobande$te prin credinta vie in Iisus
Hristos:;;i prin rapte bune. Astfcl, intclegem mai bine eli Hristos a coboriit din eeruri, S-a faeut Om,
70
Prearericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastoraUl - N,2 - 2013
adicA a luat chip de rob, ca pc noi sA ne inal\e la ceruri , sa. ne faca. IIi ai Tataiui din ceruri, ea sa
impa.ratia ceruriJor viata EI, bogat fiind in slava, S-a smcrit a saracit pentru
nai, ea pe noi sa ne imbogateasca slava infierii prill har:j:i a invicrii din pacat moartc
(cf. II Corinlen i 8,9). De aceea, comoara cea mat de pre{ $i bogalia cea Inai mare a cre$/inuilli es/e
insu$i I-Iris/os Domnul (cf. Galateni 2, 20; II Corinleni 4, 7), prezen/ $i Ilicreilor in via(a acestuia
prin haru'Sau, in care se aratii dragos/ea iui Dumnezeu Taliil Sf impiirtiiJirea Slan/lIltti Duh (cf. II
Corinteni 13, 13). Prin urmare, ApostoluJ Pavel se roaga pentru fiii astfel: "l-iristas
sa Se prin eredinia, in inimile voastre, intemeiati fiind 'in iubire" (Efeseni
3,17; vezi Coloscni 3, 3; Filipeni 1,21).
-
Traim astiizi intr-o lumc in care oamellii cautii mai mult boga1ia materiaHi h-ecatoare
dedit bogaOa spiritllaJa a credintei victii vC$nicc, iar pc Hingi'i sadicia matcriala tot mai
as¥I'a, .se.arat? 0 sa racil-c spi r ituali'i a sl.abirc a
0 dtmmuarc a faptcl or bun e. Ir aceasta sltualle este neVOle ea, In lumIna Invleru lUI
Hristos, care lumincaza viata in Biseriei1 in soeietate, sa vedcm ce ne invata s mnta
Scriptura Sfin t ii Parinti a i Bisericii des pre bogiitie s:1n1cie. Mai precis, sa vedern eand $i
cum aeestca nc impiedica sau ne ajuta sa dobandim mantuirea, adicu ierwrea pacatelor unirea cu
Hristos, Izvorul vielii ,
Potrivit 'invi'i tiHurii Sflntci Scripturii, bogatia apaqine lui Dumnezell (cf. Psalm 23, I; 49,
12-13), insa EI 0 oamenilor eef. Pacerea 24, 35), ca oarnenii sA 0 darlliasca altara, mai
ales sAracilor (cf. Mate;' 19, 21; Ll1ca 12,33; 16,9; I Timotei 6,18; I loan, 3, 17). Dumnezeu ajutA
pe om sa adune bogatia eef. Del1tcronom 8, 16-18), cand aceasta cste a binecllvRntare a lui
Dumnezeu pentru am (cf. Pilde 10., 22; Filipcni 4,19).
bogalia materiala trecatoare, pamanteasdi, adica avcrile banii, nu trebuie sa fie
scop in sine, ei mijloc de a d'tula cultiva bogatia spirituai.a netrecatoare, cereasca, ce se
prin iubire fala de Dumnezeu fata de oameni, prin miioslenic alte fapte bunco Autorii Sfintei
Seripturi observa cu ca bogatia materiaJa este vremeinicii (cf. Pilde 27, 24),
nestatornica (cf. Psalm 38, 6; I Timotei 6, It), "treciitoare (cf. Pi Ide 13,7; 23, 4-5; Apacalipsa 18,
), poa/e fi lurala (cf Matei 6, 19; Luca It 33), poale fi dis/rosa (cf. Matei 6, 19; Jacob 5, 2; I
Petru I, 18), poate pieri (cf. leremia 48, 36), este (cf. Matei 13,22; Marcl1 4, 19), nu
indestuleazii pe am (eL Ecclcsiastul 4, 8; 5, 10), esle izvor de cearla Ji invidie (ef. Faccrea 13,6-8;
26, 12- 16; 31, 1-2; 36,6-7), nu poa/e fi luata de om cu sine dupa moarte (cr. Psalm 48, 10; I Timotei
6, 7), iar cdnd devine pentru om 0 patimii, bogii/ia impiedicii adesea inlrarea lui in imptirii(;a
ceruri/or (cf. Matei 19,23-24; Marcu 10,23-25; Luea 18,24-25). Mai mult, grija excesiva pentru
bogalia materiala ina.bu$a adesea rodirea cuvantului lui-Dumnezeu In omu lui (cf. Matei 13,22;
Marcu 4, 19; Luca 8, 14); iar patima lacom'iei de avere sau iubirea .de inavu(ire ell orice pret este
sursA a multor nedrept.lili $i neaj unsuri, "ea iubirea dd-argi nt - constala StanlUl Apostol Pavel - estc
radacina tuturor relelor eei ce au poftit-o eu infoeare s-au de la credin\a s-au strapuns eu
multe dureri" (I Timotei 6, 10).
Relele cele mai mari pe care Ie poate adllcc lacomia de avcre vietii spirituale sunt acestea:
uitarea de Dumnezeu (cf. Deuteronom 6, 10-12; Osea 13, 6), parasirea de Dumnezeu (cf.
Deuteronom 32, 15), lagiiduirea sau negarea exisren{ei lui Dumnezeu (cr. Pilde 30, 8-9), riizvriirirea
contra lui Dumnezeu (cf. Ncemia 9, 25-26), lepiidarea de Hristos ecf. Matei 19,21-22), mdndr;a
nesiibuita (cf. Pi Ide 28, 11 ), invdrto$area inimii sau /ipsa de milostivire (ef. Pilde 18,23), asuprirea
semenilor, mai ales a siiracilor (eL lacob 2, 6), in$eliiciunea.{cf. lacob 5, 4). Cunoseand aceste
consccinte rele ale lacamiei de avcre, Mantuitorul lisus Hristos indcamna pe cei boga\i sa-$i adune
comori in ceruri, intrucat comarile sunt mai presus de ariee bogatie pamanteasca (cf. Matei 6,
19-20; Luca 12,33; 1 Timotei 6, 19).
71
Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastorald - IV,2 - 2013
,
Stanta Scriptura contine. multe mustrari amenintari impotriva celor ce aduna comori
materiale pe nedrept (cf. Pi [de 13,11) sau IC" dobandesc pe nedrept (cf. Pilde 21, 6; 28, 20-23;
leremia 17, II), dar alillidini impotriva celor ce acumuleaza averi prin constrangerea semen il or
(cf. loy 20, 18-23; Pilde 22, 16; lacob 5, 1-5). '
Pe de alta parte, Sranla Scriptura ne prezinta bogati buni la su fl et sau milostivi, harnici .o;;i
darnici, care au inteles ca bogatia lor este dar ,de la Dumnezeu pentru a fi daruita celor in nevoi,
dobandind astfel marele dar al rmintuirii, adil<1 al iertarii pacatelor a! vietii Astfel de
oarneni sunt Avraam (ef. Faeerea 13,2; 24,3 ), Lot (cf. Faeerea 13,5), Isaac (cf. Faeerea 26, ri-
14), lacob (cf. Facerea 32, 5), losif(cf. Facere 45,8), Booz (cf. Rut 2, I), Solomon (cf. ITI Regi 3,
13), lov (cf. lov 1,3; 42, 12), losif din Arimateia (cf. Matei 27, 57), Barnaba sau Varnava (cf. Fapte
4, 37), din lope (ef. Fapte 9, 36), Corneliu suta.JYI (cr. Fapte 10,2,4,31).o;;i a1tii.
In ceea ce prive.o;;te saracia, Sffinta Scriptura ne lnvata ca aceasta are un Inre1es materi al, ca
lipsa de bunuri materiale, un spiritual, ca lipsa de bunuri sau lipsa de virtuti .o;;i
calitati Dupa cum bogatia In sine nu este rea, ci poate fi dobandita.o;;l Intrebuintatii lmr-un
mod bun sau rau, tot a.o;;a Saracia poate fi "inteleasa, acceptata .o;;i traita Cll folos duhovnicesc sau
poate duce la disperare::.;i la faptc rele.
Cauzele saraciei materia[e sunt multiple: fenea $i nepiisarea (cf. Pildc 6,9-11 ; 10,4; 19,5),
belia!fi nechibzlIinla (cL Pilde 21, 17; 23, 21), corup/ia sau desfrdnarea (cf. Pilde 6, 26; Luca 15,
13), calamitiifi sau dezastre naturale, invazii ale inami,cu/ui, oprimiiri din partea vecinilor puternici
sau camara exagerata, precum $i aIle nedreptati sociale.
Saracii sunt fapturi ale lui Dumnezeu (cf. lov 34, 19; Pi Ide 22, 2). Dumnezeu iube$te aHit pc
cei saraci, dit pc cci bogati (ef. lov 34, 19), ascultii plangerea saracilor (cf. lov 34, 28; lacob 5, 4),
EI nu nesocote.o;;te rugaeiunea [or (cf. Psalm 10i' 18), ci pe saraci (cf. Psalm 11, 5), Ie facf
dreptate (eL Psalm 139, 12), II din n eazuri (cL lov 5, 15; 36, 15; leremia 20, 13), poarta
grija de nevoi!e lor (cf. Psalm 67, 1 [; Luea 1, 3), inaita pe cei siraci (cf. Psalm 106,41; 112,7-8),
estc azil sau apikalor al si'iracilor (cf. Psalm 13,6; Isaia 25, 4), a ales pc saracii acestei lumi, bogati
in credinVi, ea ai impanltiei cerurilor (cf . .lacob 2, 5). Pe de alta parte, saraci i trebuie sa
alerge [a Durnnczeu (cf. lov 5, 8), sa nadajdu iasca in Dumnczeu (cf. Psal m 9, 34), sa laude pe
Dumnezeu (cf. Psalm 73, 22), sa se bucure in Dumnczeu (cr. Isaia 29, 19). STanta Scriptura ne arata
ca exista oameni saraci, dar $i darnici (cr. Marcu 12,43-44; Luca 21, 3-4; II Carinteni 8,
2). Saracii trcbuie ajutati (cf. Isaia 58, 7, Matei 5, 42; 19,21; Marcu 10,21; Luca 3, 11; 12,33; 18,
22), nu cu parere de diu (cf. 11 Cor inteni 8, 2; 9,5), ci cu bucurie $i inima buna (cf. II Corinteni 8, 3
12,9, 7), tara ingamfare (cf. Matei 6, I). Ci ne pc silraci pe Dumnezeu (cf. Pilde
14, 31), imprwnuta pI"; Dumnezeu (cf. Pilde 19, 17). Cine ajuta pe saraci va fi mantuit de Dumnezeu
(cf. Pilde 40, 1-3), va n fcric it binecuvantat de Dumnezeu (cf. II Corinteni 9, 10; Evrei, 13, 16), va
primi rasp lata (cf. I [ Corinteni 9, 9; Matei 25, 34-36; Luca 12,33; 14, 13; 18,22).
ExemplI! de darnicie calre saraci: lav (ef. lov 29, 16; 30, 25; 31, 16), Zahcu (cf. Luca 19, 8),
primii crqtini (cr. Fapte 2, 45; 4, 34-35), Petru (cf. Fapte 3, 6), Tavlta (cf. Fapte 9, 36-39), Corneliu
(cL Fapte 10, 2), Pavel (cf. Fapte 24, 17; Galateni 2, 10), Biserica din Macedonia ::.;i Ahaia (cf.
Romani 15,26). Sfanta Scriptura amen inta Cll pedepse pe cei ce nu ajuta pc saraci (cf. lov 22, 7-10;
Pilde 21, 13; lezechiel 16,49) sau pe cei ce Ie fac nedreptate (cf. Isaia 10, 1-3),!i constn3.ng ii
urnilesc (cf.lezechicI22, 29-31; Amos 2,6-7; 4,1 -3; 5,11-12), lijefuiesc (cf. Amos 8, 4-7; lacob 5,
4). Cine sall pe saraci pe Hristos (cf. Matei 25, 42-45) nu
are dragoste fata de Dumnezeu (cL I loan 3, 17). Hristos Domnul a fOSi sarac in cele materiale, a
trait In [ipsa (cf. Matei 8, 20; Luca 9, 58; 11 Corinteni 8, 9), dar a 1mbogatit spiritual, cu harul,
invatatura, iubirea sfintenia Sa, mu[timi[e care vencau la EI. La leI $1 apostolii au fost saraci din
punct de vedcre material, dar bogati in crcdinta, sfintenie, lntelepciune $i fapte bune. De aceea,
Srantul Apostol Pavel spunea corintenrlar: pe noi ca slujitori ai lui Dumnezeu
( ... ), ca saraci, dar pe multi imbogatind" (ll Corinteni 6, 4 8).
72
'-
Preafericitul Parintc Patriarh DANIEL, Teologie pastorald - N,2 • 2013
Urmand Sfi ntei Scripturi mai ales Evanghcliei Domnului nostru [isus I-I rist05 inviWiturii
Sfintilor Apostoli , Sfintii Parinti ai Bisericii au seas in evidenia marea tiranie $i multele
nedreptati .$ i consecinte socia Ie negative pc care Ie aduce lacomia de averi matcr ialc trecatoare,
indemnand pc eei bogaii sa fie milosti vi damiei de saraci, sa nu ingroape comorile de aut in
pam ant, ci sa Ie mute, prin mi iostcnie, In ceruri, la loc sigut, iar pc saraci ii indeamna sa nu
deznadajduiasca, ci sA adune bogatie spiritual a In suflet. prin credinta rugaciune, prin cuvant bun
$i blandete.
Astfel , Sfantul loan Gura de Aut (407) 11 indeamna pc bogat zicand: "Averi le pe care Ie pui
in mana sAracilor Ie pll i 7ntr-o vistierie sigurn, in mana lui Dumnezeu. Mana lui DumnezclI iti va da
averile inapoi , intregi $i bine pazi te; iar te vei ducc in patria ta (cereasca), odata Cll averile tale,
vei fi laudat, vei fi incununat $i pe deplin mul{umit $i feric it"s. Acela$i Sfant Parinte ne spune: " Iov
lipea in irna de avu\;; cand Ie avea $i nici nu Ie cauta cand Ie-a pierdut! Bunuril e materiale
pentru aceasta se numesc bunuri, pentru ca sa facern bine Cll de, nu pentru Cf!. sA Ie i ngropiim i n
piimant,,6.
lar despre sAracie, Slantul loan GlIra de Aur spune: "Este mult rnai binc a fi ci neva sarac
sa vieluiasca in virtute, decat a fi imparat $i sa viet uiascA in paeate,,1. "Saraci a il si le$te pe cineva a fi
intelept, pe cand bogatia de multe or; II impinge spre rcle mari "s.
In concluzie, Slant Pari ntc constata ca "Il ici bogatia $i nici saracia prin sine insa,$i nu
este ceva bun, ci aceasta se intarnpla i n urma intrebuintarii lor ..
9
. In alt loe zice: " Bogat ia este un
bine, insa nu in sine, ci in mana celui drept, pe de alta parte, saraci a este ceva rau, insa Illi dupa firea
ei, ci prin gura cel ui necucernic, pentrll ca el, suparat pe ea, ;o i hu le;;te pe FacAtorul
sau"lO. Apoi vine indemnul: "Nu te teme de cuptorul sadiciei. ci d.e cuptorlll pacatului. Acesta-i
flacara chin, celalalt roua. $i odihna. Lii nga cuptorul pacatului sta diavolul, langa cuptorul saraciei
stau 'ingerii , care alunga flacara" I I . sc arata mult mai 'i ncercat in saracie, dedt in boga\ie.
Cum aceasta? Cand el cade in saracie, desigur eli va fi rnai smerit, mai in\elept, rnai serios, mai
ingaduitor, rnaj cinstit, pe cand, daca se bogalie, are multe piedici spre aceasta,,12.
"Sa nu ne pierdem curajul daca su1tem saraci, ci cealalta bogat ie sa 0 cautam, bogatia in
fapte bune,,1) .
Un alt Stant Parinte al Bi sericii, Sffintul Vasi le eel Mare (1' 379), pe care-I cinstirn in mod
deosebit anul acesta, 2009, imprellna cu ccilalti Sti nti Capadocieni, cste un in flacaral aparator al
saracilor un aspru judecAtor al bogati1or lacomi , in vreme de foamete ;oi cr iza economiea. lata.
cateva dintre indemnurile sale date bogatil or lacomi de eu orice pret: "Nu scumpi produsele
tale, ingreunand nevoile eelar lipsiti! Nu sa lipseasca graul de pe piata., ea Sa-\; dcschizi tll
.s Srantul loan Gur1i de AUf, Omilii la Facere, Omilia XX, V, in colec\ia "P.S.J3.", vol. 21, Ed itura lnstitut ului Biblic!;i i
de Misiune Ortodoxa, 2009, p.·242.
6 Idem, Omilii /a Matei, Omil ia a XLIX-a, Ill, in colcclia "P.S.B.", vol. 23, Editura InstltUlului Biblic de Misiune al
Biscricii Ortodoxe Romane, 1994, p, 572.
1 Idem, Omilii fa Epislola caIre Romani a Sj6ntului Apostol Pavel, Omilia a IV-a, Editura Christiana, 2005, p.
65.
I Idem, Comentariile sou To/cuirea Epislolei inlOi Corinleni , Omi li 3 a XXXV-a, Edilura Sofia, 2005, p.
380. .
9 Sfii ntul loan Gur1i de Aur, COII/en/ariile sail Explica a Epistolei caIre Evrei, Omilia a II-a, p. 68, cf. Lumina Sjinfelor
Scrip/llri. An/%gie lemalica din opera Sldntli/lii loan Gllra de Alir. Antoiogie sllldii inlrodl/Clive de drd. Livill Pelcu,
vol. I, Editura Trinitas, [a!;ii, 2007, p. 200.
10 Idem, Cuvantla Durninica dinaintea inailiiri; CinSlilei Cnlci, in vol. Predici la Dllminici Sarba!ori ... , p. 20 1, cf.
Lumina Sjinte/or ScriplUri. ed. cit., p. 200.
II Idem, Omilii /a Malei, Omilia IV, XI, in coleclia "P.S.B.", vol. 23, ed. cil. 1994, p. 64.
Il Idem, Comentariile urn Explicarea Epistolei caIre Evrei, Omilia a II-a, p. 68, cr. Lllmina Sjinleior Scripluri, ed. ci t.,
.785. . . . - ,
r H
J Idem, Omi/it" la Matei, Omilia IX, V, in coleclia "P.S. B.", vol. 23, ed. ci t. , 1994, p. 117.
73
Preafericitul Pci.rinte Patriarh DANIEL. Teologie pastorald - lV,2 - 2013
hambarele, caci «eel ce graul este blestemat de popor» (Pilde ! 1,26). Nu a$tepta vremuri
de foamete, din dragostea de aur! Nu a$tepta 0 lipsa generala, ca sa-ti inmulte$ti averile! Nu face
comcr\ Cll nenorocirile oamenilor! Nu preface mania lui Dumnezeu in prilej de inmultire a averilor
tale! Nu inrauta\i cu biciul neomeniei tale ranil e celor in suferi
nW
d
4
. Bogaiilor nemilostivi Ie spune:
"N-ai mila? Nu vei Ii miluit! N-ai dcsehis casa, vei fi dat afara din imparatie (a ceruril or)l N-ai dat
paine? Nu vei primi viata Ve$niCa,,15. lar in alt loc din Omilie catre bogati, Sfantul Vasile eel
Mare se inlreaba: "Pana cand aurul va sugruma sunetele. pana cand va fi undita mOI1ii, pana cand va
fi momeala paeatului? Pan a dind bogatia va Ii pricina razboaielor, pentru care se taurese arme $i se
ascut sabji? Din pricina boga\iei rude Ie nu tin seama de rude, fratii se uita eu oehi uciga$i la
frati. Din bogatiei, pustiile sunt d uciga$i, marea .$ i_ora$e!e de calomniatod.
( ... ) Bogatla v-a fost data ea sa rascumpara\rsu lctele, nu ea sa va fie pnema de pler7..are,,16.
In vremc de foamete, ca urmare a secctci cumplite, Srantul Vasile cel Mare spunea: "Pentru
aceasta Dumnezeu nu-$i deschide mana, pentru noi ne-am inchis-o pentru iubirea de frati. Pentru
aceasta sunt uscate ogoarele, pentru s-a dragostea,,17.
Un alt Sm.nt din Capadocia, Sfiintul Grigorie de Nyssa, ne arata importanta
milostcniei fata de saraci zicand: "Sftracii sunt vistiernicii bunuri lor tagaduite, ei sunt pazn ici i
impardtici (cerurilor - n.n.), cei care deschid u$ile celor buni $i care Ie inchid pentru eei la
inima mase pe oameni. Dar in timp, ei sunt acuzatori de temut, di.t $i buni aparntori . Ei
apara sall invinuiesc, dar nu prin cuvinte, ei a$a cum sunt ei vazuti de Domnul $i ludecatorullurnii.
Caci felul cum ne purtam cu ei striga inaintea Cunoscatorului de inimi mai putemic decat orice
crainic"J8.
Un all episcop din Capadoeia, care a trait tot in veaeul all Y-lea, Astcrie al Amasiei din Pont,
a rost; t el omilii celebre desprc bogatie $i li ind un aspru luptator impotriva lacomiei dc
averi materia Ie: "Cine I-a din catalogul apostolilor pe luda I-a rncut vanzator in loc de
aposlol? Nu oare faptul ca purta punga, ca a pus mai imai la calc vanzarea, iar apoi a dobandit pretui
faptei sale necinstite? Pentru ce Faptele Apostolilor pomenesc de Anania Safira? Nu pentru di s-
au furat pc ei $i au furat daruri! e afierosite Bisericii din propriile averi? ( ... ). Experienta ne
arata lacomia drept 0 ' fiara de care cu greu scapa cci de ea; mereu $i nu se ve$teje$te;
cu cei pe care ii are sub stapanirea ei $i .nu-i pana. la moar1e ( ... ). Nu este u$or
de elibcrat sufletul unui om cuprins de fie cil este tanar cu trupul, fie ea. este batran, afara
numai daca vine vreun gand cumt care sA taie boala eu un cutit,, [9.
atat Sffinta Scriptura, cat $i Stintii Parint; ai Bisericii ne 'invata ca adevarata $i
netreci1toarea bogatie este iubirea covar.$itoare a lu i Dumnezeu fata de oameni aratata in lisus
Hristos imparta$ita noua, acum, in Biserica, prin lucrarca Sffintului Duh.
Pastori i de suflete trebuie, dupa cc reu$esc aceste lucruri in propria lor viata, ajute pe
sa se imbogateasca in statornica, III rugaciune, 'in victui re curata sfiinm, in
imparta$irea mai deasa cu Taine. dupa 0 pregatire mai intcnsa $i , totodata, sa se
imboga\easca in fapte bune, care aduc lumina $i pace, bueurie $i fericire. 0 rugaciune In plus este 0
bogiitie de lumina in plus. 0 pentru' Cyratirea de pacate la Spovedanie este 0 imbogatire a
14 Sffintul vasile eel Mare, Omilia cafre boga/i, 3, in vol. Despre ldcomie, Catre boga{j. Omilie rostita in timp de
joametc $i Sel:ela, Editura Institutului Biblic $i de Misiune Ortodoxa, 2009, p. 11.
I S Ibidem, p. 32.
II> Ibidem. p. 38.
11 Ibidem. Omilie rostilci in limp dejoamele, 2, p. 49.
II Srantul Grigorie de Nyssa, Omilia Desprc iubirea jala desliraci $i despre faeerea de bine. in volumul Sffintul
Grigorie al Nyssci. Despre infelesul numelui de cre$tin. Despre desdvtir$ire. Despre iubirea fa/a de saraci $; despre
faeerea de bille. Editura [nstitutului Biblie de Misiune Ortodoxa. 2009, p. 68.
19 Asterie al Amasiei, Cuwim impolriva /deomiei. in volumu[ Asterie al Amasiei. Omi/ii # predici, Editura Institutului
Biblic de Misiune Ortodoxa, 2009. p. 38 39.
74
Prcaferkitul Parinte Patr iarh DANIEL, Teologie pastorala - [V,2 - 2013
sufletului de lumi nA mai multA; un cuvant bun spus unui am intristat; 0 bucatfi. de paine sau 0 hainfi.
oferitfi. unui sarac. Toate aeestea sc transformA in lumina bunatatii care se adunA in sunetul nostru,
ne imboga.\im eu comorile mi losteniei, ale sfi nten iei, al.c iubirii
cum am observat rnai inainte, Evanghel ia ne aratA cA exista doua feJuri de imbogatiri -
atunci cand se aduna in jurul nostru lueruri materi ale, trecatoare, dar arunei dnd adunam in
interiorul nostru lumina rugaciunii !j:i a faptelor prin mi lostcni e.
Mai u!j: or se mantuie$te bogatul harn io, drept !j: i milostiv, decat saracul cartitor. Nu bogAt ia in
sine este rea, ei lipsa de rnilostenie, neomenia. Dc aceea, sunt multi bogali milostivi care au zidi t
biserici, spitale, case de halrani, case penlru orfani. bogati milostivi se aseamana cu
Dumnezeu eel milostiv. Deci nu bogatia, ci-Iacomia, inrobirea suflet tl lui fali'!: de lucrurile trecAtoare
limitate, aceasta este boala care lrcbuie'"Vir'1.deca ta. $i Evanghelia ne indeamnli ca din ceea cc am
primit de la Dumnezeu sa impartim $i altora, atunci nl! asemanam Lui.
Aceste comori pot fi din lumea aceasta $i legate de lumea aceasta, dar faptul cA
Mantuitorul ne vorbe!j:te de comori netreca.toare de inima care aduna. in ea cornori netrecatoare, ne
duee eu gandul la cornorile care nu di spar, care nu sc fura, care nl! se deterioreaza,
care nu se descompun. Si aceste comori sunt prezenta lui Dumnezeu in noi, sunt darurile
Duhului: bunatatea, eredinta, dragostca, rabdarea, sfinlenia, pacea pe care 0 dA Duhul Stant, sunt
roadele Duhu lui Stant, sunt comorile netrecAtoare. ' $i acestea se dobandesc prin postire, prin
rugaciune, prin mi lostenie, pri n ascu ltarea cuvantului lui Dumnezeu. prin spovedani e. Frin
cu Sfintele Taine, se aduna comoril e Duhului Sfiint ca virtu\i care cresc in sunetu l
nostru. Prin botez am primi t semintele acestor daruri , dar, prin rievoinla. prin rugaciune, prin fapte
bune, semintel e daruril or Sfantului Duh de la botez cresc !j:i se fac comori in sufletlJl nostru.
Evaoghelia ne indeamna sA ne imbogatim in Dubul Sfiint, sa ne induhovnicim.
Srantul loan Gura de Aur spune ca HrisJos-Domnul nu pedepse$te bogtilia, ci neomenia,
insensibilitatea fatd de suferinla altora. latl!. de ce Biserica a invAlal sa fi e milosti va, a organizat
opera de caritate sau opera fil anlropica, a construit spital e, case de batdini, case pentru orfani, case
pentru cAlateri pelerini, bolnite in rnAnAsti ri $i pentru copii saraci, dar foarle intel igenti. in tot
felu l. Biserica a incercat sa puna in practicA Evanghel ia milostivirij lui Dumnezeu falA de noi.
Bogatii care au fast milostivi in aceasta viata au devenit critori, bi nefa:cator i, aj uUitor i, milui lori.
75
Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastorala. - IV,2· 2013
PELERINAJUL - EVENI MENT PASTORAL-MISIONAR
Pelerinajul este 0 dirnensiune fu nda1l1entala a credi ntei, ea legiltura vie a omului eaHHor pe
pamant eu DUlllnezeu Cel nevazut din ecruri.
Mantuitorul este poterin, pentru eil este ehemat de Tatal sa implineasca voia Sa in"
lume: "in suiul eartii esle scris despre Mine: lata Yin, sa fae voia Ta, Dumnezeule" (Psalm 39, 10;
Evrei 10,7). Venirea Lui in lume esle un peierinaj, dar scopul nu esle ramanerea Lui aici, ei mutarea
noastra in patria cereasca, in imparatia Preas(i ntei Treimi: "Ma duc sa va gatcsc lac ( ... ) ea sa fi ti
voi unde sunt Eu" ( loan 14, 2-3), zice Mantui torul lisus Hristos catre ucenicii Sa. i, inainte de
Moartea, illvierea $i ina.ltarca Sa la eer.
Dumnczcu-Otu ul, peJeri n pentru oameoi
Dumnezeu·Orriul !;!Sle pelerin ca.tre oameni, pentru a-i face pe oameni pelerini spre
Dumnezeu. Jar pelerihajul aeesta in viata Mantuitorului incepe de cand·Se na$te, pentru ca. EI nu S-a
naseut in easa parint ilor, ei printre straini, n-a gas it loe niei in casa de oaspeti. Taina Craciunului
esle deja taina pelerinajului. Jar ean4 a ga.s it un loe, cat de mare era loeul unde S-a naseut EI? Cat
era ieslea de mare? Cat un sicri u! De aceea, in ieonografia ortodoxa., scuteeele Pruncului Iisus de la
Betleem seamana eu giulgiurile Lui de la mormant, pentru ea Pelerinul ceresc vine in lumea aceasta
robiUi de $i de moarte, ea sa ne el ibereze de pacal de moarte, daruindu-ne, prin inviere, viala

Chiar dupa Sa in ,Betleem, Pruneul lisus, pentru a nu fi omorat de regele Irod, este
purtal in exil, refugiindu·Se in J;:gipf.1." '
Dar fuga in Egipt a Pruncului lisus 0 semnifiealie spiritual a: "Din Egipt am chemat pe
Fiul Meu" (Matei 12, IS) avea sainsemneze: Egiptul va fi chemat e lla mantuire. Egiptul, ca lac
al fobiei popofu lul ales, ea pamant a l idolatriei, este vizitat de lisus Pruncul ca loc de refugiu al Sau,
cu scopul profelic de a arala ca, intr-o zi, Egiptul va primi prin crcdinta pe lisus Hristos, ca apoi,
8eolo, sa Infloreasea tcologia $i monahismul, ea forme de eautare intensa a lui Dumnezeu.
Daca, dupa Jisus devine pelerin in Egipt, la varsta de 12 ani , i mpreuna eu pelerinii
care mergcau la Tcmplul di.n lerusalim, merge EI, cu Maiea Sa $i cu dreptul Iosif. Cand se reintorc
parintii spre easa, ei observa ea li sus nu Se afla printre ceilalti eopii. Maiea Domnului
dreptul losif s-au dus sa-L caule. EI insa. nu Se afla printre copi i, ei in Templu, printre cci mai
inva,\at i oameni ai Legii Sfinle.
Tot i se minunau de felul in eare Copil ul acesla, venit ea pelerin la lerusali m,
Scripturil e. Era Dumnezeu·Cuvantul Care talcuia euvintele Seripturii scrise pcntru EI. Maica
Domnului il inlreaba: "Fiule, de ce ne-ai atcut nOlla asta? lar EI a raspuns : "Dare nu $tiati ea. in eele
ale Tatalui Mell trebuie sA fiu?". La 12 ani, miculul Pelerin avea con$tiinta ca Templul din
lerusalirn, loeul srant al pelerinajului, este casa Tatalui Sau Cel ceresco (cf. Luca 2, 42-52)
Mai mult, templul era sin;J.bollll tainef insa$i a Persoanei lui Hristos. EI era si mbolul prezen\ei
ee1ei rnai intense a lui Oumnezeu in lumea AstfcJ, Templul prefigura sau preinehipuia taina
Fiului lui DWllllCZCU facut Om, pcntru Cft in Hristgs "Iocuie$le trupe$te pl inalatea Dumnezei rii"
(Coloseni 2, 9). De aeeea, a spus lisus despre trupul Sau: " Daramati acest Templu $i in trei zile il voi
ridiea" (loan 2, 19), il voi reconstrui. Era vorba de Taina invierii Sale cu trupul din morrnant.
in toaUi lucrarca Sa pe pamant, Hristos este ' Pelerin. El prin sate chemand
oaOlenii la Dumnezeu, ca sa primeasea vindc
1
are (cf. Matei 9, 35; loan 6, 51).
Ultimu! pe!erinaj al !ui li sus la lerusa im se transform a in Pa$te, in trecere, in dihltorie sbre
lerusalimul eerese: "Am de la Tatal $i m ven it in lume; las lumea ma duc la Tatal"
76
Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastoraIa - lV,2 - 2013
(loan 16, 28). I-Iri slos Se duce la Tatal- ca sa prcgsleasd. in ccruri un loc pentru eei ce crcd in EI.
" Mil due sa va galesc un loc ( ... ) ca unde slint Eu sa fiti voi" ( loan 14,2-3).
Din instrainati , Dumnczeu ne face I1rieteni
Biserica lui Hristos este ea 0 ebmunitate de peleri ni, "straini cali1tori", care caula
patriacereasca(ef.Evrei 11 , 13; 13, 14).
Introeat suntem crcati dupa chipul lui Dumnczeu Cel neslaqiil netreditor, dorim iubirea Lui
nesfar$ita ve$nidL riindca toate lucruri Je din lumea accasta sunt limitate, purtand tn ele semnul
finitudinii al neslatornieici, suntcm lritr-o,permanenta·cautare a odihnei in Dumnezeu: "Nu
avem aici cctate slatatoare, ci 0 cautam pc aceea ce va sa fie" ( Evrei 13, 14). Pelerinul experiaza
faptul ea cste strain, dar $i faptul ea dintr-un strain poate,face un prieten.
Uneori, Dumnezcu ne pare ca fiind strain, cu totul altul pentfll noi, iar noi ne instrainam de
EI prin pacat, prin necomunieare El, prin lipsa de rugaciune. Totu$i , din instraina\i, EI ne face
prieteni , daca-L chemam in easa sutletului nostru. EI ne eauta, bate la sufl etului. Daea
raspundem chcmarii Lui , El lransforma tns ingurarca, instri'i inarea intristarea noaSlra t n comuniune
de vi atacu El (cf. loan 14,23; Apoca[ipsa 3, 20 Luea 24, [3-32).
De ce Dumnezeu fo lose$te pelerinajul in lumea aceasta, ea a eredintei? Pentru a
combale idolatria. Ce este idolu l? Oriee realitate finita, mArgin ita, de care ne legam, in mod definitiv
ea de ultima realilatc. Un invatat spunea ca "patimile egoi sle sunt a d iutare a
infinitului in lucruri finite". Caularea este legitima, dar calea e Cand ne legam de locuri,
lucruri sau persoane din lllmea aceasta, ea $1 cand ele ar fi ultima realitatc sall dest inalie a vie\ii
noastre, ele devin un zid intre noi $i Dumnczeu. Dar dnd Ie vedem pc IOate in Dumnezeu, ea daruri
ale Lui, ele devin ferestre sau eai cAIre Dumnczeu
Dadi tra.im ea pelerini , nu mai contam in primul rand pe noi in$inc, pe averc sau plltere, ci trAim din
iubirea lu i DlImnczeu. eu cat inlelcgem.mai mull ca _suntem trecatori , cu atal cAutam iubim mai
mult pe Cel netrecator. pc Dumnezeu Cet nemargi nit.
1-
Peleri najul i'nnoirc imbogatire spi ritua la .
Cand pelerinajul estc inso\it de rugaciuni, de priveghere, de spovedanie, de
euharistica, de convorbiri cu alti pelcrini, el este un izvor de bucuric pace interioara,
un prilej de in noi re imbogalire spiriluali'i.
Pclerinii of era. bani sau daruri matcriale bisericilor din locuri le de peJ erinaj. ea semn ea
primesc in schimb daruri spi rituale, binecuvantari ' penlru activitatea Jor. Lumina $i
frumusetea de pe fe\ele pelerinilor din timpul slujbeJor rel igioase ale pelerinaj ului arata. lumina
adunati'i de ei in sutlet prin rugi'iciunea·comuna a si'i rbatorii. Intalni rea eu Jocurile sfinte, eu
sfinlil or. cu icoanele sli ntilor cu pcrsoane smerit e evlavioase devine izvor de bucurie, iubire $i
Jumi nare interioara a pelerin ului, Imbogi'i \irc spiritual a.
Pacea $i bucuria, lumina $i sfi nlenia adunate In inimi prin peJerinaj la locuril e slinte sau in
momentele slinte ale cel ebrari i liturgice sunt duse de pelerini in caselc fami lii le lor, in parohii le $i
mani'istirile lor, 111 socictate. AstfeJ, pelerini i, purUitori martori ai prezcntei $i Jucri'irii Duhu!ui lu i
Hristos in lume, devin mi sionari, Tara aroge ei vreo ealitate de aeest gcn sau sa cearA vreo
rasplata pentru aceasta. R,i'ispJata consta in bucllri a sal! peleri najul ui.
Peleri uii - purtutori de lumina bucuric 711 lume
Pcleri nii duc eu ei In lume ee au primit d in intalnirea cu Dumnezeu, ell JoeuriJe sfinte, cu
sfinl ii pe care ii venereaza. Predicile P.i.cute cu priJejul pelerinajuJui, privind viata
s finli lor $i lucrarea lui Dumnezeu in viala oamenilor, sunt de mare folos pcntru su tlet. Rugaciunile
77
Preafericitul Parinte Palriarh DANIEL, Teologie pastorald - IV, 2 - 2013
pentru bolnavi (Taina Sffinlului Maslu), sfintirea apei, marturisirea pacatelor $i dobandirea iertArii
reconcilierea Cll semenii, rugaeiunile $i priveghcrile 'de noapte, canUirlle $i rugaeiuni le in grup,
ealatorie spre locurilc sfi nte spre easa, $i pliantele, icoancle, abiectele reli gioase,
suvenirelc, procesiuni le $i eeremoniile liturgiee - toate aeestea fae din pelerinaj a lucrare sfintitoare
$i misionara, intrueat exprima taina iubirii lui Dumnezell pcntru oameni a iubirii oameni lor fata de
DlImnezeu.
Cand este bine tacul, pelerinajul viata omului pe pamant $1 ii daruic$te arvuna

Pclcrinajul de Florii
-,
"
Pelerinajlll de Florii ea $i.dirtile de sl ujba, legatura duhavniceasca dintre Sfunbata
'invieri i lui Lazar, llrmata de Duminica Intrarii Domnului in lerusalimul pam§ntesc, $i Sambata Mare
a odihnei Domnului In mormant, urmata de Duminica Invierii Domnului.
Pe[erinajul de Flori i este, de fapt, 0 ade:verire a bi ruintei lui Hristos asupra mot1;ii lui Lazar $i
o prevestire a biruintei lui Hrislos asupra pacatului, asupra $i asupra iadului, pri n invierea Sa
proprie din morti. Pelerinajul de Florii vcste$te, ca cat\ile de slujba ortodoxe, legatura
dinlre Taina Crucii $i a Invierii Domnului , dinlre intrarea Domnului in ferusal imul pamantesc, ca sa
patimeasdi "pentru noi, oamenii, $i pentru a noastra mantui re", $i intrarea Domnu lui in lerusalimu l
ceresc, ca sa ne daruiasca nOUa viata $i bucurie ve$nica.
in orice ora$ SalL localitate s-ar desfa$ura el $i oricate opriri ar cuprinde, peierinaj ul de Florii
trebuie sa inceapa lnlr-o biser iea sa se incheie intr-o alta biscriea. De ce? Pentru ca taina
lerusali mul ui ccresc sau taina Nou[ ui lerusaJim (vezi Apocalipsa 2 1, 2) este acum continuta ea
arvuna In fiecare biserica ortodoxa srintita, dupa cum se spune in slujba de sfintire a noii biserici,
cand se canta: "innoic$le-te, innoie) te-te, Noule lerusalime ( ... ), ca slava Domnului peste tine a
stralucit. AceasHi easa, Talal a ziditLo; aeeasta casa, Fiul a lntarit-o; aceasta casa, Duhul stant a
lnnoil-o, a luminat-o, a slintit-o $1 a sfinti[ suflctele noastre".
Vedem, 8$adar. ca rostul Biserici i in Iume csle sa ne pregatcasca pentru 'inviere pentru
intrarea in lerusalimul ceresco De aceea, "in timpul sh.ijbei de Inviere, in noaplea de Pa$ti $i in toata
Siiptamana Luminata cantam 0 alta cantare, cc se refera la lerusalimul ceresc, dar $i la Maiea
Dornnll[lli ea Mama a lui Hristos icoana vie a Biserieii Sale: "Lumineaza-tc, lumineaza-te, Noule
JerusaJime, ci:\ slava Domnului peste a $i te bucura, Sioane! lar tu, Curata
Nascatoare de Dumnczeu, vesele$te-le mtru I Jerea CclUJ nascut al tau!". I
Pentru ca Bi seri ca poarta in ea taina I rusalimu[u i ceresc ne pentru inviere sau
pentru ad iC<l pentru Irecerea de la pacat la sfintenie, de la moarte la viata $i de pe pamant la
cer, ea a fast numila "Jaboratorul i nvierii" (Sffintul Mpxim Marturisitorul).
P rocesiull c a comu niu nii $i comun itiit ii ecleziale
Pelerinaj ul de Fl orii cste un semn de credinta speranta; el ne cheama la un pclcrinaj
interi or, a[ sllfietu[ui, [a 0 inairllare duhovniceasca spre inviere. PeJerillajuJ de Florii, ca 0 procesiune
a cornu niunii cOlllunitat ii ecleziaJc, dar ca a cdlatorie-trecere a noastra prin cetate, esle $i simbal
al vielii noastre treealoare, $edere provizorie intr-o cetate a patriei spre mutare 'in cetalca
netrecatoare din ceruri, dupa. cum ne "invata Sffmtul Pavel, Aposto[ul Neamuri[or, zicand: "N-avem
cetate statatoare aici, ci cautam pe aceea ce va sa fie'" (Evrei 13, 14) sau ca "eetatea noastra eSle in
ceruri " (Filipeni 3, 20).
Pelerinaj ul de care ne prega.te$te pentrll a inainla spre Sfintele ne cheama sa
meditam la trecerea noaslra prin printlume. Cand purtam in maini lumanari $i fior i, sa ne
gandim calii. lumina am adunat "in sunetele n aSlre $; cata. lumina raspandim in jurul nostrll s"u
iasam in urma noaslra, calld trecem dintr-o 'ce te in cealalta. Sa ne intrebam cate fiori frumoase ca
78
Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Te%gie pastora/cl - IV,Z - 2013
gesturi fapte bune am primit in cetatea pamanteasca catc fl ori in cre$tere Hisam in urma noastra?
AstfeJ, 'pelcrinajul nostru catre JerUSa limUltccrese incepemaiintaiin sunetel e lloastre, pe "calea
credin\ei", adunand Dorile fapleior bune p nIru inUilnirea eu Hri stos Domnu l, Cel ce a mellt din
Crucea Sa scara de inviere pentru noi $; din nvierea Sa, i ncepulu l noastre ve$nice. .
Simbol a l pricteni ci ell Hristos
Pelerinaj ul de Florii ne aminle$te de iubirea lui I-Iristos rata de prietenul Sall Lazar $i fata de
surori le acestuia, Marta Maria. Stanta Evanghelie 'dupa loan ne spline ca, vazandu-J mort pe
Lazar, "Jisus a lacrimal" (loan 11 ,35), iar iudeii se mirau, zicand: " Iala cal de mu lt il iubea" (loan
11,36). lubirea lui I-I ristos pentru prictenul Sau Lazar cuprinde peste limp pc to\i cei ce prin
sUnt prietenii Lui. De aeeea, cantarea numita tropar, care sc d nta In Floriilor, arata
legatura intre invierea lui Lazar din sambata Flor iilor invierea cea de ob$te, a tuturor oameni lor:
"invierea cea de Ob$le mai inainte de Patima Ta incredin\and-o, pc Lazar di n mOI1 i I-ai sculat,
I-I ri stoase Dumnezeu le. Pcntr u aceasta $i noi, ea prunei i semnele biruin\ei purtand. Tie, Birui torul
mortii, ca,ntam: Osana, Celui dintru inaltime, binc e$ti cuvantat Cel ce vi i intru numele DomnuJu i".
Hri stos, Cel Ce a inviat din morti pc prietenul Sau Laur, va invia pc to\i oamenii la venirea
Sa intni slava, iar eelor ce au crezut 'in EI iubit, prin fugaciune $i fapte b une, Ie va darui
bucuria Sa eea ve$nica. lata. de ce pcl erinajul de Florii este $i un pelerinaj al prieteniei Cll I-Iristos $i
Cll toti cei care- L iubesc pe EI, un scmn a1 llcuriei intru eredinta. Credincio$ii care pal1icipa Cll
credinta $i dragoste la pelerinajul de Florii sunt prieteni ai "Mielului -J-/ri stos", Cel ce Se adllce pe
Sine ca jertrn de Pa$ti , pcntru pacatete noastre. Dar csle, in acela.$i timp, "Mirele
Bi sericii", eel ce da.mic$te Mi resci Sale bucllria invieri i .$i a vieti i ve$nice (vezi loan 3, 29; II
Corinteni 11,2; Galateni 4, 27; Apocalipsa 21, 2) . .in acest "inteles, pelerinaj ul de Florii este 0
marturie a prieteniei, a fra\i eta:lii $i a bucl,lriei ·in Hri stos-Domnul. EI adunn intru bucurie
cred incio.$i .$i credincioase din diferite parchii, copii, tineri .$i varstnici, oameni simpli.$i oameni de
vaza. di n cetate, ca s.a aduca rugaciuni $i cantari de I lauda lui I-Iri stos, lubitorll l de oameni $i
Biruitoru l mortii. .
Semnullibcrti\tii de a ca uta sfintc ni a, omenia, pacea $i bucuria
Dupa cum li sus I-a chemat pe Lazar la viata in Comuniune zi cand: "Lazare, vina afara!", ne
cheama $i pc noi sa traim in comuniune frat easca in cetate.
Pelerinajul de Florii nc elibereaza. de monotonie $i izolare, intrucat da na$terc unui
eveniment nou, in. cetate, un evcniment de bucuric sarba.toarc. EI conslituie 0 comuni une in
procesiune, 0 adunare in mi$care, simbol al Bi serieii in mi siune, care prin rugaciune $i prin cantare
cheama binecuvantarea lui Dumnezeu asupra ora$ldui intreg. Astfel, pelerinajul de Flori i este 0
bineeuvantare pentru cetate, un semn allibert'd\ii de a c1iuta omen ia, paces $i bucuria.
Pelerinajul de Florii are loe dupa incheierea Postului de patru}eci de zile, post al pocaintei
a[ milosteniei. Icoanele florile purtate "in procesiune simbolizeaza lumina virtu\ilc adunate in
suflet prin nevointele postului. eu de intampinam pe- Hrislos "Cel ce vine In numele Domnul ui" in
ferusalimul duhovn icesc, Biserica.$i in su fle(u't omului, ca sA-I vindece acestuia patimile cele rele eu
jertfa Sfintelor Sale Patimi sau $i sa-i daruiaka sHivita bucurie a Slintelor Pa$ti. Folosut
duhovnicesc al pelcrinajului poale Ii cuprins in cuvinte simple: 0 procesiune de marturisirc a
credin\ei , 0 inHirire in rra\ietate a parohiilor, un semn al libertati i dorintei de a cauta sfintenia, un
pri lej de a medita asupra noastre ea trecere, 0 prevestire a Slintelor a binecuvantare
pcntru cetate $i 0 bucurie de sarbatoare cre.$tina.
79
Preafcricitul Piirinte Patriarh DANIEL. Teologie pastorala - N.2 + 2013
Dacil la pelerinajul Floriilor participau ' odin ioani imparatii sau domnitorii , e l azi la
participare pe dreptmaritori care reprezinta inst ituti i puse in slujba comunitatii sau a
POPOrulll i
w
, .."
Sfiintu! loan Guru de Aur, in predica rostita eu pri lejul Sarbatorii Floriiior, zice: "Caci nu
dintr-o singuri'i cetate eei ce intampinam astazi pe Hri stos nu numai din I erusalim, ci din
toata lumea cea preapli na de popor a Bisericii din toate pa'1ile ies eei ce intampina pe Hristos,
purtand cJati nand nu ramuri de frunze, ci aducand ca dar lui Hristos omen ie, virtute, postire,
laerimi, rugaeiuni, privegheri tot felul de ei nstire".
Pari ntcic Ene mai consemneaza ea aceasta Duminica a Intrarii Domnului in
lerusalim se mai numea Dumini ca aspi ranti lor la 'Botez sau a eelor ce se pregateau pentru
luminare, deoarece catehumenii fost la Botez mergeau la episcop, iar el Ie dadea si:'!.
invete Crezul sall Simboiu l Credintei. duminica se mai numea Duminica gratierilor,
penlru cil at unei irnparati i acordau gratieri. Ramuri le de salcie eare sunt bineeuvantate impartite
simbo!izeaza biruinta ' asupra mortii pr in invierea lui Lazar prevestese biruinta
asupra Illorlii prin invierea lui Hri stos. in lreeut, atat in Bizant, dit in Tarile Romane, la
slirbatoarca Floriilor partieipau sau domnitorii imprcuna eLI ina!t i demnitari carora, in
biseriea, Ii se impaqeau taclii ca la I ,
Astazi, la pelerinajul de Florii partici
1
toti eei ee doresc sa fie peste timp in comuniune fU
toti iubitori de Hristos de Biseric¥ dornici de a primi binecuvantarea lui Hristos pentru
ei, pentru famiiiite lor pentru sau co una in care vietuiese.
2{1 in Ramos Palrnarurn, PG t. 59, col. 703-708; sit. 61, co!. 715·720 in OmiUa fa cuvintele: "Lauda sujlete al meu, pe
Domnul" (Psalm 145, I). Omilia la Psalmul145, P. G. 1. 55, col. 520, cf. Pr. Prof. Dr. Ene Liturgica genera/ij,
1993, p. 171, n.s. 3.
21 Cf Ene op. cit., p. ! 72.
80

oi:1 de solidaritate eu cei suferinzi saraci
Drepl Ufmare, eSle foarte important sa retincm ea adevar central faptul ea boala suferinta
nu sunt voi te de Dumnezeu, nu fae parte din chipul lui Dumnezeu in om, ci ele sunt urmare a
pacatului de aeeea, trebuie sa lucram pentru vindecarea boli i pentru alinarea suferinlei.
Manluitorul li sus I-irislos a venit sa ne vindeec de pacat de boala. Multimea de bolnavi vindecati
de EI, bolnavi de toate feluri le, de boli trupe!?t i, ne arata ca Biseriea, trupul tainie al lui
Hri stos, trebui e s<1 lucreze in aeeea!?i direc\ie - de vindecare a bo!ilor, de alinare a l ar
atune; ctind boala nu poale ji vindecala, at unci ea trebuie trans/ormata inlr-un mijloe de apropiere
mai mare de Dumnezeu $; de unire cu El. in acest sens, rugaci unile pentru bolnavi trcbuie insot ite de
Spovedanic de imparta.$anie, pentru ca suferinia boala sa lie transformate In apropiere de
Dumnezcu in unire cu EI, pentru mantuirea Cine se cu Dumnezeu se
iar cine sc desparte de Dumnezeu pierde mantuirca.
De pi Ida, In momentul mortii Mantuitorului pc cruce, talharul di n dreapta, care s-a poeait, se-
iar eel din stanga Mantuitorului , care cste devet itor pierde mantuirea. In
acest seilS, Fer icitul Augustin spunea en pc Goi gota vcde lrei oameni suferinzi : unul Care
mantuie!?te, al tul care se prill podiinta altul care pierde mantuirea prin nepasare
duhovniceasca.
A!,iadar, in toata calauzi rea pc care 0 dum 'in toata indrumarea dullovnieeasca,
noi trebuic s[\ avem drept calauza aeeasla lumi na a Manluitoru/ui lisus Hristos. Se constatA 1nsa In
pastoratie ca, alunei eand suferinla estc inso\ ita de saraeie multa, cand bo!navul nu arc nici bani
pentru medicall1ente, nici bani pentru lucruril e strict necesare cand mai intr-un spital
foarte sarac, suferinla lui se amplifica. ea atare, este ncvoie, pc langa rugaciune, pc langa sfatul
duhovniccse bun, pc langa Spovedanie de multa cu cei suferinzi
saraci, de aj utorare a [or eu mcdiearnente !?i tralament. '
Cand eineva sufcra, daea este inconjurat de prieten i sau de membrii familiei cu afectiune,
suferinta lui se diminueaza, pentru ea i se arata solidaritate, simpatie, prezenta iubitoare, prietenoasa,
frateasca. Sufcri nta singuratatea se ingemaneaza; singuratatea se amplifica din eauza holii, iar
sllferinta bolii se amplifiea din cauza singuratatii. Deei , este foarte important ca preotul sA fi e
prezent ca parinte duhovnicesc langa cei bolnavi sau sufer inzi, sa cultive prin rugaeiune sfat bun
comuni une duhovnieeasca, de famili e spiritualA, rnai ales daea spi talul are eapela sau paradis.
7
Preafericitul Pru-lnte Patriarl-LDANIEL, [XIstorald - lV,2 • 2013
. "
.1, .'
" .
Medicul preotlll, imprcuna J'll cratori in fata bolnavilor
Medi cina moderna aeorda prea mare aparatelor analizelor fata de dialogul cu
bolnavuL Ca atare, foarte adesea, omul slA singur intre aparatele care, desigur, sunt necesare, dar
toemai dimensiunca personala: a prezen\ei altor persoane langa eel bolnav. in eonseeinta,
rolul preotul ui este extrem de important. Am putea sp.une chiar ea nimeni nu lnlocui preotul
din spitale, iar medieul este ehema! sa eoopereze cu preotu!; $i preotul eu medicu!. In spi tale, in
bolnavilor, ei nu sunt concurenti, ci impreuna lucrntori. Trebuie sa fie eooperanti , iar din acest punet
dc vedere este mare nevoie de prezenta preotu lui de caritate in spital, eSle marc ncvoie de prezenta
unei cape Ie, a unui paracJi s, este mare nevoie de li teratura duhovniceasca pentru Intari rea $i
incurajarea cclor bolnavi.
Exista preoli ortodoqi In tara $i in strainatatc care cultiva dimensiunea spirituali'i medicaliL
Sunt impresionantc conexi unil e pe care Ie fac unii medi ci intre sa.natate $i spirilualitate, intre $tiinta
medicala $i componamentul duhovnieese al omu lui . Exista un potent ial de dialog foarte mare. Cel
rnai nimeri t este ca aceasta legatura sa aibA loc rnai intai in interiorul unei persoane apoi Intre rnai
multe persoane, unde teologul sa fie med ic medicul sa fi e teo log. Este yorba de 0 sinteza
creatoare, care trebuie sa dai nuiasdi cotodaUi, descopcrim $i voca\ ia preot ului de alta data, care
este sratuitor in eeea ee prive$te darul sanatat ii , pcntru a ajula Mi nun i se fae $i atunci
cand 0 operat ie at unci cand se recomandli cel mai bun tratarnent.
De asemenea, este marc nevoie de a rnobiliza eomunitatea de acasa, famil ia parohia,
pentru ea eel bolnav sa nu se simta si ngur. Nu eSle suficient sa se roage c10ar preotu l de earitate
pentru eel bolnav, ei trebuie ca $i preotul paroh preo\ii sl ujitori din parohia celu i bolnav sa se
roage. Preolii trebuie sa cunoasca listele bolnavilor lor din parohie. Cand un bolnav ea intreaga
comunitate se roaga penlru el, prime$te 0 alinare, 0 incurajare, 0 intarire mai mare.
Program III vindeciirii lI oastre
Programul vindecArii fi ccaruia dinlre noi sc realizeazA prin lacrimile podii ntei, rClnnoind
botezul prin spovedanie prin plinirea iertarii pacatelor. ne vindecam sunetu l de ranile pc care
demonii, pacacul patimile ni Ie imprima In sutlet, din trup. Prin mai deasa, dupa ee
nc·arn spovedit, am primit iertarea pi'icalelor, refacem comuniunea ell Dumnezeu, ne bucuram de
prezenta Lui iubitoare, iertatoare sfi n\ itoare. Pri n faptul ca vcnim rnai des la bi ser ica, ne atlam pe
drumul cel bun, ne pregatim pcntru cea de-a doua venire a Lui . Cand EI va pli'iti eeea ce noi am
chel tuit. Cand EI va rasplati celor ce cheltuit energia lor, de a darui bunaratea lor de a
contribui la vindecarca sufl elelor altora, pentru ca Evanghelia spune: "Mergi, fa tu asemenea!".
De aceea, Evanghelia este un program de aqiune, nu este 0 simpla la medita\ie. Este un
indemn la fapte.
Mantllitorul Hristos - pacicnt
Vizitarea bolnavifor este, de asemenea, foarte importantli, iar Mantuitorul Jisus Hristos ne
spune ca, yom fi judecati dupa cat '<;1m iubit pc semenii cu iubire mi lostiva, iar EI devine
Mantuitorul · pacicnt. "Am fost bolnav nu M· ati cercetat", spune EI (cf. Matei 25, 43). Nu spune:
nu M·ali vindecat , pentru cll: nu sta in plltjnta noaslrll: sa vindeclim, dar sta in putinla noastra sa
viziH\m pc cei bolnavi. Oeci, El este cand D1qiorul sunetelor al trupurilor noastre, cand pacicnt.
I-Iri stos Domnul cstc lainic prezent in competent credincios care devine mana Lui
vindeditoare, alegand cel mai bun medicament sau operand in modul cel mai lntelept $i potrivit eu
un bolnav care are nevoie de 0 intervcnlie chirurgicala; desigur, eu aceasta smerenie
• cA, de fapt, medicul tratea,z.!i, dar Dumnezeu vindeca. Este foarte important sa vedem ca
8
Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pasiorald - IV,2 - 2013
Mantuitorull-l ristos, Care estc Doctorul suOetelor aJ trupurilar, luerand prin mana mcdicu lui, este
prezent, In timp, In bolnavul care are Ilevoie de vindecare. de prezentA iubitoare, de cineva
care sa-1 7ncurajeze, ca sa nu simta singuratate muitu in timpul surerintelar marL
Aceasta abordare duhovniceasca profunda a balii a vindedi. rii este necesara, pentru ca,
altfel , riscam sri rerlucem persoana la individ, la un numar, la un obiect de util itate irnediata sau 0
cansidcd'im importanta dupa cat estc de uti li'!. societalii. Oar noi ca amul are 0 valoare
intruciit este creat dupa chipul lui Dumnezeu Cel viu, deci chcmat la viata Viata de
aici, de pc pamiint, 0 pregatire pentru via\a ccreasca. alull ci preotul trebuie sa arate
deodata importanta sanatalii , ca dar allui Dumnezeu, dar importanta mantuirii, care este rnai mare
dar dedit sanfHatea trupeasca. lar daca nu pulem ajunge la sanlHate trupeasca deplina, cel pUiin sa ne
ingr ijim de cea mai marc valoare pe care 0 putem primi , eel mal mare dar, anume mantuirea viata
Aceasta perspecliva a valorii eteme unice a fiecarei persoane umane create dupa. chipul
Persoanelor divine este cxtrem de importanta astazi, intr-o lume a sceularizarii, in care
dimensiunea sacra a vietii a slAbit foartc mult. ExisHi astazi un ut il itarism foarte mare, dar exista
putina convingere in ceea ce valoarea etema unica a persoanei umane.
Este foarte important sa retinem de ee, in rugaciunile Bi serieii, cererea cea mai frecventa
este: ne rugam pen/ru sana/alea $; mdntuirea sailor. Ne rugam pentru sanatatea mantuirea
oamenilor, ele fiind doua valori esentiale pentru vi ala persoanei umane.
Ca slujilori ai lui Dumnezeu, ne straduim sa ajungem 0 prezenta a mainilor vindecatoare,
ajutatoarc $i ali natoare de suferinta ale Mantuitorului li sus Hristos sa aducem bucurie in mijlocu l
intristarii, al inare in mijloeul suferintei prezenta parinteasca friiteascl in mijIocul singuratati i
eel or bolnavi.
Mantuitorullisll s Hristos nu nc invatli doar prjn Cllvinte cum sa IIC comporHim in fata
suferin(ei, in fata morrii , ci ne invata prin moduI Sau de a fi prin modul Sau de a
luerarca Sa malltuitoare, Este deosebit de important semnifi cativ raptu! di Hristos Domnul , cand
Se intalne$te Cll moartea, 0 schimba in viata, eand Se eu singuratatea, 0 schimba in
comuniune, cand Se cu intristarca cu laerimi!e Ie in bucurie. intalnirea Lui cu
cortegiul funebru a schimbat viata femeii care era de durere a redat viala tanarului care
era mort. _
Cu alte cuvj'nte, Evangheliile-ne cli nimen i din cei ce se intalnesc cu Hristos Domnu!,
care estc Izvoru l nu ramane cum a fost, ei se schimba - daca se cu adevarat cu
dumnezeirca Lui. Cand a spus "Nu plunge!", Mantuitorul Iisus Hristos ne·a aratat ca trebuie s1\
mangaiem famili ile indoliate, sA tim sensibil i la lacrimile celor care plang. Cu totul surprinzator este
fapt ul di Mantuitorul spune femeii vaduve din Evanghelie: "Nu plange!", dar cand a vlizut pe
prietenul sau Lazar, a patra zi Evanghelia ne spune ca: "Iisus ptangea», (loan 11,35 ·
eel mai scurt verset din NOli l Testament). De ,cfo EI, care pHinge atunei cand vede 0 draga ca
este moarta., ii spune vaduvei "N.ltpl;1nge.!". 'El -plange, iar ei i i spune sa nu planga. Pentru ca sa ne
arate noua ea lacrimile celuilalt lrebuie mangaiate, oprite inaintea propriilor noastre lacrimi,
ea sa iubire fata de semeni. A zis "Nu plange!", pentru cli $(ia ca aceasta femeie era la
caplitul puterilor ei ca sfl nl! cada lr,deznadejde, sa nu fie de prea multa durere,
ii spune <lCeasta. lar la invierea lu i Lazar a zis: "Lazare, afara!", ell lacrimi in ochi, pentru ca a
vrut sa nc arate cli este Om oumnezeu in aeela$i limp. Ca oumnezeu I-a inviat, dupa ce ca Om a
plans, aratand cfl EI nu eonsidera moartea ea fenomen natural. C; moartea este urmarea pacatului
Adam Eva, fiind provizorie. Omul care cu adevl\rat pe Dumnezeu este
omul eel viu.
Oricine este credincios este !uptAtor cu boala, cu suferinla, cu necazurile. De aceea s-a spus
ca bolnavii sunl mar/irii vremurilor noastre. noi trebuie sa ne rugam pentru sanatate, iar daca
9
Preafericitnl Parinte Patr iarh DANIEL, Teologie pastoraid - IV,2 - 2013
doctorii nu pot vi ndeca boa la, nu trebuie sa deznadajdu im, ci sa ne rugaJn mai mu!t sa ne
apropiem cu smerenie mai mare ,de Hristos. Se Intampla ca cei bolnavi sa trcaca la cele in
acest moment intcrvine grija fratcasca, pentru cei Ill doJi a1i. Cum sa ne campor/am
ca pastori de suflete $i ca frati Cre$lini cu familiile indoliale? Sa fim alaturi de cei care sunt singuri
$i coplc$iti de suferinta din cauza pierderii unor fiinte dragi . Noi nu putcm minun ile invierii
din mOf\.i ale tuturor persoanelor care mor, dar ceea ce este in mod deosebit important cste sa ne
rugam pentru cci care trec [a Domnul, ca cei morti prin despartirea sunetuiui de trup sa nu
sc desparta de Dumnezeu, ci sa traiasca su fl ete$te.
10
Pro Julian NEGRU
Floyd PIl A>JYZ
Nicoleta AM,.\ RIEI
PASTORATIA PERSOANELOR
,
DEPENDENTE DE ALCOOL
.,_ publ il;ata (u binecuvantarea
! Preafericitului Parinte
DANTEL
PJlri<lrhul Bisericii Ortoliuxe ROlTlant'
Editura BASILICA a Patriarhiei Romane
- 2012
Capitolul I
o PERSPECTIVA SPIRITUALA
ASUPRA ADICTI EI
.. \ prel ef-,cri am sa \·l)]"bim dcsprl'
dependcn{fill1 genl'rC'li , dar am pre-ferat discut,lm in "pc--
cia! despre alcoolism, intrucat il ","static_promo_banner_cta_url":"https://www.scribd.com/"},"eligible_for_exclusive_trial_roadblock":false,"eligible_for_seo_roadblock":false,"exclusive_free_trial_roadblock_props_path":"/doc-page/exclusive-free-trial-props/145145302","flashes":[],"footer_props":{"urls":{"about":"/about","press":"/press","blog":"http://literally.scribd.com/","careers":"/careers","contact":"/contact","plans_landing":"/subscribe","referrals":"/referrals?source=footer","giftcards":"/giftcards","faq":"/faq","accessibility":"/accessibility-policy","faq_paths":{"accounts":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246346","announcements":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246066","copyright":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246086","downloading":"https://support.scribd.com/hc/articles/210135046","publishing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","reading":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246406","selling":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246326","store":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","status":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/360001202872","terms":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246126","writing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","adchoices":"https://support.scribd.com/hc/articles/210129366","paid_features":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","failed_uploads":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210134586-Troubleshooting-uploads-and-conversions","copyright_infringement":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210128946-DMCA-copyright-infringement-takedown-notification-policy","end_user_license":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129486","terms_of_use":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129326-General-Terms-of-Use"},"publishers":"/publishers","static_terms":"/terms","static_privacy":"/privacy","copyright":"/copyright","ios_app":"https://itunes.apple.com/us/app/scribd-worlds-largest-online/id542557212?mt=8&uo=4&at=11lGEE","android_app":"https://play.google.com/store/apps/details?id=com.scribd.app.reader0&hl=en","books":"/books","sitemap":"/directory"}},"global_nav_props":{"header_props":{"logo_src":"/images/landing/home2_landing/scribd_logo_horiz_small.svg","root_url":"https://www.scribd.com/","search_term":"","small_logo_src":"/images/logos/scribd_s_logo.png","uploads_url":"/upload-document","search_props":{"redirect_to_app":true,"search_url":"/search","query":"","search_page":false}},"user_menu_props":null,"sidebar_props":{"urls":{"bestsellers":"https://www.scribd.com/bestsellers","home":"https://www.scribd.com/","saved":"/saved","subscribe":"/archive/pmp_checkout?doc=145145302&metadata=%7B%22context%22%3A%22pmp%22%2C%22action%22%3A%22start_trial%22%2C%22logged_in%22%3Afalse%2C%22platform%22%3A%22web%22%7D","top_charts":"/bestsellers","upload":"https://www.scribd.com/upload-document"},"categories":{"book":{"icon":"icon-ic_book","icon_filled":"icon-ic_book_fill","url":"https://www.scribd.com/books","name":"Books","type":"book"},"news":{"icon":"icon-ic_articles","icon_filled":"icon-ic_articles_fill","url":"https://www.scribd.com/news","name":"News","type":"news"},"audiobook":{"icon":"icon-ic_audiobook","icon_filled":"icon-ic_audiobook_fill","url":"https://www.scribd.com/audiobooks","name":"Audiobooks","type":"audiobook"},"magazine":{"icon":"icon-ic_magazine","icon_filled":"icon-ic_magazine_fill","url":"https://www.scribd.com/magazines","name":"Magazines","type":"magazine"},"document":{"icon":"icon-ic_document","icon_filled":"icon-ic_document_fill","url":"https://www.scribd.com/docs","name":"Documents","type":"document"},"sheet_music":{"icon":"icon-ic_songbook","icon_filled":"icon-ic_songbook_fill","url":"https://www.scribd.com/sheetmusic","name":"Sheet Music","type":"sheet_music"},"summary":{"icon":"icon-ic_globalnav_snapshot","icon_filled":"icon-ic_globalnav_snapshot_fill","url":"https://www.scribd.com/snapshots","name":"Snapshots","type":"summary"}},"nav_categories":["mixed","book","audiobook","magazine","document","sheet_music"],"selected_content_type":"mixed","username":"","search_overlay_props":{"search_input_props":{"focused":false,"keep_suggestions_on_blur":false}}}},"recommenders":{"related_titles_recommender":{"ids":[6381709,41684331,154799347,39913324,159155529,89987511,88735406,51282551,97791660,65121801,50012110,151966052,146268029,36971740,138330941,42148377,47680914,74601944,67768341,38116403,76738737,16413909,137924399,130869479,86639252,29732503,46602836,185383730,150433205,239913763,185378246,324762015,275321133,134644929,110530139,78082051,110529958,89514558,79343166],"title_link":null,"title":null,"track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"KKkp8uhiIk//xhFk1ZC21y63T+c=","widget_name":"right sidebar","track_id":"flattened_recommender"}},"footer_recommenders":{"recommenders":[{"ids":[6381709,41684331,154799347,39913324,159155529,89987511,88735406,51282551,97791660,65121801,50012110,151966052,146268029,36971740,138330941,42148377,47680914,74601944,67768341,38116403,76738737,16413909,137924399,130869479,86639252,29732503,46602836],"title_link":null,"title":"Documents Similar To Teologie Pastorala IV TP - II 2013","track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"dH6xIu2uQNl9jIcaGkhdoKXhPro=","widget_name":"document_carousel"}},{"ids":[185383730,150433205,239913763,185378246,324762015,275321133,134644929,110530139,78082051,110529958,89514558,79343166],"title_link":null,"title":"More From Gerard Franklin","track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"QyLPnWl/CrRKGAU3kpgS2f7Gz0w=","widget_name":"document_carousel"}}]},"seo_new_docs_recommenders":{"recommenders":[]},"documents":{"6381709":{"type":"document","id":6381709,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/6381709/149x198/668cf56393/1522795062?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/6381709/298x396/123e893ac5/1522795062?v=1","title":"ORTODOXIA MIORITIC","short_title":"ORTODOXIA MIORITIC","author":"lamasanu_cezar@yahoo.com","tracking":{"object_type":"document","object_id":6381709,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"x8/LxetbGeKKz5UuxgV6y+aKIAE="},"url":"https://www.scribd.com/document/6381709/ORTODOXIA-MIORITIC","top_badge":null},"16413909":{"type":"document","id":16413909,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/16413909/149x198/ea40e02ce6/1517051049?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/16413909/298x396/b41f1b793a/1517051049?v=1","title":"catehetica ortodoxa","short_title":"catehetica ortodoxa","author":"iulia","tracking":{"object_type":"document","object_id":16413909,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"ZyoyXBudP7V75GA3Cxm5ayiFUPk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/16413909/catehetica-ortodoxa","top_badge":null},"29732503":{"type":"document","id":29732503,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/29732503/149x198/654df23a78/1494760272?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/29732503/298x396/e7230db047/1494760272?v=1","title":"Scolioza Inot","short_title":"Scolioza Inot","author":"iulika_angel","tracking":{"object_type":"document","object_id":29732503,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"8i+RmsuSgAx6HJv6nEkLwSEbPVk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/29732503/Scolioza-Inot","top_badge":null},"36971740":{"type":"document","id":36971740,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/36971740/149x198/1dacb4d28e/1494779215?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/36971740/298x396/0e2486745d/1494779215?v=1","title":"Pasii Transformarii(12)Melethios Webber","short_title":"Pasii Transformarii(12)Melethios Webber","author":"Cristian Tomuta","tracking":{"object_type":"document","object_id":36971740,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"2YefJaTgIp4+VgiC0Pf22sSy0sU="},"url":"https://www.scribd.com/document/36971740/Pasii-Transformarii-12-Melethios-Webber","top_badge":null},"38116403":{"type":"document","id":38116403,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/38116403/149x198/99864e49fa/1370522779?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/38116403/298x396/1962c9a281/1370522779?v=1","title":"pastorala 1 (1)","short_title":"pastorala 1 (1)","author":"Horia Cristi","tracking":{"object_type":"document","object_id":38116403,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"5wTDdFAuUALlW1YEJXx0lSQAZA0="},"url":"https://www.scribd.com/document/38116403/pastorala-1-1","top_badge":null},"39913324":{"type":"document","id":39913324,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/39913324/149x198/bf5c50cc39/1313225602?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/39913324/298x396/d8b2d76ac1/1313225602?v=1","title":"Pr VG-Catehetica-2004[1]","short_title":"Pr VG-Catehetica-2004[1]","author":"altvs","tracking":{"object_type":"document","object_id":39913324,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"/9FUrNsgv8xpt6jgbu9zV4dLyaY="},"url":"https://www.scribd.com/document/39913324/Pr-VG-Catehetica-2004-1","top_badge":null},"41684331":{"type":"document","id":41684331,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/41684331/149x198/ae074d2e63/1433351982?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/41684331/298x396/faa17ca960/1433351982?v=1","title":"Cum tratam alcoolismul","short_title":"Cum tratam alcoolismul","author":"sumersoft1","tracking":{"object_type":"document","object_id":41684331,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"+2z13cOOI62Df8t+rIKO2tSNrwg="},"url":"https://www.scribd.com/document/41684331/Cum-tratam-alcoolismul","top_badge":null},"42148377":{"type":"document","id":42148377,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/42148377/149x198/efdc8504a9/1334326134?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/42148377/298x396/7da2b376db/1334326134?v=1","title":"tablete_de_stil_de_viata_2007","short_title":"tablete_de_stil_de_viata_2007","author":"Edy Jarnea","tracking":{"object_type":"document","object_id":42148377,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"jgua2khMfU8vB0ihkF3TbfTh10A="},"url":"https://www.scribd.com/document/42148377/tablete-de-stil-de-viata-2007","top_badge":null},"46602836":{"type":"document","id":46602836,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/46602836/149x198/682f41d178/1397199685?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/46602836/298x396/72da6a78e5/1397199685?v=1","title":"Frazer Creanga de Aur Pp. 42-60","short_title":"Frazer Creanga de Aur Pp. 42-60","author":"Lectii de Pian","tracking":{"object_type":"document","object_id":46602836,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"GAgKFSKGxB0YljAiB3mp+4ARqnA="},"url":"https://www.scribd.com/document/46602836/Frazer-Creanga-de-Aur-Pp-42-60","top_badge":null},"47680914":{"type":"document","id":47680914,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/47680914/149x198/55132674d5/1376800698?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/47680914/298x396/c2ffe2fd36/1376800698?v=1","title":"Limba engleza ghid de conversatie","short_title":"Limba engleza ghid de conversatie","author":"fefealexandra","tracking":{"object_type":"document","object_id":47680914,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"9iIQEPkesZytNoeNxQ9FaTs3Mlk="},"url":"https://www.scribd.com/document/47680914/Limba-engleza-ghid-de-conversatie","top_badge":null},"50012110":{"type":"document","id":50012110,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/50012110/149x198/787cfa1564/1514883159?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/50012110/298x396/52d3ef8515/1514883159?v=1","title":"Minei Ianuarie","short_title":"Minei Ianuarie","author":"ayeaye202","tracking":{"object_type":"document","object_id":50012110,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"tBp3Px7CD769ijHzGZFq5l0BoHw="},"url":"https://www.scribd.com/doc/50012110/Minei-Ianuarie","top_badge":null},"51282551":{"type":"document","id":51282551,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/51282551/149x198/5fac51c174/1409720413?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/51282551/298x396/fd21afd229/1409720413?v=1","title":"consilierea premaritală română","short_title":"consilierea premaritală română","author":"CRISTI20111","tracking":{"object_type":"document","object_id":51282551,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"ocyCAeOMDQ6hp/KMvMHfLaJ8eNw="},"url":"https://www.scribd.com/document/51282551/consilierea-premaritală-romană","top_badge":null},"65121801":{"type":"document","id":65121801,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/65121801/149x198/f6c6d26750/1352449080?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/65121801/298x396/7f1646917c/1352449080?v=1","title":"Pogorarea Sfantului Duh Peste Apostoli","short_title":"Pogorarea Sfantului Duh Peste Apostoli","author":"Ene Mircea","tracking":{"object_type":"document","object_id":65121801,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"9rjj0W5PuPdrjB5nV/FDvBVD99w="},"url":"https://www.scribd.com/document/65121801/Pogorarea-Sfantului-Duh-Peste-Apostoli","top_badge":null},"67768341":{"type":"document","id":67768341,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/67768341/149x198/4e660e8c6f/1376814783?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/67768341/298x396/f751121768/1376814783?v=1","title":"Blocarea Contactului La OPEL Astra G","short_title":"Blocarea Contactului La OPEL Astra G","author":"Catalin Galu","tracking":{"object_type":"document","object_id":67768341,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"gO6GekC5t5huLbeTdRgqX2OS2rI="},"url":"https://www.scribd.com/doc/67768341/Blocarea-Contactului-La-OPEL-Astra-G","top_badge":null},"74601944":{"type":"document","id":74601944,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/74601944/149x198/38afa03efa/1381571030?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/74601944/298x396/02268e6943/1381571030?v=1","title":"mag-2008-51","short_title":"mag-2008-51","author":"hidden62","tracking":{"object_type":"document","object_id":74601944,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"rs2MdrZXYEEttSHWAaysMMnPIkk="},"url":"https://www.scribd.com/document/74601944/mag-2008-51","top_badge":null},"76738737":{"type":"document","id":76738737,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/76738737/149x198/c93db81121/1363849873?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/76738737/298x396/ff946a7199/1363849873?v=1","title":"Pastoral A","short_title":"Pastoral A","author":"Iulya Lia","tracking":{"object_type":"document","object_id":76738737,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"sV/uT0Z1xfbl1wwFSEPt9P+n84g="},"url":"https://www.scribd.com/document/76738737/Pastoral-A","top_badge":null},"78082051":{"type":"document","id":78082051,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/78082051/149x198/569e7a621e/1383818781?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/78082051/298x396/c545545710/1383818781?v=1","title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","short_title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":78082051,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"WAW8esdJVrLA+ylxMARs0mBsuSo="},"url":"https://www.scribd.com/doc/78082051/Viata-Sfantului-Apostol-Pavel-L-G-Munteanu","top_badge":null},"79343166":{"type":"document","id":79343166,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/79343166/149x198/413bac9ebc/1424181962?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/79343166/298x396/6b8ede5c0f/1424181962?v=1","title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","short_title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":79343166,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"iLTraTiHNWqUsUnzO/twERaqyMU="},"url":"https://www.scribd.com/doc/79343166/Viata-Sfantului-Apostol-Pavel-L-G-Munteanu","top_badge":null},"86639252":{"type":"document","id":86639252,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/86639252/149x198/4156f51e1a/1538339031?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/86639252/298x396/f022a28779/1538339031?v=1","title":"Drept canonic ortodox Vol ii","short_title":"Drept canonic ortodox Vol ii","author":"Constant","tracking":{"object_type":"document","object_id":86639252,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"a08LVnyeZ1102SxDQuk4ZHrNdfs="},"url":"https://www.scribd.com/document/86639252/Drept-canonic-ortodox-Vol-ii","top_badge":null},"88735406":{"type":"document","id":88735406,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/88735406/149x198/51861f059d/1370853443?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/88735406/298x396/fb0dad77b9/1370853443?v=1","title":"Studiu de Caz Alcoolism","short_title":"Studiu de Caz Alcoolism","author":"Anamaria Teleuca","tracking":{"object_type":"document","object_id":88735406,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"+i83zgC9n8KQUeIrcoo7gBE1deg="},"url":"https://www.scribd.com/document/88735406/Studiu-de-Caz-Alcoolism","top_badge":null},"89514558":{"type":"document","id":89514558,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/89514558/149x198/7884a789f9/1334504335?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/89514558/298x396/4451b218ce/1334504335?v=1","title":"d_mt2_i_017","short_title":"d_mt2_i_017","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":89514558,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"zSfwPJeaWxk4zngfic2Gphlriis="},"url":"https://www.scribd.com/doc/89514558/d-mt2-i-017","top_badge":null},"89987511":{"type":"document","id":89987511,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/89987511/149x198/6b01dc03ee/1371652698?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/89987511/298x396/d8909f0706/1371652698?v=1","title":"Studiul Arheologiei biblice în Biserica Ortodoxă Română","short_title":"Studiul Arheologiei biblice în Biserica Ortodoxă Română","author":"sorin_eye","tracking":{"object_type":"document","object_id":89987511,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"gQly2wNFKTTAUuMLJw/KWmSPg1E="},"url":"https://www.scribd.com/doc/89987511/Studiul-Arheologiei-biblice-in-Biserica-Ortodoxă-Romană","top_badge":null},"97791660":{"type":"document","id":97791660,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/97791660/149x198/26fad56ac2/1430486427?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/97791660/298x396/b8fcb8d033/1430486427?v=1","title":"Proiect de Cercetare Radu","short_title":"Proiect de Cercetare Radu","author":"Bianca Durkovics","tracking":{"object_type":"document","object_id":97791660,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"KhFeQxWDZFwo01/Na+qmFBuml2g="},"url":"https://www.scribd.com/document/97791660/Proiect-de-Cercetare-Radu","top_badge":null},"110529958":{"type":"document","id":110529958,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/110529958/149x198/5b4d20c1d4/1434197971?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/110529958/298x396/3a73dcd66a/1434197971?v=1","title":"Mircea Eliade Huliganii","short_title":"Mircea Eliade Huliganii","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":110529958,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"YUIUVJCHiylMeukOuD2BCNBJZQU="},"url":"https://www.scribd.com/doc/110529958/Mircea-Eliade-Huliganii","top_badge":null},"110530139":{"type":"document","id":110530139,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/110530139/149x198/7a528a3f49/1350657076?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/110530139/298x396/521d473657/1350657076?v=1","title":"Mircea Eliade Huliganii","short_title":"Mircea Eliade Huliganii","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":110530139,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"d1iNKcuTqAYwzgoYyM9DX1g/cgw="},"url":"https://www.scribd.com/doc/110530139/Mircea-Eliade-Huliganii","top_badge":null},"130869479":{"type":"document","id":130869479,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/130869479/149x198/f7f6d99648/1384960261?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/130869479/298x396/f1952ab24d/1384960261?v=1","title":"Thomas Hobbes Leviatanul","short_title":"Thomas Hobbes Leviatanul","author":"Apostu Adrian","tracking":{"object_type":"document","object_id":130869479,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"ysKXUOY9nlO6p8KcYL6Hm6P8IdQ="},"url":"https://www.scribd.com/doc/130869479/Thomas-Hobbes-Leviatanul","top_badge":null},"134644929":{"type":"document","id":134644929,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/134644929/149x198/99e32b287b/1401117633?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/134644929/298x396/8c30b707f6/1401117633?v=1","title":" Ioanidu dictionaru","short_title":" Ioanidu dictionaru","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":134644929,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"7fnkfQQJ5347Qup5+0LdqDMeQ5M="},"url":"https://www.scribd.com/doc/134644929/Ioanidu-dictionaru","top_badge":null},"137924399":{"type":"document","id":137924399,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/137924399/149x198/bf76f4c8e5/1393092570?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/137924399/298x396/7e179f2f55/1393092570?v=1","title":"Inot","short_title":"Inot","author":"Dragota Sorina","tracking":{"object_type":"document","object_id":137924399,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"wFAjlLu3XsQEwQESqnM7ZNrZAQc="},"url":"https://www.scribd.com/document/137924399/Inot","top_badge":null},"138330941":{"type":"document","id":138330941,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/138330941/149x198/9548324bb3/1401697481?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/138330941/298x396/d78a53e305/1401697481?v=1","title":"Culturismul","short_title":"Culturismul","author":"Alex N Oarga","tracking":{"object_type":"document","object_id":138330941,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"322Em4BKHGfl6JQC/ygBwHACJeU="},"url":"https://www.scribd.com/doc/138330941/Culturismul","top_badge":null},"146268029":{"type":"document","id":146268029,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/146268029/149x198/66456a21d5/1377807174?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/146268029/298x396/8d328fe798/1377807174?v=1","title":"Duhul Sfant","short_title":"Duhul Sfant","author":"HalfMoonHunter","tracking":{"object_type":"document","object_id":146268029,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"IjVGe8lpxub0Adi5IKsUDX9yTo0="},"url":"https://www.scribd.com/doc/146268029/Duhul-Sfant","top_badge":null},"150433205":{"type":"document","id":150433205,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/150433205/149x198/304aa89659/1396404980?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/150433205/298x396/8f3b79c3d2/1396404980?v=1","title":"CUBUL","short_title":"CUBUL","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":150433205,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"Gfj9I8UIHV+mGAswp4kfyJWv+iQ="},"url":"https://www.scribd.com/doc/150433205/CUBUL","top_badge":null},"151966052":{"type":"document","id":151966052,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/151966052/149x198/860f0b4b41/1539969880?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/151966052/298x396/958c48755a/1539969880?v=1","title":"predici inmormantare","short_title":"predici inmormantare","author":"Dumitru Stelian-Alin","tracking":{"object_type":"document","object_id":151966052,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"RegJsnVCDodkenT+IulKjQbSaAI="},"url":"https://www.scribd.com/doc/151966052/predici-inmormantare","top_badge":null},"154799347":{"type":"document","id":154799347,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/154799347/149x198/bcf720ddd4/1537981445?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/154799347/298x396/b12e427343/1537981445?v=1","title":"Liturgica-generala de Ene Braniste","short_title":"Liturgica-generala de Ene Braniste","author":"dalvalem","tracking":{"object_type":"document","object_id":154799347,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"RACfftsMJd8Z3Sw+QxDEpycG8a4="},"url":"https://www.scribd.com/document/154799347/Liturgica-generala-de-Ene-Braniste","top_badge":null},"159155529":{"type":"document","id":159155529,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/159155529/149x198/62274f99a3/1517651682?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/159155529/298x396/1f391c8c59/1517651682?v=1","title":"Cateheza Despre Post","short_title":"Cateheza Despre Post","author":"Oancea Florentina Daniela","tracking":{"object_type":"document","object_id":159155529,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"RNTP8Pe8x3fbXTjFjhbDdUTSV+I="},"url":"https://www.scribd.com/doc/159155529/Cateheza-Despre-Post","top_badge":null},"185378246":{"type":"document","id":185378246,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/185378246/149x198/f2c270d4f3/1408635453?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/185378246/298x396/1f9984e25f/1408635453?v=1","title":"Andrei Andreicut - Spiritualitate Crestina","short_title":"Andrei Andreicut - Spiritualitate Crestina","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":185378246,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"GD4L7h0OqXDpwwSEb5zGN0td1Gk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/185378246/Andrei-Andreicut-Spiritualitate-Crestina","top_badge":null},"185383730":{"type":"document","id":185383730,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/185383730/149x198/ce6a4ed016/1434584349?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/185383730/298x396/740e5cd2f7/1434584349?v=1","title":"Biserică şi Stat în primele patru secole","short_title":"Biserică şi Stat în primele patru secole","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":185383730,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"24IlyMJjdHxPmDh2Wk6QCD3K/zA="},"url":"https://www.scribd.com/doc/185383730/Biserică-şi-Stat-in-primele-patru-secole","top_badge":null},"239913763":{"type":"document","id":239913763,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/239913763/149x198/2affa9a0b4/1410874342?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/239913763/298x396/9cc10d9f06/1410874342?v=1","title":"Manual Aeroplus 5","short_title":"Manual Aeroplus 5","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":239913763,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"THL5EkmJsENZTTSneINQm/wMMcc="},"url":"https://www.scribd.com/doc/239913763/Manual-Aeroplus-5","top_badge":null},"275321133":{"type":"document","id":275321133,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/275321133/149x198/da4038bb0e/1440079258?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/275321133/298x396/41bddb677c/1440079258?v=1","title":"Patapievici Omul Recent","short_title":"Patapievici Omul Recent","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":275321133,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"Mav7ivS7OIjX9EheZ/ZerRFbVJM="},"url":"https://www.scribd.com/doc/275321133/Patapievici-Omul-Recent","top_badge":null},"324762015":{"type":"document","id":324762015,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/324762015/149x198/d31d63e0c0/1474454245?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/324762015/298x396/8f171af3f4/1474454245?v=1","title":"Scarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale Universului Public PDF","short_title":"Scarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale Universului Public PDF","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":324762015,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"BzjgxuBdlTC66/GH4PhAI977lPA="},"url":"https://www.scribd.com/document/324762015/Scarlat-Demetrescu-Din-Tainele-Vietii-Si-Ale-Universului-Public-PDF","top_badge":null}}},"seo_roadblock_props_path":"/doc-page/seo-roadblock-props/145145302","signup_context":null,"toolbar":{"search_path":"/search-4gen?allowed_pages=1%2C2%2C3%2C4%2C52%2C53%2C54%2C55&auth_token=LMw1IVEfrrnq7rfD4guh6WYTf7U%3D&authenticity_token=MIKK%2BS1tFTDTekmxmu9jfHeNSTUYDBy80ySKaVPbjiNR1MazDLB30wo0YVbrSKJD6r%2FpXJuio16NOyreiUNXUA%3D%3D&expires=1540605946&wordDocumentId=145145302&wordUploadId=149154990"},"renewal_nag_props":null}-->
eden1 ca cel mili eloC","static_promo_banner_cta_url":"https://www.scribd.com/"},"eligible_for_exclusive_trial_roadblock":false,"eligible_for_seo_roadblock":false,"exclusive_free_trial_roadblock_props_path":"/doc-page/exclusive-free-trial-props/145145302","flashes":[],"footer_props":{"urls":{"about":"/about","press":"/press","blog":"http://literally.scribd.com/","careers":"/careers","contact":"/contact","plans_landing":"/subscribe","referrals":"/referrals?source=footer","giftcards":"/giftcards","faq":"/faq","accessibility":"/accessibility-policy","faq_paths":{"accounts":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246346","announcements":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246066","copyright":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246086","downloading":"https://support.scribd.com/hc/articles/210135046","publishing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","reading":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246406","selling":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246326","store":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","status":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/360001202872","terms":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246126","writing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","adchoices":"https://support.scribd.com/hc/articles/210129366","paid_features":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","failed_uploads":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210134586-Troubleshooting-uploads-and-conversions","copyright_infringement":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210128946-DMCA-copyright-infringement-takedown-notification-policy","end_user_license":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129486","terms_of_use":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129326-General-Terms-of-Use"},"publishers":"/publishers","static_terms":"/terms","static_privacy":"/privacy","copyright":"/copyright","ios_app":"https://itunes.apple.com/us/app/scribd-worlds-largest-online/id542557212?mt=8&uo=4&at=11lGEE","android_app":"https://play.google.com/store/apps/details?id=com.scribd.app.reader0&hl=en","books":"/books","sitemap":"/directory"}},"global_nav_props":{"header_props":{"logo_src":"/images/landing/home2_landing/scribd_logo_horiz_small.svg","root_url":"https://www.scribd.com/","search_term":"","small_logo_src":"/images/logos/scribd_s_logo.png","uploads_url":"/upload-document","search_props":{"redirect_to_app":true,"search_url":"/search","query":"","search_page":false}},"user_menu_props":null,"sidebar_props":{"urls":{"bestsellers":"https://www.scribd.com/bestsellers","home":"https://www.scribd.com/","saved":"/saved","subscribe":"/archive/pmp_checkout?doc=145145302&metadata=%7B%22context%22%3A%22pmp%22%2C%22action%22%3A%22start_trial%22%2C%22logged_in%22%3Afalse%2C%22platform%22%3A%22web%22%7D","top_charts":"/bestsellers","upload":"https://www.scribd.com/upload-document"},"categories":{"book":{"icon":"icon-ic_book","icon_filled":"icon-ic_book_fill","url":"https://www.scribd.com/books","name":"Books","type":"book"},"news":{"icon":"icon-ic_articles","icon_filled":"icon-ic_articles_fill","url":"https://www.scribd.com/news","name":"News","type":"news"},"audiobook":{"icon":"icon-ic_audiobook","icon_filled":"icon-ic_audiobook_fill","url":"https://www.scribd.com/audiobooks","name":"Audiobooks","type":"audiobook"},"magazine":{"icon":"icon-ic_magazine","icon_filled":"icon-ic_magazine_fill","url":"https://www.scribd.com/magazines","name":"Magazines","type":"magazine"},"document":{"icon":"icon-ic_document","icon_filled":"icon-ic_document_fill","url":"https://www.scribd.com/docs","name":"Documents","type":"document"},"sheet_music":{"icon":"icon-ic_songbook","icon_filled":"icon-ic_songbook_fill","url":"https://www.scribd.com/sheetmusic","name":"Sheet Music","type":"sheet_music"},"summary":{"icon":"icon-ic_globalnav_snapshot","icon_filled":"icon-ic_globalnav_snapshot_fill","url":"https://www.scribd.com/snapshots","name":"Snapshots","type":"summary"}},"nav_categories":["mixed","book","audiobook","magazine","document","sheet_music"],"selected_content_type":"mixed","username":"","search_overlay_props":{"search_input_props":{"focused":false,"keep_suggestions_on_blur":false}}}},"recommenders":{"related_titles_recommender":{"ids":[6381709,41684331,154799347,39913324,159155529,89987511,88735406,51282551,97791660,65121801,50012110,151966052,146268029,36971740,138330941,42148377,47680914,74601944,67768341,38116403,76738737,16413909,137924399,130869479,86639252,29732503,46602836,185383730,150433205,239913763,185378246,324762015,275321133,134644929,110530139,78082051,110529958,89514558,79343166],"title_link":null,"title":null,"track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"KKkp8uhiIk//xhFk1ZC21y63T+c=","widget_name":"right sidebar","track_id":"flattened_recommender"}},"footer_recommenders":{"recommenders":[{"ids":[6381709,41684331,154799347,39913324,159155529,89987511,88735406,51282551,97791660,65121801,50012110,151966052,146268029,36971740,138330941,42148377,47680914,74601944,67768341,38116403,76738737,16413909,137924399,130869479,86639252,29732503,46602836],"title_link":null,"title":"Documents Similar To Teologie Pastorala IV TP - II 2013","track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"dH6xIu2uQNl9jIcaGkhdoKXhPro=","widget_name":"document_carousel"}},{"ids":[185383730,150433205,239913763,185378246,324762015,275321133,134644929,110530139,78082051,110529958,89514558,79343166],"title_link":null,"title":"More From Gerard Franklin","track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"QyLPnWl/CrRKGAU3kpgS2f7Gz0w=","widget_name":"document_carousel"}}]},"seo_new_docs_recommenders":{"recommenders":[]},"documents":{"6381709":{"type":"document","id":6381709,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/6381709/149x198/668cf56393/1522795062?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/6381709/298x396/123e893ac5/1522795062?v=1","title":"ORTODOXIA MIORITIC","short_title":"ORTODOXIA MIORITIC","author":"lamasanu_cezar@yahoo.com","tracking":{"object_type":"document","object_id":6381709,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"x8/LxetbGeKKz5UuxgV6y+aKIAE="},"url":"https://www.scribd.com/document/6381709/ORTODOXIA-MIORITIC","top_badge":null},"16413909":{"type":"document","id":16413909,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/16413909/149x198/ea40e02ce6/1517051049?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/16413909/298x396/b41f1b793a/1517051049?v=1","title":"catehetica ortodoxa","short_title":"catehetica ortodoxa","author":"iulia","tracking":{"object_type":"document","object_id":16413909,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"ZyoyXBudP7V75GA3Cxm5ayiFUPk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/16413909/catehetica-ortodoxa","top_badge":null},"29732503":{"type":"document","id":29732503,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/29732503/149x198/654df23a78/1494760272?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/29732503/298x396/e7230db047/1494760272?v=1","title":"Scolioza Inot","short_title":"Scolioza Inot","author":"iulika_angel","tracking":{"object_type":"document","object_id":29732503,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"8i+RmsuSgAx6HJv6nEkLwSEbPVk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/29732503/Scolioza-Inot","top_badge":null},"36971740":{"type":"document","id":36971740,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/36971740/149x198/1dacb4d28e/1494779215?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/36971740/298x396/0e2486745d/1494779215?v=1","title":"Pasii Transformarii(12)Melethios Webber","short_title":"Pasii Transformarii(12)Melethios Webber","author":"Cristian Tomuta","tracking":{"object_type":"document","object_id":36971740,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"2YefJaTgIp4+VgiC0Pf22sSy0sU="},"url":"https://www.scribd.com/document/36971740/Pasii-Transformarii-12-Melethios-Webber","top_badge":null},"38116403":{"type":"document","id":38116403,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/38116403/149x198/99864e49fa/1370522779?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/38116403/298x396/1962c9a281/1370522779?v=1","title":"pastorala 1 (1)","short_title":"pastorala 1 (1)","author":"Horia Cristi","tracking":{"object_type":"document","object_id":38116403,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"5wTDdFAuUALlW1YEJXx0lSQAZA0="},"url":"https://www.scribd.com/document/38116403/pastorala-1-1","top_badge":null},"39913324":{"type":"document","id":39913324,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/39913324/149x198/bf5c50cc39/1313225602?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/39913324/298x396/d8b2d76ac1/1313225602?v=1","title":"Pr VG-Catehetica-2004[1]","short_title":"Pr VG-Catehetica-2004[1]","author":"altvs","tracking":{"object_type":"document","object_id":39913324,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"/9FUrNsgv8xpt6jgbu9zV4dLyaY="},"url":"https://www.scribd.com/document/39913324/Pr-VG-Catehetica-2004-1","top_badge":null},"41684331":{"type":"document","id":41684331,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/41684331/149x198/ae074d2e63/1433351982?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/41684331/298x396/faa17ca960/1433351982?v=1","title":"Cum tratam alcoolismul","short_title":"Cum tratam alcoolismul","author":"sumersoft1","tracking":{"object_type":"document","object_id":41684331,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"+2z13cOOI62Df8t+rIKO2tSNrwg="},"url":"https://www.scribd.com/document/41684331/Cum-tratam-alcoolismul","top_badge":null},"42148377":{"type":"document","id":42148377,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/42148377/149x198/efdc8504a9/1334326134?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/42148377/298x396/7da2b376db/1334326134?v=1","title":"tablete_de_stil_de_viata_2007","short_title":"tablete_de_stil_de_viata_2007","author":"Edy Jarnea","tracking":{"object_type":"document","object_id":42148377,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"jgua2khMfU8vB0ihkF3TbfTh10A="},"url":"https://www.scribd.com/document/42148377/tablete-de-stil-de-viata-2007","top_badge":null},"46602836":{"type":"document","id":46602836,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/46602836/149x198/682f41d178/1397199685?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/46602836/298x396/72da6a78e5/1397199685?v=1","title":"Frazer Creanga de Aur Pp. 42-60","short_title":"Frazer Creanga de Aur Pp. 42-60","author":"Lectii de Pian","tracking":{"object_type":"document","object_id":46602836,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"GAgKFSKGxB0YljAiB3mp+4ARqnA="},"url":"https://www.scribd.com/document/46602836/Frazer-Creanga-de-Aur-Pp-42-60","top_badge":null},"47680914":{"type":"document","id":47680914,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/47680914/149x198/55132674d5/1376800698?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/47680914/298x396/c2ffe2fd36/1376800698?v=1","title":"Limba engleza ghid de conversatie","short_title":"Limba engleza ghid de conversatie","author":"fefealexandra","tracking":{"object_type":"document","object_id":47680914,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"9iIQEPkesZytNoeNxQ9FaTs3Mlk="},"url":"https://www.scribd.com/document/47680914/Limba-engleza-ghid-de-conversatie","top_badge":null},"50012110":{"type":"document","id":50012110,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/50012110/149x198/787cfa1564/1514883159?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/50012110/298x396/52d3ef8515/1514883159?v=1","title":"Minei Ianuarie","short_title":"Minei Ianuarie","author":"ayeaye202","tracking":{"object_type":"document","object_id":50012110,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"tBp3Px7CD769ijHzGZFq5l0BoHw="},"url":"https://www.scribd.com/doc/50012110/Minei-Ianuarie","top_badge":null},"51282551":{"type":"document","id":51282551,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/51282551/149x198/5fac51c174/1409720413?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/51282551/298x396/fd21afd229/1409720413?v=1","title":"consilierea premaritală română","short_title":"consilierea premaritală română","author":"CRISTI20111","tracking":{"object_type":"document","object_id":51282551,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"ocyCAeOMDQ6hp/KMvMHfLaJ8eNw="},"url":"https://www.scribd.com/document/51282551/consilierea-premaritală-romană","top_badge":null},"65121801":{"type":"document","id":65121801,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/65121801/149x198/f6c6d26750/1352449080?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/65121801/298x396/7f1646917c/1352449080?v=1","title":"Pogorarea Sfantului Duh Peste Apostoli","short_title":"Pogorarea Sfantului Duh Peste Apostoli","author":"Ene Mircea","tracking":{"object_type":"document","object_id":65121801,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"9rjj0W5PuPdrjB5nV/FDvBVD99w="},"url":"https://www.scribd.com/document/65121801/Pogorarea-Sfantului-Duh-Peste-Apostoli","top_badge":null},"67768341":{"type":"document","id":67768341,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/67768341/149x198/4e660e8c6f/1376814783?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/67768341/298x396/f751121768/1376814783?v=1","title":"Blocarea Contactului La OPEL Astra G","short_title":"Blocarea Contactului La OPEL Astra G","author":"Catalin Galu","tracking":{"object_type":"document","object_id":67768341,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"gO6GekC5t5huLbeTdRgqX2OS2rI="},"url":"https://www.scribd.com/doc/67768341/Blocarea-Contactului-La-OPEL-Astra-G","top_badge":null},"74601944":{"type":"document","id":74601944,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/74601944/149x198/38afa03efa/1381571030?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/74601944/298x396/02268e6943/1381571030?v=1","title":"mag-2008-51","short_title":"mag-2008-51","author":"hidden62","tracking":{"object_type":"document","object_id":74601944,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"rs2MdrZXYEEttSHWAaysMMnPIkk="},"url":"https://www.scribd.com/document/74601944/mag-2008-51","top_badge":null},"76738737":{"type":"document","id":76738737,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/76738737/149x198/c93db81121/1363849873?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/76738737/298x396/ff946a7199/1363849873?v=1","title":"Pastoral A","short_title":"Pastoral A","author":"Iulya Lia","tracking":{"object_type":"document","object_id":76738737,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"sV/uT0Z1xfbl1wwFSEPt9P+n84g="},"url":"https://www.scribd.com/document/76738737/Pastoral-A","top_badge":null},"78082051":{"type":"document","id":78082051,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/78082051/149x198/569e7a621e/1383818781?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/78082051/298x396/c545545710/1383818781?v=1","title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","short_title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":78082051,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"WAW8esdJVrLA+ylxMARs0mBsuSo="},"url":"https://www.scribd.com/doc/78082051/Viata-Sfantului-Apostol-Pavel-L-G-Munteanu","top_badge":null},"79343166":{"type":"document","id":79343166,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/79343166/149x198/413bac9ebc/1424181962?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/79343166/298x396/6b8ede5c0f/1424181962?v=1","title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","short_title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":79343166,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"iLTraTiHNWqUsUnzO/twERaqyMU="},"url":"https://www.scribd.com/doc/79343166/Viata-Sfantului-Apostol-Pavel-L-G-Munteanu","top_badge":null},"86639252":{"type":"document","id":86639252,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/86639252/149x198/4156f51e1a/1538339031?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/86639252/298x396/f022a28779/1538339031?v=1","title":"Drept canonic ortodox Vol ii","short_title":"Drept canonic ortodox Vol ii","author":"Constant","tracking":{"object_type":"document","object_id":86639252,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"a08LVnyeZ1102SxDQuk4ZHrNdfs="},"url":"https://www.scribd.com/document/86639252/Drept-canonic-ortodox-Vol-ii","top_badge":null},"88735406":{"type":"document","id":88735406,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/88735406/149x198/51861f059d/1370853443?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/88735406/298x396/fb0dad77b9/1370853443?v=1","title":"Studiu de Caz Alcoolism","short_title":"Studiu de Caz Alcoolism","author":"Anamaria Teleuca","tracking":{"object_type":"document","object_id":88735406,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"+i83zgC9n8KQUeIrcoo7gBE1deg="},"url":"https://www.scribd.com/document/88735406/Studiu-de-Caz-Alcoolism","top_badge":null},"89514558":{"type":"document","id":89514558,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/89514558/149x198/7884a789f9/1334504335?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/89514558/298x396/4451b218ce/1334504335?v=1","title":"d_mt2_i_017","short_title":"d_mt2_i_017","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":89514558,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"zSfwPJeaWxk4zngfic2Gphlriis="},"url":"https://www.scribd.com/doc/89514558/d-mt2-i-017","top_badge":null},"89987511":{"type":"document","id":89987511,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/89987511/149x198/6b01dc03ee/1371652698?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/89987511/298x396/d8909f0706/1371652698?v=1","title":"Studiul Arheologiei biblice în Biserica Ortodoxă Română","short_title":"Studiul Arheologiei biblice în Biserica Ortodoxă Română","author":"sorin_eye","tracking":{"object_type":"document","object_id":89987511,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"gQly2wNFKTTAUuMLJw/KWmSPg1E="},"url":"https://www.scribd.com/doc/89987511/Studiul-Arheologiei-biblice-in-Biserica-Ortodoxă-Romană","top_badge":null},"97791660":{"type":"document","id":97791660,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/97791660/149x198/26fad56ac2/1430486427?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/97791660/298x396/b8fcb8d033/1430486427?v=1","title":"Proiect de Cercetare Radu","short_title":"Proiect de Cercetare Radu","author":"Bianca Durkovics","tracking":{"object_type":"document","object_id":97791660,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"KhFeQxWDZFwo01/Na+qmFBuml2g="},"url":"https://www.scribd.com/document/97791660/Proiect-de-Cercetare-Radu","top_badge":null},"110529958":{"type":"document","id":110529958,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/110529958/149x198/5b4d20c1d4/1434197971?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/110529958/298x396/3a73dcd66a/1434197971?v=1","title":"Mircea Eliade Huliganii","short_title":"Mircea Eliade Huliganii","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":110529958,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"YUIUVJCHiylMeukOuD2BCNBJZQU="},"url":"https://www.scribd.com/doc/110529958/Mircea-Eliade-Huliganii","top_badge":null},"110530139":{"type":"document","id":110530139,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/110530139/149x198/7a528a3f49/1350657076?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/110530139/298x396/521d473657/1350657076?v=1","title":"Mircea Eliade Huliganii","short_title":"Mircea Eliade Huliganii","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":110530139,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"d1iNKcuTqAYwzgoYyM9DX1g/cgw="},"url":"https://www.scribd.com/doc/110530139/Mircea-Eliade-Huliganii","top_badge":null},"130869479":{"type":"document","id":130869479,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/130869479/149x198/f7f6d99648/1384960261?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/130869479/298x396/f1952ab24d/1384960261?v=1","title":"Thomas Hobbes Leviatanul","short_title":"Thomas Hobbes Leviatanul","author":"Apostu Adrian","tracking":{"object_type":"document","object_id":130869479,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"ysKXUOY9nlO6p8KcYL6Hm6P8IdQ="},"url":"https://www.scribd.com/doc/130869479/Thomas-Hobbes-Leviatanul","top_badge":null},"134644929":{"type":"document","id":134644929,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/134644929/149x198/99e32b287b/1401117633?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/134644929/298x396/8c30b707f6/1401117633?v=1","title":" Ioanidu dictionaru","short_title":" Ioanidu dictionaru","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":134644929,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"7fnkfQQJ5347Qup5+0LdqDMeQ5M="},"url":"https://www.scribd.com/doc/134644929/Ioanidu-dictionaru","top_badge":null},"137924399":{"type":"document","id":137924399,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/137924399/149x198/bf76f4c8e5/1393092570?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/137924399/298x396/7e179f2f55/1393092570?v=1","title":"Inot","short_title":"Inot","author":"Dragota Sorina","tracking":{"object_type":"document","object_id":137924399,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"wFAjlLu3XsQEwQESqnM7ZNrZAQc="},"url":"https://www.scribd.com/document/137924399/Inot","top_badge":null},"138330941":{"type":"document","id":138330941,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/138330941/149x198/9548324bb3/1401697481?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/138330941/298x396/d78a53e305/1401697481?v=1","title":"Culturismul","short_title":"Culturismul","author":"Alex N Oarga","tracking":{"object_type":"document","object_id":138330941,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"322Em4BKHGfl6JQC/ygBwHACJeU="},"url":"https://www.scribd.com/doc/138330941/Culturismul","top_badge":null},"146268029":{"type":"document","id":146268029,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/146268029/149x198/66456a21d5/1377807174?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/146268029/298x396/8d328fe798/1377807174?v=1","title":"Duhul Sfant","short_title":"Duhul Sfant","author":"HalfMoonHunter","tracking":{"object_type":"document","object_id":146268029,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"IjVGe8lpxub0Adi5IKsUDX9yTo0="},"url":"https://www.scribd.com/doc/146268029/Duhul-Sfant","top_badge":null},"150433205":{"type":"document","id":150433205,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/150433205/149x198/304aa89659/1396404980?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/150433205/298x396/8f3b79c3d2/1396404980?v=1","title":"CUBUL","short_title":"CUBUL","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":150433205,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"Gfj9I8UIHV+mGAswp4kfyJWv+iQ="},"url":"https://www.scribd.com/doc/150433205/CUBUL","top_badge":null},"151966052":{"type":"document","id":151966052,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/151966052/149x198/860f0b4b41/1539969880?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/151966052/298x396/958c48755a/1539969880?v=1","title":"predici inmormantare","short_title":"predici inmormantare","author":"Dumitru Stelian-Alin","tracking":{"object_type":"document","object_id":151966052,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"RegJsnVCDodkenT+IulKjQbSaAI="},"url":"https://www.scribd.com/doc/151966052/predici-inmormantare","top_badge":null},"154799347":{"type":"document","id":154799347,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/154799347/149x198/bcf720ddd4/1537981445?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/154799347/298x396/b12e427343/1537981445?v=1","title":"Liturgica-generala de Ene Braniste","short_title":"Liturgica-generala de Ene Braniste","author":"dalvalem","tracking":{"object_type":"document","object_id":154799347,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"RACfftsMJd8Z3Sw+QxDEpycG8a4="},"url":"https://www.scribd.com/document/154799347/Liturgica-generala-de-Ene-Braniste","top_badge":null},"159155529":{"type":"document","id":159155529,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/159155529/149x198/62274f99a3/1517651682?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/159155529/298x396/1f391c8c59/1517651682?v=1","title":"Cateheza Despre Post","short_title":"Cateheza Despre Post","author":"Oancea Florentina Daniela","tracking":{"object_type":"document","object_id":159155529,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"RNTP8Pe8x3fbXTjFjhbDdUTSV+I="},"url":"https://www.scribd.com/doc/159155529/Cateheza-Despre-Post","top_badge":null},"185378246":{"type":"document","id":185378246,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/185378246/149x198/f2c270d4f3/1408635453?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/185378246/298x396/1f9984e25f/1408635453?v=1","title":"Andrei Andreicut - Spiritualitate Crestina","short_title":"Andrei Andreicut - Spiritualitate Crestina","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":185378246,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"GD4L7h0OqXDpwwSEb5zGN0td1Gk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/185378246/Andrei-Andreicut-Spiritualitate-Crestina","top_badge":null},"185383730":{"type":"document","id":185383730,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/185383730/149x198/ce6a4ed016/1434584349?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/185383730/298x396/740e5cd2f7/1434584349?v=1","title":"Biserică şi Stat în primele patru secole","short_title":"Biserică şi Stat în primele patru secole","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":185383730,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"24IlyMJjdHxPmDh2Wk6QCD3K/zA="},"url":"https://www.scribd.com/doc/185383730/Biserică-şi-Stat-in-primele-patru-secole","top_badge":null},"239913763":{"type":"document","id":239913763,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/239913763/149x198/2affa9a0b4/1410874342?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/239913763/298x396/9cc10d9f06/1410874342?v=1","title":"Manual Aeroplus 5","short_title":"Manual Aeroplus 5","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":239913763,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"THL5EkmJsENZTTSneINQm/wMMcc="},"url":"https://www.scribd.com/doc/239913763/Manual-Aeroplus-5","top_badge":null},"275321133":{"type":"document","id":275321133,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/275321133/149x198/da4038bb0e/1440079258?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/275321133/298x396/41bddb677c/1440079258?v=1","title":"Patapievici Omul Recent","short_title":"Patapievici Omul Recent","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":275321133,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"Mav7ivS7OIjX9EheZ/ZerRFbVJM="},"url":"https://www.scribd.com/doc/275321133/Patapievici-Omul-Recent","top_badge":null},"324762015":{"type":"document","id":324762015,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/324762015/149x198/d31d63e0c0/1474454245?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/324762015/298x396/8f171af3f4/1474454245?v=1","title":"Scarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale Universului Public PDF","short_title":"Scarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale Universului Public PDF","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":324762015,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"BzjgxuBdlTC66/GH4PhAI977lPA="},"url":"https://www.scribd.com/document/324762015/Scarlat-Demetrescu-Din-Tainele-Vietii-Si-Ale-Universului-Public-PDF","top_badge":null}}},"seo_roadblock_props_path":"/doc-page/seo-roadblock-props/145145302","signup_context":null,"toolbar":{"search_path":"/search-4gen?allowed_pages=1%2C2%2C3%2C4%2C52%2C53%2C54%2C55&auth_token=LMw1IVEfrrnq7rfD4guh6WYTf7U%3D&authenticity_token=MIKK%2BS1tFTDTekmxmu9jfHeNSTUYDBy80ySKaVPbjiNR1MazDLB30wo0YVbrSKJD6r%2FpXJuio16NOyreiUNXUA%3D%3D&expires=1540605946&wordDocumentId=145145302&wordUploadId=149154990"},"renewal_nag_props":null}-->
ent
exemplu de Aceasta I1U numai da torita faptului
ca fenomenul alcoolismlllui este de depart"e eel mill CllnosClIt
In tara noastra la ora actllaJa, dar pentru ca ceea ce se
aplica pentru boaJa alcooli smului este ","static_promo_banner_cta_url":"https://www.scribd.com/"},"eligible_for_exclusive_trial_roadblock":false,"eligible_for_seo_roadblock":false,"exclusive_free_trial_roadblock_props_path":"/doc-page/exclusive-free-trial-props/145145302","flashes":[],"footer_props":{"urls":{"about":"/about","press":"/press","blog":"http://literally.scribd.com/","careers":"/careers","contact":"/contact","plans_landing":"/subscribe","referrals":"/referrals?source=footer","giftcards":"/giftcards","faq":"/faq","accessibility":"/accessibility-policy","faq_paths":{"accounts":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246346","announcements":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246066","copyright":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246086","downloading":"https://support.scribd.com/hc/articles/210135046","publishing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","reading":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246406","selling":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246326","store":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","status":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/360001202872","terms":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246126","writing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","adchoices":"https://support.scribd.com/hc/articles/210129366","paid_features":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","failed_uploads":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210134586-Troubleshooting-uploads-and-conversions","copyright_infringement":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210128946-DMCA-copyright-infringement-takedown-notification-policy","end_user_license":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129486","terms_of_use":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129326-General-Terms-of-Use"},"publishers":"/publishers","static_terms":"/terms","static_privacy":"/privacy","copyright":"/copyright","ios_app":"https://itunes.apple.com/us/app/scribd-worlds-largest-online/id542557212?mt=8&uo=4&at=11lGEE","android_app":"https://play.google.com/store/apps/details?id=com.scribd.app.reader0&hl=en","books":"/books","sitemap":"/directory"}},"global_nav_props":{"header_props":{"logo_src":"/images/landing/home2_landing/scribd_logo_horiz_small.svg","root_url":"https://www.scribd.com/","search_term":"","small_logo_src":"/images/logos/scribd_s_logo.png","uploads_url":"/upload-document","search_props":{"redirect_to_app":true,"search_url":"/search","query":"","search_page":false}},"user_menu_props":null,"sidebar_props":{"urls":{"bestsellers":"https://www.scribd.com/bestsellers","home":"https://www.scribd.com/","saved":"/saved","subscribe":"/archive/pmp_checkout?doc=145145302&metadata=%7B%22context%22%3A%22pmp%22%2C%22action%22%3A%22start_trial%22%2C%22logged_in%22%3Afalse%2C%22platform%22%3A%22web%22%7D","top_charts":"/bestsellers","upload":"https://www.scribd.com/upload-document"},"categories":{"book":{"icon":"icon-ic_book","icon_filled":"icon-ic_book_fill","url":"https://www.scribd.com/books","name":"Books","type":"book"},"news":{"icon":"icon-ic_articles","icon_filled":"icon-ic_articles_fill","url":"https://www.scribd.com/news","name":"News","type":"news"},"audiobook":{"icon":"icon-ic_audiobook","icon_filled":"icon-ic_audiobook_fill","url":"https://www.scribd.com/audiobooks","name":"Audiobooks","type":"audiobook"},"magazine":{"icon":"icon-ic_magazine","icon_filled":"icon-ic_magazine_fill","url":"https://www.scribd.com/magazines","name":"Magazines","type":"magazine"},"document":{"icon":"icon-ic_document","icon_filled":"icon-ic_document_fill","url":"https://www.scribd.com/docs","name":"Documents","type":"document"},"sheet_music":{"icon":"icon-ic_songbook","icon_filled":"icon-ic_songbook_fill","url":"https://www.scribd.com/sheetmusic","name":"Sheet Music","type":"sheet_music"},"summary":{"icon":"icon-ic_globalnav_snapshot","icon_filled":"icon-ic_globalnav_snapshot_fill","url":"https://www.scribd.com/snapshots","name":"Snapshots","type":"summary"}},"nav_categories":["mixed","book","audiobook","magazine","document","sheet_music"],"selected_content_type":"mixed","username":"","search_overlay_props":{"search_input_props":{"focused":false,"keep_suggestions_on_blur":false}}}},"recommenders":{"related_titles_recommender":{"ids":[6381709,41684331,154799347,39913324,159155529,89987511,88735406,51282551,97791660,65121801,50012110,151966052,146268029,36971740,138330941,42148377,47680914,74601944,67768341,38116403,76738737,16413909,137924399,130869479,86639252,29732503,46602836,185383730,150433205,239913763,185378246,324762015,275321133,134644929,110530139,78082051,110529958,89514558,79343166],"title_link":null,"title":null,"track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"KKkp8uhiIk//xhFk1ZC21y63T+c=","widget_name":"right sidebar","track_id":"flattened_recommender"}},"footer_recommenders":{"recommenders":[{"ids":[6381709,41684331,154799347,39913324,159155529,89987511,88735406,51282551,97791660,65121801,50012110,151966052,146268029,36971740,138330941,42148377,47680914,74601944,67768341,38116403,76738737,16413909,137924399,130869479,86639252,29732503,46602836],"title_link":null,"title":"Documents Similar To Teologie Pastorala IV TP - II 2013","track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"dH6xIu2uQNl9jIcaGkhdoKXhPro=","widget_name":"document_carousel"}},{"ids":[185383730,150433205,239913763,185378246,324762015,275321133,134644929,110530139,78082051,110529958,89514558,79343166],"title_link":null,"title":"More From Gerard Franklin","track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"QyLPnWl/CrRKGAU3kpgS2f7Gz0w=","widget_name":"document_carousel"}}]},"seo_new_docs_recommenders":{"recommenders":[]},"documents":{"6381709":{"type":"document","id":6381709,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/6381709/149x198/668cf56393/1522795062?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/6381709/298x396/123e893ac5/1522795062?v=1","title":"ORTODOXIA MIORITIC","short_title":"ORTODOXIA MIORITIC","author":"lamasanu_cezar@yahoo.com","tracking":{"object_type":"document","object_id":6381709,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"x8/LxetbGeKKz5UuxgV6y+aKIAE="},"url":"https://www.scribd.com/document/6381709/ORTODOXIA-MIORITIC","top_badge":null},"16413909":{"type":"document","id":16413909,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/16413909/149x198/ea40e02ce6/1517051049?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/16413909/298x396/b41f1b793a/1517051049?v=1","title":"catehetica ortodoxa","short_title":"catehetica ortodoxa","author":"iulia","tracking":{"object_type":"document","object_id":16413909,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"ZyoyXBudP7V75GA3Cxm5ayiFUPk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/16413909/catehetica-ortodoxa","top_badge":null},"29732503":{"type":"document","id":29732503,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/29732503/149x198/654df23a78/1494760272?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/29732503/298x396/e7230db047/1494760272?v=1","title":"Scolioza Inot","short_title":"Scolioza Inot","author":"iulika_angel","tracking":{"object_type":"document","object_id":29732503,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"8i+RmsuSgAx6HJv6nEkLwSEbPVk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/29732503/Scolioza-Inot","top_badge":null},"36971740":{"type":"document","id":36971740,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/36971740/149x198/1dacb4d28e/1494779215?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/36971740/298x396/0e2486745d/1494779215?v=1","title":"Pasii Transformarii(12)Melethios Webber","short_title":"Pasii Transformarii(12)Melethios Webber","author":"Cristian Tomuta","tracking":{"object_type":"document","object_id":36971740,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"2YefJaTgIp4+VgiC0Pf22sSy0sU="},"url":"https://www.scribd.com/document/36971740/Pasii-Transformarii-12-Melethios-Webber","top_badge":null},"38116403":{"type":"document","id":38116403,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/38116403/149x198/99864e49fa/1370522779?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/38116403/298x396/1962c9a281/1370522779?v=1","title":"pastorala 1 (1)","short_title":"pastorala 1 (1)","author":"Horia Cristi","tracking":{"object_type":"document","object_id":38116403,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"5wTDdFAuUALlW1YEJXx0lSQAZA0="},"url":"https://www.scribd.com/document/38116403/pastorala-1-1","top_badge":null},"39913324":{"type":"document","id":39913324,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/39913324/149x198/bf5c50cc39/1313225602?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/39913324/298x396/d8b2d76ac1/1313225602?v=1","title":"Pr VG-Catehetica-2004[1]","short_title":"Pr VG-Catehetica-2004[1]","author":"altvs","tracking":{"object_type":"document","object_id":39913324,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"/9FUrNsgv8xpt6jgbu9zV4dLyaY="},"url":"https://www.scribd.com/document/39913324/Pr-VG-Catehetica-2004-1","top_badge":null},"41684331":{"type":"document","id":41684331,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/41684331/149x198/ae074d2e63/1433351982?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/41684331/298x396/faa17ca960/1433351982?v=1","title":"Cum tratam alcoolismul","short_title":"Cum tratam alcoolismul","author":"sumersoft1","tracking":{"object_type":"document","object_id":41684331,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"+2z13cOOI62Df8t+rIKO2tSNrwg="},"url":"https://www.scribd.com/document/41684331/Cum-tratam-alcoolismul","top_badge":null},"42148377":{"type":"document","id":42148377,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/42148377/149x198/efdc8504a9/1334326134?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/42148377/298x396/7da2b376db/1334326134?v=1","title":"tablete_de_stil_de_viata_2007","short_title":"tablete_de_stil_de_viata_2007","author":"Edy Jarnea","tracking":{"object_type":"document","object_id":42148377,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"jgua2khMfU8vB0ihkF3TbfTh10A="},"url":"https://www.scribd.com/document/42148377/tablete-de-stil-de-viata-2007","top_badge":null},"46602836":{"type":"document","id":46602836,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/46602836/149x198/682f41d178/1397199685?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/46602836/298x396/72da6a78e5/1397199685?v=1","title":"Frazer Creanga de Aur Pp. 42-60","short_title":"Frazer Creanga de Aur Pp. 42-60","author":"Lectii de Pian","tracking":{"object_type":"document","object_id":46602836,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"GAgKFSKGxB0YljAiB3mp+4ARqnA="},"url":"https://www.scribd.com/document/46602836/Frazer-Creanga-de-Aur-Pp-42-60","top_badge":null},"47680914":{"type":"document","id":47680914,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/47680914/149x198/55132674d5/1376800698?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/47680914/298x396/c2ffe2fd36/1376800698?v=1","title":"Limba engleza ghid de conversatie","short_title":"Limba engleza ghid de conversatie","author":"fefealexandra","tracking":{"object_type":"document","object_id":47680914,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"9iIQEPkesZytNoeNxQ9FaTs3Mlk="},"url":"https://www.scribd.com/document/47680914/Limba-engleza-ghid-de-conversatie","top_badge":null},"50012110":{"type":"document","id":50012110,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/50012110/149x198/787cfa1564/1514883159?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/50012110/298x396/52d3ef8515/1514883159?v=1","title":"Minei Ianuarie","short_title":"Minei Ianuarie","author":"ayeaye202","tracking":{"object_type":"document","object_id":50012110,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"tBp3Px7CD769ijHzGZFq5l0BoHw="},"url":"https://www.scribd.com/doc/50012110/Minei-Ianuarie","top_badge":null},"51282551":{"type":"document","id":51282551,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/51282551/149x198/5fac51c174/1409720413?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/51282551/298x396/fd21afd229/1409720413?v=1","title":"consilierea premaritală română","short_title":"consilierea premaritală română","author":"CRISTI20111","tracking":{"object_type":"document","object_id":51282551,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"ocyCAeOMDQ6hp/KMvMHfLaJ8eNw="},"url":"https://www.scribd.com/document/51282551/consilierea-premaritală-romană","top_badge":null},"65121801":{"type":"document","id":65121801,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/65121801/149x198/f6c6d26750/1352449080?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/65121801/298x396/7f1646917c/1352449080?v=1","title":"Pogorarea Sfantului Duh Peste Apostoli","short_title":"Pogorarea Sfantului Duh Peste Apostoli","author":"Ene Mircea","tracking":{"object_type":"document","object_id":65121801,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"9rjj0W5PuPdrjB5nV/FDvBVD99w="},"url":"https://www.scribd.com/document/65121801/Pogorarea-Sfantului-Duh-Peste-Apostoli","top_badge":null},"67768341":{"type":"document","id":67768341,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/67768341/149x198/4e660e8c6f/1376814783?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/67768341/298x396/f751121768/1376814783?v=1","title":"Blocarea Contactului La OPEL Astra G","short_title":"Blocarea Contactului La OPEL Astra G","author":"Catalin Galu","tracking":{"object_type":"document","object_id":67768341,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"gO6GekC5t5huLbeTdRgqX2OS2rI="},"url":"https://www.scribd.com/doc/67768341/Blocarea-Contactului-La-OPEL-Astra-G","top_badge":null},"74601944":{"type":"document","id":74601944,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/74601944/149x198/38afa03efa/1381571030?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/74601944/298x396/02268e6943/1381571030?v=1","title":"mag-2008-51","short_title":"mag-2008-51","author":"hidden62","tracking":{"object_type":"document","object_id":74601944,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"rs2MdrZXYEEttSHWAaysMMnPIkk="},"url":"https://www.scribd.com/document/74601944/mag-2008-51","top_badge":null},"76738737":{"type":"document","id":76738737,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/76738737/149x198/c93db81121/1363849873?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/76738737/298x396/ff946a7199/1363849873?v=1","title":"Pastoral A","short_title":"Pastoral A","author":"Iulya Lia","tracking":{"object_type":"document","object_id":76738737,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"sV/uT0Z1xfbl1wwFSEPt9P+n84g="},"url":"https://www.scribd.com/document/76738737/Pastoral-A","top_badge":null},"78082051":{"type":"document","id":78082051,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/78082051/149x198/569e7a621e/1383818781?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/78082051/298x396/c545545710/1383818781?v=1","title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","short_title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":78082051,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"WAW8esdJVrLA+ylxMARs0mBsuSo="},"url":"https://www.scribd.com/doc/78082051/Viata-Sfantului-Apostol-Pavel-L-G-Munteanu","top_badge":null},"79343166":{"type":"document","id":79343166,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/79343166/149x198/413bac9ebc/1424181962?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/79343166/298x396/6b8ede5c0f/1424181962?v=1","title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","short_title":"Viata Sfantului Apostol Pavel - L.G. Munteanu","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":79343166,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"iLTraTiHNWqUsUnzO/twERaqyMU="},"url":"https://www.scribd.com/doc/79343166/Viata-Sfantului-Apostol-Pavel-L-G-Munteanu","top_badge":null},"86639252":{"type":"document","id":86639252,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/86639252/149x198/4156f51e1a/1538339031?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/86639252/298x396/f022a28779/1538339031?v=1","title":"Drept canonic ortodox Vol ii","short_title":"Drept canonic ortodox Vol ii","author":"Constant","tracking":{"object_type":"document","object_id":86639252,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"a08LVnyeZ1102SxDQuk4ZHrNdfs="},"url":"https://www.scribd.com/document/86639252/Drept-canonic-ortodox-Vol-ii","top_badge":null},"88735406":{"type":"document","id":88735406,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/88735406/149x198/51861f059d/1370853443?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/88735406/298x396/fb0dad77b9/1370853443?v=1","title":"Studiu de Caz Alcoolism","short_title":"Studiu de Caz Alcoolism","author":"Anamaria Teleuca","tracking":{"object_type":"document","object_id":88735406,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"+i83zgC9n8KQUeIrcoo7gBE1deg="},"url":"https://www.scribd.com/document/88735406/Studiu-de-Caz-Alcoolism","top_badge":null},"89514558":{"type":"document","id":89514558,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/89514558/149x198/7884a789f9/1334504335?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/89514558/298x396/4451b218ce/1334504335?v=1","title":"d_mt2_i_017","short_title":"d_mt2_i_017","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":89514558,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"zSfwPJeaWxk4zngfic2Gphlriis="},"url":"https://www.scribd.com/doc/89514558/d-mt2-i-017","top_badge":null},"89987511":{"type":"document","id":89987511,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/89987511/149x198/6b01dc03ee/1371652698?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/89987511/298x396/d8909f0706/1371652698?v=1","title":"Studiul Arheologiei biblice în Biserica Ortodoxă Română","short_title":"Studiul Arheologiei biblice în Biserica Ortodoxă Română","author":"sorin_eye","tracking":{"object_type":"document","object_id":89987511,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"gQly2wNFKTTAUuMLJw/KWmSPg1E="},"url":"https://www.scribd.com/doc/89987511/Studiul-Arheologiei-biblice-in-Biserica-Ortodoxă-Romană","top_badge":null},"97791660":{"type":"document","id":97791660,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/97791660/149x198/26fad56ac2/1430486427?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/97791660/298x396/b8fcb8d033/1430486427?v=1","title":"Proiect de Cercetare Radu","short_title":"Proiect de Cercetare Radu","author":"Bianca Durkovics","tracking":{"object_type":"document","object_id":97791660,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"KhFeQxWDZFwo01/Na+qmFBuml2g="},"url":"https://www.scribd.com/document/97791660/Proiect-de-Cercetare-Radu","top_badge":null},"110529958":{"type":"document","id":110529958,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/110529958/149x198/5b4d20c1d4/1434197971?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/110529958/298x396/3a73dcd66a/1434197971?v=1","title":"Mircea Eliade Huliganii","short_title":"Mircea Eliade Huliganii","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":110529958,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"YUIUVJCHiylMeukOuD2BCNBJZQU="},"url":"https://www.scribd.com/doc/110529958/Mircea-Eliade-Huliganii","top_badge":null},"110530139":{"type":"document","id":110530139,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/110530139/149x198/7a528a3f49/1350657076?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/110530139/298x396/521d473657/1350657076?v=1","title":"Mircea Eliade Huliganii","short_title":"Mircea Eliade Huliganii","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":110530139,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"d1iNKcuTqAYwzgoYyM9DX1g/cgw="},"url":"https://www.scribd.com/doc/110530139/Mircea-Eliade-Huliganii","top_badge":null},"130869479":{"type":"document","id":130869479,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/130869479/149x198/f7f6d99648/1384960261?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/130869479/298x396/f1952ab24d/1384960261?v=1","title":"Thomas Hobbes Leviatanul","short_title":"Thomas Hobbes Leviatanul","author":"Apostu Adrian","tracking":{"object_type":"document","object_id":130869479,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"ysKXUOY9nlO6p8KcYL6Hm6P8IdQ="},"url":"https://www.scribd.com/doc/130869479/Thomas-Hobbes-Leviatanul","top_badge":null},"134644929":{"type":"document","id":134644929,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/134644929/149x198/99e32b287b/1401117633?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/134644929/298x396/8c30b707f6/1401117633?v=1","title":" Ioanidu dictionaru","short_title":" Ioanidu dictionaru","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":134644929,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"7fnkfQQJ5347Qup5+0LdqDMeQ5M="},"url":"https://www.scribd.com/doc/134644929/Ioanidu-dictionaru","top_badge":null},"137924399":{"type":"document","id":137924399,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/137924399/149x198/bf76f4c8e5/1393092570?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/137924399/298x396/7e179f2f55/1393092570?v=1","title":"Inot","short_title":"Inot","author":"Dragota Sorina","tracking":{"object_type":"document","object_id":137924399,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"wFAjlLu3XsQEwQESqnM7ZNrZAQc="},"url":"https://www.scribd.com/document/137924399/Inot","top_badge":null},"138330941":{"type":"document","id":138330941,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/138330941/149x198/9548324bb3/1401697481?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/138330941/298x396/d78a53e305/1401697481?v=1","title":"Culturismul","short_title":"Culturismul","author":"Alex N Oarga","tracking":{"object_type":"document","object_id":138330941,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"322Em4BKHGfl6JQC/ygBwHACJeU="},"url":"https://www.scribd.com/doc/138330941/Culturismul","top_badge":null},"146268029":{"type":"document","id":146268029,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/146268029/149x198/66456a21d5/1377807174?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/146268029/298x396/8d328fe798/1377807174?v=1","title":"Duhul Sfant","short_title":"Duhul Sfant","author":"HalfMoonHunter","tracking":{"object_type":"document","object_id":146268029,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"IjVGe8lpxub0Adi5IKsUDX9yTo0="},"url":"https://www.scribd.com/doc/146268029/Duhul-Sfant","top_badge":null},"150433205":{"type":"document","id":150433205,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/150433205/149x198/304aa89659/1396404980?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/150433205/298x396/8f3b79c3d2/1396404980?v=1","title":"CUBUL","short_title":"CUBUL","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":150433205,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"Gfj9I8UIHV+mGAswp4kfyJWv+iQ="},"url":"https://www.scribd.com/doc/150433205/CUBUL","top_badge":null},"151966052":{"type":"document","id":151966052,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/151966052/149x198/860f0b4b41/1539969880?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/151966052/298x396/958c48755a/1539969880?v=1","title":"predici inmormantare","short_title":"predici inmormantare","author":"Dumitru Stelian-Alin","tracking":{"object_type":"document","object_id":151966052,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"RegJsnVCDodkenT+IulKjQbSaAI="},"url":"https://www.scribd.com/doc/151966052/predici-inmormantare","top_badge":null},"154799347":{"type":"document","id":154799347,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/154799347/149x198/bcf720ddd4/1537981445?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/154799347/298x396/b12e427343/1537981445?v=1","title":"Liturgica-generala de Ene Braniste","short_title":"Liturgica-generala de Ene Braniste","author":"dalvalem","tracking":{"object_type":"document","object_id":154799347,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"RACfftsMJd8Z3Sw+QxDEpycG8a4="},"url":"https://www.scribd.com/document/154799347/Liturgica-generala-de-Ene-Braniste","top_badge":null},"159155529":{"type":"document","id":159155529,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/159155529/149x198/62274f99a3/1517651682?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/159155529/298x396/1f391c8c59/1517651682?v=1","title":"Cateheza Despre Post","short_title":"Cateheza Despre Post","author":"Oancea Florentina Daniela","tracking":{"object_type":"document","object_id":159155529,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"RNTP8Pe8x3fbXTjFjhbDdUTSV+I="},"url":"https://www.scribd.com/doc/159155529/Cateheza-Despre-Post","top_badge":null},"185378246":{"type":"document","id":185378246,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/185378246/149x198/f2c270d4f3/1408635453?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/185378246/298x396/1f9984e25f/1408635453?v=1","title":"Andrei Andreicut - Spiritualitate Crestina","short_title":"Andrei Andreicut - Spiritualitate Crestina","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":185378246,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"GD4L7h0OqXDpwwSEb5zGN0td1Gk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/185378246/Andrei-Andreicut-Spiritualitate-Crestina","top_badge":null},"185383730":{"type":"document","id":185383730,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/185383730/149x198/ce6a4ed016/1434584349?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/185383730/298x396/740e5cd2f7/1434584349?v=1","title":"Biserică şi Stat în primele patru secole","short_title":"Biserică şi Stat în primele patru secole","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":185383730,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"24IlyMJjdHxPmDh2Wk6QCD3K/zA="},"url":"https://www.scribd.com/doc/185383730/Biserică-şi-Stat-in-primele-patru-secole","top_badge":null},"239913763":{"type":"document","id":239913763,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/239913763/149x198/2affa9a0b4/1410874342?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/239913763/298x396/9cc10d9f06/1410874342?v=1","title":"Manual Aeroplus 5","short_title":"Manual Aeroplus 5","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":239913763,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"THL5EkmJsENZTTSneINQm/wMMcc="},"url":"https://www.scribd.com/doc/239913763/Manual-Aeroplus-5","top_badge":null},"275321133":{"type":"document","id":275321133,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/275321133/149x198/da4038bb0e/1440079258?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/275321133/298x396/41bddb677c/1440079258?v=1","title":"Patapievici Omul Recent","short_title":"Patapievici Omul Recent","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":275321133,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"Mav7ivS7OIjX9EheZ/ZerRFbVJM="},"url":"https://www.scribd.com/doc/275321133/Patapievici-Omul-Recent","top_badge":null},"324762015":{"type":"document","id":324762015,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/324762015/149x198/d31d63e0c0/1474454245?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/324762015/298x396/8f171af3f4/1474454245?v=1","title":"Scarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale Universului Public PDF","short_title":"Scarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale Universului Public PDF","author":"Gerard Franklin","tracking":{"object_type":"document","object_id":324762015,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"BzjgxuBdlTC66/GH4PhAI977lPA="},"url":"https://www.scribd.com/document/324762015/Scarlat-Demetrescu-Din-Tainele-Vietii-Si-Ale-Universului-Public-PDF","top_badge":null}}},"seo_roadblock_props_path":"/doc-page/seo-roadblock-props/145145302","signup_context":null,"toolbar":{"search_path":"/search-4gen?allowed_pages=1%2C2%2C3%2C4%2C52%2C53%2C54%2C55&auth_token=LMw1IVEfrrnq7rfD4guh6WYTf7U%3D&authenticity_token=MIKK%2BS1tFTDTekmxmu9jfHeNSTUYDBy80ySKaVPbjiNR1MazDLB30wo0YVbrSKJD6r%2FpXJuio16NOyreiUNXUA%3D%3D&expires=1540605946&wordDocumentId=145145302&wordUploadId=149154990"},"renewal_nag_props":null}-->
alabi l pentm boaJa
dependentei de aJte subs tante sau comportamente. De as/.?-
mcnea, procesul spirituc11 (lJ recuperari.i din dependente este
foarte asemi'mator in mai toate cazurile, fie ca e vorba de al -
cool, heroina sall cannabi s. Desigur
t
l!xi s ta :?i densebiri intre
dependente $i sqlutiile afcrcn-ie propuse, dar ","static_promo_banner_cta_url":"https://www.scribd.com/"},"eligible_for_exclusive_trial_roadblock":false,"eligible_for_seo_roadblock":false,"exclusive_free_trial_roadblock_props_path":"/doc-page/exclusive-free-trial-props/145145302","flashes":[],"footer_props":{"urls":{"about":"/about","press":"/press","blog":"http://literally.scribd.com/","careers":"/careers","contact":"/contact","plans_landing":"/subscribe","referrals":"/referrals?source=footer","giftcards":"/giftcards","faq":"/faq","accessibility":"/accessibility-policy","faq_paths":{"accounts":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246346","announcements":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246066","copyright":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246086","downloading":"https://support.scribd.com/hc/articles/210135046","publishing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","reading":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246406","selling":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246326","store":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","status":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/360001202872","terms":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246126","writing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","adchoices":"https://support.scribd.com/hc/articles/210129366","paid_features":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","failed_uploads":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210134586-Troubleshooting-uploads-and-conversions","copyright_infringement":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210128946-DMCA-copyright-infringement-takedown-notification-policy","end_user_license":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129486","terms_of_use":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129326-General-Terms-of-Use"},"publishers":"/publishers","static_terms":"/terms","static_privacy":"/privacy","copyright":"/copyright","ios_app":"https://itunes.apple.com/us/app/scribd-worlds-largest-online/id542557212?mt=8&uo=4&at=11lGEE","android_app":"https://play.google.com/store/apps/details?id=com.scribd.app.reader0&hl=en","books":"/books","sitemap":"/directory"}},"global_nav_props":{"header_props":{"logo_src":"/images/landing/home2_landing/scribd_logo_horiz_small.svg","root_url":"https://www.scribd.com/","search_term":"","small_logo_src":"/images/logos/scribd_s_logo.png","uploads_url":"/upload-document","search_props":{"redirect_to_app":true,"search_url":"/search","query":"","search_page":false}},"user_menu_props":null,"sidebar_props":{"urls":{"bestsellers":"https://www.scribd.com/bestsellers","home":"https://www.scribd.com/","saved":"/saved","subscribe":"/archive/pmp_checkout?doc=145145302&metadata=%7B%22context%22%3A%22pmp%22%2C%22action%22%3A%22start_trial%22%2C%22logged_in%22%3Afalse%2C%22platform%22%3A%22web%22%7D","top_charts":"/bestsellers","upload":"https://www.scribd.com/upload-document"},"categories":{"book":{"icon":"icon-ic_book","icon_filled":"icon-ic_book_fill","url":"https://www.scribd.com/books","name":"Books","type":"book"},"news":{"icon":"icon-ic_articles","icon_filled":"icon-ic_articles_fill","url":"https://www.scribd.com/news","name":"News","type":"news"},"audiobook":{"icon":"icon-ic_audiobook","icon_filled":"icon-ic_audiobook_fill","url":"https://www.scribd.com/audiobooks","name":"Audiobooks","type":"audiobook"},"magazine":{"icon":"icon-ic_magazine","icon_filled":"icon-ic_magazine_fill","url":"https://www.scribd.com/magazines","name":"Magazines","type":"magazine"},"document":{"icon":"icon-ic_document","icon_filled":"icon-ic_document_fill","url":"https://www.scribd.com/docs","name":"Documents","type":"document"},"sheet_music":{"icon":"icon-ic_songbook","icon_filled":"icon-ic_songbook_fill","url":"https://www.scribd.com/sheetmusic","name":"Sheet Music","type":"sheet_music"},"summary":{"icon":"icon-ic_globalnav_snapshot","icon_filled":"icon-ic_globalnav_snapshot_fill","url":"https://www.scribd.com/snapshots","name":"Snapshots","type":"summary"}},"nav_categories":["mixed","book","audiobook","magazine","document","sheet_music"],"selected_content_type":"mixed","username":"","search_overlay_props":{"search_input_props":{"focused":false,"keep_suggestions_on_blur":false}}}},"recommenders":{"related_titles_recommender":{"ids":[6381709,41684331,154799347,39913324,159155529,89987511,88735406,51282551,97791660,65121801,50012110,151966052,146268029,36971740,138330941,42148377,47680914,74601944,67768341,38116403,76738737,16413909,137924399,130869479,86639252,29732503,46602836,185383730,150433205,239913763,185378246,324762015,275321133,134644929,110530139,78082051,110529958,89514558,79343166],"title_link":null,"title":null,"track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"KKkp8uhiIk//xhFk1ZC21y63T+c=","widget_name":"right sidebar","track_id":"flattened_recommender"}},"footer_recommenders":{"recommenders":[{"ids":[6381709,41684331,154799347,39913324,159155529,89987511,88735406,51282551,97791660,65121801,50012110,151966052,146268029,36971740,138330941,42148377,47680914,74601944,67768341,38116403,76738737,16413909,137924399,130869479,86639252,29732503,46602836],"title_link":null,"title":"Documents Similar To Teologie Pastorala IV TP - II 2013","track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"dH6xIu2uQNl9jIcaGkhdoKXhPro=","widget_name":"document_carousel"}},{"ids":[185383730,150433205,239913763,185378246,324762015,275321133,134644929,110530139,78082051,110529958,89514558,79343166],"title_link":null,"title":"More From Gerard Franklin","track_opts":{"compilation_id":"VThXSjqx8g6F+faqWwrQDAegSxw=","module_id":"QyLPnWl/CrRKGAU3kpgS2f7Gz0w=","widget_name":"document_carousel"}}]},"seo_new_docs_recommenders":{"recommenders":[]},"documents":{"6381709":{"type":"document","id":6381709,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/6381709/149x198/668cf56393/1522795062?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/6381709/298x396/123e893ac5/1522795062?v=1","title":"ORTODOXIA MIORITIC","short_title":"ORTODOXIA MIORITIC","author":"lamasanu_cezar@yahoo.com","tracking":{"object_type":"document","object_id":6381709,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"x8/LxetbGeKKz5UuxgV6y+aKIAE="},"url":"https://www.scribd.com/document/6381709/ORTODOXIA-MIORITIC","top_badge":null},"16413909":{"type":"document","id":16413909,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/16413909/149x198/ea40e02ce6/1517051049?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/16413909/298x396/b41f1b793a/1517051049?v=1","title":"catehetica ortodoxa","short_title":"catehetica ortodoxa","author":"iulia","tracking":{"object_type":"document","object_id":16413909,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"ZyoyXBudP7V75GA3Cxm5ayiFUPk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/16413909/catehetica-ortodoxa","top_badge":null},"29732503":{"type":"document","id":29732503,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/29732503/149x198/654df23a78/1494760272?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/29732503/298x396/e7230db047/1494760272?v=1","title":"Scolioza Inot","short_title":"Scolioza Inot","author":"iulika_angel","tracking":{"object_type":"document","object_id":29732503,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"8i+RmsuSgAx6HJv6nEkLwSEbPVk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/29732503/Scolioza-Inot","top_badge":null},"36971740":{"type":"document","id":36971740,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/36971740/149x198/1dacb4d28e/1494779215?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/36971740/298x396/0e2486745d/1494779215?v=1","title":"Pasii Transformarii(12)Melethios Webber","short_title":"Pasii Transformarii(12)Melethios Webber","author":"Cristian Tomuta","tracking":{"object_type":"document","object_id":36971740,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"2YefJaTgIp4+VgiC0Pf22sSy0sU="},"url":"https://www.scribd.com/document/36971740/Pasii-Transformarii-12-Melethios-Webber","top_badge":null},"38116403":{"type":"document","id":38116403,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/38116403/149x198/99864e49fa/1370522779?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/38116403/298x396/1962c9a281/1370522779?v=1","title":"pastorala 1 (1)","short_title":"pastorala 1 (1)","author":"Horia Cristi","tracking":{"object_type":"document","object_id":38116403,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"5wTDdFAuUALlW1YEJXx0lSQAZA0="},"url":"https://www.scribd.com/document/38116403/pastorala-1-1","top_badge":null},"39913324":{"type":"document","id":39913324,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/39913324/149x198/bf5c50cc39/1313225602?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/39913324/298x396/d8b2d76ac1/1313225602?v=1","title":"Pr VG-Catehetica-2004[1]","short_title":"Pr VG-Catehetica-2004[1]","author":"altvs","tracking":{"object_type":"document","object_id":39913324,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"/9FUrNsgv8xpt6jgbu9zV4dLyaY="},"url":"https://www.scribd.com/document/39913324/Pr-VG-Catehetica-2004-1","top_badge":null},"41684331":{"type":"document","id":41684331,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/41684331/149x198/ae074d2e63/1433351982?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/41684331/298x396/faa17ca960/1433351982?v=1","title":"Cum tratam alcoolismul","short_title":"Cum tratam alcoolismul","author":"sumersoft1","tracking":{"object_type":"document","object_id":41684331,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"+2z13cOOI62Df8t+rIKO2tSNrwg="},"url":"https://www.scribd.com/document/41684331/Cum-tratam-alcoolismul","top_badge":null},"42148377":{"type":"document","id":42148377,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/42148377/149x198/efdc8504a9/1334326134?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/42148377/298x396/7da2b376db/1334326134?v=1","title":"tablete_de_stil_de_viata_2007","short_title":"tablete_de_stil_de_viata_2007","author":"Edy Jarnea","tracking":{"object_type":"document","object_id":42148377,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"jgua2khMfU8vB0ihkF3TbfTh10A="},"url":"https://www.scribd.com/document/42148377/tablete-de-stil-de-viata-2007","top_badge":null},"46602836":{"type":"document","id":46602836,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/46602836/149x198/682f41d178/1397199685?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/46602836/298x396/72da6a78e5/1397199685?v=1","title":"Frazer Creanga de Aur Pp. 42-60","short_title":"Frazer Creanga de Aur Pp. 42-60","author":"Lectii de Pian","tracking":{"object_type":"document","object_id":46602836,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"GAgKFSKGxB0YljAiB3mp+4ARqnA="},"url":"https://www.scribd.com/document/46602836/Frazer-Creanga-de-Aur-Pp-42-60","top_badge":null},"47680914":{"type":"document","id":47680914,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/47680914/149x198/55132674d5/1376800698?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/47680914/298x396/c2ffe2fd36/1376800698?v=1","title":"Limba engleza ghid de conversatie","short_title":"Limba engleza ghid de conversatie","author":"fefealexandra","tracking":{"object_type":"document","object_id":47680914,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"9iIQEPkesZytNoeNxQ9FaTs3Mlk="},"url":"https://www.scribd.com/document/47680914/Limba-engleza-ghid-de-conversatie","top_badge":null},"50012110":{"type":"document","id":50012110,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/50012110/149x198/787cfa1564/1514883159?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/50012110/298x396/52d3ef8515/1514883159?v=1","title":"Minei Ianuarie","short_title":"Minei Ianuarie","author":"ayeaye202","tracking":{"object_type":"document","object_id":50012110,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"tBp3Px7CD769ijHzGZFq5l0BoHw="},"url":"https://www.scribd.com/doc/50012110/Minei-Ianuarie","top_badge":null},"51282551":{"type":"document","id":51282551,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/51282551/149x198/5fac51c174/1409720413?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/51282551/298x396/fd21afd229/1409720413?v=1","title":"consilierea premaritală română","short_title":"consilierea premaritală română","author":"CRISTI20111","tracking":{"object_type":"document","object_id":51282551,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"ocyCAeOMDQ6hp/KMvMHfLaJ8eNw="},"url":"https://www.scribd.com/document/51282551/consilierea-premaritală-romană","top_badge":null},"65121801":{"type":"document","id":65121801,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/65121801/149x198/f6c6d26750/1352449080?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/65121801/298x396/7f1646917c/1352449080?v=1","title":"Pogorarea Sfantului Duh Peste Apostoli","short_title":"Pogorarea Sfantului Duh Peste Apostoli","author":"Ene Mircea","tracking":{"object_type":"document","object_id":65121801,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"9rjj0W5PuPdrjB5nV/FDvBVD99w="},"url":"https://www.scribd.com/document/65121801/Pogorarea-Sfantului-Duh-Peste-Apostoli","top_badge":null},"67768341":{"type":"document","id":67768341,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/67768341/149x198/4e660e8c6f/1376814783?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/documen