CUPRINS

Argument Cap. 1. Turismul şi calitatea mediului înconjurător …………………….4 1.1 Aspecte privind raporturile dintre turism şi mediul înconjurător …….4 1.2 Factorii de degradare a mediului înconjurator şi a potenţialului turistic………………………………………………………………………...5 1.3 Unele acţiuni de protecţie a mediului înconjurător şi a potenţialului turistic ………………………………………………………………………..8 1.4 Turismul în arii protejate ……………………………………12 Cap. 2. Factorii de degradare a mediului încojurător ………………….15 2.1 Poluarea ……………………………………………………………..15 2.2 Aspecte ale degradării mediului prin turism ………………………..17 Cap. 3. Turismul şi protecţia mediului înconjurator …………………...19 3.1 Analiza impactului produs de activităţile turistice asupra parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naţionale şi a rezervaţiilor biosferei …………………………….………………………………………………19 3.2 Analiza avantajelor socio-economice ale dezvoltării turismului în zonele naturale protejate ……………………………………………………20 3.3 Analiza dezavantajelor şi efectelor negative ale activitaţilor turistice asupra parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor biosferei ……………………..21 3.4 Modul de realizare a turismului durabil în zonele naturale protejate ………………………………………………………………………………22 3.5 ........23 Cap. 4. Ecoturismul în România …………………………………………24 Bibliografie Anexă
1

Recomandări

generale

pentru

realizarea

turismului

durabil ................................................................................................................

Argument
Patrimoniul turistic actual al României se poate dezvolta şi moderniza şi prin activităţile de valorificare şi promovare a zonelor turistice în contextul adoptării principiilor de dezvoltare durabilă şi a globalizării serviciilor turistice. Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi mai complexe, dar mai ales nealterate de activităţile antropice, cu atat interesul turistic pentru ele este mai mare, iar activităţile turistice pe care le generează sunt mai valoroase şi mai atractive, raspunzând multor motivaţii turistice. Aplicarea principiilor actuale de dezvoltare a turismului durabil în zonele turistice a condus la apariţia ecoturismului ca formă deosebită de turism, menită să respecte integritatea peisajelor naturale, a biodiversităţii ecologice, a identităţilor culturale în concordanţă cu cerinţele anumitor segmente de turisti, amatori de natură şi cultură autentică. Valorificarea prin turism şi promovarea celor mai originale şi pitoreşti zone turistice au în vedere armonizarea formelor de turism şi a tuturor activităţilor turistice în contextul dezvoltării economice regionale şi locale. Întregul studiu arată preocupările specialiştilor din turism în exploatarea durabilă a resurselor turistice şi devansează prin conţinutul său modul de prezentare, preocupările din domeniul economiei turismului, protecţiei mediului şi al amenajării teritoriului unde, în ciuda unor începuturi de analiză şi iniţiative legislative, se remarcă lipsa unui suport legislative, mai deschis spre problemele de factură administrativă, financiară, care sunt elemente de maximă importanţă pentru investiţiile indirecte. În aceasta lucrare am vrut sa urmaresc şi să scot in evidenţă unele cauze care afecteaza intr-o mare măsură mediul inconjurător şi potenţialul turistic din tara noastră. Pentru a valorifica obiectivele turistice este nevoie de o atentă educaţie a turiştilor cu ajutorul autorităţilor de mediu şi a voluntarilor care lucreaza la diferite activitati pentru un mediu curat, şi anume prin materiale publicitare, cataloage, broşuri, casete video cu zone poluate. Orice turist şi-ar dori ca atunci cand merge intr-o excursie sa aiba parte de toate frumusetile naturii si de un mediu curat şi de aceea trebuie să aibă grija de mediul inconjurător. Realizarea unor amenajări şi dotări turistice adecvate va determina, în timp şi spaţiu, o diversificare a turismului românesc şi insuşirea acestuia în circuitul turismului european şi internaţional.

2

Capitolul 1 TURISMUL ŞI CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

1.1 ASPECTE PRIVIND RAPORTURILE DINTRE TURISM ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul înconjurător, aceasta reprezentând ”materia sa primă”, obiectul şi domeniul de desfaşurare a turismului, fiind suportul său cadru, purtătorul resurselor sale. Turismul se desfaşoară în mediu şi prin mediu, calitatea acestuia putînd favoriza sau nega activitaţile turistice. Relieful, padurile, râurile, lacurile, marea, monumentele naturii sau de artă şi arhitectură, aerul sau apele minerale, componente ale mediului ,se constituie şi ca resurse turistice ce favorizează desfăşurarea turismului de odihnă şi recreere, de tratament balnear , de litoral sau cultural, drumeţii. Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi complexe şi, mai ales, nealterate, cu proprietăţi cât ,mai apropiate de cele primare, cu cât interesul lor turistic este mai mare ,iar activităţile pe care le generează sunt mai valoroase şi mai atractive, răspunzând unor foarte variate motivaţii turistice. Cu cât degradările produse acestuia ia o amploare mai mare , cu atât serviciile turistice sunt mai afectate. Din punct de vedere economic ,neajunsurile semnalate, ca urmare a existenţei de resurse turistice , degradate se reflectă, în primul rând în imposibilitatea valorificării lor turistice ca surse de venituri, constituind, astfel o pierdere definitivă pentru economie. Deosebirea de acestea, produsele turistice care includ resursele degradate îşi micşorează din valoare, consecinţele fiind directe, materializate în diminuarea cererii turistice şi implicit, utilizarea mai redusă a bazei materiale turistice şi scăderea încasărilor provenite din comercializarea lor. Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt, de asemenea, importante.Dacă se acceptă ca cele mai importante funcţii ale turismului modern sunt cele recreativ-recuperatitive şi instructiv-educative se întelege mai uşor raportul dintre turism şi mediul înconjurător. Afectarea, chiar şi mica măsură, a acestuia reduce posibilitatle de refacere a sănătăţii şi a forţelor umane, prin diminuarea calităţii factorilor terapeutici sau a celor ce favorizează 3

turismul are asigurat. Prima:. amplificarea circulatţei şi a sistemelor de transport şi comunicaţii. ritmului rapid şi creşterii considerabile înregistrate de industrie. peisajul. turismul poate fi o soluţie practică pentru păstrarea nealterată a mediului. prin "exigenţele" pe care le revendică. rezultaţi. factori care sunt urmare directă a dezvoltării economice. De aceea se admite. legislaţia ce se va adopta cuprinzând numeroase reglementări eficiente care implică apariţia conflictului turism-natură. deci. mult mai putin gresivă şi cu caracter predominant sezonier. şi alta.odihna şi. agricole şi transport. poate fi considerat un posibil indice de calitate pentru mediul său. 2. Datorită ansamblului de măsuri luate în ţara noastră pentru protecţia mediului înconjurător. de exemplu. recreerea ca şi a posibilitaţilor de satisfacere a necesitiiţilor de cultură şi educaţie a oamenilor. din intensificarea activităţilor industriale. Iată de ce ocrotirea naturii şi conservarea calităţilor sale devin pentru turism o necesitate. aerul sau apa. un "barometru" al calitiiţii acestuia: se practică intens acolo unde sunt întrunite condiţii bune sau se diminuează şi dispare treptat în zonele unde. că degradarea mediului înconjurător şi a resurselor turistice provine de la două mari grupe de factori :. În acelaşi timp. 1. acţiunile întreprinse în acest sens concurând la protecţia potentialului turistic. agricultură şi alte domenii de activitate. 1. se degradează. care decurge din folosirea mediului înconjurător pentru activităţi de turism şi agrement .2. în principal. Potenţialul turistic fiind o parte integrantă a mediului înconjurător. în general. o componentă sau alta a mediului înconjurător ca. existenţa şi dezvoltarea lui depind în mod obiectiv de calitatea acestuia.grupă de factori activitatilor turistice. şi. FACTORII DE DEGRADARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI A POTENŢALULUI TURISTIC Dezvoltarea societăţii supune mediul înconjurător la două tipuri principale de presiuni: una care este urmarea directă a exploziei demografice şi a expansiunii oraşelor. afectează atât mediul cat şi cadrul general de desfăşurare a 4 . exploatării intensive şi extensive a resurselor naturale. factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism şi agrement. în general un cadru corespunzîtor desfăşurării sale. altfel spus. din diverse motive.

cazuri întalnite în Munţii Apuseni. sau cariere de pe Valea Ilvei din Muntii Bârgăului. Degradări ale peisajului sunt provocate şi de cariere de calcar.. sau de alte obiective prezente îndeosebi în unităţi montane cu peisaje pitoreşti. aici. depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere. realizarea de construcţii neaspectuoase sau neadecvate locului (prin neutilizarea judicioasă a culorilor si a volumelor) acestea fiind numai câteva aspecte dintre cele ce urâţesc natura. Aceste atribute fac ca pădurile. cum sunt cele din Cheile Corcoaia. etc. de pe Valea Lotrului etc. de odihnă şi recreere. tocmai acolo unde este mai cautată pentru frumuseţea ei. petrochimică. de haldele de steril depozitate în preajma exploatărilor miniere. materiale de construcţie. Emisiile mixte de pulberi.Dintre aceştia. excavarea versanţilor. odata cu care se produc defrişări. sursele de impurificare cu repercusiuni asupra potenţialului turistic fiind considerate. Neajunsurile dintre cele mai serioase sunt provocate de construcţiile de drumuri forestiere. Bucegi. monument al naturii şi obiectiv turistic cu caracter de unicat al zonei turistice Porţile de Fier.) In care se adaugă tăierile nedirijate de păduri. Factorii de degradare. Deosebit de gravă este poluarea peisajului unul dintre cele mai valoroase resurse ale potenţialului turistic. defolierea copacilor. în general. aflate într-o zonă de intensă circulaţie turistică. alimentară. indiferent de locul 5 . faună. de la Mintia. cultural. unele de interes turistic.. produse de şantierele de construcţii hidroenergetice şi de drumuri industriale. în cele mai multe situaţii. să fie considerate. grădinilor etc.a peisajului se regăsesc în ansamblul factorilor cu actiuni distructive asupra elementelor sale componente (vegetaţie. în rezervaţia Bila-Lala din Muntii Rodnei etc. de lângă Peştera Muierii. în timpul executării sau la terminarea lucrărilor nu se respectă măsurile de protejare a peisajului sau de refacere a degradărilor suferite de acesta. cum sunt cele de la Băile Harghita şi Santimbru unde îngreunează accesul în staţiuni. Vâlcea). depozitele de deşeuri menajere sau ale diferitelor întreprinderi frecvente în preajma centrelor urbane. o problemă deosebită o pune poluarea aerului produsă de industrie. de la Pecinişca.Pădurea prezintă interes pentru turism prin funcţiunile social-recreative şi esteticopeisagistice. Semnificative în acest sens sunt degradările peisajului. reţea hidrografică. prelucrarea lemnului.substanţe iritante şi mirositoare produse de unităţiale acestor industrii pot polua resursele ce stau la baza desfăşurării de activităţi specifice turismului balnear. Degradarea pădurilor reprezintă un alt exemplu de afectare a potenţialului turistic. unde au luat locul pădurilor. în ordinea descrescătoare a activităţii: industria energetică. gaze nocive. vânătorii şi pescuitului sportiv. metalurgică. de la intrarea în Băile Herculae şi de la PietreniCosteşti (jud. chimică.

fiind un consumator de spaţiu şi resurse turistice. cat şi prin alţi factori antropici sau naturali. poate fi provocată în mare măsura de activităţile economice necontrolate. în general. Degradarea acestor monumente şi rezervaţii naturale existente în număr apreciabil în ţara noastră. fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajului. Degradarea rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii prejudiciază de asemenea potenţialul turistic pe care lipseşte de aportul ştiinţific. Muntii Retezat. Parcul Naţional Retezat. al unor obiective cu caracter de unicat sau de rară spectaculozitate sau a unor habitate naturale care au păstrat un echilibru biologic. rezervaţiile din Bucegi. prin diminuarea posibilităţilor de valoriticare turistică a lor (Delta Dunării. Prin tăieiea pădurilor se poate produce declanşarea unor procese de degradare a solului ce au drept urmare afectarea peisajului respectiv. Exploatările forestiere realizate până în prezent în Munţii Apuseni. se şterg sau îşi schimbă aspectul luând o culoare întunecată. în apropierea statiunilor balneo climatice. În ceea ce priveşte cea de-a doua grupă de factori. cât şi economic. florei şi faunei sau a altor 6 . urmare fiind şi dispariţia unor monumente de rezonanţă istorică. a localitătilor. în prezent. se diminuează cu mult posibilităţile de autopurificare a atmosferei din jurul acestora.monumente ale naturii. iar în cazul staţiunilor balneare se pun în pericol şi zăcămintele hidrominerale. atât prin substanţele poluante ce atacă. Muntii Gutâi) în cazul tăierii pădurilor din preajma staţiunilor balneo climatice şi. turbariile Poiana Stampei şi Borsec etc. Gutâi. fără să conţină elemente intentionale. cognitiv-educativ. disparitia unor monumente ale naturii de interes ştiinţitic şi turistic etc. degradeaza şi scurteazş viata celor mai rezistente şi mai durabile materiale. pe langă alte consecinţe. artistică sau culturală durate de oameni cu veacuri în urmă. carbune. (Muntii Cillimani. diminuându-se potenţialul de debitare pană la disparitie.. a căror atracţie turistică a constat şi în frumuseţea pădurilor care le-au acoperit. turismul ca oricare activitate umană. ciment etc. au degradat peisajul carstic din Platourile Padiş şi Lumea Pierdută. drept obiective care întregesc valoarea potenţialului turistic al tării. la munte. Cozia. Muntii Rodnei. afectarea lor adunând prejudicii incalculabile atât sub aspect ştiinţific. (frescele exterioare ale unor biserici sau fatadele unor monumente din unele centre urbane industriale). în mare parte tăiate ras. sumbril. estetic. cu fum.). Aspecte nefavorabile se întalnesc şi în cazul degradării obiectivelor turistice antropice. se deteriorează.unde sunt amplasate. peşterile . în zone preoraşăneşti etc. Cladirile din zonele impurificate. participă implicit la degradarea şi poluarea mediului înconjurător şi a potenţialului turistic. de-a lungul traseelor.

urmare a insuficienţei popularizării a plantelor ocrotite şi necunoaşterii de către turişti a gravelor implicaţii ce le pot avea acţiunile lor necontrolate asupra factorilor de mediu. puncte şi obiective turistice. desprinderea de roci etc. îndeosebi. Ele sunt provocate de circulatia turistică necontrolată în zonele sau la obiectivele turistice aflate în afara traseelor marcate. Aşa se explică de ce floarea de colţ Leontopoclium alpinum . braconajului şi tulburarea biotopurilor specifice vânatu1ui şi în general faunei. Activităţile distructive pot fi numeroase. împiedicarea regenerării plantelor terasarea solului. uneori cu caracter de unicat. pe malul râurilor. Circulaţia turistică. în munţi. vizitarea intensivă. iluminatul cu lumânări. la ruperea copacilor.cu varietatea ei endenica Garofiţa de Piatră Craiului şi alte specii de plante sunt pe cale de dispariţie fiind. sau lacurilor. ducând la distrugerea vegetaţiei şi florei. astfel.obiective turistice pe care le poate deteriora parţial sau total. Alte prejudicii sunt aduse prin declanşarea de incendii. în condiţiile în care turismul cunoaşte o cantinuă dezvoltare în întreaga lume actiunea distructivă a turiştilor asupra resurselor turistice prezentând o intensitate şi varietate sporite de la an la an. Dispariţia unor specii floristice poate fi datorată şi de colectarea abuzivă a florei. provoacă de cele mai multe ori distrugerea ireversibilă a unora din elementele ce le-au. consacrat ca atracţii turistice. mai ales în zonele sau la obiectivele la care se conturează o evidentă concentrare turistică şi în condiţiile în care nu se realizează dotări sau amenajări speciale necesare practicării diferitelor activitaţi turistice. în special a plantelor declarate monumente ale naturii. Lipsa în zonele şi de-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiectiveturistice a unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării de corturi provoacă inevitabil degradarea peisajului şi a altar componente ale mediului înconjurător. pentru vizitarea acestora. ocrotite de lege. mergând uneori până la distrugerea unor specii. în apropierea cabanelor. aducându-se astfel prejudicii potenţialului turistic şi bunurilor culturale naţionale. distrugerea puieţilor sau a seminţişului natural. ca în Bucovina. Astfel de situaţii se întalnesc în toate locurile destinate turismului de recreere şi odihnă. 7 .garofita de munte. necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice în ambianţa amenajăirilor pentru vizitare a acestora. şi lipsa unor dotări tehnice de aerisire sau de poluare au condus la degradarea unor fresce. fie prin concepţia greşită de valorificare a unor zone. Dar. datorită numeroaselor urme reziduale lăsate la întamplare de turişti în locurile pe unde au poposit. picturi din interiorul unor monumente istorice şi de artă. mai ales din preajma centrelor urbane. Problema devine tot mai acută.

pe baza cărora au fost declarate resurse terapeutice. fenomenele de degradare ar fi fost iremediabile. a) o situaţie specială o au substanţele minerale balneare caracterizate printr-o mare vulnerabilitate la factorii exogeni. pitoreşti. exploatarea ratională. din nerespectarea principiilor generale de protecţie şi exploatare a lor care impun: limitarea. şi distrugând în calea lor pajişti. b) şi. în cazul acestor staţiuni. fără o corelaţie cu rezervele de apă minerală. de cele mai multe ori. cu deosebire a apelor minerale si termominerale. floră. diminuarea cantităţii de CO2). stiinţifică a acestora. exploatării zacămintelor în raport cu rezervele omologate de substanţe minerale balneare. la 8 . influentându-se şi tratamentele balneare specifice statiunilor. turiştii abatandu-se de la drumurile principale de acces pe văi lăturalnice. de asemenea. executarea lucrărilor geologice în conformitate cu prevederile cercetărilor şi proiectelor de specialitate . conducând la deprecierea zăcământului. fie din realizarea neorespunzatoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic. orice intervenţie nefavorabila asupra lor putând provoca schimbarea parametrilor fizici şi chimici. rezultă. lacurile Negru şi Ursu din Sovata şi Săcele-Gorj. aşa cum s-a întâmplat la Tekirghiol. ci o exploatare ratională. a factorilor de cură. arbuşti prin strivire sau sub influenta gazelor de eşapament. La Băile Felix. calitatea potenţialului turistic poate fi afectată şi printr-o concepere greşita de valorilicare a resurselor sale turistice rezultată fie printr-o exploatare neştiinţifică şi neraţională a acestora. evitareaexploatării zăcămintelor până la epuizare. a dus la o intensificare a exploatării apelor pană.Fenomenul poluării naturii a căpătat forme mai complexe prin pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile. Fenomenele de degradare intânite în cazul substanţelor minerale balneare. supraîcărcarea staţiunii. dacă nu ar fi fost vorba de zăcăminte putenic alimentate. Cu toate măsurile întreprinse în ultimul timp pentru protecţia resurselor balneare se pot semnala totuşi unele cazuri de degradare a acestora. utilizarea şi tratarea corespunzătoare ca şi protejarea acestora uneori nu sunt luate în considerare. în care caz se alterează calitaţile aerului. oprindu-se în poieni. în cazul nămolurilor terapeutice. c) Nerespectarea (şi uneori chiar nestabilirea) perimetrelor hidrogeologice şi sanitare şi permiterea activităţilor economice poluante în limitele acestora duc. semnificative fiind cazul zăcamintelor hidrominerale Covasna şi Buziaş la care exploatarea defectuoasă a acestora a dus la apariţia de fenomene de degradare (scăderea potenţialului resurselor. Aşa cum am mai menţionat.la limita de exploatare a zăcământului hidrotermomineral. Deosebit de nefavorabilă sub aspectul poluării aerului o reprezintă intensificarea circulatiei turistice automobilistice în stataţiunile balneo climaterice şi lipsa parcărilor.

cu toate măsurile de protecţie luate de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Romane. Aceasta face ca..degradarea resurselor balneare. rezervaţie naturală etc. UNELE ACŢIUNI DE PROTECŢIE A MEDIULUl ÎNCONJURĂTOR ŞI A POTENŢIALULUI TURISTIC Protecţia şi conservarea potenţialului turistic se conturează ca o activitate distinctă având probleme specifice care solicită colaborarea specialişti1or din domenii variate. Balta Alba şi Lacul Sărat. care este declarat din 1936. desfăşurare de acţiuni specifice). Dar. stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică. dispersează turiştii pe suprafeţe întinse. absenţei sau nivelului scăzut al amenajărilor pentru exploatare turistică (vizitare. 1. iar lipsa dotărilor specifice (scări. de exemplu. mergându-se până la o urbanizare a staţiunii (Băle Felix şi parţial Sovata). Rezultatul a fost o "supraîncarcare" a teritoriului cu instaltii turistice. aceste resurse să fie supuse unei continue degradări cu consecinţe dintre cele mai grave asupra unor teritorii cu elemente de originalitate şi real interes ştiinţific. indicatoare). şi nici celelalte parcuri sau rezervaţii naturale nu sunt până în prezent organizate pentru vizitare. Astfel de situaţii se întâlnesc în cazul majorităţii atracţiilor turistice din ţara noastră. Astfel. Această acţiune poate avea o eficienţă satisfăcătoare numai în condiţiile asigurării unui cadru juridico9 . aflate în stare de echilibru natural. datorită irigaţiilor. parapete. în primul rând. degradarea mediului şi a potenţialului pot fi determinate şi de dezvoltarea nesistematizată a localitaţilor (şi mai ales a celor care înglobează staţiuni balneate). d) În plan general. conduce la o circulatie anarhică. dar îndeosebi la unităţile montane. neadaptarea specificului etilografic sau natural al unei zone turistice. la producerea de accidente şi la stirbirea mesajului cultural-educativ recreativ al zonelor sau obiectivelor respective. în unele statiuni balneare prin realizarea unei baze materiale şi tehnice disproporţionate ca volum şi structură cu capacitatea de primire a teritoriului şi a rezervelor hidrominerale. degradările produse obiectivelor turistice ce se datorează. e) Nici Parcul National Retezat. Amara. această ultimă situaţie putând afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv. Astfel de situaţii s-au creat. sub impactul turistic. proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic.3. aşa cum s-a întamplat cu lacurile Tekirghiol.. realizarea de construcţii inestetice. ocuparea intensivă a unui spaţiu cu construcţii turistice. chimizării şi apelor reziduale industriale. într-o zonă montană. lipsa sau starea necorespunzătoare a drumurilor de acces sau de circulaţie la un obiectiv.

un suport legislativ. instrumentul principal în mâna organelor de decizie şi documentul de bază în amenajarea stiintifică. Dezvoltarea în perspectivă al turismuIui de munte necesită organizarea corespunzătoare a zonelor montane prin cunoaşterea manunţită a tuturor peisajelor şi domeniilor schiabile. imbogăţind şi diversificând oferta turistică romanească cu noi produse turistice.). traseelor sau obiectivelor turistice. în principal. Această corelare se realizează teoretic în cadrul studiilor de amenajare teritorială care devin. amenajarea de puncte de privelişte. replantări de păduri etc. O altă grupă de măsuri este legată de reulizarea menajărilor cu caraeter turistic în zone. eficient şi o sustinută activitate de educaţie cetăţenească. 10 . a altor resurse care să ofere baza de proiectare a amenajărilor turistice viitoare (poteci. ea impunând organizarea administrativă. cunoaşterea aprofondată a problemelor pe care le ridică păstrarea echilibrelor ecosistemelor în plan global teritorial. exploatarea ştiinţifică şi raţională a resurselor turistice. iar intensitatea relaţiilor directe sai indirecte a turismului cu factorii de mediu să nu depăşească limitele capacităţii de suport a acestora analizarea relaţiei dintre activitatea de turism şi activităţile economice poluante în vederea prevenirii degradărilor provocate de factori din alte sectoare de activitate prin semnalarea organelor în drept a surselor de poluare şi a acţiunilor nocive asupra resurselor turistice. Una dintre măsurile importante de protejare şi conservare a potenţialului turistic o reprezintă: amenajarea şi organizarea adecvată şi la un nivel superior. Printre aceste acţiuni sunt necesare organizarea şi exploatarea turistică a parcurilor nationale şi rezervaţiilor naturale cu asigurarea protecţiei şi conservării lor ca şi amenajarea pentru vizitarea şi exploatarea peşterilor. adecvat. resurse economice. ratională şi eficientâ a teritoriului. instalare de scări sau cabluri in porţiuni dificile. zone) în aşa fel încat valorificarea turistică a acestora să fie solutionată în contextul valorificarii tuturor resurselor naturale şi a protecţiei mediului înconjurător. conservarea pădurilor. Măsurile ce se impun pe linia protecţiei potenţialului turistic şi a prevenirii degradărilor lui urmăresc. sensibilizarea unităţilor economice a căror activitate poluantă afectează potenţialul turistic. dotări pentru sporturi de iarnă. printr-o analiză temeinică şi o mai bună gestionare ratională a resurselor turistice ale ţării sau pe teritorii mai restranse (judete. ca obiective turistice de atracţie deosebită. marcaje. a zonelor. astfel încât rata de exploatare a acestora să nu depăşească rata lor de reciclare şi regenerare. astfel. localităţi şi pe trasee turistice în legătură cu care se impune o echipare turistică adecvată unui turism modern şi ecologic.administrativ de desfăşurare.

11 . proiecţii.deosebit prin permanentizarea populaţiei. asociaţii pentru turism şi ocrotirea naturii etc. care impune organizarea administrativă. prin radio şi TV. creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă. . prin insuflarea unei atitudini de respect şi responsabilitate faţă de resursele naturale în vederea ocrotirii lor. În vederea dezvoltării unui turism durabil. Aceasta se poate realiza printr-o susţinută acţiune de educaţie cu privire la mediul şi potentialul turistic. având probleme specifice. dar privită regional şi examinează problemele dezvoltării şi creşterii economiei în funcţie de ocrotirea mediului. Activitatea de educaţie ecologică se poate desfăşura prin conferinţe. ca un proces continuu şi o parte integrantă a educaţiei în general. care solicită colaborarea specialiştilor din domenii variate. Analizând toate aspectele privind mediul înconjurător ca potenţial turistic se poate stabili ca protecţia ţi conservarea lui se realizeză în cadrul unei concepţii de ansamblu a dezvoltării economice a ţării.Intrega muncă de educare în materie de ocrotire şi protecţie a mediului şi a potenţiulului turistic este concepută interdisciplinar. existenţa unor resurse economice. regionale. dar este important să înceapă din copilarie.esential în identificarea. insistând asupra cooperării locale.social. naţionale în rezolvarea tuturor aspectelor de poluare. Pe plan internaţional. susţinerea practicării unor meserii traditionale şi atragerea populaţiei în practica turismului. valorificarea şi creşterea gradului de exploatare a resurselor turistice. . un suport legislativ eficient şi o sustinută activitate de educaţie cetatenească. concepţie situată la acelaşi nivel de importante ca şi problemele de dezvoltare generală a economiei. Educatia ecologică pentru ocrotirea naturii şi a potenţialului turistic trebuie facută permanent pentru toate vârstele. numai în condiţiile asigurării unui cadru de desfăşurare juridico-administrativ adecvat. tări cu vechi tradiţii turistice adoptă o planificare turistică la nivel naţional fundamentată pe aspectul protejării resurselor turistice proprii.! Protecţia şi conservarea potenţialului turistic şi a mediului se conturează ca o activitate distinctă. presa. excursii.Protecţia mediului înconjurător şi a patrimoniului turistic este influenţată în mare măsură şi de constiinţa ecologică a populaţiei şi a1 sentimentului de dragoste şi respectul acestei pentru natura patriei a locurilor istorice şi a monumentelor de artă şi arhitectură create de-a lungul timpurilor. expuneri. s-au luat în calcul trei obiective principale: .economic . actiune care trebuie să se facă la nivelul întregii naţiuni. Ea cuprinde principalele probleme ale protecţiei într-o perspectivă mondială. Această acţiune poate avea o eficienţa satisfăcătoare.

educationale.În funcţie de suprafaţa fiecarui parc.se poate stabili ca protecţia şi conservarea Iui se realizează în cadrul unei concepţii de ansamblu a dezvoltării economice a ţării. zona de tampon. a poluării mediului şi asigurarea unei exploatări echilibrate şi pe lermen lung a resurselor turistice. atat de populaţia locala. TURISMUL ÎN ARII PROTEJATE În ultimele decenii.mai buna cunoaştere şi conştientizare. parcurile naţionale şi rezervaţiile biosferei (Delta Dunării) constituie resurse apreciabile pentru turism. se constituie ca obiective turistice de importanţă deosebită. Analizând toate aspectele privind mediul ambient. unele cu caracter de unicat pe plan national şi international. ca potenţial turistic. elaborate pe regiuni.creşterea nivelului de trai al comunitatilor locale. de condiţiile existente. complexe. .. estetice. pe forme de turism.. realizate pe termen mediu (patru-cinci ani) sau scurt (unui trei ani). concepţie situată la acelaşi nvel de importanţă ca şi problemele de dezvoltare generală a economiei. 1. cât şi de vizitatori. Din totalitatea ariilor protejate existente la noi. iar amenajarea pentru turism ridică unele probleme legate de statutul special al ariilor protejate. dezvoltarea şi modernizarea structurilor şi serviciilor turistice. Planurile de dezvoltare turistică care au la bază prognoze pe termen lung. a cautat să atragă în sfera sa de acţiune ariile naturale de exceptie prin valenţele lor recreative. zone sau forme de turism. o adevarată industrie a vacanţelor şi loisirului. zona de restaurare. globale. Elaborarea prognozelor şi a planurilor de dezvoltare turistică reprezintă principalul punct de sustinere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune. între altele: .ecologic . . sunt fundamentate pe standardele şi normele europene privind exploatarea resurselor turistice. cu conditia ca amenajarea şi exploatarea lor să fie în armonie cu politica de ansamblu.4. ştiinţifice. în concordanţă cu tendinţele pieţelor externeşi planuri concrete. zona de acces şi loisir.conservarea resurselor turistice naturale şi antropice în scopul unei utilizari continue şi în perioada viitoare. amenajarea şi 12 . acolo unde este necesar). Valorificarea lor îmbracă forme diferite.important pentru evitarea degradării. a ideii de conservare a mediului. de dezvoltare echilibrată şi durabilă în plan regional. Valorificarea turistică trebuie să ţină cont de structura acestor arii protejate (zona intangibila sau stinţifică.

a rezervaţiilor biosferei. sau rezervaţii ale biosferei. dotările existente încadrându-se cantitativ. poteci. ca o motivaţie socială şi educativă. 13 . fiecare dintre ele trebuie să aibă un echipament minim de bază. sate de vacanţă s. instalaţii sportive. -amenajarea pentru vizitare a obiectivelor turistice . financiar concret. piste patinaj. Ideea organizării parcurilor nationale şi naturale. cu specific). tabere de tineret. aflate pe tot cuprinsul parcului.).a. constituit din instalaţii. Toate aceste deziderate trebuie să includă integrarea estetico-ambiantă a obiectivelor turistice propuse în cadrul peisajului natural înconjurator. a clasificărilor conform ultimelor listinguri propuse de DICM. baze de alimentaţie publică (restaurante moderne. alei marcate. -organizarea punctelor de intrare a turiştilor în parcuri şi rezervaţii . a căror depăşire poate perturba echilibrul lor.sistematizarea lor turistică trebuie să fie un proces dinamic.definitivarea statutului de arii protejate. acoperind un areal de circa 4 milioane kmp în 124 tari. în limitele impuse de ecosistemele respective. acesta fiind determinate în mare masură de specificul obiectivelor sale naturale. hoteluri. refugii. a aparut mai întâi în ţările dezvoltate din punct de vedere industrial. Anul 1995. lipsa unui suport legislativ. astfel acum ONU. indiferent de gradul de dotare a acestor parcuri. cu posibilitatea de reevaluare la fiecare patru-cinci ani. locuri de odihnă şi amenajări pentru vizitarea diferitelor obiective naturale. -refacerea peisajelor şi obiectivelor turistice degradate. -amenajarea de baza materială turistică . piscine. Situatia actuală a ariilor protejate în Romania se caracterizează prin incertitudine. caracteristice fiecarui loc. cabane. Valorificarea prin turism a ariilor protejate menţionate presupune urmatoarele actiuni : -organizarea circulaţiei turistice . călărie şi alte dotări de divertisment. vile. Dotările turistice cuprind în ansamblu baze de cazare foarte diversificate (terenuri de campare. administrativ. suprafeţele amenajate s-au extins pe plan internaţional. Sistematizarea turistică a acestor spaţii naturale ocrotite variază de la o ţară la alta. a inclus doar organizarea unor simpozioane şi consfătuiri pe teme de mediu şi încercare a de consolidare a rolului ON 6 în plan regional. Valorificarea prin turism a ariilor protejate din România trebuie să aibă clarificate urmatoarele probleme: . sunt înregistrate peste 2600 parcuri naţionale şi naturale. asa cum diferă şi echipamentele turistice ale fiecarui parc. declarat ca "Anul european al conservării naturii". În timp. pârtii de schi. şi de educaţie ecologică în rândul tinerilor. Dar. corturi.

. Ariile protejate şi îndeosebi parcurile nationale şi rezervaţiile biosferei capătă o valoare reală în turism numai în condiţiile în care va dispune de 0 clarificare reală a problemelor enunţate anterior. a tuturor atracţiilor turistice. şi includerea unora ca rezervaţii ale biosferei. . cu un maximum de eficienţă generală. . care se cer ocrotite în mod expres. . vor fi date de stabilirea şi asulmarea responsabilităţilor de ciăte o administratie unică.realizarea unei politici de promovare şi marketing specific ariilor protejate. în mod global şi integrator. naturale şi a rezervaţiilor biosferei. favorabilă unei exploatări echilibrate a ariilor protejate. asigurând o gospodărire durabilă. pentru crearea unui turism durabil pe termen lung.creşterea contribuţiilor financiare şi practice din partea firmelor şi agentilor de turism la protecţia ariilor protejate.lărgirea cooperării cu autorităţile şi populaţia locală privind arealele protejate. 14 . .realizarea şi stabilirea normelor şi standardelor pentru planurile de amenajare şi valorificare turistică a ariilor protejate.activităţile turoperatorilor şi ale ghizilor ţî arealele protejate trebuie să fie în concordanţă cu normele de protecţie a mediului. ele pot contribui nemijlocit la constituirea unei oferte turistice competitive şi la atragerea unui număr sporit de turişti. care să poată coordona unitar întrega funcţionalitate a ariilor protejate. -revizuirea propunerilor celor 11 parcuri naţionale conform normelor DICM. .asigurarea unui mod de gestionare a acestor arii cu resurse financiare.. în raport cu gradul de dezvoltare economică a regiunii sau unităţii administrative din care face parte.asigurarea suportului şi echilibrului financiar necesar punerii în practică a proiectului ales. îndeosebi a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor biosferei. Solutia cea mai armonioasă. . apoi treptat de administraţiile locale şi din resurse proprii prin valorificarea economică. . care se va reflecta în ultima instanţă şi în calitatea serviciilor oferite turiştilor.realizarea unui cadastru la zi cu delimitarea cartografică reală a hotarelor limitelor şi a zonelor interioare componente.stabilirea pentru fiecare arie pretejată a obiectivelor naturale de excepţie. Cunoaşterea resurselor ce pot fi valorificate în plan turistic conduce la dezvoltarea unui turism durabil care să asigure integritatea peisajului. bazatî pe o echipă de specialişti. Astfel. La baza dezvoltării activitaţilor turistice în perspectivă trebuie să stea: -amenajarea şi valorificarea ariilor protejate şi îndeosebi a parcurilor naţionale. . pentru început asigurate de stat.alegerea şi punerea în practică a celor mai bune proiecte de valorificare şi amenajare turistică.

iar prin evacuare conduc la poluare. cînd circulaţia turistică se află la cote maxime. mai ales cînd este vorba de starea de igiena şi calitatea serviciilor turistice oferite. utilizate la diferite proceduri medicale duc mai devreme sau mai tarziu la eroziunea conductelor. atat în structurile de cazare. poate produce 2. În plus.1. unde turişti. lacurilor sau în perimetrul apelor freatice cu caracter mineral. Cel mai recent exemp1u îl constituie moartea puietului de peşte din păstrăvăria de la Slănic din vara anului 1999.Capitolul 2 FACTORII DE DEGRADARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 2. cele turstice au un impact mai redus asupra alterării calităţii aerului. In tratamentele balneare pe bază de substanţe chimice existente în apele minerale. se poate produce poluarea aerului prin gazele de eşapament produse de autoturismele turiştilor. aparatelor şi dotărilor medicale. în sezonul turistic. .frecvenţa ridicată a curselor de avioane de tip charter. nămoluri. ca urmare a intrării în bazinele piscicole a unor ape poluate de turista prin gunoaiele depuse şi detergenţii folosiţi la spalarea maşinilor. Faţă de activităţile industriale. Astfel. Derularea activitaţilor la nivelul structurilor de cazare şi alimentaţie publică presupune un consum de energie mai ridicat şi ca urmare exista o poluare produsa de centralele termice care deservesc staţiunile turistice.2Poluarea apei Faţă de poluarea aerului. alte substanţe etc. a gunoaielor. Unele ambarcaţiuni turistice utilizate 15 poluare olfactivă a aerului din localităţile turistice. lipsa unor amenajări adecvate privind depozitarea deşeurilor menajere. ca urmare inregistrîndu-se un volum mai mare de ape uzate evacuate pe lîngă cele provenite din partea localitaţii urbane sau rurale. pot contribui la scăderea calităţii apelor de suprafată sau subterane. numarul mare de autocare. cît şi în cele de alimentaţie publică.1 POLUAREA 2.1Poluarea aerului Activităţile turistice grupate pe forme de turism sau luate independent pot conduce la reducerea calităţii aerului. Poluarea apelor mai este produsa şi prin turismul neorganizat prin campare în locuri situate pe malurile apelor.diferite proceduri pe bază de plante medicinale. prin gunoaiele lăsate. Consumul de apă calculat pentru fiecare turist este destul de ridicat. poluarea apei este mult mai prezentă deoarece foarte multe activităţi turistice nu se pot derula în lipsa unor resurse de apă.1.

pentru albirea lenjeriei şi tuturor ţesăturilor folosite în structurile de cazare şi alimentaţie publică. pîrtii de schi. 2. pot afecta calitatea acestora. uleiuri conduc la poluarea apelor. De asemenea se impune utilizarea cît mai redusă a detergenţilor cu fosfaţi. Comportamentul turiştilor de arunca oriunde gunoaiele şi propriile dejecţii. pot declanşa procese de erodare a acestora. spaţii deltaice.staţiile de epurare nu au capacitate de prelucrare a unor volume mai mari sau nu deţin sisteme de filtrare performante şi. ape marine. Solurile sunt afectate indeosebi de cantitaţile de deşeuri solide care. instalaţii de transport pe cablu etc.1. ape cu diferite grade de poluare ajung în apele naturale. prin scurgeri de combustibil. Amenajările turistice pot contribui prin practica defrişărilor la reducerea spaţiilor acoperite cu vegetaţie naturală. Pădurile deţin supremaţia prin faptul că reduc poluarea aerului. deoarece preţul acestei resurse este relativ ridicat. Poluarea apelor mai poate fi produsa şi de apele menajere evacuate de structurile turistice care nu deţin microstaţii de epurare sau dacă sunt deversate la reţeaua de canalizare şi epurare a localităţii.).1. care determina scoaterea din circuitul forestier şi agricol a unor importante suprafeţe (realizarea de parcări. În hotelurile moderne ca de exemplu cele din Franţa. conduce la creşterea concentraţiei de bacili coliformi care pot fi vectorii de producere a unor afecţiuni. 2. avănd un rol recreativ şi de agrement recunoscut.cu deosebire in lacuri. sporind caracterul de atractivitate. a clorului . care produc tasari.4 Poluarea vegetaţiei Speciile vegetale sunt tot mai valoroase pentru păstrarea parametrilor de calitate a mai multor componente ale mediului înconjurator. prin 16 . Japonia. HongKong exista un control riguros al cantităţilor de apă folosite.pe lacuri. ape curgătoare. prin anumite procese fizice şi chimice. Vegetaţia arbustivă şi ierboasă naturală prin varietatea speciilor componente aduc o mai mare varietate peisajelor naturale.Activităţile turistice pot determina. Un aspect deosebit este dat de exploatarea plajelor care trebuie curaţate periodic cu mijloace mecanice specifice pentru păstrarea calitaţii igienice a nisipului. Modul de colectare şi de depozitare a deşeurilor solide provenite din activitaţi1e turistice va asigura şi menţinerea curata a solurilor. ca atare. solurile sunt afectate şi de multitudinea structurilor de agrement -terenuri de sport. atenuează efectul de seră.3Poluarea solului Această formă de poluare afectează mai ales prin extinderea amenajărilor turistice şi de transporturi.ape curgatoare. îndeosebi cu păduri. staţii de alimentare cu combustibil etc. În general.

absenta unor reglementări privind comportamentul vizitatorilor. instalaţiile de aer conditionat. Astfel de cazuri se întalnesc. aparatele frigorifice. ruperea de specii valoroase ca suveniruri.6 Poluarea fonică Activităţile turistice deţin mai multe surse prin care produc zgomote cu caracter discofortant. Comportamentul zgomotos al turiştilor. functionarea defectuoasă a instalatiilor sanitare. degradarea vegetaţiei existente-colectare de lemn de foc pentru picnic. în urmatoarele situaţii: 17 . 2.1. a pescuitului şi vânătorii necontrolate poate conduce la scăderea dramatică a efectivelor de faună sălbatică.2 ASPECTE ALE DEGRADĂRII MEDIULUI PRIN TURISM Acţiunile distructive ale unor activităţi turistice se manifestă. motoarele de pompare ale apei reci şi calde. comportamentul necivilizat al multor turişti. 2.5Poluarea faunei Speciile faunistice sunt valoroase sub aspectul rarităţii pentru domeniul ştiinţific şi ecologic sau pentru domeniul pescuitului şi al vânătorii sportive. dublată de o intervenţie brutală a omului asupra peisajului şi resurselor naturale. şi evacuare a deşeurilor. campare haotica a corturilor etc. favorizează desfaşurarea activitaţilor care afectează calitatea mediului şi pun în pericol integritatea şi conservarea obiectivelor. Zgomotele sunt produse de marile lifturi de marfă. Extinderea amenajărilorturistice. parcare direct pe iarbă. sau în imediata apropiere a marilor aglomerari urbane. Toate aceste surse de zgomot sunt puncte negative în funcţionarea structurilor turistice care pot afecta liniştea clienţilor şi care pot să determine scurtarea sejurului acestora. Practicarea braconajului. circulaţia turistică intensă determină reducerea habitatelor naturale pentru multe dintre animalele sălbatice.atitudinile consumatorilor. mai frecvent. restaurantelor sau al statiunilor turistice. prin folosirea necorespunzatoare a mediului ambiant. situate în spaţiile populate. camparea libera a corturilor au un impact negativ asupra mediului de viaţă al multor specii de animale multe dintre acestea foarte sensibile la orice modificare adusă biotopului lor. rampele de aprovizionare cu materii prime din structurile de alimentatie publică. însoţite de o monitorizare a zonei sau obiectivelor. Aceste practici nocive se întâlnesc mai ales în zonele (sau la obiectivele) de mare atractivitate. în principal.. de staţiile de amplificare ale orchestrelor .1. în scopuri recreative şi de agrement.de câinii vagabonzi din jurul hotelurilor. De asemenea. 2.

adesea. în special. florei. disparitia unor specii floristice cauzată de colectarea abuzivă a florei. care. Astfel de situatii se întalnesc. de obicei. ruperea copacilor şi în special a puieţilor.) a condus la degradarea frescelor de mare valoare a unor mănăstiri. pe . în general.1. distrugerea seminţişului natural. Efectul nociv al turismului automobilistic se face resimtit şi prin Intensificarea circulatiei în staţiunile balneoclimaterice.a. în general. oprindu-se în poieni pitoreşti şi provocând distrugerea pajiştilor. şi totodată de necunoaşterea. În zonele sau la obiectivele turistice situate în afara traseelor marcate şi special amenajate. în final. care atrag fluxuri importante de vizitatori. braconajul. tulburarea biotopului specifice vanatului şi. Staţionarea pentru picnic sau instalarea de corturi în zone de mare atractivitate provoacă. de cele mai multe ori. uneori având caracter de unicat. arhitectonice şi de artă în condiţii improprii (iluminat cu lumanari. şi iunde se derulează o circulatie turistică necontrolată.a unor demarcari precise a locurilor de popas şi campare. distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care Ie-au consacrat ca atracţii turistice. În absenţa unor restrictii de acces în staţiuni. în zonele destinate turismului de odihnă malul râurilor sau lacurilor etc. Garofiţa de Munte cu varietatea ei Garofita de Piatra Craiului ş. lipsa dotărilor tehnice de aerisire sau de poluare etc. Este de semnalat. Circulaţia turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice nalturale sau antropice provoacă. Tot la acest capitol se înscrie şi inexistenţa în zonele (sau de-a lungul traseelor)turistice. În această situaţie se află o serie de specii de plante ocrotite de lege şi aflate pe cale de dispariţie. distrugerea fotmaţiilor carstice din interiorul peşterilor etc. Abătându-se de la traseele amenajate de acces. Fenomenul poluării naturii s-a amplificat o data cu pătrunderea turismului automobilisticîin locuri până nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport. pe pajiştile montane. a unor zone amenajate de 18 şi recreere. a faunei. Prejudiciile pricinuite sunt profunde şi. a gravelor implicaţii pe care Ie pot avea acţiunile necontrolate asupra factorilor de mediu. scurgerilor de ulei. a arbuştilor şi a florei. Vizitarea intensivă a unor monumente istorice. terasarea solului. dar care Ie asigură valoarea intrinsecă. în apropierea cabanelor. in special. în special a plantelor declare monumente ale naturii. Dintre acestea pot fi mentionate: distrugerea vegetatiei. pot avea un caracter ireversibil. desprinderea de roci. în preajma statiunilor şi a centrelor urbane şi. inevitabil. in principal în perioadele de week-end. turiştii pătrund pe drumuri ocolite. de catre turişti. prin strivirea acesteia sau sub influenta gazelor de eşapament. a urmelor reziduale lasate la întamplare de turişti la locurile de popas. degradarea peisajului şi a altor componente ale mediului ambiant. cum sunt: Floarea de Colt. au ca rezultat impiedicarea regenerării plantelor. mergând uneori până la dispariţia unor specii.a picturilor din cadrul unor monumente istorice şi de artă. ca urmare a tasării solului şi. 2. de asemenea.

3. care se concretizează prin: . influenţând negativ şi tratamentele balneare specifice.parcare. Concepţia greşită de valorificare a resurselor naturale şi. prin exploatarea Neştiinţifică şi neratională a acestuia şi realizarea necorespunzatoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic. evitarea exploatării zăcămintelor până la epuizarea. cu deosebire a apelor minerale şi termominerale. executarea lucrărilor geologice în conformitate cu prevederile cercetarilor şi proiectelor de specialitate. protejarea şi evitarea altor acţiuni care pot conduce la degradarea factorului de cură (exemplu. . nămolurile terapeutice). asigurarea perimetrelor hidrogeologice şi sanitare ale resurselor împotriva unor agenţi poluanţi etc. turismul automobilistic alterează calităţile aerului ori ale factorilor de cură.supradimensionarea staţiunilor din punctul de vedere al capacitaţilor de primire şi tratament. 19 . cum ar fi: limitarea zăcămintelor în raport cu rezervele omologate de substanţe minerale balneare. în special a factorilor naturali de cură afectează potenţialul turistic. comparativ cu capacitatea potenţialului resurselor destinate unei exploatări rationale.nerespectarea principiilor generale de protecţie şi exploatare a Substantelor minerale balneare.

Lista principalelor mijloace de reducere a impactului socio-economic asupra mediului din parcurile naţionale şi rezervaţiile biosferei din Romania. cunoscut şi sub numele de ecoturism. Turismul iubitoritor de natură. refacerea traseelor. -Reorganizarea activităţilor de turism. moteluri. -Rezolvarea problemelor legate de epurarea apelor uzate evacuate de hoteluri. 20 . -Îmbunătăţirea instalaţiilor de ardere din unităţile de prelucrare a metalelor şi alte domenii industriale. amenajarea locurilor de campare. au fost decretate cele 12 parcuri naţionale. este un fenomen relativ recent care reprezintă un segment al industriei turistice. marcajelor. -In zonele rurale şi urbanese impune sortarea deşeurilor de hârtie. la care se pot adăuga şi elemente cu caracter cultural. ciment. El este definit ca un turism dezvoltat inclusiv în zone naturale protejate. prin Ordinul 711990. TURISMUL ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR.Cap 3. -Redresarea terenurilor afectate de rupturi şi doborâturi de vânt din domeniul silvic. -Unităţile economice producătoare de materiale de construcţii să fie dotate cu filtre. sticlă. dar nu s-a legiferat încă o lege a mediului şi a zonelor protejate. -Pentru zonele de tampon şi preparc este nevoie să se diminueze încarcatura cu animale în concordantă cu potenţialul fâneţelor şi păşunilor pentru regenerarea vegetaţiei şi asigurarea protecţiei solului. monitorizare a tuturor infoimatiilor. textile. zgură. cu scopul de a studia. -Interzicerea tuturor activităţilor de exploatare a lemnului neautorizate şi a braconajului. metal. guri de aspirare a prafului. popas şi refugii. . admira şi de a se bucura de peisaje de floră şi faună intacte. instalaţii de desprăfuire. -Sisteme de desprafuire la mijloacele de transport pentru praful de cărbune. La ora actuală. abanedin parcuri naţionale. -Interzicerea şi amendarea culegerii de plante declarate monumente ale naturii şi a vânătorii neautorizate. -Interzicerea păşunatului în golurile alpine şi în refacerea jnepenişului. -Reciclarea deşeurilor menajere şi stradale. din domeniul agricol şi forestier. gestionare. În prezent ele sunt sub coordonarea ocoalelor silvice judeţene. -Redresarea terenurilor afectate de torenţi. . În cadrul acestor parcuri naţionale nu există un sistem de organizare. -Valorificarea echilibrată a tuturor resurselor naturale.

21 . 3. -planificarea echilibrată potrivit capacităţilor de încărcare.2 ANALIZA AVANTAJELOR SOCIO-ECONOMICE ALE DEZOLTĂRII TURISMULUI ÎN ZONELE NATURALE PROTEJATE Pentru o bună desfăşurare a unor activităţi turistice diversificate se cere rezolvarea urmatoarelor probleme: -analize şi propuneri privind dezvoltarea activităţilor şi echipamentelor turistice.-Instituirea unor amenzi sunt substanţiale pentru toate incălcările normelor de vizitare din parcurile naţionale.1 ANALIZA IMPACTULUI PRODUS DE ACTIVITĂŢILE TURISTICE ASUPRA PARCURILOR NAŢIONALE ŞI A REZERVAŢIILOR BIOSFEREI La ultima reuniune internationala de la Dakar-Senegal. Aceste avantaje pot fi exprimate prin prezentarea următoarelor aspecte: -turismul creează în plan local buna valorificare a potenţialului natural şi cultural şi contribuie la creşterea locurilor de muncă direct în sectorul turistic şi în alte sectoare auxiliare de servicii şi gestionare a resurselor locale. Realizarea acestor deziderate asigură evidenţierea avantajelor ce le poate oferi turismul în dezvoltarea economică regională şi o gestionare exemplară a parcurilor naţionale şi rezervaţiilor biosferei care fac parte integrantă din patrimonial natural mondial. S-a confirmat înca o data că turismul joacă un rol esenţial pentru valorificarea siturilor naturale protejate. din 22-26 noiembrie 1993. 3. Chiar dacă în parcurile naţionale şi rezervaţiile biosferei din ţara noastră nu există un turism bine organizat. cunoasterea tuturor aspectelor impactului acestuia cu mediul joacă un rol important în stabilirea strategiei de protecţie pentru fiecare zonă protejată în parte. -realizarea cadrului instituţional si legăturilor cu comunităţile locale. -organizarea marketingului şi industriei de turism în forme compatibile cu statutul de zone naturale protejate. s-au analizat problemele ce le ridică dezvoltarea turismului în zonele naturale protejate şi au fost comparate soluţiile practice aplicate în ţările participante. asigurarea monitoringului.

mai ales acolo unde agricultura nu are posibilităţi de dezvoltare. -contribuie la ameliorarea infrastructurii locale în materie de transport. restaurante. activităţile turistice pot avea şi efecte nedorite. să se bucure de un cadru natural deosebit. servicii ghizi etc.tehnicoedilitare cu avantaje pentru populaţia locală.agricol. în general.3 ANALIZA DEZAVANTAJELOR ŞI EFECTELOR NEGATIVE ALE ACTIVITĂŢILOR TURISTICE ASUPRA PARCURILOR NAŢIONALE ŞI A REZERVAŢIILOR BIOSFEREI Pentru multe parcuri naţionale şi. 22 . -stimulează economia rurală printr-o cerere suplimentară de produse agricole şi aport de capital financiar. regionali. ceea ce permite păstrarea intactă a suprafeţelor ocupate cu vegetaţie naturală. -ecoturismul practicat favorizează întelegerea intercu1turala şi comunicarea libera între locuitori şi turisti. cît şi de turişti interni şi externi. În timp şi spatiu. lipsa cadrului legislativ şi a reglementărilor de funcţionare pot permite dezvoltarea unui turism "greu" şi cu caracter de masă. -diversifică economia locală. mai ales când nu se respectă capacitatea de încărcare ecologică şi particularităţile ecologice ale fiecărui parc. îndeosebi a zonelor rurale adiacente.). -realizarea de echipamente si amenajări turistice adecvate pentru zonele naturale protejate care pot fi utilizate atat de populaţia locală. convingînd funcţionarii locali. alte zone naturale protejate.-stimulează activităţi naţionale rentabile (hotelărie. 3. -turismul încurajeaza utilizarea productivă a terenurilor slabe ca randamen. reţea de transport activităţi artizanale. despre importanţa zonelor naturale protejate. Se pot menţiona câteva activităţi turistice cu mai mare influenţă negativă asupra peisajelor naturale din parcurile naţionale şi rezervaţii ale biosferei: * acordarea unor facilităţi prea largi. * un număr mare de turişti prin circulaţie şi zgomot pot perturba viaţa florei şi faunei naturale. iubitori de natură. comunicaţi. -activităţile turistice diversificate pot conduce la creşerea interesului pentru protecţia mediului. şi publicul. una din principalele probleme este aceea de a găsi modalităţi ca un număr cât mai mare de turişti.

cu o mai bună colaborare cu populaţia locală. produce perturbări ale echilibrului ecologic. * identificarea tuturor valorilor şi gasirea tuturor posibilităţilor ce pot sta la baza turismului durabil în zone naturale protejate. a sporturilor de vară şi iarnă şi o prea mare diversificare a activităţilor sportive poate conduce la distrugeri a solurilor. *aprecierea finală asupra tuturor aspectelor de impact rezultate din propunerile şi proiectele propuse a fi realizate.astfel încât. să se aleagă acele activităţi turistice care să aibă tangenţă în interpretare şi educatie. în funcţie de zonarea interioară a parcurilor naţionale.* existenţa unui număr mare de trasee şi poteci. 23 .şi a aplicării unui nou management tehnic. * acordarea unei consultante de specialitate. *existenţa unui management adecvat în circulaţia şi dezvoltarea sistemelor de transport durabile. * urmărirea şi analiza pieţei interne şi internationale şi a cerinţelor turistice pentru diversificarea şi dezvoltarea activitatilor turistice. faunei. *stabilirea programelor de monitorizare a informatiilor despre zonele naturale protejate privind circulaţia turistică. *initierea în zonele naturale protejate a unui nou produs turistic pe baza amplificării rolului educational. consecintele şi revizuirea periodică a planurilor de dezvoltare turistică în vederea respectării standardelor de calitate a mediu1ui. pentru asigurarea calităţii mediului la nivelul standardelor internationale. didactic şi ştintific. florei. sau economici. drumuri de circulaţie şi acces şi vizitarea în grupuri de peste 25-30 persoane. * asigurarea condiţiilor de lucru în parteneriat şi în echipe pluri disciplinare. în contextul realizării de noi produse turistice. * aprecierea capacităţii de sustinere a diferitelor areale componente ale zonelor naturale protejate. cu organizaţiile regionale şi locale interesate de turism. *necesitatea unui management specific. interesate în dezvoltarea de activităţi care să fie compatible cu politica naţională şi locală de protecţie a mediului. *reducerea la minimum a activitatilor recreative motorizate poate conduce la perturbări asupra ecosistemelor existente. * practicarea pe areale extinse. în areale sensibile din parcurile naţionale. *expunerea completă a strategiei promoţionale şi de comunicare pentru promovarea ideii de zonă naturală protejată. în sprijinirea agentilor de turism.

. . Vizite la obiective culturale. . umane şi culturale. Practicarea scufundărilor. istorice.Întreaga activitate turistică practică în zonele naturale protejate trebuie să aibă accepţiunea populatiei locale. gestionarea eficace trebuie să devina punctul forte pentru păstrarea integrităţii ecologice a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor biosferei.). Ciclism şi canotaj în grupuri mici. Activitati de alpinism. . . stiinţifice privitoare la zonele protejate în cadrul centrelor de primire a turistilor. florei şi faunei.cu schiul iarnă. Se poate concluziona că o amenajare şi valorificare turistică adecvate şi prudente. pictura pe sticlă etc. 24 . Activitate de speologie. Traversari ale regiunii pe jos vara. doar pentru scopuri economice. Drumeţii montane. Vizionarea de filme. Fotografierea. . consultarea de materiale documentare. deoarece o dorinta excesiva de rentabilitate şi exploatare va conduce la degradări ireversibile. care să sprijine satisfacerea cerintelor şi nevoilor turiştilor şi să înteleagă ca aceasta activitate este în propriul lor interes. . Principiul director al dezvoltarii turistice a zonelor protejate trebuie sa fie acela de exploatare ratională a tuturor resurselor naturale. prelucrarea artistică a lemnului. Vizitarea de ecomuzee în incinta zonelor protejate. într-un mod care să asigure satisfacţii deosebite turiştilor şi posibilităti de dezvoltare echilibrată a aşezărilor rurale afectate. Cunoasterea şi învăţarea unor meşteşuguri tradiţionale (olăritul. . împletitul. şi etnografice din asezările în vecinate. Studierea naturii. . . Lista activităţilor turistice compatibile cu zonele protejate . . pictura peisajelor. . . iar refacerea ecologica poate deveni extrem de costisitoare. Administraţiile locale şi cele ale parcurilor nationale nu trebuie să încurajeze dezvoltarea turistică a acestor zone naturale protejate.

-asigurarea condiţiilor de lucru în parteneriat şi în echipe pluridisciplinare. legate de exploatarea economică a acestora. nu întruneste atributele unui turism durabil. în sprijinirea agenţilor de turism. 25 . -identificarea tuturor valorilor şi gasirea tuturor posibilităţilor ce pot sta la baza turismlui durabil în zone naturale protejate. Planurile de acţiune comune privind rezvoltarea durabilă a turismului în zone naturale protejate presupun cunoaşterea şi rezolvarea urmatoarelor probleme: -stabilirea clară. Prezentarea principiilor care stau la baza. cu participarea specialiştilor şi a tuturor celor interesaţi în valorificarea turistică a acestora. Actualmente.proiectelor de amenajare şi valorificare turistică a zonelor naturale protejate are un rol important pentru amenajatea turistică a parcurilor nationale din Romînia. -aprecierea capacităţii de sustinere a diferitelor areale componente a zonelor naturale protejate. între factorii chemaţi să ia principalele decizii privind realizarea acestui deziderat. -analiza gradului de exploatare a resurselor şi cu luarea în consideraţie a cerinţelor de protecţie. cu o mai bună colaborare cu populaţia locală. pentru asigurarea calităţii la nivelul standardelor internationale. turismul practicat în parcurile naţionale şi rezervaţii ale biosferei.în ţarile europene dezvoltate. -inventarierea tuturor particularităţilor naturale şi culturale.4 MODUL DE REALIZARE A TURISMULUI DURABIL ÎN ZONELE NATURALE PROTEJATE Turismul durabil are la bază o actiune comună de parteneriat.3. -acordarea unei consultanţe de specialitate. de la început. interesanţi în dezvoltarea de activităţi care să fie compatibile cu politica naţională şi locală de protecţie a mediului. sau economici. ce pot constitui baza potenţialului turistic şi analiza tuturor informaţiilor obtinute. a scopurilor de protecţie pentru fiecare parc naţional în parte. -urmărirea şi analiza pieţei interne şi internationale şi a cerinţelor turistice pentru diversificarea şi dezvoltarea activităţilor turistice. mai ales pentru a se evita laturile negative prezente în alte ţari. cu organizaţiiIe regionale şi locale interesate de turism.

care să nu se limiteze la aceste spaţii naturale şi să se înscrie într-un context regional mai larg. Respectarea acestor minime cerinte cere o angajare politică. elaborarea unui Program de Acţiune Europeană pentru turismul durabil.şi care să exploateze la minimum resursele existente şi care să contribuie la conservarea si protecţia mediului.care cer cheltuieli energetice reduse. cu mediul local. Toate dotările şi echipamentele turistice ce se vor realiza într-un stil. Din aceste activităţi de parteneriat se pot elabora următoarele măsuri utile pentru realizarea unui turism durabil pentru zone naturale protejate: . care să dovedească eficienţa turistică şi ecologică a acestui tip de turism.3.cele naţionale si locale. Pentru turişti.în deplină armonie. 26 . acte şi dispoziţii legislative riguroase privind consolidarea statutului juridic de funcţionare a parcurilor naţionale si rezervaţiilor biosferei. Vor trebui dezvoltate mijloace de transport cît mai silenţioase. realizarea unui sprijin financiar. Se impune pentru viitor.deschiderea colaborărilor intre organismele internaţionale. Acţiunile izolate de amenajări parţiale exclud realizarea unui turism durabil. non-poluare. tradiţionale. care să.includă punerea în practică a unor priorităţi-pilot. prin utilizarea unor materiale de construcţii locale.5 RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU REALIZAREA TURISMULUI DURABIL Păstrarea tuturor funcţiunilor turistice ale parcurilor naţionale. ale rezervaţiilor biosferei trebuie sa aibă la bază elaborarea unor planuri de dezvoltare turistică. şi realizarea treptată a unui mod de viată compatibil cu normele internaţionale de protecţie a mediului. prin utilizarea unor surse de energie alternative. cat si pentru populaţia locală. la o scara. real.tipuri de vacanţe. este important să li se explice rolul şi modul de punere în practică a turismului durabil. economică a tuturor factorilor interesaţi de dezvoltarea turismului. lucru deosebit de util pentru cerinţele de dezvoltare a generaţiilor viitoare. .

Creşterea spectaculoasă a numărului turiştilor a atras după sine o dezvoltare dinamică a unei noi industrii. primeşte anual cca. Pe de alta parte nu trebuie să-i uităm pe turistii înşişi care lasă în urma lor tone de deşeuri (hartii. campingurilor. libertate de miscare. parkingurilor etc. mai precis în ultimii 20-30 ani. în amplasarea şi amenajarea hotelurilor şi vilelor. Avantajele şi foloasele sociale. Unele efecte negative ale exploziei turistice tin în primul rând de organizarea şi planificarea dezvoltării turismului. încât în acest elan se uită primejdiile şi dezavantajele. borcane. care sa "aducă" valută si profituri considerabile. pe care le comportă o atât de rapidă dezvoltare. ş. cresterea substantială a timpului liber. cresterea nestăvilita a mijloacelor de comunicare in masa (presa.a. radio. dezvoltarea deosebita a transporturilor. Zona Podişului Sucevei şi Obcinele Bucovinei .300. veniturile din turism fiind în continuă creştere. terenurilor de distracţie.având aproape invariabil prioritate considerentele financiare. Printre principalii factori care au favorizat acest proces se număra desigur cresterea veniturilor pe cap de locuitor. a afectat monumente arhitectonice si istorice. a poluat în bună măsură apele litorale.Cap. de mare însemnătate biologica. televiziune). el poate da naştere unor tulburări sociale foarte serioase şi în ce priveşte conservarea mediului. precum si cele economice. omul redescopera natura pentru a se elibera. ECOTURISMUL ÎN ROMÂNIA TURISMUL a devenit un fenomen de masă de-abia în a doua jumatate a secolului nostru. desecarea unor spaţii umede. În prezent putem vorbi de o presiune turistică.cu un peisaj frumos şi numeroase monumente de arhitectură medievală ce se suprapun în bună măsură cu teritoriul judeţului Suceava.. gazele de eşapament ale din ce în ce mai 27 . Toate acestea semnifică de fapt o gravă degradare a mediului geografic. bazinelor de înot. ceea ce înseamnă de aproape 5 ori mai mult decât populaţia judeţului. căilor de acces. monotonia vietii urbane determina tot mai mulţi orăşeni sa dorească spatiu. natura. sunt atât de însemnate şi evidente. În numele turismului uneori are loc distrugerea unor peisaje naturale încântătoare.000 turişti interni şi internaţionali. îndeosebi straini. sticle. Dacă turismul nu e planificat şi controlat cu grijă. atragerea a cât mai multot turişti. 4. Creşterea vertiginoasă a numărului turiştilor care îsi petrec vacanţele în unele regiuni a distrus aproape total farmecul vechilor frumuseţi naturale. ambalaje din plastic). distrugerea vegetaţiei naturale şi adeseori înlocuirea acesteia cu specii mai decorative importante. Infernul mecanizat si. Prizonier al orasului.

imediat dupa ce aceasta fusese reconditionata cu mari sacrificii şi ansamblul de pictura de la Cetatea Coltului din judetul Hunedoara.numeroaselor autovehicule cu care se pătrunde în natură în zona monumentelor arhitectonice si istorice. arbuştilor şi arborilor ce nu se armonizează cu cadrul natural şi cu deseurile ce "marchează". lebăda de iarna (Cygnus cygnus). vulturul negru (Aegypus monachus). alunul turcesc (corylus colurna).iar frumusetea şi/sau varietatea florilor. Ca sa nu mai vorbim de introducerea unor plante aşa zis decorative. speciile odată dispărute nu se mai refac. ci totodată să amenajeze. în afara acestor vietati pierdute fără urmă. să pătrundă în regiuni noi. cum ar fi. La fel în ceea ce priveşte anumite peisaje naturale care s-au degradat atat de mult. Iată câteva dintre plantele şi animalele ocrotite de lege din ţara noastra: bujorul rom. zgarieturile facute pe fresca Manastirea Humor. cocorul mare (Grus grus). dropia (Otis tarda). Zonele prea frecventate de turişti şi-au pierdut mult din farmecul initial. monumente degradate de inscripţii şi semnături. numeroase alte plante sunt amenintate cu disparitia.brânduşa galbena. Dezvoltarea societăţii umane a dus la extincţia multor specii de plante şi animale. pelicanul cret (Pelicanus crispus). ce nu se integrează. să refacă. egreta mica (Egreta gazelta). Printre speciile disparute mentionam :bourul (moldova). care sa-l binecuvanteze cu darurile lor de preţ. Murmurul tonic al naturii. încat. floarea de colt (Leontopodium alpinum) . suprafete mai mici sau mai mari devastate în vederea colectarii anumitor flori. Pentru ca omul să se poată bucura în continuare de multiplele bine faceri ale naturii el trebuie. să reimprospateze ceea ce a distrus mai înainte. spre exemplu. a fost înlocuit cu cel al cailor putere şi al tranzistorilor. prin crearea unor ecosisteme naturale care păstrează.o splendidă plantă cu aspect catifelat şi floare de forma unei stelute galben-verzui numită încă si floarea reginei. la îngustarea zestrei genetice a biosferei. în 1762 în Munţii Bîrgău a fost împuşcat ultimul zimbru de la noi. din contra fac notă distonantă în respectivul peisaj. La mijlocul secolului trecut au pierit ultimele exemplare de marmota alpina (Marmota marmota) în Muntii Făgăraş şi Muntii Rodnei. ocrotita din anul 1931.Pentru a 28 . natura în esenta sa. Este necesară ocrotirea unor specii rare (monumente ale naturii) întrucat evolutia find ireversibilă. salvia (salvia rigens). nu numai. locul de petrecere al weekend-ului. Inscriptiile şi semnaturile au desfigurat numeroase monumente arhitectonice. Flora şi fauna trebuie salvate prin însuşirea unei educatii şi unei etici ecologice adecvate. în loc sa atragă resping vizitatorii. capra de munte a fost stârpita în Carpatii Meridionali la începutul secolului al XIX-lea. Dintre animalele aflate sub protectia mentionată: broasca testoasa dobrogeana (Testudo graeca ibera).

alte regiuni săracite. Piatra Iorgovanului. iar vanatul şi pescuitul erau total interzise . Rezervatiile naturale şi parcurile nationale contribuie la mentinerea în natura a unui status quo aparent (comparativ cu evolutia rapidă determinata de activitatea umană) şi la pastrarea unui rezervor de florii si faună care sa poata oricând repopula. Acestea erau teritorii în care nu se putea recolta iarbă. Sub acest apect ele pot oferi adevărate comori ale naturii unui turism civilizat. lemn sau alte asemenea produse. Actiuni de protejare totală a naturii au avut loc încă de pe vremea lui Stefan cel Mare (1457-1504) In Moldova. Primul parc national a fost înfiintat în 1935 în Muntii Retezat. Cascada Bîlea sau pesterile din Dîlma şi Brazi. când s-au înfiintat "Braniştile". pe o suprafata de 54.ceea ce le aseamănă în multe privinte cu actualele noastre rezervatii naturale. El este actualmente una dintre perlele siragului de parcuri europene. Iar mai presus de toate să nu uităm ca parcurile şi rezervatiile păstreaza aer curat şi ape limpezi pentru întreaga lume.400 ha.oferi posibilitatea ca toate plantele si animalele sa se perpetueze s-au înfiintat rezervatii şi mari parcuri în care ocrotirea naturii e obiectivul prioritar. cuprinzand peste 60 varfuri care trec de 2200 m. peste 80 lacuri cele mai multe de origine glaciara cu zone de mare atractie ca avenul plin de zăpada de la Piule. 29 .căldările Gemenele.

Ion Istrate. Bucureşti 2000. Bucureşti. Economia turismului. T. Anca Gabriela Roşu. Bucureşti 1998. 6. 7.O.Florina Bran.Petre Baron.Minciu. Editura All Educational.1993.Dinu. Terra-izvor de viaţă şi bogăţii. Florina Bran. Editura Expert. Universitatea Independentă D. Economia turismului şi a mediului înconjurător. N. Economia turismului şi a mediului înconjurător. Economia turismului. V. Bucureşti. G. 2000 30 .Neacşu.Neagu.Baron. Bucureşti.Ţigu.Florina Bran.Claudiu Giuvăreanu.R. Editura Uranus. 2000 8.Baron. Editura didactică şi pedagogică. Pini Nistor. 2001. Servicii şi turism. P. 1982. 5. M.Editura Expert. 10. Economia turismului. 1998.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Expert.1996.Lupu. Bucureşti. 9. Bucureşti. Bucureşti.Neacşu. Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism.Neacşu. N. N.G. 2003.Stănciulescu. Economia turismului.Cantemir. 3. Editura Economică. P. Editura Economică. N. Snak. Bucureşti. 4. Ecoturism.R. 2. Tamara Simion.Minciu. Editura Economic.Simion.

ANEXE Imagini cu zone poluate de deşeuri Poluarea cu substanţe organice pe raul Sebeş 31 .

Dunarea poluată cu deşeuri 32 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful