ORGANIZAREA ACTIVITATII TURISTICE

Dupa studierea acestui capitol, cititorul va putea sa: . inteleaga caracterul proteiform al activitatii din domeniul turistic; . descrie felurile si grupele de intreprinderi prestatoare de servicii turistice; . discute ratiunea existentei institutiilor turistice si organizatiilor profesionale nationale; . faca distinctie intre organizatiile internationale interguvernamentale si neguvernamentale din domeniul turismului; . explice particularitatile structurilor organizatorice si de conducere a turismului la nivel national si la nivel local, pe exemplul tarii noastre. 4.1. Structuri organizatorice in activitatea de turism

Activitatea turistica este proteiforma s i, ca urmare, foarte fragmentata. Pe de o parte, anumite caracteristici 靖 confera dimensiunile unei industrii grele: costuri ridicate ale factorului capital concretizat in infrastructuri si echipamente, puternica intensitate capitalistica (fiind o industrie cu o compozitie organica a fondurilor ridicata, deoarece face apel la tehnologii de transport, de comunicatie si chiar de constructii moderne, deci foarte costisitoare), amortizare lenta a investitiilor, cu exceptia intreprinderilor mici si mijlocii. Pe de alta parte, este o industrie care produce bunuri si servicii intrebuintand o mana de lucru abundenta; este constituita, in special in

tarile dezvoltate, dintr-o importanta retea de intreprinderi mici si mijlocii al caror rol este strategic in cadrul unei dezvoltari armonioase a turismului si unde domina unitatile de productie familiale si intermediarii de calatorii care asigura distributia produsului turistic catre clienti.

4.1.1. Industria turistica si agentii intreprinza tori ai acesteia

La drept vorbind, nu exista o industrie a turismului, iar ceea ce semnifica aceasta sintagma este un sortiment larg de industrii ce produc s i furnizeaza bunuri si servicii pentru turis ti. Industria turismului este astfel un conglomerat complex de multe industrii s i nu numai de una, cum s-ar parea la prima vedere. In general, industriile sunt alcatuite din grupuri de firme care produc acelasi produs, sau produse, sau servicii si sunt clasificate si definite ca industrii din motive statistice, de studiu sau legislative. In unele tari, clasificarile de standard industrial sunt stabilite pentru a defini grupuri omogene de activitati comerciale si industriale. In altele, industriile prelucratoare de bunuri si prestatoare de servicii pentru turisti sunt, de asemenea, asociate cu alte activitati comerciale si industriale ce produc echipament, produse si facilitati pentru recreerea si distractia generala, spre exemplu activitatile din timpul liber. Daca mai inainte am explicat ce factori si componente cuprinde turismul, in continuare ne

propunem sa prezentam activitatile comerciale si industriale care furnizeaza bunurile si serviciile implicate in turism. Pentru evitarea confuziei, ar trebui sa le denumim intreprinderi, des i luate individual ele raspund semnificatiei conceptului de industrie. In terminologia economica, 'intreprinderea este locul de int稷nire a factorilor de productie sau imput-urilor, definite ca resurse umane sau de munca, resurse naturale si resurse de capital. Scopul oricarei intreprinderi este de a maximiza diferenta dintre valorile de achizitie a
factorilor de productie si cas tigurile din vanzarea produselor sau serviciilor (outputuri)'1.

Din punctul de vedere al teoriei organizarii 'intreprinderea este considerata ca un grup uman autonom de productie, dispunand de un patrimoniu al carui viitor depinde de vanzarea unui bun sau
serviciu, de activitatea sa si de soldul pozitiv in bilantul sau'2. Autonomia intreprinderii exista

pentru ca, in baza proprietatii private, ea insasi isi determina obiectivele. Patrimoniul sau este constituit din elemente materiale, bunuri si creante si din elemente intangibile sau psihologice ca renumele, imaginea de marca si know-how tehnic si administrativ, stabilitatea personalului. Ea vizeaza maximum de profit sau minimum de pierdere, scop ce presupune combinatiile de factori cele mai putin costisitoare si scara de productie cea mai avantajoasa. Intreprinderea turistica, ca tip concret de existenta a intreprinderii, ofera un serviciu pe carel putem sintetiza la informatie/rezervare, la transport, la cazare, la alimentatie si la agrement.

sportivi. Ea poate primi oameni de afaceri. intreprinderi prestatoare de servicii de transport pentru turisti ca: inchirieri de masini. desi. taxiuri. . pe turistii autohtoni s i straini. vehicule pentru turul orasului. in conditiile specificului dominant al turismului contemporan. intreprinderile sunt de doua feluri: a. transport pe cablu. rutiere. trenuri speciale pentru turisti sau alte servicii de transport pentru excursii. avioane inchiriate pentru turis ti. Si totusi. sub aspect statistic nu sunt incluse in aceasta componenta structurala a afacerilor de natura pur turistica. aeriene si navale care 靖 satisfac. congresisti. In aceasta categorie sunt incluse intreprinderile care in mod exclusiv sau predominant servesc turismului si comertului turistic s i sunt indeosebi dependente de acesta.Intreprinderea turistica are deci un cgp de clientela foarte larg. camine pentru tineri. de asemenea. Tot in aceasta categorie s-ar mai putea lua in calcul serviciile interne si internationale feroviare. grupuri la seminariile de formare profesionala. Intreprinderi turistice primare. . autobuze. Aceasta grupa ar include: . feriboturi. Din punctul de vedere al legaturii cu finalitatea activitatii turistice. barci pentru croaziera. ea trebuie sa raspunda mai intai unui turism de timp liber si vacante pentru masele populare din ce in ce mai numeroase3. intreprinderi prestatoare de servicii de cazare ca: hoteluri. moteluri.

intreprinderi de distractie. care ofera turistilor spectacole sportive. de teatru s i film. institutii pentru promovarea turismului si asociatii pentru Inbunatatirea confortului turistic local. sali de dans si spectacole similare. concursuri cu tema realizate in parcuri.case de vacanta. pensiuni. cafenele. agentii de voiaj si turoperatori. companii de finantare a voiajelor si firme ce promoveaza turismul social). . asigurari si alte facilitati pentru turisti si initiative turistice. ceainarii s. ghiduri si alte publicatii turistice. campinguri. baruri unde se servesc cocktailuri. . . precum si magazine scutite de taxe pentru turis ti. incluzand: restaurante. cabane si toate formele de rezervari utile turistilor. intreprinderi prestatoare de servicii de alimentatie (mancare si bauturi preferate).. . La acestea pot fi adaugate magazinele speciale pentru vanzarea produselor amintite. .. societati specializate in servicii financiare. in special situate in locuri de interes turistic.a. inclusiv cele de ghid. furnizand servicii de care turistii au nevoie. intreprinderi speciale producatoare de picturi. agentii pentru finantarea turismului (institutii de calatorie. . cazinouri etc. . cluburi de noapte. . echipament turistic si sportiv. artizanat.

feroviare. furnizorii de echipamente si instalatii de diferite feluri pentru hoteluri.. Intreprinderi turistice secundare sau industrii de sprijin. . aeriene. cum ar fi: magazinele comerciale alimentare. navale care sunt esentiale pentru activitatile turistice si solicita o parte substantiala din veniturile turismului. companiile de publicitate si de relatii cu publicul. unitati prestatoare de servicii ce stimuleaza interesul traditional.b. deci secundare. cladiri pentru comert. cladiri. . . . micile restaurante de specialitate si hanuri etc. dar servesc nevoile publicului general. industria de automobile. furnizorii de mijloace de transport de diferite tipuri si forme. societatile de consultanta in management s i marketing. Aceasta grupa subsumeaza: . grupa care cuprinde acele firme (industrii) care nu depind exclusiv de turism. Ele joaca un rol foarte important in furnizarea de bunuri s i servicii turis tilor ca s i in asigurarea functionarii intreprinderilor turistice primare. ateliere de reparatii si alte componente infrastructurale pentru turism. care se dovedesc a fi foarte atractive pentru turisti. companii de construire a drumurilor si podurilor. nu sunt tratate ca intreprinderi turistice primare si trebuie incluse in intreprinderile de sprijin. in termeni stricti. precum s i alte activitati ce promoveaza turismul. asa cum a fost mentionat mai inainte. serviciile rutiere.

furnizorii de servicii personale pentru turisti. indiferent de ceea ce-i separa. Institutiile turistice si organizatiile profesionale nationale Politica economica a multor state ale lumii include drept componenta. de multe ori esentiala. cum ar fi: firme de curatatorie si spalatorie. asigurarea conditiilor unor complementaritati si .2. Oricum. in mod indirect. Conceperea si materializarea practica a acesteia se realizeaza printr-o dubla initiativa. luate Inpreuna. sau industriilor turistice primare. politica turismului. iar importanta lor trebuie sa fie evaluata in serviciul global prestat si in rolul indeplinit de ele. 4. frizerii s i coaforuri etc. agentii politicilor turistice nationale au ca functie principala promovarea dezvoltarii turismului national si international. De fapt. de la un anumit nivel.1. Probabil ca aceasta si stimuleaza oportunitatile si alte avantaje oferite de diferite state pentru evolutia turismului. De aceea.. Exista un numar mare de alte intreprinderi care pot oferi bunuri si servicii turistilor. cele doua grupe importante de mai sus semnifica extinderea intreprinderilor implicate in ceea ce. a profesionistilor s i a administratiilor publice. tendinta este ca fiecare activitate comerciala si industriala ce poate avea vreo legatura cu turismul apare imediat inclusa in aceasta categorie. este numit industria turismului.

pe plan national.1.centralizata sau descentralizata .armonizari sectoriale si regionale dinamice ale politicilor macroeconomice. sau unui Minister al Turismului distinct. La nivelul central. sau pe care trebuie sa-l ocupe domeniul turismului in cadrul complexului economic national. 4. al sporturilor. In consecinta. . Institutii turistice nationale Rolul infiintarii s i functionarii institutiilor turistice nationale este organizarea activitatii si dezvoltarea sectorului turistic. in alte tari functioneaza Comisariate Generale pentru Turism sau doar o directe a unui minister (al comertului.2.sunt exercitate de administratia centrala si/sau. aceste organisme apartin unui Secretariat de Stat pentru Turism. de orientarea sectoriala a activitatii turistice si de coordonarea nationala a amenajarii turistice a teritoriului pe plan regional.). in functie de tipul de organizare a conducerii acestuia . Alternativ. Competentele in domeniul turismului.1. asa cum remarca si autorii celor mai prestigioase studii din domeniu1. in numeroase cazuri. al tineretului etc. Aceasta diversitate organizatorica este sugestiva in privinta locului ocupat. ele sunt preocupate de promovarea turismului national. Concomitent. intr-un stat cu structura unitara. de pe langa un minister. functioneaza institutii turistice s i organizatii profesionale nationale. de catre autoritatea publica locala. Concret.

planificarea si dezvoltarea turismului prin elaborarea de planuri si strategii de dezvoltare turistica.trebuie sa asigure cadrul unei dezvoltari 'ordonate' a turismului in cadrul dezvoltarii sistemului social global. c) Reglementarea si controlul intreprinzatorilor din domeniul turismului prin elaborarea reglementarilor si legislatiei hoteliere. . de planificare si de finantare a acestei importante activitati. b) Coordonarea structurarii organizatorice a serviciilor turistice interne si externe. Concretizarea esentei acestor atributii cardinale ale administratiilor nationale presupune exercitarea unor actiuni permanente in urmatoarele domenii: a) Reprezentarea intereselor turistice nationale in afara granitelor tarii. conform OMT. adoptarea regimurilor reciproc avantajoase privind formalitatile de frontiera si monetare. patru functii distincte: de legiferare si reglementare. financiare si manageriale. punerea in valoare a resurselor turistice nationale s i favorizarea cooperarii tehnice.in calitatea sa de autoritate publica nationala .statul . initierea unor cooperari pentru prospectarea pietelor turistice. a normelor de clasificare a hotelurilor si restaurantelor si prin controlul si acordarea licentelor de functionare s i a brevetelor de turism. de coordonare a activitatii turistice. exercitand. negocierea si incheierea de acorduri turistice bilaterale si multilaterale menite sa faciliteze dezvoltarea fluxurilor turistice intre statele partenere.

Cum insa. financiare si umane. h) Protectia s i utilizarea resurselor turistice culturale si artizanale. g) Coordonarea procesului formarii specializarilor socio-profesionale din turism prin ciclurile de studii de diferite nivele. prin subventionarea actiunii destinate protejarii si conservarii acestor valori si prin elaborarea de campanii publicitare in formarea acestora. anchete cu ajutorul sondajelor de opinie si a studiilor de comportament al consumatorilor de servicii turistice. conferite prin sistemul legislativ. Pentru indeplinirea in conditii bune a misiunii s i obiectivelor mentionate administratiile nationale de turism trebuie sa dispuna de competenta si puteri proprii. studii s i cercetari. in general. crearea de parcuri nationale s i rezervatii naturale. j) Publicarea de statistici. f) Simplificarea sau suprimarea controlului vamal si politienesc la frontiera. . i) Coordonarea actiunilor de desfasurare a unui turism ecologic. brosurilor s i a altor documente de informare turistica.d) promovarea turismului in strainatate prin infiintarea birourilor de informare si promovare. prin cooperarea cu autoritatile responsabile in acest domeniu. e) Promovarea turismului in interiorul tarii prin organizarea de campanii publicitare in massmedia. ghidurilor. de resursele necesare. resursele sunt limitate. prin dezvoltarea unor campanii de protectie a naturii. prin publicarea prospectelor.

alte ministere apartinatoare structurii guvernamentale (industriei. Totodata. decizie si functionare a respectivei autoritati'2. etc. de multe ori foarte importanta. in cadrul administratiilor publice. Aceasta. un rol prioritar in promovarea s i desfasurarea activitatii turistice. detine servicii proprii. tineretului s i sportului.2. 4. o organizare distincta si indeplineste.2. departament. in aceasta calitate. De retinut este si faptul ca. in realizarea standardelor cantitativcalitative ale activitatii turistice.) antrenate in industria turistica exercita o influenta directa si indirecta. organizatiile profesionale ce grupeaza profesiunile antrenate de activitatile turistice. finantelor. in multe tari. ca manifestare a fenomenului descentralizarii. sub forma de asociatii fara scop lucrativ.fata de nevoile nelimitate. isi aduc contributia la conturarea locului si rolului turismului . in paralel cu misiunea si obiectivele autoritatii publice in materie de turism. o raspundere deosebita revine autoritatii locale (comuna.1. sub aspect turistic. adaptare. Organizatii profesionale nationale In majoritatea statelor. regiune). educatiei nationale. nivelul alocarilor s i conditiile asigurate acestui sector reflecta 'opinia autoritatii publice privind oportunitatea dezvoltarii turismului sau chiar lipsa capacitatii de organizare. transporturilor.

atat pe plan national cat si international. . 4. organizatiile profesionale nationale activeaza in organizatiile internationale profesionale specializate. Asa se si explica de ce numarul organizatiilor profesionale concorda cu cel al specializarilor profesionale din turismul mondial. Ca urmare. mai mult sau mai putin. din punct de vedere turistic se manifesta intr-o dubla ipostaza. de emitatoare si de receptoare de turis ti. De aceea. cele mai importante dintre ele sunt grupate intr-o serie de tari in Adunarile Consultative sau Comisiile care participa la dezbaterile parlamentare. Organizatii internationale de turism Intrucat majoritatea statelor. Preocuparile unor astfel de organizatii converg spre atingerea a doua obiective fundamentale.3. si anume: apararea intereselor profesiei si favorizarea dezvoltarii activitatii lor profesionale specializate. Pe plan international. cu caracter neguvernamental.in sistemul economic. aceste organizatii profesionale sunt partenere ale administratiilor nationale pe linia conceperii si realizarii strategiilor turistice pe diferite perioade. se impune existenta si functionarea unor organizatii internationale ce pot fi grupate in doua categorii: organizatii interguvernamentale si organizatii neguvernamentale.1.

turismul nu constituie decat un segment al ansamblului activitatii lor. ci in baza unor reglementari si atributii ale organizatiilor interguvernamentale. . ca de exemplu: Organizatia Aviatiei Civile Internationale. Organizatiile interguvernamentale Una dintre formele turismului. cu vocatie internationala. In consecinta. pentru unele organizatii.4. Biroul International al Muncii si-a autonomizat un serviciu ce are ca atributie formarea profesionala a sectorului turistic.1. Tot asa. activitatea turistica nu poate fi derulata la intgplare. iar Banca Internationala pentru Reconstructie s i Dezvoltare (Banca Mondiala) dispune de un organism specializat in finantarea investitiilor turistice. Totodata. care a crescut in intensitate in ultimii ani. cum ar fi spre exemplu Biroul International de Turism Social. este cea a turismului international. care detine un comitet pentru turism insarcinat cu solutionarea problemelor de transport turistic aerian.3. De fapt ea constituie o expresie a interdependentelor social-economice ce se manifesta in lumea contemporana. care vegheaza in principal asupra altor domenii de activitate. In structura acestei grupe identificam organizatii care au competente generale. cat s i organizatii cu competente specializate intr-un anume sector al activitatii turistice.1. cum ar fi spre exemplu Organizatia Mondiala a Turismului.

Nu toate statele insa au agreat aceste transformari. ce concura la desfasurarea activitatii turistice.N. In urma deciziei Adunarii Generale Extraordinare a Uniunii Internationale a Organizatiilor Oficiale de Turism (UIOOT)..A. unica organizatie interguvernamentala indrituita cu atributii turistice generale exercitate la scara universala este Organizatia Mondiala a Turismului. la lucrarile organizatiei. Respectiva stare de drept a devenit stare de fapt in anul 1975.U.In cadrul unei anumite categorii de organizatii internationale. Acestea dispun de posibilitatea asocierii in cadrul activitatii lor. . reprezentati de organisme neguvernamentale internationale s i nationale. profesionale) sau chiar a unor organisme nationale publice sau private (oficii de turism. Totusi.U.OMT. in scopul alaturarii reprezentantilor profesiilor. In cadrul acestei organizatii. Crearea O. convinse fiind ca atributiile turistice pot fi exercitate de catre organizatiile existente fara a fi necesara aceasta . originala procedura avand drept scop asigurarea unei continuitati in coordonarea actiunilor turistice internationale. cu statut consultativ. alaturi de statele membre ale O. ca de exemplu S.M.. reprezentarea este infaptuita la nivelul statelor. acest organism turistic s-a transformat intr-un organism international cu caracter guvernamental . companii aeriene). si a unor organizatii internationale neguvernamentale (sociale. stiintifice. intrunita la Mexico in septembrie 1970.T. functioneaza peste 200 de membrii afiliati.

in special institutii de cercetare si formare profesionala in turism. respectiv Vaticanul.a.T. fiecare achitand anual o contributie catre O. .M.M.T.membrii afiliati. Membrii O. al caror comitet reuneste peste 180 de organizatii neguvernamentale publice si private care dezvolta o activitate importanta in sfera turismului international sau national.T. .un observator permanent.M.membrii asociati. respectiv statele care au ratificat statutul de constituire sau care au aderat pe parcurs la acesta. companii aeriene.T. la intelegerea internationala. reprezentanti a trei teritorii: Antilele Olandeze. lanturi hoteliere s i de restaurante s. . Scopul O.. mai exact 105 state.' . si sunt invitati sa participe la lucrarile diferitelor organe ale O.3 din Statutul O. la pace si prosperitate.T. Potrivit art. Acest organism interguvernamental antreneaza patru categorii de membrii. limba s i religie.reconsiderare. si anume: . agentii si organisme de voiaj. 'Obiectivul fundamental al Organizatiei Mondiale a Turismului este de a promova si dezvolta turismul.M. precum si la respectul universal si aplicarea drepturilor si libertatilor omului fara diferenta de rasa. Gibraltar s i Macao.M. Membrii apartinatori acestei grupe sunt integrati in Comitetul Membrilor Afiliati. pentru a contribui la dezvoltarea economica. sex.membrii ordinari.. . .

La recomandarea Consiliului Executiv. asociat sau afiliat. cu sediul la Madrid. adopta recomandari si bugetul organizatiei. el supune atentiei statelor membre rapoartele asupra activitatilor organizatiei.T. adica state si membrii afiliati. Comitetul Membrilor Afiliati si comisii (sau comitete) specializate.M. Delegatii iau parte la lucrari in functie de calitatea lor de membru ordinar. cuprinzand un personal egal cu numarul statelor ce fac parte din O. cele doua Americi. Structura O. pentru o perioada de 4 ani s i cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenti si votanti ai Adunarii Generale este numit Secretarul General.. Structural Organizatia Mondiala a Turismului cuprinde: Secretariatul General. Comitetele Regionale. Asia de . Adunarea Generala este organul suprem al Organizatiei si se compune din delegati ai membrilor ordinari s i asociati. Consiliul Executiv. Directivele sale sunt adoptate cu o majoritate de 2/3 ai membrilor efectiv prezenti s i votanti in cadrul sesiunii ordinare in cauza. Secretariatul General. Mandatul acestuia poate fi reinnoit. precum si proiectul programului general al activitatii acesteia. Adunarea Generala si-a creat s i 6 Comitete regionale: Africa.M..T. Adunarea se intruneste in sesiune ordinara la fiecare 2 ani. este insarcinat cu transpunerea in practica a directivelor adoptate de Adunarea Generala s i de Consiliul Executiv. Adunarea Generala. Totodata.

insarcinate cu aplicarea in fiecare din regiunile respective a recomandarilor Adunarii si favorizarea dezvoltarii turismului intraregional. din succesiunea anterioara. Consiliului Executiv 靖 sunt subordonate 4 comitete de profil: Comitetul tehnic al programului si al coordonarii. monetare. investitiile turistice. . Comitetul Membrilor Afiliati reuneste membrii acestei categorii si 靖 organizeaza in grupe de lucru. respectiv: turismul de tineret. turismul si sanatatea. politienesti s i sanitare in scopul inlesnirii circulatiei turistice internationale. inlesnirilor).M. Comitetul bugetului si finantelor. consumatorul. Asia de Sud. am putea retine: . are mandatul de a sugera si propune masuri menite sa diminueze barierele administrative. Consiliul Executiv grupeaza 20 de membrii ordinari (state) ales i de catre Adunarea Generala. turismul s i informatica. Organizatia Mondiala a Turismului initiaza s i dezvolta diverse activitati ce acopera ansamblul turismului mondial (intern s i international). Ultimul comitet. el adopta proiectul de buget si controleaza modul executiei acestuia. vamale. Comitetul mediului inconjurator si Comitetul facilitatilor (conditiilor. Incercand sa sistematizam cateva din cele mai semnificative activitati ale acestui organism. Totodata. turismul si forta de munca.T. El se intruneste de 2 ori pe an s i adopta masurile necesare indeplinirii rezolutiilor Adunarii Generale.Este si Pacific. Activitatile O. Europa si Orientul Mijlociu.

T. * analiza economica si financiara. institutie preluata in anul 1975 de catre organizatia mondiala. O. * reprezentarea turistica in strainatate. In plus.T. colaboreaza cu Organizatia Internationala a Muncii si cu Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator. tot din perspectiva documentarii si studiului statistic.). * pietele turistice.T. Rezultatele activitatii de documentare statistica si prelucrare stiintifica pot fi cunoscute prin intermediul unor publicatii regulate. intre care cea mai importanta este revista 'Turismul mondial'. In acelas i timp. .M.E. * efectele sociologice ale activitatii turistice. informatiile legate de realitatea si perspectiva sectorului ajung la dispozitia celor interesati prin intermediul unor publicatii.a) elaborarea de studii s i statistici.M. cooperand inclusiv la organizarea unor reuniuni si seminarii legate de formarea personalului care sa lucreze in domeniul turistic.S.I. Acestea vizeaza s apte domenii distincte: * dinamica turismului mondial. Acest segment al activitatii O. * planificarea si amenajarea turistica. precum si prin 'Scrisorile de informare' adresate organismelor nationale de turism ale statelor membre. a fost substantial revigorat prin infiintarea in anul 1965 a Centrului International de Studii Superioare in Turism (C. * echipamentele si intreprinderile turistice.

Prin competenta atribuita. organele OMT adopta rezolutii. . favorizeaza consultatiile internationale si pune la dispozitia statelor membre propuneri de programe si actiuni specifice. Organizatia turismului mondial. fie direct prin propriile sale resurse bugetare. c) consultat ii si rezolutii.a. In cadrul lucrarilor conferintei au fost prezentate mai multe rapoarte pe urmatoarele teme: rolul turismului de mijlocitor in instaurarea echilibrului economic. Organizatia Mondiala a Turismului ofera asistenta tehnica tarilor in curs de dezvoltare cu economie de piata sau in procesul tranzitiei spre economia moderna de piata. desfasurata intre 27 septembrie si 10 octombrie 1980. cu ajutorul resurselor bugetare oferite de acesta. Conferinta Mondiala de la Manilla.b) asistenta tehnica. a reunit 107 delegatii de stat si 91 delegatii de observatori ai unor organizatii profesionale si neprofesionale cu activitate turistica. fie prin delegarea Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). dintre care de referinta pentru evolutia turismului sunt: Declaratia de la Manilla (1980) si Declaratia de la Haga asupra turismului (1989). utilizarea resurselor turistice in functie de dispersia lor. interdependenta dintre piata turistica si piata energetica la nivel mondial. in cadrul sesiunilor organelor sale si al comisiilor regionale. Concluziile desprinse in urma dezbaterilor se regasesc in documentele adoptate pe baza de consens. impactul deteriorarii raportului de schimb asupra turismului s.

trecerea pe o treapta calitativ superioara a cooperarii internationale . ca element de Inplinire a personalitatii omului si reflectarea acestuia in legislatia nationala si internationala. . . . Aceasta inmanunchiaza cele mai esentiale probleme ale devenirii turismului mondial. . consacrarea dreptului la calatorie si turism. bilaterale si multilaterale . . respectiv: . amplificarea rolului turismului in cadrul complexului economico-national si in integrarea acestuia in circuitul economic international. .in activitatea turistica.intre care cel mai important este cunoscut sub denumirea de 'Declaratia de la Manilla'1. . integrarea dezvoltarii turismului in strategia de dezvoltare economica generala a tuturor tarilor lumii. consecinta fireasca a dreptului la munca. accentuarea rolului pozitiv al turismului in cunoasterea reciproca s i apropierea dintre popoarele lumii. misiunea turismului in viata natiunilor s i a civilizatiei terestre in ansamblu. sporirea rolului activitatii turistice in ameliorarea deficitelor balantelor comerciale si de plati. rolul fundamental al reglementarii legislative si institutionale a relatiilor turistice.tehnice s i financiare. . multiplicarea nu numai a efectelor economice cat a celor sociale in elaborarea oportunitatii si posibilitatii de dezvoltare a acestui sector. .

d) dimensiunea umana a turismului. hotarare care se situeaza pe aceeasi linie de orientare a turismului cu cea adoptata la Manilla. in dubla sa calitate: de conditie esentiala pentru dezvoltarea turismului si de element reprezentativ al calitatii vietii. cooperarea tehnologica in turism. adoptate in unanimitate. sub emblema careia isi desfas ura activitatea. Conferinta Mondiala Interparlamentara de la Haga. i) rolul educatiei in cresterea calitatii turismului. constituie un alt moment de referinta in activitatea OMT. desfasurata intre 10 si 14 aprilie 1989. g) protectia si respectul datorate turis tilor. f) facilitatile de calatorie. b) rolul turismului. libertatea circulatiei turistice. conferinta a supus parlamentelor tarilor membre participante 10 principii privind perspectiva turismului. e) baza juridica a turismului. documentul final de la Manilla cuprinde patru parti: administrarea ofertei turistice.Structural privit. h) terorismul ca amenintare reala Inpotriva miscarii turistice. In sensul caracterului interguvernamental al organizatiei. La finalul lucrarilor conferintei s-a adoptat documentul 'Declaratia de la Haga asupra turismului'. resursele umane in turism. ale 2 dintre membrii asociati si cele ale 12 membrii afiliati acestei organizatii. Acestora li s-au alaturat 128 de parlamentari ca reprezentanti a 46 de state. ca ferment al cresterii economice. j) . In cadrul acesteia s-au intrunit delegatii ale 25 de state membre. care se refera la: a) importanta generala a turismului. pentru toate tarile lumii. c) stringenta importantei protectiei mediului.

precum si Organizatiile regionale. nu poate sa se substituie atributiilor pe care autoritatea publica trebuie sa s i le asume in cadrul fiecarui stat independent s i suveran. 4. Aceasta pozitie insa.2. in vederea dezvoltarii cooperarii internationale in turism. precum si a reglementarii juridice a raporturilor dintre agentii economici care participa la comercializarea produsului turistic. a adoptat si un 'Cod al turismului' care cuprinde sugestii privind realizarea unui sistem international de asigurare a turistilor. de catre autoritatile publice si sectorul privat.3.1.masurile ce trebuiesc adoptate. intre altele si cu vocatie turistica. chiar din numai aceste sintetice referiri. Organizatii internationale cu competente in domeniul turismului In cadrul acestei categorii de organizatii internationale interguvernamentale se circumscriu cele ce apartin sistemului Natiunilor Unite. Dintre organizatiile. care apartin sistemului ONU mentionam: . in privinta optiunilor si directiilor strategice de dezvoltare a sistemului social global. pentru oricare dintre noi este limpede faptul ca Organizatiei Mondiale a Turismului 靖 revine un rol de prima marime in cres terea pe scara internationala a activitatii turistice.1. In concluzie. in cadrul Conferintei de la Haga. a turismului in speta. Consiliul Executiv al OMT.

.Banca Internationala pentru Reconstructie s i Dezvoltare.Organizatia Cooperarii si Dezvoltarii Economice (OECD). desi nu trebuie sa uitam ca aportul lor la dezvoltarea turismului a precedat statutul actual al organizatiei turismului mondial. . cu care coopereaza. In paralel. .Organizatia Internationala a Muncii. direct angrenata in formarea profesionala s i angajarea in domeniul turistic. Organizatiile regionale exercita diferite competente in domeniul turismului. ea fiind de data mai recenta (1975). la care se adauga raspunderea fata de riscurile privind sanatatea si care decurg din actul calatoriei. prin prisma competentelor in formarea resurselor umane si a relatiilor directe intre turism si cultura.UNESCO. . de a veghea fenomenul la scara globala. . finantator important al investitiilor turistice in tarile in curs de dezvoltare.Organizatia Mondiala a Sanatatii. in virtutea relatiei stranse dintre transportul aerian si turismul international. Dintre acestea amintim: .Organizatia Aviatiei Civile Internationale. care grupeaza de fapt principalele tari emitatoare-receptoare de turism din lume. interesata in cercetarea problemelor generate de . Toate aceste organizatii au un rol complementar OMT-ului. turismul contribuind la mentinerea si cresterea starii de sanatate.

. Realitatea o dovedeste prin exemple relevante. Organizatiile internationale neguvernamentale Acest gen de organizatii grupeaza pe nivel mai inalt. Alianta Turistica a Oceanului Indian. Comunitatile Africane. a reuniunilor profesionis tilor diferitelor nationalitati. Asociatia Statelor din Sud-Estul Asiatic. In afara consiliilor regionale create de Adunarea Generala a OMT-ului (in numar de 6.1.dezvoltarea turismului in tarile cu economie de piata. scopul lor este de a reprezenta diferitele categorii .a.Uniunea Europeana.3. Concomitent. grupurile de state interesate in cooperarea la dezvoltarea turismului international pot crea institutii internationale cu competente in acest domeniu. astfel: Organizatia pentru Dezvoltarea Turismului African. s. cum am mai precizat). cel al planului international. organismele profesionale sociale si stiintifice existente in diferitele tari ale globului. Ratiunea fundamentala a existentei lor o reprezinta favorizarea schimburilor. Organizatia Statelor Americane.2. la care se adauga Bancile regionale interguvernamentale reprezentative. sunt responsabile de soarta turismului in calitatea determinata de profilul lor. a sistematizarii informatiilor si realizarii studiilor ce vor forma fundamentul deciziilor autoritatilor publice. 4.

socio-profesionale in cadrul organizatiilor internationale guvernamentale. .2. . . . 4. . Conceperea si transpunerea in practica a acesteia sunt rezultatele unei duble initiative.Asociatia Mondiala a Agentilor de Voiaj (WATA).).Alianta Internationala a Turismului.Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor din Turism (FIJET).Asociatia Internationala a Expertilor Stiintifici din Turism (AIEST).Federatia Universala a Asociatiilor Agentiilor de Voiaj (FUAAV). Restauratorilor si Cofetarilor.Asociatia Internationala de Hotelarie.Federatia Internationala a Automobilului (F. . . . ce-ar putea fi esentiala.Asociatia Internationala a Circuitelor Turistice (ISTA). Din aceasta categorie retinem urmatoarele organizatii: . . . ca si cel al altor state. a profesionistilor s i a administratiei publice din tara . De aceea este firesc ca politica economica sa includa drept componenta.I.Uniunea Internationala a Organizatiilor Nationale a Hotelierilor. include structural alaturi de alte sectoare si pe cel al turismului.A.Grupul Uniunilor Nationale a Agentiilor de Voiaj din Uniunea Europeana.Asociatia Transportului Aerian International. politica turistica. Organizarea turismului in Romania Complexul economic national romanesc.

Cu alte cuvinte. mentionam reinfiintarea Ministerului Turismului2 in decembrie 1992. in principal. luand in consideratie atat importanta lor din punct de vedere economic. social si educational.noastra. cat si complexitatea resurselor determinate. Ca o expresie a acestei preocupari. Organizarea turismului la nivel national In cadrul procesului de reforma a economiei romanesti.1. prin elaborarea si transpunerea in practica a strategiei dezvoltarii pentru activitatile turistice. autoritatea publica centrala considera activitatile turistice drept un obiectiv strategic de prima prioritate. 'Ministerul Turismului este organul al administratiei publice centrale de specialitate care elaboreaza s i aplica. Potrivit ultimului act administrativ mentionat. legate de politica economica generala la scara nationala. interdependenta cu alte ramuri ale economiei nationale. si in Romania se justifica existenta institutiilor turistice si a organizatiilor profesionale nationale si locale.1). . Pentru realizarea obiectivelor sale. 4. intrucat numai un organism distinct al administratiei de stat putea contribui la o accelerare substantiala a intregului proces de reforma in turism. politica Guvernului in domeniul turismului' (art. dupa cateva etape de reorganizare structuralinstitutionala a puterii executive1.2. acest minister are.

2.urmatoarele atributii (art. 3. initiaza armonizarea reglementarilor in domeniul turismului cu cele existente in Uniunea Europeana. initiaza si promoveaza acte normative. norme si reglementari vizand activitatea de turism si protectia turistilor s i avizeaza reglementarile altor ministere care influenteaza aceasta activitate. promoveaza si aplica politicile de dezvoltare si strategia Guvernului in domeniul turismului. 4. . elaboreaza. organizeaza aplicarea legilor si hotararilor Guvernului in domeniul turismului.2): 1.

in conformitate cu acordurile si alte intelegeri stabilite in acest scop. 8. si dezvolta relatii de colaborare cu organe si organizatii similare din alte state si cu organisme internationale interesate de activitatea de turism. coordoneaza aplicarea prevederilor legale. inclusiv a conventiilor si acordurilor internationale. initiaza si negociaza. coordoneaza programele de asistenta tehnica acordate de Uniunea Europeana. precum si programul de integrare europeana in domeniul turismului. simpozioane s i alte actiuni similare in tara si in strainatate. Organizatia Mondiala a Turismului. acorduri si alte intelegeri internationale sau propuse acestuia intocmirea formelor de aderare la cele existente. 11. reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internationale.5. conform legii. stabileste orientarea programelor de cercetare in turism. in functie de specificul activitatii si intreprinde masuri pentru prevenirea s i inlaturarea oricarei incalcari a acestora. colaboreaza cu celelalte ministere si organe de specialitate din subordinea Guvernului. cu autoritatile publice locale. 6. procesul de instruire din propriile . din Inputernicirea Guvernului. 13. colocvii. alte organisme internationale. 10. 7. conventii. Inpreuna cu Ministerul Educatiei Nationale. fundatii si alte organizatii neguvernamentale. organizeaza congrese. cu asociatii. asigura monitorizarea valorificarii si protejarii patrimoniului turistic. coordoneaza. 9. 12.

Structura organizatorica a Ministerului Turismului este cea prevazuta in anexa ce face parte integranta din H. se realizeaza prin Consiliul Consultativ al Turismului.58/10.nr. realizeaza si gestioneaza baza de date s i sistemul informational in domeniul turismului. constituit din reprezentantii ministerelor. La sedintele acestui organism pot participa invitati stabiliti de catre Ministrul Turismului. precum s i ai unor . elaborarea unei politici nationale in domeniul turismului. 16.97. Turism.institutii de invatamant. in conformitate cu H. 15. participand la sistemul informational national si international. Corelarea initiativelor si actiunilor care contribuie la dezvoltarea turismului sau o influenteaza.03. Colegiul Ministerului Turismului se intruneste de regula bilunar sau ori de cate ori este nevoie. ai organizatiilor patronale si sindicale.nr. Directorul Institutului de Cercetare pentru Turism si se stabiles te prin Ordin al Ministrului Turismului. Pregatirea sedintelor Colegiului Ministerului Turismului si intocmirea proceselor verbale ale sedintelor s i transmiterea acestora se asigura de catre un secretariat format din doi membrii.G.58/1997. 14.G. ai unor institutii publice. coordoneaza activitatea Oficiului de Autorizare si Control in Turism s i a Oficiului de Promovare a Turismului. In cazul absentei membrilor desemnati pot participa delegati ai acestora. numit prin Ordinul Ministrului Turismului. indeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate.

A. avizare s i control.T.). brevetarea personalului de specialitate. consiliilor judetene si consiliilor locale) se face prin ordin al ministrului turismului.C.T. Ratiunea infiintarii acestei institutii o .A. O. iar numarul maxim de posturi admise este de 34. Componenta. are ca sursa de finantare venituri extrabugetare si alocatii de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Turismului.T. Numirea directorului si a membrilor consiliului de administratie (format din reprezentanti ai ministerului. organizarea si functionarea acestuia sunt reglementate prin statut propriu.P.C.P. ca si O. alte activitati de autorizare.asociatii nationale profesionale. avizarea documentatiilor de urbanism privind zonele si statiunile turistice si a documentatiilor tehnice privind constructiile din domeniul turismului.T. clasificare. O.T. controlul calitatii serviciilor din turism.). au fost infiintate doua institutii publice cu personalitate juridica: .A. are ca surse de finantare tot veniturile extrabugetare s i alocatiile de la buget. asociatiilor profesionale.. Conducerea O. iar numarul de posturi in alcatuirea sa nu poate fi mai mare de 21. In subordinea Ministerului Turismului. .Oficiul de Promovare a Turismului (O.C. pe baza propunerilor fiecarei institutii. implicate in activitatea de turism. avand sediul in Municipiul Bucuresti. Obiectul principal de activitate al acestei institutii subsumeaza: licentierea agentiilor de turism. este asigurata de un consiliu de administratie s i un director..T.Oficiul de Autorizare s i Control in Turism (O.C.A. clasificarea structurilor de primire turistice.

ai asociatiilor profesionale.Institutul National de Formare si Management pentru Turism. cu personalitate juridica si regim de autofinantare. Ca una dintre concluzii. ai camerelor de comert s i industrie) si un director. care isi desfasoara activitatea in regim de autonomie economica. si in tara noastra structura si obiectivele organului administratiei publice centrale de specialitate turistica se apropie de cele ale institutiilor similare din tarile cu un turism dezvoltat. pe baza celor retinute din actele normative. Coordonarea activitatilor turistice la nivel local . . Conducerea sa este asigurata de un consiliu de administratie (format din reprezentanti ai ministerului de profil. parte integranta a Institutului national 'Virgil Madgeanu'.T. Activitatea O. avand ca obiect de activitate formarea profesionala a personalului din sectorul hotelier-turistic.P. si anume: . ai consiliilor judetene si ai consiliilor locale. se desfasoara in conformitate cu regulamentul de organizare si functionare aprobat prin ordin al ministrului turismului.Institutul de Cercetare pentru Turism. 4. Ministerul Turismului intretine raporturi stranse de colaborare cu inca doua institutii fundamentale in asezarea activitatii acestui domeniu pe principii stiintifice.reprezinta promovarea turismului prin actiuni specifice s i prin birourile de promovare si informare turistica din strainatate.2.2. Operatiunile economice ce se desfasoara in cadrul acestui institut s i al bazei de aplicatie se deruleaza potrivit legislatiei societatilor comerciale din turism.

cel putin pana acum. asociatiile profesionale si organizatiile neguvernamentale din turism. O.T.12. Industrie si Agricultura. plaseaza din nou turismul regional pe un nivel de interes mai putin stringent.nr.A. In acest sens.C.796 din 17. in limita a 50 de posturi.92. in afara birourilor de informare turistica din strainatate. ca servicii publice descentralizate. Prin reprezentantii zonale.G.Urmare a specificului sau. potrivit aceleiasi H. are 12 reprezentanti zonali (din numarul maxim de 21 de posturi) care isi desfasoara activitatea Inpreuna cu specialisti desemnati de consiliile judetene si de consiliile locale. sub aspect institutional la nivel local a fost agreata infiintarea si functionarea Centrelor teritoriale de promovare a turismului. Pentru aceasta. coordonate de Ministerul Turismului. economica si sociala a inceput in primul rand prin descentralizare si privatizare. Activitatea acestor organisme la nivel local se derula pe baza Regulamentului de organizare si functionare a acestor centre in care sunt sistematizate problemele de subordonare. Este o situatie care. in limita a 30 de posturi. autorizarea si controlul activitatii turistice in profil teritorial sunt infaptuite prin infiintarea unor nuclee administrative zonale. In prezent promovarea. atributiile consilierilor economici s i relatiile de colaborare1. consiliile judetene si consiliile locale vor beneficia de informatii privind activitatea de turism la nivel national si . turismului a fost s i pentru tara noastra una dintre primele ramuri unde reorganizarea institutionala. Cu anul 1994 acestea au fost trecute in subordinea Camerelor de Comert.

G. O. Prefecturile.97.31/1990. Caracterizati obiectul activitatii diferitelor forme ale intreprinderilor prestatoare de servicii turistice.58/10. art. au obligatia de a asigura spatiul si conditiile corespunzatoare de desfasurare a activitatii reprezentantilor zonali (H. De asemeni. In mod efectiv.15/1990 si nr. serviciile turistice acordate turistilor se deruleaza in cadrul societatilor comerciale infiintate s i/sau constituite conform legilor nr. Care este semnificatia sintagmei 'industrie turistica' si ce reprezinta un intreprinzator in acest domeniu? 2.T.P. Diferitele forme juridice ale acestora se deosebesc in ceea ce prives te modul de constituire a patrimoniului si a conducerii firmei. Ce actiuni cu caracter permanent stau in centrul preocuparii administratiilor nationale din .4 si 5). Intrebari recapitulative 1.nr. dispune de 12 posturi de reprezentanti zonali (din cele 34 maxim posibile. 3. activitatea propriu-zisa de turism. cu sprijinul consiliilor judetene si al consiliilor locale.03.international. modul de asumare a riscurilor si de Inpartire a profiturilor rezultate din activitatea realizata etc. in care sunt incluse si 16 posturi la birouri de informare si promovare turistica din strainatate) care coopereaza in activitatea lor cu specialistii administratiilor publice locale. asociatiilor profesionale si organizatiile neguvernamentale din turism.

domeniul turistic? Care este ratiunea infiintarii si functionarii organizatiilor profesionale nationale din turism? .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful