You are on page 1of 33

1. Anatomia in Egiptul antic - ATHOTIS, 3000 i.

Christos, era medic si scrie despre disectie si anatomie indic and-o drept baza medicinii, cu care trebuie sa inceapa studiul acesteia (asta inseamna ca preocuparea exista dinaintea lui); probabil c a disectia nu era privita inca ca un sacrilegiu - practicau cu maiestrie tehnica imbalsamarii si mumifierii - au ramas papirusurile lui Edwin Smith (2500 i.Christos) si Georg Ebers (1550 i .Christos) - in papirusul lui Edwin Smith (2500 i.Christos) descoperit in 1862 la Teba sunt descrise: - circumvolutiile creierului si membranele lui de invelis - se fac referiri la nervi si la paraliziile lor dupa traumatisme - inima e locul de unde pleaca toate vasele - medicina e foarte dezvoltata, apar primele specialitati medicale - primii medici greci au practicat in Egipt - ALKMAION din Kroton (VI i.Hristos) practica peste 100 de vivisectii (disectia pe omul viu, condamnat la moarte) - Scoala din Alecsandria a ridicat interdictia disectiei - parintii anatomiei si fiziologiei - HEROFIL (HEROFILUS) din Caledonia (340-300) --> parintele anat omiei - peste 600 de necropsii in public - descrie creierul, ca centru al sistemului nervos si ce rebelul, pe care il deosebea de creier - descrie ventriculul IV si meningele - prima impartire a nervilor in senzitivi si motori - da denumirea glandei epifize, duodenului, prostatei - descrie glandele salivare, ficatul, pancreasul, etc - ERASISTRATOS din Ceos (304-245) - acorda o mai mare importanta functiei --> parintele fi ziologiei - intrevede legatura dintre artere si vene - emite ideea unei relatii intre numarul de circumvoluti i la om in comparatie cu animalele - schimba conceptia umorala a lui Hipocrat - are o conceptie eronata asupra aerului inhalat, despre care spunea ca este dus la inima, unde este transformat in suflu vital, dupa care este tri mis la creier si de acolo, prin nervi, in corp - in biblioteca din Alecsandria (arsa de romani in 47-48 i.Christos) se gaseau a ceste manuscrise 2. Anatomia la vechii greci - ALEMEON din Crotona (sec. VI-V i.Christos), elev al lui Pitagora - face primele disectii pe animale - descrie nervul optic, ca un canal de legatura intre ochi si creier - remarca relatia dintre creieir si activitatea psihica - toti marii matematicieni au facut si medicina - HOMER (850 i.Christos): In Iliada si Odiseea foloseste denumiri anatomice foar te multe: clavicula, astragal, doua oase de gamba, etc. - HIPOCRATE din KOS (460 - 377 i.Christos) e reprezentantul a doua scoli grecest i de medicina: KOS si KNIDOS - metoda de cercetare bazata pe observatie - nu a adus contributii mari la dezvoltarea anatomiei, din cauza teoriei umorale, pe care o sustinea, cea mai mare importanta dandu-se vaselor, prin care circulau cele 4 umori ale organismului - dupa absolvire, medicul pleca in peregrinari timp de 2 ani - indeparteaza superstitia din medicina greaca - foloseste hidroterapia, scrie foarte multe cugetari: "Primum non vicer e, deinde salutare"

- a inventat instrumente chirurgicale, dintre care o parte sunt valabile si astazi - ARISTOTEL (384 - 322 i. Christos) - sustinea ca sediul inteligentei este in inima - vasele contin aer - avea procupari de anatomie comparata si de embriologie - a realizat prima clasificare a animalelor - gandirea sa, cu unele teorii eronate, a influentat in mare masura scol ile ce s-au format ulterior 3. Anatomia la arabi - nici medicii islamici nu practicau disectia pe om, dar dar au ramas date impor tanta despre disectia pe animale, in special pe porc - ne-au ramas termenii: sesamoid, safena, bazilica, cefalica, etc. - HAMURABI (1728-1680 i.Christos) scrie pe vremea lui Nabucodonosor, in Persia, codul lui Hamurabi, pe o marmura neagra ce se afla la Paris in care descrie practici medicale, inclusiv incizii, punctii si operati a numita astazi cezariana, operatia de cataracta, trepanatii craniene, anumite cranii gasite pledand pentru veridicitatea acestor scrieri - An-Bakr-Mohamed-ibn-Zakarias sau al-Razi sau RHAZES (850-923), medic si alchim ist, autor al cartii AL MANSURI descrie umflatura sau tumora osoasa, numita astazi spina ventosa - Abu'l Quasin Ubalef ibn Abbas as Zahravi sau ABULCASIS (912-1013), autor al ca rtii Al-Taserif (Expunerea materiei) in care - trateaza despre chirurgie - descrie oprirea sangerarii arteriale prin cauterizare - sectionarea vasului, ligatura cu fir puternic - aplicarea de medicamente astringente - AVICENA (Abu Ali Ibn Sina, 980-1037), printul medicinei arabe: - e considerat al treilea mare medic al omenirii, dupa Hipocrat si Galen us - scrie prin 1020 Al Kanum Fi'l Tibb, adica Canonul medicinii practice i n care: - cartea intai : definitia medicinei, sanatate si boala, limfa, oase si articulatii, fascii si muschi, nervi, tendoane, aponevroze, organele genitale, nervii cerebrali, spinali, toracelui, sac rati, coccigieni, artere si vase - cartea a doua: farmacologie - cartea a treia: bolile organelor si anatomia organelor (inclusiv genit ale externe, dar nu si ale femeii) - cartea a patra: modificari generale ale organismului in imbolnaviri - cartea a cincea: farmaceutica (prepararea medicamentelor) - sustine ca - sediul gandirii e in creier, in special in emisfera cerebrala stanga - testiculul are doua perechi de muschi (nu unul, ca la Galenus) - distinge tendoanele de nervi - descopera ductul lacrimar si miscarile irisului - cunoastea bine pulsul - creeaza nevroze experimentale - Abu Merwan Ibn-Zuhr sau AVENZOAR (1073-1162) nu este anatomist, dar e medic si farmacist: - descrie abcesul mediastinului cu simptomatologia sa generala si locala si incizia lui chirurgicala - tratat de osteologie, tratat despre fracturi si luxatii

- Ibn Rosd Abul-Valid Mohamed sau AVERROES (1126-1198) : - a scris tratatul medical de inspiratie galenica Kitan El-Kolyat (Carte universala despre medicina) - comentarii asupra lui Aristotel - diferentiaza sufletul (muritor) de spirit (nemuritor) - afirma ca intre religie si intelepciune nu exista o contradictie - IBN AN NAFIS (1210 - 1288) - este prima persoana care descrie corect circulatia sanguina in lucrare a "Comentarii" (1260) - scrie Tratat de oftalmologie, Tratat despre dieta, Cartea medicinii ge nerale - a conspectat pe inteles tratatul lui Avicena 4. Anatomia in China antica - anatomia chinezeasca este o enigma - au descoperit traseele nervoase prin tatonare - HOUA CHEON (1341) descrie 12 categorii de vase - exista o tendinta de a transpune microcosmosul corpului uman la macrocosmosul universal: - inima umana are 7 orificii pentru ca Carul Mare are 7 stele - omul are 360 de oase, 360 de muschi si 360 de articulatii pentru ca ce rcul are 360 de grade si anul 360 de zile - WANG TS'INGJEN (1796) face desene in urma disectiilor in lucrarea "Corectarea erorilor medicale" 5. Galenus - CL. (Claudius sau Clarissimus) NICON GALENUS (129 - 201) este sprijinit de bis erica - a avut abilitatea sa traiasca sub trei imparati (printre care si sub Nero) - era medicul lui Marc Aureliu si al gladiatorilor, era foarte bun - elev al scolii de la Alecsandria - in anatomie a folosit disectia, in fiziologie, experimentul - greseala sa: ceea ce diseca pe animale, transpunea la om - a scris peste 40 de carti, opera sa principala : "DE USU PARTIUM CORPORIS HUMA NI" devinind dogma, anatomia sa fiind detronata de abea in 1543 de catre Vesalius - prima clasificare a oaselor (lungi, scurte, late) - introduce termenii de epifiza, diafiza - clasifica articulatiile - a descris incomplet perechile de nervi cranieni si a lasat o clasificare real neizbutita a acestora - a combatut gandirea vremii ca vocea emana de la inima demonstrand public, pe c aine, efectul sectionarii sau ligaturarii nervilor recurenti ce duce la pierderea vocii prin paralizia laringelui - a descris corpul calos, ventriculul III, comunicatiile dintre ventriculii cere brali, dura mater, pia mater, corpii cvadrigemeni - demonstreaza exprimental pe animal ca sectionarea maduvei la nivelul c3 oprest e respiratia - dintre conceptiile gresite: - sediul spiritului se afla in ventriculii cerebrali - circulatia sangelui - conceptiile sale au do;inat medicina timp de 14 secole, datorita ingradirilor religiei crestine privind cercetarile pe corpul uman 6. Anatomia pre-renascentista - in ultima parte a evului mediu au inceput sa apara primele universitati care i ncludeau si facultati de medicina in care disectiile s-au introdus treptat, initial in scopuri medico-legale, apoi in scop didactic

- inceputul secolului IX: vestita scoala de la Salerno, unde se practica disecti a - cea mai veche scoala de medicina : 1220, Franta, Montpellier (aici a fost elev Francois Rabelais) - 1222: Universitatea din Padua - 1215: Paris - 1250: Bologna - 1348: Praga (Universitatea Carolingiana) - 1425: Louvain (Tarile de Jos) - predarea medicinei este inca strans legata de teologie, studiul anatomiei omul ui se face sporadic - 1302: Varignano practica o autopsie medico-legala si din 1308 la Venetia se ap roba o disectie pe an - 1315, Padua: Mondino dei Luzzi (1275-1326) face o disectie publica - 1316, Bologna: Mondino dei Luzzi (1275-1326) publica "Anathomia", ilustrata cu planse, continand unele conceptii eronate, dupa Galenus - 1230: Imparatul Frederic al II-lea interzice practicarea medicinei fara disect ie timp de un an, dar e repede anulata de biserica - 17 septembrie 1299 (1300) papa Bonifaciu al VIII-lea: bula papala impotriva di sectiilor "De sepultris" - prima autorizatie de disectie: bula papei Sixtus al IV-lea - Carol al VI-lea autorizeaza disectiile in Franta, incepand cu 1396 7. Anatomia renasterii - miscarea artistica declansata incepand cu Leonardo da Vinci e interesata de di sectie si de structura corpului uman si are dublu rol: - bazele anatomiei artistice - pune bazele anatomiei moderne (Andreas Vesalius) - desenele lui A. Durer si lucrarea sa "Despre proportiile corpului uman" - s-a generalizat disectia, in secolul al XVI-lea, facandu-se in amfiteatre de a natomie - bazele fiziologiei moderne: PARACELSUS - David Donatello - Miracolul inimii avarului/omului - fresca cu modele anatomic e - Michelangelo Bonarotti - Raffaelo Santi - Tiziano Veccelia - Benvenuto Cellini - Rembrandt van Rijn (1606 - 1669) - Marc Antonio della Tore 8. Leonardo da Vinci si anatomia - Leonardo da Vinci (1452 - 1519) - a disecat peste 30 de cadavre umane - sectiuni topografice prin extremitati - primele injectari pentru mulaje - desene si planse anatomice - a studiat scheletul si articulatiile, muschii si organele interne, fac and corelatii cu fizica - 26 de caiete cu desene anatomice, 14 volume de planse anatomice (muzeu l regal din Londra) 9.Miguel Serveto - (1509 - 27 sept/27oct 1553) - elev al lui Sylvius, ca si Vesalius, dar care neintuind genialitatea elevilor sai, ii persecuta - el scrie pentru prima data corect despre circulatia sangelui - este ucis in modul cel mai brutal, fiind ars pe rug de viu impreuna cu cartea sa, pe un rug din lemne proaspete, care sa-i prelungeasca suferinta

10. Andreas Vesalius - (1514-1564) - diseca pe animale inca de mic - pune bazele anatomiei moderne - studiaza medicina la Louvain, pe care o abandoneaza in 1533 si studiaza la Par is, unde il are profesor pe Sylvius si Guinter - la indemnul lui Guinter, inca student fiind, descopera vasele spermatice la om - spune ca profesorul trebuie sa execute el insusi disectiile - din 5 dec 1537 continua la Padua, unde termina studiile - din 1539, la 25 de ani, e numit profesor - practica disectia si il verifica si combate pe Galenus - obtine schelete prin macerarea la rece - isi realizeaza singur desenele, apoi cu ajutorul lui Van Calcar, elev al lui T izian - 1538: Tabulae anatomical sex la Venetia - 1539: Epistola de vena seconda - 1541: Galeno opera omnia - 1543: De humani corporis fabrica cu 7 volume si 600 de pagini/300 de planse cu anatomia completa a corpului uman, in care inlatura conceptiile gresite ale lui Galenus - a revizuit terminologia anatomica - e foarte apreciat de Carol Quintul si devine medicul curtii regale, pastrat si de Filip al II-lea - moare in 1564 naufragiat pe insula greceasca Zante, in timp ce se intorcea din pelerinajul La Mormantul Sfant unde a fost trimis de regele Filip al II-lea ca sa scape de condamnarea la moarte din partea inchizitiei ce-l acuzase de a fi autopsiat un nobil spaniol a carui inima ar fi batut inca - numele sau se leaga de ligamentul inghinal, sfenoidul, mandibula, valva mitral a a inimii, corpus calosum si multe altele 11. Anatomia si artele - anatomia a inspirat mult artele, multe picturi imortalizeaza disectii, tema de atractie pentru artisti: Rembrandt - Lectia de anatomie a doctorului Tult - disectia muschilor an tebratului pe cadavru uman David Donatello - Miracolul inimii avarului/omului - fresca cu modele an atomice - multe opere de arta ilustreaza corect detaliile anatomica ale corpului uman, i n perioada renasterii - artistii luau des lectii de anatomie - artistii servesc deseori drept desenatori pentru medici ce practica disectii s i doresc imortalizarea detaliilor in desene anatomice 12. William Harvey - 1578-1657 - descoperirea circulatiei sangelui, in 1628 (Exercitatio anatomica in motu cord is et sanguini in animalibus)= bazele fiziologiei moderne - anatomia patrunde adanc in studiul vaselor sanguine si limfatice, prin metoda injectarilor 13. Anatomia franceza - in 1220 prima facultate de medicina din lume, la Montpellier, amfiteatrul de a natomie in 1554 - in 1215 se infiinteaza universitatea de la Paris a carei scoala de medicina se deschide ulterior celei din Montpellier - ramane tributara conceptiilor invechite ale lui Galen, prin conservatorismul l ui Sylvius (Jacques Dubois) care ii are ca studenti pe Vesalius si pe Serveto, dar ii persecuta pe amandoi

- alti conservatoristi: J. Riolan, tatal si fiul - prima carte de anatomie in franceza: Ambroise Parre (1510-1571): Anatomie univ erselle du corps humain (Paris, 1561) - biblioteca din Paris numara la 1400 doar 9 carti si ii imprumuta regelui Carol al VI-lea o carte doar dupa depunerea unei mari sume de bani in chip de garantie ca o va restitui - Raymond Vieussens (1641-1715), la Montpellier, descrie in 1705 si 1715: - vasele cordului in mod amanuntit - glanda parotida - limbul fosei ovale al peretelui interatrial - ansa simpaticului in jurul arterei subclaviculare - elaborarea de catre C. Linne (1707-1778) a sistemului de clasificare a vertebr atelor - Xavier Bichat afirma ca "masina generala a organismului este alcatuita din mas ini particulare" formate din diferite tesuturi - Reinier de Graaf (1641-1673) descrie, la Paris, foliculul ovarian ca folicul t ertiar sau de Graaf - Jean Cruveilhier (1791-1874) militand pentru importanta cunostintelor anatomic e spune: "Je sais bien qu'on rencontre tous les jours des mdecins qui soutiennent qu'on en sait toujours assez pour la pratique mdicale, qua nd on connat la situation des organes, que la vie ne se msure ni par le volume, ni par la densit, ni par les proprits physiques des or ganes. Mais o sigent les maladies? N'est ce pas dans les organes? Et si vous ne connaissez pas les organes sains, c omment connatrez vous les organes malades?" - in secolul XIX, marile tratate de anatomie umana franceze: Paul Poirier, A. Ch arpy, L. Testut, R. Grgoire si Paitre, de Rouvire 14. Anatomisti romani celebri - fapt de retinut: Constantin Cantacuzino elev al lui Galileo Galilei - constituirea limbajului medical: - termeni dacici: ceafa, grumaz, buza - termeni slavi: boala, pojar, a ingriji, leac, rana - termeni greci: lepra, podagra, ciuma, oftica, abces sau buboi, tifos, splina - termeni latini: cap, ochi, limba, mana, picior, plamani, rinichi, vina , artera, sange, sanatos, a vindeca, a se naste, a muri, guturai, pantece - 1842: infiintarea de catre dr. Nicolae Kretzulescu (1812-1900) a scolii de mic a chirurgie - 1843: "Manual de anatomie descriptiva" de dr. N. Kretzulescu, in romana, cu li tere chirilice - 1860: "Antropologia sau scurta aratare despre om si insusirile sale" de Pavel Vasici Ungureanu, in romana, cu litere chirilice - dr. Carol Davila (1828-1884), adus din Franta in 1853 - 1857: Davila si Kretzulescu transforma scoala de chirurgie in scoala nationala de medicina si farmacie, recunoscuta de Franta - din 1857, preda aici dr. Gh. Polizu, din 1864 se accepta si civili - 1867: infiintarea Facultatii de Medicina din Bucuresti, prin decret - prof dr Gh. Polizu: carte de anatomie descriptiva si una de fiziologie - Thoma Ionescu (1860-1926) - profesor la Bucuresti - 1889: tratat de 300 de pagini "Herniile interne retroparietale" --> ob tine marele premiul Laborie la Paris - 1892: teza de doctorat "Evolutia intrauterina a colonului pelvin" - 1894: Poirier si Charpy ii incredinteaza capitolul "Anatomie a tubului digestiv" pe 400 de pagini, inclusa in tratatul lor - infiinteaza revista de chirurgie si a societatii de chirurgie - aduce contributii la rahianestezia inalta, facand demonstratii la Roch ester, SUA

- prezinta principiile rezectiei gastrice inalte, la Bruxelles - recomanda limfadenectomia largita a pelvisului in operatia Wertheim - publica, impreuna cu D. Gerota "Anatomia simpaticului cervical" - Francisc Rainer (1874-1944) - profesor de anatomie la Iasi si Bucuresti - a introdus conceptia structurilor functionale si deci a interpretarii cauzale - a postulat : "Anatomia este stiinta formei vii", abordand legatura din tre structura si functie (ontogeneza/filogeneza) - dezvolta embriologia, anatomia comparata si antropologia - descopera: - ganglionii limfatici subepicardici - resorbtia cartilajului in procesul osificarii - originea embriologica a musculaturii perineale - structura functionala a derivatelor mezenchimale - dura mater, periostul, pericardul fibros - determinismul diverticulilor duodenali - tractul ilio-tibial - a creat un serviciu de cadavre - a infiintat laboratorul de microscopie - a infiintat Institutul de antropologie - Ernest Juvara (1870-1933) - facultatea de la Paris, unde a condus laboratorul lui Poirier timp de doi ani - publica: - Anatomia regiunii plerigomaxilare ca teza de doctorat, premiat a la Paris - Quinze lecons d'anatomie pratique, in care isi face singur des enele - Des aponevroses de la paume de la main - Lectiuni de anatomie practica - Manual de anatomie chirurgicala - Grigore T. Popa (1892-1948) - elev al lui Rainer - descopera, impreuna cu Una Fielding, Sistemul port hipofizar - dezvolta invatamantul de embriologie - Victor Papilian (1888-1956) - Manual practic de disectie - Tratatul elementar de anatomie descrptiva si topografica - Istoricul antropologiei in Romania - Tratatul de anatomia omului George Palade (laureat al premiului Nobel) Nicolae Kalinderu Victor Babes Ion Cantacuzino Gheorghe Marinescu Gheorghe Assaky 15. Configuratia exterioara oaselor - fiind comparate cu corpuri geometrice, li se descriu trei dimensiuni: - lungime, latime si grosime - fete, margini si unghiuri - primesc nume: - de corpuri geometrice cu care se aseamana: trapez, cuboid, piramidal, etc - de obiecte: scafoid, cuneiform, ciocan, scarita - clasificare dupa aspect: - rectilinii (fibula) - incurbate (coastele) - in S italic (clavicula)

- rasucite pe axul lor (humerus) - proprietati speciale: oasele pneumatice = neregulate si continand in interior cavitati cu aer (maxila, frontalul, sfenoidul, etmoidul, mastoida) - clasificare dupa situatie: - sesamoide - se dezvolta : - in apropierea unei articulatii (periarticulare) - in interiorul unor tendoane (intratendinoase) - sunt lentiforme, mici - suturale sau wormiene: - mici, plane si inconstante - pot fi insulare (se dezvolta in centrul oaselor boltii cranien e) - clasificare dupa dimensiuni: - lungi (L>l) - un corp (diafiza) - doua extremitati (epifize) - servesc la membre cu rol de parghii de viteza - plane (late) (L=l>g) - turtite, cu doua fete si mai multe margini si unghiuri - servesc la formarea unor cavitati de protectie sau insertii mu sculare - scurte (L=l=g) - forma cubica - servesc unde e nevoie de o mare soliditate si miscari variate de amplitudine mica 16. Elemente descriptive ale oaselor Desi rezistente, oasele sufera influentele organelor invecinate (proeminente oso ase de la tractiunea muschilor, depresiuni pe fata interioara a oaselor craniului de la presiunea creierului, santuri de la pulsatiile arterelor a.proeminente = parti osoase care proemina - articulare = forme variate, modelate de suprafata opusa lor (capul hum eral, condilii femurali) - nearticulare (pentru insertiile musculare = mai dezvoltate la barbati si indivizii robusti): - procese sau apofize = se detaseaza de suprafata osului ca un v arf pe suprafata osului (unele pot fi articulare) - tuberozitati = varf mai putin proeminent si baza mai larga, nu se detaseaza prea mult de suprafata osului - tuberculi = tuberozitati mai mici cu suprafata neregulata - eminente = tuberozitati rotunjite, netede - spine = o proeminenta foarte ascutita - creste = proeminente liniare, rugoase sau taioase b.cavitati = determinate de forte de presiune - articulare = corespund proeminentelor invers configurate (glenoida, ac etabulum) - nearticulare foarte variate ca forma, dimensiuni si importanta functio nala: - cavitati de insertie (pentru muschi sau ligamente) = foseta ca pului femural - cavitati de receptie (adapostesc si protejeaza diferite organe ) - fose (fosa cerebeloasa, fosa iliaca, fosa hipofizara d e pe sfenoid) - cavitati complete (sinusurile) - santuri (santuri pentru tendoane, vase nervi, muschi) = santul intertubercular de pe humerus, santul nervului radial de pe humerus c.gauri si canale (dupa Testut):

- de trecere (sau de transmisie = prin care trec formatiuni anatomice), au doua impartiri: - dupa formarea lor: - hiat = orificiu neregulat in care se deschid unul sau mai multe canale - foramen = gaura, orificiu - ductus = canal - sulcus = sant - incizura = scobitura - apertura = deschizatura - dupa dimensiunea lor: - mari = gaura vertebrala, gaura occipitala - mici = gaura transversa, foramen spinosum - de nutritie = prin care trec vasele si nervii osului respectiv: - gaurile de ordinul I: - cele mai mari - situate pe diafiza oaselor lungi sau la suprafata celo r late - prin ele patrund arterele nutritive - din ele pleaca conductele de ordinul I - gaurile de ordinul II: - mai mici - situate pe epifizele oaselor lungi, circumferinta oase lor late si suprafetele nearticulare ale oaselor scurte - mult mai numeroase decat de ordinul I - din ele pleaca conducte de ordinul II prin care ies ve ne - gaurile de ordinul III: - 40-50 /mm2 dupa Testut - se gasesc pe toate suprafetele oaselor acoperite de pe riost - de la ele pleaca canalele Havers prin care trec capila re - gaurile de ordinul IV: - sunt cateva sute pe mm2 - sunt orificiile de deschidere ale canaliculelor osteop lastelor Canalele nutritive ale oaselor membrelor se indreapta oblic catre cot si fug de genunchi, extremitatea fertila fiind cea superioara pentru humerus si cea inferi oara pentru oasele antebratului, iar pentru femur cea inferioara si la oasele gambei cea superioara, femurul avand in majoritatea cazurilor doua gauri de ordinul I. 17. Structura oaselor - oasele sunt formate din tesut osos: - compact - format din lamele osoase alaturate, alipite, fara a delimita c avitati intermediare - formeaza diafiza oaselor lungi - stratul osos superficial al oaselor scurte si al epifizelor oa selor lungi - cele doua suprafete ale oaselor late - rezistent in special la torsiune - spongios - format din lamele (trabecule) osoase orientate in directii dif erite, delimitand cavitati neregulate numite areole/alveole/tubi ososi in care g asim: - ori maduva osoasa - ori aer = mastoida

- formeaza partea profunda a oaselor scurte, oasele late si a ep ifizelor oaselor lungi - areolele mai superficiale sunt mai mici (cat o gamalie de ac), cele apropiate de cavitatea medulara mai mari (pana la o boaba de mazare) - rezistent in special la presiune - maduva osoasa este de 4 feluri: - rosie osteogena: prezenta pana in luna a 4-a de viata embrionara - rosie hematogena: prezenta in oasele fatului si a copilului dar si la adult in stern, corpii vertebrali, oasele craniului - galbena: inlocuieste maduva rosie hematogena si este prezenta la adult , fiind o rezerva nutritiva - cenusie: inlocuieste maduva galbena la o varsta inaintata - la suprafata osului se afla o membrana fibroasa numita periost, formata din do ua straturi: - stratul superficial sau periostul fibros format din: - fibre conjunctive si elastice - e bogat in fibroblaste si vase ce patrund in os - din partea lui profunda pleaca fibrele Sharpey, fibre conjunct ive prin care periostul adera la os - stratul profund sau periostul osteogen, format din: - 2-3 paturi de celule mezenchimale cu potential osteogen ce vor da nastere la osteoblasti - la copil stratul osteogen are rol mare in elaborarea tesutului osos, fiind fertil - are rol in formarea calusului in caz de fracturi si la reparar ea unor pierderi limitate de substanta osoasa - intre diafiza si epifiza oaselor lungi gasim pana la 20-25 de ani un disc cart ilaginos, numit cartilaj de crestere (metafiza) 18. CARACTERELE VERTEBRELOR CERVICALE - corpul vertebral - este mic, turtit antero-posterior fiind astfel alungit in plan transve rsal - creste progresiv de la c3 la c7 - pe marginile laterale ale fetei superioare a corpului vertebral, se ga seste cate o proeminenta numita proces unicnat, semilunar sau croset - pe marginile laterale ale fetei inferioare ale corpului vertebral, se gasesc doua scobituri ce corespund proceselor uncinate ale vertebrei subiacente - procesul spinos (apofiza spinoasa) - este scurt - putin inclinat - cu varful bifid - procesele transverse - sunt scurte si largi, baza lor prezinta o gaura numita gaura transvers ara prin care trec artera, vena si nervul vertebral (Francois Franc) - aceasta gaura imparte baza procesului transvers in doua parti, numite radacina anterioara si radacina posterioara - varful proceselor transverse prezinta doi tuberculi, anterior si poste rior - pe fata sa superioara se gaseste intre cei doi tuberculi - tuberculul posterior, descendent si cu ramura posterioara reprezinta p rocesul transvers propriu-zis - tuberculul anterior, ascendent, si cu ramura anterioara reprezinta rud imentul unei coaste - gaura vertebrala este de forma triunghiulara - procesele articulare - sunt doua superioare si doua inferioare - orientate in plan transversal - procesele articulare superioare privesc postero-superior - cele inferioare antero-inferior

- lamele vertebrale - sunt subtiri - au forma patrulatera - sunt mai late decat inalte 19. CARACTERELE VERTEBRELOR TORACALE - corpul vertebral: - are diametrul antero-posterior aproape egal cu cel transversal, in spe cial la cele mijlocii - pe partile laterale ale corpului vertebral se gasesc 4 suprafete costa le, cate doua pe fiecare parte: superior (t1-t10) si inferior (t1-t9) - gaura vertebrala este aproape circulara - procesul spinos: - prismatic triunghiular - foarte lung si foarte inclinat inferior, apropiindu-se de verticala - lungimea si inclinatia cresc de la prima la a opta vertebra, la ultime le 4 fiind mai mici - varful lor este unituberculat - procesele transverse - unituberculate - suprafata articulara (pe fata anterioara, aproape de varf) pentru tube rculul costal - procesele articulare - in plan frontal - SUPERIOARE=POSTERIOR - INFERIOARE=ANTERIOR - lamele vertebrale sunt PATRATE 20. CARACTERELE VERTEBRELOR LOMBARE - corpul vertebral: - foarte voluminos - aspect reniform - gaura vertebrala are forma unui triunghi isoscel - procesul spinos: - foarte DEZVOLTAT - este PATRULATER - aproape ORIZONTAL - primele trei sunt mai mari decat ultimele doua - procesele costiforme - omologul coastelor - pot fi confundate cu procese transverse - procesele transverse - sunt mici proeminente osoase pe fata posterioara a proceselor costifor me, numite procese accesorii sau tuberculi accesorii sau procese stiloidiene - procesele articulare - posterior proceselor costiforme - sunt VERTICALE - cele superioare privesc POSTERO-MEDIAL si au aspect de cilindru GOL - cele inferioare privesc ANTERO-LATERAL si au aspect de cilindru PLIN - la marginea posterioara a proceselor articulare superioare se gaseste un tuber cul rotunjit numit PROCESUL MAMILAR - lamele vertebrale sunt PATRULATERE, mai inalte decat late 21. ATLASUL SI AXISUL - ATLASUL - prima vertebra cervicala - ii lipseste corpul vertebral - are forma inelara - are doua mase laterale unite prin doua arcuri osoase ce formeaza impre una gaura vertebrala

- are sase fete: - fata superioara - are o suprafata articulara (suprafta articulara superi oara) - eliptica - concava - cu marele ax antero-medial - numita cavitatea glenoida a atlasului - se articuleaza cu condilii occipitalului - fata inferioara - suprafata articulara inferioara (fateta axoidiana) -se articuleaza cu procesul articular superior a l axisului - fata anterioara - este extremitatea arcului anterior - prezinta tuberculul anterior al atlasului - fata posterioara - este extremitatea arcului posterior - prezinta tuberculul posterior al atlasului - fata laterala se continua cu procesele transverse - fata mediala prezinta rugositati pentru insertia ligamentului transvers - arcul anterior - usor convex anterior - turtit antero-posterior - mai scurt decat arcul posterior - pe fata anterioara prezinta tuberculul anterior al atlasului - pe fata posterioara, in partea mijlocie, prezinta o suprafata articulara concava, circulara sau ovalara, fovea dentis, care se articuleaza cu dintele axisului - arcul posterior - curba cu concavitatea anterior - pe fata posterioara, pe linia mediana, prezinta tuberculul pos terior al atlasului - pe marginea superioara, la unirea cu masele laterale, prezinta santul sau canalul arterei vertebrale, prin care trec artera vertebrala si primul nerv rahidian cervical - procesele transvcerse au varful unituberculat - gaura vertebrala este impartita in doua compartimente de ligamentul tr ansvers: - unul patrulater, anterioar, pentru dintele axisului - unul posterior, ovalar ce corespunde maduvei spinarii cu menin gele rahidian si radacinilor medulare ale nervilor accesori (XI) - echivalenta cu vertebra tip - corpul atlasului = dintele axisului - gaura vertebrala = compartimentul posterior ligamentului trans vers - procesul spinos este tuberculul posterior - procesele articulare superioare = cavitatile glenoide - procesele art inf = fatetele axoidiene - lamele vert = portiunea din arcul post dintre tubercul si sant ul arterei vertebrale - pediculii vert = port din arc post care prez santul art verteb rale - AXISUL - este cea de-a doua vert cerv - corpul axisului: - prez pe fata sup in port mijl un proc vert numit DINTELE AXISU LUI (DENS AXIS) sau PROCESUL ODONTOID al axisului - prez o BAZA, sudata la corpul axisului

- o portiunea stramta numita GAT (COL) - un CORP (portiunea sa mijl) - un VARF (APEX DENTIS) de care se prind lig occipito-ax oidiene - pe fata ant = o supr art pt arcul ant al atlasului - pe fata post = o supr art pt lig transvers - DENS AXIS e considerat un ax in jurul caruia se rot at lasul cu capul - pr transv sunt scurte si cu vf unituberculat 22. CARACTERELE SPECIFICE ALE VERTEBRELOR C6, C7, D1, D4, D10, D12, L5 C6: - tuberculul ant al pr transv e mai proeminent = tuberculul lui CHASSAIG NAC sau tuberculul carotidian - se poate palpa = punct de reper in descoperirea arterei carotide C7: - pr spinos e mai lung = vertebra proeminens - e pct de reper in num vert - are pr spinos unituberculat - are pr transv unituberculate - in p inf a fetelor lat ale corpului vert se gaseste uneori cate o SUPR AFATA ARTICULARA PENTRU CAPUL PRIMEI COASTE D1: - are pr UNCINATE pe f sup a corpului sau vert D4: - pr pe p lat stanga o depr data de pulsatiile aortei = AMPRENTA AORTICA D10: - o singura semifateta art pt costala pt capul coastei a X-a D11 si D12: - o singura fateta art pt capul coastelor - nu prez pe fata ant a pr transv supr art pt tuberculul costal - la D12, supr art inf sunt la fel ca la vert lombare L5: - corp vert mai inalt ant decat post = aspect cuneiform 23. SACRUMUL - nepereche, median, simetric - intre cele doua oase coxale, inferior col vert, in p post a bazinului, deasupr a coccisului - oblic infero-posterior, unghi obtuz cu coloana deschis posterior de 120-130 de grade = mare importanta obstetricala si antropologica ORIENTARE: superior baza, posterior fata convexa - are 4 fete, o baza si un varf si canalul sacral - fata PELVINA (ANTERIOARA) - concava - pe linia mediana o coloana osoasa = sudarea celor 5 corpuri ve rtebrale - locurile de sudura = 4 linii/CRESTE TRANSVERSALE - la extremit acestor linii, cate o GAURA SACRALA ANTERIOARA = r amurile ant ale nervilor sacrali si ramuri ale vaselor sacrale laterale - intre gauri = coloana osoasa pe care se insera m. PIRIFORM - fata POSTERIOARA - convexa - prezinta mai multe creste (mediana, intermediara si laterala) si tuberculi (5 postero-mediali=articulari si 5 postero-laterali=conjugati) - tuberculii postero-mediali = pr art ale vert sacrale - tuberculii postero-laterali sau conjugati = pr transverse ale vert sacrale - creasta SACRALA MEDIANA :

- unirea proceselor spinoase ale celor 5 vertebre - la a 3-a sau a 4-a vertebra, creasta se bifurca = ramu ri de bifurcatie numite COARNELE SACRALE ce se art cu coarnele coccisului - intre coarnele sacrale = orificiul inferior al CANALUL UI SACRAL = HIATUSUL SACRAL - de o parte si de alta a crestei sacrale = SANTURILE SACRALE = continua inferior santurile vertebrale - creasta SACRALA INTERMEDIARA = unirea celor 5 tuberculi sacral i postero-mediali - lateral tuberculilor postero-mediali = 4 GAURI SACRALE POSTERI OARE = prin care trec ramurile posterioare ale n. sacrali - mai lateral = tuberculii sacrali postero-laterali sau conjugat i = CREASTA SACRALA LATERALA - fetele laterale - forma triunghiulara cu baza superior - cate o supr art cu forma de pavilion de ureche in partea anter o-superioara = SUPRAFATA AURICULARA A SACRUMULUI = pt art cu coxalul - posterior ac supr = proeminenta rugoasa = TUBEROZITATEA SACRAL A = pt lig puternice ale art sacro-iliace - baza sacrumului - o supr ovalara mediana = fata sup a corpului vert al primei ve rt sacrale - post ac supr se afla orificiul sup al canalului sacral - post canalului se gaseste extremit sup a crestei sacrale media ne - lateral de supr ovalara = cate o supr triunghiulara = ARIPIOAR A SACRUMULUI - post de aripioara se gase 2 PROCESE ARTICULARE SUPERIOARE pt p r art inf ale vert lombare 5 - varful sacrumului - o supr art eliptica ce se art cu coccisul - CANALUL SACRAL - continua can vert si strabate osul sacrum - aici se gaseste FUNDUL DE SAC DURAL si nervii din coada de cal - de fiecare parte a canalului pleaca cate 4 conducte transversa le care apoi se bifurca dand un ram anterior si unul posterior ce se deschid in gaurile sacrale anterioare si respectiv posterioare; ele sunt de sp intre ele de niste colonete osoase care sunt pediculii vert ale celor 5 vert sacrale 24. COCCISUL - median, nepereche, simetric - sub sacrum = rudimentul scheletului cozii de la mamifere - forma triunghiulara, cu baza superior ORIENTARE: superior baza si anterior fata concava - are doua fete, doua margini, o baza si un varf - fata anterioara - concava - 3-4 linii transversale = sudarea vertebrelor coccigiene - pe p lat se prind m coccigieni si ridicatori anali - median se prinde lig sacrococcigian ventral - fata posterioara - convexa - 3-4 linii transversale = sudarea vertebrelor coccigiene - pe p lat se prind m glutei mari - median: lig sacrococcigiane dorsale si firul terminal - baza - supr eliptica dest art cu varful sacrumului - post ac supr se gas 2 pr orientate sup = COARNELE COCCISULUI c

are se art cu coarnele sacrumului = delimitarea hiatusului sacral - de pe partile lat ale coccisului, pleaca transversal 2 prelung iri = UNGHIURILE LATERALE ALE COCCISULUI - marginile coccisului sunt oblice, converg spre varf - varful se termina cu un tubercul mic 25. COLOANA VERTEBRALA IN GENERAL - este scheletul axial al trunchiului - lungimea este de 63-65cm la femeie si 70-73cm la barbat = 40% din lungimea cor pului - largimea maxima = baza sacrumului = 10-12cm - diametrul sagital maxim este la niv ultimelor vert lombare = 7cm - 4 segmente: cervical, toracal, lombar si sacro-coccigian - primele trei = segmentul mobil sau articulat al coloanei vert, ultimul e segme ntul fix al coloanei vert, fiind solidar cu cele doua oase coxale = scheletul ba zinului - curburile: (normale si patologice = exagerari ale celor normale = ereditare sa u dobandite) - sagitale (adaptarea la statiunea bipeda = ortostatism) - cervicala, dorsala, lombara si sacro-coccigiana - cervicala si lombara = lordoze (convexitatea anterior) - toracala si sacro-coccigiana = cifoze (convexitatea posterior) - din cele 3 curb ale rahisului mobil, curbura principala e cea toracala = curbura primara, restul sunt secundare (de compensare) - sunt variabile cu varsta - intrauterin = o singura curbura cu convexitatea poster ior - nou-nascut = 2 sacro-coccigiana si restul coloanei - in lunile 3-5: apare curbura cervicala (ridicarea capu lui) - o data cu mersul = curbura lombara - laterale (frontale) = scolioze - cervicala si lombara cu convexitatea la stanga - toracala = convexitatea la dreapta = curbura principala, dator ata act intense a membrului sup drept - celelalte curburi sunt secundare (compensatorii) - la stangaci e invers - coloana vertebrala are 4 fete - fata anterioara = corpii vert si discurile intervert = coloana cilindr ica - fata post = creasta spinala = pr spinoase si cate un sant = santul ver t in care se afla m. santurilor vert - fetele laterale = pr transverse, pediculii vert cu gaurile interverteb rale, partile lat ale supr circumferentiale ale corpilor vert - canalul vertebral/rahidian - este suprapunerea gaurilor vert - se cont sup cu cavitatea neurocraniului prin gaura occipitala - se deschide inf prin hiatusul sacral - urmareste inflexiunile coloanei - diametrul variaza : mari in reg cervicala si lombara, coloana fiind ma i mobila in aceste regiuni - importanta functionala - rol static - presiune crescanda supero-inferior - marirea rezistentei prin curburi: nr de curburi la patrat + 1 = C*C+1 deci la om C=4 deci 17 - rol mecanic - formata din piese articulate mobilizate de muschii santurilor vertebrale - e antrenata in numeroase si variate miscari

- rol protector - contine canalul rahidian: maduva spinarii, radacinile nervilor spinali si meningele 26. STERNUL - os alungit, plat, nepereche, simetric - forma de sabie de gladiator - sudura timpurie a sternebrelor - are trei parti: - manubriu/maner/prestern - corpul sternului sau mezosternul - procesul xifoid sau apendicele sau xifistern sau enziform - este oblic infero-ant, oblicitatea fiind mai accentuata la barbat ORIENTARE extremitatea mai voluminoasa superior si fata convexa anterior - are doua fete, doua margini si doua extremitati (baza si varf) - fata anterioara - convexa vertical - intre manubriu si corp se formeaza unghiul lui LOUIS, unde se articule aza si coasta 2 = punct de reper in numararea coastelor - linii transversale = crestele sau sincondrozele sternale sau interster nale = sudura dintre sternebre - deasupra apendicelui xifoid se afla o depresiune = foseta supraxifoidi ana ce poate fi chiar o gaura supraxifoidiana cateodata - insertii: - superior: sterno-cleido-mastoidianul - pe toata intinderea partii laterale: pectoralul mare - in partea inferioara: dreptul abdominal - fata posterioara: - concava - prezinta sincondrozele sternale - e in raport cu organele din cavitatea toracica - insertii: - sterno-cleido-hiodian - sterno-tiroidian - triunghiularul sternului - diafragma - baza (extremitatea superioara) - are un sant pe linia mediana = incizura jugulara sau furculita sternal a = limita dintre gat si torace - de o parte si de alta este cate o supr art pt clavicula = incizura cla viculara - varful - apendicele xifoid care ramane cartilaginos pana tarziu si are forme si directii variate - marginile laterale - forma de S italic si au cate 13 santuri - 7 sunt articulare = santurile costale = articularea cu cartila giile primelor 7 coaste - 6 nearticulare = santuri intercostale 27. COASTELE - 12 perechi de coaste - 7 se art direct cu sternul prin interm cartilajelor costale = coaste a devarate - 3 se art indirect cu sternul prin intermediul cartilajului coastei 7 = coaste false propriu-zise - 2 nu se art cu sternul, ramanand independente, cartilajele lor pierzan du-se in masa musculara a peretelui abdominal = coaste flotante - formate din doua parti:

- coasta vertebrala = portiunea post, osoasa = coasta vertebrala sau coa sta propriu-zisa - coasta sternebrala = portiunea ant, catilaginoasa = cartilajul costal - coastele propriuzise - sunt oase late, curbe, a caror lungime creste supero-inferior de la 1 la 7 apoi descreste pana la 12 - curbura cu concavitatea spre interior, accentuata in doua puncte: ungh iul posterior si unghiul anterior - au trei curburi (o coasta se va sprijini doar in doua puncte pe o suprafata pl ana): - una de-a lungul fetelor = concavitatea fetei mediale si convexitatea f etei laterale - alta de-a lungul marginilor = coborarea extremitatii anterioare fata d e cea posterioara - alta de-a lungul axului = torsiunea coastei osoase ORIENTARE lateral fata convexa, posterior extremitatea cu mai multe proeminente si inferior marginea ce prezinta un sant - au un corp si doua extremitati - corpul coastei - doua fete si doua margini - fata laterala - convexa - fata mediala - concava - in raport cu organele din cutia toracica - marginea superioara - ascutita - se insera muschii intercostali - marginea inferioara - prez un sant = santul subcostal prin care trec e pachetul vasculo-nervos intercostal - pe cele doua buze ale santului se insera m. in tercostali - extremitatea posterioara - capul coastei - doua suprafate articulare, superioara si inferioara, d ispuse in unghi, pentru supr art de pe fetele lat ale corpului vert a doua vert vecine - o cresta osoasa intre cele doua supr art - gatul coastei (colul coastei) - o portiune mai ingusta - delimiteaza capul de tubercul - are o creasta osoasa - tuberculul costal - proeminenta osoasa cu supr art pt fata ant a pr transv ers al vert toracale coresp - extremitatea anterioara - o scobitura eliptica numita ANCOSA in care se prinde cartilaju l costal - cartilajul costal - in continuarea costei osoase - primele 7 corespund coastelor adevarate si unesc coastele cu sternul - urmatoarele 3 continua coastele false propriu-zise si se unesc cu cart ilajul supraiacent formand arcul costal - ultimele doua continua coastele flotante si se pierd in musculatura pe retelui abdominal 28. CARACTERELE SPECIFICE ALE COASTELOR 1,2,11,12 - coasta 1

- fetele sunt orientate superior si inferior - pe fata sup se afla tuberculul lui LISFRANC sau a m scalen anterior pe care se insera - ant de tubercul: santul venei subclaviculare si - posterior lui: santul arterei subclaviculare - coasta 2 - fetele privesc oblic, supero-lateral si infero-medial - in port mijl a fetei sup-lat prezinta tuberozitatea m dintat anterior pe care se insera: - m dintat mare - m scalen posterior - coasta 11 si 12 - se articuleaza numai cu cate o vertebra, capul are doar o suprafata ar ticulara - nu au tuerculi, nemaiarticulandu-se cu pr transverse ale vert toracale - sunt aproape orizontale - coasta 12 e mai scurta si nu prezinta sant subcostal 29. CUTIA TORACICA IN GENERAL - format post si median de coloana vert toracala, lateral de cele 12 perechi de coaste si cartilaje costale si anterior si median de stern - este o cavitate osteo-cartilaginoasa pentru protectia sistemului cardio-vascul ar si respirator asigurand si mobilitatea necesara functionarii lui, gratie cartilajelor, articulatiilor si a peretelui sau inferior, fibro-muscular: diafragma - are forma unui trunchi de con cu baza mare inferior - difera cu varsta: - la copii diametrul transversal e mic, coastele nefiind suficient de ob lice - la adulti, creste diam transversal - la batrani este rotund si rigid - difera cu sexul: - la femei este mai scurt si cu diametrul transversal mai mic decat la b arbati - la tipul asten e lung si ingust, la hipersten e scurt si larg - cifoza si scolioza modifica forma toracelui - are 15-18cm anterior coresp sternului, 27 posterior coresp col vert toracale, 32cm latero-costal - are o supr ext una int un orificiu sup mai mic si unul inf mai mare (baza) - supr ext are patru fete: - fata ant = condro-sternala - sup furculita sternala, inf apendicele xifoid, lateral de doua linii oblice ce trec prin unghiurile ant ale coastelor - se gasesc: sternul, art sterno-condrale, catilajele co stale , sp intercondrale, art condro-costale, extr ant a coastelor si a sp inter costale - fata post = dorsala - delimit de doua linii lat ce trec prin unghiurile post ale coastelor - pr spinoase ale vert toracale, santurile vert, pr tran sverse, art costo-transversare, extremit post a coastelor si a sp intercostale - 2 fete laterale - corpul coastelor si a sp intercostale dintre unghiul p ost si unghiul ant - supr int sau endotoracele are tot 4 fete - fata ant si fetele lat prezinta aceleasi elemente ca si la fat a ext - fata post - prez proeminentele corpurilor vert - de oparte si de alta se gas cate un sant numit costo-v

ertebral sau pulmonar in care patrunde mg post a plamanului - varful sau orificiul sup - incizura jugulara a sternului ant - posterior de corpul vert t1 - lat de mg med ale coastei 1 are diam de 11-12cm transversal si 5-6cm ant-post - baza sau orificiul inferior - apendicele xifoid ant, post de corpul vert t12, lat de mg inf a coastei 12, varful coastei 11, mg inf ale cartilajelor 8,9,10 - arcurile costale form un unghi cu apendicele xifoid = unghiul lui CHARPY (70 la barbat, 75 la femeie si mai mare la copii, tipul picnic si f g ravida) - post se form o scobitura cost-vert sau renala, intre coasta 12 si vert t12 - puncte toraco-metrice: - punctul medio-sternal - baza apendicelui xifoid - unghiul lui LOUIS - masurand rap diam ant-post la ap xifoid si cel transv la coasta 7 se obtine in dicele de largime - masurand perimetrul in inspir si expir se obtine amplitudinea resp prin difere nta 30. SCAPULA - os lat pereche, asimetric ORIENTARE post fata cu spina, superior mg cea mai mica si subtire, lateral unghiul prevazut cu o cav art - triunghiular, doua fete trei margini si trei unghiuri - fata post - 1/4 sup cu 3/4 inf = se desprinde o puternica lama osoasa = sp ina scapulei ce o imparte in - fosa supraspinoasa = ins m supraspinos - fosa subspinoasa - ins m subspinosi - e separat de mg lat printr-o c reasta vert dincolo de care se insera: - m rotund mic - m rotund mare - spina scapulei (se continua cu o extremit libera, num acromion ) - mg post sau dorsala = groasa si rugoasa = 2 buze - buza sup = ins m trapez - buza inf = ins m deltoid - mg lat = form cu gatul scapulei un sant prin care trec e pachetul VN suprascapular in fosa subspinoasa - mg ant = adera la f post a scapulei - acromionul (proemin turtita sup-inf si in sens inv spi nei, poate fi palpat sub piele) - pe vf lui se ins lig acromio-coracoidian - fata sup = in rap cu tegumentele - fata inf = priveste art scapulo-hum - mg lat = ins m deltoid - mg post = cont mg post a spinei - mg med = supr art ovalara pt extremit lat a cl aviculei - la unirea acromionului cu buza inf a spinei sc apulei se form unghiul acromionului = pt masuratori in luxatii - fata ant sau costala - o concavit = fosa subscapulara cu 3-4 creste oblice

- se insera m subscapular - pe port med a fetei se ins m dintat anterior pe doua supr triu nghiulare (sup si inf) - mg sup sau cervicala - subtire si prez in p lat incizura scapulei sau incizura coraco ida prin care trece N suprascapular - lig coracoidian transf incizura coracoida in canal osteo-fibro s - pe deasupra lig coracoid trec A si V scapulare superioare - medial de scobitura se ins M omo-hioidian - mg med sau spinala sau vertebrala - orientata catre col vert - doua segm cu unghi obtuz (1/4 sup e oblic sup lat si 3/4 verti cal): - buza post - M supraspinos - M subspinos - interstitiu: - M ridicator al scapulei - M romboid - buza ant - M dintat mare - mg lat sau axilara = groasa si oblica inf-med, e orientata catre axila - unghiul inf = varful scapulei = unirea mg med cu mg lat si da insertii : - M sunscapular - M rotund mare - M dintat mare - M dorsal mare (uneori) - unghiul sup = unirea mg sup cu mg med - e rotunjit - M ridicator al scapulei - unghiul lat - e cel mai voluminos - pr coracoidian (prelungire recurbata in forma de cioc de corb, cu doua port vert si oriz) = baza sa ocupa sp dintre cav glenoidala si scobit s capulei - port vert (orientata sup-ant) - port oriz (disp lat) - varf = ins tend comun al M biceps brahial si M coracobrahial - f sup sau claviculara = ins lig coraco-clavicu lare conoid si trapezoid - f inf sau humerala = priv art scapulo-hum si p e sub ea aluneca tend M subscapular - mg lat sau acromiala = se ins lig acromio-cora coidian - mg med sau toracica = se ins tend M pectoral m ic - cav glenoidala (dest art cu capul humerusului) - legata de scapula prin gatul scapulei (colul scapulei) - e putin profunda si ovala - axul mare vert sau oblic - doua rugozitati: - tuberculul supraglenoidal = ins capului lung a l M biceps brahial - tuberculul infraglenoidal = ins capului lung a l M triceps brahial 31. CLAVICULA

- este un os pereche, lung, asimetric - transversal, intre manubriul sternal si acromion - are doua curburi inegale, una mediala, mai mare, cu concavitatea posterior si una laterala, mai mica, cu concavitatea anterior ce ii dau forma de S italic - aplatizata supero-inferior in partea laterala, are forma neregulat cilindrica in partea mediala ORIENTARE se aseaza cu extremitatea turtita lateral anterior marginea concava si i nferior marginea prevazuta cu un sant - are un corp si doua extremitati - corpul - are doua fete si doua margini - fata superioara - are tuberozitati pentru insertii - insertii - sterno-cleido-mastoidian in p mediala - p lat pe versantul ant m deltoid si ve rs post m trapez - fata inferioara - corespunde primei coaste - prezinta gaura nutritiva in portiunea mijlocie - tot in portiunea mijlocie: santul muschiului s ubclavicular in care se insera m subclavicular - medial de sant: impresiunea ligamentului costo -clavicular pe care se insera ligamentul - lateral de sant : - tuberculul conoidian = se insera lig c oraco-clavicular conoid - linia trapezoidala = se insera lig cor aco-clavicular trapezoid - mg anterioara - concava in 1/3 lat = insertia m deltoid - convexa in 2/3 mediale = ins m pectoral mare - mg posterioara - concav-convexa in sens invers - in p mediala se ins fasc clavicular al m stern o-cleido-mastoidian - in p lat a mg post se ins m trapez - in p mijl are raporturi cu (foarte imp in cade rile pe umar, care pot fractura port mijl a claviculei: fie fragm pot leza direct ac form sau calusul le poate comprima ori include): - m scaleni - m omo-hioidian - artera si vena subclaviculare - trunchiuri ale plexului brahial - extremitatea mediala sau sternala - p cea mai voluminoasa a osului - doua supr art - una vert pt manubriul sternal - una orizontala pt primul cartilaj costal - in p post se insera fasc clavicular al sterno-cleido-h iodianului - extremitatea laterala sau acromiala - turtita cranio-caudal - supr art acromiala pt art cu supr art de pe mg med a acromionu lui 32. HUMERUSUL - os lung, pereche, asimetric

ORIENTARE - superior extremitatea prevazuta cu cap sferic, dispusa medial, anterio r santul profund si alungit - o diafiza si 2 epifize - corpul (diafiza) este usor rasucit pe axul sau fiind aproape cilindric sup si prismatic triunghiular in p inf - trei fete si trei margini, bine dif in p inf si mai putin in p sup - fata antero-laterala - ceva mai sus de mijloc o tuberozitate in V = tuberozit atea deltoidiana pe care se insera: - M deltoid (buza sup) - M brahial (buza inf) - sub tuberozitate, un sant putin pronuntat ce pleaca de pe fata post = santul N radial, prin care trec: - N radial - pachetele vasculare brahiale profunde spre f post a osului - deasupra tuberozitatii, f antero-lat e inconjurata de N axilar, ce poate fi int in fract osului - fata antero-mediala - gaura nutritiva a osului - santul intertubercular care coboara de la epifiza supe rioara (proximala) - impresiune rugoasa = tuberozitatea M coraco-brahial - sup tuberozit trec tend M dorsal mare si rotund mare - inf tuberozit f e acop de M brahial - fata posterioara - strab oblic de santul N radial sau santul de TORSIUNE - insertii: - sup santului de torsiune = capul lat al M tric eps brahial - inf santului de torsiune = capul med al M tric eps brahial - cele doua capete se ins si pe buzele santului - marginea anterioara - bine prountata are doua portiunni: - sup = buza externa a santului intertubercular = ins M pectoral mare - inf - se ins M brahial - se bifurca cuprinzand intre ramurile d e bifurcatie foseta coronoidiana - marginea laterala si marginea mediala - sunt adevarate creste in jum lor inf dar mai putin con turate in p sup - se form creatsa supercondiliara laterala si creasta su percondiliara mediala - dau insertie septurilor intermusculare medial si lateral ce separa loja ant si post a bratului - epifiza - se uneste cu corpul prin colul chirurgical (cele mai frecvente fracturi ale osului si dezlipirea traumatica a epifizei, pana la 20-25 de ani) - este formata din cap, colul anatomic si doi tuberculi - capul humerusului - supr art neteda, rotunjita, 1/3 sfera - orientat supero-medial si putin post - axul sau form cu axul diafizei un unghi de 130 de grade - capul humerusului se art cu cav glenoidala a s capulei

- colul anatomic - sant circular ce separa capul de restul epifiz ei - tuberculul mare (trohiterul) - p lat a capului si are trei fetisoare pt ins m usculare - f sup = M supraspinos - f mijl = M subspinos - f inf = M rotund mic - tuberculul mic (trohinul) - p ant a epifizei - se ins M subscapular - santul intertubercular (santul bicipital) - sant vert de pe f ant a epifizei pe f ant-med a epifiz ei - e limitat de - creasta tuberculului mare (sau buza laterala s au creasta subtrohiteriana) - creasta tuberculului mic (sau buza mediala sau creasta subtrohiniana) - aluneca tendonul capului lung al bicepsului brahial - pe creatsa tub mare se insera M pectoral mare iar pe c reasta tub mic M rotund mare - epifiza distala sau inferioara - turtita si recurbata post-ant - diam transv e mult mai mare decat cel ant-post - se mai numeste paleta humerala - un condil si doi epicondili - condilul humerusului are - 3 suprafete art - supr art sunt pt art cu radiusul si ul na - trohleea humerusului = forma d e scripete = se art cu scobitura trohleara a ulnei (2 mg, 2 versante si un sant) - capitulul humerusului = micul cap humeral = lateral trohleei = se art cu foseta capului radial - santul intermediar condilo-tro hlear - separa trohleea de cap itulum - se art cu mg med a cap ului radial - are 2 versante, unul c ondilar, unul trohlear (zona conoida) - 3 fose - fosa coronoidiana sau supratrohleara = pt vf pr coronoidian al ulnei in misc de flexie - fosa radiala sau supracondilara (supra capitulara) = putin adanca, pt circumf capului radiusului in flexie - fosa olecraniana = adanca, pt vf olecr anului in misc de extensie - epicondiliul medial = epitrohlee - pe f sa post = santul N ulnar - se insera (M epitrohleeni): - M rotund pronator - M flexor medial al carpului - M palmar lung - M flexor ulnar al carpului - M flexor superficial al degetelor - epicondilul lateral = epicondil

- insertii (M epicondilieni): - M scurt extensor radial al carpului - M supinator - M extensor lung al degetelor - M extensor al degetului mic - M extensor ulnar al carpului - M anconeu 33. ULNA - sau CUBITUS e os lung, pereche, asimetric, in p mediala a antebratului ORIENTARE sup extremit voluminoasa, ant scobitura ei, lat mg ascutita a osului - un corp si doua epifize - corpul - usor curbat cu concavitatea anterior (S italic in plan vert-tr ansv) - prismatic triunghiular in p sup si neregulat cilindric in p in f - are trei fete si trei mg - fata ant - gaura nutritiva - in p sup se ins M flexor profund al degetelor - in p inf se ins M patrat pronator - fata post - in 1/3 sup o linie oblica inf-med ce delimit o supr triunghiulara = ins M anconeu - sub linia oblica ulna se imp in port med si po rt lat - port med a f post a ulnei - ins M extensor ulnar al carpul ui - port lat a f post a ulnei - sup se insera: ins M supinator - inf se insera: - M lung abductor al pol icelui - M scurt extensor al po licelui - M lung extensor police - M extensor propriu ind ex - fata mediala - acoperita de M flexor profund al degetelor - mg ant - bine pronuntata - incepe la pr coronoidian si se termina la pr s tiloidian - se ins sup M flexor profund al degetelor - se ins inf M patratul pronator - mg post - proemina sub piele - in 2/3 sau 3/4 sup da insertie: - M flexor profund al degetelor - M flexor ulnar al carpului - M extensor ulnar al carpului - mg lat sau interosoasa - ins membr interosoasa ce uneste corpurile celo r doua oase ale antebr - sup se bifurca si delimit o supr triunghiulara in care se situeaza incizura radiala a epifizei proximale

- ramura de bifurc e creasta M supinator = se in s M supinator - epifiza superioara - 2 proemin osoase - vert si post procesul olecranian - oriz si ant procesul coronoidian - cele doua formeaza un unghi drept si circumscriu o cav art ce priv ant = incizura trohleara sau marea cavitate sigmoida - pr olecranian - f post = convexa, rugoasa, triunghiula ra cu vf inferior, pe care se insera M triceps brahial - f ant = articulara = formarea incizuri i trohleare - f inf = baza = olecranul se cont cu co rpul osului - f sup = varful - rugos post - se ins M triceps brahial - form ciocul olecranului in p s a ant - 2 fete colaterale - med si lat pe care se ins lig colat med si lat ale art cotului - f colat med da ins M flexor ul nar al carpului - f colat lat da ins M anconeu - pr coronoidian - forma unei priramide patrunghiulare cu varf, baza, 4 fete - varful = ciocul pr coronoidian - baza = e impl pe f ant a ulnei antero-inf olecranului - f sup = articulara = apartine incizurii trohleare - f inf = rugoasa = se ins M bra hial se form tuberozitatea ulnei - f med = rugoasa = ins fasc ant si mijl ale lig colat med al art cotului = se obs tub coronoidian - f lat - supr art eliptica cu m arele ax ant-post, concava lat = incizura radiala sau mica cavitate sigmoida a u lnei pt art cu capul radiusul ui; mg sa post da ins lig inelar al art radio-ulnare sup si fasc mijl al lig col at al art cotului - epifiza inferioara (capul si pr stiloidian) - intre cap si pr stiloidian se form pe f post un sant = trece t end M extensor ulnar al carpului si inf o incizura in care se ins lig triunghiul ar - capul - segment de cilindru - supr lat e art pt incizura ulnara a radiusului - f inf e convexa pt lig triunghiular al art pumnului - pr stiloidian - p med a capului - prelungire conica cu vf inferior = ins lig colat med a l art pumnului 34. RADIUSUL

- os lung, pereche, asimetric, in p lat a antebr ORIENTARE inf extremit voluminoasa, post fetele prevaz cu santuri, lat pr descende nt al acestei extremit - corp si 2 epifize - corpul e prismatic triunghiular cu 3 fete si 3 mg, crescand progresiv in volum sup-inf - fata ant - ingusta in p sup - gaura nutritiva - sup se insera M flexor lung al policelui, inf M patrat pronator

196. VARIATII DE FORMA SI FRACTURI ALE CLAVICULEI - Variatii ale claviculei: corpul ei poate fi traversat de un ram al N supraclav icular si foarte rar de N supraclavicular propriu-zis; ea poate prezenta modific ari de forma la muncitorii manuali (hamali) care prezinta clavicula mai voluminoasa cu curburi accentuate si cu proeminente osoase pentru insertii musculare foarte bine dezvoltate iar clavicula dreapta e mai voluminoasa dar mai scurta (de regula) - osificarea claviculei: este primul os ce incepe osificarea si este diferita la nivelul corpului si extremitatilor (de cartilaj la nivelul extremitatilor si de membrana la nivelul corpului); la 5-6 saptamani este configurata clavicula si es te definitivata aparitia punctelor de osificare care la nivelul unei extremitati este asemanatoare oaselor lungi, find mai voluminoasa extremitatea sternala (ca un so lz, se spune in carti). Acesta osificare se termina la 18-25 de ani (intre 21 si 31 de ani spune in carti) putandu-se prelungi sudarea ultimei epifize. Absenta majo ritatii portiunii centrale ale claviculei e bilaterala (de regula) si se datorea za nesudarii celor 2 centri de osificare ce apar la nivelul claviculei. Aceasta lip sa a corpului se poate confnda cu o fractura la acest nivel. - fractura claviculara se poate produce prin traumatism direct puternic sau prin traumatism indirect cand se sta cu mana intinsa si se primeste o lovitura trans misa prin antebrat/brat sau direct din umar. E mai frecventa la copil (la adult e foa rte rar) caci clavicula e mai subtire la copil si sterno-cleido-mastoidianul tra ge fragmentul medial in sus si cum trapezul nu poate sustine greutatea membrului su perior, acesta coboara. ligamentul coraco-clavicular se opune luxatiei si fragme ntul lateral e tras medial de marele pectoral ==> incalecarea fragmentelor osoase ale fracturii. 197. FRACTURI ALE OASELOR MEMBRULUI SUPERIOR - fractura scapulei este foarte rara, musculatura invecinata fiind foarte putern ic dezvoltata, acromionul fiind cel mai interesat - fracturile oaselor membrului superior liber sunt variabile si pot fi insotite de leziuni nervoase; - colul chirurgical al humerusului = N axilar - corpul humerusului = N radial - paleta humerala = N ulnar - ulna/radius = N ulnar/N radial HUMERUS:

- sunt frecvente fracturile colului chirurgical care de regula sunt frac turi fara deplasare si usor de redus - la corpul humeral fracturile pot fi simple sau spiroide ultimele se in sotesc de producerea de eschile osoase care ingreuneaza tratamentul si refacerea osoasa - epifiza proximala = se descrie dezlipirea tuberculului mare care e dep lasat supero-lateral, humerusul deplasat medial si rotindu-se medial - paleta humerala = fracturile mediale sunt foarte rare, mai frecvent la epicondili si in special cel medial, sunt frecvente la persoanele in varsta din cauza concursului dat de osteoporoza si de multe ori ca urmare a unei fracturi prin impact un fragment osos se poate inclava in tesutul spongios al celuilalt os - fracura luxatie a epifizei proximale a humerusului e prin lovitura dir ecta sau indirecta pe umar; capsula articulara fiind mai puternica decat placa e pifizara. LUXATIA ART SCAPULO-HUMERALA - e laterala, mai rar anterioara sau posterioara - cea anterioara = extensia si rotatia laterala exagerata a humerusului, capul humeral deplasat in jos si anterior, avand ca urmare smulgerea capsulei f ibroase si a bureletului la nivelul insertiilor anterioare apoi capul humeral lu xat e tras anterior si superior de M flexori si abductori ai bratului, putand sa ajunga sub procesul coracoid si putand leza si N axial RUPTURA BURELETULUI GLENOID - contractie brusca a bicepsului sau subluxatia fortata a capului humera l cand e interesata partea antero-superioara a bureletului FRACTURA SMULGERE A EPICONDILULUI MEDIAL - impact traumatic cu membrul superior in hiperabductie, traumatism ce a ctioneaza la nivelul cotului intins (poate fi lezat si N ulnar) LUXATIA ARTICULATIEI COTULUI - de regula posterior, cadere pe mana cu cotul flectat; se poate produce cand articulatia e in hiperextensie si se produce o lovitura care duce ulna pos terior sau postero-lateral OASELE ANTEBRATULUI - fractura de cap radial, coronoida sau olecraniana - cea a olecranului = tractiunea ascendenta exercitata de triceps ce nec esita osteosinteza cu tub metalic - subluxatia si luxatia capului radial = miscari de pronatie exagerata, e dureroasa si se produce daca se exercita o tractiune in sus cu antebratul in p ronatie = lezarea insertiei distale a ligamentului inelar, capul radial se deplase aza distal si iese partial din ligamentul inelar; imobilizarea se face in supina tie; se intampla frecvent cand copilul e ridicat de membrele superioare de parin ti care il leagana - o fractura aici (antebrat) poate interesa un os sau ambele si corpul o aselor (1/2 inferioara); se produce fractura POUTEAU-COLLES care este frecventa la toate varstele si care (caderea pe mana) poate fi asociata cu luxatia arterei celei mai apropiate (radio-ulnara inferioara). Se produce o deformatie caracteri stica ceea ce o aseamana cu un dos de furculita (asa se si numeste in spitale) . La antebrat avem frecvent fracturi ale proceselor stiloide (in special stiloid a radiala) in reducerea fracturilor se va tine cont de faptul ca stiloida radiala e mai jos decat cea ulnara OASELE CARPIENE

- cel mai frecvent e fracturat scafoidul si fata sa posterioara e mai pr ost vascularizata si ca diagnosticul e pus mai lent (fractura e insotita de necr oza partii posterioare a scafoidului = e grava si nu trebuie neglijata; se face cu fire metalice osul hamat = deplasarea celor doua segmente datorita tractiunii muscular e si daca e lezat N ulnar e scazuta si forta de prehensiune (a apuca) OASELE METACARPIENE - simple, au buna vascularizatie si cel mai frecvent sunt fracturate met acarpienele 1,2,3 (fractura boxerilor = la ei e frecvent). Pentru cei care se ba t ocazional = metacarpianul 5 = fractura golanilor/batausilor; fracturile metacarpie ne sunt foarte grave in urma strivirii mainii = duc la instabilitatea ei OASELE FALANGE - fractura frecventa a falangelor distale , prin strivire = durere inten sa datorita inervatiei bogate, frecvent cominutiva (mai multe fragmente) si se f ormeaza hematom (vascularizatie bogata); - falangele proximale = hiperextensia degetelor; sunt dificile, caci au raport cu tendoanele flexorilor si extensorilor ce iau insertie la acest nivel 198. ABSENTA MUSCHIULUI PECTORAL MARE - poate lipsi un fragment din M pectoral mare (fasciculul sternal si clavicular) = agenezie partiala - poate lipsi pectoralul mare in intregime = agenezie completa - pot lipsi ambii M pectorali = sindromul POLAND - se poate insoti de hipoplazia sanului, in lipsa marelui pectoral sau a segment elor sternale 2-4 199. TRIUNGHIUL DE AUSCULTATIE - zona la nivelul peretelui toracic posterior delimitata inferior de marginea su perioara a dintatului mare si marginea inferolaterala a trapezului si lateral de marginea spinala a scapulei - la acest nivel se plaseaza stetoscopul pentru o buna cunoastere a miscarilor r espiratorii - pentru a facilita auscultatia, bratele se dispun la nivelul toracelui pe fata anterioara si se produce o flexie a trunchiului ceea ce descopera coastele 6 si 7 nivel la care auscultatia este clara 200. ANATOMIA CLINICA A VASELOR AXILARE: COMPRESIUNEA ARTEREI AXILARE, ANEVRISM, LEZAREA VENEI AXILARE - compresiunea arterei axilare - in al treilea segment al sau artera axilara poate fi comprimata pe hum erus, insa e frecventa comprimarea sa in primul segment (suprapectoral), fie sub clavicula pe prima coasta, fie supraclavicular, cand se poate comprima apasand cu degetul intre clavicula si sterno-cleido-mastoidian - anevrismul arterei axilare - o dilatatie saculara a arterei axilare, marirea de volum producandu-se in prima parte a arterei = compresiune a trunchiului si fasciculelor plexului brahial cu durere profunda si anestezie cutanata - vena axilara e medial de artera si poate prezenta unanevrism cu compresie pe a rtera sau trunchiul plexului brahial si poate fi si lezata = pericol = hemoragie mare, iar vena axilara nu se comprima dupa lezare caci este aspiranta = aspira a er si produce moarte prin embolie pulmonara 201. VARIATII ALE ARTEREI BRAHIALE

- artera brahiala se poate divide in 1/3 superioara, mijlocie sau inferioara a a ntebratului = diviziunea inalta a arterei = se imparte sus - ea poate avea traseu superficial situatie in care impartirea sa in ramurile te rminale are loc tot superficial si cele doua ramuri sunt astfel superficiale = posibilitatea confuziei cu o vena (pericolul grav de a introduce medicamente sau a vreunui cateter ori punctionarea pentru recoltarea de sange poate fi ocluzata si necesita compresiune pentru oprirea hemoragiei , comprimare care nu trebuie sa depaseasca 6 ore (dupa atat ischemie apar leziuni nervoase s i musculare, si se formeaza tesut cicatriceal fibros la nivelul necrozarii care se traduce prin deformarea in flexie = sindromul compartimental ischemic NOLKMANN - cele mai frecvente si putin grave sunt variantele arteriale si venoase care su nt in proportii variabile (3% pentru ulnara, etc.) 202. VARIATII ALE PLEXULUI BRAHIAL - intereseaza modul de formare al plexului brahial la care la formare participa si C4 = plex brahial prefixat (nu mai participa T1) sau participa si T2 (C6-T2) adica fara C5 = plex brahial postfixat - anestezia plexului brahial se face la nivelul unghiului dintre sterno-cleido-m astoidian si clavicula si se practica in interventiile chirurgicale fara rahiane stezie in leziunile membrului superior , situatii in care, daca sunt interesate si vase le se foloseste si un garou 203. LEZAREA NERVILOR: TORACODORSAL, MEDIAN, RADIAL SI ULNAR - toracodorsal: lezarile ramurilor colaterale ale plexului brahial sau trunchiur ilor si fasciculelor sunt rare avand in vedere ca sunt protejate de masa muscula ra. N toracodorsal si N dorsal al scapulei pot fi ... caci foarte frecvent sunt leza ti impreuna; lezarea N dorsal al scapulei afecteaza M romboizi; la lezarea pe o singura parte scapula e deplasata pe linia mediana si la adductia membrului supe rior se produce deplasarea scapulei de peretele toracic - median: la nivelul cotului, produce imposibilitatea de flexie a articulatiei i ntrafalangiene ale falangelor proximale ale degetelor 1-3 si e slabita si flexia degetelor 4 si 5. Imposibilitatea flexiei extremitatilor interfalangiene a deget elor 2 si 3 = mana de predicator - radial: daca se produce deasupra originii ramurilor pentru triceps = paralizia tricepsului si a muschilor lojelor antero-laterala si posterioara a antebratulu i = incapacitatea de a intinde pumnul si degetele la nivelul articulatiei metacarpofalangiene , mana fiind in flexie si sub influenta gravitatiei; aceasta pozitie se numeste mana in gat de lebada. el poate fi lezat si in fracturi ale capului humeral ; daca e sectionat ramul pr ofund se pierde extensia policelui si articulatia ultimelor degete, dar fara pierederea sensibilitatii, tendoanele musculare fiind intinse si proeminente pe fata dorsala a mainii in lezarea ramului superficial, = deficit senzitiv (care e minim) = zona de anes tezie cuneiforma = partea distala de la baza metacarpului 1 si 2 la brat exista anastomoze (pot exista) intre N median si musculocutan = M anteri ori ai antebratului pot astfel primi dubla inervatie (median+musculo-cutan) - ulnar: lezarea sa da mana in gheara = imposibila flexia articulatiei interfala ngiene 4 si 5; se constata si un deficit senzorial la eminenta hipotenara si degetul 5 si jumatatea mediala a degetelui 4; acest N poate fi lezat (cel mai frecvent) la epifiza distala a humerusului in santul dintre epicondilul medial si trohlee la nivelul pumnului, in canalul lui GUYON format de santul dintre pis iform si carligul osului hamat, acoperit de catre ligamentul pizoncicor si la ni velul

mainii; sindromul GUYON = prin compresia N ulnar intre cele 2 proeminente = hipostazie d egetului mic si a 1/2 mediale a inelarului dar si o slabire a M intrinseci ai ma inii 204. MANA IN GAT DE LEBADA, DEGET IN CIOCAN, MANA IN GHEARA - mana in gat de lebada = o lezare sau o sectionare a N radial produsa deasupra originii ramurilor pentru triceps = paralizia tricepsului si a muschilor lojelor antero-laterala si posterioara a antebratului = incapacitatea de a intinde pumnu l si degetele la nivelul articulatiei metacarpo-falangiene , mana fiind in flexi e si sub influenta gravitatiei; aceasta pozitie se numeste mana in gat de lebada - deget in ciocan = flexia falangei distale ca urmare a unei hiperdistensii a M extensor lung care se deslipeste de pe falanga distala care ramane flectata deget in ciocan sunt sit in kre se cade p partea ant a toracelui se aluneca iar un deget este oprit intrun ob fix. Acesta este conprimat si se prod dezlipirea t endonului extensorului degetul ramanand asa = deget in ciocan - mana in gheara = se produce la lezarea partii inferioare a plexului brahial, e rara, si are loc atunci cand membrul superior e tras brusc in sus (C8-D1) si cu repercusiuni asupra muschilor mici ai mainii 205. SINDROMUL CANALULUI CARPIAN, CANALULUI CUBITAL, PARALIZIA CICLISTULUI - sindromul canalului carpian = se produce o ingustare a canalului carpian si se comprima N median = mana de maimuta (pentru ca e afectata inervatia M opozant a l policelui - sindromul canalului cubital = sindromul canalului epitrochleo-olecranian Mouch et (compresia N ulnar) = sindromul de canal cubital afecteaza nervul ulnar, care traverseaza partea mediana a cotului; simptomele sunt similare cu furnicaturile provocate de loviturile la cot; N ulnar trece la nivelul cotului prin canalul cu bital atunci cnd aceasta zona devine iritata datorita traumatismelor sau a presiunii, o ri flectarea repetata a cotului, cum ar fi tragerea de parghii sau de ridicarile ; nervul poate fi iritat si prin sprijinirea pe cot la birou; simptome: amorteala pe partea interioara a minii, a degetelor inelar si mic este un semn precoce a sindromului de canall cubital; amorteala se poate transforma n durere; atingerea sau lovirea nervului n tunel cubital cauzeaza o senzatie de soc electric pna la degetul mic; aceasta se numeste semnul Tinel; sindromul canalului cubital se car acterizeaza printr-o senzatie de amortire si furnicaturi la niv partii mediale a mainii si a degetelor 5 si 4 ca urmare a interesarii nervului ulnar - paralizia ciclistului se produce printr-o compresie a nervului ulnar pe croset ul osului hamat urmat de pierderea sensibilitatii pe partea mediala a mainii si slabiri musculare numite neuropatie de ghidon 206. RETRACTIA APONEVROZEI PALMARE SI TENOSINOVITELE - retractia aponevrozei palmare = maladia DUPUYTREN = ingrosarea fasciei si apon evrozei palmare cu interesarea tendoanelor M flexori (flexorul superficial al de getelor in special), care se contracta producand flexia degetelor corespunzatoare (in fu nctie de tendonul interesat); afectiunea apare dupa 50 de ani si poate fi bilate rala; e frecventa si se trateaza chirurgical (mai si recidiveaza). - tenosinovitele = sunt infectii la teaca sinoviala si la tendoanele musculare i n jurul carora se formeaza si pot fi produse de o simpla intepatura = se poate a junge

la flegmon si se face o umflatura a degetelor si cu aparitia durerilor la miscar ea lor; la degetele 2,3,4 ramane localizat la un deget pentru ca au propriile lo r teci sinoviale; neglijarea tratamentului duce la ruperea sinovialei si raspandir ea infectiei in spatiul mediopalmar; sinoviala degetului 5, comuna cu sinoviala palmara permite extinderea infectiei pana la canalul carpian si partea anterioara a ante bratului; la nivelul policelui, infectia se transmite pe teaca sinoviala a tendo nului flexorului lung al policelui; M lung abductor police si scurt extensor police au aceeasi teaca si astfel infectia poate cuprinde ambele tendoane; se poate produ ce prin miscarea excesiva a tendonului care in urma frecarilor duc la aparitia unor ingr osari fibroase ce au ca rezultat stenoza tendonului osteo fibros corespunzator d and tendinita stenozanta a lui QUERVAIN, care duce la limitarea sau oprirea miscaril or de prehensiune si de torsiune; cand se produce o ingrosare a tecii fibroase p e fata palmara a unui deget = inacapacitatea de a impinge degetul = tenosinovite digita le stenozante; la intinderea pasiva a degetelor = zgomote caracteristice (crepitatii/frecaturi) 207. 208. 209. 210. 211. 212. 213. 214. 215. 216. 217. 218. 219. 220. 221. 222. 223. 224. ANATOMIA CLINICA A VENELOR SAFENE 225. COXA VARA COXA VALGA 226. GENU VALGUM GENU VARUM 227. PALPAREA PULSULUI LA ARTERELE FEMURALA, POPLITEE, TIBIALA POSTERIOARA, SI D ORSALA A PICIORULUI 228. HALUX VALGUS, DEGET IN CIOCAN, DEGETE IN GHEARA halux valgus= deplasare laterala a halucelui cu incalecarea celui deal 2lea dege t deget in ciocan = falanga proxilama se gaseste in extensie perm la niv articulat iei metatarso falangiene iar falanga distala este flectata la niv art interfalangien e degete in gheara se caract printro hiperext a articulatiei metatarso falangiene si o flexie a articulatiei interfalangiana distala 229. REFLEXELE PATELAR, AHILEAN, SI CUTANAT PLANTAR reflexul patelar se face percutia tendonului cu un ciocan producanduse extensia gambei p

coapsa. Reflezul axilean se percuta tendonul lui achile si se produce flexia pla ntara a piciorului reflex cutanat plantar=- constau in stimularea tegumentului plantar dinspre vpos t spre anterior latero-medial care au ca rezultat flezia degetelor . cand sunt patologi ce apare semnul lui babinski care consta in indepartarea degetelor si flezia dorsala a ha lucelui reflex prezent normal pana la 4 ani 230. FRACTURI ALE OASELOR MEMBRULUI INFERIOR. POZITII VICIOASE ALE PICIORULUI 231. RUPTURI ALE MENISCURILOR, LIGAMENTELOR INCRUCISATE, DEZLIPIRI ALE TENDOANEL OR PATELAR SI AHILEAN 232. TORACELE: SCHELET,LIMITE, FORMA, LINII CONVENTIONALE 237. 238. 239. 240. 241. 242. 243. 244. 245. 246. 247. 248. 249. 250. EPIFIZIOLIZA CAPULUI FEMURAL GREFE OSOASE VARICE, TROMBOZA, TROMBOFLEBITA OS GLABELA ARTERA OBTURATORIE ACCESORIE CATETERISMUL VENEI FEMURALE HIPERTROFIA NODULILOR LIMFATICI INGHINALI INJECTII INTRAMUSCULARE INTRAGLUTEALE FRACTURI COSTALE TORACOTOMIE. GREFA OSOASA. COASTE SUPRANUMERARE FRACTURI STERNALE. PROCES XIFOID OSOS. STERNOTOMIE BIOPSIE STERNALA. ANOMALII STERNALE. FORAMEN STERNAL ANATOMIA CLINICA A GLANDEI MAMARE PUNCTIILE PLEURALA, PERICARDICA SI CARDIACA