NSSM 1

Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere
1. PREVEDERI GENERALE
Continut.Scop
Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii de preluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sau electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru preluari manuale.(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).

Domeniu de aplicare
Art. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora. Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii.(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.

Revizuirea normelor
Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national sau proceselor demunca.

2. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN ASCHIERE
2.1. Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin aschiere Realizarea sarcinii de munca
Art. 5. - (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti special pentru acest scop.(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte a utilajului. Art. 6. - Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara ( desene,fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupa piese model. Art. 7. - Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.

Art. 8. - Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile, sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la caz la caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu mijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.

Deservirea masinilor-unelte
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de comanda(pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn. Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic: a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc); b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ; c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ; d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare. Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini sau instalatii electrice. Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri : a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii : b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ; c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor; d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta transmisie. Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masiniiunealta,agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri: a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ; b) la orice intrerupere a curentului electric ; c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ; d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare. Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cause tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca. Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina. Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm. Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere. Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se petele de ulei. (2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus. Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

2.2. .Prelucrarea metalelor prin strunjire Fixarea si demontarea sculelor
Art. 21. - (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea cutitului sa corespunda procesului de aschiere. (2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului cutitului pentru strunjirea normala. (3) Fixarea cutitului in suport se va face toate suruburile din dispozitivul portscula. Art. 22. - La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, se vor folosi dispozitive de sustinere si deplasare.

Fixarea si demontarea pieselor
Art. 23. - (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect centrate, pentru a nu fi smulse. (2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei corespunzatoare, fara prelungitoare din teava sau alte parghii. Art. 24. - La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si d reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat. Art. 25. - La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete. Art. 26. - La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in pozitia de strangere. Art. 27. - Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirestul rungului. Art. 28. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fizica a fiecarui bac de strangere.Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul sau platoul vor fi inlocuite. Art. 29. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutit cutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum si materialului din care este confectionata piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag special pentru sfaramarea aschiei continue. Art. 30. - La cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cu atentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la care placutele prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.

Pornirea si exploatarea strungului
Art. 31. - (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei de prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului. (2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina. Art. 32. - La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de antrenare ) de tip protejat sau saibe de antrenare protejate. Art. 33. - La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacerea bucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii. Art. 34. - (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta este conectat la reteaua de alimentare. (2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul

este conectat la reteaua electrica de alimentare. automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.

Art. 35. - Pe strungurile

2.3. Prelucrarea metalelor prin frezare Fixarea sculei
Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta corespunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii. Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate. Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului.

Fixarea pieselor
Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau in menghina. (2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor. Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate. Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare.

Pornirea si exploatarea frezelor
Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei. (2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza. Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca scule sau piese nefixate. Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea. Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.

2.4. . Prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare si brosare
Art. 46. - Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului, precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat in planul de operatii. Art. 47. - (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop. (2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera.

Fixarea pieselor
Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul dispozitivelor de fixare.

Pornirea si exploatarea masinii
Art. 49. - Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sa nu ramana hei sau piese nefixate pe masa masinii. Art. 50. - Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornirea acestora, se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii. Art. 51. - In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintre ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale. Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni depasesc masa mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva. Art. 53. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei. Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.

2.5. Prelucrarea metalelor prin gaurire, alezare si honuire

Fixarea pieselor Art. 2. sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat. 68. 71. se vor curata canalele de aschii. .Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de rotatie. 58. . Art. . Art. Art. de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta. . 67. Art. Pornirea si exploatarea masinii. 72.Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fixarea sau desprinderea piesei. Art. 60. Art. 56.Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale. . urme de lovituri etc. .introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atentie.Inaintea fixarii piesei pe masa masinii. . 62. conform standardelor in vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs. masinii de felul operatiei de prelucrare. 59.Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte. Art. . Art. se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.La operatia de honuire. 61.Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii. pentru a evita spargerea placilor de honuire. .Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat. . Art. 65. de forma si dimensiunile piesei de prelucrat. . Masina de gaurit portative Art.Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat. . 74. 66. care se vor scoate inainte de pornirea masinii. . 54. 73. Art.Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii. . .6. 63. Art. Preluarea metalelor prin rectificare si polizare Fixarea sculelor Art.Inaintea pornirii masinii. alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care prezinta crestaturi. se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se executa.fie cu ajutorul menghinei. 64. se vor face numai dupa ce scula s-a oprit complet. Art.fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare. . .Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei scule speciale. 69.Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa. Art.Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite. Art.Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa oprirea burghiului. de tipul si starea. se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet.Se interzice folosirea burghielor. avand in vedere materialele din care sunt realizate sculele. Art. 70. 55.Fixarea si demontarea sculelor Art. .Se interzice folosirea burghielor .Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu chei adecvate. 57. Art. . Art. cu coada conica in universalelor masinilor. .In timpul functionarii masinii.La montarea corpului abraziv pe masina. . .

Pornirea si exploatarea masinilorde rectificat si polizat . Art. Art. 84. 77. Art. Operatia va fi executata pe o masina care sa permita prinderea centrica a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant. precum si numarul suruburilor. aerului comprimat sau periei. (2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu flanse cu butuc.Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic. Art. . Art. abaterile limita fiind cele indicate in STAS 9092/1-83. . 88.Art. (2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona alezajului. carburi metalice). . 75. se echilibreaza dinamic. Art.flanse cu butuc se echilibreaza static si.(1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea functionarii in gol. ansamblul corp abraziv. . ca lungime si diametru in raport cu partea de prindere. . . .(1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat necorespunzator.Inainte de montare. 87. 76. intre acestea si flansa se introduc garnituri din carton preset ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic. 81. 85. 78. pentru a nu se produce fisuri.Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisa numai pentru masini dotate cu acasta posibilitate.Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica. 83. ajustajul fiind cel indicat in STAS 9092/1-1983. 91. Art. in cazul flanselor cu butuc. respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila. Art. unde este posibil. . . 82. centrarea acestora se va realiza prin baterea lor pe circumferinta. pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului abraziv si diametru arborelui. Art. (3) Dupa largire.La montajul corpurilor abrazive. .(1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic.Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse. 79. . . Art. gaura va fi largita cu mare atentie. 86. corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire. in cazul flanselor fara butuc.Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sau viteze periferice nu sunt inscriptionate. Art. flansa mobile ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore. (2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta. Art.Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de fixare.(1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferiora. . Art. . diametrul si momentul lor de strigere.Corpul abraziv va intra liber ( nefortat ) pe arbore. 80. respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe eticheta de fabricatie. toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului abraziv. pentru turatia respectiva. . 90. cu ajutorul unui ciocan din lemn. . Art.La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare. in cazul in care a trecut mai mult de un an de la fabricarea lor. Art. 89.Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii sa nu deoaseasca. sunt cele indicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83. garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul aspiratorului. se vor utiliza bucse de otel.(1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc. . (2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator. Art. (2) Se interzice folosirea dornului port-piatra care prezinta vibratii sau excentricitati (neechilibrat dinamic). (3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafata acestora. pe cea indicata de producator. la flansele cu butuc.

98. . Art.La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilor abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase. 101. iar pentru polizoarele portative va fi verificat siregulatorul. . Art. Art. procedandu-se imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform. 93. 100. . flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpurile abrazive vor ficontrolate periodic si mentinute la cotele prescrise. Art.Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru evitarea supraincalzirii.Corpurile abrazive utilizate partial. (2) Dupa operatia de indreptare. inainte de fiecare utilizare sau reutilizare. (2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special adaptate pentru prelucrare in mediul umed. .In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv. 99. .Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de polizat la care se prelucraza aliaje de magneziu. . Art. 110.La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a presiunii pe corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii. Art. dupa fiecare reparatie sau revizie. corpurile abrazive vor fi incercate la rotirea in gol. 102. 108. . . Art.Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor abrazive cu liant organic. Art. se supun acelorasi controale inainte de reutilizare.Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic si in mod obligatoriu. Art. 104. Art. Art.Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul abraziv in stare de repaus. 109.Este interzisa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze superioare de lucru sau diametre superioare de corpuri abrazive.Arborii. 96.Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii. vor fi controlate la sunet. 92. (3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv. 112.).Toate corpurile abrazive. Art. 95. 111. conform prevederilor din STAS 6177/1-87.(1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda. Art. . . Art. Art.Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci cand masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrari. . . 105. cu exceptia celor cu liant bachelitic. Art. . Art.(1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor special de indreptat (corectat). care se demonteaza si se depoziteaza in vederea unei reutilizari. etc. 97. care poate provoca spargerea corpului abraziv. 94. .Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi incercate inainte de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87. . Coprectarea se va face cu multa emulsie de racire.Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina. .Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este in contact cu piesa de prelucrat. .Art. .(1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau solicitarile prin soc. ca si corpurile abrazive noi. 106. Art. Art. Art. 113. . (2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv. . 107.Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire. 103. Art. lichidul va spala corpul abraziv pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita stationarea corpului abraziv in lichid.Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi utilizat la viteza periferica de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obtinut. . . greutati. tinindu-se evidenta acestor controale. . corpul abrazivului va fi echilibrat.

vor fi instruiti si autorizati pentru aceasta activitate. (2) Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la intreruperea lucrului. c) Simbolul materialului abraziv. functie de natura piesei abrazive si turatia maxima a polizorului. . . Art.Polizarea manuala Art. Art. nu va fi depasita turatia maxima a corpului abraziv. Marcajul pe eticheta de control va contine cel putin urmatoarele date: a) Marca de fabrica a unitatii producatoare. j) Data fabricatiei pentru corpurile abrasive cu liant magnezic.Marcajul de pe corpurile abrasive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm va contine obligatoriu turatia maxima de lucru sau viteza periferica maxima de lucru.(1) Polizorul manual nu se va lasa din mana la intreruperea lucrului decat dupa oprirea completa a corpului abraziv.C. . 123. Marcarea corpurilor abrasive Art. 129. 122. Art. . Art. eticheta. 117. 116. i) Viza controlului C. 118.Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioara numai daca corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasa de protectie corespunzatoare.Se interzice ajustarea pieselor fara ca acestea sa fie sprijinite pe support. polizorul va fi incercat prin functionare in gol la turatiede regim. 128. incat punctual superior de contact al piesei cu corpul abraziv sa se gaseasca pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel mult 10 mm.Lucratorii care executa operatii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de aliminiu. Art. h) Turatia maxima de lucru in rotatii pe minut. . f) Simbolul liantului. inainte de inceperea lucrului. polizoarele manuale se vor aseza in suporti special executati.Inainte de inceperea lucrului. Art. Art. 120. Polizarea cu pila disc Art. 121.Se interzice ajustarea la polizorul cu pila disc a pieselor turnate din alte materiale decat aliajele de aluminiu. iar distanta dintre suport si pila disc sa nu depaseasca 3 mm. . 114. e) Gradul de duritate. carcasa de protectie si instalatia electrica de alimentare.Dintii pilelor disc nu vor fi lipiti sau incarcati cu aluminiu. Art.. .La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric. Suportii orizontali nu vor fi folositi in stare uzata.Este interzisa utilizarea corpurilor abrasive fara marcaj sau cu marcaj neclar. b) Numarul standardului de forma si dimensiuni. g) Structura. se controleaza starea tehnica a pilelor disc. . Art. .Se interzice introducerea brusca a pieselor in pila disc. 127.Polizoarele manuale vor fi pornite numai daca corpul abraziv nu este in contact cu un corp care sa impiedice rotirea lui libera. 119. astfel incat san u aiba joc radial. . .(1) Pila disc va fi montata correct.Suourtul de sprijin va fi astfel reglat. . Art. din care nu se poate stabili cu precizie viteza periferica de lucru sau turatia de lucru. Art. Art.Marcarea corpurilor abrasive este facute pe acestea sip e eticheta de control. d) Granulatia. . 124. . . garniture corpului abraziv sau este indicate de producator.T. . suportii de sprijin. 125. (2) Dupa montarea. . cu polizorul cu pila disc. Art. 126. functie de diametrul maxim admisibil al acestuia. 115.Viteza periferica maxima de lucru a corpurilor abrasive este cea care se afla inscriptionata pe suprafata.

Curatirea de aschii se face de la distanta si numai cand linia automata este oprita. Art. .7.La orice zgomot suspect in timpul functionarii agregatului. Art.Operatorul principal este obligat sa avertizeze. 132. . Art.Umplerea cu petrol a buteliilor de suflat si de uns tarozi se va face numai dupa inchiderea aerului de la retea si descarcarea completa a presiunii din butelii. Art. 137. profilul precum si daca acestea corespund materialului care se prelucreaza. . . 138. racirea sculelor se face numai cu instalatii speciale destinate acestui scop. . . . . 130. pe elementele liniei automate. Art. 131. . 149. Art. . 140. de tip roboti sau maini mecanice. . Art. Exploatarea masinilor-unelte agregat si liniilor automate Art. . 133. 139. periilor sau benzilor abrasive se va axecuta de catre personal instruit special si autorizat intern in acest scop.Fixarea.In cazul in care sistemul de masini este prevazut cu mecanisme pentru schimbarea pieselor la posturile de lucru. . instrumentela de masurare si control etc. Art. . Prelucrarea metalelor prin aschiere printr-o succesiune de prelucrari (masiniunelte agregat si masini automate) Fixarea sculelor Art. .Este interzis a se aseza scula. Acestea se vor aseza pe rastele sau mese special amenajate. Art. va fi oprita masina agregat si remediata defectiunea. 2. . Art.Piesele ce urmeaza a se prelucra se vor fixa rigid pe masa agregatului cu ajutorul dispozitivului de fixare. Art.Reparatiile si reglajele se vor executa numai de personal calificat si instruit pentru aceste operatii. Art.Se interzice blocarea releelor de presiune. Art..Se interzice reglarea supapelor de siguranta peste limitele prescrise pentru a evita deteriorarea unor elemente din instalatie.Este interzisa cu desavarsire apropierea de uneltele de lucru dupa cuplarea liniei automate la retea. 135. probarea si corectarea circumferintei saibelor de lustruire se supun acelorasi reguli ca si corpurile abrasive. 144.Slefuirea mecanica Art.In cazul aparitiei unor scurgeri de lichid la conducte sau racorduri. . masina-unelta agregat va fi reglata pentru regimul de prelucrare prescris in documentatia tehnica. schimbarea saibelor. Fixarea pieselor Art. 142. Art. . 136.Repararea instalatiilor pneumatice este permisa numai dupa inchiderea aerului de la retea si scoaterea de sub tensiune a liniei automate. se va actiona butonul "STOP".Inainte de inceperea lucrului.Este interzis accesul in spatiile de deplasare a pieselor in timpul transportarii acestora intre posturile de lucru sau punctele de depozitare.Se interzice racirea sculelor cu bumbac sau carpe ude. Art.Este interzis accesul in spatiile de deplasare a port-sculelor automate. 141.Inainte de fixarea sculelor in port-scule se vor verifica unghiurile de ascutire. numai dupa deconectarea masinii de sub tensiune si inchiderea aerului de la instalatiile pneumatice.(1) la exploatarea instalatiilor automate de slefuire sau lustruire. . (2) Orice interventie asupra elementelor mobile se va face numai dupa oprirea acestora. prin intermediul dispozitivelor acustice si optice. 146. cuplarea liniei automate la retea. 148. . . . 134. 145. Art. 147. 143. este interzis accesul in zona de manevra a acestor mecanisme in perioada cat sunt in functiune.

Fixarea discului taietor pe axul ferastraului circular se face cu doua flanse de acelasi diametru.Controlul pieselor intre operatii este permis numai dupa scoaterea liniei automate de sub tensiune. . (2) Desprinderea materialui de pe discurile taietoare se face cu ajutorul unei scule cu muchii neascutite. . 150. (2) Se vor respecta intocmai instructiunile de exploatare ale constructorului masinii si ale producatorului de discuri taietoare. adica numarul dintilor care taie concimitent sa fie cat mai redus. diametru flanselor de stragere va fi egal cu 1 din diametrul discului. Art. adica avand muchiile taietoare rotunjite. 2. . . . au trei dinti lipsa pe toata circumferinta. 152.Actionarea organelor de comanda se va face numai de la pupitrul de comanda. 153. Art. . . . 165. .La ferastraiele circulare prevazute cu dispozitive de fixare a piesei in plan orizontal si vertical se vor utiliza concomitent ambele dispozitive. 155. precum si vitezele periferice admise. Art. masina va fi oprita. 159. Art. . 157. iar capetele libere ale materialului de debitat vor fi sprijinite pe un suport cu role. 161. 164. . iar rama cu panze va fi in pozitie ridicata si asigurata in aceasta pozitie. Fixarea materialului Art.Este interzisa traversarea liniei automate prin alte locuri decat pe culoarele prevazute in acest scop. Art.(1) Discurile taietoare la care au aderat particule din materialul debitat pot fi utilizate daca este posibila curatirea lor si daca in procesul de taiere nu a avut loc o incalzire excesiva. 166.Se interzice utilizarea discurilor taietoare cu dinti tociti. .8. . .La montarea discului taietor se va realiza centrarea si echilibrarea corecta a acestuia. Art. 158.La asezarea si fixarea materialului pe masa masinii de debitat.Fixarea materialului la debitarea cu ferastraul alternativ se va face cu ajutorul menghinei. 162. Art. 160. 154.Se interzice utilizarea discurilor taietoare care prezinta crapaturi.Pe ferastraiele circulare obisnuite nu se vor debita materialele la care lungimea zonei de contact dintre piesa si discul taietor depaseste 50 mm.(1) La exploatarea masinilor de debitat se vor respecta intocmai indicatiile unitatii constructoare privind dimensiunile si calitatea materialului care se debiteaza. Art. 163. .Fixarea materialului de debitat si sustinerea semifabricatelor debitate se vor realiza astfel incat sa se evite caderea neprevazuta a acestora. . . 156. precum si la desprinderea si scoaterea materialului de pe masa. Art. au doi dinti alaturati lipsa sau la care s-a rupt un dinte de sub cercul bazei dintilor.Inaintea montarii discului taietor al ferastraielor circulare se vor curata cu grija suprafetele de contact ale flanselor si discului. Art.Art. Exploatarea masinilor de debitat Art. respectiv daca inaltimea dintilor este mai mica decat 70% din inaltimea dintilor discului nou. 151.Asezarea materialului de debitat pe masa ferastraului circular se va face astfel incat inaltimea de taiere sa fie cat mai redusa. . Art. (2) La viteze periferice ale discului taietor mai mari de 12 m/sec. Art.(1) Diametru flanselor de fixare a discului taietor va fi de cel putin 1/3 din diametru discului. Debitarea materialelor prin taiere cu ferastraie Fixarea sculelor Art. Art.

. se vor face numai dupa oprirea masinii si cu rama in pozitie superioara. sabarul sau pinza abraziva se vor respecta urmatoarele : a) operatiile se vor executa numai atunci cand sunt prevazute in planul de operatii. Art. forjare. matriţare. precum şi pentru a se reduce consumul de . .Se interzice utilizarea panzei de ferastru panglica la care lipsesc mai mult de trei dinti pe metru sau doi dinti consecutivi. . . Art. Art. Adaosul de prelucra-re trebuie să fie cît mai mic. Art. 167. . . a adaosului de prelucrare. d) la prelucrarea muchiilor pieselor cu sabarul sau panza abraziva. pentru a se face economie de metal. 1. 173. atat in timpul lucrului. 2. 169.Prelucrarea manuala a metalelor prin aschiere Art. 176.PROCESUL DE AŞCHIERE. e) La prelucrarea interioara a pieselor cu panza abraziva.Ungerea si curatirea masinii de debitat. obţinute prin turnare.GENERALITĂŢI.In timpul lucrului lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul panzei de ferastrau. Adaosul de prelucrare se înlătură sub formă de aşchii. se vor alege ritmuri de taiere si panza corespunzatoare materialului de taiat. Art. b) se va indeparta caruciorul port-cutit cat mai mult de piesa. Mărimea adaosului de prelucrare depinde de: ui. .Inaintea inceperii lucrului la ferastraul alternativ. 171. Piesele componente ale maşinilor şi ale aparatelor pentru care se cere o pre-cizie mare şi o netezire bună a suprafeţelor sînt supuse unui proces de prelucrare mecanică prin aşchiere.Dupa coborarea ramei cu panze in pozitia de lucru si inceperea taierii se va deschide imediat robinetul pentru lichidul de racire. cu pila. . verificandu-se functionarea tuturor comenzilor. 168. laminare etc. acestea se vor aplica pe partea piesei care se roteste dinspre lucrator. .Art. . 174. respectiv scoaterea jgheabului de colectare a aschiilor.La operatiile de prelucrare manuala a pieselor prinse pe strung. cat si dupa deconectarea masinii de la retea. 170. de timp.Se interzice utilizarea la ferastraul alternativ a panzelor care au pe toata lungimea lor cinci dinti lipsa sau trei dinti alaturati lipsa. Art.9. .Se interzice solicitarea la incovoiere prin presare laterala a discului taietor. aceasta se va infasura pe o bucata de lemn cu sectiunea rotunda. Prelucrarea prin aşchiere presupune îndepărtarea de pe suprafaţa pieselor brute. Art. Art. 175. iar capatul pilei cu mana dreapta. c) la pilirea pieselor se va tine manerul pilei cu mana stanga.Dupa fixarea panzei se va porni ferastraul alternativ in gol.Se interzice debitarea materialelor nefixate pe masa masinii. 172..

pe maşini de găurit. de formă şi de rugozitate. Găurirea este operaţia tehnologică de prelucrare mecanică prin aşchiere. prelucrarea alezajelor prin aşchiere. cu ajutorul unor scule aşchietoare numite burghie. strunjire de netezire. In general.cuarea aşchiilor este mai dificilă. vibronetezire.PRELUCRAREA PRIN GAURIRE. ţinand seama de precizia de prelucrare şi calitatea suprafeţelor. De asemenea. netezire insoţită de ecruisare prin deformare plastica. Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabileş. dacă 0. In comparaţie cu arborii. honuire. dacă 3 < l/d ≤ 10.5 ≤ l/d ≤ 3.Găurirea-a. se poate face prin una sau mai multe procedee de prelucrare. iar eva. adancire. alezaje foarte lungi. GENERALITĂŢI. nu intotdeauna se poate asigura o rigiditate suficientă şi o ghidare corectă a sculei aşchietoare.1. cilindrice sau conice etc.scule aşchietoare. alezajele se prelucrează in condiţii mai grele. dimensiunile şi condiţiile de precizie. Alezajele se clasifică in funcţie de forma constructivă. broşare. nu in toate cazurile se poate realiza o răcire corespunzătoare sculei aşchietoare. alezaje lungi. atunci cand l/d ≤ 0. Adancirea-d. lepuire. . şi anume: găurire. precum şi de costul prelucrării. rodare.te ţinand seama de forma constructivă a piesei. greutate. care pot fi infundate sau pătrunse. In construcţia de maşini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai multe alezaje. Suprafeţele interioare sunt mai greu accesibile. Teşirea-c. strunjire. Adaosul de prelucrare se sta-bileşte pe baza unor normative sau se poate determina prin calcul în cazul unui număr mare de piese.5. materialul folosit. deoarece în acest caz este foarte importantă stabilirea unei valori cît mai raţionale. alezaje normale.1. rectificare. diametru şi adancime in următoarele grupe mai importante: alezaje scurte. Alezarea-b. cu praguri sau drepte. Fig1. dacă l /d>10. 1.

4.1. rectilinitatea axei găurii. diametrul găurii cu precizie mare şi o calitate superioară a suprafeţei.2. .Fig. `Alezarea este o operaţie de prelucrare finală a găurilor prin care se obţine o formă geometrică corectă a găurii. Generalitati.Maşini de găurit de banc Prelucrarea prin alezare.

01 mm. în anumite cazuri.2. la fabricaţia individuală. cât şi la fabricaţia individuală. deoarece. se poate obţine şi precizia 6 ISO şi rugozitatea Ra = 0. Prin alezare nu se corectează înclinarea şi deplasarea axei găurii faţă de po-ziţia nominală corectă.Alezarea cu alezor de maşină Alezarea manuală se foloseşte pentru calibrarea găurilor cu diametre mici. executată anterior..4 μm. ci este antrenat prin intermediul unei mandrine oscilante care asigură o legătură elastică între scu-lă şi arborele principal. Pentru a permite conducerea liberă a alezorului exclusiv de gaura care se alezează..8 ISO şi o rugozitate Ra = (3. . Fig.8. Alezarea cu alezor se poate efectua manual sau mecanic. Alezarea mecanică este folosită atât la fabricaţia de serie. pentru găuri ale căror diametre şi toleranţe corespund cu diametrele şi toleranţele alezoarelor standardizate.8) μm. alezorul nu se fixează rigid cu arborele maşinii-unelte. alezorul este centrat şi con-dus de gaura care se alezează. trei alezoare succesive şi dacă ultimul alezor folosit are tăişuri lepuite.Alezarea cu alezor asigură o precizie a diametrului în treptele de precizie 7. în general până la circa 30 mm. Rezultă că operaţiile efectuate înaintea alezării sunt cele care trebuie să asigure poziţia corectă şi rectilinitatea axei găurii.2. la alezarea cu două.0.1.8.Alezarea cu cuţit de alezat Pentru a obţine însă precizia 6 este necesar ca prelucrarea găurii înainte de alezare şi alezarea să fie efectuate cu o singură aşezare a piesei pe maşina-unealtă. iar bătaia dinţilor sculei fixate între vârfuri nu depăşeşte 0..1. în timpul aşchierii.1. Fig..

05..1. care este o mişcare de rotaţie. precum şi mişcarea de avans axial notată cu sa. Prin montarea mai multor alezoare cu alezaj pe aceeaşi bară portsculă se pot aleza simultan mai multe alezaje coaxiale (de exemplu. Maşinile mai mari au. La par-tea superioară a maşinii se găseşte carcasa 2. Valorile optime ale adaosului sunt de (0. cum ar fi cele de tipul G 10 şi G 25 . 3. fie într-un dispozitiv în cazul pieselor mai complicate. aceste reco-mandări fiind pentru diametre de (5. alezoarele trebuie să fie montate pe bare portsculă rigide (alezoare cu alezaj). cât şi poziţia relativă a axei găurii executate anterior. Pentru obţinerea unei calităţi bune a alezării (precize şi rugozitate) o impor-tanţă mare prezintă mărimea adaosului lăsat pentru alezare: la adaosuri prea mari.0. de asemenea.Masini-unelte de gaurit a) Această maşină este utilizată pentru prelucrarea găurilor de dimensiuni ajungînd pînă la 40 mm diametru. execută mişcarea principală de aşehiere n.25.80) mm. iar pentru adaosuri prea mici se obţine. Această soluţie este adoptată în cazul maşinilor G 25 şi G 40 . ` 3. Cele mai mici maşini de găurit.15) mm pe diametru la alezarea de finisare.În acest caz.. asigurându-se poziţia axei găurii faţă de suprafeţele de referinţă şi direcţia corectă a axei găurii. Prinderea rigidă a alezorului cu arborele principal se poate folosi numai dacă ale-zarea se face în continuare cu ultima lărgire. pentru ca tăişurile sculei să fie riguros concentrice cu axa de rotaţie. Pe maşinile de alezat şi pe maşinile de găurit pe care se folosesc dispozitive fixe. cu urme de la prelucrarea premergătoare. alezorul se uzează rapid şi gaura rezultă de calitate scăzută. Acţionarea maşinii se face de la motorul 1.0. sprijinite fără joc în bucşe de ghidare perfect cilindrice. pe maşini de alezat şi fre-zat orizontale). un montant care asigură o rigiditate mult mai mare.Masini-unelte de gaurit si alezat. în care se fixează scula aşchietoare.. .au coloana cilindrică.. Principalele părţi componente ale maşinii de găurit verticale sînt: placa de bază 6. coloana sau mon-tantul 4 pe care esta montată masa 5. Blocarea mesei în poziţia necesară se face cu ajutorul unei manete. . pentru a nu apărea abateri de la co-axialitate. în care se află cutia de viteze şi avan-suri. Arborele principal 7.. Pentru prindere se folosesc menghinele de maşină. cu r izuri.Dacă alezorul este fixat rigid în arborele principal al maşinii-unelte. o calitate necorespunzătoare. prin intermediul căreia maşina se fixează de fundaţie. alezoarele se pot folosi ghidate în bucşe de ghidare. acesta poate modifica atât direcţia.. în locul coloanei Masina de gaurit verticala cu coloana cilindrice.5) mm pe diametru la alezarea de degroşare şi (0. fie direct. din aceeaşi aşezare a piesei şi cu aceeaşi poziţie neschimbată a arborelui principal. Pe masa maşinii de găurit se aşază piesele de prelucrat. însă diametrul găurii va fi diferit de cel al alezorului şi poate apărea chiar o abate-re de formă a găurii din cauza abaterilor de la coaxialitate descrise mai înainte. Poziţia mesei 5 poate fi modificată după necesitate prin deplasarea pe verticală cu ajutorul unui mecanism şurub-piuliţă.

1. În funcţie de înălţimea la care este necesară executarea operaţiei de găurire.2. care este rotaţia n . păpuşa arbore-lui principal poate fi ridicată sau coborâtă cu un mecanism pinion-cremalieră Z3 — Z4. Avansul axial f1 al sculei se mai poate obţine şi manual de la roata R prin lanţul cinematic 13 — 14 — 9 — Z1 — Z2. se obţine de la motorul electric M. prin lanţul cinematic 1 — 2 — 3 — cutia de viteze CV — 4 — 5 — 6 — I . a arborelui I.4. prin lanţul cinematic 6 — 7 — 8— cutia de avansuri CA — 9 — me-canismul pinion-cremalieră Z1 — Z2 . Astfel. mişcarea principală de aşchiere.Fig. Avansul axial al sculei se obţine de la ace-laşi motor M..2. acţionat manual.Maşina de găurit verticală Funcţionarea maşinii de găurit poate fi urmărită pe schema cinematică de principiu din figura 4.2. sau de la .

2. prin lanţul cinematic 1 — 2 — 10 — 11 — 12 — Z3 —Z4.Schema cinematica .motorul M.2.4. Fig.

Cutia de viteze şi avansuri. Placa de bază. . 3. 4. Masa maşinii.Maşina de găurit G 40 Maşina de găurit G 40 este constituită din următoarele părţi componente: 1. Ghidaje.3. Carcasa.Fig. 8. Montant. Motor electric. 2. . Arborele principal 6. 5.2. 7.4.

arborele principal 8. care nu pot fi fixate pe masa maşinii de găurit cu coloană. braţul rotitor 3. în interiorul căruia se găsesc cutia de viteze şi cutia de avansuri.4.2. executarea diferitelor găuri se realizează prin deplasarea sculei la locul de prelu-crare. pe care se deplasează căruciorul 11. coloana verticală 2. Părţile principale ale maşinii de găurit radiale sunt puse în evidenţă in figu-ra 4. La aceste maşini. în care se fixează sculele aşchietoare.Fig.2. 4. pe care se montează masa maşinii 7 sau piesa de prelu-crat.5. .Maşini de găurit cu coloană b) Masina-unelte de gaurit radiala Această maşină se utilizează pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari. : placa de bază 6.

Maşina de găurit radiala Mişcarea de rotaţie n. pentru a ajunge în dreptul poziţiei de prelucrat. Căruciorul se deplasează de-a lungul ghida-jelor braţului 3 manual. cu un mecanism roată dinţată-cremalieră.4. Braţul 3 se deplasează pe verticală cu şu-rubul antrenat de motorul electric 1. şi deplasarea III a căruciorului 11. a sculei se obţine de la motorul electric 12. prin cutia de avansuri. cu un meca-nism şurub – roată melcată. de-a lungul braţului 3. iar la unele maşini. rotirea II a braţului 3. îm-preună cu coloana 2.Fig. prin cutia de viteze din căruciorul 11. .5. iar mişcarea de avans se obţine de la acelaşi motor 12.2. Braţul 3. de obicei. împreună cu coloana 2. manual. Pentru a aduce scula în dreptul găurii de executat trebuie efectuate următoarele mişcări: deplasarea pe verticală I a braţului. antrenate de un motor electric. pentru a ajunge la înălţimea corespunzătoare piesei de prelucrat. se rotesc.

Mişcarea de avans f1 se obţine de la acelaşi motor M1 .6. Coborârea şi ridicarea traversei (braţului) se execută cu ajutorul motorului M2.Fig. se obţine de la motorul M1 .2. prin lanţul cinematic 5 — 6 — cutia de avansuri CA — 7 — 8 — meca-nismul pini-on-cremalieră Z1—Z2.4.. Diferitele turaţii necesare în procesul de prelucrare se obţin cu ajutorul cu-tiei de viteze CV.Schema cinematica Cinematica de principiu a maşinii de găurit radiale este reprezentată în figu-ra 4.2. c) Masina de gaurit in coordinate . Braţul se poate roti pe coloană manual. prin lanţul cinematic 9—10—11— mecanismul şurub-piuliţă p.6. Mişcarea principală de aşchiere. prin lanţul cinematic 1 — 2— cutia de viteze CV — 3 — 4 — I. printr-o ramificare. după deblocarea acestuia. care este rotaţia arborelui principal I. Pentru deplasarea căruciorului pe traversă se acţionează de la roata de mână R asupra mecanismului pinion-cremalieră Z3 — Z4.

maşini de găurit şi alezat cu o coloană . care asigură o poziţionare de ordinul de mărime a micrometrilor (0.002mm) sau chiar submicronică. Cinematica maşinilor de alezat şi găurit în coordonate este asemănătoare cu cea a maşinilor de găurit obişnuite. iar în prezent se aceste maşini-unelte se construiesc cu controlere CNC (Computer Numerical Control). maşinile-agregat.. Poziţia sculei. Masa maşinii se deplasează transversal du-pă direcţia f2 sau longitudinal după direcţia f3.2.Masini-unelte de alezat. precum şi mişcarea de avans f1 prin de-plasarea pe ghidajele coloanei . În trecut se foloseau sisteme optice de poziţionare. maşinile de găurit. legate de elementele de referinţă ale maşinii (batiu.Maşina de găurit în coordonate se utilizează în lucrările de sculărie şi de prototipuri. Maşinile pe care se face alezarea sunt. Această precizie se referă atât la poziţionarea sculelor cât şi la precizia dimensională şi calitatea suprafeţelor. în vederea prelucrării. mai ales.Maşina de găurit în coordinate 3.1. 0. Fig. maşinile de găurit în coordonate se clasifică astfel: 1. Maşinile de găurit în coordonate se deosebesc de cele obişnuite prin precizia mare cu care execută prelucrarea diferitelor supra-feţe prin frezare şi găurire. ghidaje etc). maşinile de alezat şi frezat ori-zontale. După construcţie. maşini de găurit şi alezat cu două coloane. având o precizie mare.4. în care dimensiunile se citesc cu precizie mare. se stabi-leşte cu ajutorul coordonatelor rectangulare sau polare.4. în funcţie de construcţia maşinii. strungurile-revolver semiau-tomate.. strungurile automate.la care arborele principal execută mişcarea principală de aşchiere n. ajungînd la ordinul micrometrilor sau fracţiunilor de micrometri.001. Determinarea poziţiei în care se execută operaţiile de prelucrare (exemplu de găurire) se poate face în dife-rite moduri. . 2.

este neghidat şi antrenat cu un portalezor oscilant.2.8. piesele sunt fixate în dispozitive şi alezoarele sunt ghidate în bucşe de ghidare. Fig.1. cu excepţia alezorului de finisare.3. care. în majoritatea cazurilor.Maşina de alezat şi frezat 3. .Pe maşinile de găurit. Masini-unelte de gaurit si alezat.

4. La prelucrarea pieselor cu lungime mare în consolă a arborelui principal 6. La un capăt al ba-tiului este fixat montantul 4. în care sunt montate arborele principal 6 şi platoul 5.Maşini de găurit şi alezat Principalele părţi ale unei maşini de găurit.2.a) Masina de gaurit si alezat orizontala.) sunt: batiul 1. Fig.3. Antrenarea în mişcarea principală de aşchiere se realizează cu motorul electric 8. capătul liber al acestuia sau al unei . alezat şi frezat orizontale (fig. pe ale cărui ghidaje se deplasează păpuşa principală 3. 4. pe ale cărui ghidaje se deplasează masa 2.3.1.

2.4. prin cutia de viteze montată în păpuşa principală 3. Mişcări de potrivire: de avans rapid. de la motorul 8. Această mişcare este obţinută. Mişcări secundare: tarea unor găuri în piesele aşezate pe masa maşinii (care nu se mişcă). Mişcarea este obţinută de la motorul principal 8. a de deplasare pe verticală IX a contralagărului în care se sprijină ar-borele principal. Mişcări principale de aşchiere: area de rotaţie II a platoului 5. care se poate aşeza la înălţimea dorită pe montantul 9. care se poate realiza manual sau cu uu motor pentru avans. Fig. timpul prelucrării. 2. Mişcarea este obţinută de la un motor separat.scule fixate în el se sprijină în contralagărul 7. alezat şi frezat .Maşina de găurit . alezat şi frezat există următoarele mişcări: 1. principal al unor suprafeţe verticale perpendiculare pe ar-borele principal. printr-un lanţ cinematic de avans. pentru avans. se realizează cu ajutorul unui motor pentru avans. suprafeţe verticale perpendiculare pe arborele prin-cipal. La maşina de găurit. 3. Aceste mişcări se obţin de la motorul electric 8.3.

Dispozitive .4.

Bucşa de reducţie(con Morse) permite fixarea burghielor cu coadă conică. alezoare.6. lărgitoare.teşitoare. menghina rotativă. Pentru fixarea pieselor în vederea prelucrării se utilizează menghina paralelă. sisteme de fixare cu bride. etc.Fig.1.Accesorii pentru găurire Mandrinele sunt dispozitive utilizate pentru prinderea şi fixarea scule-lor aşchietoare cu coadă(burghie.). . tarozi.4. Bucşa elastică permite fixarea burghielor cu coadă cilindrică.

.80) mm se folosesc alezoare de maşină cu alezaj. este preferabil să se folosească alezoare reglabile cu dinţi uemontabili din oţel rapid sau carburi metalice care permit realizarea a două sco-puri: . în scopul economisirii de oţel rapid pentru execuţia alezorului..3. Pentru diametre de (25. Ambele tipuri pot fi executate ca alezoare fixe (nereglabile) sau alezoare reglabile.8. la alezarea diametrelor mari.Tipuri de alezoare Alezoarele se clasifică în alezoare de mână şi alezoare de maşină.1. în general. cuprinse între 40 şi 100 mm. Alezoarele de maşină dintr-o bucată se folosesc pentru găuri cu diametre până la 30 mm şi pot avea coadă cilindrică sau conică.Fig.

8.0. Pentru alezarea găurilor întrerupte de canale de pană sau crestături se folosesc alezoarele cu dinţi elicoi-dali.. .2. care au un domeniu limitat de reglare.3. de (0. Se folosesc de asemenea şi alezoare extensibile de mână spintecate.Fig.5. deoarece alezoarele cu dinţi drepţi trepidează în aceste condiţii..3) mm.5) mm (STAS 1266-92).16.. Alezoarele se execută cu dinţi drepţi sau elicoidali.Tipuri de alezoare Domeniul de reglare al alezoarelor reglabile este de (0..

şi o parte de prindere B. Cu ajutorul sculei aşchietoare are loc desprinderea stratului de metal de pe suprafaţa unei piese şi generarea unei suprafeţe de o anumită formă şi dimensi-uni.Fig.3. În general o sculă aşchietoare are o parte activă A. Elementele geometrice ale capului cuţitului de strung sînt: . Elementul cel mai important este partea ac-tivă a sculei aşchietoare. Pentru ca procesul de aşchiere să poată fi realizat este necesar ca scula să în-deplinească anumite condiţii legate de forma sa geometrică şi de proprietăţile ma-terialului din care este executată.SCULE AŞCHIETOARE.3. cu care realizează detaşa-rea aşchiilor.8.Alezoare de maşină 5. În funcţie de caracterul mişcărilor principală şi de avans şi de modul cum se execută se caracterizează operaţia de prelucrare realizată şi maşina pe care se exe-cută.

4. Vârful cuţitului .Cuţitul de strung Faţa de aşezare principală . Tăişul secundar . care rezultă din intersecţia feţei de degajare cu faţa de aşezare principală . îndreptată spre suprafaţa prelucrată. îndreptată spre suprafaţa de aşchiere.2.3. perpendicular pe planul de bază şi care trece prin tăişul principal. care rezultă din intersecţia dintre tăişul principal şi cel secundar.Fig. Unghiurile cuţitului de strung. ce conţine faţa de sprijin a cuţitului.Planele de referinţă Cu aceste plane se determină următoarele unghiuri ale cuţitului : . Faţa de aşezare secundară . tangent la suprafaţa de aşchiere. Tăişul principal.Pentru a se determina unghiurile cuţitului. Fig. 2.4. ce rezultă din intersecţia feţei de degajare cu faţa de aşezare se-cundară . se folosesc următoarele plane de referinţă : -nal.

ajare.Unghiurile cuţitului de strung Similar. conţine tăişul principal. În mod similar se poate măsura într-o secţiune 2—2 unghiul de aşezare secundar α1. perpendicular pe planul de bază.4.4. se poate stabili unghiul de degajare în raport cu tăişul secundar. perpendicular pe tăişul princi-pal şi pe planul de bază.avansului longitudinal .Unghiul lambda . Se observă că Fig. de proiecţia tăişului secundar pe planul de bază cu direcţia avansului. -ere.4. măsurat într-o secţiune cu un plan 1-1 .5. Fig.între faţa de aşezare secundară şi un plan ce trece prin tăişul secundar.

urmat de tratamentul termic de revenire joasă.Burghie cu coadă conică .Burghiele se confecţionează din oţel rapid şi se durifică aplicând tratamentul termic de călire.5. Burghiele utilizate la prelucrarea lemnului se confecţionează din oţel de scu -le sau din oţel slab aliat.4.1. Fig. Clasificarea burghielor • după forma suprafeţei de înfăşurare: • după lungime: • după forma cozii: conică.

3.4.5.Burghie cu coadă cilindrică Fig.Burghie de centruit .Burghie cu coadă cilindrică Fig.5.4.4.2.4.Fig.5.

5. Feţele de aşezare reduc frecările cu suprafaţa generată.Fig.5. Antrenorul are rolul de a evita rotirea liberă a burghiului în bucşa de reducţie.iar burghiele cu coadă conică se fixează în bucşa de reducţie sau con Morse. Faţetele au rolul de finisare a suprafeţei generate şi de ghidare a bur-ghiului. Tăişurile principale înlătură adaosul de prelucrare sub formă de aş-chii.4. Feţele de degajare înlătură aşchiile din zona prelucrării. Tăişul transversal are rolul de a rupe aşchiile produse .Părţile componente ale unui burghiu Burghiele cu coadă cilindrică se fixează în mandrină. Canalele elicoidale au rolul de a evacua aşchiile din zona prelucrării.

6.La ascuţire se asigură mărimea detalonării.fonte.Fig. Regimul de aşchiere reprezintă totalitatea parametrilor ce caracterizează des-făşurarea procesului de aşchiere. 6. Adîncimea de aşchiat t este distanţa dintre suprafaţa de aşchiat şi suprafaţa aş-chiată. . -1180-oţeluri moi. Aceste valori sunt: -900-metale şi aliaje moi (alame bronzuri).4. Ascuţirea burghielor se face pe feţele de aşezare. Fig.REGIMURI DE AŞCHIERE. Se exprimă în mili-metri.1. măsurată în direcţia normală pe suprafaţa prelucrată.Elemente geometrice şi constructive.În timpul ascuţirii se face răcire repetată în apă.5.Adâncimea de aşchiere Viteza de aşchiere v este spaţiul parcurs de tăişul sculei în raport cu piesa de pre-lucrat. în unitatea de timp.6. Aceşti parametri sunt: Avansul s este spaţiul parcurs de scula aşchietoare în decursul unei rotaţii com-plete a piesei şi se măsoară în milimetri pe rotaţie (mm/rot). şi se măsoară în metri pe minut (m/min). Pentru o aşchiere optimă este necesar să se adopte anumite valori ale unghi-ului de atac 2χ. -1400-oţeluri aliate.

precum şi pentru realizarea lor în condiţii cît mai avantajoase. În acest caz avansul se stabileşte în funcţie de netezimea cerută pentru suprafaţa ce se prelucrează. materi alul de prelucrat şi scula aşchietoare din normative .. pentru oţel cu Rm ≤ 90 daN/mm2. Astfel. la prelucrările de degroşare se recomandă ca adîncimea de aşchiere şi avansul să aibă valori cît mai mari pentru a se înlătura adaosul de prelucrare într-un timp cît mai scurt.6 μm şi 6 m/min pentru obţinerea Ra = 0. valorile maxime se aleg în funcţie de puterea maşinii pe care se execută prelucrarea. Avansul se determină cu relaţia în care coeficientul Cs este funcţie de materialul prelucrat şi de precizie. Astfel. Adâncimea de aşchiere t se calculează cu aceeaşi relaţie ca şi la lărgire. La prelucrările de finisare. Pentru alezarea de de-groşare se aplică relaţia La alezarea de finisare. Viteza de aşchiere trebuie să aibă valori mici. deoarece uzura sculei şi deci durabilitatea acesteia sunt puternic influenţate de viteza.în rot/min. n-turaţia . In acest caz. Mărimea vitezei de aşchiere se alege în funcţie de felul prelucrării. Stabilirea raţională a acestor parametri ai regimului de aşchiere este de mare importanţă pentru calitatea pieselor prelucrate.unde: v-viteza de aşchiere. altfel se înrăutăţeşte calitatea suprafeţei. d-diametrul piesei de prelucrat. viteza de aşchiere nu trebuie să depăşească anumite valori tehnologice admise. viteza maximă admisă este de 12 m/min pentru obţi-nerea rugozităţii Ra = 1. valorile adîncimii de aşchiere se aleg cît mai mici pentru a înlătura ultimele neregularităţi rămase pe suprafaţa piesei de la prelucră-rile anterioare. Operaţiile de găurire se realizează pe maşini de găurit cu burghie din oţel rapid Rp3.8 μm. în mm. de .

Stabilirea avansului de aşchiere Avansul reprezintă deplasarea burghiului de-a lungul axei.5.diametrul burghiului.5 mm. Deoarece lungimea pe care se realizează gaura este mai mică decat triplul diametrului acesteia. Stabilirea sistemului tehnologic Operaţia se realizează cu ajutorul unui burghiu de O 8.1. efectuată pe ”cămaşă cilindru”.coeficient de corecţie in funcţie de lungimea găurii. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere 2.diametrul burghiului.4. Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de aşchiere in cazul executării găurii de O 8. D . Ţinand cont de materialul prelucrat. iar adancimea de aşchierea la găurire se calculează cu relaţia: in care: D.0.8 mm... . se considera Stabilirea vitezei de aşchiere . 1.diferite diametre. Pe baza materialului prelucrat. la o rotaţie a arborelui principal al maşinii. Calcului acestuia se face cu relaţia: in care: . al sculei aşchietoare şi al diametrului sculei se stabileşte durabilitatea sculei aşchietoare de 25 min. Stabilirea adancimii de aşchiere şi a numărului de treceri Adaosul de prelucrare va fi indepărtat dintr-o singură trecere.. Adaosul de prelucrare care urmează a fi indepărtat in cadrul acestei operaţii este egal cu diametrul găurii ce urmează a fi realizată.coeficientul de avans. uzura ce apare pe faţa de aşezare a sculei aşchietoare este cuprinsă intre 0. 2. deci: Ap mm..

Viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia: in care: .

Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare Turaţia sculei aşchietoare se calculează conform relaţiei: .