UNIVERSITATEA CREsTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI
Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL........................................................................ 9 1.1 Definitii uzuale..................................................................................................................... 1.2 Avantajele si dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic, social ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivatiile ce stau agroturismului............................................................ 15 la baza si practicǎrii 9

1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs.......................................................................................................................... 22 2.1 Maramuresul între nou si vechi............................................................................................ 22 2.2 Istorie si culturǎ în contextul actual...................................................................................... 24 2.3 Asezare geograficǎ si cǎi de acces......................................................................................... 25 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ............................................................................. 28 2.4.1 28 2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29 2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31 2.4.4 Învǎtǎmântul................................................................................................................ 31 2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33 Economia.....................................................................................................................

CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREs.......................................................................................................................... 34 3.1 Continutul potentialului turistic............................................................................................ 34 3.1.1 Resurse naturale........................................................................................................... 36 3.1.1.1 Relieful........................................................................................................... 39

3.1.1.2 Clima............................................................................................................... 42 3.1.1.3 Reteaua hidrograficǎ....................................................................................... 43 3.1.1.4 Solurile, flora si fauna..................................................................................... 44 3.1.1.5 Rezervatiile naturale....................................................................................... 45 3.1.2. Resurse antropice...................................................................................................... 47 3.2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004............... 58 3.2.1 Unitǎti de cazare......................................................................................................... 59 3.2.2 Unitǎti de alimentatie.................................................................................................. 67 3.2.3 Instalatii de agrement.................................................................................................. 68 3.2.4 Instalatii de tratament.................................................................................................. 69 3.3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures............................................. 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs................. 82 4.1 Asezǎrile .............................................................................................................................. 82 4.2 Mestesugurile tǎrǎnesti......................................................................................................... 83 4.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ.............................................................................................. 84 4.4 Portul popular si obiceiurile................................................................................................ 85 4.5 Monumentele de arhitecturǎ, bisericile si portile maramuresene........................................ 87 4.6 Decorul si simbolistica lui................................................................................................... 88

CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs, ÎN PERIOADA 2001-2005....................................................................................................... 90 5.1 Numǎrului mediu zilnic de turisti........................................................................................ 5.2.Numarul de înnoptari........................................................................................................... 5.3 Durata medie a sejurului...................................................................................................... 5.4 Densitatea circulatiei turistice.............................................................................................. 5.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare................................................................... 90 92 94 94 96

CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs......................... 97 6.1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului în România.................................................................................................... 97 6.2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures.................103 6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului .........................................109 6.4 Propuneri privind noi judet.......................................................................112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE trasee turistice în

İNTRODUCERE
Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere, pentru recreere. Aceastǎ notiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care cineva trǎieste sau munceste, de la cǎlǎtorii de o zi pânǎ la vacante în strǎinǎtate. Turismul se numarǎ printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporanǎ, dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor XX si XXI. Termenul de turism are un continut cât se poate de complex, specialistii atribuindu-i sensuri diferite. Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare – a se întoarce si turnus – miscare circularǎ), termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidentǎ), acesta regǎsindu-se (cu acelasi sens) în

majoritatea limbilor de largǎ circulatie (în francezǎ – tourisme, în englezǎ – tourism, în italianǎ – tourismo, în germanǎ –tourismus, în rusǎ – turizm etc.) În prezent, activitatea turistica se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial, dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si, în special, a celei de-a doua jumatati a acestuia, când se poate vorbi cu adevarat de o „explozie turistica”[1]. Ca mijloc de utilizare în mod placut si în conditii de confort a timpului liber, turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta, fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei de plati a unei tari. Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent printre altele de conditiile meteo, dar mai ales de starea mediului înconjurator. Astfel întreg materialul turistic, materie prima a “industriei calatoriei si ospitalitatii”, este parte integranta a mediului înconjurator, si drept urmare, depinde în mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. Asadar, prin turism se întelege, în primul rând, ansamblul de activitati prin care omul îsi petrece timpul liber calatorind în alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si îmbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament etc., iar în al doilea rând industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un înalt nivel calitativ, si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, în special, si a mediului înconjurǎtor în general[2]. România dispune de un important potential turistic, atât natural cât si cultural-istoric. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan – împadurit, cu pajisti întinse sau, din contra, cu creste ascutite si stânci golase) si, deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri în Europa. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice, grecesti, romane, dacice), monumentelor istorice, arhitectonice, de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor, etnografie, arta populara). Turismul românesc dispune în prezent de cca. 300 000 locuri de cazare, din care 43% se afla în statiunile balneo-climaterice de pe litoralul Marii Negre, 16% în statiunile balneare din restul tarii, 6% în statiunile montane etc. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare), vile, hanuri turistice, moteluri, campinguri, cabane, pensiuni. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total), dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). Statiunile mon 10310d322k tane, marine sau balneoclimaterice, precum si cabanele, motelurile si alte forme de cazare, ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism, excursii, sporturi de iarnǎ sau nautice, vânatoare, pescuit[3]. Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica, oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber în mijlocul naturii, în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc si cât mai putin poluate. Aceste zone se gasesc cu precadere în spatiul rural, agroturismul afirmându-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant.

De la bisericile din lemn din Maramures, manastirile din Moldova, artizanatul si horele satelor si pâna la ospitalitatea specifica românilor, toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. Din 1990, în România a început sa se dezvolte turismul rural (agroturismul). Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. Apoi, încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toata tara. Pe de o parte turistii au început sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. Pe de alta parte, taranii sunt din ce în ce mai interesati de aceasta noua îndeletnicire – turismul rural. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului român, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala, creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994, membra a Federatiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale judetene, un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti[4]. Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic, prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent - reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala, dar mai ales pentru cea mondiala. Pe de alta parte, satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tarii noastre, ca posibila destinatie turistica, creând interesul fata de România ca loc ce ofera o gama larga de experiente, de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri. Daca în tari ca Franta, Germania sau Austria, turismul rural are deja o vechime de câteva decenii, în România, aceasta formula de vacanta cu sejur în gospodariile taranilor se practica de putin timp într-un cadru organizat. O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât beneficǎ pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor. Turismul rural se desfasoarǎ în ariile extraurbane, utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei, beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. Ca forma de „loisir” el se practicǎ pentru odihna si recreere, cura de aer, sporturi, instructie si educatie, tratament balnear etc. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural, diversitatea si dispersia în teritoriu si cu precadere în spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric, aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii, conducând la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului înconjurator si a resurselor turistice. De aceea, contribuie la introducerea în circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana, a întregului potential culturalistoric din spatiul rural.

marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramures: „Prin potentialul sǎu monumental si folcloric. datinile autentice. s-a înfiintat Comisia Zonei Montane. fiecare gest. iar locuitorii sai. care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului în mediul rural. ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare. ar putea schimba radical imaginea României în lume. constituirea ANTREC. Apoi. pe locurile de leagǎn ale neamului românesc. apoi au aparut agenti economici specializati. fiecare întâmplare avându-si rostul ei. pajisti alpine întinse. Toate acestea. basmele devin relitate. alǎturi de arhitectura traditionalǎ. la nivel organizatoric. au fost create de-a lungul sutelor de ani. dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu). au fost omologate 13 sate. formativ. dar si necesara în etapa actuala. Judetul Maramures pǎstreazǎ nesecate comori de frumusete. de petrecere a timpului liber în vacanta sau în week-end. în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ. continând însǎ si multe elemente de originalitate. România are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural. actiunea a fost stopata din ratiuni politice. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele etnografice si omologarea gospodariilor taranesti. poate chiar a mileniilor. în peisajul pitoresc al mediului rural. multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani. de cercetare si cooperare internationala. Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului românesc. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor. în Maramuresul istoric. se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”. prin ospitalitatea deosebita. de la munte pâna la litoralul Marii Negre sau în mirifica Delta a Dunǎrii. practicarea acestuia fiind nu numai posibila. Maramuresul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care. costumele traditionale. s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural. în structurǎ. pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori[6]. ape nǎvalnice. respectiv Bucovina si Oas. tǎranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. de identitate zonalǎ foarte precise.Pe de alta parte. a dat un nou impuls acestei forme de turism. Maramuresul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii. Într-un cadru natural de o frumusete coplesitoare. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri. legislativ. Turismul rural se practica în România din anii `20-`30. oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ. Astfel. Ulterior. coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor sǎi. ca si în tot nordul tǎrii.[5] Dupa 1990.” . aceastǎ noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare sǎrbǎtoare este ca un ritual strǎvechi. Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezintǎ Maramuresul. însa. datinile si ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare pret. zeci de izvoare minerale. adevǎrat tezaur etnografic al României. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. Aici. si constituie azi o emanatie unicǎ de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al românilor de pretutindeni[7].

al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cǎlǎtoria. sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judet. ceea ce determinǎ o serie de dificultǎti în definirea lui. lucrarea îsi propune sa evidentieze patrimoniul turistic fǎrǎ pereche al judetului Maramures. O definitie mai expresivǎ este formulatǎ în 1938. primele încercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada. 1. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica. rezultat al dezvoltǎrii comertului. seful Consiliului Superior al Turismului Francez. prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu. cu accent pe cele specifice zonelor rurale. a nonrezidentilor”. În anul 1983. industriei si perfectionǎrii mijloacelor de transport”. Michaud. de Leville-Nizerolle. CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. potrivit cǎruia „turismul este ansamblul activitǎtilor nonlucrative ale omului.. ca atare. generate de deplasǎrile de o . nici locul obisnuit de muncǎ. turismul s-a cristalizat la sfârsitul sec. sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic. în afara ariei de resedintǎ”[8].1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenta altor ramuri. O primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. Guy Freuler si dateazǎ din 1880. Potrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al timpurilor moderne. de cultivare a sentimentului de receptivitate fatǎ de frumusetile naturii.În acest context. turismul are ca obiect „o productie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turistilor. aratǎ ca turismul grupeazǎ ansamblul activ de productie si consum. bazat pe cresterea necesitǎtii de refacere a sǎnǎtǎtii si schimbare a mediului. Mai târziu. Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria si sejurul persoanelor. in anul 1975. si sa propuna câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national. În prima jumǎtate a sec. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principalǎ si durabilǎ. Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific. XIX si.. Cǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odatǎ cu înmultirea statiunilor termale si balneare. TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane.

în timp ceagroturismul este o forma particulara a turismului rural. cu celelalte domenii ale economiei. se evidentiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic. organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice în lume. [11] Ambele forme de turism se încadreazǎ în notiunea mai generalǎ de turism „moale”. derularea programelor. confruntatǎ si corelatǎ cu activitatea practicǎ. pensiune.M. afaceri sau alte scopuri. de la domiciliul obisnuit.T. sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ. cât si activitatea economica. prestarea serviciilor de baza suplimentare. însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul ruraleste un concept care acopera activitatea turisticǎ desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local.[9] În 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O. de regula agricola. afacerile. circulatie turistica. sportivǎ sau religioasǎ. pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. gospodarii . motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea. Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramân în locurile aflate în afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare. cuprinzând activitatea turistica propriu-zisa: cazare. care îsi lǎrgeste continuu sfera de activitate. Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole în gospodarie si comercializarea acestora catre turisti.). a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate în turism. Dupǎ definitivarea relativǎ a notiunilor de turism si consemnarea lor în literatura de specialitate. cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal. care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice. Notiunea de turism trebuie adaptatǎ permanent schimbǎrilor din viata economicǎ si socialǎ. calatorului si turistului[10]: Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza între doua sau mai multe locatii în orice scop. Turistul este vizitatorul care ramâne cel putin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. Componentǎ de bazǎ a desfǎsurǎrii turismului rural. printre care si definitii ale turismului.noapte sau mai multe. precum si modul de petrecere a timpului liber). satele turistice sunt asezari rurale situate într-un cadru pitoresc si nepoluat. Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi înseamnǎ acelasi lucru. altul decât cel obisnuit. sau prin retele comerciale. Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste într-un loc.

monumente cultural-istorice. constructiile. dotari comerciale. târguri de artizanat ori vite. parade ale portului popular. turismul rural este preferat de tot mai multi turisti români si strǎini „saturati” de modernitate. transporturile. Sǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile si fânetele. acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în minte atunci când. coplesiti de griji si stresati de aglomeratia strǎzii. oameni de afaceri. sǎ te abati pe la o stânǎ.. Prin aceasta se poate spune cǎ turismulstimuleazǎ activitǎti nationale rentabile ca: hotelǎria. artizanat etc. rǎvǎsitul oilor. agricultura. retea rutiera. comertul. sanitare si de telecomunicatie. iar seara sǎ dormi într-o camerǎ mirosind a mere coapte . ci si de oameni din România si din strǎinǎtate cu un anume standard de viatǎ. Activitatea turisticǎ este beneficǎ si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ. Refugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilitǎti materiale modeste si nepretentiosi în privinta conditiilor de locuit. începem sǎ visǎm cu ochii deschisi la o vacantǎ idealǎ. Într-adevǎr. care sǎ facǎ legatura între tara noastra si restul lumii. de orasele poluate. intelectuali..taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriaza turistilor. . suveniruri. dar si efecte nedorite mai ales când nu se respecta capacitatea de încarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural.[12] Toate aceste concepte. muzee si atractii naturale si culturale. precum: mǎsurarea laptelui. de aglomeratia marilor hoteluri. activitatile turistice derulate în spatiul rural „verde” genereaza efecte pozitive. dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica în întreaga localitate) apa si canalizare. accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate. turistii sunt invitati sǎ participe la sǎrbǎtorile traditionale locale. au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularitǎtilor acestuia. partial modernizata. vizita unor castele medievale etc. ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deosebit de important. ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului. Avantajele practicǎrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere: • Din punct de vedere al turistului: Odihna la tarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎseni.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural în plan economic. În afara odihnei propriu-zise. • Din punct de vedere socio-economic: Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporanǎ. 1. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria. social si ecologic În timp. alimentatia. diplomati. notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu.

[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. dotǎri tehnico-edilitare. acesta creând principalele motivatii în antrenarea si dezvoltarea unor initiative. achizitionarea de mǎrfuri. creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. instalatiilor. artizanat. are cele mai mari implicatii în valorificarea resurselor turistice locale si în ridicarea nivelului de viatǎ al locuitorilor. interesul comunitǎtii si autoritǎtii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabilǎ si de promovare a turismului rural. componentǎ a turismului rural. iar aceastǎ dezvoltare la rândul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. parcuri. Activitatea agroturisticǎ. Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare. el este amator de trasee. în protejarea si conservarea mediului natural si construit . competitii sportive care antreneazǎ si populatia localǎ. expozitii. a unor activitǎti traditionale care au fost neglijate multǎ vreme. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale. de a presta servicii. artizanat. spatii recreative. Agroturismul reprezintǎ o realǎ sansǎ pentru economia localǎ. Turismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare proaspete. de recreere. De toate acestea profitǎ atât populatia localǎ cât si turistul. plata personalului. cu precǎdere a agroturismului. agroturismul. produse de micǎ industrie. energie electricǎ. pescuit. dispensare etc. Acestea duc la cresterea veniturilor. în contextul unei activitǎti economice pe principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului).Turismul creeazǎ noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar si în sectoarele economice adiacente (agricultura. cu concursul tuturor agentilor economici implicati în desfǎsurarea acestei activitǎti. alimentare cu apǎ. Toate aceste activitǎti dinamizeazǎ viata economicǎ localǎ. de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din gospodǎrie. solicitǎ servicii si stimuleazǎ inventivitatea gospodarului. Aceasta duce la cresterea nivelului de culturǎ si civilizatie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ. scoli. De aceea. comert) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unitǎti de prestǎri servicii conexe. reuniuni. largirea orizontului de cunoastere al acestora. în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎtii rurale si comunitǎtii în general si nu în ultimul rând. ameliorând calitatea vietii locuitorilor. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati în diferitele sectoare ale economiei nationale. schimb de cunostinte si experiente între sat si oras. pentru achizitionarea de echipamente moderne. datoritǎ complexitǎtii ei. Totodatǎ cresc impozitele si taxele locale permitând dezvoltarea infrastructurii. provocând de fiecare datǎ noi venituri si realizând investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori • Din punct de vedere socio-cultural: . echipamentelor si serviciilor în folosul comunitǎtii locale – spatii verzi. la nivel local. muzicale. Prin turism sunt finantate adesea si activitǎti culturale ca spectacole de teatru. festivaluri.[13] Dupǎ cum se observǎ. a unor mestesuguri.

deci de întretinere a acesteia la diversificarea ocupationalǎ a populatiei rurale. . teatrelor si a altor echipamente de culturǎ. Acestea se concretizeazǎ în: mentinerea si dezvoltarea manifestǎrilor culturale traditionale. lipsei cadrului legislativ si a reglementǎrilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism „greu” si cu caracter de masǎ în multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor. vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. pe arealele existente. Se activeazǎ astfel traditiile social culturale. a sporturilor de varǎ si iarnǎ. cât si mediul din care aceasta face parte. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. sustinerea muzeelor. si duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric . folclorice. deasemenea. florei. creeazǎ o imagine externǎ favorabilǎ României. Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale.[15] Dupǎ cum se poate observa . îndeosebi cea tânǎrǎ. contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastrǎ. Deasemenea. mestesugǎresti. faunei etc. strângerea de relatii prietenesti între localnici si turisti. prin contactul turistilor strǎini cu etnocultura si ambianta naturalǎ si ospitalierǎ a satului românesc. dar si de restrângere a procesului de emigrare a populatiei rurale. produce perturbǎri ale echilibrului ecologic. Practicarea. ajutǎ la cresterea calitǎtii vietii populatiei locale. pot perturba viata ruralǎ si viata florei si faunei naturale. avantaje de care beneficiazǎ atât entitatea agroturisticǎ. • Din punct de vedere social-politic: Turismul ajutǎ la cresterea fenomenului de stabilitate. sprijin în conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori. a traditiilor populare si a arhitecturii locale. toate aceste activitǎti turistice au impact atât asupra mediului înconjurǎtor cât si asupra mediului economic si a celui social. turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritǎtilor locale fatǎ de valoarea turisticǎ si identitatea culturalǎ a localitǎtii . rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎti prea largi. si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. si o prea mare diversificare a activitǎtilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. prin circulatie si zgomot. drumuri de circulatie si acces. pǎstreazǎ modelele socio-culturale existente. Deasemenea existenta unui numǎr mare de trasee si poteci. numǎrului mare de turisti care. conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. prezenta turistilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎtii mediului natural si a patrimoniului lor istoric si cultural ce favorizeazǎ întelegerea interculturalǎ si comunicarea liberǎ între locuitori si turisti. Turismul rural intensiv practicat într-o anumitǎ zonǎ poate aduce schimbari în modul de viatǎ al localnicilor si poate favoriza poluarea. în areale sensibile. Se pot mentiona.Activitǎtile si serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strânsǎ interactiune creând astfel o serie de avantaje sociale.

confort fizic si spiritual. ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore[17]: • Satele peisagistice si climaterice se caracterizeazǎ prin prezenta unui cadru natural atractiv. Cunoasterea si adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenentǎ specificǎ zonelor rurale . grupul de muncǎ. din punct de vedere turistic. între care comorile de artǎ popularǎ. ce nu trebuie decât sǎ fie identificate si valorificate cât mai eficient posibil. 1. de pe litoralul Mǎrii Negre si Delta Dunǎrii. dar si în zona litoralǎ – sunt adecvate turismului de sejur. lǎsând loc suficient initiativei. Asezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente. determinǎ majoritatea turistilor. pânǎ în zona montanǎ. Cunoasterea. Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitǎtii populare. artizanatului si ritualurilor sǎtesti. situate în zone de deal si de munte. întelegerea si creativitatea sunt. Odihna. profesie. Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. naturalete. alǎturate conventiilor sociale specifice. poate fi depistatǎ o serie de necesitǎti pe care orǎseanul le emite din ce în ce mai constant si tinde sǎ le transforme în actiuni[16]: • • • • • • • • Reîntoarcerea la naturǎ . Este rezultatul necesitǎtii de relaxare. De asemenea. armonie. obiceiurilor gastronomice. . stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor. sex. etnografie si folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru. Teritoriul României prezintǎ o mare bogǎtie de valori cultural-istorice si naturale. care viziteazǎ satele respective. care rǎspund unor variate motivatii ale cǎlǎtoriilor turistice. motivatie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ. în functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. pescuitul sportiv. consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îsi îngrijesc sǎnǎtatea în vacantǎ. comunitatea locativǎ. cura de aer si fructe. ordine. si s-au dezvoltat. Asezǎrile turistice de acest tip. acestia grupându-se de la sine într-un sat sau altul.. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale. ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare.1. motivatii care se pot realiza cu succes în ambianta satului turistic. transformǎ vacantele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. ale folclorului. Sportul. sǎ se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atât de frumoase si de pitoresti. determinǎ dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea. vânǎtoarea. imaginatiei si înclinatiilor individuale. grupul folcloric etc. statut social. cu elemente de potential turistic numeroase si variate. pe cele mai variate forme de relief. care favorizeazǎ petrecerea timpului liber. de asemenea. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. sǎnǎtate. cu casele raspândite la o oarecare distantǎ unele fatǎ de altele.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii si functionǎrii satului turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu particularitǎti proprii si activitǎti specifice.

mofete. Biertan.• • oferind posibilitǎti de plimbare în aer liber. turismul de cunoastere. .). Agapia. care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. cu oglinzi de apǎ. Costiui (Maramures). • • Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit. farfurii si strǎchini de ceramicǎ. Margina. prin oferirea fructelor. de la producatorul însusi. izvoare sau lacuri sǎrate. Ciocânesti (Suceava). Brǎdet (Arges). arhitecturǎ popularǎ de exceptie. Chiuzbaia (Maramures) etc. safari – asigurând în acelasi timp. dar si zonelor joase. precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora. • Satele turistice etnofolclorice grupeazǎ asezǎrile rurale care detin un fond etnografic. construitǎ ad-hoc sau eliberatǎ în sezonul turistic. Prislop. meniuri traditionale servite în veselǎ si cu tacâmuri specifice. Cozia. cu o salbǎ impresionantǎ de mǎnǎstiri: Sucevita. Agapia etc. helioterapie. . conditii de pantǎ deosebite ce favorizeazǎ practicarea sporturilor de iarnǎ (Fundata. Satele pescǎresti si de interes vânǎtoresc oferǎ si organizeazǎ diferite forme de agrement speciale pentru turisti – vânǎtoare. de valoare inestimabilǎ. siria. drumetie: Tismana (Gorj). posibilitǎti de cazare. Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zǎpadǎ persistent. Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. decor si lenjerie în stil popular. sunt specifice Moldovei. Gǎrina – Jud. bǎi de aer. Cordun. Putna. • Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toatǎ durata anului. balneoturismul etc. Subcarpatilor Getici – Aninoasa. prin meniuri bazate pe produse lactate. • Satele turistice de creatie artisticǎ si artizanalǎ (Tismana. renumite pe plan national si international. Gurghiu (Mures). În aceastǎ grupǎ pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de bazǎ a localnicilor este cresterea oilor si vitelor. bazându-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase. Sǎpânta) atrag turistii interesati de creatia artisticǎ si artizanalǎ. Satele balneare sustin turismul balnear de importantǎ localǎ si mai rar regionalǎ. acestia locuind în aceeasi casǎ sau în apropiere. atât în perioada recoltǎrii cât si dupǎ aceea. intern si international. recunoscute ca sate turistice. 1. prin originalitate si bogǎtia resurselor proprii spatiului geografic aferent – poate sǎ se constituie ca un produs turistic inedit.camere mobilate. care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivatii în turismul organizat si pe cont propriu. de artǎ si arhitecturǎ cu valoare de exceptie. strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Sǎcelu (Gorj). alta decât cea locuitǎ de gospodar. pecuit. Jina). Tismana. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice Cazarea în satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume: . Vama Veche (Constanta). • • Satele turistice pastorale (Vaideeni. în locuintele gospodarilor. Feldioara etc.casǎ de vacantǎ. si care pot sǎ atragǎ turisti. Rǎsinari (Sibiu). sudului Transilvaniei – Hǎrman. Sate cu monumente istorice. unicitate si frumusete. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si masǎ în conditii autentice (mobilier. linguri de lemn etc. atrag spre vizitare numerosi turisti strǎini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea). Botiza (Maramures). Vǎratec etc.. reprezentat prin muzee etnografice. servicii culinar-gastronomice pescǎresti sau vânǎtoresti: Sfântu Gheorghe (Deltǎ). Caras). port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj). nǎmol: Zizin (Covasna). de categorii diferite. prin posibilitatea achizitionǎrii unor astfel de creatii direct de la sursǎ. Vama (Suceava) etc. Horezu. Sadova (Suceava). constituie destinatii pentru turismul de sejur. Un numǎr mare de sate.

obligatoriu la reteaua publicǎ de canalizare si existenta apei curente . iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislatia în vigoare. . Toate spatiile de alimentatie publicǎ vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului.pregǎtirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia.accesul în camerele de dormit si la grupurile sanitare sǎ fie direct.spatii secundare în gospodǎria sǎteascǎ.racord menajere. .spatii cu destinatie specialǎ pentru turisti.pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentatie publicǎ din localitate (restaurant. Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca sǎ corespundǎ normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. spre a asigura securitatea turistilor.spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotǎ) în grǎdinǎ sau livadǎ.. . . În satele turistice. .pensiune completǎ la gospodarul-gazdǎ. fǎrǎ a se trece prin alte camere. care le va omologa. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la : .demipensiune. iar tarifele vor fi stabilite si aplicate în baza normelor în vigoare.mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei). . construite de cǎtre grupuri de locuitori sau asociatia turisticǎ sǎteascǎ. servirea mesei pentru turisti se poate realiza în mai multe modalitǎti: .pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare de turisti. . care locuiesc în gospodǎrii diferite. gospodarul locuind în apropiere. Alimentatia publicǎ. Omologǎrile si clasificǎrile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de cǎtre Comisia Tehnicǎ de Verificare formatǎ din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationalǎ de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la bazǎ "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege. pensiune). .

Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate în functie de clasificarea gospodǎriilor. Clasa II . 2.camerǎ cu 1-3 paturi. care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. latrinǎ separatǎ de locuintǎ. cu acces la bucǎtǎria propietarului. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. 10-20 mp. dotatǎ cu un loc pentru prepararea hranei. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. lavoar.fǎrǎ camerǎ de servit masa si de recreere. cu apǎ rece si apǎ caldǎ. dar cu acces la bucǎtǎria proprietarului. Clasa IV . eventual si apǎ caldǎ. . zona în care se aflǎ acestea. perioada de sejur (sezon sau extrasezon). Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice. Clasa III . 10-16 mp. comunǎ cu alti turisti. dus. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. în folosinta turistilor cu propietarul. cu apǎ rece. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. Criteriile de clasificare a gospodǎriilor tǎrǎnesti din zona montanǎ : A. dus. caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei.camerǎ cu 1-3 paturi. (cadǎ).racord obligatoriu la reteaua electricǎ publicǎ. 10-20 mp. cu WC.camerǎ cu 1-2 paturi. cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1) 1. cu WC. cu WC. în folosinta exclusivǎ a turistilor. cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul. grup sanitar propriu fiecǎrei camere. lavoar. 10-16 mp. Clasa de confort agroturistic montan – spatii de cazare: Clasa I . functionând în cladiri independente . Clasa III . totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. comunǎ cu proprietarul si o încǎpere pentru spǎlat. Clasa II . Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice.camerǎ de servit masa si de recreere..spatii pentru prepararea si servirea meselor: Clasa I .camerǎ de servit masa si de recreere. cu apǎ rece si apǎ caldǎ. cu lavoar. B. lavoar. Clasa de confort agroturistic montan .camerǎ cu 1-2 paturi. dus. cu apǎ rece.

Primele sate de vacantǎ au fost create în anul 1947 de cǎtre Touring Club de France si au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune în pericol sanatatea sau viata turistilor. Cazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire. Conceptia despre moteluri a evoluat rapid. nu au personal la dispozitia clientului . asociatii sau comunitǎti locale. Motelul. ca formǎ a turismului rural. izolate unele de altele sau aflate în acelasi corp de clǎdire. Agroturismul. motelurile permit automobilistilor sǎ aibǎ în permanentǎ masina la dispozitie. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turistii). Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor[18]. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turistilor în trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. Situate de-a lungul cǎilor rutiere. 5. compuse dintr-o camerǎ cu baie si un amplasament pentru masinǎ. în prezent fiind definit astfel: constructie cu functie hotelierǎ – cazare. Preturile de sejur cuprind atât pensiunea cât si distractiile oferite. 6. Aceste spatii de cazare trebuie sǎ fie clasificate si înregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Orǎsenesc în functie de situatie[19]. 4. fermele si pensiunile turistice rurale. de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în exclusivitate la dispozitie acestora. distractii si sport. Motelurile diferǎ de hoteluri prin aceea cǎ. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbracaminte si încaltaminte. în principiu. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate în exclusivitate turistilor. gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice. utilizeazǎ ca spatii de cazare si de servire a mesei. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfǎsurarea activitǎtii de cazare în pensiuni. Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele: • • • Satul de vacantǎ este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazǎrii individuale sau familiale si grupate în jurul unor spatii comune pentru masǎ. masǎ – .3.autoservire – acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la receptie imediat ce a sosit si a plǎtit suma cerutǎ.

cu o naturǎ încântǎtoare. în mijlocul unei civilizatii egalizatoare. • • Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. judetele Suceava. Prin valorile si frumusetile sale spirituale. Lǎpusului si Bǎii Mari. Chioarului. în decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbǎri. cu dealuri. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs În nord-vestul patriei noastre în cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete. de o rarǎ frumusete. pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit. • Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pânǎ la 10 camere. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. Cluj. cu capacitate cuprinsǎ între 3 si 20 de camere. în extremitatea de nord-vest a României. prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. . îndeosebi pentru turistul automobilist. cunoscuta sub denumirea de Ţara Maramuresului. Lǎpusului. care asigurǎ în spatii special amenajate cazarea turistilor în conditii de pregǎtire si servire a mesei. Sǎlaj si Satu Mare. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si masǎ. judetul Maramures este situat în nordul României si are ca vecini Ucraina. în majoritate româneascǎ. la diferite grade de confort. prin bogǎtiile naturale si geo-climatice.de capacitate micǎ sau mijlocie. Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului. Maramuresul a avut o istorie mai agitatǎ decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei. morale si peisagistice. utilizând. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategicǎ de primǎ importantǎ. Judetul actual Maramures cuprinde Ţara Maramuresului. amplasatǎ în general in afara localitǎtilor si în imediata apropiere a retelei rutiere si a dotǎrilor acesteia si destinatǎ sǎ ofere serviciile necesare. Bistrita-Nǎsǎud. functionând în cadrul gospodǎriilor tǎrǎnesti care asigurǎ alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. Maramuresul este o oazǎ de viatǎ arhaicǎ plinǎ de farmec. terase si lunci. si pânǎ la 20 de camere în mediul urban. un echipament adecvat. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului. functionând în locuintele cetǎtenilor sau în clǎdiri independente. care au favorizat. De aceea. Strǎveche vatrǎ româneascǎ. judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii de turisti din tarǎ si strǎinǎtate[20]. situat în mediul rural. Dezvoltarea crescândǎ a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementǎri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. grupând o serie de pavilioane rustice. • Ferma agroturisticǎ este o structurǎ de primire pentru gǎzduire si servire a mesei. provincie de care esti legat în mod natural prin unitatea de limbǎ si culturǎ a populatiei sale.1 Maramuresul între nou si vechi Prin pozitia sa geograficǎ specificǎ. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa si valorile pe care le detine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanitǎtii. 2. de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului.

Este impresionantǎ tenacitatea cu care românii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pǎstra ca atare: "Suntem neam de piatrǎ!" sau "Desi nu am fǎcut niciodatǎ parte din România. detinǎtorii puterii . dar si nobilii români care se maghiarizeazǎ . care încorpora teritoriul Maramuresului.nobilii maghiari în majoritate. iar Apsa de Jos . cu hotare între ele. În urma unor rǎscoale de proportii (Bobâlna1437). revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specificǎ. Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial. Biserica Albǎ . În sec. românii erau doar tolerati. Satmar. legǎturile s-au reluat. Acestea erau formate din mai multe asezǎri românesti stabile. Dǎinuirea româneascǎ la nord de Tisa este însǎ fragilǎ si depinde de sprijinul celor din tarǎ. Zona Codrului . Teceu în Tiacev.serbarea mǎrtisorului" si existǎ o asociatie culturalǎ numitǎ "George Cosbuc". Ei sǎrbǎtoresc încǎ evenimentele arhaice rǎmase de la romani. pe Taras si Tisa. s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic. dar Maramuresul rǎmâne în continuare afiliat la . conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎti teritoriale numite voievodate. în cazul când una din pǎrti este atacatǎ. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. subordonate regiunii. cu vetre de sat.Belaia Terkov. în 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare. spre surprinderea celor din stânga Tisei. întelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Sub raport politic. si se înfiinteazǎ raioanele ca unitǎti teritoriale restrânse. ei au constatat cǎ fratii lor din dreapta apei. atâti câti sunt. nu si-au uitat limba. În acest context. Secolul al XIV-lea si începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ Transilvania prin înǎsprirea relatiilor dintre iobagi si nobili.Dabrova. În privinta împǎrtirii administrativ teritoriale a tǎrii. cum ar fi .deci si actualul judet.O incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ Maramuresul este un pamânt strǎvechi care a fost locuit încǎ din timpuri imemorabile. situatia s-a schimbat radical. portul si nici traditiile. pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei. legǎturile dintre românii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte si a urmat o intensǎ politicǎ de deznationalizare a populatiei românesti de cǎtre puterea sovieticǎ. Cosǎului. o uniune frǎteascǎ de întrajutorare. al X-lea si al XI-lea. actul a avut o deosebitǎ importantǎ: el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca natiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri. constituite în cnezate si conduse de câte un cneaz.. Lǎpus. Pentru cǎ erau trei pǎrti de trei neamuri diferite. În anul 1964 are loc o nouǎ împǎrtire administrativ-teritorialǎ a tǎrii. respectiv la Uniunea Sovieticǎ. Oas. pǎsuni si munti cu pǎduri. Chioaru. al regiunilor si raioanelor. care cautǎ sǎ tinǎ aprinsǎ flacara culturii românesti printre conationali[21]. nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simtim români!". Dupǎ evenimentele din Decembrie 1989 si dupǎ dislocarea Imperiului Sovietic. Pânǎ si denumirea româneascǎ a satelor a devenit slavǎ: Slatina s-a schimbat în Solotvina.semneazǎ o conventie cu sasii si secuii. Ele se gaseau însirate pe Vǎile Marei.spun ei. sasi si secui.

Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. Vama este o cunoscutǎ localitate prin produsele sale ceramice. elegantǎ . Elementele decorative nu au doar o functie esteticǎ. sǎ-l punǎ în valoare.bijuterii de artǎ popularǎ .Negresti Oas. Pierzându-si . pitoreascǎ. artǎ popularǎ (tesǎturi si cusǎturi caracteristice).2 Istorie si cultura în contextul actual Maramuresul.Baia Mare. pǎstratǎ si azi în formele sale originale. de-a lungul timpului. de creatia popularǎ din Oas. Muzeul Ţǎrii Oasului .Vama. iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevaratǎ întoarcere în timp. rozeta . cât prin înfǎtisarea mândrǎ si formele mestesugite monumentalizate. este locul unde traditiile.simbolizând viata vesnicǎ. se rǎsfrâng obiceiuri legate de preocupǎrile milenare (pǎstoritul). opera mesterilor maramureseni a dus la închegarea unor forme de mare prospetime si usurintǎ . poarta este bariera împotriva rǎului. ceramicǎ. Frumoasǎ. portul si arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în România. Poarta maramureseanǎ veritabil "arc de triumf" rustic. Maramuresul este o regiune care a pǎstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncǎ.biserica mǎnǎstirii Bârsana 62 m. ci sunt simboluri cu rǎdǎcini puternice în cultura crestina si precrestinǎ. Coarda spirala simbolizând aspiratia spre înalt. Maramuresul este un imens muzeu în aer liber. Certeze). Muzeul etografic svǎbescPetresti. posedǎ o frumoasǎ colectie de port osenesc. toate de o inegalabilǎ frumusete. sǎ îl ducǎ mai departe. unele cu o vechime de peste 300 de ani. sarpele cu binecunoscutul lui rol protector. Cǎderea dictaturii ceausiste în Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru întreaga zonǎ si repararea unor greseli fǎcute de regimul trecut. Culorile cu care se orneazǎ vasele sunt naturale. a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific – original si pitoresc. de viatǎ si de . traditia maramureseanǎ se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discretǎ si odihnitoare apropiatǎ de scara si ochiul omului. pictura pe sticlǎ si olǎritul (Tur).se întâlnesc aproape în fiecare sat. Vizitatorii Ţǎrii Maramuresului sunt atrasi. era în trecut apanajul familiilor nobile. Se remarcǎ portile sculptate (Halmeu). originalitatea gospodǎriilor.locul privilegiat de resedintǎ de judet. sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura portilor maramuresene. Bisericile de lemn . Natura. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO. care perpetueazǎ vechiul obicei dacic al olǎritului. În ritualul sǎrbǎtorilor osenilor. elementul care delimitezǎ universul sacru al casei si gospodǎriei. În Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebitǎ artǎ si pe scarǎ întinsǎ arhitectura de lemn. obiceiurile si traditiile. cea mai veche bisericǎ din lemn – biserica de la Ieud 1364. prin modernitatea sa. expune peste 500 de piese.dupǎ mai bine de 600 de ani . Muzeul ceramicii . aidoma celor de acum 2000 de ani. Prin adaptarea la materialul din care este construit. care va deveni resedinta judetului. în primul rând. iar unele detin recorduri absolute: cea mai înaltǎ constructie din lemn . De asemenea. cioplitul lemnului (Camarzana. Conform traditiei. vatrǎ de culturǎ si civilizatie care si-a dǎltuit în lemn istoria.arta. noul. transmise din generatie în generatie. nu agreseazǎ “vechiul” ci încearcǎ sǎ-l completeze. arborele vietii .simbol al soarelui ca element esential al vietii. 2.

Aici. la sud de Tisa a mai rǎmas o suprafatǎ de 3 381 km. Toate aceste râuri se ramifica în vai si vâlcele de o rara frumusete naturala. cât reprezintǎ actualul Maramures. În câteva clipe. în tara vecinǎ. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. Maramuresul se învecineazǎ cu judetul BistritaNǎsǎud pe Bistrita Aurie. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul. acesti violonosti locali de exceptie.sǎrbǎtoare. Pastele. Descrierea cuprinde întreg spatiul Maramuresului istoric. element de comunicare între lumea celor vii si a celor morti. Maramuresul . din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta Tisei. Obiecte din lemn decorate artistic însotesc toate momentele importante ale vietii. peste Rodna urmeazǎ lantul muntilor Ţiblesului. nelipsiti de la orice petrecere[22]. care sunt marcati de masivul Rodna. de dealuri mari si munti înalti. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina. acestea povestesc viata ce lui dispǎrut. pe ritmul din ce în ce mai rapid. pictura pe lemn si sticlǎ se practicǎ cu succes si se transmit din tatǎ în fiu. reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteste cu dramatismul. opera artistului popular Ioan Patras. dar cele mai fascinante sunt crucile. Ignisului si Oasului. unde Tisa paraseste locul sau natal. la care se adaugǎ nuntile si botezurile. având ca poarta locul îngust lânga Hust.formeaza în privinta topohidrografica un teritoriu închis din toate laturile. Râuri curg din toate marginile pâna la mijlocul tinutului. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sǎrbǎtori ca în alte zone. sculptura lemnului. Din suprafata totalǎ de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramures înainte de primul rǎzboi mondial. impus de ceterasi. . Talaborul si râul Neagova. Gutâiului. primind din stânga râurile Mara. Sǎrbǎtorile sunt momente în care satul maramuresean "explodeazǎ" de muzicǎ si voie bunǎ. Stâna maramureseanǎ. urcǎ în Pasul Prislop si în continuare pe cumpǎna apelor. Granita se continuǎ pe cumpǎna apelor din Muntii Maramuresului pânǎ dincolo de Izvorul Cǎtelei (izvor al Ceremusului). închizând depresiunea cu acelasi nume.situat în cursul superior al râului Tisa . iar perechile încep sǎ se roteascǎ. si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sǎrbǎtorile de Iarnǎ.3 Asezare geografica si cǎi de acces Judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. granita marcatǎ de râul Tisa începând de la satul Piatra pânǎ la vǎrsarea Viseului în Tisa. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. toatǎ sala este în picioare. Ucraina. Tânjaua. Lǎpusului. se-ncinge muzica si jocul. Muzica maramureseanǎ care însoteste toate momentele fericite ale vietii se remarcǎ prin ritm si vitalitate. mai iute ca oriunde. Iza si Viseul iar din dreapta Apsa.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. la granita cu Ucraina. unde Tisa le aduna. adicǎ a Ţǎrii Maramuresului. La sud. Spre est Maramuresul se învecineazǎ cu Bucovina (actualul judet Suceava) pânǎ la Bistrita Aurie. Cimitirul vesel de la Sǎpânta. 2. Tarasul. ca o cetate. La sud-vest se învecineazǎ cu Depresiunea Baia Mare[23]. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a Carpatilor Orientali. Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului.

O altǎ . poteci. Drumuri laterale. Totusi. precum si atestǎrile documentare din perioada medievalǎ. care trece prin pasul Gutâi (989 m). o parte din asezǎrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei. aceastǎ zonǎ atât de frumoasǎ peisagistic.coboarǎ muntele în serpentine. care leagǎ între ele asezǎrile de pe Valea Marei. Centrul de convergentǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosintǎ noi trasee. atât de bogatǎ în traditii etnografice si folclorice. pe calea feratǎ. E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. cu o densitate de 40 km/1000 km. au impus o legaturǎ a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de români. iar prin pasul Huta deschide poarta spre Ţara Oasului . si mai târziu de judet. cu mai multe ramificatii. Cǎile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul Bucuresti – Cluj Napoca. înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramuresului. Reteaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ. conditiile geografice. drumurile spre Maramures sunt asfaltate. când a devenit functionalǎ si gara Sighet. Toponimia si traditiile. confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fratii lor de dincolo de munti. . fostǎ resedintǎ de voievodat. Drumul care se constituie si într-o axǎ etnograficǎ a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeazǎ firul Vǎii Izei. comitat. Viseu de Sus si Borsa. pǎmântul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn. precum si cele de pe vǎile laterale.. sǎ se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu. cuprinzând toate asezǎrile de pe aceastǎ vale. una din .. prinde firul râului Mara si-l urmeazǎ pânǎ la Sighetu Marmatiei. dând posibilitatea iubitorilor de naturǎ si de culturǎ popularǎ sǎ-si umple sufletul. precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei. cu ramificatie spre Viseul de Sus – Borsa. Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramures. fiind accesibile pentru masini. structuratǎ pe douǎ directii: 1) Satu Mare – Baia Mare – Bucuresti. Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000. 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Salva – Beclean.Cǎile de comunicatie si transporturile Ţara Maramuresului. drumuri forestiere si de cǎrute. Prima retea de cale feratǎ sa dat în folosintǎ în anul 1875. Tot de la Sighet un alt drum urmeazǎ firul Vǎii Tisei.portile" de intrare în zonǎ . a trebuit de-a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie si izolare. înspre Ucraina.o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonantǎ în nordvestul României.poartǎ" a Maramuresului este pasul Prislop. Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua nationalǎ nr. 18. istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezǎrile omenesti cu toatǎ frumusetea si pitorescul lor. timp de peste 600 de ani.

4.servicii si alte activitǎti Total: 5. Bucuresti Efectivul de salariati la sfârsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane. exploatare forestierǎ .industrie si constructii .8% 46. 2. 2.0% 100% Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003.2% 48. silviculturǎ. atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎutii – Mǎgherǎusi situat la 10 km de Baia Mare[24]. 2003. exploatare forestiera Industrie si constructii Servicii si alte activitǎti TOTAL Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165 Mai 2 501 46 104 47 928 96 533 Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.7 mii persoane. .1 INDICATORI Agriculturǎ. Numarul total de salariati la sfârsitul anului 2003 este de 96. INSSE. pisciculturǎ. turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor cât si asupra dezvoltǎrii economice a judetului. a cǎror distributie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel: . în judetul Maramures Tabel nr. aflatǎ în tranzitie la economia de piatǎ. 2.1 Economia Economia actualǎ a judetului Maramures este de tip industrial-agrarǎ.agriculturǎ. silviculturǎ.Transportul aerian. în crestere cu 557 persoane fatǎ de sfârsitul lunii aprilie a aceluiasi an.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului în judetul Maramures exercitǎ o influentǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii fortei de muncǎ prin crearea de noi locuri de muncǎ. pisciculturǎ.

1 1999 100.0 23.8 6.2 Industria Industria în judetul Maramures este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime.5 1. 2. Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase. în judetul Maramures. silviculturǎ. Astfel.4.2 29. a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante 1998 100. materiale de constructii.0 44.3 1.2 1.0 42. exploatare forestierǎ (15 persoane).7 15.7 8. pe ramuri ale economiei (%).2 0. încǎltǎminte.6% din totalul salariatilor). Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezentei zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de masǎ lemnoasǎ.5 19.5 .2 INDICATORI TOTAL Agriculturǎ Silviculturǎ. Borsa. agriculturǎ.7 0.6%). efectivul de salariati a înregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane). pisciculturǎ.0 49. de articole de blǎnǎrie. exploatare forestierǎ.6 3.0 22.0 3.5 16. Extractivǎ Ind.0 1. pisciculturǎ.0 50.5 0.7 1.8 2000 100.0 3. metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în productia industrialǎ a judetului cât si a tǎrii. Prelucratoare Energia electricǎ si termicǎ.9 5. industrie si constructii (266 persoane). silviculturǎ. în perioada 1998-2002 Tabel nr.9 1. Baiul.5 2001 100.Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiazǎ cǎ cea mai mare pondere o detin serviciile (49.6 7. urmatǎ de industrie si constructii (47. Populatia activǎ ocupatǎ. produse alimentare etc.6 2002 100.8 0. gaze si apǎ Constructii Comert.9 17.5 8. Baia Mare.2 2.0 20. Cresterea efectivului de salariati s-a datorat în principal înfiintǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat.1 1. exploatare forestierǎ (2.0 49. repararea si întretinerea autovehiculelor.8%).0 20. Maramuresul ocupând locul întâi pe tarǎ în productia de plumb si cupru electrolitic.0 1.0 1.2 1.0 2.9 1. vânat Industrie Ind.9 24.0 2. 2.7 7.3 3. Pe teritoriul judetului Maramures îsi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile.0 2. agriculturǎ. reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor în concordantǎ cu nevoile curente ale economiei.0 2. Comparativ cu sfârsitul lunii aprilie 2003.

2003.0 4. Sǎpânta.3 4.3 4.8 4. comert.1%. porcinele.6 4. ovinele. placaj.4 1. cruci pictate.6 4.8 1. cartofi.5%).0 1. a bunurilor personale si casnice. 2002 – 3.5 1. transporturile (2000 – 2. Baia Sprie. INSSE. închirieri si servicii prestate întreprinderilor Administratie publicǎ Învǎtǎmânt Sǎnǎtate si asistentǎ socialǎ Alte activitǎti 3. repararea si întretinerea autovehiculelor.5 1.3 1. Cresterea animalelor este si ea prezentǎ.6 1.6 1.9% în 2001 si 44.4 2. Baia Mare.Transporturi si depozitare Posta si telecomunicatii Activitǎti financiare. 2002 – 3. principalele animale fiind bovinele. 2. 2002 – 19. mobilier tǎrǎnesc. Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3.8%.5 1.5 1. Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de otel aflatǎ la Baia Mare.8 1. Productia acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier. masini si utilaje agricole si forestiere. bancare si de asigurare Tranzactii imobiliare.1 0.5 1. Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50.6 1.9%. Viseu de Sus[25]. piese de schimb auto etc.3 1. Desesti si prelucrarea lânii la Sǎpânta.4 4.0 0.4. Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei.3%) învǎtǎmântul si sǎnǎtatea. Tg. . Silvicultura.7 4.6 3. la Vadul Izei.5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. unde se realizeazǎ mobilǎ.6 1. Lǎpus si prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porti maramuresene.7% în 2002. exploatarea forestierǎ si economia vânatului au variatii foarte mici. 2001. În sectorul cresterii animalelor s-au desfǎsurat actiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. grâu.0 0.3%.0 1. 2000 – 3. iar industria prelucrǎtoare are o pondere în crestere din an în an (2000 – 15. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb. Activitǎtile care au o crestere semnificativǎ sunt: constructii.1 4. iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare.7%.6 1. orz etc.7 1. O îndelungatǎ traditie în judetul Maramures o are productia mestesugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel. iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49.0%.6 4.0 0.3 Agricultura Fondul funciar al judetului Maramures la sfârsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fânete naturale.1 2. pepiniere pomicole si viticole. cherestea etc.4 2.0 0.0 1.5%).9 1. 2001 – 16. Borsa.

A fost elaborat si pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea si îmbunǎtǎtirea pajistilor. de prevenire si transmitere a acestora la om. Evolutia învǎtǎmântului de toate gradele în judetul Maramures Tabel nr. reteaua unitǎtilor de învǎtǎmânt a judetului Maramures cuprindea 56 de grǎdinite. o scoalǎ de maistri si 14 institutii de învǎtǎmânt superior. care în judet ocupǎ 71% din totalul suprafetelor agricole. 271 scoli generale.3 INDICATORI Învǎtǎmânt total: Unitǎti Populatia scolarǎ Copii de grǎdinitǎ Elevi înscrisi Studenti înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt prescolar: Grǎdinite de copii Copii înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt primar si gimnazial: scoli Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt liceal: Licee Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt profesional: scoli Elevi Personal didactic 1999/2000 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 2000/2001 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 2001/2002 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 2002/2003 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 296 17 630 1 010 52 17 526 941 52 17 448 929 56 17 853 920 208 64 108 4 405 31 15 698 1 508 273 61 912 4 243 30 15 792 1 494 272 59 542 4 287 30 16 382 1 591 271 54 093 4 022 32 17 083 1 425 3 4 450 35 1 4 669 79 1 4 881 48 1 5 477 57 .4.4 Învǎtǎmântul În anul scolar 2002 – 2003. 1 scoalǎ profesionalǎ. 2. 2. realizându-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎtirea si asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor. 32 licee.

Învǎtǎmânt tehnic de specialitate postliceal si de maistri: scoli Elevi înscrisi Învǎtǎmânt superior: Institutii Studenti 1 2 339 31 4 610 1 1 604 16 4 866 1 1 324 14 5 480 1 1 026 14 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. Bucuresti Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003). la 1 iulie în judetul Maramures Tabel nr.7 85.37% din populatia tǎrii. 2.2 84. Învǎtǎmântul superior a suferit si el o transformare dintr-un numǎr de 31 de institutii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003. din care populatia masculinǎ 249 350. Populatia urbanǎ reprezintǎ 52. 2.5 Populatia Conform ultimului recensǎmânt din 18 martie 2005.6 82.6 locuitori/km2.3 84. Populatia. iar cea femininǎ 285 650[26].3 . scolile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o scoala în 2002/2003. Maramuresul avea 535 000 locuitori.4 Total (numar persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Urban (numar persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Rural (numar persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Judetul Maramures Locuitori / km2 Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88. INSSE. O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdinitele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003).9%. de la grǎdinite pânǎ la institutiile de învǎtǎmânt superior.4. 2003.2 82. pe sexe si medii. adicǎ 2.1% iar densitatea populatiei este de 82. O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎtǎmânt o reprezintǎ situatia economicǎ si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor. cea ruralǎ 47.

reformati (5.6%). sieu.maramures. Ca limba materna în mediul urban predomina limba idis (36.7%). Giulesti si Vad. mai întâi. fie pe Valea Izei. Dupǎ sieu se aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureseanǎ.8%). Pornim. Din punct de vedere confesional. unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. teren de camping si parching. peste pasul Prislop si se intrǎ în depresiunea Ţara Dornelor.[27] Turismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o crestere considerabilǎ a economiei judetului Maramures. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ. Strâmtura. traditiile.3%) s. unde se înaltǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza. dedicat celor 29 tǎrani ucisi aici în 1944.5% ruteni (ucrainieni) s.1 Continutul potentialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcaniciGutâi si Ţibles.insse.7%). urmata de limba româna (33. spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei. ortodocsi (3. Moisei. Dragomiresti. ucraineana (2. Bârsana. acesta s-a fǎcut remarcat prin frumusetile si bogǎtiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. din nordul Moldovei.ro Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38. vechi centru minier.5%) s. Rozavlea. 3.a. Nǎnesti. romano-catolici (12.0%).Sursa:www. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului. Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti. loc pitoresc de popas cu o cabanǎ. obiceiurile si arta popularǎ. 35. În drum sunt întâlnite localitǎtile Cârlibaba. urmati de greco-catolici (38. Denumit si Ţara Lemnului.7%). vechi centru minier. fosta resedintǎ voievodalǎ în sec.4% români. cu caracteristici si personalitate distinctǎ. locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaica (38. CAPITOLUL 3 ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREs Judetul Maramures reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte. maghiara (25.9% maghiari. al XIV-lea. în mǎsura în care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime în vederea practicǎrii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turistilor români cât si a celor de peste hotare. 4. Se trece mai apoi prin Borsa. 19. prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti. pe la Poiana suiorului.a. .9%). Ciocǎnesti si Iacobeni. judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au pǎstrat aproape nealterate porturile.6% evrei.a.

Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea si bogǎtia motivelor decorative. o fermǎ horticolǎ unde s-au aclimatizat migdali si lǎmâi. Varna. ori cu atâtea si atâtea chipuri.Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita si o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oasului". Un tinut al misterelor. care exerseazǎ de multǎ vreme arta ospetiei si a mitologiei. trecând prin inima Oasului. La început de nou mileniu. poartǎ ori casǎ. arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii. Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii. privelisti si trǎiri. Ţinutului i s-a spus pânǎ nu demult.unele vechi de peste jumatate de mileniu – alcǎtuiesc un spectacol unic european. pǎdurile reprezentând. 90 la sutǎ din suprafata Maramuresului. dar si cu demnitate.. "Ţara Lemnului". prin înǎltimea turlelor. arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎtile meleagului. principala localitate din Ţara Oasului. . Între zidurile ei. Cu atât mai putin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capatǎ lemnul. Vom porni pe soseaua ce duce la Seini. la începutul secolului trecut. Mergând spre vest. vom întâlni marea comunǎ Mediesul Aurit. În apropierea comunei. cu un interesant port popular. prin armonia proportiilor. al XII-lea. Negresti. simboluri ce semnificǎ firul vietii. cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer. Certeze. când ultima tehnologie a robotizat existenta. iobagii rǎsculati în 1848 au închis mai multi latifundiari din regiune. ca într-un nesfârsit si magic ceremonial. Dacǎ esti venit din alte colturi de lume. Maramuresul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ. Esti primit în lumea lor cu respect. în care fiecare asezare apare ca un mic miracol. una de drojdie de bere si una de abrazive. pe la Negresti. pe dealul Bradului. adevarat muzeu de artǎ popularǎ. pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor".. Sunt curiosi sǎ afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata sǎ povesteascǎ si sǎ arate ce-i cu viata lor de tǎrani. dar înfrumusetat apoi de mâna si gândul omului. cu oameni în costume viu colorate. care se aratǎ ziua prin luminisuri de pǎdure. iatǎ cǎ este posibil sǎ amesteci toate astea într-un basm cu oi si cai. Splendoarea tinutului este datǎ de lumea satelor. localnicii au folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pânǎ la linguri. Starea de uimire nu te pǎrǎseste aproape nici o clipa. Bisericile din lemn din Maramures . cu atâta firesc. Atractia tinutului este fǎrǎ egal si resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii locului. important centru de ceramicǎ. o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj si chiar douǎ mici fabrici. încântând prin tehnica ineditǎ a constructiei. cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm. predominate de semnul soarelui si al funiei. greu de definit pentru strǎini. Traseul este pitoresc si dinamic în obiective turistice: Sǎpânta. sat cu un cimitir original. cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori în lemn. cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans. vrei sǎ te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi. care a trecut apoi la sângeroase represalii. unde se înaltǎ o cetate din sec. mobilier. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata. care trǎiesc întrun fel de paradis dat de Dumnezeu.

cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu.1950 m. este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare din masiv . specificul etnografic si folcloric. Pestera Zânelor. Glaciatiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic. praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpatii Orientali. maramuresean. Alte pesteri din zonǎ sunt: Pestera lui Maglei. Ţara Maramuresului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice. Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei. apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. geologia. În afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om. cu numeroase zǎnoage. 3. Somesul Mare. Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ. în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II. Izvorul Bistritei). Ea face parte din complexul carstic Tǎusoare . Bistrita Aurie. Iezer. Muntii Rodnei din care face parte Ţara Maramuresului. sunt unice în Carpatii Orientali. care coboarǎ în cascade. cea mai adâncǎ. fauna. care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu. rǎspândite mai ales pe versantul sudic. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. prin peisajul lor sǎlbatic.O cǎlǎtorie în tinutul Maramuresului înseamnǎ o superbǎ aventurǎ în Împǎrǎtia Pitorescului. la o altitudine de 550 m. Prima este Zǎnoaga Micǎ.Zalion si a fost declaratǎ monument al naturii. ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri. urmele glaciare creeazǎ o rezervatie cu o suprafatǎ initialǎ de 183 ha. bunǎ de bǎut. Izvorul Pietrosului. Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice. descoperitǎ în 1955.lacul Iezer . O importantǎ rezervatie naturalǎ se aflǎ la 10 km de orasul Borsa . cea mai extinsǎ si a doua. la 1786 m altitudine. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief. Flora. pestera Jgheabul lui Zalion. Pestera din Dealul Popii. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. jalonati de o serie de vǎi. care adǎposteste lacul Iezeru si . cu pereti prǎpǎstiosi. zona limitrofǎ a vârfului gǎzduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul tǎrii. nemodificate prin activitatea umanǎ.1. La picioarele pârâului Pietrosu. Culmea principalǎ adǎposteste pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care. Dintre ele se evidentiazǎ Pestera Izvorul Tǎusoarelor. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 . cu galerii în lungime de 9530 m. cu apǎ limpede. foarte abrupt. este Zǎnoaga Iezeru. Pestera de la Piatra Busuiocului. Pe lângǎ marea diversitate a peisajului. Sǎpânta. Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene.Rezervatia Pietrosul Mare.

adǎposteste cǎldarea Buhǎescu. specii de alge de origine nordicǎ. Rezervatia de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 si este o specie de climat mediteranean. alun. situatǎ în raza localitǎtii Sǎpânta. sub liziera pǎdurii. O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri. Cascada Izvorul Cailor. trifoiul de baltǎ. râsul. Pe baza ultimelor cercetǎri. când s-a ajuns la concluzia cǎ mlastina este un complex biologic unitar si în acelasi timp un veritabil depozit de relicve. la începutul secolului XX. marmota. cu un luciu de apǎ de 4300 mp si o adâncime de 20 m.plantǎ carnivorǎ. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos. s-a format în urma unei alunecǎri de teren. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei. la o altitudine de 800 metri în Muntii Gutâi. strǎbate un peisaj calcaros subteran de câtiva km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. În jurul lacului. cu specii rare printre care si floarea de colt. de pe râul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea. Ţara Maramuresului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ. precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu. O importantǎ economicǎ si peisagisticǎ o reprezintǎ rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare. rogozul. Minunata creatie a naturii . În cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun. Mlastina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor. pe o suprafatǎ de 20 ha se întâlneste o interesantǎ asociatie vegetalǎ. trei dintre mlastinile aflate în judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Lacul Morenilor din hotarul satului Breb. la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr si pe prima treaptǎ a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tisǎ. Aceastǎ rezervatie naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce îsi propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Gutâi). Breb. Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpinǎ si subalpinǎ. Mai mult de jumǎtate din suprafata lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. care include specii de crin. afluent al râului Mara. originarǎ din Asia Micǎ. Rezervatii de mlastinǎ s-au format destul de târziu în timp. cu o serie de piscuri ce depǎsesc 2000 m. plop. unde ocupǎ o suprafatǎ de 3 ha. este consideratǎ unicǎ în tarǎ prin existenta jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din Carpatii Românesti (970 m). Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile si drumurile modernizate. având ca punct de plecare Ocna sugatag. având o formǎ circularǎ. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv. se aflǎ la altitudinea de 1800 . o cǎdere de apǎ. versantul sudic al Vârfului Pietrosu. Mlastina Poiana Brazilor. care sunt foarte putine. roua cerului . cerbul. Ea s-a format într-un rest de crater vulcanic. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turbǎ. Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 si 700 metri altitudine. Un peisaj de neuitat oferǎ turistilor Masivul Rodnei. capra neagrǎ. Rezervatia se întinde pe o suprafatǎ de aproximativ 450 km. acvila de munte.obârsia pârâului Pietrosu.

Cormaia (2033m). din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afectiuni ale rinichiului. În Maramures se aflǎ doar partea nordicǎ a Muntilor Rodnei cu Vârful Pietrosul(2303m).5 km de Borsa. de la o înǎltime de circa 60 m. Buhǎescu Mare (2188m) si Bǎtrâna (1710m). Repedea. Negoiescu. Apele se prǎvǎlesc zgomotos. Sǎlistea de Sus si altele[28].m. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. Caracteristica generalǎ a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline. la poalele Pietrosului. de la luncile râurilor la crestele muntilor. este situat la 204 metri. circuri si vǎi glaciare (Fântâna cu Cimpoiasǎ. calcice. Borsa. Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)[29]. Stoiceni. Muntii vulcanici ai Maramuresului. ambele aflate în apropiere de Bǎiut. iar înǎltimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. cu patru cabane pentru cazare. Valea Virului (14). la o distantǎ de 4. Muntii Maramuresului cu vârfurile Pop Ivan. Viseul de Sus (20). se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Pestera cu oase de la Poiana Botizii. Natura a format în Maramures câteva pesteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu.1. Piatra Rea (1825m). Cadrul natural maramuresean conferǎ multe asezǎri. care presupune cresteri si descresteri . Pestera de la Vǎlenii sonicutei de pe Valea Repedea. sub Vârful Ignis (Gutâi).Bǎiut. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pesterǎ. Borcut . Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures.1 Relieful Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat. Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale. magneziene. Pârtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarnǎ. Statiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi.Plesa (100 locuri de cazare). Borsa (30). În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ statiunea Runcu . numite de localnici "borcuturi". dominate de urme glaciare: morene. Muntii Maramuresului. Negoiasa (2041m). Ieud. Strâmbu . în trepte. punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului. aspecte de statiuni balneare sau climaterice.1. 3. În partea de sud.între douǎ limite extreme. are calitǎti terapeutice de odihnǎ si recreere.Breb. ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpatii Orientali: Muntii Rodnei. care închide Depresiunea Maramuresului pe aceastǎ laturǎ. pe malul Tisei. cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m). În S-V Muntilor Gutâi se aflǎ Creasta Cocosului si Cheile Tǎtarului. Farcǎu si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite. Între Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m). la 800 m altitudine. Pietroasa si Dragos). aflate la Sǎpânta. dintre valea Tisei si valea Sǎlǎutei. situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului. Ca suprafatǎ. . sud-vest se desfǎsoarǎ grupa nordicǎ a lantului muntos de origine vulcanicǎ.

care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine. cirezi de vite. Frasin) atinge abia 827 m si la înǎltimi mai mari în Muntii Gutâi. Muntii Maramuresului. au pe alocuri curmǎturi relativ joase. Ţara Oasului.Constructia petrograficǎ si formele de relief dominante justificǎ împǎrtirea acestor munti în douǎ grupe: Muntii Oas-Gutâi sunt formati din lave si din piroclastite. Populatia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ si astǎzi un frumos port popular si un folclor care stârnesc admiratia vizitatorilor. Muntele Muncel (1318 m). spre Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania.. care alcǎtuiesc proeminente de relief. Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari dimensiuni. pe partea dreaptǎ a Viseului. fiind împânziti de stâne de oi. în Muntii Oasului. Caracteristice sunt de asemenea. Se însiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba si Bistrita Aurie pânǎ la frontierǎ. În general sunt constituiti din sisturi cristaline. unde punctul culminant (vf. închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice. . Novicioru. este constituitǎ. este de origine tectonicǎ si erozivǎ. strǎpunse de andezite. în cea mai mare parte. Sighetu Marmatiei si Gutâi (987 m). micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎita. La est de Borsa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop. o cuvetǎ cu relief colinar si piemontan. Masivul Farcǎu este asezat între vǎile Ruscova. Gutâi .1307 m.1442 m). A doua grupǎ. stavre de cai. Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m). vârful care dominǎ masivul se numeste Mihǎilescu (1918 m). prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). unde unele vârfuri depǎsesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis . Mai la sud.drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIV-lea. între care mai circulate sunt Negresti-Oas. Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Ţibǎului. Culmea Rosusnei. la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite si prioclastite. Muntele Pop Ivan (1937 m). adevǎrate mǎguri conice. argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. Se detaseaz ǎ din aceastǎ culme si Prislopasu (1201 m). Repedea si Rica. În cadrul Muntilor Maramuresului se detaseazǎ Culmea Pop Ivan. Firiza. care nu si-au schimbat „locurile de vǎrat" iar . când aceste locuri apar mentionate pentru prima datǎ în documente. Tot în cadrul acestui lant muntos se aflǎ si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Bârsǎnescu (1542 m). din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne si gresii). Acesti munti. Grebeni. vârful are 1850 m altitudine. În toti acesti munti se practicǎ pǎsunatul. care se întind pânǎ la valea Botizei. Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bârdǎului se situeazǎ între Ruscova si râul Vaser. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborâte în Muntii Oas. deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. pe substrat sedimentar (marne. între care cel mai înalt este vârful Ţibles de 1839 m altitudine. cu vârful Mica Mare (1815 m). de primavara pânǎ toamna. folosite ca pǎsuni de culme. unde se aflǎ si lacul periglaciar Venderelu. care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) si culmea Prislop. a Muntilor Ţibles. pe Valea Tasla.

intrarea în Maramures. Creasta principalǎ mǎsoarǎ peste 50 km lungime. Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Tabel nr.Muntii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului si Bistrita Aurie pânǎ la Valea Ursului. . pe o lǎtime de 30-40 km si prezintǎ o asimetrie asemǎnatoare celei fǎgǎrasene: abruptǎ spre nord. 2002. vf. hoteluri) . iar legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul Huta. max. Lipsit în zona alpinǎ de popasuri amenajate. în apropierea cǎreia se aflǎ o cabanǎ si un refugiu Salvamont. se face prin pasul Gutâi.1 Vârful. pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte tinuturi românesti. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete naturalǎ si beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri. Portile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o înconjoarǎ. Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. Masivul cel mai înalt din Carpatii Rǎsǎriteni (alt. 2303m). domoalǎ spre sud cu exceptia zonei Pusdrele. cabane. 3. intrarea si legǎtura se fac prin pasul Prislop. dinspre Moldova de Nord-Bucovina. Pietrosul. dinspre zona Bistrita-Nǎsǎud. INSSE. Bucuresti Muntii Rodnei. care este între Carlibaba si Ţibǎu[30].toate cu specific zonal. denumirea Masivul in care se afla Localitatea cea mai apropiataDistanta si altitudinea (m) (km) Pietrosul 2 303 Rodna Borsa 6 Gǎlatului 2 159 Rodna Complex Borsa 6 Cearcǎului 1 849 Rodna Complex Borsa 15 Ţibles 1 839 Ţibles Dragomiresti 10 Hudinului 1 611 Ţibles Botiza 15 Gutâi 1 445 Gutâi Mara 5 Plesca 1 323 Gutâi Bǎiut 6 Secului 1 311 Ţibles Botiza 7 Ignis 1 306 Gutâi Chiuzbaia 7 Plesca Mare 1 302 Gutâi Chiuzbaia 3 Mogosa 1 247 Gutâi Cavnic 5 Tiganul 1 223 Gutâi Iapa 5 Pietrei 1 059 Gutâi Desesti 5 Latia 1 042 Gutâi Ciocotis 3 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. dinspre Depresiunea Baia Mare. Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina Ţapului. Astfel. masivul este indicat pentru drumetia cu cortul[31]. legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul setref.

precipitatiile sunt mult mai abundente. 3.1. Rona si desigur Sighet. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual. ea favorizând drumetia si turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât si iarna pe trasee marcate si în zone cu altitudine scazutǎ. cu zǎpadǎ abundentǎ. una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta în care intra vǎile. Dragomiresti. iar o micǎ parte cum este Ţibǎul si Bistrita Aurie sunt colectate de râul Bistrita.2 Clima Clima zonei Maramures este moderatǎ de tip temperat continental.40 C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni. Viesului. În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare.3 Reteaua hidrograficǎ Hidrografia zonei Maramures. Regimul precipitatiilor.1. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului. lernile sunt destul de geroase. culoarul Rozavlea. apele principale ale Maramuresului sunt colectate de râul Tisa (Viseul. Între piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sǎpânta.1. lapovitǎ si ploi reci si se întind pe o perioadǎ lungǎ. iar temperatura minimǎ absolutǎ -31. micile depresiuni Bârsana si Vadul Izei. o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asezǎrilor. iar Izvorul Cǎtelei merge spre Ceremus (Ucraina). râuletul Sǎpânta a creat Depresiunea Sǎpânta. bazinetele si micile depresiuni. în care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume. Temperatura maximǎ absolutǎ 39. în zonele depresionare si deluroase. 3. de recreere sau tratament. iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm si se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. Culoarul Izei cuprinde. În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei. Râurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara.Depresiunea Maramures este dominatǎ de douǎ categorii de relief. vara se vede stratul gros de zǎpadǎ. Iza si Sǎpânta cu afluentii lor). Piemontul Vǎratecului si Piemontul Botizei.40 C în depresiuni. amintind în acest sens bazinetele Sǎcel. nu sunt vifornite si vijelii.1. Vânturile sunt moderate si bat în general din nord si vest (dinspre munti). Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte si 9. Valea Viseului cu afluentii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei. de asemenea. În munti. depresiune situatǎ la confluenta Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase si lunci. Sǎlistea de Sus. de mare faimǎ în tarǎ si în lume. Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. precum si invaziile de aer rece[32]. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement. Piemontul Gutâiului. De la izvoare si pânǎ la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau . Cosǎu.6 0 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus. Râul Viseu izvorǎste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se varsǎ în Tisa în localitatea Valea Viseului.

strǎbǎtând peste 83 km. Râul Iza izvorǎste de sub vârful Bǎtrâna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se varsǎ în Tisa. Pietroasa. Botiza. Apele sǎrate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎti a unor statiuni de agrement si balneare.2 Lungimea cursului de apǎ (km) Totalǎ Pe teritoriul judetului 381 115 83 80 43 40 61 115 83 80 43 40 Râuri Somes Lǎpus Iza Viseu Vaser Mara Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. Cimpoiesu. Slǎtioara. Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei . lung de 22 km. Pe partea stângǎ. Principalele cursuri de apǎ ale judetului Maramures Tabel nr. Mai numeroase.1. Afluentii Izei pe partea stângǎ sunt: Bǎleasa. pârâul Sugǎului. Din partea dreaptǎ Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova. iar restul Tǎul fǎrǎ Fund. Mara. Slatina. Vremusu. cel mai important afluent este pârâul Ronisoara. Valea lui Dragos. Caracteristica râului este debitul mare si constant.4 Solurile. Tǎul lui Dumitru). 1999 – 2003. Râul Sǎpânta isi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Muntii Ignis. Podul Izvorului. cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila. flora si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare. ledisorul. Baicu. Pe partea dreaptǎ. lezerul Pietrosului (18 lacuri). Lacul Rosu si încǎ peste 30 de lacuri mici în coline.Valea Fântânelor. cu largi posibilitǎti de tratament al bolilor reumatismale. În minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri. Bucuresti 3. Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare. care determinǎ vegetatia si fauna caracteristicǎ acestora. O mare bogǎtie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât si al rezervei de apǎ sunt lacurile.1. Pârâul Hotarului. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine). sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu). Izvorul Negru. 3. Negoiescu.Viseul. datorat pǎdurilor numeroase care atrag si mentin umiditatea în sol. lezerul Mic. În general vegetatia Muntilor Rodnei si a . Lacul Bǎtrâna. dar mici. INSSE.

vânturetul rosu. apreciatǎ pentru blana si pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ. mrana. recolonizatǎ în anul 1964. cocosul de munte. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis). rata. Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc. din care 1200 ha gol de munte. vulpea. rogozul. iepurele. În pǎdurile de rǎsinoase gǎsim specii de animale si pǎsǎri într-un mare numǎr. Zona este bogatǎ si în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}. Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de animale: cerbul carpatin. Clopotelul (Campanula carpatica). Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. fag. Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m si 1700 m altitudine.1. urechelnita. Coniferele. recolonizatǎ în anul 1973. Ruscova si Vaser) sunt bogate în pesti ca: lostrita. forfecuta galbenǎ. veverita. Toate sunt puse sub protectia legii. iar peste 1500 ha sunt pǎduri. marmota (Marmota marmota). pitigoiul de brǎdet. tiparul. brumǎrita. stiuca. Amintim acvila de stâncǎ. Se mai gǎseste marmota. Cirripshyllum cirrosum. mistretul. peste 30 de specii. Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum). În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi).5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului. jderul de piatrǎ. Mnium blyti. ocupǎ zone întinse în Muntii Maramuresului. gorun. cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. Pentru foioase distingem rǎsinoase. jderul de pǎdure. Ghintura (Gentiana punctata). coborând uneori pânǎ la 1400 m. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ. vipera (Vipera berus) etc. capra neagrǎ a fost una din bogǎtiile si mândriile Maramuresului. Apele de munte (Tisa. ursul brun. peste 60 de specii cuibǎresc aici. care cuprinde peste 3000 ha. Specii de muschi pe care le gǎsim numai aici.zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. ciocǎnitoarea cu trei degete. lupul.1. caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice. stejar. Pǎsǎrile alpine si subalpine sunt prezente într-un mare numǎr. Pentru zonele alpine. azaleea piticǎ etc. Gutâi si Ţibles.Muntilor Maramuresului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere si pajisti alpine. ursi. acvila de stâncǎ (Aquila chrysaetos). cǎpriorul. . ca: Pleuroclada albescens. bursucul. râsul. Vegetatia variatǎ si bogatǎ a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt considerate ca relicte arctice. care însumeazǎ peste 23 de specii[33]. constituind unele rezervatii naturale si declarând anumite specii monumente ale naturii. Este situatǎ în limitele localitǎtilor Borsa si Moisei. ursul brun (Ursus arctos}. dar si a unor specii de florǎ si faunǎ. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ si cu multe raritǎti. lupi. Viseu. au determinat autoritǎtile administrative sǎ le protejeze prin lege. Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare. cerbul carpatin (Cervus elaphus). scobarul etc. râsul (Lynx lynx}. 3. iar lângǎ pǎdurile de molid . cleanul. cocosul de munte (Ttrao urogallus). cu preponderentǎ molidul. pǎstrǎvul curcubeul.

Lacul Iezer . • saua Gargalǎu .Tǎmita la Cruce. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul.saua Buhǎescu Mare (Târnita "La Cruce") .Pietrosu Rodnei . ciuful. laleaua pestritǎ. Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite precum plante.Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Muntii Maramuresului. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii.Podul Izvorului . • Statiunea de odihnǎ Borsa . astfel[34]: • Borsa (Gura Pietroasa) .Buza Muntelui – Cabana Puzdrele. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii Stâncǎriile calcaroase de la SâlhoiZâmbroslâvii Rez. pesteri. • Poiana Borsa (Gura Negoiescu) . Rezevatia Cornu Nedeii .pârtia olimpicǎ de schi .Vârful Bǎtrâna .2 62 . Mlastinile Vlǎsinescu. sporesc interesul turistilor de a vizita judetul. rezervatia de gorunet de pe Ronisoara. Izvorul Albastru al Izei Rez.Dealul stefǎnitei. precum si o serie de arbori seculari. ape.saua stiol .Pentru iubitorii de excursii cantonati în Borsa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi bucurii de neuitat.Valea Negoiescu .Vârful Buhǎescu .Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎtiului. Alte specii de faunǎ si florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte.saua Gǎlǎtiului . 3. cocosul de munte. Poiana Brazilor si Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. Nat.Hanul Prislop.Statia metorologicǎ . • Statiunea de odihnǎ Borsa .Poiana Runca . huhurezul. bufnita. Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. corbul. Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor. cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteacǎn. iar dintre pesti. • Statiunea de odihnǎ Borsa . animale. Rezervatiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag. lostrita. acvila tipǎtoare micǎ.Poiana stiol – saua Gargalǎu. Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. cu arbori seculari de o rarǎ frumusete. laricele de la Costiui. Pietrosul Mare Rez. Nat.Cascada Izvorul Cailor . si puse sub ocrotire prin lege. de gorunet Ronisoara Suprafata (ha) 3 300 800 5 0.Târnita Negoieselor .3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Rez.

tesǎturi.Rez. cerbul. râsul. . Datoritǎ unui complex de conditii favorabile. Poiana Brazilor Rez.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. în care s-au pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case. unice prin frumusete. capra neagrǎ.1. în pitoreasca si nu mai putin importanta Ţara Oasului[35]. de larice Costui Rez. împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ. cocos de munte etc. biserici. zona municipiului Baia Mare si împrejurimile si zona Chioar – Lǎpus. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale si pǎsǎri cum ar fi: ursul brun. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎtii si integritǎtii comunitǎtilor biotice vegetale în ecosistemele naturale si protejǎrii diversitǎtii genetice a speciilor. Forestierǎ Bavna-Conga Rez. reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etnografie si folclor. INSSE. Maramuresul istoric posedǎ un potential turistic antropic. peste pasul Huta. reprezentând o Rezervatie a Biosferei cu o suprafatǎ de cca 3300 ha. sopârlita. mierea ursului. zona turisticǎ montanǎ. Tǎul lui Dumitru Rez. Arboretele de castan comestibil Rez. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vǎile Marei si Izei. porti. unelte. dar prezente si pe vǎile Tisei si Viseului. dintre care putem enumera: gusa porumbelului. Lacul Albastru Rez. Pestera Vǎlenii somcutei 0. Mlastina Oligotrofǎ Vlǎscinescu Rez. Creasta Cocosului Rez. ceramicǎ. pǎiusul.54 26 15 0. Sighetu Marmatiei si Sǎpânta. semnificatie. se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Ţǎrii Maramuresului. arhitecturale si etnografic – folclorice. Nat. Nat. Pǎdurea Crǎiasa Rez. istorice. Pestera cu oase Rez.5 5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003. Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în asezǎrile de pe vǎile Marei. vechime si desfǎsurare. Cheile Babei Rez. datini si folclor.7 4 44 50 3 3 500 50 1. Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale. multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber. Fosilierǎ Chiuzbaia Rez. ce poate fi continuat. 3. Cosǎului si Izei. ce compun potentialul turistic. floarea de colt etc. Bucuresti Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de cǎtre Comitetul MAB UNESCO. În continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene. complex si unitar. acvila de munte.

urcând panta dealului. este vechea capitalǎ a Ţǎrii Maramuresului . care. Turnul lui stefan . perpendiculare pe sosea. centrul vechi s-a pǎstrat în întregime. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km. Ocna sugatag apare în documente în stǎpânirea familiilor nobile din Giulesti. asezat la confluenta râurilor Iza cu Tisa. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. orasului nu i s-a acordat atentia meritatǎ pe mǎsura prestigiului de veche capitalǎ a unei provincii istorice românesti de mare rezonantǎ. pe cursul mijlociu al râului Sasǎr. Bolnavii beneficiazǎ de cabine individuale. Vis-a-vis de bisericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures. pe un drum asfaltat ajungem în statiunea balneoclimatericǎ Ocna sugatag. artǎ. În general. 58 km. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vǎile. terase. din neamul Rednicenilor. Clǎdirea actualei biserici reformate se pare cǎ este cea mai veche constructie din oras. în depresiunea cu acelasi nume. fizioterapie (inhalatii. localitatea este situatǎ pe Valea Sǎratǎ. între râurile Mara si Cosǎu. Localitatea apare în documente la 20 martie 1360. oamenii Maramuresului de pe toate vǎile zonei. de la crucea drumului din Feresti. sub denumirea de Zalatina (Slatina). asezarea dezvoltându-se ca o micǎ capitalǎ de judet. în stil gotic. la 5 km. dar si tǎranii din satele Maramuresului. urmasi ai lui Dragos[37]. În general. În zona turisticǎ Valea Cosǎului. Vechiul Han al orasului. este o constructie din piatrǎ. asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. în apropierea ei aflându-se si localitatea Doraslǎu. restaurante. în perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea. sǎli de gimnasticǎ . instalatii de hidroterapie. cu viata sa economicǎ si culturalǎ specificǎ burgurilor transilvane. dau o notǎ specificǎ orasului. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stânga drumului principal.ridicat în secolul al XVlea. 109 F. din foisorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra orasului. cafenele. Biserica Sfânta Treime. Orasul s-a dezvoltat în timp. mineralogie[36]. Ocna sugatag. Turnul Mǎcelarilor. Institutii de prestigiu din clǎdirile trainice.J. secolul al XI-lea. la Giulesti. vechi. Asezarea este situatǎ într-un spatiu pitoresc. la o altitudine medie de 228 m fatǎ de nivelul mǎrii. populatia comunei este mixtǎ: o bunǎ parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiarǎ (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte români. pe fronton. De altfel. împachetǎri cu parafinǎ. De altfel. ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi. masaje. pe cumpǎna apelor. afluent al Marei. iar de la Baia Mare. Apoi s-a mai numit si "La sare". Muzeul judetean . înalt de aproape 50 m. cantine. dominat de dealuri si coline. baruri. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. din care se desprind strǎzi drepte. etnografie. D. Statiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor. casa Iancu de Hunedoara. pe frontiera de nordvest a tǎrii. o replicǎ a turnului se aflǎ ridicatǎ lângǎ prefecturǎ. Prin traditie se mai stie cǎ aici erau bǎi balneoclimaterice din vechime. azi disparutǎ. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare".are mai multe sectii: istorie si arheologie.Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a judetului Maramures. în ultimii 50 de ani. Vin aici oameni la odihnǎ si tratament din toatǎ tara. deasupra usii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului. Din pǎcate. si o fac si astǎzi. Orasul Sighetu Marmatiei.

doc. Prima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Ludovic I de Anjou. fiul lui Carol Robert.medicalǎ). imediat la poalele acestuia. din 20 martie 1360. neobisnuite în regiune. 1970-1974. portul. cu arbori de stejar de sute de ani. diplomǎ care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime. asezatǎ în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor. Complexul modern este situat în apropierea pǎdurii Crǎiasa. satul fiind pe dreapta. pǎdurea fiind ocrotitǎ ca monument al naturii. Franta)[38]. Stâncǎria de pe Muntii Gutâiului. are o singurǎ streasinǎ. satele din jur) de a-si construi case de vacantǎ proprii. Brebul pǎstreazǎ bine încǎ arhitectura traditionalǎ. Dupǎ decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet. aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului. În cimitir se pot vedea câteva troite cu coroane circulare. Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. din zona Lǎpusului. Hoteni si Mara de pe Valea Marei si peste deal cu satul Surdesti. care vor da satisfactie multor persoane si vor îmbogǎti peisajul locului. în partea superioarǎ a bazinului Mara. o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. în deceniul trecut pǎrintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramuresean. groase de opt metri. Tot aici. Oarecum izolat. în imediata apropiere a Complexului. În hotarul Brebului se aflǎ mlastinile cu turbǎ. Baia Mare. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti. Franta.De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cosǎului sau Marei. De remarcat faptul cǎ acoperisul. Copacis. . Danielle Mason. dr. Desesti. lǎrgitǎ în 1643 si reparatǎ în 1715. . Claude Karnoouh. folclorul. Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. dar si la "borcutul" de la Breb. prin care îl întǎreste pe romanul Dragos. A atras cercetǎtori români si strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi (cercetǎrile interdisciplinare conduse de prof. la "Creasta Cocosului". Slatina (Ocna sugatag). dr. obiceiurile. numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul Morǎrenilor. Arhitectura bisericii este specific maramureseanǎ pentru acest gen de constructii. Biserica satului. dr. Brebul se învecineazǎ cu localitǎtile Budesti si Sârbi de pe Valea Cosǎului. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din asezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. Este strǎbǎtut de pâraiele Breboaia si Valea Mare ce izvorǎsc din Muntele Gutâi si se varsǎ în râul Mara. fiul lui Giula. Copacis si Breb. Mihai Pop. a fost construitǎ înainte de 1531. în mosiile Breb. nefiind pe nici una din arterele principale. Hǎrnicesti si Sat sugatag. cu o pantǎ abruptǎ. între aceste douǎ localitǎti.

iar printre casele noi. zǎmislite dupǎ legile lui. covoare si stergare cu motive geometrice. numitǎ Botiza. specific locului. greco-catolicǎ. de martiri. Un alt monument de arhitecturǎ în lemn. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. . Astǎzi. Ieudul se mândreste cu cea mai veche bisericǎ din lemn din Maramures. acolo în miazǎnoaptea pǎmântului românesc. Ieudul mǎrturiseste despre obârsiile strǎmosesti. este Biserica din ses din Ieud. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeasi linie. în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn. Comuna Ieud este asezatǎ la sud de soseaua care urmeazǎ firul vǎii Izei. o valoroasǎ colectie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula. care se desprinde din soseaua principalǎ Sighet-Borsa. trecǎtorul prin Ieud poate vedea încǎ în zilele de sǎrbǎtoare portul popular. pârâul Ieudului. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. În Ieud se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364. de dascǎli si preoti. printre care se numǎrǎ si Tipǎriturile lui Coresi "Întrebare Crestineascǎ" (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). de mare frumusete si care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramuresului". în bisericǎ se pǎstreazǎ o colectie de icoane pe sticlǎ. mobilier specific si câteva cǎrti de mare valoare. Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). în care se varsǎ perpendicular Ieudisorul. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndepǎrtate. mobilier specific si desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre (Râmnic. ci un loc în umanitate si în univers. un sat poate fi si o cale cǎtre tarǎ. crescute din pǎmânt si deodatǎ cu pǎmântul. Situat la 97 km. de Sighetul Marmatiei. la începutul secolului al XIV-lea. deja devenite monument. vâltori) etc. Un sat nu este numai o asezare în spatiu. Biserica este edificatǎ în anul 1718. din secolele XVII-XVIII. Ieudul este aceastǎ "cale" si o deschidere cǎtre tarǎ. de bucurii si necazuri. Ieudul a pǎstrat si o serie de monumente de arhitecturǎ tǎrǎneascǎ laicǎ: case si anexe gospodǎresti. la margine de hotar voievodal strǎbun. instalatii tehnice actionate de apǎ (mori. Biserica din Deal sau Biserica Balculu. Iasi). orânduit dupǎ legile omenesti. Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. Buzǎu. ridicatǎ în 1364. vopsite în coloranti vegetali si minerali. covoare maramuresene. numitǎ "Biserica din deal". perpendicular pe axa drumului. Prin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii si pânǎ azi. de ctitori de mǎnǎstiri si biserici. sacrificii. în Maramuresul istoric. prin pitoresc si originalitate. Blaj. precum si cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". Traditia popularǎ pomeneste de o mǎnǎstire veche. distantǎ de Baia Mare si la 43 km. de-a lungul cǎreia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul. la nord asezarea este dominatǎ de Muntii Ţibles.În zona turisticǎ Valea Izei întâlnim satul Ieud. Un sat este un loc anume. pe Valea Izei. Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti. în dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet). ici-colo se mai zǎresc si casele vechi. Ieudul a pǎstrat traditii si legende care amintesc de eroii întemeietori.

putin mai jos este biserica nouǎ. pentru un viitor . datoritǎ unor initiative individuale apreciabile. în stilul arhitecturii traditioanale maramuresene. masivǎ. creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglijabilǎ. locuitorii au mai construit o bisericǎ de lemn. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare. lângǎ asezarea lor. expozitii de covoare si obiecte de lânǎ. În 1992. cu sapte turle. Blaj. mai spatios. În ultimii ani. Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km. în primul rând. cât si cea din piatrǎ. Atât biserica veche din lemn. de la primul contact. cu simbolistica precrestinǎ în majoritatea cazurilor. care tocmai îsi ridicaserǎ un alt lǎcas. Spre sfârsitul secolului al XIX-lea. din piatrǎ. Asezatǎ pe malul drept al râului Iza. a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii". a unui nou lǎcas de închinǎciune. printr-o diplomǎ. În anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ). abandonat pe parcursul anilor. "Bisericuta de pe Jbar". Mestesugul de a vopsi lâna cu coloranti vegetali. etc.notorietate pe plan national si international. Râmnic. Bârsana este una din comunele mari ale Maramuresului. tǎierea si industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de cǎrbuni din apropiere. între 1975-1976. Arhitectura monumentului este caracteristicǎ bisericilor din lemn maramuresene. conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramures în tehnica "tempera pe lemn". locuitorii se ocupǎ în principal cu cresterea vitelor. la locul numit " Valea Sasului". Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de exceptie. Bucuresti. regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si întǎreste în aceste locuri pe cneazul Stanislau. Astfel. Biserica a fost restauratǎ în anul 1962. care. Astǎzi satul îti dǎ. de asta data din cǎrǎmidǎ. este strǎbǎtutǎ de drumul judetean 186. din piatrǎ. Populatia actualǎ este de aproximativ 4000 de persoane. în partea opusǎ sunt clǎdirile administrative si cooperativa. cu intentia de a creea aici o mǎnǎstire de maici. Un loc important în viata femeilor din Botiza îl ocupǎ prelucrarea lânii. vechea bisericǎ din lemn care exista atunci devenise neîncǎpǎtoare si a fost înlocuitǎ cu o bisericǎ din lemn mai mare. de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesugǎresti de tesut covoare din lânǎ vopsitǎ în culori vegetale[39]. extrasi din flori si plante. dupǎ numele locului unde este amplasatǎ. daruitǎ de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos. de zid. Cresterea populatiei din comunǎ a impus ridicarea. 1993-1994. s-a construit în centrul satului o bisericutǎ din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este în curs de finalizare o bisericǎ tot din lemn. pe lângǎ satisfactii de ordin moral . aproape de un izvor de apǎ mineralǎ. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. fiul lui Stan. unde se regǎsesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodǎriilor tǎrǎnesti. sentimentul bogǎtiei (materiale si spirituale). pe un promontoriu. la o distantǎ de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei. tocul usii de la intrare. precum si multǎ carte veche din tiparnitele de la Iasi. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când.Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflatǎ într-o pozitie privilegiatǎ. Se pǎstreazǎ si tablouri pe pânzǎ de mare valoare.

Comuna sieu este situatǎ la 89 km. specializatǎ în restaurǎri de . adevǎrate arcuri de triumf. Asezarea se aflǎ la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. Comuna Oncesti situatǎ la 65 km. de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al râului Iza. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. Constructiile contemporane (majoritatea din cǎrǎmida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale în arhitectura exterioarǎ (pridvoare de lemn cu stâlpi si arcade sculptate în spiritul traditiei locale). care faceau parte din cnezatul de vale al Drǎgosestilor. lucrate dupa rǎzboi. acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari în lemn din tarǎ. Desestiul este un sat de tip agropastoral dominat de grǎdini si livezi cu pomi fructiferi. în curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolicǎ). are o încǎpere aranjatǎ cu mobilier traditional si împodobitǎ cu textile (covoare. Comunǎ autenticǎ a Maramuresului Istoric. Centru de comunǎ de care apartin administrativ satele Mara si Hǎrnicesti. Multe din portile din lemn. Satul. prin pitoresc si originalitate. vecinǎtǎti si neamuri. Satul pǎstreazǎ încǎ o bunǎ parte din arhitectura traditionalǎ în lemn: case si acareturi. grupati în centrul civic pe grupuri de vârstǎ. sunt creatiile mesterului Pop Taina. sopronuri pentru fân si biserica din lemn. localitatea apare în documente încǎ din 20 martie 1360. În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramures. Tot acum se organizeazǎ si "Jocul" (hora satului). al cǎrui urmas a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului . care astǎzi adǎposteste muzeul sǎtesc ce cuprinde o bogatǎ colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului. constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ. pe dreapta si pe stânga. inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn. alǎturi de celelalte sate de pe Valea Marei. în mod frecvent. Interiorul. singura constructie de acest gen pǎstratǎ în Maramures. aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porti noi. de Baia Mare. în fata portilor unde stau la sfat. în zilele de sǎrbǎtoare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati în portul traditional. ca o chintesentǎ a geniului creator tǎrǎnesc. În centrul comunei. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Bârsan. porti monumentale. stergare) adecvate. se aliniazǎ satelor maramuresene pǎstrǎtoare de traditii populare. Portile. cergi. sunt mândria bârsǎnestilor. Situatǎ pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutâi. pe Valea Izei. În zona turisticǎ Valea Marei întâlnim localitatea Desesti. de Baia Mare si 8 km. De la intrarea în sat. iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800. de-a lungul soselei. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite. constructii monumentale din lemn de stejar. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe pânzǎ lipitǎ pe lemn. sculptate cu mǎiestrie în spiritul traditiei.centru mǎnǎstiresc ortodox. dar si pe strǎzile laterale. Bârsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului.

În zona turisticǎ Valea Ronisoarei întâlnim localitatea Costiui. aducând de peste secole o culturǎ si civilizatie tǎrǎneascǎ de exceptie. Vitellius. de formǎ poligonalǎ. Cǎlinesti. Localitatea este asezatǎ pe D. În sat se pǎstreazǎ foarte bine portul. cunoscutǎ sub numele de "Troita Rednicenilor" si datatǎ în a doua parte a secolului al XVIII-lea. cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". Nu are pridvor. vâltori. într-o adevǎratǎ defilare a portului traditional. alaturi de Feresti. dansurile. Copiii si tinerii pe categorii de vârstǎ sunt constituiti în grupuri folclorice. Vespasianus. În sat se pot vedea încǎ în functiune mori cu roatǎ verticalǎ. Budesti. care domina asezarea si despre care se stie prea putin. una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si una la Muzeul din Baia Mare. instalatii tehnice tǎrǎnesti. De asemenea. elemente din arhitectura veche din lemn. obiceiurile.N. Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie. Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cosǎului. Numele satului vine de la Castelul cǎmǎrii regale a sǎrii. În partea de jos a satului. oamenii ies la plimbare prin centrul satului. Minele de la Costiui au fost exploatate încǎ din preistorie. pive. în special la etaj. se pǎstreazǎ cea mai veche troitǎ de hotar. s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu. XIII-XIV. . s-au pǎstrat si portile (mult îmbogǎtite în pǎrtile sculptate). participant la Marea Unire. Costiui este o veche asezare minereascǎ. Toate poartǎ inscriptii si datǎri certe pe parcursul secolului al XVIIIlea si începutul secolului al XIX-lea. castelul apartinând la un moment dat familiei Apaffy. În zilele de sǎrbǎtori oamenii se îmbracǎ în portul traditional. Biserica satului este construitǎ la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea. Vintesti si Vǎleni.monumente în lemn (în special biserici) si în constructii noi în lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. Drag si Ioan Românul din Maramures. Septimius Severus). actionate de apǎ. de pe vremea împǎratilor romani si bizantini (Comodus. Traianus Consule. În sat s-au pǎstrat pânǎ nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII.Rona de Sus. una a fost transferatǎ la Muzeul satului din Bucuresti. Nava are un plan rectangular. Marcian. în legaturǎ cu proprietǎtile voievozilor Bale. de o deosebitǎ ingeniozitate tehnicǎ. iar absida este decrosatǎ. S-au descoperit monede de argint si de aur . Biserica actualǎ.18 pe ruta Sighetul Marmatiei . Balotesti. astǎzi o micǎ statiune balneoclimatericǎ de interes local. Dintre acestea. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din bârne impresionante) pe modelul clasic. În zilele de duminicǎ si sǎrbǎtori. Descoperirile care s-au fǎcut indicǎ existenta satului în sec. iar mai târziu sunt puse în legaturǎ cu prezenta romanǎ. dar noile constructii au preluat. foarte bine conservate. Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima datǎ în documentele medievale la 7 aprilie 1402. si astǎzi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil.

Populatia este mixtǎ: maghiari. XVIIXVIII construite din lemn. În Sǎpânta s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. În bisericǎ. tot aici existǎ si o orgǎ. cruci. pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul. În zona turisticǎ Valea Tisei întâlnim localitatea Remeti situatǎ pe D. construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814. asezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpântei. adǎugând de cele mai multe ori si câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. albastru si rosu. Teceu sau Teceul Mic .Negresti. Stan Ioan Patras. cǎmin cultural. numai la Sǎpânta se foloseste acest procedeu. impunând un stil specific. o altǎ zonǎ turisticǎ si etnofolcloricǎ de renume national si european. Mesterul a avut mai multi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile. aici functioneazǎ o micǎ fabricǎ (fostǎ manufacturǎ) de sticlǎ . Huta este un cǎtun care alǎturi de Teceul Mic apartine de Remeti. soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Huta.N. a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânta un adevarat mit.. ruteni. la 18 km distantǎ de municipiul Sighetul Marmatiei. Comuna Sǎpânta este asezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Tarasului. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei . douǎ scoli cu clasele I-IV. prelucrarea artisticǎ a lemnului. Stan Patras a sculptat si mobilier tǎrǎnesc.La Costiui. În sat existǎ o bisericǎ catolicǎ. creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras. construitǎ în 1742. care a ars. slovaci.astǎzi pentru cristalul rubiniu. colora lemnul sculptat pentru cruce. Sǎpânta este una din comunele mari ale Maramuresului. loc de odihnǎ într-un peisaj splendid. folosind ca fond albastrul. În sat a existat si o bisericǎ veche din lemn (1730).N. si biserica romano-catolicǎ. Arta lui Stan Ioan Patras constǎ în faptul ca a reusit sǎ sintetizeze viata celui dispǎrut într-o imagine plasticǎ sculptatǎ în tehnica basoreliefului. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare. exceleazǎ prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turisticǎ si desigur de râul Sǎpânta care izvorǎste de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine si se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. germani.19. În sat existǎ o bisericǎ grecocatolicǎ si o scoalǎ cu clasele I-VIII. care marcheazǎ si locul unde vara vin osenii la sǎrbǎtoarea „mulsul mǎsurii”. unde în vârf se aflǎ Hanul "Sâmbra Oilor". Maniera naivǎ de tratare plasticǎ si versurile însotitoare trǎdeazǎ un optimism robust si o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din Sǎpânta "Cimitirul Vesel". ruteni. români. Pe soseaua spre Negresti. Ioan". De aici se deschide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Ţǎrii Oasului. înainte de a urca dealul ne întâmpinǎ Popasul Huta. restauratǎ în Muzeul Satului Maramuresean . anume. una dintre acestea este casa Stan. slovaci. iar pentru sublinieri. Nicǎieri în Maramures lemnul nu se vopseste. datatǎ în 1888. . Populatia este mixtǎ: maghiari. Ceea ce a dus faima Sǎpântei este asa-zisul "Cimitir Vesel". galben. pe D. pe lângǎ Castel (astǎzi scoalǎ).sat apartinǎtor de comuna Remeti. prin vopsirea lui. se mai poate vizita "Calvaria St.

existentǎ astǎzi este din secolul al XVIII-lea. monument. maghiari. români 26. una în parohia de Sus si celaltǎ în parohia de Jos.294 locuitori. Urme de locuire exista încǎ din epoca bronzului. clopotnitǎ si pridvor deschis. dând nota caracteristicǎ asezǎrilor de tip "rǎsfirat si risipit". care au manifestat supunere. era de 27. Grupul scolar Minier. care o flancheazǎ si încǎ douǎ încǎperi în spatele lor. Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa.Sǎpânta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. Asezarea este caracteristicǎ pentru tipul "adunat de-a lungul vǎii". Se pare cǎ cele doua biserici au ars în 1717. În Borsa s-a pǎstrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentalǎ din bârne rotunde din lemn din brad. va confisca mosiile acestuia dǎruindu-le voievodului Balc Vodǎ si fratilor sai Drag. Piatra Sǎpântei.310. Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. Populatia orasului cu cǎtunele componente. De la Complexul turistic se poate accede pânǎ la Poiana Runcu (3. iar una din ele are cea mai mare trambulinǎ naturalǎ din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de rǎzboi si neegalat. Pânǎ dupǎ rǎzboi. vâltorile si horincile.5 km) cu o linie de telescaun. iar iarna se face schi. În istoria comunitǎtii. Pǎcat cǎ încǎ nu s-au fǎcut cercetari sistematice. ucrainieni). descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese si fragmente ceramice edificatoare. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. Biserica din lemn. o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitecturǎ. Hotelul Iezer. restul alte nationalitǎti (germani. amintim câteva dotǎri de exceptie. Borsa este una din vechile si statornicele asezǎri maramuresene. la recensǎmântul din 7 ianuarie 1994. Dacǎ orasul de astǎzi încǎ suferǎ în privinta urbanizǎrii. Casa-muzeu Stan Ioan Patras. implantate în acest peisaj mirific. Printre acestea se evidentiazǎ Spitalul. naos drepunghiular. Cascada. situatǎ la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D. cu statut de villae. Orasul dispune si de o Bibliotecǎ si o Casǎ de culturǎ cu cinematograf. când regele Ludovic. când la 4 septembrie 1717 tǎtarii au fost nimiciti de sǎteni într-o bǎtǎlie eroicǎ. În zona turisticǎ Valea Viseului întâlnim localitatea Borsa. cu cǎtune pe vǎile laterale si case izolate la mare distantǎ de vatrǎ. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele tǎtǎrǎsti în ultima lor invazie în Europa. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ. De aici se pot face excursii în împrejurimi. Borsa de azi este un oras de munte cu câteva dotǎri urbane. cu un plan generos pentru perioada respectivǎ: tindǎ. . douǎ încǎperi mari. dar mai ales casele frumos amenajate. când Borsa a cǎpǎtat statut urban. reconstruitǎ probabil imediat dupa 1717. turn. la 2 februarie 1365. supǎrat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea în Moldova. popasul de la Borcut cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânta.18.N. În Borsa au fost douǎ biserici de lemn. construit într-o arhitecturǎ modernǎ si destul de bine dotat. Atestǎri scrise apar târziu. Dragomir si stefan. curate si deschise întotdeauna[40]. Pǎstrǎvia. a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din România (atât ca numǎr de locuitori cât si ca întindere).

oferǎ un peisaj unic. Volumul fluxurilor turistice este determinata atât de cerere cât si factorii acesteia.2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitǎti turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale si antropice sǎ existe si resurse materiale adecvate. beneficiind de potential sensibil apropiat. Aceasta explica. mijloace de transport. turism cultural etc. la culesul fructelor de pǎdure. are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie. dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic. Din centrul Borsei. atractia diferita a unor zone. capabile sǎ asigure satisfacerea cerintelor turistilor. pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borsa. cu bogǎtii ale faunei si florei de neegalat. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop".Muntii Rodnei. De pe Vârful Prislopului. la exploatǎrile forestiere. turism de vânatoare. Zona este interesantǎ pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). turism balnear. apar mutatii în criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”[42]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene. în 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha). fiind atestat ca atare încǎ din anul 1554. În Masivul Rodnei pentru varietatea si bogǎtia vegetatiei si animalelor. pe lângǎ frumusetile naturii va gǎsi si oameni la stâne. premisele de bazǎ ale desfǎsurǎrii unei activitǎti turistice intense care sǎ permitǎ desfǎsurarea a numeroase forme de turism: turism rural. pe masura cecresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort. în mare masura. noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatǎrilor miniere din Baia Borsa. Valea Tâslei. dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎti de cazare si alimentatie. instalatii de tratament sau agrement si este conditionatǎ în primul rând de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor. care se ridicǎ ca un zid deasupra Borsei. . Chiar în centrul localitǎtii un perete de stâncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne introduce în atmosfera locului. Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. nici nenumǎratele posibilitǎti de practicare a turismului montan[41]. Deoarece. biserica. Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. care astǎzi a devenit Rezervatie a biosferei. care ne va conduce spre Bucovina. Orasul a fost dintotdeauna localitate minierǎ. Astfel. turism montan. Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în conditii optime nici apele minerale. Cel care se va încumeta în Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui în oferta înainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. 3.

) unitati complementare sau cazare extrahoteliera. Din rezultatele obtinute reiese faptul cǎ judetul Maramures nu prezintǎ o importantǎ semnificativǎ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare. Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures în perioada 2004 .13 2005 277 384 3 257 1.2005 . prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning. indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial. cabane si refugii montane camere. iar în Maramures tot anul 2005 prezintǎ cea mai mare capacitate 3 257 fatǎ de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. tabere si colonii de vacanta. case de oaspeti) si unitati cu autoservire . vile .14 2003 275 319 3 154 1. Bucuresti Capacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilatii prezentându-se astfel: . bungalow-uri.11 2002 272 596 3 177 1. Ponderea cea mai mare a judetului a fost înregistratǎ în anul 2005 – 1.15 România Maramures Pondere (%) Sursa: Anuarul statistic al României. este cea care separa mijloacele de cazare în:[43] • • unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri. Una din cea mai utilizata clasificare. hanuri.în care se asigura doar gazduirea propriu-zisa. ferme. categoria de confort. 3.10 2001 277 047 3 077 1.15%. Capacitatea de cazare turisticǎ în functiune (numar de locuri) din România si din judetul Maramures Tabel nr. hanuri.14 2004 276 089 3 100 1. functia îndeplinita.Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri. camine si hanuri pentru tineri. hoteluri-apartamente. 5. dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor în unitati cu servicii prestate{ hoteluri. pensiuni.etc).apartamente închiriate. sunt divizate. serviciile de curatenie.în România. perioada de functionare. clasificate dupa continut. etc.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare.2. case si apartamente de închiriat. 2001-2005. sanatorii si stabilimente de sanatate. forma de propietate. INSSE. casute. sate de vacanta. etc. anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fatǎ de anul 2001 cu 277 047 locuri. reprezentanta de terenuri de camping si caravaning.

Sursa: Anuarul Bucuresti statistic 98 108 al Judetului Din datele obtinute din 2004-2005 din tabelul 3. INSSE.4 Unitǎti Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total 2004 15 5 1 1 17 59 2005 16 5 1 1 19 66 Maramures 2005. 3. Figura nr. la fel ca si numǎrul vilelor turistice si al cabanelor turistice. . aceste având o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni.Tabel nr.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 în Maramures. 3. iar numǎrul motelurilor a rǎmas acelasi.4 se poate observa ca numarul hotelurilor a crescut . Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale.

Unitatile de cazare si alimentatie, mijloacele de transport, instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor, în functie de categoria sociala si venit. Atfel, unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza:  Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata în principal turismului automobilistic. Categoriile sale de clasificare se încadreaza între 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare, mica si mijlocie. În judetul Maramures sunt întâlnite hoteluri ce se încadreaza din punct de vedere al clasificarii între 1 si 4 stele. În privinta structurii, aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii, categoria de deconfort, forma de propietate, perioada de functionare, amplasarea în spatiu, importanta, etc. Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr 3.5 Anii
2000 2001 2002 2003 2004

Locuri de cazare în hoteluri
630 873 997 1 116 1 544

Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004, INSSE, Bucuresti Cel mai mare numar de locuri de cazare în hoteluri se înregistreazǎ în anul 2004 cu 1544 locuri, în restul anilor, pâna în 2004 înregistrându-se cresteri succesive ale locurilor de cazare, anul 2002 detinând cele mai putine locuri de cazare în hoteluri dintre toti anii analizati. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptatǎ a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit, atrage turistii si astfel îi face sa se întroarca la aceea unitate.

Figura nr. 3.2 Ponderea capacitǎtii de cazare din hoteluri 2000 - 2004  Motelul: este o

unitate de tip hotelier de dimensiuni mici, amplasata deobicei de-a lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare, cazare, hrana, servicii, carburantii. Se observa ca în judetul Maramures, motelurile sunt construite lânga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cât mai mult de ele. Numarul locurilor de cazare din moteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. 3.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în moteluri 60 60 99 99 136

Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004, INSSE, Bucuresti

Numarul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizati 2000-2004, creste din doi în doi ani. În anii 2000-2001 se înregistreazǎ acelasi numǎr de locuri de cazare (60), pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ si sǎ se mentinǎ între anii 2003-2004 la 99 locuri. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136).Aceste cresteri sunt rezultatul proiectelor demoderni zare unitatilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. Figura nr. 3.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri între 2000-2004  Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare, de alimentatie, de tratament si de agrement. Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie), acesta având categoria de 3 stele. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rara frumusete, la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Gutâi. El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber. Dispunând de multiple atractii turistice, sportive si de agrement, complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian. El este compus din trei unitati hoteliere: ♦ ♦ ♦ Iza cu doua camere single, opt camere duble si patru cu pat matrimonial; Mara cu doua camere single, opt camere duble si patru pat matrimonial; Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna. a

Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare. si cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m. telefon. pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice. sunt amplasate în zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent. Numarul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. functionând în cladiri independente. fotbal. room service. alimentatia si alte servicii specifice. în zona montana. Ele sunt specifice turismului de drumetie. numǎrul acestora creste treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. fax.Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant. Totusi numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul locurilor din celelalte unitǎti de cazare. în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. sauna. care asigura cazarea. anul 2004. spalatorie. handbal. si modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. În fiecare oras se poate întâlni câte o cabana. baschet). terenuri de sport (tenis de câmp.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. rezervatii naturale. care îsi maresc numarul de la un an la altul. sala de conferinte. cu arhitectura specifica. internet. Locuri de cazare în cabane 40 55 70 70 84 . salon pentru servirea micului dejun.organizarea de petreceri. etc. Situatia locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures este buna. minibar. televizor. fitness.  Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa. necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna. 3. dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor.

peste 60 de terenuri de vânatoare. multitudinea de lacuri naturale si artificiale. Datorita numeroaselor atractii turistice.8 Pensiuni din judetul Maramures 65 69 70 76 76 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 . 3. 3. în spatii special amenajate. a celor peste 100 de izvoare minerale. cazareaturistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei[44]". functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. aici s-au înfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale. Din acest motiv. Numarul de pensiuni din judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr.4 Ponderea locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures între 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pâna la 10 camere. cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic. care asigura. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural si pâna la 20 de camere în mediul urban.Figura nr.

economica si mediul înconjurator. numarul pensiunilo r creste de la un an la altul. Bucuresti Figura nr. cu precadere cele etnofolclorice.O alta modificare importanta s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni. 2004.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures în 2000-2004 Aceasta categorie de cazare are foarte o evolutie favorabila. de catre populatia din mediul urban. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale. INSSE.Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. iar evolutia numarului lor este într-o continua crestere.  Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. 3.Aceasta dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta în aer liber. Pe teritoriul judetului Maramures sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. Amplasarea lor trebuie sa fie în locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor în pericol. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet. Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca în satele maramuresene se pastreza. spirituale. înca nealterate traditional si spirituale. în natura. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescând de la 70 la 76. viata socio. o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. cazare si alimentatie. si ocupationale. Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 .dar însa.

Italian. Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica. bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. bauturi si unele produse pentru fumatori[45].). Bucuresti Numarul pensiunilor agroturistice din judet este în crestere de la un an la altul.2 Unitǎtile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de servire. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice.Tabel nr. 3. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures mentionam: . dar si datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES.patisserie.59. INSSE. chinezesc.3. punând la dispozitia clientilor o gama diversificata depreparate culinare. servind o gama diversificata de preparate culinare.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numarul pensiunilor agroturistice din judetulMaramures 49 55 56 59 59 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. în aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara în cadrul pensiunilor. Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România. etc. produse de cofetarie. anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 . desi sunt foarte variate.2. însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice. Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc.

el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures.  Hexalit . .Restaurant Plazza Rebel. pizzeria. unitati de tip expres. Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: . patiserii. Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate.  Casa Veche. pe valea superioara a Viseului. una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom.Târgul Lapus. la 700-850 de metri altitudine. cofetarii. 3. trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile. În apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pâna la vârful Mogosa (1346 metri altitudine). De aici coboara o pârtie de schi de 2100 metri lungime.Baia Mare. Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa. cu o diferenta de nivel de 500 metri.Restaurant Union.2. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. Crama Veche.Viseu de Sus.3 Instalatiile si modalitatile de agrement Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. etc. . linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vîrful Runcu stiorului (1611 metri). .Restaurant Doi Pauni. în apropiere de Pasul Prislop. Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri. braserii.

Localitatea Sapânta exista un centru de îmbuteliere a apelor minerale .4 Instalatiile si modalitatile de tratament În acest caz. Maramuresului. 3. statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate în afectiuni reumatismale. În România a putut fi practicat la o scara larga. etc). .intoxicatii profesionale cu agenti chimici. si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor". turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme si anume turismul montan în muntii Rodnei.Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. baschet. bisericii si obiceiuri stravechi. ale bolilor cronice. cel mai important loc îl ocupa statiunea Borsa. etc. mijloace de transport pe cablu. Gutâi. puternic ionizat. turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare. Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic.3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures Prin relieful variat pe care îl detine judetul Maramures. ale tubului digestive. terenuri de sport (tennis de câmp. Întâlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare. handball. precum si rezeravatii naturale ale Biosferei. Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase. etc. Turismul montan . turismul balnear întâlnit datorita prezentei apelor minerale. 3.. a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat. magneziene. poteci marcate cât mai corespunzator. Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la 70 ani.existente în marile orase ale judetului[46]. turismul rural si agroturismul practicat în gospodariile taranilor. Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. bicarbonate si calcice recomandate în tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare.2. baruri. discoteci. utilizat în tratarea afectiunilor respiratorii. pârtii de ski. Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfârsitul secolului XIX . gastroduodenale. etc. etc. deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos . a bolilor ulceroase. datorita prezentei a numeroase obiective culturale. Desi reprezinta interes pe plan local. neurologice. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. fotbal. Ţibles. endocrine. accesibilitate).

lantul vulcanic al muntilor Gutâi-Ţibles. Maramuresul este. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se împrospateaza. Vei dori sa faceti parte. în functie de zona si masiv. nu te va lasa indiferent. Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan. atât de linistita dar si atât de bogata. Gazdele dumneavoastra va vor încânta si minuna iar tu nu vei ramâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. acea noblete datatoare de har. punct.Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa. Durata unor trasee montane în judet oscileaza între 2-10 ore. accidentare. Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia împlinirii personale. muntii Maramuresului. prin excelenta. care este reprezentat de cele doua lanturi: . Buhaescu. O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. cerc. muntii Gutâi. etc[47] . conferindu-le locuitorilor. Lacurile Lala Mare si Lala Mica). toate marcajele turistice au un contur exterior alb. în zona de cresta lipsesc adaposturi.muntii Caliman.Lapus ce au altitudini cuprinse între 1300m si 1839m. sa încerci. În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi. Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla în muntii Rodnei. specifice poporului român dar uitate în alte zone. este o zona de creasta cuprinsa între vârful Pietrosul Rodnei si vârful Ineu. sa afli. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. . cultura si geografie fara profesor. de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire. pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice). unul dintre judetele în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil. enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone: • Muntii Rodnei. max. Nu trebuie decât sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te înconjoara. banda verticala si cruce) si trei culori (rosu. muntii Ţibles.). albastru si galben ). si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures.

în judetul Maramures. pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei). Ocna sugatag si Izvoare. valea Viseului etc). Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m). zona Pietrosul si Iezerul Calimanului. Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa. Valea Vaserului. deseori. în Muntii Gutâi si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pâna. pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începatori cât si pentru avansati. în aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca în zona se mai poate schia si pe pârtiile din Borsa. Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista decât drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)[48]. în zona de creasta nu exista adaposturi. Valea Izei. La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare. Alte obiective turistice în zona care pot fi vizitate sunt manastirile. pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor. intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afectiuni digestive si renale. Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna. Fiind la o altitudine înalta si înconjurata de munti înalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat. în judetul Maramures. drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. sunt: Borsa. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. Aflata în nordul României. Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti în zona Maramureslui în timpul verii. . având lungimi cuprinse între 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pâna în aprilie. etc. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate în apropierea zonelor montane. Dinspre Satu Mare.• Muntii Calimarii. Cavnic. statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri în Muntii Rodnei. În statiunea Borsa se poate ajunge atât pe calea ferata cât si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistrita-Câmpulung Moldovenesc-Suceava. Rezervatia Pietrosul Rodnei. pe valea râului Viseu si la numai câtiva km de orasul Borsa. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei.

Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza.leud . De asemenea. În acest spatiu etnografic. mai ales daca ajungeti aici vara. . Maramuresul încânta prin frumusetea peisajelor. Muzeul Ţarancii si Manastirea din Dragomiresti. Statiunile Ocna sugatag si Mogosa. În apropiere de Rozavlea. Cascada Cailor din Muntii Pietrosu. În zona se pot vizita. Manastirea Bârsana din localitatea Bârsana.Poienile Izei Ca si alte zone ale tarii. din Botiza se poate urca pâna în Poienile Izei cale de câtiva kilometri. se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata înca de la jumatatea anilor 1300. prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute înca vii de locuitorii acestor locuri. Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei. Din Rozavlea si pâna în aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km.Botiza . localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare. prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite. Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei. Unul din punctele de atractie ale localitatii îl constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717.Rozavlea . multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Sapânta si Manastirea Peri. pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se înscriu în aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor Ţiblesului.

O zi de adrenalina pe sub cascade si în galeriile subterane din adâncul pamântului include off-road cu masini de teren pâna la cascade.Giulesti.Viseul de Sus *Remeti. de exemplu: întoarcerea de la pestera sau de la cascade. Mountainbike.Sapânta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus. parapantǎ. alpinism. la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei.Ocna sugatag Activitatea se poate introduce si în completarea altor activiatti. snowboard. mountainbike-ul este practicat în judet pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras. coborârea unor cascade a caror înaltime ajunge si Ia 30-35 de metri. În turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike.Desesti-Ocna sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strîmtura.Calinesti. Cavnic localitate situata în muntii Gutâi.etc.În zona Rozavlea . Cascadele întâlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor.Ieud se poate ajunge pe calea ferata. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. Pe sosea se poate ajunge mergând pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc[49]. . venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pâna în Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate continua drumul cu mijloace auto.Bârsana. În vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii.Botiza . primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. Astfel. drumetia. aici zapada tine din decembrie pâna în aprilie. Aceasta localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întretinuta. Cascada Puzdrele[50]. Grupul de biciclisti este urmat întotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si în situatia în care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina.

Coborârea în rapel se efectueaza cu corpul vertical. O zi de adrenalina înconjurati de ape înseamna off-road cu masini de teren pâna în buza malului râului. punctul de plecare în rafting. dotat cu elementereflectorizante. aceasta fiind amplasata chiar în apropierea muntii Rodnei. Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine în prezenta unui profesionist de obicei. cu ajutorul unui sistem de frânare. Parapanta. Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat. folosindu-te de curenti. Aventura este însotita de echipament corespunzator.200 de metri pe stânca sau în gol. si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântator. proiector montat pe barca. de pe pod. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant.Pentru prima data în România se organizeaza coborâri de rafting si pe timp de noapte. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si.Escalada – Rapel. În cazul unei surplombe. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . Canioning – Bodyrafting. Zborul în tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de învatare si antrenamente. daca ai învatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamânt. . cu putin talent în mânuirea parapantei. în conditii de siguranta maxima. se alege un traseu mai dificil. pentru cei antenati. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborârii. Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. în functie de nivelul de pregatire al participantilor. echipat cu neopren. O zona în care se desfasoara acest fel de sport este în statiunea Borsa. Bodyrafting înseamna coborârea pe firul apei a unui canion. coborârea pe prin defileu Somesului[51]. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere în apa. poti sa zbori ore întregi. picioarele orizontale si departate. puteti sa va sprijiniti pe genunchi. numit opt de rapel. Coborârea în rapel trebuie sa se efectueze fara întrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare).

• Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare. printr-o serie de actiuni la nivel de scoli.Lapus. toate aflate la distante mici unele de altele. sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier.curgere prin tobogane naturale. prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare. vai active prin care mai curge apa. pentru evitarea accidentelor. a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale în dezvoltarea societatii moderne. a cicloturismului si alpinismului. În judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective: • Atragerea si angrenarea tinerilor în practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan. • Organizarea de excursii în toate zonele tarii. ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse.Ţibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa. Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionisti care au pe lânga ehipamentul necesar adecvat si o conditiefizica buna. lungi de zeci de metri. mai ales. . • Educarea tineretului. practicarea de activitati cu caracter speologic. traversari de marmite etc. coborâre. în vederea ocrotirii naturii. chei. precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei în acest sens. cât.Canioning . Zona lantului vulcanic al muntilor Gutâi. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai înguste si adânci sapate de apǎ de-a lungul timpului. pesteri. avene si galerii orizontale.Aven – Cascade. Activitatea este deosebit de atractiva. atât prin ineditul peisajului. cascade. • Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee.

la o altitudine de 490 de metri.• Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale. pot trata aproape toate maladiile umane. aerosoli. unele lacuri acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte. precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite[52]. multe radioactive.Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara. Înca din antichitate. bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. Sapânta . altele fierbinti. Frumusetea locurilor. România poate fi considerata pe bune dreptate. Pe lânga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afectiuni reumatismale. Ocna sugatag -Mogosa . Ocna sugatag este situata în Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor Ţibles si Gutâi. Manastirea Rona de Sus . ale sistemului nervos periferic. electroterapie . Unele dintre ele sunt simple. Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc în România. aerul ozonizat. În zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita: ."Cimitirul Vesel". gimnastica medicala. Manastirea Bârsana . monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie. o tara fondatoare a turismului balnear. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. Centrul Vechi (arhitectura din sec.aflata în localitatea Bârsana si atestata documentar în anul 1761.aflata în localitatea Rona de Sus . ginecologice sau ale aparatului locomotor. Prin complexitatea factorilor de cura pe care îi detin aceste "uzine ale sanatatii". fizioterapie. XV) etc.Vadu Izei. În sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece. ospitatalitatea oamenilor.

hipertrofice. XIV)[53]. plimbari cu vaporasul sau se poate pescui. Din Ocna sugatag pâna în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmatiei. Lânga statiunea " Ocna sugatag ".L.catarale. la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei. livezilor. precum si a lacurilor saline din preajma statiunii. cronice. ocofaringiene. Sârbi. bromurate. micoze rinofaringite hipertrofice. Afectiuni ozenoase. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. Profil terapeutic: reumatismal. izvoare crenoterapie.R. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb. . atmosfera este încarcata cu ioni negativi benefici.- Baia Sprie . laringite. manastirea Bârsana. Calinesti si Giulesti. De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vârful Ţibles.Catolica (sec. În judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare : Ocna sugatag situata în depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice Ţibles-Gutâi. O. statiunea Ocna sugatag are un relief deluros. În Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmând drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pâna în gara dinorasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pâna în statiune. Datorita prezentei padurilor. brazdat de apele râului Mara. lacul Firiza unde se fac canotaj.Biserica Romano . ape clorurosodice iodurate.: rinosinuzite sinuzite operate. altitutdinea medie a acestui loc este de 490m. Budesti. cronice alergice. Indicatiile tratamentului balnear: 1.

creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii. infectîos. fara sechele pulmonar. spasmilitic. reumatism secundar infectios. bacteriostatic revitalizarea epitelului vibratil. datorita temperaturii baii si în asociere cu parafina. viteza dedeplasare. sulful intervine în cartilagiul articular în componenta acidului. B. gonartroze. ionfectii bronsiiectazii infectioalergice. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. co xartroze. Boli asociate: afectiuni ginecologice.N. 4. îmbunatatirea circulatiei arteriale periferice. boli profesionale. mucoasei. amelioreaza deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica. Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze. marirea particulei.C. artroze periferice. au efect mai intens în micoze si în fluidifierea sputelor vâscoase. . Afectiuni emfizen episoade respiratorii: bronsita status post hemoptoice. 3. Efectele apelor sulfuroase în cura externa: vasodilatatie în reteaua arteriala si cutanata. împreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara. centrale. repetate.P. endocrine. confera aerosolului temperatura deosebita. favorizareamukokineziei prin interferarea metabolismului vâscoase histominopaxic efect antiinflamator. scade glicemia. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozena). disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice. sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine în metabolismul.O.2. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate. postpneumectorii. boli cardiovasculare[54]. umiditatea cu efect refacerea permanente. condroetin sulfric. Efectele apelor în sulfuroase: vasodilatatie sputele microbian. mucoasei troficitatii efect si bronsice. general. fluidifiant la nivelul lichidului articular. respiratorii alergic. decontracturant. reumatism abarticular. creste mobilitatea articulara.. Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic. periferice. astmul bronsic cronica. traheobronsite.

la casute de vacanta sau în tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. la vreun motel. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice. doua retele de pensiuni îsi cheama din sosea drumetii. aflata la 30 km de Baia Mare. 12 . ortopedice. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural. case cu 3-4 etaje. dar câteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasa. Se poate vorbi mult de turismul rural din toata România. Elementul principal de cura este apa minerala în concentratie mare. 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zonamuntoasa. Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr. Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii. membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. În Maramures. SATUL înseamna civilizatia traditionala cu obiceiuri cunoscute de generatii întregi. Antrec are 31 de filiale judesene. moteluri si pensiuni în Sighetu Marmatiei. în care vechiul se îmbina cu noul sau. plus mansarda si demisol. aceasta este o statiune climaterica si de schi. traditionalul si modernul stau în aceeasi casa. este situata la altitudinea de 1003 m. doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism. înseamna atragerea turistului prin ineditul spectacol. exceptând faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica. În aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol. Ecologic si Cultural (ANTREC). La circa 20 km. Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice[55]. în Sapânta. periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata. Statiunea Borsa a fost napadita în ultimii ani de veritabile palate. printre care si în judetul Maramures. clorurata. O alta statiune aflata în judetul Maramures este Statiunea Izvoare. hipertona. ginecologice. hotel. sodica. pe un platou vulcanic sub vârful Ignis. într-un cadru natural deosebit de pitoresc.Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate . una dintre aceste zone fiind si . în localitatile Vadu Izei si Onceni. în afectiuni ginecologice inflamatorii. 154/31. astfel fiind promovata initiativa privata în sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. care vor sa înnopteze în pensiuni. afectiuni neurologice. Din Borsa pe Valea Izei. infuzia de capital din ultimii ani începe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor. astfel spus. iodica. cu sarbatori stramosesti. câteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale. micoze.

sociale. sculptate cu motivul soarelui.pieptare de o mare varietate cromatica . situate într-un mediu nepoluat. care în afara functiilor politico-administrative. Astfel.sate turistice de creatie artistica si artizanala . a fost înfiintat oficial agroturismul. împletituri din nuiele. funia.  Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala.  Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnograficefolclorice. pasari. ca sate turistice.Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova si al carui nume îl poarta comuna cu mare fala. agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan . în vederea promovarii în fiecare localitate: . Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice. ceramica veche.  Satul Sârbi prin portile de lemn. unelte traditionale locale. floarea soarelui. economice si culturale proprii. culturale si cadrul natural pitoresc.muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice. Specialistii din România EUROGITES. costum popular cu specific local. arborele vietii.sate turistice etnografice-folclorice . Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ si cele întâlnite pe teritoriul Maramuresului. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta în relevarea specificului localitatilor si gruparea lor în câteva tipuri fundamentale . prelucrarea artistica a lemnului.  Sacele . flori. pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric. îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata[56]. apreciaza sa ca se întreaga faca politica de cât dezvoltare mai a turismului colaborare rural cu trebuie printr-o strânsa . este un important centru de artizanat: covoare.sate turistice climaterice si peisagistice. ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru. Aceasta comuna fosta Cuhea. atelier renumit de cojocarie.judetul Maramures.

rozeta solara. sat ce detine un port popular lapusnean autentic.  Sapânta renumit centru de artizanat . fiecare fiind unic si deosebitprin creatiile pe care le detine. Aceasta forma de turism are doua obiective : 1) 2) de instruire prin îmbogatirea cunoasterii. faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic.intestinale. cu motive ornamentale traditionale: funia.  Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate. comuna cu izvor cu apa minerala indicat în tratarea afectiunilor hepatobiliare. pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor. de nivelului de instruire al acestora. gastro. margini în dinti de lup. Turismul cultural se concretizeaza în: . Astfel. port specific popular local: camasa femeiasca de Sapânta cu încretituri. cergi maramuresene cu motive traditionale original. Portile maramuresene deosebite care imaginând în relief si culoare . Satul Botiza renumit centru de artizanat în tesutul scoartelor si confectionarea jugurilor pentru boi. coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vârsta. aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona. turismul rural este reprezentat în judetul Maramures prin diferite sate si activitǎtii desfasurate acolo care atrag turisti. spre deosebire de turismul recreere sau curativ. staite. ce reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de tara.  Satul Rogoz. recreerea. semnul soarelui-simbolul vietii. Turismul cultural vizeaza. în principal obiective turistice de provenienta antropica.tesaturi. Primordiala ramâne însa în sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei. Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de curiozitatea oamenilor. camasa barbatesca brodata foarte scurta. recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si cunoasterea unor forme noi. de civilizatie. Cimitirul Vesel unic în România prin conceptie si originalitate  Stoiceni.

folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este învechita si insuficienta. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane. numeroase circuri glaciare. Ţinutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural-istoric si etno. o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest. Casa de lemn (secXVIII). Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit atât . lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati. dans. istorice. balet. Palatul culturii. monumente si ansambluri de arhitectura si de arta. coverturi.UNESCO). în Sighetu . parcuri si gradinii. Biserica din Deal (1364). lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj. custuri si vârfuri abrupte. Manastirea Moisei (sec XIV . lungi si salbatice spre sud. semete. în special. Muzeul Etnografic al Ţarii Lapusului. edificii religioase.comuna Sacele: în Sapânta: Centrul de artizanat. Muzeul satesc. monumente. - Vizitarea muzeelor: de arheologie. Biserica din Vale (1699). între care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti. Catedrala Ortodoxa Româna. Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international. nationale sau regionale. lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural. castele. Monumentul eroilor (1935). Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramures prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica. în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972).Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926).UNESCO ). Muzeul Satului Maramuresean. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflecta puternic structura geologica. În Rozavlea : Biserica din lemn (1717.- Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice.UNESCO). biodiversitatii deosebite existente în Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. în Ieud: Centru Etnografic. Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat. În acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera. festivaluri de muzica. parcuri zoo. sarbatatori traditionale. din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. teatru. Supranumiti si „Fagarasul nordului”. în sieu : Biserica de lemn (1599 . gradina botanica. Biserica din lemn (1699). stinte naturale. expozitii si târguri. Cimitirul Vesel. Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord. ansambluri urbane sau rurale. precum si de cǎtre cercetǎtori[57]. istorice.

prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. Toate acestea îndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si în conditii calitative accesibile. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. în felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni. În jurul bisericii este cimitirul satului. Privitǎ în ansamblu. gustul înselǎtor al hornicii. graiul fermecat. obiceiurile si folclorul. cu oamenii si creatiile acestora. Biserica. în general este amplasatǎ pe un patrimoniu. E adevarat cǎ Maramuresul este cunoscut pentru aceastǎ civilizatie a lemnului. stǎ farmecul Maramuresului. care-i conferǎ acesteia unicitate. vechime si desfǎsurare. uneltelor. particularitǎtile lingvistice. 4. cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor.1 Asezǎrile La întrebarea de ce este frumos Maramuresul. tesǎturilor. ceramicii. din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura. însǎ mai presus de toate stǎ maramureseanul. si atunci. pentru traditiile pe care stie sǎ le respecte. . Doar reusind sǎ simti puterea magicǎ a maramureseanului. si nu în ultimul rând. CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs Diversitatea formelor de relief. Credem cǎ armonia care s-a creat între om si operele sale integrate în peisajul maramuresean dǎ nastere specificului care individualizeazǎ zona.prinresursele naturale cât si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. râsul sǎnǎtos al maramuresencelor. istorice si geografice. Dintre toate acestea. specificul etnografic si folcloric. unde de secole sunt îngropati cei care pleacǎ în lumea de dincolo. ocupatiile specifice portul popular si arta popularǎ în general. unice prin semnificatie. fire sǎnǎtoasǎ si robustǎ. Pentru aceste subzone pledeazǎ si tipul de asezare si structura gospodǎriei tǎrǎnesti. În felul lor de a grǎi si de a privi lucrurile. care si-a pǎstrat judecata limpede si neîntinatǎ. care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrti .susani" si „josani". de unde dominǎ satul.. Având în vedere criterii etnografice. portilor traditionale. arhaic al tǎranilor si cântecul ceterasilor poti întelege chemarea Maramuresului. vom gǎsi o multime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment. ascultând întelepciunea bǎtrânilor. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. bisericilor. nu vei simti decât un dor continuu si o dorintǎ puternicǎ de a te întoarce si a nu mai pleca. asezarea maramureseanǎ are ca dominantǎ biserica. datinilor si folclorului. arhitectura. se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone.

precum si a localitǎtilor urbane de dincolo de Tisa.1) Subzona plasatǎ în vestul Maramuresului. stergarele. dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul în cosciug în timpul priveghiului si al prohodului. tesǎturile de desagi..închise". stergarele de blid. Borsa. tolinca. mai complexǎ ca structurǎ. Viata de azi a impus în Maramures noi tehnici si materiale de constructie. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizatǎ de prezenta textilelor care. fata de perinǎ. în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ îndeobste maramureseanǎ. tolul. a cromaticii si nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate. cǎpǎtâie de pernǎ. Botiza. 5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Sǎcel. tesutul si cusutul. tesǎturi cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rudǎ.2 Mestesugurile tǎrǎnesti Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului. stergarele de rudǎ. de-a lungul Tisei. motivelor decorative. 4. în care arhitectura prezintǎ unele note diferite fatǎ de restul zonei. pǎduri care si astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului. definitǎ geografic de bazinul Marei si Cosǎului si cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana. 3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova. în ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie. în special în perioada când satele erau . Mestesugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎtia pǎdurilor de foioase si rǎsinoase. lepedeul. în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul si cu Bucovina. bogǎtia formelor. în sud). amenajǎrile actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potentialul turistic al judetului[58]. cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord si Sǎlistea de Sus. 2) Subzona centralǎ. stergarele de icoanǎ. Prelucrarea lemnului. grupând si cǎtunele populatiei de ruteni. folosesc si astǎzi vechile tehnici . Desi s-a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern. în care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere. pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. ele s-au perfectionat. prin varietatea lor. Odatǎ create. 4) Subzona nordicǎ. incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud. guvernate de un sistem autarhic. Poienile Izei). dau o notǎ specificǎ zonei. Moisei). fetele de masǎ si lepedeele care se pun pe rudǎ). stergarele si materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare. Rozvlea. sieu. în care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet. fata de masǎ). Torsul. prezenti în toate satele zonei. Mestesugarii de case si porti. Bogdan Vodǎ. Dupǎ functia tesǎturilor în cadrul casei se disting: tesǎturi de uz curent (cerga. tesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul. ducând la anumite fenomene de hibridizare. în sud) si apa Viseului (de la vǎrsare în nord si pânǎ la Viseu de Sus. crijma de botez).

Ieud. Olǎritul. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. fenomen firesc si necesar. Casa . filosofic. gospodǎria tǎrǎneascǎ traditionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ. securirea pentru drǎnitit. grǎdinita. miniaturi. dar. lapte. a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o înconjoarǎ. În ea este încorporat un sistem existential. Armonia între forma vaselor si simplitatea motivelor decorative. fǎtuitul cu barda. pǎdure). iar pentru sublinieri a folosit galbenul. Fiecare spatiu din gospodǎrie este ocupat de o constructie cu destinatie specialǎ. pǎmânt arabil. s-a avut în vedere si aspectul ei estetic. pe lângǎ functionalitate. au pǎstrat structura modelului traditional. Casa este dovada importantei de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea. comuna Sǎpânta face o notǎ aparte în privinta artei lemnului. Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu. Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire. Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma si culoarea rosie nesmǎltuitǎ. picturi pe lemn. albul. creatiile sale si mediu. pe mǎsura oamenilor locului. o marcǎ culturalǎ si de civilizatie a unui popor. iar pentru calitǎtile lor estetice se folosesc si în decorarea interiorului. Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramuresenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel. rǎmânând un simbol al startoniciei. fenomen firesc si necesar. si astǎzi vasele ceramice îsi gǎsesc rolul lor functional (pentru apǎ. sfredele. Gospodǎria maramureseanului cuprinde douǎ componente: statutul. deoarece prin tehnicile de lucru.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ Privitǎ în ansamblu. livada. de aceea se constituie într-un element de identitate culturalǎ si nationalǎ. dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ.Locuinta. Casa tǎranului din Maramures poartǎ amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. Este un semn. nationale si în multe colectii particulare. tǎiatul si crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul si joagǎrul. formând o simbioza între om. În cadrul Maramuresului. curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospodǎriei (fânete. piese de mare rafinament artistic pǎtrunzând în colectiile muzeelor zonale. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. respectiv gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina. dar în general. în albastru ca fond. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. rosul. dǎ notǎ de vechime si autenticitate pentru aceste obiecte. absolut inconfundabil.traditionale: cioplitul lemnului cu securea. 4. rindele. Astǎzi functioneazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel si cel de la Sighet. . Sighet. au pǎstrat structura modelului traditional. arhitectura constructiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul. în general. într-o cromaticǎ caldǎ. În Maramures. Stan Patras a mai lucrat si mobilier tǎrǎnesc. dǎlti. preparatul hranei). Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el.

crucile . care erau relevante pentru bogǎtia în animale. în ultimii ani. O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎsile femeiesti. astǎzi din bumbac sau în amestec cu in. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei. Se fierb cu scoartǎ de arin si capǎtǎ o culoare neagrǎ. care. vase emailate cu motive strident colorate asezate în stive pe dulapuri. care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramures. confectionatǎ din cânepǎ si in. Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean. Portul popular este încǎ viu în zonǎ. . Interiorul tǎrǎnesc traditional conditionat de factori social-economici. care mai de care mai colorate. o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc. de la poarta de intrare pânǎ la casǎ. cu multe elemente specifice locale. Un loc important în domeniul acestei creatii îl detine portul popular[59]. cu mâneca încretitǎ prinsǎ din umǎr si decolteul pǎtrat. portul popular. în felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. Hainele pǎcurarilor se numesc smolenci si sunt o marcǎ personalǎ si semn de distinctie. pe ansamblu. La gât poartǎ si azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate. brodat cu lânǎ finǎ. Cǎmasa traditionalǎ bǎrbǎteascǎ. cu elemente comune si pentru celelalte provincii românesti. se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. cearǎ de albine si rǎsinǎ de brad. mobilier modern în amestec cu piese traditionale. O cǎmasǎ bogat ornamentatǎ. Costumul femeiesc din Maramures. este tesutǎ în casǎ. în esentǎ. pǎmânt. sub aspectul creatiei populare. geoclimatici a fost si este supus nevoii de înnoire. confectionate din pânzǎ albǎ tesutǎ în casǎ. Pieptarul. iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelatie esteticǎ[60]. dar si constructiile administrative.si troitele de hotar si ca o sintezǎ a geniului creator tǎrǎnesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. La femeile tinere si fete. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. un amalgam între vechi si nou. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei. Din lemn erau si semnele de mormânt . însirate si împletite sau "tesute" în motive geometrice. erau confectionate din lemn. pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale. este confectionat din pǎnurǎ si tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar si albastrǎ. ci de mǎrimea si numǎrul constructiilor anexe din gospodǎrie. este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat. Se renuntǎ cu mare usurintǎ si rapiditate la piesele traditionale. la Sǎpânta. preluându-se îmbrǎcǎminte din comert. la fel ca si morile.Satul maramuresean. În timp. Încǎltǎmintea traditionalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor. suferǎ în continuare modificari. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ si cojocul din blanǎ de miel. vâltorile si uleinitele. 4. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci. decolteul si mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ si cu fire divers colorate. pivele. Toate componentele. Sarasǎu si Iapa. divers coloratǎ. Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. Intrând astǎzi într-o casǎ tǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul.4 Portul popular si obiceiurile Maramuresul. au devenit din ce în ce mai pregnante. etnopsihologici. este cǎmasa de Sǎpânta.

sculpturi ca "Sf. dar si cele de peste an. dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea[62]. având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ. Între monumentele Maramuresului. texte care ele însele sunt monumente de limbǎ. mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos". moartea. poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent si la casele traditionale si care. case si biserici. atunci când s-au pǎstrat. la bisericile maramuresene se constatǎ unitatea de conceptie. pǎstrându-si functiile esentiale. astǎzi trecutǎ în planul artisticului. sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat. adesea cu o înfǎtisare monumentalǎ. datatǎ la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului. Semnele de mormânt sau crucile. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori. evoluând înspre cel artistic. cu note proprii. de sens si functionale. cǎrǎmidǎ). dar care se mentin si în zilele noastre. în toate satele Maramuresului. Prezenta. 4. prin . Maramuresul si-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin constructiile de lemn. este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viata si spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri[61]. care si-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proportiilor. Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatrǎ. Bisericile si portile maramuresene Monumentele Maramuresului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supraînǎltarea boltii naosului. cetǎtuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Oncesti. care au contribuit la pǎstrarea si transmiterea lor peste timp. cele din ciclul vietii. ci pe un sistem de grinzi si console. cǎsǎtoria. hotǎrâtoare din viata omului. pǎstrând totusi secventele esentiale initiale. Un element important al gospodǎriei maramuresene îl constituie portile. devin monumente. edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ si caracteristicǎ cultului ortodox. acareturi gospodǎresti si unelte. Încadramentele usilor masive de la intrare. sunt marcate si de componente sacrale crestine. un loc aparte îl au troitele de hotar. Elemente de decor vin sǎ sustinǎ arhitectura maiestuoasǎ a constructiei.Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viatǎ care s-a statornicit în timp. asezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎtii din muncipiul Sighetul Marmatiei. Momentele importante. pǎmânt. De-a lungul timpului. ce se sprijinǎ nu pe peretii clǎdirii. Din punct de vedere al planimetriei. Ioan". ca nasterea. au trecut în cel ceremonial. În Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pǎstreazǎ elemente componente . au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebitǎ. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual.5 Monumentele de arhitecturǎ. cum sunt denumite de sǎteni. Printre acestea. în cadrul cǎruia s-au produs si se produc schimbǎri. mori si semne de mormânt. care presupun munci specifice. precum si ale ferestrelor. a bisericilor de lemn. atât de specifice satelor românesti. Toate obiceiurile statornicite în viata comunitǎtilor maramuresene.

dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale. roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. Acest motiv îl gǎsim si în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jur-împrejur.ca simbol. Poarta maramureseanǎ este. fie pictat. Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune. reprezentând irationalul. Portile maramuresene alcǎtuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si vǎzute într-un context european. Soarele era considerat simbolul vietii. zonalǎ si localǎ. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. Luna . motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. dispusi paralel si în acelasi plan. fǎrǎ pregǎtire specialǎ.Poarta maramureseanǎ "clasicǎ" si cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ. înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii. reînnoirea eternǎ.puterea trupeascǎ. reînnoindu-se an de an pe aceeasi structurǎ. arborele vietii. . Soarele. disparitia si reaparitia ei înseamnǎ deasemenea nemurirea si vesnicia. ele reprezintǎ o contributie de seamǎ la îmbogǎtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent. În afarǎ de funia rǎsucitǎ. pe tesǎturi brodate si pe cruci în cimitire.echilibrul constructiei si prin metafora densǎ a ornamentatiei. combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ. Motivul semnificǎ viata vesnicǎ. Luna este în general asociatǎ cu Soarele. si o marcǎ de identitate culturalǎ. reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. poarta rǎmâne ca un simbol al Maramuresului. cu raze multe si dese. El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. intuitivul. el este o mostenire a dendrolatriei. împlinirea.6 Decorul si simbolistica lui Cel care va zǎbovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata. Element decorativ astǎzi. cult de circulatie universalǎ. aratǎ luminǎ. Adevǎrate opere de artǎ. divinitatea mamǎ. Arborele sau pomul vietii este reprezentat în Maramures fie cioplit în lemn. O poartǎ maramureseanǎ este un ansamblu format din pǎrti fixe si mobile . Luna nouǎ. al cunoasterii si al întelepciunii. în afarǎ de atributele deja descrise. ci pânǎ si pe obiecte de uz casnic. pierzându-se mult din specificul zonal. este "nava luminii care pluteste pe marea noptii". subiectivismul. 4. la vechile culturi din care a fost preluat. Dacǎ în privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospodǎriei traditionale s-au produs astǎzi mutatii nu întotdeauna fericite. confectionati din lemn de stejar. Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului. regina cerului. înseamnǎ nenorocire. Luna are si aspecte mai putin pozitive. în descrestere ea îmbracǎ un aspect demonic. frumusetea portilor uimeste cu atât mai mult cu cât creatorii au fost tǎrani simpli. si reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer si Pǎmânt. fiind aproape peste tot alǎturi de Soare. el avea un rol simbolic. devenirea universalǎ. Luna plinǎ înseamnǎ întregul. Soarele era mǎsura timpului si simbolul vietii. cǎ decoratia în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a portilor de la gospodǎriile tǎrǎnesti din satele regiunii. nu fǎrǎ surprindere. "tinerete fǎrǎ bǎtrânete". Soarele . astfel el a fost cunoscut în Maramures reprezentat sub formǎ de disc. brâul acesta mai ilustreazǎ si planul de legǎturǎ dintre Cer si Pǎmânt. dar cu un simt al esteticului deosebit. cultul arborilor. în crestere. forta si puterea sufleteascǎ. Soarele apare nu numai pe porti. aparitia. pe acelasi model.

fecunditate si fortǎ regeneratoare[63]. florile au avut una din cele mai vechi întrebuintǎri. un alt ornament des întâlnit în Maramures. În Maramures este încrustrat pe stâlpii portilor pǎzind gospodǎria. . numǎrul mediu zilnic de turisti. densitatea circulatiei turistice si preferinta relativǎ a turistilor[64]. Roata. este soarta omului însusi: "repede ca nenorocirea. pentru a întârzia putrefactia corpului. durata medie a sejurului. sarpele. fie ciclurile anului. busuioc. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. Arta si civilizatia popularǎ maramureseanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii si civilizatiei nationale. devenind simbol al crestinismului. simbolizeazǎ fie schimbarea si curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului. de nepǎtruns ca destinul". albǎstrele. recompensǎ. încasǎrile din turism. care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar. Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori: 5. capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri. Are semnificatii magice. numǎr zile/turist. Sculptatǎ în lemn sau confectionatǎ din diverse frunze sau flori. de dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ. a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt. grupuri artistice. În acceptiunea ulterioarǎ a Bisericii crestine. previne si chiar respinge rǎul. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn portile maramuresene. ea a fost si un instrument de torturǎ si pedeapsǎ. ca simbol. prin însusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. pavǎzǎ împotriva bolilor. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. contra anumitor boli. erau considerate ca simboluri pentru putere. îl gǎsim gravat si sculptat în lemn pe stâlpii portilor în mai multe regiuni din România. Cruceaînsǎsi este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului. CAPITOLUL 5 CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turistilor.Coroana. Florile erau utilizate în scop profilactic.1 Numǎrul mediu zilnic de turisti Aratǎ intensitatea circulatiei turistice într-un anumit interval. în special în Maramures. semn de distinctie. Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. generate de un evantai larg de emotii si talente cu adânci rǎdǎcini în spatiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evolutii istorice si care au început sǎ fie apreciate si mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX. alteori al rǎului. coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificatii dintre cele mai diverse. ascuns si chibzuit ca rǎzbunarea. Poate reprezenta uneori spiritul binelui. prin rǎstignirea si moartea lui Iisus pe cruce. veselie.

Bucuresti Numǎrul turistilor sositi între anii 2001-2005 în judetul Maramures este oscilant.NT mediu = Σ T / n.1 Numǎrul mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 . O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unitǎtile de cazare si slaba promovare a zonei. la 62 384 în Calculul numǎrului mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel 5. 5. în anul 2005 se poate observa o usoarǎ crestere de la 61 522 în anul 2004 2005 (români). unde: ΣT – suma turistilor înregistrati într-o perioadǎ n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ Numǎrul de turisti sositi în judetul Maramures. si de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (strǎini).2 (turisti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a intensitǎtii circulatiei turistice în primii 4 ani iar apoi o usoarǎ crestere în anul 2005. 5. între anii 2001-2005 Tabel nr.1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005. INSSE. Figura nr. Atât numǎrul turistilor strǎini cât si al celor din tarǎ este în descrestere din anul 2001 pânǎ în 2004.

95 0.01 1. 5. 5.19 2003/2002 0.2 Numǎrul de înnoptǎri Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turisti ce au cǎlǎtorit si sau cazat în diferite unitǎti turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp.87 1. Bucuresti .01 2004/2003 0. Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din judetul Maramures se prezintǎ astfel: Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.09 2005/2004 1.01 1. INSSE. zone care pe lângǎ liniste. aceeasi situatie o prezintǎ si numǎrul turistilor strǎini. anul 2005. turistii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât si antropice.02 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare în judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005. Ritmurile de evolutie privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare turistica în judetul Maramures Tabel nr. acesta creste si scade de la un an la altul. odihnǎ si recreere.91 0.Astfel. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ.4 2001 216 283 189 723 26 560 2002 192 820 161 087 31 733 2003 190 700 159 341 31 359 2004 186 185 155 372 30 813 2005 168 264 137 432 30 832 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.96 0. Ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor români este oscilant. le oferǎ si programe turistice de agrement si tratament. care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinatii. 5.3 2002/2001 0.95 1.91 1.

84 în anii 2002/2001.Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ ale judetului în perioada 2001 – 2005 se prezintǎ astfel: .97 0. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0.97 de la 0.6 2002/2001 0.00 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evolutiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎtile de cazare turisticǎ este urmǎtorul: .84 1.19 2003/2002 0. iar în 2002 de 31 733.98 2005/2004 0. Ritmul de evolutie privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures Tabel 5.89 0.2 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 .10 0. în 2001 situatia era de 26 560. acesta creste în anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0.în cazul turistilor români ritmul este oscilant.88.90 0.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant. Figura nr. dar din 2003 se observǎ o usoarǎ scǎdere pânǎ în 2004 când numǎrul turistilor creste cu câteva unitǎti.97 0.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de români este în scǎdere continuǎ de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005.98 0.numǎrul de înnoptǎri in judet scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 . .98 2004/2003 0.98 respectiv 0.88 1. 5.

7 ..8 2005 2.2 2.3 2. În privinta turistilor români.2 2002 2. durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an.5 (zile) 2001 2. 5.4 Densitatea circulatiei turistice  În raport cu populatia Pune în legǎturǎ directǎ circulatia turisticǎ cu populatia rezidentǎ a zonei receptoare. 5.98 în anii 2003/2002 si 2004/2003. unde: T – numǎrul turistilor P – numǎrul populatiei Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu populatia în judetul Maramures Tabel nr.3 Durata medie a sejurului Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul într-o anumitǎ zonǎ. D = Σ T / P.0 2004 2.3 2. printre cauze numǎrându-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei. 5.1 2.4 2.2005.00 în anii 2005/2004.0 2003 2.turistii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1. crescând apoi la 1.2 1. Dsmediu = Σ nzt / T.3 2. o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investitiilor moderne din unitǎtile de cazare si a personalului pregǎtit si specializat în domeniul turismului.19 în anii 2002/2001 la 0.5 1.7 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 . iar în cazul turistilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere.2 2.2 2. 5. unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri) T – numǎr turisti Calcului duratei medii a sejurului în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.

02 2002 520 635 89 389 0.12 0.70 9.82 1.15 0.12 0. D = Σ T / S.81 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare .92 2002 14. Densitatea circulatiei turistice scade de la 0.14 0.46 2003 13.89 12.67 11.03 Populatia Turisti sositi Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a populatiei pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o crestere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane.18 0.15 în anii 2004 si 2005 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populatia gazdǎ si turisti. 5.9 (turisti/km2) 2001 14. unde: T – numǎrul turistilor S – suprafata Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu suprafata în judetul Maramures Tabel nr.75 2005 12.50 2004 12.17 în anii 2002 si 2003 si la 0.24 2.14 0.(turisti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0. o primǎ cauzǎ fiind cresterea ratei natalitǎtii în aceastǎ perioadǎ.15 0.03 2005 535 000 80 072 0.50 9.03 2003 519 057 86 194 0.17 2.15 0.03 2004 520 637 78 837 0.18 11. reduce aglomerarea si poluarea fonicǎ precum si posibilitatea furturilor si a imitǎrii comportamentului turistului.  În raport cu suprafata Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2.17 0.17 0.18 în anul 2001 la 0.90 2.76 2.

lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a judetului. calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp si capacitatea de cazare maxim posibilǎ[65]. . slaba pregǎtire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusǎ a serviciilor oferite. înnoptǎri (nr. locuri de cazare * nr.11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14 Cuc Sursa: date rezultate din prelucrare Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare este în continuǎ scǎdere. Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune globalǎ asupra activitǎtii turistice în judetul Maramures. Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎtii reduse de promovare a judetului. 5. zile turist) / nr. se aflǎ într-o usoarǎ scǎdere.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare (Cuc) Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei cazǎrii. Cuc = nr. neproducându-se supraaglomerǎri sau degradarea suprafetei de teren.În cazul densitǎtii turistice în raport cu suprafata situatia este bunǎ. anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. 5. zile functionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎtii de cazare în judetul Maramures Tabel nr.

Satul românesc. cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. printr-un mecanism propriu. produsele si preparatele locale[66]. socio-culturale. dar spontan. Una dintre acestea este Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (1990) care îsi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montanǎ.CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs Teritoriul României prezintǎ o mare varietate de valori.Urmeazǎ Agentia Românǎ pentru Agroturism (1995) ce îsi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul international de turism. urmând ca acestea sǎ se desfǎsoare în cadrul natural rural. un cadru natural armonios îmbinat. în general. în cadrul unei afaceri 100% private. inclusiv prin promovarea. creând interesul fatǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de experiente. pe de altǎ parte. Solutia lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piata nationalǎ si internationalǎ o constituie un demers de management si marketing care sǎ situeze în centrul sǎu produsul. etnografie. interesul pentru turism rural renaste. este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare. traditii. cu un fond peisagistic variat si pitoresc. folclor. sub toate aspectele sale. ca "pachete" de servicii economice. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tǎrii noastre ca o posibilǎ destinatie turisticǎ. istorie. Pe de altǎ parte. cu o largǎ scarǎ de cuprindere care pun în evidentǎ. Turismul rural în tara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna. sportive. pe orizontalǎ si pe verticalǎ. pe de o parte si omul (turistul). . Pentru facilitarea intrǎrii în corespondentǎ cu partenerii interni si externi. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în zonele rurale. dar mai ales pentru cea mondialǎ. reprezintǎ un produs turistic inedit pentru piata nationalǎ. La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare si potentialul agroturistic. modul de realizare al reclamei si publicitǎtii. culturǎ. sporadic.1 Activitǎti de management agroturismului din România si marketing în domeniul turismului Agroturismul si turismul rural sunt activitǎti economice complexe. din punct de vedere conceptual. sǎ-si punǎ în valoare dotǎrile realizate. Agroturismul si turismul rural trebuie abordate. artǎ popularǎ. circulatia turisticǎ din mediul rural. în special. vestigii istorice. de agrement puse la dispozitia turistilor. de vacante de calitate si chiar oportunitǎti de afaceri. Începând cu anul 1990. organizarea si dezvoltarea agroturismului. întâmplator si mai ales neorganizat. la toate nivelurile. Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. si cel cu vocatie turisticǎ. si 6.

activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii agroturistice.pensiune. în vederea racordǎrii acestora la o retea nationalǎ si internationalǎ. iubesc natura.turismul hotelier. d) -procedura de existentǎ si consultantǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare si programe agroturistice. Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi[67]: .procedura de identificare a potentialului zonal si global. concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în gospodǎrie.procedura de catalogare a potentialului agroturistic. de a asigura transpunerea acestora în standarde care sǎ fie usor accesibile atât pentru coducere. . comercializarea acestora direct cǎtre turisti sau prin diferite retele comerciale. servicii de alimentatie .procedura de formare a agentilor locali. cât si pentru oferta agroturisticǎ. posibilitatea de a-si petrece timpul liber în gospodǎriile tǎrǎnesti. managementului global îi revine sarcina standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎti: a) . b) . cu sectoarele adiacente acestuia. c) . cultura si arta popularǎ. concretizata în cazare. prestarea serviciilor de bazǎ si suplimentare. .realizarea programelor de marketing.Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale.pe de altǎ parte. f) .pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ. Pentru a crea o retea nationalǎ.managementul global. e) . circulatie turisticǎ. .agroturismul si turismul rural Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze. O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi: .

* Evaluarea globalǎ a potentialului zonei. * Promovarea si publicitatea. * Pregatirea ofertei agroturistice. . * Formarea operatorilor si crearea agentului local. * Atestarea zonei. * Formarea si atestarea operatorilor si agentilor economici.* Identificarea operatorilor locali de turism. * Crearea retelei zonale. * Catalogarea gospodǎriilor în zona agroturisticǎ. * Elaborarea programului de marketing. * Elaborarea procedurii de selectie. * Elaborarea criteriilor de clasificare a unitǎtilor agroturistice. * Realizarea programului agroturistic. * Identificarea si atestarea gospodǎriilor agroturistice.

valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice si piscicole. dezvoltǎrii sectoarelor agricol. Asociatia Nationalǎ de Turism Rural. zootehnic si silvic în zonele g) .protectia mediului.Figura nr. este o organizatie nonguvernamentalǎ. combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice naturǎ. 6. Vergina Buianu. prin producerea de bunuri nealimentare. urmǎrind realizarea. f) .valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale. contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active în zona ruralǎ. Rodica Tǎnǎsescu. membrǎ a Federatiei Europene de .asigurarea unui nivel de trai si civilizatie în mediul rural comparabil cu cel din zonele orǎsenesti.1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. apoliticǎ si nonprofit. b) . c) . ANTREC. artizanale. 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) . Ecologic si Cultural (1994). p. pe cât posibil.reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei pǎrti a populatiei urbane în mediul rural. de înaltǎ calitate si importantǎ pe piata turisticǎ.armonizarea agroturistice.folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partialǎ sau chiar totalǎ a produselor agricole. e) . a unei autonomii energetice a gospodǎriilor si localitǎtilor rurale. pentru conservarea unor conditii de viatǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele agroturistice. cit. sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale. op. d) .

înfiintarea unei banci de date. .schimbǎri de experientǎ în tarǎ si în strǎinatate.identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul sǎtesc. ANTREC vǎ propune o alternativǎ. realizând în mare parte ceea ce îsi propunea la fondare: . iar pe de altǎ parte promovarea conceptului de turism rural. Ministerul Tineretului si Sporturilor. care au atras 18 500 de turisti . a satului românesc ca destinatie turisticǎ. referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice. în 15 filiale. Urmarea fireascǎ a interesului general a fost Legea nr.burse de specializare.un sejur mediu de 4 zile/turist.cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tarǎ si strǎinatate. un alt stil de vacantǎ. . . viabilǎ. pensiuni sau gospodǎrii tǎrǎnesti). cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎ. . Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. Activitatea turisticǎ s-a desfǎsurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. pe de o parte. dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. . ANTREC reuneste la sfârsitul anului 1995 peste 2000 de membrii. cu servicii de cazare si masǎ. seminarii.editare de buletine informative si reviste. Delta Dunǎrii si litoralul Mǎrii Negre si Ordonanta Guvernului nr. sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni). Eurogites. o terapie antistres în naturǎ. bǎi moderne. Activitatea ANTREC-ului. . ca organizatie nonguvernamentalǎ. Ministerul Educatiei Nationale si însusi Guvernul României.realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural românesc.din care 3 500 de turisti strǎini . .formarea profesionalǎ prin colocvii.Turism Rural. Oaspetii vor fi gǎzduiti în case tǎrǎnesti.participarea la târguri si expozitii nationale si internationale. . sisteme de încǎlzire diverse. ANTREC este organizatia cea mai reprezentativǎ. 20/1995. 145/1994 privind stabilirea unor facilitǎti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ. vizeazǎ. Urmare a dinamismului activitǎtii desfǎsurate de cǎtre .companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare. .

Pe langǎ acestea.ANTREC. Pe de altǎ parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastrǎ. cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tǎrile membre EUROGITES. a participat la numeroase evenimente promotionale (târguri si expozitii. O problemǎ vitalǎ ce se doreste realizatǎ în cel mai scurt timp este cea a implementǎrii unui sistem viabil de asigurǎri pentru turistii ce practicǎ turismul rural. prin organizarea de seminarii. reuniuni si congrese) a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale[69].. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom. Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în tara noastrǎ ANTREC si Autoritatea Nationalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu atât pentru cantitate.Capital" pentru anul 1995. "Trans Tour" Praid . pentru pensiunile si fermele turistice. Ministerul Tineretului si Sportului.cei peste 2 500 de membrii. Cu acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc si au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervǎri. Institutul National de Formare Managerialǎ în Turism.omologate si clasificate. Ministerul Apelor. Bucovina). Podurilor si Protectiei Mediului. . Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. sǎptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul "Oscar . a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice. nu lipsitǎ de importantǎ este existenta. Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ. pentru gazde si pentru gospodǎriile acestora.mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice . -aproximativ 150.000 de turisti români. colocvii si cursuri de tehnicǎ turisticǎ însemnatǎ (Brasov. prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. în momentul de fatǎ a unui numǎr important de firme ce desfasoarǎ activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. recunoscând si confirmând prin aceasta . organizati în 28 de filiale judetene. Din aceastǎ comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. Maramures.invitatia cu cel mai mare impact social"[68]. prezenta sa în paginile Internetului. Anul 1998 concretizeazǎ imaginea ANTREC în : . Institutul de Cercetare pentru turism. iar cei al filialelor la 28. asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov). Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural. În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000. dezvoltarea si promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ.

pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din România). Popasuri Turistice si Sate de Vacantǎ (Romcamping). . Moeciu.Turistic din România.pentru A. Bacau. Sibiu. . "Dublion" Campulung (Arges). Sirnea si Fundata.T. "Montana Service" Vidra (Vrancea). (Asociatia Hotelierilor din România). care închiriazǎ circa 150 de case în satele Bran. George Opris pentru "Cheile de aur".Fundatia Europeanǎ pentru Învǎtǎmântul Hotelier.Asociatia Nationalǎ a Ghizilor de Turism din România. Maria Stoian . Ovidiu Stoian .este renumit prin elementele de etnografie si folclor. . Tulcea.pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural).Asociatia Nationalǎ Maitres d'Hotel.P. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran. Neamt. .pentru F. Maramures. Mehedinti. Brasov. În mod succint iata câteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra. Paul Marasoiu . Cluj. Vrancea.R. Harghita. mentionând ca practic întreaga suprafata a României poate fi cuprinsa în activitatea de agroturism: judetele Alba.Bran. Societatea Internationalǎ a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondatǎ în 1881). Prahova. De asemenea. Arges. Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural. Dolj.Organizatia Patronalǎ a Turismului Balnear din România. Rogojanu . Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa.H. primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar .Asociatia Nationalǎ a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile . . . Buzau. Iasi. se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei. Dâmbovita. "Daragus" Blavanyos (Covasna). total aproape 25 de turoperatori. Bistrita Nasaud. Constanta.Asociatia Nationalǎ a detinǎtorilor de Campinguri. Ulterior. cu peste 2000 de spatii de cazare situate în zone nepopulate.(Harghita). care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie. Judetul Maramures . în ultimii ani în România au fost create: . peste 200 de monumente de arhitectura populara. SatuMare. ANTREC au aderat 23 de filiale judetene. Mures. (Federatia Patronala din Turism)[70]. judetul Brasov. Moteluri. Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai câtorva organizatii profesionale din domenii: Ion C.Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC). Covasna.

feroviare.2 Modalitǎti de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures Ca produse dominant intangibile. cât si pe cea internationala. Sarcina ANTREC în marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris în publicitate. Marei. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapânta.promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala. indiferent daca mediul este tiparit. Viseului si Tisei.material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante. rutiere. Cai de acces aeriene.marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunatatita începe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva. programul de promovare. postere si brosuri cu imagini. . Turismul rural în tara noastra se afla într-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atât pe piata româneasca. . identificarea proprietatilor. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa înteleaga si sa evalueze serviciile prestate. . . în care vor concura toti operatorii. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul atât pe piata interna cât si pe piata externa.recunoasterea. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul însusi. ca de exemplu ANTREC . Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: . cu destinatie. Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga întregul sector. Aspecte concrete ale activitatii promotionale în turismul rural românesc. folosirea unor însemne uzuale pe placi de identificare. Prin natura lor unitatile implicate în turismul rural sunt foarte mici. . serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat.servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor. 6. o companie de marketing de cooperare.prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii. . Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza în mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal.Izei. sub aceeasi umbrela. TV sau radio.cercetarea pietei pentru a determina ce îmbunatatiri trebuie facute în produs si în marketing.

alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti.piese individuale promotionale pentru fiecare regiune. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie.. Berlin. O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. . târguri. turistii în circuit prin tarile vecine în special în Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de România pe cale rutiera.târguri reprezentative comerciale si pentru consumatori. din rândul acestora se remarca tipariturile. circuite tematice sau culturale. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura. Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la: . Bucuresti. la târgurile regionale de la Budapesta si Praga. Austria. folosind expunerea de brosuri si postere. Italia. Nu trebuie decât sa priviti si sa ascultati cu mare atentie . Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural. Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale. . Paris.promovarea turismului rural si agroturismului în aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei. . .participarea împreuna cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra. promovarea în acest caz va fi directionata în atragerea turistilor pe termen lung si scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului. la Bursa Internationala de Turism Bucuresti. în special Germania. Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia împlinirii personale.postere. dupa cum urmeaza: turistii de tranzit. Milano. trupul se împrospateaza. cultura si geografie fara profesor.un ghid al echipamentelor de cazare. expozitii si conferinte.legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate în promovarea si dezvoltarea turismului rural. ANTREC participa la târgurile de la Londra. constituite din: . Promovarea turismului rural si agroturismului românesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare. . pentru ca aici sufletul se regaseste. conferindu-le acea noblete plina de har. . Este locul în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. Berlin. Silleda (Spania). specifice poporului român dar uitate în alte zone.un program educational de formare pentru operatori.

implicit pentru petrecerea timpului liber. urmând ca acestea sa se desfasoare în cadrul natural rural cu investitii minime si în conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. poluarea excesiva a zonelor urbane. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural. Dupa decembrie 1989. stoparea migratiei populatiei de la sate la orase. necesitatea petrecerii placute a timpului liber. socio-culturale. Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei. Pe de alta parte. se va orienta mai mult decât pâna în prezent catre alte forme de turism. prin clima sa propice practicarii turismului în tot timpul anului. fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice. turismul românesc a intrat într-o noua etapa. Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice. a asezarii sale pe principiile economiei de piata. atât de linistita dar atât de bogata. sa aflati. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul. sportive. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . în momentul actual. Veti dori sa faceti parte. si anume aceea a reformei economice. de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale. Prin diversele forme de relief. nu va va lasa indiferenti. Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea acestuia ca un domeniu deosebit de complex. sunt practic inexistente. sa încercati. veniturile populatiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare. rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi. Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata. de agrement etc.turismul românesc se afla într-o situatie de criza. Gazdele va vor încânta si minuna si nu va va ramâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt .spectacolul ce va înconjoara. puse la dispozitia turistilor. agroturismul are un rol de regulator. În cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern. Ca urmare. Reforma este un proces profund. poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist. Ţara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism. asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti. pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele românesti. naturale si antropice cu care este înzestrata. a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice. excendentul de cazare existent în gospodariile taranesti. valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente în zonele rurale. român sau strain. . conferita de resursele variate. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. de feed-back. prin flora. cererea turistica se va ameliora si având în vedere faptul ca turismul clasic va ramâne în continuare destul de scump.

se pot amenaja una sau mai multe gospodarii.) în formele lor originale traditionale. ci numai viziteaza. cu cât numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata. va scadea treptat. cresterea calitatii vietii. ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii. sa dispuna de echipare sanitara moderna. a tacâmurilor moderne). chiar si în conditiile civilizatiei contemporane. Abordând viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptându-le acestui scop. meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice – farfurii si strachini de ceramica. deosebit de rentabile. în etapa actuala. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale. Acest deziderat trebuie urmarit cu atât mai mult. refacere si reconfortare. se afla într-un declin. Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în mediul rural. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate. îmbogatind cunostintele si înflorind personalitatea umana. se poate perpetua. dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces. În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente (cu vânzare). linguri de lemn etc. aceste localitati având sanse sa devina baze turistice permanente. mijloace de comunicatie. Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul. Pentru aceasta.).Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca.. În satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex.precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. În caz contrar. arhitectura. În concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere. specificul etnografic si spiritual al unor sate românesti. gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. oprirea exodului tineretului din sate spre orase. în general. pentru mediul rustic. a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. interesul actual al turistilor pentru satul românesc. décor. tehnicile de lucru. prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale. reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor. mobilarea si decorarea interioarelor etc.etc. cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale. cu muzeu etnografic în aer liber. cele din România sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism. la cerere. consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. . Trebuie tinut seama ca. modernizarea localitatilor rurale. echipament de pat în stil popular. iar pentru turistii care nu ramân în localitate. de popularitate internationala. institutii de interes public. spre deosebire de structurile de primire din alte tari. punerii în valoare a monumentelor istorice. Însa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice. obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice[71]. specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o conlucrare cât mai strânsa cu EUROGITES.

.. organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale. cel putin o data pe an. Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza[72]: • • În prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei. asigurarea cuprinderii în catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. Multe regiuni din România. la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara.. din punct de vedere al peisajelor.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste în scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul în care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti în cazul amenajarii unor structuri materiale în aceasta zona. Ministerul Turismului. unicate poate în lume.. Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente. acordarea de asistenta tehnica la întocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona. organizarea.. nu pot fi integrate în reteaua de turism. La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are urmatoarea formula de calcul: I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecarui element (resursa) în total c – nivelul calitativ al acestor elemente (nota) i = 1. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea în zona a unui curent de opinii specifice de marketing.În acest sens. sunt multe de facut. .n – numarul elementelor Σ qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa în intervalul [1-4]. fermelor agroturistice. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural.. Asociatia Nationala pentru Turism Rural. fiecare dintre ele având urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: ..2. Adevarat. Lipsa cailor de acces. S-au aprobat norme de clasificare a pensiunilor. a telecomunicatiilor." 6. . atât în legislatie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. Ecologic si Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES.

01 2 0. V.12 populara (locuinte satesti) .06 .02 3 0.02 4 0.16 manastiresti . palate 0. conace. Resurse naturale 0.01 2 0.02 ruinate .lacuri 0.1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) Nivel calitativ Indice de (ci) atractivitate (I) I.06 4 0.08 .01 2 0. II. În consecinta.cetati 0. Resurse antropice 0. III.castele.01 2 0.01 2 0.biserici din lemn 0. IV.ansambluri traditionale 0.03 4 0.monumente ale naturii 0. domenii 0.03 3 0.02 3 0.paduri 0.06 .04 4 0.06 (primarii.24 .02 .02 3 0.ansambluri.02 3 0.rezervatii 0. indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins în intervalul [1-4].iazuri 0.monumente de arhitectura 0.02 3 0.clima 0.2 .06 II.02 .03 4 0. teatre) . VI.06 .05 4 0.02 .02 .06 istorice ale oraselor) .ansambluri urbane (centre 0. 6.cladiri civile urbane 0.02 .06 .02 3 0.biserici si ansambluri 0.02 3 0.vegetatie de interes turistic 0.domeniu schiabil 0.25 . În aceste conditii tabelul va arata astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Tabel nr.02 3 0.09 .peisaj 0.fauna de interes cinegetic 0.06 .12 rurale .ape minerale terapeutice 0.1 – insuficient 2 – suficient 3 – bine 4 – foarte bine Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I.01 2 0.30 . curti.retea hidrografica 0.

12 3. op.Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) .etnografie . Nicolae.aerian V.03 0. Poluarea mediului IV.Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km ).Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.Mara (129 km ) .04 0.Mara (39 km) Cheile Tatarului.rutier .05 0.06 0.04 1 2 3 3 3 3 3 1 0. p.02 0.12 0.feroviar ..agroturism .02 0. cit.06 0. Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri turistice în judet datoritǎ potentialului turistic bogat pe care îl prezintǎ zona si capacitǎtii acesteia de a atrage turisti din toate colturile tǎrii cât si din strǎinǎtate. Accesul .Baia Mare (168 ).2 0.3 0.10 0.05 0.balnear .B.02 0.rural . .24 0.monumente si situri arheologice .10 0.06 0.Giulesti (51 km ).montan .06 0.Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) .cultural TOTAL 0.03 0.15 0.25 Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea. 51 Indicele de atractivitate de 3.folclor III. Resursele antropice detin o pondere putin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa în zona atât pentru unele cât si pentru celelalte. care sunt principalele obiective ale judetului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia.Vadu Izei (109 km) .24 0. Forme de turism practicate . Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia . 6.02 4 3 4 4 3 0.Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Câmpulung la Tisa (78 km ) Sapânta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic .25 este cuprins între intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca în zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica în conditii optime.06 0. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet.09 0.25 0.Desesti (126 km ) .

Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa . 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa .Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) . Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati în apropiere sau se încearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule.Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Maicii Domnului si Manastirea Bârsana .Ruscova (74 km )Poiana cu narcise-Repedea.Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (172 km).Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului.Petrova (65 km ) Padurea Ronisoara.Cernesti (15 km ) .Baia Mare (56 km).Cavnic ( 25 km ) .Petrova ( 115 km ) -Bârsana (125 km ) Calinesti (136 km ) . Manastirea Bârsana si Centru etnografic .Cavnic (155 km ) Mogosa (161 km) .Rozavlea ( 103 km ) .Calinesti (128 km ) .Surdesti ( 37 km ) .Budesti (143 km ) .Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa .sieu (71 km ) .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .Viseu de Jos (84 km) .Baia Mare (180 km).Cavnic (25 km ) .Bârsana ( 117 km ) .Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia .Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) Calinesti ( 44 km ) . având ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapânta.Copalnic (22 km) . Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina. Arhangheli Mihail si Gavril .Baia Sprie ( 170 km ) .Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa ParaschevaCalinesti ( 44 km ) . .Budesti (135 km ) .Sisesti ( 42 km ) . si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta.Strâmtura (61 km ) Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf. Noutatea acestui traseu consta în redescoperirea si cunoasterea într-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc.2) Târgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului . Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente în acest judet.Danesti (40 km ) .Ruscova (106 km ) . Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures. 5) BaiaMare (o km) .Strâmtura (11 km ) . facându-se popasuri de câteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului.

Baia Sprie .08.Sighetu Marmatiei .Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta .2006 – Baia Mare – Bucuresti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmari în principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice: Baia Mare – Baia Sprie .Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara .2006 .08.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa: 19 km 6.08.2006 – Sǎpânta . Numar de turisti: 20 Numar de ghizi: 1 ghid specializat în arta si folclorul românesc si vorbitor de limbi straine Numar de soferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Numar de zile: 8 zile (7 nopti) Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006 Numar de km parcursi: 1.Bucuresti – Baia Mare: 550 km 2.2006 – Baia Sprie – Mara .Baia Mare: 90 km 8.08.2006 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km 3.Câmpulung la Tisa – Sǎpânta: 12 km 7.08.Câmpulung la Tisa .Desesti – Hǎrnicesti: 35 km 4.Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Desesti – Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa – Sǎpânta – Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Hǎrnicesti – Desesti – Mara – Baia Sprie – Baia Mare – Bucuresti.08.2006 .Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei: 14 km 5.08.08.2006 .2006 .

Ora 19. adevarate arcuri de triumf rustice. porti monumentale.30: Plecare catre Mara – Desesti – Hǎrnicesti unde se viziteaza Cheile Tǎtarului. Bistrita cu scurte opriri.08. Ora 20.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia. case.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*).08.08.ZIUA 1: 1. vizitare Biserica din Lemn. Biserica Sfânta Treime. Turnul lui stefan.2006 Ora 7. Muzeul judetean. Tg. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata în anul 1770. Ora 19. traseu care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hǎrnicesti ZIUA 4: 4. Ora 9.2006 Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete).30: Întâlnire în Piata Unirii. casa Iancu de Hunedoara. Lacul Albastru. sopronuri pentru fân si alte biserici din lemn. Ora 9.08. Mures.30: Sosire Baia Mare. Turnul Mǎcelarilor.2006 Ora 8. Bucuresti. Ora 16.2006 Ora 8.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov. Vechiul Han al orasului. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. . ZIUA 2: 2.30: Plecare catre Giulesti – Vadu Izei. Creasta Cocosului. precum si a unui sir întreg de porti maramuresene. ZIUA 3: 3. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete).00: Cazare si cina traditionala în ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete). Nicolae. Ora 9.

clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures care. deasupra usii de la intrare. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara.2006 . Vestitele porti maramuresene sunt adevarate „carti de vizita” ale sculpturii în lemn. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. simbolul vietii. obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara.30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete). ZIUA 7.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9.0. Aici se viziteaza clǎdirea actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras.2006 Ora 8. cusute cu migala si fantezie. Ora 19.08.Ora 19. uluieste prin originalitatea sa. pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului. 7.2006 Ora 8.08. ele au ca ornament elementul traditional pentru Ţara Maramuresului: semnul soarelui. În zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor.30: Plecare catre Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa.30: Cazare si cina la Vila Doina în Vadul Izei ZIUA 5: 5. Cimitirul Vesel de la Sapânta (la 18 km de Sighetu Marmatiei). unic în lume. Maiestrit lucrate. pe fronton. Ora 19.30: Plecare catre Sǎpânta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9. puternic colorate. l-au transformat într-un adevarat muzeu.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6. Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene.

Brasov Ora 17.30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9. Nicolae în Vadu Izei. respectiv pentru cele 20 de persoane. în Baia Sprie .30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete). Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene în Sighetu Marmatiei. Turnul lui stefan. 6. Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din Sǎpânta.rezervatia naturala Chiuzbaia.grup de turisti români sau straini .Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara .30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8.30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa . Creasta Cocosului.08.2006 Ora 8. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. apoi totalul pretului de vânzare pentru întreaga actiune. Calculatia pretului de vânzare Tabel nr. Calculatia pretului de vânzare este înfatisata în urmatorul tabel. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti.Baia Mare Ora 19. Tg. Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.2 Nr.Ora 8. Lacul Albastru. si prezinta în programul turistic urmatoarele obiective: în Baia Mare . alaturi de comision si asigurare. Muzeul judetean.crt Articole de calculatie Valoare (RON) .Baia Sprie .Biserica din Lemn. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: . Mures. casa Iancu de Hunedoara. Turnul Mǎcelarilor.30: Sosire în Bucuresti. Vechiul Han al orasului. Piata Unirii Analiza de pret a circuitului turistic Circuitul turistic maramuresean se desfasoara în perioada 1-8 august 2006.30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita. Biserica Sfânta Treime.grup de familii Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC. unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a îl aduce în acelasi timp în atentia turistilor de pretutindeni. Ora 9. observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli.Sighetu Marmatiei . pentru ca în final sa rezulte pretul total de vânzare pe persoana.

transport Bucuresti – Baia Mare . Bucuresti.cazare la hotelul Mara din Baia Mare.4 15420 15420 4400 Sursa: Neacsu Nicolae. Editura Uranus. 6.Baia Sprie .1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Cheltuieli directe Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Total costuri Rotunjiri Total pret de vânzare Total pret de vânzare în euro Elemente de Elemente de calcul cheltuieli (RON) Cheltuieli cu cazarea 35 RON/np*7 245 nopti Cheltuieli cu 40 RON/zi*8 zile 320 alimentatia Cheltuieli cu 1280 25. Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator în acelasi timp pentru straini. Adriana si Vila Doina .06 20.52 771 771 220 4900 6400 512 300 300 1000 13412 1341. Cernescu Andreea – Economia turismului.12 12. Pretul vânzare – persoana cuprinde urmatoarele servicii: . Studii de caz.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta – Baia Mare – Bucuresti . pensiunile Vlad. 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizarii tabelului nr.74 770.83 15410. Casa Iurca.2 reflecta faptul ca pretul total de vânzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro.2 402.masa în stil traditional . Reglementari. Ioana.6 transportul km*2RON/100 km Cheltuieli culturale Cheltuieli cu ghidul 15 Cheltuieli cu soferul 15 Cheltuieli 50 organizatorice Alte cheltuieli 670.6 67.36 254.servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% .

internetului si televiziunii. . cea mai importantǎ fiind Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. însǎ cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha). CONCLUZII Înzestrat cu un potential turistic deosebit de variat. si are o lungime de peste 3000 km. (ANEXA 2). Lǎpus. cǎlǎtor. Hunziker. diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. cu ierni aspre si veri rǎcoroase. principalele ramuri de activitate fiind agricultura. Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi. Circuitul turistic în zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism. care au încercat sǎ formuleze si sǎ delimiteze urmǎtoarele notiuni: turist. Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ. marmota de munte. la granita cu Ucraina. industria si constructiile. vizitator.Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice. a unui potential faunistic si floristic bogat în specii si ecosisteme singulare în Europa. În cadrul judetului întâlnim numeroarse orase. judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. închizând depresiunea cu acelasi nume. Importantǎ zonǎ turisticǎ a tǎrii noastre. acoperind 43 % din suprafata acestuia. iepurele etc. Principalele râuri ale judetului sunt: Somes. între 47 020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. cerbul carpatin. cu o suprafatǎ de 3 300 ha. Clima este temperat continentalǎ. Reteaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitatiilor în zonele montane. Tot aici întâlnim mai multe rezervatii naturale. Relieful judetului este predominant muntos. Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrarǎ. cu un patrimoniu cultural – istoric si arhitectural de referintǎ mondialǎ. unde îsi au izvorul majoritatea râurilor. cǎi ferate. Vaser si Mara.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. W. mai cu seamǎ. judetul Maramures se poate încadra în rândul destinatiilor turistice atractive din România si chiar din Europa. cǎi aeriene (aeroportul Tǎutii Mǎgherǎusi – situat la 10 km de Baia Mare). însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. primele definitii ale turismului au fost realizate în secolul alXIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. Cǎile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. vulpea. Edmound Picard. cu factori naturali de curǎ balnearǎ. a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. În muntii Rodnei se gǎsesc si câteva lacuri naturale: Iezerele. excursionist. Buhǎescu. însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole. Iza. Viseu.

ci o considerǎ o simplǎ trecere. necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vietii. icoanele pe sticlǎ si multe alte comori traditionale prezente în acest judet îti vor dezvǎlui înclinatia spre frumos a maramuresenilor. corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional. nu vǎ va lǎsa indiferenti. Numǎrul turistilor sositi în ultimii ani s-a mǎrit. extinderea comunicatiilor în zonele de interes turistic. Maramuresul este „tara” oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra. nu îngenuncheazǎ în fata ei. atât de linistitǎ dar atât de bogatǎ. cusut. promovarea potentialului turistic zonal prin participari la târguri de turism. mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice. agroturism. în care coloritul crucilor evidentiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. Nu trebuie decât sǎ priviti si sǎ ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoarǎ. sǎ încercati. a transporturilor eficiente si moderne. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judetul detine unitǎti de cazare ce functioneazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an. întocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în acest sens. Veti dori sǎ faceti parte. balnear. Pentru a deveni o destinatie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judetul Maramures are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ. a devenit o motivatie foarte importantǎ în paracticarea turismului. ceea ce înseamnǎ cǎ atractia cǎtre acest judet este în crestere. sǎ aflati. Sǎpânta uluieste lumea cu frumusetea unicǎ a „Cimitirului Vesel”. Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎti turistice dezvoltate în zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viatǎ simplǎ. în ultimii ani. . departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urbanǎ. creatia lui Ion Stan Patras. stiintific. brodat etc. Natura se desfǎsoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viata localnicilor .3 zile. „tara” oamenilor harnici si buni la suflet ca pâinea caldǎ. Datoritǎ potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judet sunt diverse: turism montan. cu toate cǎ unitǎtile de cazare sunt variate si numeroase. culturǎ si geografie fǎrǎ profesor. transformatǎ în mǎiestrie. rural.Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa(1721). ciopliturile mǎrunte. prin realizarea de campanii publicitare. portul. turistii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte si la activitǎtile specifice tinutului: olǎrit. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene. mai ales în sezonul de varǎ. În cadrul acestor pensiuni. cioplitul lemnului. cergile înflorate. mai ales din punct de vedere al agrementului care. covoarele. însǎ acestia nu au înnoptat mai mult de 2. cultural. în vocatie atunci când urmǎresti arhitectonica armonioasǎ a bisericilor si caselor din lemn.

Editura Enciclopedica. Editura Sylvi. BRAN FLORINA – “Agroturism. la luna tot mai multi turisti români sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. Bucuresti. Bucuresti. turism durabil. Bucuresti. ISTRATE I. MANOLE V. BRAN FLORINA – “Spatiul geografic Românesc”. ERDELI GEORGE. De la teorie la practica”. MARIN DINU. Editura Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir. 2002 GHINEA DAN – “Enciclopedia geografica a României”.. Bucuresti. o plimbare cu sania trasa de cai.. 1997 CÂNDEA MELINDA. agroturism. Editura Sylvi. Bucuresti. Editura Meteor Press.. De la luna.. 2000 • • • • • • • • • • • • . Bucuresti. 2002 GLĂVAN VASILE – “Turism rural. Bucuresti. Obiective turistice”.. STOIAN M. CORI SIMIONA ION – “România. Bucuresti. câteva clipe în fata unei expozitii artizanale. Ghid turistic”. câteva ore visând în fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului în locul hotelurilor zgomotoase? BIBLIOGRAFIE • • BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabila a teritoriului”. VLĂSCEANU GH. Modelul european”. Editura Fax Press. Bucuresti. 2003 MIHALACHE ST. Editura Economica. BONIFACIU SEBASTIAN.. – “Gestiunea activitatilor de turism”. NEGOESCU B. 1969 COCEAN P. Editura Economica. ulita satului. turism rural”. 2004 BRAN FLORINA. Editura Alcor. 2003 CRISTEA A.Desi suntem la început de drum. GRIGORESCU MIRCEA – “România. PEPTENATU DANIEL. Editura Sport-Turism. ecoturism”. 2003 CÂNDEA MELINDA. Bucuresti. Editura Economica. Editura Uranus. – “Geografia generala a turismului”. 2003 DĂNCUs MIHAI – “Zona etnografica Maramures”. o plimbare pe cararile muntilor. sIMON TAMARA – “Potentialul turistic al României si amenajarea turistica a spatiului”. avem totusi succese în turismul rural din România. Bucuresti. 2001 CIOCULESCU sERBOV. Bucuresti. Editura Universitara. Bucuresti. Bucuresti. Editura Meridiane. 2003 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism international. 1986 FIRUŢĂ CORINA. sIMON TAMARA – “Turismul rural. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospat. 1996 MINCIU RODICA – “Economia turismului”.

Editura Bioterra. Bucuresti. – “Arta veche a Maramuresului”.org www. INSSE. Bucuresti Revista Vacante si Calatorii. Bucuresti.carpati. SUDITU BOGDAN – “Geografie economica mondiala”. 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU. NEACsU N.apmbm. BRAN F. Editura Bioterra.. TĂNĂSESCU RODICA.. BARON P. Bucuresti. BUIANU VERGINA – “Management agricol si agroturistic”. Bucuresti. 1974 Anuarul statistic al judetului Maramures. Bucuresti. • • • • NEGUŢ SILVIU. om. Studii de caz. POSEA A. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. Bucuresti. 2003 SNAK OSCAR. – “Economia turismului”. Bucuresti. STOIAN M. 2003 “Economia turismului. 25/ian. nr. 1968 POSEA GR. Editura stiintifica. Marketingul serviciilor turistice”. 35/nov.. 2001 NISTOREANU PUIU – “Ecoturism si turism rural”. ISTRATE I. 2002 Revista Vacante si Calatorii. 2003 sTEFĂNESCU I.alpinet. BARON PETRE.agroturism. Reglementari”. D. 2003 NEACsU NICOLAE. Bucuresti.. economie”. – “Judetele patriei. – “Agroturism si turism rural”. Editura Sylvi. Editura Meridiane. 2003 MITRACHE S.ro www. Judetul Maramures”.2002 www. MOLDOVAN C. nr.ro www.ro www. 2003 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramures”.org • • • • • • • • • • • • • • • • . Editura Expert.borsa. Editura Meridiane..• MINCIU RODICA. Bucuresti. Editura Uranus. Bucuresti. Bucuresti. Editura ASE. 1993 MIRCEA BOGDAN – “Prestari servicii agroturistice. 1968 TUFESCU VICTOR – “România: natura. NEACsU NICOLAE – “Economia turismului”. Editura Institutului de Geografie. Bucuresti..com www. CERNESCU ANDREEA. MANOLE V.. Editura Fax Press.antrec.

emaramures.ropedia.ro www.infotravelromania.mturism.incdt.com www.hoinari.romanianmuseum.ro www.• • • • • • • • • • • • • • • www.wikipedia.ro www.maramures.infoturism.ro www.fonduriue.ro www.ro www.mfinante.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta PENTRU NUMAI 220 € Pretul vânzare – persoana cuprinde urmatoarele servicii: .ro www.ro www.ro www.vacantesicalatorii.ro www.romaniatourism.ro www.insse.turism-catalog.ro www.org Baia Mare – Baia Sprie .ro www.romaniatravel.

Ioana. Casa Iurca.servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Ne puteti contacta la adresa noastrǎ Str. email: maraholiday@yahoo. pensiunile Vlad. tel. 3 22 22 22.com . nr. 5.transport Bucuresti – Baia Mare . 3. sect.cazare la hotelul Mara din Baia Mare.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta – Baia Mare – Bucuresti .. Nuferilor.Baia Sprie . Adriana si Vila Doina . Bucuresti.masǎ în stil traditional .

retrasǎ. Limbi strǎine vorbite: franceza. Pensiunea dispune de o curte mare.pensiune cu 2 margarete O pensiune frumoasǎ. italiana. Pensiunea Petreus Irina .NU EZITAŢI SĂ NE CONTACTAŢI! ANEXA NR. Stǎpâna casei este amabilǎ si vǎ va delacta cu o multime de bucate traditionale. plinǎ cu flori. asezatǎ la 5 m de râul Botiza. Acces auto: la 700 m dupǎ intrarea în Botiza o luati la stânga. 5 Pensiuni din Maramures 1. engleza Structura pensiunii : Parter: • 3 • 1 baie traditionalǎ. si de un foisor în care o sǎ vǎputeti relaxa sau servi masa. Pensiunea este prima casǎ pe dreapta si are o poartǎ traditionalǎ. spaniola. sufragerie 2 camere 1 camere cu paturi duble Casa: Parter: • • • sufragerie cu 2 baie paturi simple modernǎ Casa Parter: • 1 • • sala de mese Etaj: • 1 • • camerǎ cu 1 pat baie traditionalǎ: dublu modernǎ 1 camerǎ cu camerǎ cu 1 pat 2 baie paturi dublu simple modernǎ .

Personal web: www.) Acces auto: pensiunea este a doua casǎ în dreapta bisericii vechi de lemn din centru Botiza. Telefon: 004 0262 Mobil: 004 0727 724 895. Cimitirul Vesel din Sǎpânta. O pensiune frumoasǎ. • plimbare cu cǎruta sau sania • searǎ muzicalǎ cu ceterasi • vizitǎ la mesteri artizani locali • grǎtar la iarbǎ verde Preturi : Cazare: 5 EUR/persoana Masǎ: 3 4 4 EUR/pers. japoneza . Muzeul Satului din Sighet. Pensiunea Berbecaru Victoria . cinǎ Contact EUR/pers. si are o poartǎ traditionalǎ din lemn. Jud. spaniola. la distantǎ de 50 m una de alta.ro/petreus 004 2. car de lemn. Casa traditionalǎ este un loc unde puteti regǎsi trecutul Maramuresului (rǎzboi.ruraltourism. Limbi strǎine vorbite: : franceza. si 334 0742 mic dejun prânz ROXANA sIEU MARAMUREs 129 994 215 :PETREUs IRINA nr. 771. formatǎ din douǎ case: una traditionalǎ si una modernǎ. germana. EUR/pers.Camere: 5 Capacitate de cazare: 10 locuri Facilitǎti : • camerǎ cu • transfer auto de • încǎlzire cu sobe • animale • curte mare • gara: 22 km. statie autobuz: 300 m. Stǎpâna casei este mester artizan si vǎ va ajuta sǎ învǎtati cum se fac covoarele traditionale. aeroport: 100 km obiecte la de acceptate în pentru traditionale Iza teracotǎ curte parcare gara Activitǎti : • plimbare pe jos la Ieud sau Poienile Izei • vizite la bisericile din lemn din Maramures. etc. Casa este bogat decoratǎ cu multe covoare traditionale. engleza.pensiune cu 2 margarete.

Muzeul Satului din Sighet. Pensiunea Chindris Dumitru — pensiune cu 2 margarete. Cimitirul Vesel din Sǎpânta. Telefon: 004 0262 Mobil: 0723 Fax: 004 0262 334 107 VICTORIA BOTIZA MARAMUREs 334 207 848 743. Jud. • plimbare cu cǎruta sau sania • searǎ muzicalǎ cu ceterasi • grǎtar la iarbǎ verde • plimbare pe jos ghidatǎ la Ieud sau Poienile Izei Contact : BERBECARU nr. terasǎ Camere: 4 Capacitate de cazare: 8 locuri Facilitǎti cu 2 paturi simple :• transfer auto de • încǎlzire centralǎ • animale acceptate • curte mare • gara: 22 km. statie autobuz: 50 m. 334 107. 775 004 0262 2.Structura pensiunii : Casa: Parter: • • • • 1 baie modernǎ Etaj: • 2 camere • 2 • 1 baie modernǎ. aeroport: 100 km la cu în pentru gara Iza lemne curte parcare Activitǎti : • puteti învǎta sǎ teseti covoare si sǎ le vopsiti cu colori vegetale • vizite la bisericile din lemn din Maramures. . hol mare Camere: 6 Capacitate de cazare: 12 locuri salǎ de camerǎ cu camerǎ cu mese dublu extensibil 1 1 pat pat cu camere 2 cu paturi pat simple dublu Casa • • 1 baie modernǎ traditionalǎ: Parter: • atelier camerǎ muzeu Etaj: • 4 camere • 2 sǎli de baie moderne.

1997. cit. engleza. 130 . plimbǎri.ro [5] Bran Florina. 204 [4] www.. Suditu Bogdan – Geografie economicǎ mondialǎ. Acces Monumente Grup Baie cu cu automobilul istorice Informare sanitar cadǎ Televizor color în pensiune [1] Negut Silviu. Bucuresti.org [3] Negut Silviu. p. Modelul european. Pensiunea oferǎ o camerǎ cu pat dublu. Editura Economicǎ.fonduriue. 190 [2] www. drumetii. iar la cerere se poate asigura pensiune completǎ.wikipedia.Pensiunea se aflǎ în centrul comunei Ieud. p. simon Tamara – Turismul rural. Marin Dinu. p. dupa Primǎrie cca 30m pe un drum imediat la dreapta. op. Limbi vorbite: franceza. Bucuresti. 2001. Directia spre pensiune este semnalizatǎ. Facilitǎti : • • • • • • Telefon • • Animale acceptate • Pensiune completǎ Posibilitǎti de recreere oferite: echitatie.mfinante. Editura Sylvi. pescuit. Suditu Bogdan.

op. op. Editura Sylvi. simon Tamara.. p. cit. turism durabil. op. cit. nr. 13 Peptenatu Daniel. cit.org [28] Tufescu Victor – România: naturǎ. Peptenatu Daniel.romaniatravel.. – Geografia generalǎ a turismului. Editura Enciclopedicǎ.ro [23] serbov Cioculescu. p. simon Tamara. p. economie. p. Vlǎsceanu Gh.. Editura Economicǎ. p. p. 130 [13] Mihalache St. Mircea Grigorescu – România. 16 [7] *** Revista Vacante si cǎlǎtorii. Stoian M.ro [26] www. 1996. Bucuresti. p. p..wikipedia. Erdeli George. Erdeli George. De la teorie la practicǎ. 89 [29] www. Universitarǎ..ro [19] Cocean P. Istrate Ion. 325 [24] Dan Ghinea – Enciclopedia geograficǎ a României. Bucuresti. Erdeli George. Bucuresti.maramures.mturism. p. 291 [18] www. p. Bucuresti. simon Tamara. Editura Economicǎ. 2003. op.278 [20] www. Bran Florina – Spatiul geografic românesc.infoturism.wikipedia.13 [11] Cândea Melinda. 275 [17] Cândea Melinda. 2003. Bucuresti. Erdeli George. 147 [15] Cândea Melinda. Editura Meridiane. Editura Meteor Press. Marin Dinu.. 2002.. Bucuresti. om. simon Tamara. Bucuresti. ecoturism . 29 [14] Vasile Glǎvan – Turism rural.. Manole V. Peptenatu Daniel. 25/ianuarie 2002. nr. op.insse.ro [21] www. agroturism. cit. 35/noiembrie 2002. 2003. simon Tamara – Potentialul turistic al României si amenajarea turisticǎ a spatiului . simon Tamara. 782 [25] www. Peptenatu Daniel..maramures. cit. Peptenatu Daniel. p. 1974. 17-19 [12] Bran Florina. Erdeli George. p. 20 [8] Cândea Melinda. p. Ghid turistic. Bran Florina – Agroturism. 282 [16] Cândea Melinda. 2004.ro .insse. p. 1969. Negoescu B.[6] *** Revista Vacante si cǎlǎtorii. Editura Stiintificǎ.vacantesicalatorii. turism rural. p.. p. Bucuresti. 14 [10] Bǎltǎretu Andreea – Turism international.ro [27] www. Bucuresti. Editura [9] Cândea Melinda.org [22] www. 2001. Editura Fax Press. Sebastian Bonifaciu.

Editura Sport-Turism.ro . 2003.carpati. p. – Economia turismului. p.agroturism. C. 780 [33] Ghinea Dan..wikipedia. 175 [43] Minciu R.alpinet. cit.org [48] www. 87 [54] www. op. Editura Alcor. Posea. cit. Editura Universitatea Crestinǎ Dimitrie Cantemir.ro [42] Minciu R.ro [49] www.apmbm. p. Editura Uranus.ropedia. 777 [31] www.com [40] Firutǎ Corina. Ion Cori Simiona – România.emaramures. Op.[30] Ghinea Dan. 223 [46] www. 2002. 2000. Bucuresti. Moldovan. p. op. pag 179 [44] Cristea A. p.ro [51] www. p. Cit.ro [47] www. 158 [36] www. op. 125 [41] www.ro [53] Dǎncus Mihai – Zona etnograficǎ Maramures. p.romaniatourism..turism-catalog. Bucuresti.ro [38] www. Obiective turistice.hoinari. op. Bucuresti. 90 [45] Cristea A. Aurora Posea – Judetele patriei – Judetul Maramures. 1980.cit.infotravelromania. Bucuresti.ro [37] www.org [39] www.. Institutul de Geografie. 1986. Bucuresti.hoinari. p.org [32] Ghinea Dan.ro [50] www.ro [52] www. p. cit. – Gestiunea activitǎtilor de turism.hoinari.borsa.ro [35] Gr. 781 [34] www.hoinari.

incdt. 145 [67] Simion Cristian Ovidiu. cit. p. Editura Sylvi. 73 [62] Pop Mihai – Arta lemnului în Maramures. 163 [61] I. p.. 127 [72] Bǎltǎretu Andreea – Amenajarea turisticǎ durabilǎ a teritoriului. stefǎnescu – Arta veche a Maramuresului.34 [65] Snak Oscar. Posea. 2003.com [60] Gr. – Agroturismul si turismul rural. Posea. 175 [59] www. Bucuresti. 56 [63] Dǎncus Mihai. Manole V. 491 [66] Nistoreanu Puiu – Ecoturism si turism rural.. Stoian M. Bucuresti. 2003.antrec. op.romanianmuseum. Baron Petre. Moldovan.ro [69] www. p. p. Moldovan. 175 [68] www. Bucuresti. 1968..infoturism. Editura Meridiane.ro [71] Mircea Bogdan – Prestǎri servicii agroturistice – Marketingul serviciilor turistice. Bucuresti. Aurora Posea. Editura Bioterra. 2003. cit p. 2003. Editura Expert. Bucuresti. Bucuresti 2003.[55] www. p. op.ro [56] Mitrache S. Aurora Posea. Bran F. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. cit. Rodica Tǎnǎsescu. Editura ASE. 1993.infoturism. p. Bucuresti.antrec. 78 [64] Minciu Rodica. C.D. p.ro [58] Gr. 11 [57] www. Bucuresti. 1968. p. Neacsu Nicolae – Economia Turismului. 53 ..ro [70] www. Editura Meridiane. C. p. p. p. Neacsu Nicolae – Economia turismului. Vergina Buianu – Management agricol si agroturistic. Bucuresti. op. Editura Bioterra. Editura Fax Press. Istrate I. 2003. Baron Petre.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful