I.

CONFERINTA DE LA BRETTON WOODS – O NOUA ORDINE MONETARA INTERNATIONALA
1. Premisele Conferintei de la Bretton Woods In anii ’30 tarile se aflau sub presiunea cotei aurului care fusese reintrodusa dupa primul razboi mondial, cu rate de schimb considerate nerealiste. In acest timp, lira sterlina a fost reevaluata, iar cand aceasta a renuntat la cotatia in aur, in 1931, mai multe tari s-au intrecut in graba lor de a devaloriza, dand nastere devalorizarilor competitive. In aceasta perioada, unele state au adoptat masuri de natura a-si proteja industriile nationale. Toate aceste actiuni nu au avut ca efect decat prabusirea comertului, in perioada 1929-1932, valoarea comertului scazand cu peste 60%. S-au facut mai multe incercari de restaurare a ordinii prin organizarea mai multor conferinte monetare internationale, dar toate au fost sortite esecului, din cauza opiniilor discordante si lipsei de cooperare ajunganduse din punct de vedere politic la izolationism.1 In timpul celui de-al doilea razboi mondial, in anii ’40, John Maynard Keynes, de la Trezoreria Marii Britanii si Harry Dexter White, de la Trezoreria Statelor Unite ale Americii au conceput aproape simultan planuri pentru instaurarea unui sistem monetar nou, menit a stabiliza ratele de schimb si a propulsa comertul liber. S-a facut simtita nevoia unei institutii internationale permanente care sa coordoneze acest nou sistem, sa acorde asistenta financiara tarilor cu probleme in ceea ce priveste balantele de plati in ideea ca prin acest ajutor financiar tarile respective isi pun ordine in afaceri si isi echilibreaza balantele de plati.2 Cei doi ganditori, Keynes si White, au avut pareri diferite asupra modului de acordare a asistentei financiare. Keynes vedea institutia internationala ca pe o banca mondiala centrala cu o larga autonomie, care sa isi creeze masa monetara prin propria autoritate, putand astfel acorda suport financiar tarilor cu probleme. White vedea ca sursa a asistentei financiare contributia tarilor membre conferind astfel institutiei un puternic caracter de cooperare si posibilitatea unui control mai sever asupra politicii tarilor care beneficiau de credite.3 Finalizarea acestor doua teorii este reprezentata de Fondul Monetar International (FMI-IMF), care imbina cele doua opinii prin aceea ca masa

1 2

Dan Drosu Saguna – Drept financiar şi fiscal, Editura AllBeck,Bucureşti, 2003, p.152 Ibidem 3 Ibidem

1

6.5 Ambele institutii care au luat fiinta in urma Conferintei de la Bretton Woods erau la fel de Britanice in formare. multi sau temut ca sistemul propus va pune in pericol legaturile Marii Britanii cu Commonwealth. La aceste negocieri au luat parte 45 de tari. sa inabuse discriminarea si sa reduca barierele fiscale de orice fel. Carrasco. pe langa FMI si BIRD. British Econonomical Policy 1945-1951. inclusiv fosta Uniune Sovietica. cat si Marea Britanie s-au concentrat asupra crearii unui sitem monetar acceptabil in planul politicilor lor interne. Atat Statele Unite. Crearea acestor institutii a fost o sarcina dificila. Aceasta propunere isi avea bazele in Acordul de Ajutor Reciproc ( Mutual Aid Agreement). p. 152 Ibidem 6 Alec Cairncross – Years of Recovery. de exemplu a dus o campanie pentru a include mai multe referinte cu privire la statele in curs de dezvoltare in acordul FMI.7 2 . Transitional Law & Contemporary Problems. si anume OMC (International Trade Organization). cat erau de Americane. dupa introducerea programului LendLease. London and New York. p. semnat in februarie 1942. Delegatia SUA s-a confruntat cu reactii izolationiste din partea Congresului American.6 2. p. Eforturile Indiei au sfarsit printr-o incercare esuata de a adauga la acord o 4 5 Dan Drosu Saguna – op. 1996.7 Tratamentul superficial al dezvoltarii si al statelor in curs de dezvoltare nu s-a datorat pasivitatii participantilor din statele respective. un mare numar fiind prezente la Conferinta. Ayhan Kose – Income Distribution and the Bretton Woods Institutions: Promoting an Enabling Environment for Social Development. Dezbaterile s-au axat aproape in exclusivitate pe probleme vitale ale unui asemenea sistem de exemplu. Obiectivele Conferintei Obiectivul principal a fost sa modernizeze institutiile care urmau sa supravegheze trecerea de la o economie de razboi la o economie pe timp de pace. dar prin sistemul de cooperare intre tarile membre promovat de White.monetara este creata dupa metoda lui Keynes. o perioada de tranzitie in care restrictiile sa poata fi mentinute in ceea ce priveste tranzactiile in conturile curente si conducerea FMI. care sa promoveze comertul liber si multilateral. a fost propunerea marii Britanii de a se constitui o a treia institutie. desi mai mult prevalau ideile americane in respectivul acord. Methuen. Delegatia indiana.1985.98 7 Enrique R.4 Negocierile finale au avut loc in iulie 1944. localitate care a dat numele sau Fondului Monetar International si Bancii Mondiale – institutiile Bretton Woods. M. reguli legate de o moneda internationala.cit. Totusi. Bretton Woods. drepturi de tragere. In Marea Britanie. vol.. intr-o localitate a statului New Hampshire.

p.233 3 . care i-ar fi cerut Bancii „nu numai sa acorde aceeasi atentie proiectelor pentru dezvoltare si proiectelor pentru reconstructie”. cerandu-i Bancii „sa acorde aceeasi atentie proiectelor pentru dezvoltare. Punerea in discutie a problemelor referitoare la dezvoltare in cadrul Conferintei de la Bretton Woods sugereaza ca succesul a fost obtinut in parte prin marginalizarea intereselor tarilor in curs de dezvoltare. dar si reconstructia.fraza care i-ar fi cerut FMI-ului „sa ajute la utilizarea completa a resurselor tarilor subdezvoltate din punct de vedere economic”. cit. S-a urmarit deci crearea unei institutii internationale care. 8 Delegatia mexicana a intampinat aceleasi probleme cand au solicitat creatorilor acordului sa ia in considerare dezvoltarea. M. sectiunea I. p.8 Idem.. Brazilia a incercat de asemenea sa accentueze preocuparile tarilor in dezvoltare la Conferinta. delegatia Braziliei s-a aratat in favoarea unei „conferinte care sa promoveze stabilitatea preturilor la materiile prime si la produsele agricole si care sa formuleze recomandari in vederea atingerii unei cresteri echilibrate a comertului international”. tratatul FMI si cel al Bancii Mondiale au implementat o propunere „universala” care a motivat Conferinta inca de la bun inceput – aceea ca o economie internationala deschisa ar fi cea mai buna solutie pentru garantarea prosperitatii globale. Mexicul a propus un amendament la articolul III.9 Crearea FMI raspundea vointei comune a statelor aliate in perioada celui de-al doilea razboi mondial. cat si proiectelor pentru reconstructie”. in special a SUA si Marii Britanii de a se instaura dupa razboi o ordine monetara care sa faciliteze reconstructia postbelica si sa permita evitarea crizelor economice si sociale din anii ’30. ar ajuta la mentinerea pacii internationale. facand-o o consecinta a scopului direct al FMI de a „facilita expansiunea si cresterea echilibrata a comertului international”. p. la randul ei. sa permita evitarea recurgerii de catre acestea la protectionism sau devalorizari competitive ca metode de redresare a balantelor de plati. Carrasco.10 8 9 Enrique R. Procedand astfel. Editura AllBeck.9 10 Raluca Miga-Besteliu – Organizatii internationale interguvernamentale . Compromisul facut Indiei a limitat dezvoltarea la un scop indirect. Ayhan Kose – loc. Varianta finala a prevazut o varianta usor schimbata. Cresterea economica sta la baza liberalismului postbelic. Bucuresti. care. acordand asistenta financiara tarilor cu probleme in domeniul balantelor de plati. 2000. rezolutia Braziliei a ocupat un loc secundar in raport cu celelalte probleme identificate. dar de asemenea „sa isi puna la dispozitie resursele si facilitatile pentru oricare din cele doua tipuri de proiecte”. Desi adoptata. Din cauza ca preturile fluctuante creasera haos in balanta de plati a statelor in curs de dezvoltare.

datorita aderarii a 15 republici din fosta Uniune Sovietica. Bucuresti.R.14 Chiar daca a participat la negocierile de infiintare.2006) 16 Dan Drosu Saguna – op. Al. BIRD si-a inceput activitatea la 25 iunie 1946. Japonia si Germania s-au alaturat FMI-ului la 1 ianuarie 1953.. 245 4 . p.. la fel ca si FMI. Monitorul Oficial. in prezent FMI numarand 184 de state membre. Astfel.1 13 Adrian Nastase.S.03. iar Ungaria in 1982. 2003. prin aderarea noilor tari independente in curs de dezvoltare. ca urmare a Razboiului Rece in anii ’50. p. In baza acordului incheiat cu Organizaţia Naţiunilor Unite in noiembrie 1947.S. o data cu lansarea subscriptiilor de capital. In anii ’60. fosta U.12 FMI a inceput sa functioneze la 1 martie 1947 13. ordine care. In noiembrie 1947 Adunarea generala a ONU a acordat BIRD statutul de institutie specializata a Natiunilor Unite. In 1992. dar au fost nevoite sa renunte. in general cunoscuta sub numele de Banca Mondiala sau Grupul Bancii Mondiale. incepand cu anul 1994. aceste nume generice incluzand si institutiile inrudite BIRD infiintate ulterior si care au functii specifice. nu a putut face fata in timp obligatiilor ce-i reveneau in calitate de membru al Fondului si a parasit aceasta institutie. ca institutie specializata a ONU. cit.cit. s-a infiintat Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). capitala Statelor Unite ale Americii. La inceput.cit. tarile din blocul estic.. p. i s-a recunoscut dreptul de a desfasura o activitate independenta. Bucuresti.org (24. p. in acelasi timp. p. fiind intr-un fel membru fondator. numarul membrilor a crescut rapid.A. in conformitate cu articolul 57 al Cartei ONU. 1995. avand 39 de tari membre si sediul general la Washington D. 233 15 Conform www. Institutiile Bretton Woods Statele participante au semnat acordurile de constituire a FMI si BIRD la 22 iulie 1944. R. cit.. Aceste acorduri au intrat in vigoare la 27 decembrie 1945 11 si pun bazele unei noi ordini monetare internationale. 233 Augustin Fuerea – Drept comunitar european. 158 17 Raluca Miga-Besteliu –op.16 Avand sediul la Washington. Editura AllBeck.C. 17 11 12 Raluca Miga-Besteliu – op. Romania a devenit membru al FMI din 1972. Bolintineanu – Drept international contemporan.3. 164 14 Raluca Miga-Besteliu – op. a existat o noua crestere brusca a numarului de membri FMI. p.15 Concomitent cu infiintarea FMI s-a decis si crearea unei banci internationale care sa se axeze pe finantarea si reconstructia economiilor europene slabite in timpul celui de-al doilea razboi mondial.imf. se afla in continua transformare. FMI are statut de instituie specializata a Natiunilor Unite. precum Polonia si Cehoslovacia au aderat la Fond.

pentru a promova investitiile particulare. Washington 1995. Aceasta evolutie institutionala a coincis cu tendinta crescanda de evolutie si dezvoltare. World Bank Group. p. Procedura decizionala la nivelul institutiilor Bretton Woods Una dintre problemele aduse in discutie la conferinta aniversara a fost aceea a sistemului de guvernare al celor doua institutii infiintate la Bretton Woods.International Centre for Settlement of Investment Disputes) – in octombrie 1966. un exemplu recent de asistenta in tarile in curs de dezvoltare a aratat o doza semnificativa de 18 James Boughton. Moisés Naím – fost Director Executiv al Grupului Bancii Mondiale si Ministrul industriilor si comertului in Venezuela – a observat ca atat FMI cat si BIRD sufera de lipsa unor misiuni bine definite..13 19 Dan Drosu Saguna – op. Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor .18 Aceste institutii au ca scop principal promovarea progresului economic si social in tarile in curs de dezvoltare prin cresterea productivitatii economice.19 4. ca reactie la noile schimbari. institutiile ce compun Grupul Bancii Mondiale acorda credite si imprumuturi. si a oferi asigurare de risc pentru investitiile noncomerciale si alte servicii tehnice internationale. Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA .International Development Association) – 26 septembrie 1960. 152 5 . Desi cele doua institutii s-au “reorientat” de cateva ori. pentru a concilia si arbitra disputele dintre investitorii straini si guvernele-gazda.(MIGA . p.. Curtea de arbitraj a Bancii Mondiale (ICSID . September 29-30. ofera consultanta tehnica si economica in sectorul public si privat din tarile in curs de dezvoltare si actioneaza ca un catalizator in stimularea fluxului de capital privat din aceste state. 1994) – International Monetary Fund. tarilor membre mai sarace.cit. Sarwaf Lateef– Fifty Years After Bretton Woods-The Future of the IMF and the World Bank (proceedings of a conference held in Madrid. pentru a facilita investitiile straine in tarile aflate in curs de dezvoltare. Spain. sa investeasca in sistemul sanitar si in educatia populatiei. In acest sens.Multilateral Investment Guarantee Agency) – operationala din aprilie 1988. sa-si reorienteze guvernele catre functiile fundamentale. cu scopul de a reduce saracia si de a imbunatati nivelul de trai. GBM ajuta membrii sa urmeze reforme economice orientate catre cresterea industriala.Corporatia Internationala Financiara (IFC – International finance corporation) – infiintata in 26 iulie 1956. sa dezvolte sectorul privat. cu scopul de a acorda resurse concesionale sub forma de donatii. Pentru realizarea acestui scop. Obiectivul principal al Grupului Bancii Mondiale este acela de a ajuta tarile sarace prin imprumuturi si prin promovarea investitiei in oameni. sa protejeze mediul inconjurator.

In consecintza. Desi sistemul de guvernare este constituit din organizatii de o compatenta incontestabila. se asteapta o deschidere mai mare din partea institutiilor.15 Idem. ci mai ales cu societatea civila a natiunilor respective. considerandu-se ca se incalca legitimitatea globala si caracterul international. stabilind o relatie de parteneriat nu numai cu guvernele statelor. De asemenea. O solutie ar fi includerea Chinei si Indiei in grupul celor sapte tari cu putere de decizie. cel de cinci ani fiind considerat prea scurt. prea ocupati pentru a-si dedica timpul guvernarii institutiilor. si incercarea de a deveni mai clare si mai transparente in misiunea lor de a asigura stabilitatea financiara si dezvoltarea sustinuta a tuturor economiilor. in adevaratul sens al cuvantului. ar fi trebuit sa le cream”. dar si felul in care deciziile sunt luate la nivel inalt in cele doua institutii. prin care 20 21 James Boughton. este nelegitima politic. 22 5. un candidat la reforma si atentie sporita. Evolutia sistemului Bretton Woods Conferinta de la Bretton Woods a decis crearea primului Sistem Monetar International. devenind interesati de proprietetea colectiva doar in momentul in care aceasta se afla intr-un pericol iminent si evident. si cea a Directorului Executiv al Fondului Monetar International numai unui european este “atacata.“ambiguitate strategica”. este deja prea tarziu pentru a actiona. 2002.21 Dominanta grupului celor 7 tari in luarea deciziilor economice pe plan global. desi eficienta. Prim-ministrul Spaniei. totusi. cit. ramane... In incheiere. O cauza principala a acestei probleme ar fi presiunea datorata stabilirii continue de misiuni noi. 23 Printre caracteristicile fundamentale se numara adoptarea etalonului aur-devize. si marirea mandatului Presedintelui Bancii Mondiale. Felipe Gonzáles. Guvernatorii celor doua institutii sunt ministrii importanti. din istoria economica. si “daca aceste institutii n-ar fi existat acum. dar foarte ineficient. Sarwaf Lateef– loc. p. Bucuresti. pe cand Comitetul Interimar este relativ legitim. ceilalti membrii practica absenteismul.. s-a decis in unanimitate ca cele doua institutii trebuie sa se implice si mai mult pe viitor. Editura Economica. in majoritatea cazurilor. 20 De asemena. p. si cand.362 6 . Reforma ar trebui sa vizeze instruirea si selectia directorilor executivi. a apreciat ca rolul celor doua institutii asupra vietii economice mondiale a fost si continua sa fie inegalabil. Lasand la o parte lipsurile si nevoia de reforma si adaptare la noile conditii sociopolitico-economice internationale.16 22 Ibidem 23 Sterian Dumitrescu. Ana Bal – Economie Mondiala. p. clauza conform careia functia de Presedinte al Bancii Mondiale trebuie sa revina intotdeauna unui american.

cat si Banca Mondiala au avut. iar in cazul depasirii acestor limite era necesara interventia pe pietele valutare. Editura ASE. aparitia agentilor ce nu au normare unanima. 25 Arhitectura finantelor internationale. ceea ce i-a conferit o putere deosebita.258 27 Alexandru Tasnadi.Robert A. Ciorciari – A Prospective Enlargement of the Roles of the Bretton Woods Financial Institutions in International Peace Operations. 2000 28 Alexandru Tasnadi. Intre timp se accentuase dezvoltarea inegala a tarilor cu economie de piata. Mundell şi zonele monetare optime.. Constantin Doltu –op. Fiecare tara semnatara a acordului era obligata sasi defineasca valoarea paritara a monedei in aur sau in dolari. Modificarea valorii paritare era admisa numai in cazul unor dezechilibre fundamentale in economia interna.dolarul SUA a fost definit printr-o greutate invariabila in aur (0. 2003. iar mijloacele prin care aceasta s-a realizat emanau din puterea financiara deosebita de care dispuneau. vol. in primul rand Japonia si Germania. 24 Atat FMI. Editura Economica. p. a economiei mondiale in ansamblu. 7 . Bucuresti. Fordham International Law Journal. este materializarea spiritului de la Bretton Woods. Practic. p. Bretton Woods a guvernat o economie in avant. O alta caracteristica este reprezentata de fixitatea cursurilor de schimb. au facut din conventia asupra arhitecturii economiei stabilita la Bretton Woods o amintire.. Politica cursului monetar flexibil. Aceast a clauza ar fi fortat o schimbare revolutionara in procedurile operationale in SUA. care nu ar fi intervenit pe piata valutara. 27 Potrivit Acordului. cursul de schimb al unei monede nationale putea sa oscileze cu 1%. tarilor li se cerea sa-si mentina cursurile de schimb in interiorul unui procent al valorii paritare. pe scena economiei mondiale aparand noi puteri.cit. 22:292. Bucuresti. conditia de ceteris paribus pentru factorii extraeconomici fiind subinteleasa. rol in mentinerea pacii.888671 grame). concomitent cu erodarea pozitiei dolarului. sistemul monetar international de la Bretton Woods nu mai era adecvat pentru ultima partea a secolului. Constantin Doltu . In raport cu paritatea oficiala. printre altele.363 John D. Bretton Woods reprezinta o culme a posibilitatilor de a gestiona institutional o economie gandita sa iasa din criza. de tipul fondurilor de risc si a speculatiilor cu derivative. ale caror monede nationale joaca un rol tot mai important. Dar astazi exact influenta a ceea ce a neglijat Bretoon Woods constituie ponderea seminificativa a proceselor economice globale. prin vanzarea-cumpararea de moneda. 292 26 Economie: manual universitar. p.28 24 25 Idem. Elaborat intr-un moment in care cel de-al doilea razboi mondial nu era terminat.26 Semnarea articolelor Fondului Monetar International ale Acordului de la Bretton Woods nu a modificat interactiunea dintre natiunile intre care se desfasoare comertul. miscarea liberalizata a capitalului.

Pentru a nega aceasta obligatie. In august 1971. si cand transforma aurul in dolari.34 Convertibilitatea monetara a functionat asadar pana in 1971. pe 27 decembrie 1945. Totusi. prin intermediul lirei sterline sau uneia dintre celelalte monede de rezerva. articolele Acordului au intrat in vigoare si FMI a luat fiinta ca organizatie de sine statatoare.31 Politica Europei de cumparare a aurului influenteaza. Europa poate produce o expansiune prin vanzarea de aur. in 29 30 Ibidem Ibidem 31 Ibidem 32 Ibidem 33 Ibidem 34 Ibidem 35 Sterian Dumitrescu. SUA extind sau restrang politica monetara potrivit pozitiei excessive sau deficiente a aurului si Europa cumpara sau vinde aur de la SUA potrivit inflatiei sau deflatiei provocata de politica acesteia. direct sau indirect. care permitea unui membru sa fixeze pretul aurului la necesitatile cursului sau de schimb. politica monetara a SUA. In scurta perioada de patru decade. SUA au avut o subclauza cruciala. fara ca Fondul sa aiba cea mai mica legatura cu acest lucru. iar rezervele de aur de la Fort Knox se micsorasera ingrijorator. 35 Prin urmare. etalonul dolar constituie un „sistem” ce are implica tii pe care trebuie sa le luam in considerare. o crestere imensa a aparut in comertul international siin sistemele de plati.29 Majoritatea celorlalte tari au ancorat monedele lor fata de dolar. SUA au cumparat si au vandut aur in interiorul unor marje inguste ale paritatii fixe.30 Portofoliul dolar-aur al Europei este o variabila a controlului: cand Europa transforma dolarii in aur. in conditiile in care balanta de plati externe a SUA se deteriorase. SUA au refuzat cererile de convertire a dolarului in aur f acute de Marea Britanie si alte tari.cit. slabeste pozitia rezervei SUA si stimuleaza o contractie monetara. Ana Bal – op. intareste pozitia rezervei si permite o expansiune monetara. Acest sistem a cazut in vara anului 1971 dupa o criza a marcii. Europa poate stimula o contractie in cumpararea de aur. „Fereastra” aurului a fost declarat a inchisa si dolarul a fost declarat oficial inconvertibil. pe cand cea din urma determina preturile lumii si veniturile.33 Deci. Ca urmare.32 Cand politica monetara a SUA forteaza inflatia in restul lumii.Deoarece sistemul functiona inca de la devalorizarea francului din 1936 si de la Acordul Tripartit din acela si an. cand presedintele Nixon a decis suspendarea convertibilitatii dolarului in aur. Regula cursului de schimb ar fi cerut SUA s a suporte toate monedele straine pe piata din New York sau sa o inchida. p.. cand politica monetara a SUA este deflationista. deocamdata. Acest lucru s-a datorat acumularii unor puternice tensiuni in cadrul SMI.362 8 .

De asemenea. Conceptele Bretton Woods care sunt cel mai strans legate de controlul schimbului si indatorarea externa pot fi rezumate in 3 teoreme si cateva anumite mentiuni la acestea. FMI poate aproba masuri legate de schimb care in principiu sunt interzise si neautorizate. daca Fondul gaseste ca circumstantele unui membru ar justifica aprobarea. autoritatea asupra miscarilor de capital catre interior sau catre exterior revine numai membrilor. Fondul poate sa exercite o anume influenta asupra politicii unei tari la intrarea siiesirea de capital. Doua mentiuni sunt atasate acestei prime teorii: in primul rand. Articolele dau dreptul membrilor sa isi exprime o opinie in favoarea aranjamentelor legate de tranzitie. aprobarea FMI nu trebuie sa dureze mai mult de o perioada determinata de timp. in al doilea rand. iar daca acesta nu respecta conditiile numite de FMI. Fondul poate sa exercite o influenta considerabila asupra politicilor si practicilor practicate la restrictii de catre un membru. poate pierde dreptul de a mai primi resurse ulterioare prin vreun acord stand-by.aceasta poveste. prohibitiile nu sunt absolute. In al doilea rand. Prima teorie afirma interzicerea controlului la schimb. Deoarece aceste exceptii facute de FMI constituie derogari de la obligatiile permanente ale membrilor. chiar daca referinta se face la acele concepte originale care au persistat sub forma a trei versiuni ale articolelor si au supravietuit Primului si celui de-Al doilea Amendament . in special atunci cand membrii realizeaza un surplus sau un deficit la balanta de plati. in conditiile actuale. care sa-I permita membrului respactiv sa-si rezolve problemele. care au luat fiinta in 28 iulie 1969 si respectiv 1 aprilie 1978. cea mai recenta dintre ele fiind problema datoriei externe. Cea de a doua teorie este ca. care au libertarea de a urma sau de a incalca restrictiil impuse de Fond. aceasta a doua treorie are trei mentiuni: in primul rand. in al treilea rand. S-a cerut sa se analizeze gradul de eficienta a conceptelor fixate la Bretton Woods. sau care nu au intervenit pentru a stopa problema datoriei. Observatorii sistemului monetar international se contrazic in analiza fortelor care au produs. definitia platilor pentru tranzactiile internationale curente (din articol) este una extensiva. spre deosebire de restrictiile la plati si transferuri pentru tranzactii internationale curente. in conditiile in care acesta restrictioneaza aspectele tranzactiilor internationale in conturi curente. A treia si cea din urma teorie se refera la faptul ca daca regulile privind controlul schimbului adoptate de un membru sunt mentinute sau impuse constant de catre articolele 9 . Fondul a fost nevoit sa faca fata unor grave vicisitudini. Aceste concepte nu pot fi reduse la gradul de simple propuneri.

36 6. sustinut. 5 37 Alexandru Tasnadi. delegati ai tarilor membre Grupului Bancii Mondiale s-au reunit la o Conferinta aniversara.FMI. dar au mai existat si multe alte tari care si-au pus amprenta asupra produsului final – in special China. experienta din 1944 a fost. de pilda nevoile complexe si in continua evolutie ale tarilor in curs de dezvoltare. p. politica monetară a SUA era stabilita în funcţie de rata rezervelor interne de aur şi de angajamentul pentru o convertibilitate externă a dolarului. pentru toti cei prezenti atunci. delegatii au reusit sa transforme Bretton Woods intr-un simbol mondial.37 La 50 de ani de la Conferinta de la Bretton Woods. tendinta catre o simetrie mai accentuata a economiilor marilor state industrial. la Madrid. Astfel. cele doua institutii create in iulie 1944. Houston Journal of International Law. Aceasta teorie nu are mentiuni. 10 . Dupa cum Jaques Polak (unul dintre participantii de seama la Conferinta de la Bretton Woods) a afirmat in discursul sau din cadrul conferintei de la Madrid. economic si social au suferit modificari frecvente si fundamentale. de a atinge telurile propuse. iar dolarul era stabilit faţă de aur. ambasadorul USA in Spania. majoritatea monedelor erau stabilite faţă de dolar. daca acestea contravin regulilor. vol. în sensul că dolarul avea un rol special. Implicatii actuale Sistemul Monetar Internaţional a fost un sistem monetar “de rezervă” si asimetric. probabil experienta definitorie a vietii lor profesionale. curtea sau alti membrii trebuie sa trateze anumite contracte ca imposibil de implementat. Prin efortul comun. cu care puteau pune sub presiune SUA. care s-a petrecut in numai trei saptamani. În condiţiile Acordului de la Bretton Woods. cu cat a fost infaptuit in tioul unui razboi mondial. punand in balanta realizarile si insuccesele suferite pe parcurs. si au analizat evolutia economiei globale in acea jumatate de secol scursa de la conferinta din iulie 1944. unul dintre cele mai intense momente din viata lor. convertirea dolarului în aur. Franta si India.cit. Ţările europene erau constrânse de disciplina echilibrului extern având o armă. au contribuit enorm la conturarea unei economii mondiale trainice. Aceste doua institutii au infruntat numeroase provocari si inovatii. de catre delegati ai unor tari cu experiente si obiective foarte diferite. Intocmirea articolelor a revenit in mare parte Marii Britanii si reprezentantilor SUA. 7. 1984-1985. acela al cooperarii si stabilitatii economice internationale. iremediabile. 36 Joseph Gold – Exchange Controls and External Indebtedness: Are the Bretton Woods Concepts still Workable?. a observat ca acel “miracol politic”. Acestia au luat cuvantul pe rand. in care mediile politic. Richard Gardner. Constantin Doltu – op. a fost cu atat mai semnificativ.. “Gemenii Bretton Woods”.

s-au estompat in timp. in Articolul 1 al Acordului: de a incuraja cooperarea monetara internationala. dar. vol. 78 11 . p. cit.40 In prezent. cum ar fi orientarea ratelor de schimb catre anumite obiective. 75. si este foarte putin probabil sa mai revina vreodata in actualitate. membrilor sai cu o balanta deficitara de plati. 38 39 James Boughton. 1985. de asemenea. Conditiile care favorizasera sistemul initial.. Sarwaf Lateef– loc. intrepatrunderea pietelor. accelerarea inovatiilor tehnologice si raspandirea lor. modelul european de integrare a adoptat in multe dintre deciziile sale strategice institutii financiare ale sistemului Bretton Woods. a pus problema unei eventuale instabilitati.10 Ibidem 40 John Williamson – On the System in Bretton Woods. de a-si pune la dispozitie resursele. no. ar putea fi un element folositor pentru intoarcerea la un sistem organizat. The American Economic Review. Sistemul financiar international intrat in vigoare la Bretton Woods si ajuns la apogeu in anii 1950-1960 – promovand rata de schimb fixa si nefluctuanta intre monedele diferitelor tari – s-a prabusit la inceputul anilor ’70. Totusi. 38 Aceasta evolutie a stimulat comertul international si a contribuit la o rata de crestere economica nemaiintalnita si un extraordinar avant economic la nivel mondial.39 Sistemul Bretton Woods a functionat pentru o perioada pentru ca regulile sale au fost in acord cu nevoile timpului si acceptabile de marile puteri.interdependenta crescanda dintre tarile industriale si cele in tranzitie. p. si rolul limitat al fluxurilor private de capital. sub masuri de precautie corespunzatoare. si anume predominanta unei singure superputeri economice. cu scopul de a-i ajuta in redresarea financiara. Unele reguli.2. FMI si-a pastrat o parte din atributiile esentiale stabilite la Bretton Woods. desemnata nucleul solid al intregului sistem.

Enrique R. Adrian. Editura AllBeck. Washington 1995 CAIRNCROSS.1985 CARRASCO. R. 7. Bucuresti. vol. 1995 SAGUNA. World Bank Group. Editura AllBeck. Bucuresti. Alec– Years of Recovery. Bucuresti. Spain. Methuen. M.– A Prospective Enlargement of the Roles of the Bretton Woods Financial Institutions in International Peace Operations. BLIBLIOGRAFIE BOUGHTON . Bucureşti. Editura AllBeck. Al. Bucuresti. Dan Drosu – Drept financiar şi fiscal. 2000 NASTASE. 2003 FUEREA . Fordham International Law Journal. London and New York. Augustin – Drept comunitar european.II. Houston Journal of International Law. 1996. – Drept international contemporan. Joseph – Exchange Controls and External Indebtedness: Are the Bretton Woods Concepts still Workable?. John D. Sarwaf – Fifty Years After Bretton Woods-The Future of the IMF and the World Bank (proceedings of a conference held in Madrid. 2003 GOLD. MIGA-BESTELIU. BOLINTINEANU. Editura Economica. BAL. 1984-1985. LATEEF. Ayhan – Income Distribution and the Bretton Woods Institutions: Promoting an Enabling Environment for Social Development. Sterian. 2002 ECONOMIE: manual universitar. Transitional Law & Contemporary Problems. KOSE.A.. vol. 22:292 DUMITRESCU. Monitorul Oficial. Raluca – Organizatii internationale interguvernamentale. vol. September 29-30. 2003 12 . Ana – Economie Mondiala. 1994) – International Monetary Fund. Bucuresti. Editura Economica. James. British Econonomical Policy 19451951. 6 CIORCIARI.

org 13 . John – On the System in Bretton Woods. 1985 www. vol.TASNADI. Mundell şi zonele monetare optime. 75.2. 2000 WILLIAMSON.imf. Editura ASE. Bucuresti. DOLTU.Robert A. Alexandru. Constantin . no. The American Economic Review.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful