PLANUL LUCRĂRII

ARGUMENT
Capitolul I. Consideraţii generale I.1. Conceptul de joc, caracteristici, clasificări I.2. Teorii despre joc I.3. Relaţia dintre joc şi învăţare Capitolul II. Jocul didactic în învăţământul primar II.1. Profilul psihologic al varstei şcolare mici II.2. Necesitatea folosirii jocului didactic în învăţare la şcolarul mic II.3. Funcţiile jocului didactic II.4. Componentele jocului didactic Capitolul III. Studiu experimental privind organizarea şi desfăşurarea jocurilor didactice în învăţământul primar III.1. Organizarea cercetării III.1.1. Ipoteză, obiective, eşantioane III.1.2. Metodologia cercetării III.1.3. Programul ,,Învăţăm jucându-ne” III.1.3.1,,Învăţăm jucându-ne la limba română” III.1.3.2. ,,Învăţăm jucându-ne la educaţie civică” III.1.3.3. ,,Învăţăm jucându-ne la matematică” III.2. Rolul învăţătorului în pregătirea, conducerea şi îndrumarea jocului didactic III.3. Strategii de realizare a jocului didactic Capitolul IV. Rezultatele obţinute în urma cercetării IV.1. Prelucrarea şi interpretarea datelor IV.2. Concluzii şi propuneri Anexe Bibliografie
2

Argument
Şcoala, ca factor activ al progresului este chemată să utilizeze cele mai eficiente căi, care să asigure şi să stimuleze în acelaşi timp creşterea ritmului de învăţare, formarea de capacităţi şi atitudini, însuşirea de cunoştinţe în conformitate cu cerinţele actuale ale societăţii. La nivelul învăţământului primar, unde se pun bazele deprinderilor de muncă intelectuală, jocul didactic oferă un cadru propice de realizare a unui învăţământ activ, stimulând în acelaşi timp iniţiativa şi creativitatea elevilor. Lucrarea de faţă se înscrie în gama preocupărilor pentru perfecţionarea stilului de muncă, pentru găsirea celor mai eficiente metode şi procedee în obţinerea performanţelor în învăţământul primar. Şcolarizarea copiilor la 6 ani, ridică probleme din punct de vedere intelectual, afectiv şi psiho-motor în adaptarea la regimul muncii şcolare. Acest lucru ne determină să folosim jocul didactic, pe parcursul lecţiilor, care să vină în sprijinul adaptării lor la procesul de învăţare menţinerii atenţiei pentru o perioadă mai mare de timp, accelerării ritmului de lucru, corectării defectelor de vorbire şi prevenirii rămânerii în urmă la învăţătură. Tipurile de jocuri didactice prezentate, pot fi considerate oferte de învăţare în învăţământul primar. Jocul didactic este un tip specific de activitate, care dacă este utilizat în procesul de învăţământ, cu dibăcie, dobândeşte funcţii psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a elevului la lecţie, sporind interesul acestuia pentru studiu. Jocul didactic a fost una din formele de activitate prin care am rezolvat sarcini didactice din mai multe motive: • copiii se mobilizează mai uşor când află că se vor juca; • pe fondul bucuriei provocate de joc, cunoştinţele, priceperile şi deprinderile intelectuale au şanse să se fixeze cu mai multă trăinicie; • este un factor motivaţional important al învăţării active; • are rol terapeutic, generator de preocupări şi izvor de satisfacţii, realizează devierea stresului şi încordării prin canalizarea energiei spre activităţi tonice, atractive. Sunt punctate avantajele de ordin metodologic în situaţia în care activităţile sunt organizate sub forma jocului didactic. Prezentarea componentelor de bază ale jocului didactic ajută la înţelegerea faptului că orice sarcină poate deveni joc didactic. Prezentarea câtorva jocuri didactice poate să demonstreze valenţele formative ale acestora la dezvoltarea personalităţii şcolarului mic.
3

Ca mijloc educativ, jocul didactic îşi exercită funcţia formativ-educativă în procesul de cunoaştere şi de aplicare creatoare, de valorificare a cunoştinţelor dobândite de copil. În lecţii se pot folosi o gamă largă de jocuri didactice pentru dobândirea, consolidarea, verificarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor. Răspunzător de pregătirea, conducerea şi îndrumarea jocului didactic, se face învăţătorul, care proiectează acest tip de activitate, cunoscându-şi colectivul de elevi. Ca un expert al actului de predare-învăţare alege sarcinile didactice în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, cu nivelul de pregătire al acestora. Ca agent motivator, învăţătorul declanşează şi întreţine interesul elevilor, curiozitatea şi dorinţa lor de a învăţa. Rezistenţa scăzută la efort intelectual, lipsa de interes pentru învăţare, insuficienta înţelegere în actul de predare-învăţare a elevilor, m-a determinat ca o parte din sarcinile de învăţare să le fixez prin variate tipuri de joc. Am adaptat şi creat jocuri didactice la care elevii s-au arătat receptivi, menţinându-le atenţia timp mai îndelungat, angajându-i în explorare, investigare, aproximare, comparare, măsurare şi experimentare.

4

CAPITOLUL I Consideraţii generale asupra jocului „Jocul este o şcoală. în care funcţiile psihice se dezvoltă în toată bogăţia lor. D. o activitate conştientă. D. E. constând în reflectarea şi reproducerea vieţii reale într-o modalitate proprie copilului. D. Ulterior. 5 . trebuinţa de asimilare ocupând primul loc. haz”. „Psihologia jocului". Jocul este o activitate specific umană. iar pe de altă parte oferă satisfacţie şi veselie”1. hotărâtoare pentru dezvoltarea lui. desemna activităţi proprii copiilor „a face copilării”. Platon a considerat jocul ca o atitudine arătând că munca poate fi efectuată uneori în joacă de fiinţa umană şi recomandă: „faceţi în aşa fel încât copiii să se instruiască jucându-se şi veţi avea prilejul de a cunoaşte înclinaţiile fiecăruia”. Leontiev apreciază jocul ca fiind principala formă de activitate biopsiho-socială. Esenţa jocului constă în reflectarea şi transformarea pe plan imaginar a realităţii înconjurătoare. 1980..Neveanu) I. în toate limbile europene. B. La vechii greci. Zazzo).1. H. caracteristici. s-a extins asupra unei largi sfere de acţiuni umane care „pe de o parte nu presupun o muncă grea. Conceptul de joc. la evrei corespunde noţiunii de „glumă.. Copilul reuşeşte să imite. p. într-un mod specific. o activitate de tip fundamental cu rol hotărâtor în evoluţia copilului. Wallon „psihologul copilăriei prin excelenţă” (R. precum este viaţa” (P. clasificare Noţiunea de joc prezintă anumite particularităţi la diferite popoare. N. este de părere că jocul copilului este asemănător unei investigaţii agreabile şi animate. 13. un program tot aşa de bogat. A. viaţa şi activitatea adulţilor. Bucureşti. B. ca rezultat al interacţiunii dintre factorii bio-psiho-sociali. la baza căreia se află cunoaşterea. Dicţionarul de psihologie explică jocul ca o formă de activitate specifică pentru copil. Popescu . o şcoală deschisă. dominantă în copilărie. 1 Elkonin. Elkonin defineşte jocul ca fiind forma de activitate cea mai accesibilă copilului. iar ca structură corespunde în cea mai mare măsură posibilităţilor sale fizice şi psihice. P.

• jocul are un caracter polivalent. Ambianţa de comunicare conferă jocului o motivaţie socială suplimentară. fantezie. Relaţiile de grup intervin ca un factor organizatoric care exercită o influenţă coercitivă. • caracterul colectiv al jocului reprezintă o expresie a trebuinţei de comunicare. fiind pentru copil muncă. ci trebuie să fie învăţat în ambianţă socială. disciplinatoare asupra activităţii fiecărui copil. • jocul este o realitate permanentă cu mare mobilitate pe scara vârstelor. • jocul are un caracter universal cu rol de propulsare în procesul obiectiv al dezvoltării. copilul învaţă să se supună cerinţelor. în joc. nu se dezvoltă de la sine. regulilor impuse de colectiv.S-a constatat că: • jocul nu apare spontan şi autonom. artă. 6 . realitate.

. Clasificarea jocurilor Jocuri de manipulare Jocuri de convieţuire socială Jocuri simbolice primare Jocuri simbolice Jocuri imitative Jocuri de construcţii Jocuri dramatizări Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană Jocuri simbolice evoluate Jocuri cu subiecte din basme şi poveşti Dramatizări Jocuri motrice simbolice Jocuri preşcolare Jocuri de mişcare Jocuri sportive Jocuri cu reguli Jocuri senzoriale Jocuri didactice Jocuri pentru dezvoltarea psihică Jocuri distractive Jocuri intelectuale 2 Barbu H. RA. Activităţi de joc şi recreativ-distractive"..E. D.. Popescu E. Şerban F. 1993. P.. 35.Metodica predării jocurilor la Şcolile Normale2 oferă una din clasificările jocurilor. p. Bucureşti. 7 .

constituind o asimilare a realului la EU. El corespunde funcţiei esenţiale pe care o îndeplineşte jocul în viaţa copilului.cea mai importantă funcţie ce se realizează pe două coordonate: asimilarea realului la Eu (încorporarea cunoştinţelor noi prin folosirea schemelor preexistente) şi acomodarea prin imitaţie a Eu-lui la real (modificarea schemelor existente pentru a încorpora cunoştinţe noi ce nu se mai potrivesc acestora) Adaptarea realizată prin joc este un proces reactiv şi creativ al cărui echilibru se realizează prin inteligenţă. afective.caracteristic perioadei senzorio-motorii (0-2 ani). PIAGET . 50. funcţiile jocului sunt: 1. 8 . în timp ce imitaţia este o acomodare la modelele exterioare. Teorii despre joc „Jucându-se. înseamnă „apogeul jocului infantil”. jocul exerciţiu .I. 3.jocul simbolic are funcţia de descărcare energetică şi de rezolvare a conflictelor afective de compensare şi trăire intensă . În concepţia lui J. „Psihologia copilului”. 2. volitive de mare importanţă în formarea individului. desfăşurată în scopul adaptării la mediu. Jocul este cel ce angajează resursele cognitive. de adaptare . E.detensionarea 3 Piaget. cathartică . este punctul de plecare al jocului ce constă în repetarea pentru plăcere a activităţii copilului. Psihologia jocului în concepţia gânditorilor  J. Piaget) Au existat cercetări în acest domeniu care au dus la formularea unor teorii despre joc. Piaget. 2.. Bucureşti. P. D. având rol de socializare a copilului. J. a concepţiei despre joc a oamenilor de ştiinţă. rămân exterioare inteligenţei lui” (J. În evoluţia jocului. 2. jocul simbolic . Piaget stabileşte existenţa a trei categorii principale de joc: 1. jocul cu reguli . ficţiunea la copil depăşeşte instinctele ajungându-se la o extensie a EU-lui. ce-au contribuit la înţelegerea evoluţiei jocului. copilul asimilează realităţile intelectuale care fără joc. de-a lungul timpului. p.apare în stadiul preoperaţional (2-7 ani).consideră jocul „ca un pol al exerciţiilor funcţionale în sensul dezvoltării individului”3 .caracteristic perioadei 2-5 ani. un exerciţiu de explorare a mediului înconjurător. iar inteligenţa este un echilibru între asimilare şi acomodare. 3..informativă (angajarea plenară a copilului) Jocul constituie un mecanism specific de asimilarea influenţelor mediului socio-uman ce fac posibilă dezvoltarea copilului. 1970. formativ . Acest joc transformă realul printr-o asimilare mai mult sau mai puţin pură la trebuinţele EU-lui. include jocurile de construcţie ce cuprind elemente de muncă.

arătând rolul acestuia în pregătirea pentru viaţă şi introduce paradigma educaţiei funcţionale a copilului. conform căreia educaţia formează calităţi psihice luate în perspectiva funcţiunii. Lucrările lui Jean Chateau au arătat că jocul la copil este în primul rând o plăcere internă. Într-o accepţie largă.7 Pentru copil este prilejul de afirmare a EU-lui. formele de joc în grup. „Copilul şi jocul". D. însoţite de destindere. Copilul se 4 5 Bruner.1976. în consecinţă.. le asimilează.D. Jean. lohan. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi.  J.. 4.D. Plăcerea pe care o capătă copilul jucându-se este o plăcere morală legată de respectarea regulilor. p. este binele. P. îi formează o atitudine realistă faţă de tot ceea ce-1 înconjoară şi-i dezvoltă forţele creatoare . Un rol important îl are formarea grupului ca bază a activităţii comune de joc şi implicaţiile determinate de organizarea grupului: regula. p.E. S„ 1970. poate să acţioneze”. „Copilul şi jocul". este ordine” 8 având reguli acceptate de bună voie. Bucureşti.. este o autoafirmare”. Bucureşti. 1977 „Homo Ludens”... consideră că activitatea de joc în perioada 3-7 ani este o activitate dominantă sau directoare. Pentru perioada preşcolară. Psihologii sovietici Vîgoţski şi Elkonin. p. „îi facilitează învăţarea intrinsecă. perioada şcolară.E.. 9 . Edouard..copilului. satisfăcând idealuri de exprimare şi idealuri sociale. Claparede consideră jocul drept un exerciţiu pregătitor pentru viaţa de adult „prima şcoală a vieţii sociale ce pregăteşte viitorul. se izolează de viaţa obişnuită în spaţiu şi timp. 165 6 Chateau.6 Regula în joc are rol reglator în organizarea. P.E. dar şi în inhibarea reacţiilor nepotrivite. socializare şi sociabilizare a copilului . în jocul cu reguli copilul acceptă normele exterioare lui. jocul este privit ca fenomen de cultură de Johan Huizinga. spunea Edouard Claparede. Jerome.P„ Bucureşti 8 Huizinga. Jean.5 E. jocul este munca. este datoria. “Psihologia copilului şi pedagogia experimentală”. A. BRUNER . „Jocul uman exprimă înainte de toate dorinţa de depăşire.E. deoarece dezvoltarea acestuia stimulează şi întreţine cele mai importante modificări ale psihicului individului în cadrul căreia se dezvoltă procesele psihice ce pregătesc trecerea copilului pe o treaptă superioară de dezvoltare. potolind nevoile prezentului”.Ed.”4 „La copil. N.se explică prin tendinţa copilului de a se acomoda la ceilalţi. este idealul vieţii. D. ordinea şi disciplina de grup. Univers. 42-44.consideră că atitudinea de “joc” sau „spiritul de joc” exercită o influenţă favorabilă asupra necesităţii adaptării copilului la mediu. o activitate serioasă. 18 Claparede. dinamizarea conduitei copilului. „a te juca înseamnă a-ţi propune o sarcină de îndeplinit”. Bucureşti.P„ Bucureşti 7 Chateau. Leontiev apreciază că acesta devine activitatea principală a copilului. 1975. „Pentru o teorie a instruirii”. dar şi de a asimila relaţiile cu cei din jur la EUL său. creează ordine. specificitatea grupurilor de joc pe vârste şi sexe. dar în acelaşi timp. prin locul şi ponderea pe care le ocupă jocul.1976. S. Claparede explică finalitatea jocului. cu anumite trăsături: “jocul este libertate.

p. D. U. Raportul dintre joc şi învăţare 9 Şchiopu. Bucureşti.. D. 216. 11 Cerghit.E. dobândind o anumită înţelegere a coordonării sociale şi a grupului.angajează în funcţii simbolice lăsându-şi imaginaţia să intervină în joc. Jocul didactic este considerat „una din principalele metode active. U. U. Receptivitatea deosebită a jocului faţă de sfera activităţii şi a relaţiilor umane demonstrează că acesta.9 Pentru şcolaritatea mică recomandă jocul cu reguli. variate culegeri cu jocuri didactice. Verza. un fel de certitudine ce-1 ajută în adaptare. I. se naşte în condiţiile vieţii sociale a copilului.. „Psihologia vârstelor ciclurile vieţii”. Bucureşti. un reper ca atare”. I. p.10 Disputele din joc devin lecţii de civică despre drepturi şi îndatoriri. p. organizând tensiunea proprie acţiunilor cu finalitate realizată. ca obiect de studiu în liceele pedagogice la clasa a Xl-a. Şchiopu. 3. P. 145. iar învăţătorul abil poate creea emulaţii. D. Verza. „Metode de învăţământ'\E..1980. 10 10 ... Au existat preocupări contemporane în domeniul jocului. E. consideră că jocul „stimulează naşterea capacităţii de a trăi din plin.. Copilul se joacă pentru că se dezvoltă şi se dezvoltă pentru că se joacă. Bucureşti. având funcţia de o mare şcoală a vieţii”. In jocurile de echipă devine activă competiţia colectivă. Elkonin este de părere că jocul este practica dezvoltării. fiecare moment cu pasiune.. P. prin conţinutul său intern. cu sarcini de învăţare prezente în manualele de matematică în formula „NE JUCĂM”. D. eficace în munca instructiv-educativă cu preşcolarii şi şcolarii mici”. Şchiopu şi E. jocul îndeplineşte funcţii importante în dezvoltarea copilului. este un fenomen social. „Regula în joc devine fenomen central. „Psihologia copilului". pe lângă faptul că împrumută subiectele din condiţiile vieţii copilului. consideră U. atractive. 1997. P. 166. ca Didactică aplicată.E. Şchiopu.11 În concepţia teoreticienilor prezentaţi. 1967.

Andrei.13 Învăţarea este privită ca „un proces destinat achiziţionării unei experienţe noi.După evoluţia sa ontogenetieă. Dacă la vârsta preşcolară.12 Invatare Joc Munca Creatie H. Jocul este subordonat învăţării exercitând o influenţă deosebită asupra dezvoltării psihice a copilului. 145. 1995. Toate aceste forme nu sunt „pure”. p. La vârsta şcolară. cit. ci doar predominante de un fel sau altul.. la vârsta şcolară mică. sentimentelor şi a voinţei. participativă. Învăţarea este indisolubil legată de joc . Iaşi. multilateral are un conţinut bogat şi o sferă largă de cuprindere: formarea priceperilor.. Wallon apreciază jocul ca o activitate de preînvăţare. Spini Haret. muncă productivă. elementele de joc încep să cedeze tot mai mult locul elementelor de învăţare. 11 . formarea motivaţiei. Ed. ci este introdusă în mod special de cadrul didactic ca o nouă treaptă în evoluţia activităţii infantile. învăţarea nu apare direct şi în mod spontan din joc. p. care în etapa următoare va deveni activitatea dominantă. Op. Treptat. Prin îmbinarea elementelor de învăţare cu cele de joc. însuşirea unor cunoştinţe. de-a lungul vârstelor. începe să se constituie şi învăţarea. “Psihopedagogie”. 97. copilul îşi însuşeşte unele cunoştinţe şi face primii paşi în direcţia formării deprinderilor de muncă intelectuală. Relaţia dintre diversele forme ale activităţii. dinamic. Astfel. învăţare didactică. jocul este o formă accesibilă de învăţare activă. specifice. creaţie. toate funcţiile”. Cosmovici. formării unor capacităţi şi deprinderi care să permită individului rezolvarea 12 13 Şchiopu U. jocul reprezintă activitatea principală a copilului. Între diversele forme de activitate umană există şi elemente comune şi elemente proprii. Treptat în cadrul activităţii de joc a preşcolarilor. învăţarea este forma predominantă de activitate. „în procesul de învăţare este antrenat întreg psihicul. Învăţarea ca fenomen complex. activitatea umană poate fi clasificată în joc. Corelaţia dintre joc şi învăţare este condiţionată de nivelul general de dezvoltare psihică a copiilor. atitudinilor.

Datorită elementului de atractivitate. Verzan. În jocul didactic predomină învăţarea şi nu distracţia. Jocul didactic face parte integrantă din procesul învăţării. starea de „pregătire psihologică” prin care este asigurată integrarea şi adaptarea copilului la mediul şcolar este rezultatul întregii activităţi a copilului în grădiniţă. În prezent. Zlate. Jocul creează momente de tensiune. Învăţarea şcolară este „însuşirea de cunoştinţe. accentul căzând pe formarea intelectuală. La fiecare joc se impune să acordăm atenţie sporită în formularea sarcinii didactice. rapidă şi plăcută. Elementele de joc încorporate în procesul instruirii au calitatea de a motiva şi stimula elevii.. Iacob. Iaşi. 1992. iar competiţia din activitatea de joc.unor situaţii problematice sau optimizarea relaţiilor sale cu lumea înconjurătoare”. Dorinţa de a câştiga întrecerea motivează copiii la o activitate intensă. Anul 2003 a adus modificări la Legea învăţământului nr. în grupuri de joacă. “Psihologia copilului”. G. b) învăţarea sistematică. Prin joc.1999.14 Andrei Cosmovici distinge în cadrul învăţării două forme: a) învăţarea spontană. 14 15 Pantelimon. copilul trece lent. plăcerea care însoţeşte atmosfera jocului creează noi interese de participare. de activitate independentă pe baza unor interese nemijlocite. Bucureşti. Învăţarea propriu-zisă prin joc facilitează actul de învăţare. realizată în familie. A. E. recreativ spre activitatea intelectuală. neorganizată.. prevenind şocul şcolarizării. 12 . p. P. M. E. realizată în special în şcoală. pl95 Cosmovici. cât şi sarcini şi funcţii specifice învăţării. “Psihologie şcolară”. Învăţarea bazată pe joc este eficientă numai dacă jocul este conceput în corelaţie cu obiectivele urmărite în lecţie.. Prin prezenţa caracteristicilor situaţiei de joc.. D. Jocul didactic îmbină într-un tot unitar şi armonios atât sarcini şi funcţii specifice jocului. mai ales în prima etapă a învăţării. se încheie cu aprecieri colective sau individuale privind modul de realizare a sarcinii de învăţare propusă.. stimulează interesul şi curiozitatea şcolarilor. exercitând o influenţă formativ-educativă asupra copilului în vederea pregătirii pentru şcoală. de emoţii. elevii nu simt efortul depus în învăţare. se evidenţiază o angajare deplină a capacităţilor intelectuale ale elevilor. Jocul declanşează momente de bună dispoziţie.. poate continua şi în munca de învăţare. eât şi formarea de capacităţi necesare adaptării la mediul natural şi social ”15. 121. L. în asigurarea elementului distractiv care crează destindere şi care-i determină pe elevi să se implice în actul învăţării. priceperi. Polirom. O modalitate de învăţare o constituie jocul pentru că răspunde particularităţilor de vârstă ale şcolarilor mici şi pentru că elementul distractiv pe care-1 conţine. 84/1995 privind vârsta de începere a şcolarităţii. Ed. Atunci când învăţarea îmbracă forma de joc.

Jocul cu forma sa didactică însoţeşte şi uşurează sarcinile învăţării. . sprijinind nevoile emoţionale. p. Sunt puse în valoare „obiective de ordin atitudinal datorită potenţialului interactiv şi motivant pe care îl asigură. care-1 16 M. solicită eforturi şi urmăreşte scopuri pe care copilul nu le înţelege de la început. Sunt jocuri care antrenează copilul până la epuizare.16 Exemplele de activităţi de învăţare urmăresc să realizeze „scenarii” didactice cât mai diverse care să stimuleze motivaţia intrinsecă pentru învăţare (învăţare prin joc. Bucureşti. care se efectuează într-un ritm susţinut. respectiv al mobilelor care le declanşează şi întreţin: . . Adaptarea la noile condiţii în cadrul şcolii aduce în viaţa copilului aspecte noi pe plan intelectual. cu un coeficient mare de solicitare psihică. care este o activitate liber acceptată ce produce satisfacţii. satisfacţii.jocul este însoţit întotdeauna de plăcere şi răspunde intereselor imediate ale copilului. mai ales în faza iniţială este motivată predominant extrinsec. . astfel încât asigură reuşita debutului şcolarităţii la 6 ani.activitatea de învăţare îi apare copilului ca ceva impus din exterior. Spre deosebire de joc. Şi jocul didactic şi învăţarea solicită efort din partea copilului. Raportul joc-învăţare se modifică în favoarea învăţării. de adaptare şi de relaţionare specifice acestei vârste”. Pentru lămurirea acestor enigme trebuie să pornim de la deosebirea esenţială dintre joc şi învăţare din punct de vedere al suportului motivaţional. afectiv şi social. jocul reprezintă modalitatea cea mai importantă prin care copilul primeşte informaţii. după cum unele activităţi de tip şcolar solicită în prea mică măsură efortul copilului. E.prin structura sa psihologică jocul este motivat intrinsec.2 13 .în jocul didactic copilul întrezăreşte un rezultat imediat. prin cooperare. precum şi intereselor şi nevoilor individuale ale şcolarilor mici. . nu se răsfrâng negativ asupra personalităţii copilului. manipularea unor subiecte. ceea ce face să nu apară în joc senzaţia de oboseală. Programa şcolară creează premisele unui parcurs educaţional flexibil. fără a răspunde unor interese imediate. 2004. adaptat atât la particularităţile de vârstă. pe când învăţarea îi apare copilului ca o constrângere impusă de o autoritate externă. asigură realizarea continuităţii grădiniţă-şcoală. epuizante.jocul oferă câmp liber manifestării şi spontaneităţii.În grădiniţă. după cum unele activităţi şcolare cu un consum energetic redus devin obositoare. Dacă treapta anteşcolară se caracterizează prin joc. învăţarea ca formă a muncii este o activitate impusă din afară. „Programa şcolara pentru clasele I şi a Ii-a “. iar învăţarea este considerată drept impuls principal al dezvoltării inteligenţei. pe când învăţarea. C. realizarea unor modele sau desene pentru rezolvarea unor situaţii concrete). generează bucurii. Oricât ar fi de epuizante unele jocuri din punctul de vedere al consumului energetic. facilitând adaptarea copilului la activitatea şcolară. etapa şcolară pune învăţarea în centrul activităţii copilului.

aceasta nu poate fi pusă doar pe seama complexităţii sarcinii fără referire la înclinaţiile şi mobilurile celui care învaţă. învăţământul trebuie să vizeze ambele aspecte. nici o trebuinţă. CAPITOLUL II Jocul didactic în învăţământul primar 14 .stimulează. sub directa îndrumare a învăţătorului. Din punct de vedere pedagogic. Oricât de mare ar fi solicitarea intelectuală în învăţare. Saltul de la efortul în joc la efortul în învăţare se înscrie ca unul din mecanismele psihologice ale adaptării active ale copilului la solicitările tot mai accentuate ce i le impune activitatea de învăţare. orientându-se întotdeauna după modelul jocului care le include într-un tot unitar. De aceea. Efortul pe care trebuie să-1 depună copilul este un răspuns la solicitările externe şi este o expresie a atitudinii sale subiective faţă de aceste solicitări. cât şi în afara lui. În învăţământul primar se realizează o îmbinare armonioasă între activitatea de învăţare şi joc. Jocul îmbinat cu elemente de muncă constituie o formă de realizare a unei atitudini corecte faţă de muncă atât în procesul de învăţare. iar rezultatul învăţării nu-i satisface. trebuie integrate într-un ansamblu psiho-social concret. solicitarea psihică şi efortul pe care învăţarea şcolară le presupune. pentru moment. în care se intersectează factorii de personalitate cu cei ai mediului în care este integrat copilul.

Iaşi..II. 1. U. copilul începe procesul de integrare în viaţa şcolară ca o necesitate determinată de cerinţele instruirii şi dezvoltării sale. C.17 Şcolarul mic se află în faza de acumulare de cunoştinţe concrete.2000. 19 Zlate. p. L. Iacob. „Psihologie şcolară”. 20 Şchiopii.. U. sistematic. la 6-7 ani copilul se află în stadiul preoperaţional (inteligenţa prelogică. pe baza operaţiilor logice „acţiuni interiorizate. „Şcolaritatea mică este considerată a fi prima perioadă în care se constituie reţele de concepte empirice prin care se organizează piramida cunoaşterii”. analitic). Sprijinul pe imagine este o necesitate fundamentală a gândirii „imaginea devine un simbol pentru subiect.Ed. Polirom. 15 . Profilul psihologic al vârstei şcolare mici „Mai degrabă un cap bine construit decât unul plin “ (Michel de Montaigne) La 6-7 ani. 36. Pim. se dezvoltă spiritul de observaţie (voluntar. E. cit. la observarea esenţialului. Iaşi. imagini sau simboluri). Emil. 170. 131. 22 Cosmovici. 21 Neagu. Polirom. cuvinte) şi conceptele (set comun de atribute pentru un grup de scheme. Op..22 Reversibilitatea marchează progresul în dezvoltarea intelectuală şi reprezintă un beneficiu al gândirii şcolarului mic. Mielu. 10. Iaşi.21 După J. după 7 ani se află în studiul operaţiilor concrete. p. egocentrică). 1999. „Şcoala. p.. Şcolarul mic nu mai este prizonierul propriului său punct de vedere „să gândească ceea ce vede” (gândire egocentrică) ci se află în situaţia de a lua în considerare o diversitate de puncte de vedere „vede ceea ce gândeşte”. p.19 Şcolarul mic se află în situaţia de a manipula o cantitate mare de informaţii. cit. a cărui percepţie sau reprezentare îi permite să evoce operaţia”. începe un program strict organizat „prilej al primului contact efectiv cu societatea şi cultura”. p.20 Drept unităţi cognitive sunt şi simbolurile (litere. „Cogniţia directă implică percepţia”.. iar spre 11 -12 ani în stadiul operaţiilor formale. A. Piaget. 1999. „Psihologia mecanismelor cognitive”. Are loc saltul de la gândirea reprezentativă la gândirea operativă. 175. Ca etapă superioară a percepţiei. Patrovici. p.. 17 18 Păun. abordare psiho-pedagogică”. reversibile şi structurate”. Verza. Iaşi.. Ed. numere.. E. drept pentru care activitatea de învăţare se adresează capacităţii de a percepe. M. Acest lucru nu ar fi posibil fară transformarea cunoştinţelor în reprezentări „activităţi cognitive de două feluri: scheme şi imagini”. Polirom. Verza.Ed. drept urmare a cristalizării structurilor mintale ce au la bază achiziţia reversibilităţii. 2000. 65 Şchiopu.Ed. „Elemente de didactica matematicii în grădiniţă şi învăţământul primar”..18 Învăţătorul îl ajută să treacă de la percepţiile superficiale şi fluctuante la percepţii diferenţiate. Op. simbolică.

vine cu propriile explicaţii”. Sub efectul dezvoltării psihice şi al influenţelor educative. Bucureşti. solicitările colegilor . 275 . ceea ce explică prezenţa gândirii categorial-concretă (noţională). Op. treptat. De obicei.. Şcolarul mic învaţă să asculte explicaţiile învăţătorului. 2004. cum ar fi cele de timp. şcolarul mic întâmpină dificultăţi la ultimele două tipuri de algoritmi. conştientizată. p. În perioada şcolarităţii mici se dezvoltă cunoaşterea directă. sporeşte învăţarea indirectă. atrăgătoare atunci 23 24 Vezi Şchiopu. 123. p 39. p. 26 Stoica . Se dezvoltă limbajul oral şi scris. ceea ce arată că acum. E.algoritmi de control (grupări de reversibilitate). Capacitatea de cunoaştere sporeşte şi datorită memoriei care capătă. iar în stadiul operaţiilor formale apar formele categorial-abstracte (conceptele). face orice fel de sinteze . spaţiu. Se pot alege jocuri didactice ţinând cont că în gândire se manifestă independenţa (8 ani). 16 . E.. cit.. prelucrează materialul. Verza23 consideră regulile operative drept algoritmi ai activităţii intelectuale de tipul: . Bucureşti.Constantin.algoritmi de lucru (de aplicare-rezolvare). volum). de a le grupa în sisteme coerente. A.parteneri de joc.. D.25 În stadiul operaţiilor concrete. dedusă. „Psihologia copilului”. invarianţa.. Aramis. supleţe (9-10 ani). şi colab.algoritmi de identificare (recunoaştere). “Baza psihologică a admiterii invarianţei este reversibilitatea”. 1997. Ed. .. Nicola L. Schemele folosite solicită participarea activă a proceselor imaginative. 166. lungime.U. „Tratat de pedagogie şcolară”. mişcare etc.. 25 Golu. Imaginaţia creatoare poate fi stimulată şi prin jocul didactic. întâi în planul acţiunilor concrete. Verza. Elevul se află adesea în situaţia de a reconstitui imaginea unei realităţi. ordonată. cu reuşite şi eşecuri.26 În plan afectiv-motivaţional. Surprinderea invarianţei (ceea ce este constant şi identic) este o caracteristică a gândirii logice ce presupune capacitatea de a coordona operaţiile gândirii. trăirile intelectuale sunt generate de învăţare. Creativitatea”.. Dacă învăţarea devine plăcută. U. număr. P. Construcţiile logice îmbracă forma unor judecăţi şi raţionamente ce-i permit şcolarului să surprindă fenomene inaccesibile simţurilor: permanenţa.. spirit critic întemeiat logic (10-11 ani). P. p. Şchiopu şi E. Institutul European. . conştient. gândirea se situează în plan abstract. RA. un caracter voluntar. greutate.. gândirea tinde să se organizeze în jurul câtorva noţiuni fundamentale. suprafaţă. iar o latură importantă a limbajului oral o constituie conduita de ascultare.. de conservare a unor caracteristici”24 (număr. în special a imaginaţiei reproductive. fapt pentru care se utilizează şi jocul didactic. 2003. categorial „indicatorul formării operaţiilor concrete îl constituie ideea de invariantă. operaţiile mintale rămân dependente de materialul concret. Elevul creativ „înţelege. apoi în cel al acţiunilor mintale.

facându-1 apt să rezolve cu uşurinţă sarcinile de învăţare. fapt demonstrat într-unul din subcapitole. perseverenţa. Trebuinţa de a se juca este tocmai ceea ce permite copilului procurarea acelor mobiluri de acţiune pentru a-1 implica în participarea activă la propria lui formare. copilul este ajutat săşi formeze atenţia selectivă.128. Se dezvoltă sentimentul încrederii. Se urmăreşte formarea trăsăturilor pozitive de caracter. p. Pentru ca activitatea întreprinsă de micul şcolar să fie dusă la bun sfârşit.. iar datorită unei atenuări relative a izbucnirilor afective şi a înregistrării gustului pentru fantastic. 29 Nicola. A. Zlate. P. Motivaţia intrinsecă este cea care declanşează şi orientează activitatea şcolarului. Aramis. Treptat se dobândesc calităţile atenţiei (volumul.. flexibilitatea. pe de o parte. Creţu. care devin trăsături voluntare de caracter. E. Polirom. M.28 Prin antrenarea în activităţi variate. voluntară. concentrarea. stabilitatea.. 27 28 Neveanu.. 131. Bucureşti. S-a constatat că una dintre metodele care răspund cel mai bine trebuinţelor şcolarului mic este jocul didactic. Exersarea disponibilităţilor ludice prezintă un interes vital. învăţătorul trebuie să vegheze în direcţia cultivării capacităţii de stăpânire a manifestărilor emoţional primare. 127 . inspirându-le încredere. P. I. Temperamentul se exprimă prin dinamica şi ritmul activităţii psihice a şcolarului mic.”. Iaşi. prevenirea şi înlăturarea celor negative.. Cosmovici. Aptitudinile speciale pot influenţa dezvoltarea creativităţii şcolarului mic.. „Psihologie”. p. 2003. D. T. cea de-a treia copilărie este numită „vârsta socială”. este nevoie de acţiuni de mobilizare şi concentrare a energiei în vederea învingerii obstacolelor şi atingerii scopurilor conştient stabilite. elevii îşi dezvoltă aptitudini. 1997. să găsească soluţii inedite la problemele ivite. 1999. mai ales prin activităţile bazate pe cooperare. constând în „orientarea şi concentrarea activităţii psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen”.este posibilă apariţia curiozităţii intelectuale. Acestea le asigură un fond pozitiv. În plan psihic predomină interesul ludic. stima de sine. Ed.. „Psihologie şcolară”. care poate fi considerat o metodă eficientă de cunoaşterea şi educarea şcolarilor mici.. În raport cu activităţile desfăşurate. de anumite trebuinţe. Atenţia şcolarului mic poate realiza o optimizare a cunoaşterii. este numită „vârsta maturităţii infantile”. „Tratat de pedagogie şcolară”. L. să creeze. Viaţa afectivă este dependentă. Datorită diversificării câmpului interrelaţional înregistrat în această perioadă. distribuţia). Ed.29 Învăţătorul intră în posesia unor date concludente cu privire la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor şi prin intermediul jocului didactic. atractive.27 Treptat se dobândesc calităţi ale voinţei ce caracterizează capacitatea de efort voluntar (puterea voinţei. 17 .. determinându-i să persevereze. 128. Bucureşti. Iacob. P. iar afectivitatea este cea care o întreţine prin declanşarea energiei necesare. iar pe de altă parte de relaţiile copilului cu mediul social din care face parte. adică de voinţă „proces psihic complex de reglaj superior . p. promptitudinea deciziei).

prin stimularea atitudinii de cooperare. bogate în materiale intuitive. Accentul cade pe activitatea de explorare-investigare. Necesitatea folosirii jocului didactic în învăţare la şcolarul mic Jocul didactic constituie o punte de legătură între joc ca activitate dominantă în care este integrat copilul în perioada preşcolară şi activitatea specifică şcolii. de a se juca. este folosit frecvent jocul didactic. generând o motivaţie stimulativă. direct în actul învăţării.II. Jocul didactic furnizează multiple situaţii de învăţare care au o eficienţă deosebită în achiziţiile elevului. formulări şi rezolvări de probleme. ajută elevii în aprofundarea cunoştinţelor. centrată pe elev. Rezultatele aşteptate ale învăţării sunt specificate de obiectivele de referinţă ce urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi de cunoştinţe de la un an de studiu la altul. S-a constatat că lecţiile interesante. În felul acesta se asigură un echilibru între activităţile de concentrare pe sarcini instructive. indiferent de nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia. Integrarea jocului didactic în lecţii nu face decât să răspundă unei nevoi lăuntrice . 18 . a elevului. iar învăţătorul devine un organizator de activităţi variate de învăţare. pentru toţi copiii. Deosebirea constă în faptul că regulile jocului sunt tocmai obiectivele pedagogice urmărite de învăţător şi convertite în sarcini de învăţare. la nivelul posibilităţilor sale. nevoie care se menţine pe parcursul întregii copilării. Pentru ca fiecare elev să fie implicat. exerciţii-joc. se respectă principiul alternării tipurilor de activităţi. Pentru realizarea obiectivelor se pot organiza diferite tipuri de activităţi de învăţare. În programul zilnic al şcolarului mic. jocul didactic fortifică energiile intelectuale şi fizice ale acestora. nu diminuează cu nimic pofta lui dejoacă.). astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare (exerciţii. În proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare. stimulându-i să lucreze. mişcare. Noua programă şcolară a înlocuit conţinuturile teoretice cu o varietate de contexte problematice care au menirea de a dezvolta capacităţi si competente la elevi prin elaborarea şi folosirea de strategii în rezolvarea diferitelor situatii şcolare. procese literare etc. cu cele de relaxare. presărate cu jocuri didactice.2. drept strategie didactică interactivă. rebusuri. învăţarea. constituind o prezenţă indispensabilă în munca şcolară. în ciclul primar. Jocul didactic este o variantă a jocului cu reguli folosit în grădiniţă. jocuri didactice. Restabilind echilibrul în activitatea şcolarilor. grijile legate de învăţătură. evaluându-i după progresul individual.

p. în concordanţă cu cerinţele didactice. Op. reuşeşte să înţeleagă conceptele de invatare prin treceri succesive de la concret la abstract şi invers. fiecare elev să fie implicat în actul învăţării. În învăţarea prin jocul didactic. fiind stimulat de satisfacţiile pe care i le asigură jocul ca metodă. P. Gaston. Dacă sunt adaptate la nivelul de dezvoltare al fiecărui copil. ce oferă cadru de manifestare. Nivelul real de activizare într-o situaţie concretă poate fi evaluat în funcţie de locul unde se plasează elevul în câmpul de intersecţii posibile din diagramă.. interese. în funcţie de nivelul dezvoltării sale ontogenetice şi de situaţia concretă în care este antrenat. Numai dacă elevul este pus în situaţia de a utiliza material didactic. elevul este impulsionat de componente ce ţin de parametrul cognitiv-intelectual (procese cognitive şi operaţiile pe care acestea le implică) şi parametrul activator-motivaţional (trebuinţe. în argumentarea deciziilor luate în rezolvarea unor situaţii practice. în realizarea obiectivelor propuse la lectii.. astfel încât. în orice moment. Pe fondul unor particularităţi de vârstă se manifestă particularităţile individuale specifice fiecărui elev. Aceste componente acţionează într-o strânsă interdependenţă. originalitatea sa”. dar cu un grad de dificultate sporit. se pot adapta şi utiliza jocuri potrivite. Folosindu-se jocul didactic.factori non-cognitivi). Schema suportului psihologic al activizării. experienţele proprii. în paşi mici. Bucureşti. este cerinţa fundamentală a principiului însuşirii conştiente şi active. elevii sunt implicaţi efectiv şi afectiv mai mult în căutarea de soluţii pentru a rezolva sarcinile cerute. este necesară o bună gestionare a timpului didactic şi o plasare judicioasă a jocului didactic (fie sub formă de muncă independentă. „Fiecare elev constituie un caz având condiţiile sale specifice de viaţă. ce cuprind sarcini asemănătoare. E. numai pentru a preveni plictiseala. caracteristicile sale. stări afective. se poate demara o acţiune de antrenare. p.30 Numai dacă se cunosc particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. 1981. „Introducere în pedagogie”. fie sub formă de muncă în grup). cit. atitudini . I. spre un efort din ce în ce mai ridicat. D. nivel de aspiraţie.31 Sensul ideal al activizării 30 31 Mialaret. care din punct de vedere psihologic. redundanţa. 19 . 68 Nicola. Copilul învaţă mai mult. Asigurarea interdependenţei optime între cele două componente ale personalităţii elevului. Elementele de joc au menirea de a-i stimula şi antrena mai mult pe şcolarii mici în învăţarea activă. 416. Jocurile-exerciţiu pot avea mai multe variante. Pentru ca lecţiile să aibă o densitate maximă. declanşează şi întreţine o motivaţie intrinsecă. chiar şi în rezolvarea sarcinilor jocului didactic. Pentru elevii de 6\7 ani este necesară folosirea frecventă a materialului didactic individual.menţinându-le mai mult timp concentrată atenţia.

E.învăţarea prin descoperire (pe cale inductivă după opinia lui J. 170. p. Consider că e necesar ca şi elevul să ceară folosirea acestei metode. . în timpul lecţiei. 198. luând în calcul interdependenţa celor doi parametri. se consideră necesar ca în lecţii să se dea explicaţii. ce deschide „noi perspective în stimularea activităţii eficiente”32.Parametrul cognitiv . învăţarea analitică). cit.învăţarea logică în care „achiziţia finală poate fi inclusă în structura 32 33 Jinga. datorită capacităţii lui reduse de a-şi autodirija disponibilităţile şi procesele psihice „spre o pistă de funcţionare izomorfa cu sistemul aşteptărilor învăţătorului”33. priceperilor şi deprinderilor.motivational Schema redată ar putea sugera ideea că nu numai învăţătorul poate hotărî momentul introducerii jocului în lecţie ci şi însuşi elevul. formarea unui model intern ce orientează subiectul în sarcina pe care urmează s-o execute. Istrate. Ed. La toate disciplinele de invatatamant. Organic legată de principiul învăţării active şi conştiente. Bruner). să fie încurajată participarea tuturor copiilor. prestaţiile şcolarului mic. să se îndrume elevii.învăţarea senzorio-motrică (perceperea modelului extern... S. îndeosebi ale celui din clasa I sunt dependente de model.2001. 20 . AII. pe măsura disponibilităţilor fiecăruia în: . atât din partea cadrului didactic prin folosirea jocului ca metodă. Nicola.. Bucureşti. Ioan. Op. „Manual de pedagogie”.intelectual Parametrul activator . De aceea. p. . de necesitatea sistematizării priceperilor şi deprinderilor intelectuale este esenţa principiului temeiniciei şi durabilităţii cunoştinţelor. atunci când simte că vrea să se joace (mai ales pentru cei din clasa I şi a II-a). cât şi în ceea ce priveşte activitatea independentă a elevului din timpul rezolvării sarcinii didactice. de principiul accesibilităţii cunoştinţelor. I.

Ed. „Dicţionarul de termeni pedagogici”39. • din acţiunea copilului asupra obiectelor decurge dobândirea reprezentărilor conceptuale pentru a favoriza reversibilitatea şi interiorizarea operaţiei. în mod special.. 40 Jinga. Op. 87. tehnică. „ca metodă bazată pe acţiune simulată” 36 . fizică etc. Vezi Neagu. M.. 21 . cit. Op. în anumite momente ale evoluţiei sale ontogenetice. urmăreşte un set de obiective de pregătire intelectuală. „Didactica”. Op. Editis. Jocul didactic face parte din categoria metodelor formative „puerocentriste. adecvate pentru formarea unor capacităţi de a opera cu 34 35 36 37 38 Nicola Ioan. şi colab. . cit. 1994. morală.este folosit în lecţii pentru a se realiza o învăţare eficientă.învăţarea creatoare (prin aplicarea regulilor învăţate se crează soluţia) . I. . P„ RA. S. p. Bucureşti. „Didactica matematicii în învăţământul primar”. E. • constituie o modalitate de adaptare a copiilor de 7\8 ani la specificul muncii şcolare. În . Negreţ. Aius. p.cognitivă a subiectului”34.învăţarea dramatizată („pune elevii în spectacolul căutării. • constituie o modalitate de captare a atenţiei (se ştie că şcolarii mici după 20-25 minute dau semne de apatie.. metode formative”40. de regulă. E„ Vlăsceanu. I. În conceperea actului didactic.”Didactica matematicii”38 jocul didactic este definit ca un ansamblu de acţiuni şi operaţii care paralel cu destinderea.. Ed. • pretinde şcolarilor mici o finalitate precisă. prezenţa acţiunii ludice ar fi o cerinţă psihopedagogică pentru că: • asigură o activizare la maximum a structurilor cognitive şi operatorii. Cerghit. T.37 • accelerează latura formativă în cultivarea potenţialului individual. ce asigură o învăţare eficientă în clasă.35 Jocul didactic. 16 Neacşu. precizează că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică simulată. Craiova. L. 39 Cristea.. a descoperirii adevărului”. I. Petrovici. 256. nervozitate ca urmare a insuficientei rezistenţe la efort intelectual. p. E. cit. p. organizarea şi stăpânirea conştientă.... • situaţiile de învăţare oferite de sarcina didactică favorizează operaţiile mentale. 62. 204. . 1992. p.. 172. D. Jinga şi I. p. 224 Cerghit. 1998. „Dicţionar de termeni pedagogici”.. p. buna dispoziţie şi bucuria pe care le stârneşte. • orice achiziţie dacă este dobândită de copil prin participare efectivă şi afectivă însoţită de cuvânt are trăinicie mai mare. D.. consideră că „metodele active sau simulative sunt. Popescu. Radu. Bucureşti.2001. voluntară a conduitei. L.. L. C. P. Negruţ. I. a copilului. ce valorifică la nivelul instrucţiei finalităţi adaptative de tip recreativ proprii activităţii umane în general.. „învăţarea eficientă”. Bucureşti.

Op. individualizării în pregătire (fiecare elev progresează potrivit ritmului de lucru. . . prin marea lor diversitate. elevul devine centrul activităţii ..schimbarea produsă la nivelul relaţiei educator-educat. un dinamism real. I. Funcţiile jocului didactic Jocurile didactice.structurarea de abilităţi. capacităţi ce solicită o perioadă extinsă pentru exersare şi întărire. Folosirea jocului didactic în lecţii arată că acesta este valorificat din punct de vedere pedagogic cu intenţia de a imprima lecţiei un caracter atrăgător..inter-învăţarea (învăţarea pe orizontală). prin faptul că pot fi folosite de o clasă întreagă sau de grupe de copii 41 Jinga. E. pentru stimularea capacităţilor psihice superioare care intervin în învăţare”. . II. prin variantele pe care le pot avea. cit.41 Valoarea formativă a jocului didactic este dată de: . priceperi. . p.respectarea „legii efectului” (Thorndike): numai comportamentele de învăţare ce se încheie cu o stare de satisfacţie tind să se repete.informaţii . 3.coparticipant la propria formare.realizarea diferenţierii. orice tip de joc vizează interdependenţa dintre parametrul cognitiv-intelectual şi cel activatormotivaţional.. iar sub aspect psihologic. 22 . Istrate.. 263. capacităţilor sale individuale).

cit. 2 – jocuri didactice specifice unei vârste sau grupe („Stop!”.. .10)....sau chiar individual. constituie un instrument maleabil utilizat în activitatea şcolară.. dar fără exemplificări.Cine stie castiga”. cu explicaţii şi exemplificări. jocurile se pot clasifica după acea operaţie sau însuşire a gândirii căreia i se adresează jocul didactic: 1 – jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de analiză („Completează şirul!”.Continua tu”. fără explicaţii. 2 – jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză ce presupun efectuarea prealabilă a unei analize („Uneşte!”.standard (confecţionat) . având ca regulă a jocului. cu explicaţii. intercalate pe parcursul lecţiei.Adauga cuvinte potrivite”).natural 42 Neagu. .Eu spun una. . In funcţie de aportul lor formativ. cu sarcina didactică de a compune numere (0 . Op. „Jocul perechilor”. se disting tipurile de jocuri: 1. C. În funcţie de materialul didactic folosit jocurile se clasifică: 1 – jocuri didactice cu material didactic . al căror rezultat să fie egal cu numărul dat de conducătorul jocului..Rezolvă şi dă mai departe!”. 92-93. tu spui alta”etc).Trenuletul semnelor” etc.. . 3 – jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de a efectua comparaţii („Compară!”). 3.Diamantul”). de a forma exerciţii de adunare şi scădere cu 1 şi 2. 2) jocuri didactice ca momente propriu-zise ale lecţiei. p. „La ce număr m-am gândit?”. „Reconstituie!”. 23 . 2. Aceste jocuri pot cere o analiză pe baza comparaţiei între imaginea pe care o vede copilul (percepţia) şi cea pe care el o are despre obiectele asemănătoare (reprezentare).. „Observă regula şi continuă!”. „Săculeţul fermecat”. In funcţie de scopul şi sarcina didactică. . sau în final b) după conţinutul capitolelor de însuşit: 1 – jocuri didactice pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice unui capitol sau a unui grup de lecţii („Caută vecinii!”.. M. doar cu simpla enunţare a sarcinii.). Petrovicvi. 4 – jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi generalizare (jocul „Cine ştie răspunde”. „Atenţie la schimb!”. „Găseşte-l pe al treilea!” . „Jetonul aranjat”. într-un timp fixat iniţial. jocurile por fi împărţite: a) după momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei: 1) jocuri didactice ca lecţii de sine stătătoare. O clasificare a jocului:42 Din punct de vedere al modului de prezentare a sarcinii şi a modului de desfăşurare. . 3) jocuri didactice în completarea lecţiei.

de trezirea interesului. 43 Cerghit.43 2. capacităţi şi comportamente. 106.. Funcţia motivaţională .de revenire a atenţiei şi modului de concentrare .2 – jocuri didactice fără material didactic (jocuri orale cu ghicitori. Componentele jocului didactic Un exerciţiu sau o cerinta poate deveni joc didactic. 2 – de pregătire a actului învăţării.de evaluare . dacă: • realizează un scop sau o sarcină didactică.de dezvoltare a creativităţii 4 – de revenire a organismului: . priceperilor şi deprinderilor. p. Jocurile didactice care fac referire la conţinutul capitolelor pot fi: 1 – de îmbogăţire a cunoştinţelor. Jocul didactic îndeplineşte funcţiile de bază ale metodelor didactice. 5.de formare a trăsăturilor moral-civice şi de comportament Funcţiile jocului ca metodă de învăţământ se pot structura astfel: 1. 6. 3 – de fixare: .traduce în act de învăţare acţiunea proiectată de învăţător în plan mintal. Funcţia normativă permite cadrului didactic dirijarea. de a-şi forma anumite deprinderi”.de dezvoltare a atenţiei. transformând în experienţe de învăţare. Funcţia operaţională (instrumentală) serveşte drept tehnică de execuţie. de organizare a forţelor intelectuale ale elevilor. 4. obiectivele prestabilite de ordin cognitiv. 24 . Funcţia formativ-educativă contribuie la realizarea obiectivelor din sferaoperatorie şi cea atitudinală. Din acest punct de vedere jocul constituie modalitatea de a acţiona practic. II. cit. aptitudini. povestiri etc). corectarea şi reglarea acţiunii instructive. Op. Funcţia organizatorică permite o bună planificare a timpului elevului şi învăţătorului. memoriei.de dezvoltare a gândirii logice . L. cântece. 3. 4. Sunt exersate funcţiile psihice şi fizice ale copilului şi se formează deprinderi intelectuale. sistematic pentru a determina la copil achiziţii de cunoaştere „în scopul de a-şi lărgi orizontul cunoaşterii.de stimulare a curiozităţii. inteligenţei . scenete. a dorinţei de a cunoaşte şi a acţiona. Funcţia cognitivă . în sensul că favorizează atingerea obiectivelor.

în mod obişnuit. generalizare. cunoscute anticipat şi respectate de elevi. prin analiză. C. El trebuie să fie atractiv. Unele jocuri se referă la probleme de natură cognitivă (scop cognitiv) altele urmăresc aspecte de ordin formativ (scop formativ). • cooperare (spirit de colectivitate). rebusuri. • aplauzele. recompensa sau penalizarea să fie evitate.• foloseşte elementele de joc în vederea realizării sarcinii propuse. prin mijloacele de învăţământ utilizate. f) Regulile jocului asigură modalitatea de transpunere în acţiuni concrete a sarcinii didactice. Petrovici. c) Elementul de joc se stabileşte de regulă în raport cu cerinţele şi sarcinile didactice ale jocului. Se pot organiza jocuri în care întrecerea. materiale). selectare. 25 . comparaţie.. încurajările. d) Conţinutul jocului didactic este corespunzător particularităţilor de vârstă ale copiilor cărora se adresează şi sarcinii didactice. Într-un joc se pot folosi mai multe elemente sub formă de: • întrecere (individual sau pe grupe). accesibil şi recreativ prin forma în care se desfăşoară. prin volumul de cunoştinţe la care face apel. foloseşte un conţinut accesibil şi atractiv. Un material didactic adecvat conţine o problemă didactică de rezolvat. corespunzător pentru a contribui efectiv la reuşita jocului. figuri geometrice. e) Materialul didactic trebuie ales şi realizat din timp. Formularea trebuie să fie clară şi să oglindească problemele specifice impuse de realizarea jocului. b) Sarcina didactică constituie elementul propriu-zis de instruire prin care se transpune la nivelul copilului scopul urmărit într-o activitate. Jocul didactic cuprinde şi rezolvă cu succes. • recompensare (recompense morale. este uşor manipulat de copii. cu operaţii. ce reprezintă esenţa activităţii respective care antrenează intens operaţiile gândirii. p. bileţelele în trăistuţa fermecată. 95-97. Componentele de bază ale jocului didactic44 sunt: a) Scopul didactic care se formează în concordanţă cu cerinţele programei şcolare pentru clasa respectivă convertite în finalităţi funcţionale de joc. In funcţie de etapele jocului se stabilesc şi punctajele corespunzătoare. referindu-se la ceea ce trebuie să facă în mod concret elevii în timpul jocului pentru a realiza scopul propus. este atractiv. interesant. concis. să fie înţelese de toţi participanţii la joc. cit. de structura lui. Ele trebuie să fie formulate clar. • utilizează reguli de joc. M. Op. • penalizare în caz de abatere de la regulile jocului. Varietatea materialului didactic constă în: jetoane cu desene. o singură sarcină didactică. abstractizare. 44 Neagu.. corect. Sarcina didactică este legată de conţinutul jocului. fişe de observaţie.

prima regulă traduce sarcina didactică într-o acţiune concretă. se verifică dacă nu s-au strecurat greşeli în formulare. Arat cum o problemă poate fi transformată în joc didactic: Problema: Într-o cutie sunt bile albe şi negre. iar propunătorul strânge foile după un timp dinainte stabilit. Exerciţiul este transpus în joc. atractivă. Sarcina didactică: verificarea cunoştinţelor despre descompunerea unui număr într-o sumă de doi termeni. Pot apărea situaţiile: Bile albe: Bile negre 6 0 5 1 4 2 3 3 2 4 1 5 0 6 Pentru fiecare soluţie bună se acordă un punct. Se iau la întâmplare 6 bile din cutie. 0+6= 4+2= 6+0= 2+4= 1+5= 3+3= 5+1= În situaţia în care elevii nu reuşesc să rezolve sarcina didactică a jocului propus. câte minimum 6 din fiecare. pe locul II cei cu 6 puncte (6 soluţii).a doua regulă are rol organizatoric şi precizează momentul când trebuie să înceapă. Cei care nu au dat nici o soluţie bună. Clasamentul: pe locul I cei cu 7 puncte (7 soluţii).Fiecare joc didactic are cel puţin două reguli: . Câte bile albe şi câte negre pot fi printre cele luate? Scopul: consolidarea cunoştinţelor privind adunarea numerelor 0-10. cu 26 . dacă elevii au noţiunile necesare pentru a rezolva sau dacă gradul de dificultate nu este prea ridicat. Elemente de joc: întrecere pe echipe. pe locul III cei cu 5 puncte (5 soluţii) Se poate stabili şi o clasificare pe echipe. Organizarea activităţilor sub forma jocului didactic oferă o serie de avantaje de ordin metodologic: • aceeaşi sarcină se exersează pe conţinuturi şi materiale diferite. ordinea în care intră în joc. Material didactic: o cutie cu 6 bile albe şi 6 bile negre (minimum). prin cumularea punctelor obţinute de componenţii fiecărei echipe. pot fi penalizaţi având drept sarcină să scrie adunările. Sarcina didactică este transpusă într-o acţiune concretă. să-şi subordoneze interesele individuale celor ale colectivului. să se finalizeze o anumită acţiune a jocului. . Acceptarea şi respectarea regulilor jocului îl determină pe copil să participe la efortul comun al grupului din care face parte. Regulile de joc: elevii scriu soluţiile posibile ale problemei pe o foaie de hârtie. Conţinutul matematic: operaţii cu numere naturale.

ritmul de lucru. deşi sarcinile sunt accesibile. pentru a fi un echilibru permanent între acestea. • stimulează şi exersează limbajul. indiferenţă sau deşi sarcinile sunt dificile. Apar situaţii când. de întrecere ar fi indispensabile). în scopul obţinerii performanţelor şi reproducerea unui model de limbaj adaptat conţinutului pot fi reguli de joc.reguli noi. simplitatea regulilor instaurează plictiseala. obiective. de aşteptare. regulile pot inhiba. ducând la refuz. aspecte comportamentale prin reguli de joc. se poate repeta prin modificarea situaţiilor de învăţare şi a sarcinilor de lucru. • într-un joc. • regulile şi elementele de joc modifică succesiunea acţiunilor. de surpriză. eşantioane 27 . CAPITOLUL III Studiu experimental privind organizarea şi desfăşurarea jocurilor didactice în învăţământul primar III. Structura jocului didactic impune ca sarcină didactică în relaţie cu regulile jocului să fie accesibilă. repetarea răspunsurilor.1 Ipoteză. Jocul didactic reuşit ar fi cel care trezeşte interesul pentru sarcina şi regulile sale (prezenţa elementului emotiv. • acelaşi conţinut matematic se consolidează.1.

având în vedere că este vorba de o comunitate rurală. în semestrul II al anului şcolar 2007-2008 la unitatea de învăţare Împărţirea numerelor naturale la clasa a III-a. am adunat următorul material faptic.ameliorativă. experimentul este longitudinal. deci au fost familiarizaţi cu mediul instituţionalizat. Ambele colective sunt mixte. Număr Fete Băieţi Fără Vârstele elevilor elevi grădiniţă Studiile părinţilor Liceu Şcoală 8 profesională clase 8 9 Clasa experiment Clasa martor 18 18 10 8 8 10 - 1 5 1 6 1 0 3 2 1 1 - 6 4 10 9 2 5 Am constatat că elevii au frecventat grădiniţa. Învăţăm jucându-ne” şi performanţele şcolarilor mici. Evaluarea iniţială şi cea sumativă necesare mini-investigaţiei le-am aplicat grupului experimental în semestrul II al anului şcolar 2008-2009 tot la unitatea de învăţare Împărţirea numerelor naturale la clasa a III-a. Grupul experimental este clasa mea. Am aplicat evaluarea iniţială şi cea sumativă pentru mini-investigaţia efectuată. 28 . În urma discuţiilor cu părinţii ambelor clase. cu învăţătorul clasei martor. Mediul familial în care se dezvoltă cele două grupuri este normal din punct de vedere social. • determinarea corelaţiei dintre programul educaţional . Părinţii au terminat 8 clase şi unii dintre ei au studii medii ceea ce se constituie ca un factor care poate favoriza reuşita experimentului. • elaborarea şi implementarea unor programe speciale de valorificare a jocului didactic pentru creşterea performanţelor în învăţare. au avut anumite deprinderi şcolare deja în formare.Ipoteza pe care mi-am propus să o verific în planul practic al realităţii şcolare este: dacă în învăţământul primar se concepe şi utilizează un program special de jocuri didactice atunci se va determina o creştere a performanţei şcolare..respectiv clasele a II-a şi a III-a. Am recurs la tehnica grupului de control şi am ales clasă martor clasa a III-a de la Şcoala Nicoreşti din anul şcolar 2007-2008. urmăreşte rezultatele pe parcursul a doi ani de studiu. Menţionez că în funcţie de metodologia adoptată cercetarea de faţă este una experimental . Obiectivele cercetării de faţă sunt următoarele: • cunoaşterea nivelului de pregătire intelectuală a elevilor şi stabilirea performanţei individuale. • cunoaşterea şi evidenţierea valenţelor formative-educative ale jocului didactic.

Observaţia sistematică pe parcursul întregului experiment şi va consta în utilizarea unor grile de observaţie. Observaţia mă va ajuta să urmăresc modul în care elevii prezintă judecăţile. Testele mă vor ajuta să cunosc şi să pot delimita mai în amănunt cum influenţează jocul didactic obţinerea performanţei şcolare şi să surprind destul de obiectiv evoluţia şi stadiul atins de fiecare individ în parte.aplicativă pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să îmbunătăţească.. Ca urmare a rezultatelor obţinute prin două chestionare constituite dintr-o succesiune organizată de întrebări cu scopul cunoaşterii opiniilor despre jocul didactic a învăţătorilor de la clasele a III-a.2. ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au. se declanşează acţiuni educaţionale noi. cum apreciază elevii rezultatele obţinute la sfârşitul jocului didactic. atitudinea pe care o au în timpul jocului didactic dar şi a altor activităţi. -Testele.Experimentul pedagogic care este metoda fundamentală de investigaţie şi are ca principale variabile: . să optimizeze activitatea de învăţare.Variabila independentă reprezentată de programul: .Variabila dependentă care urmăreşte performanţele elevilor pe tot parcursul experimentului. în ce măsură se asigură progresul şcolar. Folosindu-mă de chestionare aş putea afla în ce măsură se angajează elevii în învăţare prin jocul didactic.Învăţăm jucându-ne’’ . III. Metodologia cercetării cuprinde: Metode nonexperimentale de colectare a datelor .cum stimulează jocul didactic potenţialul intelectual al elevilor. -Metoda anchetei pe bază de chestionar. Din punct de vedere metodologic. Metode acţionale sau de intervenţie: .dacă finalizează sarcina de lucru. Metodologia cercetării Am ales cercetarea pedagogica de tip combinat: teoreticofundamentală şi practico. participanţi la cercul pedagogic 29 . elaborează soluţii originale pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. -Metoda analizei produselor şcolare.1.Nivelul de pregătire al colectivelor de elevi este omogen din punct de vedere al posibilităţilor intelectuale. cercetarea este experimentală pentru că prin introducerea în activitatea elevilor a jocurilor didactice.elevii provenind din familii care le oferă condiţii necesare desfăşurării actului învăţării.

4. in masura potrivita. In ce masura participa elevii timizi la lectie cand folositi jocul didactic? 1. 4. 4. In ce masura se asigura progresul scolar folosind jocul didactic? 1. In ce masura se angajeaza elevii dumneavoastra in invatare prin jocul didactic? 1. 4. in masura potrivita. 3.(50 învăţători din mediul rural şi urban) desfăşurat la SAM Buciumeni pe data de 6 decembrie 2008 şi a 30 de elevi din clasele II-IV de la şcoala Nicoreşti. in foarte mare masura. in mare masura. in foarte mica masura. in mare masura. 4. IV. in foarte mare masura. V. in foarte mica masura. 30 . II. in masura potrivita. in foarte mare masura.dorită de copii. 2. in mare masura. in masura potrivita. in foarte mica masura. In ce masura folositi jocul didactic? 1. 3. 2. in foarte mica masura. in foarte mare masura. 2. in mare masura. III. in foarte mare masura. 2. 3. in foarte mica masura. 2. In ce masura stimuleaza potentialul intelectual jocul didactic? 1. Chestionar pentru invatatori I. 3. 3. am dedus că jocul didactic este o metodă didactică folosită. in mare masura. eficientă. in masura potrivita.

2. mult . 3. IV. foarte mult . Cat de mult inveti la matematica prin jocul didactic ? 1. 2. 4. Centralizarea rezultatelor obţinute: -la chestionarul pentru învăţători: Categorii f % Reprezentarea grafică 31 . suficiente. 3. 2. 2. 3. aproape niciodata . Cat de des foloseste invatatorul jocul didactic in lectia de matematica ? 1. III. aproape intotdeauna. bune. 3. insuficiente. in foarte mare masura. foarte bune. 4. 4. de obicei . Cum apreciezi rezultatele obtinute la sfarsitul jocului matematic? 1. In ce masura esti atent in timpul jocului matematic ? 1. II.Chestionar pentru elevi I. in mare masura. rareori . 4. in foarte mica masura. putin . foarte putin. in masura potrivita.

în măsură potrivită 3. în mare măsură 4. în măsură potrivită 3. în foarte mică măsură 2. în mare măsură 4. în foarte mare măsură 21 25 4 42 50 8 50 4 18 42 II. în mare măsură 4. 1. în foarte mare măsură 34 4 6 23 17 2 7 32 9 8 12 46 34 4 18 14 46 V. în mare măsură 4. în mare măsură 4. 1. 2. în foarte mare măsură 2 12 27 9 4 24 54 18 54 4 20 24 III. în foarte mică măsură 2. în foarte mică măsură 2. 1. în măsură potrivită 3. în măsură potrivită 3. în foarte mare măsură 2 10 28 10 4 20 56 20 20 56 8 12 IV. în foarte mică măsură 2. în măsură potrivită 3.8 I. în foarte mare măsură 4 14 64 18 64 .la chestionarul pentru elevi Categorii f % Reprezentarea grafică 32 .1.

în foarte mare măsură 8 10 12 26. foarte bune 2. în măsură potrivită 3.33 3. drept instrument de evaluare. 1.33 3. 1. rareori 3. S-au consemnat evenimentele cele mai importante ale comportamentului elevilor. aproape întotdeauna 3 15 12 10 50 40 40 10 50 10 II.66 III. suficiente 4.33 40 33.I.33 Observaţiile la clasă din timpul jocului didactic mi-au sugerat corelaţii între variabilele stabilite. bune 3. de obicei 4. puţin 12 15 3 40 50 10 50 40 40 26. Analizând consemnările din tabel reiese că jocul didactic este o activitate desfăşurată de toţi copiii. foarte mult 2.33 IV. 2.33 3. Am întocmit şi folosit o fişă de observare. în mare măsură 4.33 3. 33 . insuficiente 15 13 1 1 50 43.33 50 43. 2. mult 3. fără a ridica mari probleme de adaptare şi integrare şcolară.66 33.

curiozitate                      Adaptare sociala 4. Ce urmaresc in jocul matematic in alte activitati  Numele si prenumele PB  CM AD TA     IE  BC  TA  CM CI   BC   CR  ML BB    NA SN   PC   BC   MC  Modul in care prezinta judecatile Coerent Incoerent Stiintific Empiric Colaborare Pasiv Dinamic Deloc Putin Frecvent Permenent Nesociabil Sociabil Neutru Da Nu Da Nu Da Nu Uneori Frecvent Deloc 2.Fişa de observare: Apreciere Nr. Finalizeaza sarcina de lucru Solicita ajutor                                              5. crt . 8. 6. 7.                                         Urmeaza instructiunile specifice Elaboreaza solutii originale pentru rezolvarea sarcinilor de lucru                           34 . 1. Atitudinea in timpul activitatii                                    3. Interes.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful