Universitatea Babeș -Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Geografie Extensia Universitară Bistrița

Barta András-István

TURISMUL ȘI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Îndrumător de lucrări practice

Cuprins
Prefață ............................................................................................................................................ 3 Lucrare practică 1. Repere conceptuale ...................................................................................... 5 Cercetarea globală a fenomenelor de risc .................................................................................. 12 Riscul perceput şi riscul evaluat ................................................................................................ 13 Analiza percepţiei şi acceptabilităţii riscurilor environmentale................................................. 14 Dezvoltarea durabilă și impactul turismului asupra mediului ................................................... 16 Impactul mediului asupra turismului ......................................................................................... 22 Lucrare practică 2. Tipuri de indicatori utilizaţi în turism .................................................... 25 Indicatorii de mediu. Schimbările Climatice Globale şi Turismul ............................................ 26 Capacitatea de suport a mediului pentru turism ........................................................................ 29 Lucrare practică 3. Impactul amenajărilor turistice asupra mediului înconjurător ......... 31 Turismul în peșteri: avantaje și dezavantaje .............................................................................. 31 Studiu de caz: peștera „Baia lui Schneider”, Parcul Național Munții Rodnei ..................... 32 Impactul turismului asupra mediului în spațiul montan ............................................................ 33 Impactul activității hoteliere ...................................................................................................... 35 Protecția resurselor de apă ................................................................................................... 41 Efluenți și emisii de gaze ....................................................................................................... 45 Impactul stațiunilor turistice asupra mediului ........................................................................... 46 Stațiunile de schi .................................................................................................................... 47 Lucrae practică 4. Impactul turismul de week-end și de agrement ........................................ 59 Turismul de week-end ............................................................................................................... 59 Studiu de caz: inconștiență sau nepăsare? ............................................................................ 62 Impactul turismului de agrement ............................................................................................... 63 Cicloturismul ......................................................................................................................... 65 Impactului turismului asupra peisajelor, comunităţi locale şi biodiversitate ............................. 78 Lucrare practică 5. Turismul rural și impactul asupra mediului înconjurător .................... 81 Turismul rural și dezvoltarea durabilă ....................................................................................... 82 Caracteristici ale turismului durabil ..................................................................................... 83

1

Specificitățile turismului rural românesc ................................................................................... 85 Constrângeri privitoare la mediul și infrastructura din spațiul rural ................................... 88 Turismul rural şi dezvoltarea durabilă a satului românesc contemporan ............................ 89 Studiu de caz: turismul rural din județul Bistrița-Năsăud .................................................... 92 Lucrare practică 6. Deșeurile și impactul asupra mediului ..................................................... 96 Deșeurile rezultate în urma activităților turistice....................................................................... 98 Lucrare practică 7. Evaluarea matriceală a riscurilor environmentale în Dealurile Someşului Mare ........................................................................................................................ 100 Evaluarea cantitativă a riscurilor în vederea stabilirii priorităţilor de management teritorial . 100 Studiu de caz: Dealurile Someşului Mare ........................................................................... 101 Cauzele fenomenelor turistice de risc ...................................................................................... 111 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 113

2

Prefață
Studiul riscurilor turistice este un domeniu nou conturat în cadrul abordărilor geografice şi s-a impus, ca fiind necesară, datorită presiunii antropice exercitate de factorul uman prin intermediul activităţilor turistice, asupra resurselor naturale sau artificiale şi implicit asupra mediului înconjurător. Desfăşurarea activităţilor turistice implică o multitudine de consecinţe, care pot crea anumite avantaje şi câştiguri, sau în cazuri nefaste dezavantaje (dezechilibre), în relaţiile care apar între turism şi potenţialul turistic oferit de mediul înconjurător. Optima desfăşurare a activităţilor turistice depinde de potenţialul oferit de mediul înconjurător şi de parametrii de calitate şi funcţionalitate ale acestuia. Astfel o activitate care se desfăşoară în parametrii care nu induc dezechilibre în relaţiile care apar în mediul înconjurător, prezintă oportunităţi şi permanenţă în contextul exploatării durabile a resurselor acestuia. Turismul este un mod de relaxare, un mod prin care oamenii vor să scape de grijile cotidiene, aşa că aceştia vor apela la însuşirile mediului geografic pentru aşi satisface nevoile recreative sau curative. Antrenând mase enorme de personane, cu deplasarea lor temporară dintro regiune în alta, turismul are inevitabil un impact asupra mediului. Deşi omul preia doar însuşirile estetice ale acestuia, efectele practicări turismului ajung singure sau prin cumulare să se instituie în factori negativi, pertubatori. La originea acestor perturbaţii stau manifestarea neraţională sau excesivă a fenomenelor din sfera turismului, combinate adesea cu efectele negative ale altor domenii. Intervenţia antropică asupra suportului material va produce modificări de mai mică sau mai mare amploare a structuri acestuia având consecinţe şi în ceea ce priveşte zestrea lui atractivă. În ceea ce priveşte relieful, formele impactului antropic de origine turistică vizează modul şi locul amplasări bazelor de cazare, tipul căilor de acces şi acţiunea de amenajare a obiectivelor şi spaţiului turistic. Unităţile de cazare şi de agrement prin însăşi natura construcţilor lor presupun lucrări ce modelează relieful aferent, indiferent dacă este vorba de nivelări, consolidări. Repercusiunile cele mai vizibile le are amplasarea elementelor infrastructuri turistice în interiorul ariei turistice propriu-zise pe care o segmentează şi o bulversează adesea. Unităţile de deservire turistică pot afecta peisajul şi prin arhitectura lor, prin neadap tarea la specificul locului. Construirea căilor de acces, are o încărcătură mult mai pronunţată decât acţiunea de amplasare a unităţilor de deservire deoarece afectează suprafeţe mai mari. Astfel, căile de acces pot duce la distrugerea anumitor elemente ale reliefului, în plus prezenţa căilor de acces prezintă un factor de risc în perimetrul traversat, datorită vibraţilor produse . Amenajarea obiectivelor cu scopul introducerii lor în circuitele turistice necesită uneori, pe lângă construirea căilor de acces , lucrări de dotare ca poduri Turismul este una dintre cele mai importante industrii și cunoaște o dezvoltare continuă. Din ce în ce mai mulți oameni sunt interesați să exploreze destinații și culturi noi și cât mai îndepărtate. Astfel, zonele care dispun de resurse naturale deosebite atrag tot mai mulți vizitatori, cu atât mai mult dacă ele oferă și posibilități de cunoaștere a tradițiilor și obiceiurilor altor culturi. Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie, mediul beneficiază de pe urma turismului. Există multe exemple de acest gen, majoritatea intrând în unul din cele două tipuri: conservarea și reabilitarea mediului. Conservarea înseamnă păstrarea și utilizarea în cunoștință de cauză a mediului natural și antropic. Conservarea și turismul merg de multe ori mână în mână.

3

În întreaga lume mediul înconjurător a beneficiat de pe urma turismului în variate moduri. Astfel au luat naștere parcurile și rezervațiile naturale, cu ajutorul cărora sunt conservate diferite specii de plante și anumale aflate pe cale de dispariție. Turismul nu oferă numai un motiv pentru conservarea mediului natural și a celui antropic, ci furnizează și banii necesari pentru conservare: o parte din venitul din turism poate fi utilizat pentru păstrarea mediului înconjurător. Trebuie avut în vedere faptul că atât resursele naturale, cât și cele antropice trebuie păstrate deoarece acestea sunt disponibile o singură dată; odată consumate, capacitatea de existență a destinației turistice este terminată. Acțiunile distructive ale unor activități turistice se manifestă, în principal, prin folosirea necorespunzătoare a mediului ambiant, în scopuri recreative și de agrement, dublată de o intervenție brutală a omului asupra peisajului și resurselor naturale. Turismul este un consumator de spațiu și resurse turistice, participând implicit la degradarea și poluarea mediului înconjurător și a potențialului turistic. Această degradare se realizează fie prin presiunea directă a turiștilor asupra peisajului, florei și faunei sau altor obiective turistice pe care turismul le poate deteriora parțial sau total, fie prin concepția greșită de valorificare a unor zone, puncte și obiective turistice. În mare parte pagubele provocate de turism mediului înconjurător sunt cauzate de numărul mare de vizitatori sosiți la destinațiile a căror capacitate optimă de primire a fost depășită. Rareori mediul înconjurător scapă de efectele negative cauzate de numărul foarte mare de turiști. Calitatea apei și a aerului și diversitatea florei și faunei sunt inevitabil afectate într-un fel, ca și peisajele, orașele și monumentele. Poluarea naturii se intensifică și datorită turismului automobilistic al cărui efect nociv este alterarea calităților aerului, distrugerea pajiștilor, a arbuștilor și a florei. Un alt mod de degradare a mediului îl constituie realizarea investiților cu caracter turistic neștiințific și nerațional, investiții care se concretizează prin: supradimensionarea stațiunilor din punct de vedere al capacității de primire și de tratament, nerespec tarea principiilor generale de exploatare aresurselor naturale. Aspectele analizate sugerează că alături de celelalte activități economico sociale, turismul constituie o importantă sursă de poluare ceea ce impune o dezvoltare ecologică a acestuia. Acțiunea de protecție și conservare a potențialului turistic și a mediului se conturează ca o activitate distinctă, având probleme specifice, care solicită colaborarea specialiștilor din domenii variate. Formarea în contextul unei dezvoltări durabile trebuie să înceapă odată cu școala, deoarece având foarte multe exemple pozitive încă din perioada studiilor, există mai multe șanse ca la rândul tău să fii un exemplu pentru generațiile viitoare.

4

Lucrare practică 1. Repere conceptuale
Mediul înconjurător reprezintă starea creată prin contribuția factorilor și condițiilor naturale și antropice, care intrând în relație cu un component sau un grupde componente(abiotice, biotice, antropice) îi (le) asigură existența și funcționalitatea (I. Mac,1996). Fenomenele de risc fac parte din categoria riscurilor geografice, în analiza lor trebuie avute în vedere noţiuni ca hazardul și riscul. Fenomenele cu potenţial de a cauza riscuri au condus la apariţia unei intense preocupări din partea cercetătorilor, deoarece imposibilitatea prevenirii în unele cazuri a condus la urmări negative, afectând, ireversibil comunitatea umană şi mediul înconjurător. Din această cauză, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, din 11.12.1987, a adoptat rezoluţia nr. 42/169, prin care deceniul 1990-1999 a fost declarat Deceniul Internaţional pentru Reducerea Efectelor şi Dezastrelor Naturale, prescurtat IDNR. În aceeaşi perioadă, sub egida UNESCO şi a Secretariatului IDNR a fost elaborat, în 1992, un dicţionar de termeni tehnici, în trei limbi de circulaţie internaţională (engleză, franceză şi spaniolă), tocmai în scopul utilizării unui limbaj de specialitate, ştiinţific şi unitar (Zăvoianu, Dragomirescu, 1994). În contextul clasificării termenilor şi a noţiunilor utilizate ne vom raporta la acest dicţionar, precum şi la schema terminologică folosita la noi în ţară (Bogdan, Niculescu, 1999). Formularea unei definiţii univoce a riscului este realizată datorită prezenţei situaţiilor de risc în toate compartimentele environmentale. Riscul, după DEX, este “posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; pericol posibil” (din limba franceză ”risque”). Pe de altă parte, riscul este definit ca “probabilitatea cu care un eveniment se va putea produce”. după IDNDR riscul este definit “numărul posibil de pierderi umane, persoane rănite, pagube asupra proprietăţilor şi întreruperea activităţilor economice în timpul unei perioade de referinţă şi într-o regiune dată, pentru un fenomen particular”. Prin urmare este produsul dintre riscul specific şi elementele de risc. Toate aceste areale enunţate mai sus sunt supuse riscului într-o arie dată (Crozier, 1998). Riscul specific sau riscul relativ arată gradul aşteptat de pierderi provocate de un fenomen natural particular în funcţie de hazardul natural şi de vulnerabilitate. Riscul total exprimă valoarea pierderilor umane, a răniţilor, a daunelor cauzate proprietăţilor şi perturbării activităţilor economice datorate unui eveniment extern. Riscul specific este raportul între periculozitate şi vulnerbilitate. Riscul este dat de produsul dintre numărul dezastrelor pe an şi numărul morţilor pe dezastru (exemplu, după datele lui Munich R.P., citat de I. Zavoianu, Ş. Dragomirescu, 1994): - intervalul 1960-1990: 114 dezastre cu 828.439 morţi; - frecvenţa: 114 dezastre: 30 de ani=3,8 dezastre /an; - mărimea: 828439 morţi; 114 dezastre=7.267 morţi/dezastru; - riscul: 3,8 x 7267 = 27.614 morţi/an. Noţiunile de risc și hazard au fost impuse în problematica globală a cercetării ştiinţifice şi în preocupările la nivelul statelor de către evoluţia fenomenelor şi de dezvoltarea firească a ştiinţelor şi a societăţii. Aceasta constituie un exemplu elocvent de evoluţie a gândirii ştiinţifice interdisciplinare.

5

efectele pe care le generează producerea sa. Ele semnifică trecerea peste anumite praguri sau intervale critice. biomasă. surpări. După DEX. destin”. tornade. hazardul este “împrejurare sau concurs de împrejurări (favorabile sau nefavorabile) a căror cauză rămâne în general necunoscută. sub egida UNESCO şi a secretariatului IDNDR s-a elaborat un dicţionar de termeni în limbile engleză. a unui fenomen natural cu potenţial distructiv”. în vederea elaborării unor sinteze la nivel planetar. curgeri noroioase. 6 . în care are loc schimbarea sistemului de la o stare la alta.populația infrastructura Elemente de risc în areale vulnerabile clădirile și construcțiile de inginerie civilă serviciile publice activitățile economice Fig. întâmplare neprevăzută. soartă. În acest dicţionar (1992) hazardul este “un eveniment ameninţător sau probabilitatea de apariţie într-o regiune şi într-o perioada data. precum şi la însuşirile acestora. 1. Dezastrul (din engleză) natural. pe care societatea afectată nu le poate depăşi cu resursele proprii”.). la acţiunile acestora (inundaţii. seisme avalanşe. care cauzează pierderi umane. îndeosebi momentul şi locul apariţiei. În acest context fenomenele fac parte din procesul natural de evoluţie. populaţii. Hazardul este o categorie fenomenologică. materiale şi de mediu. Pornindu-se de la noţiunea de hazard ca “posibilitatea de apariţie a unui fenomen”. caracterul inedit sau repetitive. etc. Elemente supuse riscului în areale cu diferite grade de vulnerabilitate Considerând cercetarea fundamentală a fenomenelor extreme pre-dezastru ca prioritară pentru reducerea urmărilor negative ale dezastrelor asupra populaţiei. Acestea din urmă comportă o serie de necunoscute derivate din marea variabilitate a condiţiilor la limită: circumstanţe de manifestare. referindu-se la obiecte şi fenomene (mase de aer. franceză şi spaniolă cu scopul folosirii unui limbaj ştiinţific unitar. sensul şi mai ales. în vederea calculării probabilităţii apariţiei acestora. litomasă. etc. direcţia. sinonim cu catastrofă (din limba franceză) este definit în dicţionarul IDNDR (1992) ca “o gravă întrerupere a unei societăţi.). neaşteptată. sunt necesare studii asupra valorilor extreme ale unui fenomen. apa. alunecările de teren. amploarea. epidemii. respectiv de la starea de echilibru la cea de dezechilibru.

În acelaşi timp. 1994. care pot fi considerate ca independente. riscul reprezintă un pericol mai 7 . Mic Dicţionar Enciclopedic. din cuvântul az-zahr şi desemnează un eveniment ameninţător sau probabilitatea. În ceea ce priveşte repartiţia pe Glob a dezastrelor se constată ca 2/3 au loc în regiunile lumii a treia. Procesele nu evoluează liniar. Tot aici numărul victimelor a fost de 2. de acumulări cantitative ce pregătesc o transformare calitativă şi continuarea procesului de evoluţie a fenomenului. Apariţia discontinuităţilor în natură reprezintă elemente şi procese de evoluţie (Brunet. 64). citat de Zăvoianu. (Mac. persoane rănite.066 morţi/dezastru (în perioada 1960 – 1980). decât în statele slab dezvoltate. riscul este un pericol inconvenient posibil (cf. Criteriile sunt în funcţie de scara la care se analizează fenomenele. 1992. şoaptă. pag 453). Dragomirescu. ci prezintă spasme. Hazardul se regăseşte ca noţiune numai în relaţie cu o unitate. 1965). sau. prin schimbări calitative (salturi. salturi. iar în Europa Occidentală de 99 morţi/dezastru. Hazardul constituie pentru cercetători punctul de intersecţie în timp şi spaţiu a mai multor lanţuri de cauzalitate. Riscul (lb. pentru un fenomen natural particular (cf. în timpul uni perioade de referinţă şi într-o regiune dată. Lanţurile de cauzalitate ale diferitelor fenomene ajung în punctul de intersecţie după o evoluţie mai lungă sau mai scurtă. altfel spus. Timpul scurt nu trebuie neglijat ţinându-se cont de înlănţuirea evenimentelor. dar după perioade lungi de pregătire prealabilă. Acestea se materializează prin pragurile spaţio temporale. Riscul: Este o categorie de stare desemnând conjunctura relaţională care rezultă ca urmare a asumării hazardului de către acei componenţi ai geosistemului care posedă capacitate de percepere a evenimentelor. Posibilitatea de a diminua efectele negative ale fenomenelor extreme face ca dezastrul să aibă valori mai reduse la statele puternic dezvoltate. 1994). la care se adaugă Japonia şi Australia. Trebuie identificate ordinele de mărime ale timpului secvenţelor scurte sau lungi. Petrea. La fel se pune problema şi la nivelul statelor. structură sau sistem şi numai în cazul existenţei unui factor conştient (comunitate umană) natura necunoscând hazardul. în timp ce pentru alţii el este înregistrat ca un fenomen ce poate fi depăşit prin resurse proprii. de efectele cumulative la nivel de luni. Dicţionarului IDNR. un fenomen extrem este un dezastru pentru un anumit grup de indivizi. minute sau chiar fracţiuni mai mici de timp. în America de Nord de 19 morţi/dezastru. 1978. fie în funcţie de gradul diferit de cunoaştere. Una dintre problemele care stau în atenţia specialiştilor este stabilirea limitelor de la care un hazard este un dezastru. discontinuitate. Hazardul: Termenul provine din limba arabă. franceză – risque) este definit ca numărul posibil de pierderi umane. Actualizat ca un eveniment obişnuit şi neaşteptat. Mic Dicţionar Enciclopedic. hazardul reprezintă faza premergătoare a apariţiei fenomenului de risc. 1978. destin (cf. de apariţie într-o regiune şi într-o perioadă dată. De exemplu. pagube asupra proprietăţilor şi întreruperea activităţii economice. 2002). pag 834). pag. ore. calitative). Aceste procese se regăsesc în cadrul fenomenelor naturale de risc şi reprezintă procesele de avansare succesivă. zile. în ţările puternic industrializate frecvenţa riscurilor este mai mare decât în cele bazate pe agricultură.Dezastrele sunt adesea clasificate în funcţie de modul lor de apariţie (brusc sau progresiv) sau de originea lor (naturală sau antropică). Aceste praguri sunt valori-prag. Folosind o altă definire. iar fenomenul propriu-zis se produce adesea într-un timp scurt pe o anumită suprafaţă şi cu o anumită intensitate (Antoine et al. a unui fenomen natural cu potenţial distructiv sau întâmplare neaşteptată.

citat de Selby. eventualitatea unui eveniment care nu depinde exclusiv de voinţa părţilor şi putând cauza victime omeneşti şi pagube materiale (Petit Robert.mult sau mai puţin previzibil. 1993) şi anume: 8 . 2. 1976. deteriorarea și supralicitarea infrastructurii de acces la obiectivele turistice deteriorarea obiectivelor turistice prin comportamentul unor „turiști” Fenomene și procese de risc turistic lipsa lucrărilor de reabilitare și a celor de reintroducere a unor situri în circuitul turistic capacitatea variabilă a structurilor de primire turistică lipsa structurilor de primire turistică sau amplasarea necorespunzătoare a acestora și a căilor de acces Fig. (Choquet. Un areal intră sub incidenţa fenomenelor de risc. 2002). 1995. ca capacitate de percepţie. Este vorba despre risc. Riscul turistic apare ca un prag inerţial în devenirea fenomenelor din geosfera recreativ . 1997). citat Manche. de frecvenţa şi de durata sa de timp.curativă care odată depăşit determină o evoluţie cu urmări negative ai acestora (Cocean et al. şi au în vedere probabilitatea de a se produce a unui fenomen. întâmplare. numai atunci când acestea au un caracter aleator şi se raportează la un factor conştient.. sub noţiunea de aléa. pag 1567) Riscul este rezultanta a două concepte. Această noţiune ţine cont de intensitatea fenomenului. Riscul poate fi analizat prin prisma a trei forme potenţiale (Varmes. 1984. hazard şi gradul de vulnerabilitate (Manche. 1997). Fenomene și procese turistice de risc Riscul şi hazardul sunt grupate în limba franceză.

V . .Riscul specific Reprezintă gradul de pierdere aşteptat. pag. 1994. capabilă să le perceapă (în marea majoritate a cazurilor componenta umană). H – hazardul.. A – aléa. Dragomirescu. I . activităţile. 2000): ca urmare avem: R  f ( A. elementele supuse riscului reprezintă populaţia. Grecu. O altă exprimare a riscului este cea care ţine cont. V – vulnerabilitatea. I – rezilienţa. 1994. s) . unde: Rt – risc total. supuse riscului dintr -o serie dată (Crozier. E – elemente supuse riscului. datorită unui fenomen natural particular (Zăvoianu. sarcinile publice. stoparea activităţii economice.aléa este definită ca un eveniment care poate cauza pagube potenţiale. 9 . Riscul total Riscul total semnifică numărul total de victime umane. Dragomirescu. pagube materiale sau dereglarea. persoane sinistrate. în urma manifestării unui fenomen natural de risc. pag. infrastructura. 64. unde: R – risc. Rs – risc specific. citat de Zăvoianu. clădirile şi construcţiile de inginerie civil. Ca urmare riscul total se calculează prin următoarea formulă: Rt  ( E )( Rs )  ( E )( H  V ) . t – timpul. 1997. f – funcţia. s – spaţiul. E. Formula prin care se exprimă fiind: Rs  V  H unde Rs – riscul specific. pe anumite suprafeţe şi de timp variabile. V – vulnerabilitate. de o funcţie cu mai multe elemente (Bertrand et al. utilităţile. E – elementele de risc. 11). răniţi. pag 64). Ţinând cont de faptul că hazardurile şi riscurile asumate se raportează la componenta conştientă. V – vulnerabilitatea.. 1988. H – hazardul natural. t .

şi frecvenţa fenomenelor extreme). Întrucât implică asumarea riscului. minimizând impactul şi utilizând fenomenul în scopul de a -şi organiza cât mai bine propria dezvoltare. rezultate din potenţialitatea unui fenomen de a provoca victime şi pagube materiale. între ele existând o multitudine de interacţiuni. Vulnerabilitatea derivă din faptul că fiecare geosistem posedă susceptibilitate diferită de a suferii daune specifice. relaţiile inter-sociale. pe susceptibilitatea sistemelor de a suferi pagube la nivel individual sau colectiv. în cazul când este egală cu 1. iar capacitatea de rezilienţă este mică. . 2003). întreruperea funcţionalităţii sistemului afectat. 2002). Susceptibilitatea la dezechilibre sau pierderi este în strânsă legătură cu mai mulţi factori cum ar fi senzivitatea. rezilienţa şi fragilitatea componentei perturbate de fenomenele geografice extreme. a unei societăţi sau individ. Valoarea aceasta este mai mică în cazul în care gradul de vulnerabilitate este redus iar capacitatea de rezilienţă este mare. Cuantumul ei depinde de o multitudine de factori cum ar fi caracteristicile mediului înconjurător. cât şi de factori antropici cum ar fi modul de gestionare a riscurilor. rezilienţa poate fi estimată pe baza unui coeficient. . nivelul de dezvoltare tehnologică. Petrea. nivelul de performanţă instituţională. Odată cu observare. care. gradul de dezvoltare tehnologică. pot fi estimate pierderile totale. nulă. aflate sub incidenţa unui fenomen extrem care por fi parţial sau total pierdute. sau durata de timp a expuneri. analiza şi cuantificarea elementelor supuse riscului. elementele supuse. Vulnerabilitatea şi rezilienţa sunt în strânsă legătură. Gradul de vulnerabilitate poate fi exprimat prin următoarele modalităţi şi anume. relaţiile sociale.. vulnerabilitatea se centrează. pe o scară cuprinsă între cifra 0 şi cifra 1. astfel dacă gradul vulnerabilităţii este ridicat. În acest caz. în funcţie de riscul asumat.elementele supuse riscului reprezintă componentele unui sistem environmental. gradul de vulnerabilitate depinzând de nivelul de dezvoltare socio-economică a teritoriului afectat. este capacitatea unui mediu fizic sau biologic. precum şi viteza cu care revine la condiţii echivalente de echilibru prin asimilarea modificărilor induse de perturbaţii. valoarea este minimă. de a trece printr-o experienţă stresantă sau traumatizantă. politice şi economice (Mac. vulnerabilitatea fiind indicatorul daunelor potenţiale rezultate în urma manifestării unui fenomen. simbolul 1 reprezentând distrugerea totală a bunurilor. Vulnerabilitatea este condiţionată atât de factori naturali (caracteristicile mediului natural. în mod curent.vulnerabilitate. (Moldovan. factorii demografici. În cazul în care răspunsul la perturbaţii al unui sistem având capacitatea de percepere este neconcludent sub aspectul rezilienţei. faţă de un fenomen extrem. O altă abordare fiind cea prin care vulnerabilitatea reprezintă gradul de pierderi exprimate procentual (0-100%). este definită ca reprezentarea expunerii factorului uman şi a bunurilor rezultate în urma activităţii sale. iar răspunsul la aceste variabile este vulnerabilitatea. se instalează riscul sau starea de fragilitate. aflate sub incidenţa riscului au o pondere şi o valoare ridicată. Vulnerabilitatea se poate exprima şi sub formă cantitativă. dar nu în ultimul rând şi de politicile decizionale folosite în gestionare fenomenelor geogra fice extreme. Gradul de vulnerabilitate este determinată de intensitatea fenomenului extrem care afectează o componentă a sistemului. pierderile totale de vieţi omeneşti şi dereglarea. nesemnificative sau nule. cele economice şi politice. prin cuantumul sau valoarea absolută a pagubelor suferite în urma expunerii la un risc. simbolul 0 însemnând pierderi minime. durata.rezilienţa reprezintă capacitatea geosistemului de a-şi menţine integritatea structurală şi funcţională în cazul apariţiei unor perturbaţii. 10 . intensitatea.

Mac. Conceptul de fragilitate ne învaţă că mediul înconjurător rezistă în funcţie de presiunile la care este supus chiar şi cel mai bine închegat şi stabilizat ecosistem. apare atunci când există relaţii insuficient de solide în cadrul sistemului. cu implicaţii în realizarea autoreglării sistemului şi a echilibrului său. 2002. se impune ca fiind necesară amintirea unor noţiuni asociative cum ar fi senzivitatea şi fragilitatea unor sisteme geografice. 4). 1996). În cazul în care interacţiunile sunt analizate prin prisma teoriei sistemice. Stabilitatea se manifestă pe perioade scurte de timp şi doar în cazul întrunirii unor condiţii favorabile. ca. pag 31). pag.starea de stabilitate apare atunci când capacitatea de autoreglare a sistemului geografic reuşeşte să asimileze şi să neutralizeze perturbaţiile de origine externă fie ele naturale ori antropice. 1974. putem deduce că fenomenele geografie de risc optimizează hazardul. din această cauză este necesară evaluarea constantă a acestora. această stare are un timp de manifestare scurt şi suprafaţă de extindere redusă(arii locale). Starea de fragilitate. a modelelor de prevenire şi protecţie. o dereglare. fragilitatea rezultă din interacţiunile care apar între capacitatea senzitivă şi rezilienţa unui sistem. citat Voiculescu 2002. aspect reflectat în apariţia disfuncţionalităţilor şi conflictelor dintre potenţialul mediului şi exploatarea resurselor acestuia.fragilitatea este rezultatul corelării senzivităţii cu rezilienţa. în scopul elaborării cât mai exacte. Senzivitatea accentuată corelată cu o rezilienţă scăzută. capacitate de a reacţiona la impulsul dar de un anumit stimul (perturbaţie) şi de magnitudinea acestuia. pag. Rezilienţa eficientă poate menţine în condiţii de echilibru dinamic chiar şi geosistemele care traversează periodic crize funcţionale survenite pe fondul instalării unor episoade evolutive metasensibile. . Se poate observa faptul că folosirea sistemelor sociale ale resurselor nu operează independent în sistemele atmosferic. 3. Într-un mod sintetic. hidrosferic. ca urmare a asocierii acestora (Mac.Analiza anterioară are la bază faptul că parametrii riscului variază temporal şi spaţial (timp-spaţiu).regresivitatea este conceptul care urmează ideea că sistemele nu au întotdeauna o evoluţie pozitivă şi continuă. Mac.starea de senzitivitate poate fi definită ca fiind măsura cu care se modifică geosistemul sau un component al acestuia în corelaţie cu un factor de stres a cărui mărime este determinată. geometric şi biotic (White. cu influenţe directe în structura şi funcţionalitatea mediului. . este un indicator derivate din asocierea celor două proprietăţi fundamentale menţionate. Starea de stabilitate a mediului înconjurător este dată de robusteţea şi caracterul de durabilitate a acestuia. 1994. supus unor forfecări de limită va fi fragil (I. 21). pag. aceasta trebuie corelată cu scara temporală şi cu tendinţele de 11 . . conducând la o periculozitate iminentă prin intermediul cataclisme lor. fenomenul geografic de risc fiind definit ca o formă de manifestare perceptibilă în evoluţia actuală a fenomenului care marchează o abatere. 1995. Considerându-se că procesul exclusiv al componentelor naturale şi sociale este întrerupt uneori de diferite forme de manifestare care pot genera noi forme. Această stare are un caracter evident şi este reprezentativ pentru sistemele geografice la nivel microscalar. (Velcea. trăsături rezultate din capacitatea de ajustare proprie a intervenţiilor naturale sau socio-economice (I. Drept consecinţă fragilitatea rezultă din senzitvitatea unui geosistem corelată cu rezilienţa sa. senzivitatea exprimă ponderea modificării unui sistem geografic sau a unei părţi componente a acesteia în urma manifestării unui factor de stres oarecare. duce la apariţia unui geosistem cu fragilitate ridicată susceptibil de a avea pagube majore. atunci când activităţile umane nu depăşesc capacitatea de suport a mediului înconjurător. 1996). citat Gares et al. Petrea. . dezastrelor etc.

fie consecinţele imediate ale unui astfel de fenomen: fenomene climatice periculoase.alegerea nivelului admisibil al riscului. 2002) Cu privire la riscul climatic. atunci când capacitatea de suport este depăşită. Starea de regresivitate conduce la apariţia dezechilibrelor în mediul înconjurător. Cercetarea globală a fenomenelor de risc În analiza fenomenelor de risc trebuie urmată o anumită metodologie. Bertrand et al. fenomene.examinarea procedeului de reducere. . . În unele dintre aceste abordări. Definesc apogeul evoluţiei în timp. pag 30). rezultând mediile geografice critice cu nivele diferite de degradare. Bogdan. fiind sinonim cu denumirea de fenomene extreme. risc. Punând accent pe componenta antropică şi pe implicarea fizică şi decizională în alegerea politicii de evitarea şi atenuare a fenomenelor naturale de risc.stabilirea unor criterii şi parametri de apreciere. situate la limita maximă de variaţie. atenuare a pagubelor şi stoparea fenomenului.evoluţie luate per ansamblu. nu se face o strictă delimitare între termenii de hazard. 1996. recorduri naturale extreme.Recordul reprezintă una dintre noţiunile utilizate în studiul fenomenelor natural de risc. În urma evoluţiei naturale şi ca urmare a activităţilor umane mediul înconjurător poate fi alterat rezultând perturbări pe termen scurt sau îndelungat. 1999. Se consideră că o astfel de valoare este semnificativă dacă perioada de observaţie se desfăşoară pe o perioadă mai lungă (Bogdan.cunoaşterea factorilor de risc. hazarde climatice. provocând ambiguităţi. . nu toate au un caracter catastrofal sau dezastruos. limita maximă a intensităţii lor.estimarea efectului deferitelor politici publice asupra procesului de alegere a procedurii. . fenomenele naturale de risc având intensităţi. citat de Gares et al. catastrofă. citaţi de Voiculescu. (White 1974. care ulterior poate fi utilizat de om prin intermediul resurselor sale. a stabilit 5 elemente de analiză: . Niculescu. dar şi a protecţiei mediului înconjurător. intrând în decline.extinderea estimată a locuirii umane în arealele supuse hazardelor şi riscurilor naturale. prin mijloace şi metode de cartografiere. în literatura de specialitate sunt folosite mai multe noţiuni care exprimă posibilitatea distructivă. . considerat unul din iniţiatorii cercetării şi analizei fenomenelor naturale de risc. cu precădere a celor climatice. viteze şi manifestare şi extindere spaţio-temporală diferite. 1999. acestea având uneori un caracter ireversibil. . recorduri naturale. hazarde meteorologice. 1994).examinarea modului în care oamenii percep fenomenele naturale de risc. În contextul securizării componentei umane. fenomene naturale extreme. catastrofe climatice. Alterarea sistemului este data de acutizarea conflictelor dintre componentele mediului sau ca urmare a suprasolicitării resurselor acestuia de către societate umană.elaborarea hărţii riscului.sistematizarea şi tipizarea tuturor fenomenelor de risc. . fenomene extreme catastrofale (Bogdan.determinarea rangului de posibilităţi de ajustare prin grupuri sociale a acestor evenimente extreme. . (2000) au considerat necesare trei tipuri de acţiuni majore: 12 . . în principiu ea constă în: . .găsirea unui sistem uni al măsurării.

.uzine de diverse tipuri. a elementelor ce definesc un risc major. chimică.). Riscul perceput şi riscul evaluat Psihologia riscului este importantă în contextul evaluării şi gestionării acestuia. . gestiunea riscului.industria extractivă (exploatări miniere). analiza tuturor parametrilor. .- - identificarea. . În realitate.sectoare care ţin de industria militară. Importantă pentru autorităţile şi comunităţile locale este ciclul probleme-atenţie care prezintă trăsăturile caracteristice raportării problemelor environmentale generate de către riscuri. empirismul rural etc. (Panizza. reacţia umană la risc sugerează o frecventă schimbare a riscului perceput şi subiectiv chiar. . iar prin evaluare. .U. Tipuri de activităţi umane care sunt luate în considerare în evaluarea riscurilor antropice În evaluarea şi cunoaşterea riscurilor antropice şi a teritoriilor supuse lor este necesară întocmirea unei liste cu tipurile de activităţi generatoare de astfel de fenomene: .realizarea costului progresului semnificativ.distribuţia şi transportul gazelor naturale şi alte transporturi speciale. sunt delimitate cinci studii ale ciclului problemă-atenţie: . . feroviar şi aerian. moderne. 1986) 13 . pe cât posibil.stadiul postproblemă. . a materialelor de construcţii. .exploatările forestiere şi prelucrarea lemnului.depozitări şi transport de substanţe potenţial periculoase pentru mediu şi sănătatea umană. diminuarea acurateţei unei catastrofe şi limitarea consecinţelor nefaste. .activităţi turistice şi de agrement. riscurilor majore. Prin percepţie se are în vedere posibilitatea şi probabilitatea de apariţie a unui eveniment şi a efectelor sale.. omul creează o imagine mentală a realităţii şi mediului (harta mentală). transportul. care pune accentul pe elaborarea politicilor de mediu. . M. precum şi capacitatea de reabilitare şi de reconstrucţie. În S.A. . Dacă nu există o modificare a probabilităţii sau gravităţii acestuia.sectorul energetic şi distribuţia energiei. . depozitarea şi neutralizarea deşeurilor. prin percepţie şi evaluare. . .colectarea.industria alimentară.. adică strategii care să facă faţă unei catastrofe.exploatarea lucrărilor hidroenergetice şi piscicole.descoperirea alarmantă şi entuziasmul euforic.sistemele curente de gospodărire a localităţilor. .scăderea graduală a interesului intens al publicului. Baza psihologiei procesului de decizie subiectivă este aceea că. metalurgică etc. prevenirea catastrofei are în vedere.transportul rutier. pentru a da sens celor ce-l înconjoară.agricultura şi practicile agricole (tradiţionale. .studiul pre-problemă (pre-risc).

Analiza percepţiei şi acceptabilităţii riscurilor environmentale Riscul sau pericolul implică un anumit grad de probabilitate.impedimente de natură economică.participarea în sistemul de avertizare. . 3) Acţiuni sociale: .presiuni pentru implementarea de măsuri de prevenire a hazardelor.presiuni pentru protejare împotriva hazardelor.evaluare temporară.protecţie structurală. Orice proces decizional comport. cât şi cea socială. este estimarea riscurilor. o evaluare a riscului şi o analiză risc-beneficiu. finalizată printr-o decizie care este rezultatul unui bilanţ între câştig şi pierdere. . în ceea ce priveşte acceptarea implementării. În acest sens. 2) Acţiuni personale: . Răspunsul uman la hazard sau risc (Barrow. . Dezvoltarea tehnologică rapidă. Dacă riscul corespunde unei activităţi sau tehnologii cu valoare socială.presiuni pentru implementarea unor sisteme de avertizare a producerii hazardelor. proprie. într -un anumit sit. . fiind o funcţie variabilă de la un individ la altul şi influenţată de multiple condiţii interne şi externe. nu atât pe baza datelor şi a metodologilor ştiinţifice. 14 . legat de incidenţa apariţiei unor situaţii de impact ce pot constitui cauza unor consecinţe nefavorabile pentru environment şi om. etc.De asemenea un alt aspect important în managementul riscului antropic din teritoriile administrative date este legat de modalităţile de răspuns ale indivizilor şi comunităţilor locale la riscuri şi hazarde antropice.credinţa ca hazardul nu va avea loc. percepţia riscului poate prejudicia acceptabilitatea publică a unor investiţii care se reflectă direct asupra calităţii vieţii societăţii. 4) Acţiuni politice: . 1997). atât cea individuală. . dar fiecare individ percepe riscurile după o manieră particulară.credinţa ca oficialităţile pot rezolva problema. socială sau financiară. Riscul poate fi estimate sau evaluat cantitativ.părăsirea ariei supuse riscului. .. . . Percepţia riscurilor O problemă dificilă în procesul de evaluare a riscului dar care este necesară pentru a se depăşi reticenţa şi rezistenţa societăţii. .asigurare a vieţii şi bunurilor personale. a unor noi activităţi antropice. pot fi menţionate patru forme majore de răs puns uman la hazard şi risc (şi în condiţiile unei probabilităţi cunoscute de producere a unui dezastru): 1) Lipsa acţiunilor: .viziune fatalistă asupra evenimentelor extreme.ajutorarea în caz de pericol a umanităţii. Este extreme de dificilă cuantificarea percepţiei riscului. a dus la necesitatea identificării modului de percepţie şi la cuantificarea riscurilor. cu toate precauţiunile ce au fost deja evidenţiate. ci a unor evaluări subiective de tip intuitive şi emoţional.

Lipsa consecinţelor pentru generaţiilor viitoare. În numeroase cazuri. Ragusa. Pentru prima categorie situaţiile sunt analizate de fiecare individ sau grup social şi asumate. Acceptabilitatea riscurilor O etapă extrem de importantă în analiza riscurilor o reprezintă un element fundamental în acceptarea unor noi activităţi antropice la nivelul societăţii. Baza psihologiei procesului de decizie subiectivă este aceea că pentru a da sens celor ce -l înconjoară. Alegerea este dependentă de gradul de cunoaştere a fenomenului de risc şi de un bilanţ adesea efectuat în mod intuitive dacă ne referim la individ. Din punct de vedere al acceptabilităţii riscurilor acestea au fost clasificate în: . apreciindu-se acceptabilitatea sau inacceptabilitatea riscurilor. Estimarea şi asumarea riscurilor Oamenii percep riscul în funcţie de natura acestora şi de experienţa lor anterioară.riscuri involuntare. Slaba memorare a evenimentelor.riscuri voluntare. Incidente explicabile prin legi fizice simple. Tehnologii care nu presupun modele restrictive de viaţă. învechite. puternic influenţată de posibilitatea controlului uman asupra fenomenelor de risc. Tehnologii nemoderne. . Activităţi fără alternative. se înscriu cele care privesc fumatul.Modalitatea de percepţie a riscului reprezintă un element fundamental în acceptarea unor noi activităţi antropice la nivelul societăţii. între riscurile asumate şi beneficiile obţinute.Condiţii care determină o percepere redusă a riscurilor (după S. activităţile sportive sau riscurile asumate în activitatea economică şi în jocurile de hazard. percepţia umană poate fi alterată de numeroşi factori subiectivi sau obiectivi. În categoria riscurilor voluntare. Implicarea unei singure sau doar a câtorva clase sociale. Consecinţe reversibile. 1989) Activităţi voluntare. Psihologia riscului este importantă în contextual evaluării şi gestionăr ii acestuia. Controlul personal al riscului. 15 . Tabel 1. în general. Percepţia riscului este. problemele de stabilire a acceptabilităţii sunt mult mai complexe şi trebuie integrate în procesul decizional privind managementul environmentului şi analiza aspectelor legislative în domeniu. Consecinţe necatastrofice. Atunci când riscurile sunt create de activităţi antropice şi privesc interesele omului sau integritatea environmentală sau sunt naturale şi implică potenţiale efecte negative asupra omului şi mediului. Identificarea incorectă a cauzelor accidentelor.

În România. utilizarea unor forme de energie neconvenţională. au fost iniţiate primele monitorizări a unor factori de poluare şi s-au stabilit metodologiile de realizare a bilanţurilor de mediu şi a studiilor de impact. Pe baza unor asemenea studii se pot stabili noile strategii de dezvoltare a activităţilor şi circulaţiei turistice sau de diminuare a lor pentru a se asigura păstrarea calităţii mediului natural şi antropic. ţări europene cu tradiţie în turism şi-au pus problema găsirii unor parametrii de stabilire şi măsurare. Pentru fiecare unitate turistică ce se propune a se realiza este nevoie de elaborarea unor studii detaliate. Dezvoltarea durabilă și impactul turismului asupra mediului Încă din deceniul opt al secolului XX. prin intermediul Agenţiilor Judeţene de Protecţie a Mediului şi cu ajutorul Legii mediului nr. 137/1995. de impact între consecinţele activităţilor turistice şi protecţia resurselor naturale cu valenţe turistice. 16 . Practicarea turismului şi în special a turismului ecologic. cele mai importante “materii prime” pentru industria turistică. În relaţia dintre activităţile turistice şi mediul înconjurător. o echilibrare rural-urban durabilă. prin monitorizarea activităţilor şi circulaţiei turistice şi prin elaborarea detaliată a studiului de impact. reacţia umană la risc sugerează o frecventă schimbare a riscului perceput şi subiectiv. în termeni relative. tehnici mai puţin poluante. Urmărirea datelor statistice trebuie realizată prin indicatori specifici. a capacităţilor de suportabilitate. În realitate. Aprecierea gradului de impact a turismului asupra mediului înconjurător se poate face mai întâi prin stabilirea cadrului de lucru. chiar dacă nu există o modificare a probabilităţii sau gravităţii acestuia. presupune o dezvoltare a infrastructurii. mai ales că cea mai mare parte a peisajelor au valori unice ce nu pot fi restaurate sau înlocuite. care sunt în ultimă instanţă. stabilirea în funcţie de tipurile de peisaj şi de mediu. în timp şi spaţiu.omul creează o imagine mentală a realităţii. a gradului de dezvoltare turistică şi de ocupare a terenurilor. cu punctarea principalelor probleme. se produc modificări asupra componentelor de mediu prin intermediul infrastructurii şi circulaţiei turistice.

Dezvoltare ecologică durabilă Limitele schimbării acceptabile Monitorizarea stării mediului de către industria turismului și de către guvern Starea mediului natural Marketing: mediul natural ca atracție turistică Impactul asupra mediului natural Managerii ariilor naturale protejate Legislația ariilor protejate și a resurselor naturale Managementul mediului pentru industria turismului: structura corporativă. practici operative. Modele de dezvoltare a turismului durabil (Buckley. programe educaționale Profitabilitate continuă: reinvestirea profiturilor acționarilor Satisfacția consumatorului pe baza atracțiilor naturale sau a performanței de mediu Clienți cu preocupări de mediu sau interesați de atracții naturale Dezvoltare economică durabilă Fig. echipamente. 3. tehnici. 1996) 17 .

aşezărilor urbane oficiale şi neofic. anuală de specii importante pescuită Calitatea apei proaspete Reducerea anuală a apelor subterane şi Apa proaspătă de suprafaţă (în % din total cant. ce consuma ozon Calitatea aerului Concentraţia poluanţilor din aer Agricultura Terenul arabil Solul Utilizarea îngrăşămintelor Utilizarea pesticidelor Păduri % sup. litorale Cantit. oceane. care trăieşte în reg. Mări. 1995) Comisia de dezvoltare durabilă – Indicatori tematici Componenta Subcomponenta Indicator Mediul Înconjurător Modificări climatice Emisii de gaze cu efect de seră Atmosfera Diminuarea stratului de ozon Consumul de subst. pădurilor din totalul teritoriului intensitatea exploatării lemnului Deşertificare terenuri afectate de deşertificare Urbanizare Sup. suprafaţă) Specii Abundenţa speciilor Economic Performanțe economice Structura economică PNB/locuitor Ponderea investițiilor în total PNB Comerțul Balanța comercială a bunurilor și serviciilor Statutul financiar Datoria publică în % față de PNB Total asistență pentru dezvoltare ca % din PNB Consumul de materiale Factorii de producție și Intensitatea consumului material consum Energia utilizată Consumul anual de energie/locuitor Ponderea consumului de resurse energetice regenerabile Intensitatea consumului de energie 18 . Indicatori ai dezvoltării durabile (după Comisia ONU pentru Dezvoltare Durabilă. de apă) Calitatea apei Consumul biochimic de oxigen Concentraţia de fecale (coliforme) în apa proaspătă Ecosisteme Suprafaţa ecosistemelor Biodiversitatea Arii Naturale Protejate (% din tot.Tabel 2. ţărmuri Pescuitul Concentraţia de alge în apele costiere Zone costiere % pop.

fie prin modificarea obiceiurilor comportamentale.poluarea apelor de munte curgătoare şi freatice prin deversarea apelor uzate rezultate din activităţile turistice. Linii telefonice individuale/1000 loc.amenajarea infrastructurii turistice de agrement (pârtii de schi. culegerea ciupercilor. Știință și tehnologie Cheltuieli de cercetare și dezvoltare ca % din PIB Preîntâmpinarea dezastrelor și Pierderi de vieți omenești și economice răspunsul datorate dezastrelor Impactul activităţilor turistice asupra mediului înconjurător se manifestă prin rmătoarele: deteriorarea esteticii peisajului prin construcţii cu scop de cazare şi alimentaţie publică în ariile naturale. cât şi prin folosinţa în scop turistic al unor mijloace de trans port (ATV-uri. . care fără voia lor sunt implicate în activităţile turistice. piste de ATV şi motocros. Resursele turistice naturale îşi vor menţine gradul de atractivitate atâta timp cât mediul - 19 . cât şi a deşeurilor lăsate în urmă de către turişti în timpul drumeţiilor. acest lucru este mai evident în zonele turistice dezvoltate. Mediul şi calitatea acestuia reprezintă condiţia fundamentală a activităţii turistice.lipsa de respect faţă de speciile de plante şi animale. a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale). fie prin ţinerea lor în captivitate.zgomot şi vibraţii rezultate în urma activităţilor turistice. telecabine etc. . .gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor rezultate în urma activităţilor turistice.amenajarea căilor de acces în zonele turistice.Producerea și managementul Generarea de deșeuri industriale și deșeurilor municipale solide Generarea de deșeuri periculoase Managementul deșeurilor radioactive Managementul deșeurilor și reutilizarea lor Transport Distanța de călătorie/locuitor după modul de transport Instituțional Cadrul instituțional Strategia implementării DD Strategia Națională a Dezvoltării Durabile Cooperare internațională Implementarea acordurilor globale ratificate Infrastructură. . comunicații Accesul la informație Numărul de deținători de internet/1000 loc.). . . restrângerea habitatelor sau chiar provocarea unor mutaţii în cadrul unor specii. maşini de teren). teleschiuri.reducerea biodiversităţii prin retragerea din circuitul natural al unor specii de plante şi animale (vânătoare şi pescuit sportiv.poluarea aerului prin mijloace de transport. . .

materialelor. sporirea dotărilor şi implantărilor turistice ca şi a infrastructurii. râurile şi lacurile: suportă o supra exploatare turistică atât în sensul numărului foarte mare de turişti care sunt atraşi de ele cât şi datorită numărului mare de amenajări destinate acestora. sistematizarea defectuoasă. înmulţirea elementelor de infrastructură duce la urâţirea peisajului. spaţiul destinat activităţilor umane fiind din ce în ce mai vast. utilizarea automobilului şi posibilitatea parcurgerii unor distanţe din ce în ce mai mari în timp tot mai scurt. profunzime) . Impactul turismului asupra mediului Componente Măsurarea impactului potențial al turismului asupra mediului Indicatori . Componente ale mediului afectate: peisajul: suferă o urâţire datorită construcţiilor.% din proiecte pentru care se face evaluarea impactului turismului . folosirea motoarelor cu combustie interna la ambarcațiuni. rezultă o monotonie a peisajului.Rapoarte privind evaluarea științifică a potențialului de mediu (număr. turismul joacă un rol important în protejarea mediului şi menţinerea calităţii lui. apariţia construcţiilor foarte mari. creşterea timpului liber care oferă posibilitatea unei explorări mai intense a mediului natural.înconjurător va continua să reprezinte un argument al călătoriei turistice. spaţiul vizat este limitat la câteva sute de metrii. comportamentul acestora. sporturile nautice. Tabel 3.% din proiectele de conservare realizate cu contribuția financiară rezultată din turism . atât în cadrul staţiunilor turistice cât şi în afara acestora. creşterea frecvenţei turismului de weekend petrecut în natură. zgomotul etc. flora: este afectată negativ de exodul masiv al turiştilor. Factori de influenţă: deplasarea persoanelor pe distanţe din ce în ce mai mari. efectele negative sunt rezultatul prezenţei masive a turiştilor. în special către zonele forestiere. litoralul – este cea mai fragilă zonă deoarece este o zonă în formare.% din zona protejată. amplasării. bugetul de conservare a sitului generat de activitățile turistice (cash. a designul acestora. fauna: modificarea habitatului animalelor datorită construcţiilor şi infrastructurii necesare turismului. solul: este afectat de exploatarea excesivă. practicarea unor forme de turism ca vânătoarea și pescuitul nerațional. densitatea instalaţiilor şi a vizitatorilor sunt foarte mari – aceste neajunsuri se întâlnesc şi la nivelul celorlalte zone dar la un nivel mai restrâns. culorii. valoarea contribuțiilor în natură) - - - - - - Surse de finanțare pentru conservarea și menținerea 20 . Din acest motiv. oraşele şi monumentele: sunt afectate prin creşterea densităţii urbane. poluarea atmosferică. Aceste preocupări trebuie corelate şi cu faptul că atât spaţiul turistic cât şi resursele naturale pe care turismul le utilizează sunt limitate.

biodiversității în zonele protejate (necesitatea unor sume minime de finanțare / contribuția la proiecte de conservare) Alternative economice pentru localnici pentru a reduce exploatarea resurselor naturale și faunei în sit Sprijin pentru promovarea activităților de conservare a biodiversității de către turiști Reglementări specifice sitului (protecția ecosistemelor în stare critică sau în dificultate) Oferirea de oportunități turiștilor pentru a participa la . materiale de construcție) destinate micșorării impactului negativ .Valoarea donațiilor turiștilor . programe.% din bunuri și servicii achiziționate local . % din cei ce răspund .Valoarea încasărilor de către comunitatea locală . gestiunea deșeurilor.% localnicilor care primesc materiale privind conservarea.% de creștere / descreștere al corespondenței cu cei ce au vizitat anterior situl (inclusiv scrisori de mulțumire. servicii oferite) .Aplicarea codurilor de conduită (dimensiunea grupurilor.) cu contribuție specifică inclusă în preț .Numărul și % de sprijinire a cluburilor (prietenii parcului. etc.% turiștilor sensibilizați de existența sitului de conservare . site-uri create pe internet de foștii vizitatori) .Valoarea investițiilor companiilor de turism în infrastructură .% din businessul legat de destinația turistică.Nivelul activității de atragere a turiștilor în activități de protecție (se măsoară fiecare tip de informație. donații.% din populația locală angajată în activități de conservare . programe informaționale.Număr de organizații pentru conservare care coordonează activitatea de turism în ariile de destinație 21 . % celor care citesc și răspund . sugestii.% din populația locală angajată în turism .% turiștilor care primesc materiale educaționale privind conservarea. poluarea sonoră.Valoarea generată de taxele de vizitare a parcurilor . etc. donații. timp pentru voluntariat.% de respectare a acestui cod (se referă la secțiunile specifice corespondente fiecărui tip de impact) .Valoarea și % de reduceri sau stimulente pentru localnici .) .Cuantificarea eforturilor de atragere a localnicilor în activități de protecție (număr de întâlniri.Valoarea contribuției operatorilor (taxe de concesiune.% de turiști care participă la activități de protecție . eficiența energetică.Numărul și % localnicilor participanți activi la programele de conservare . cheltuieli) .% din produsul turistic (tururi. care contribuie la conservare .Număr de participanți la programe locale .) . modul de transport. scrisori de oferire de sprijin. echipamente.% din turiști care contribuie la activități de conservare (după tipul de contribuție: taxe.% celor cărora li se oferă materiale în limba natală . local și în străinătate) . etc.

la rândul lor. Scenele televizate surprinse în zonele distruse de inundaţii sau furtuni. evenimente educaționale sub îndrumarea ghizilor. Când turismul şi mediul înconjurător coexistă în armonie. imaginile nenumăratelor localităţi invadate de ape sau. calitatea factorilor naturali de cură. Condiţiile oferite de cadrul natural. Componentele potenţialului natural şi potentialul antropic prezintă interes prin valoarea estetică. hidrografie. instituţii şi evenimente cultural-artistice. Conservarea înseamnă păstrarea şi utilizarea în cunoştinţă de cauză a mediului natural şi antropic. care oferă oportunități de a contribui la programele de conservare . etc. WTO. % celor ce marchează contribuții oferite) . faună. rezervaţii naturale – contribuie la atragerea de fluxuri turistice şi îşi exercită influenţa asupra activităţii turistice. elemente de etnografie şi folclor.activitățile de conservare .Existența unui cod de practici și orientări ale clienților (% de respectare a acestui cod) . Din ce în ce mai mulţi oameni sunt interesaţi în explorarea destinaţiilor şi culturilor noi şi cât mai îndepărtate.% din turiști care primesc materiale de marketing. forme particulare de manifestare a acestuia. pur şi simplu. mediul înconjurător poate avea un impact pozitiv sau impact negativ asupra turismului. monumente naturale. majoritatea intrând în unul din cele două tipuri: conservarea şi reabilitarea mediului. prin componentele sale – relief. posibilitatea practicării unor sporturi. spulberate de alte urgii îi pun pe turişti pe gânduri. 22 . 2004) Impactul mediului asupra turismului Mediul înconjurător este un factor care influenţează cererea turistică. aşezările umane – atrage la rândul său fluxurile de turişti. Există multe exemple de acest gen.Chestionare privind gradul de satisfacție (% de completare a chestionarelor. aceştia orientându-se către destinaţii liniştite şi care să le ofere siguranţă. cognitivă şi recreativ-distractivă.Nivelul sensibilității culturale a materialelor educaționale (se impune o analiză a textului) (Sursa: Indicators of Sustainable Development for Tourism Destinations. determinând.Număr de tur-operatori care oferă activități de conservare ca parte a programului turistic . vegetaţie. potenţialul turistic antropic – vestigii arheologice şi monumente de artă. Impactul pozitiv Turismul este una dintre cele mai importante industrii şi cunoaşte o dezvoltare continuă. Astfel.Numărul de programe / activități de conservare deschise turiștilor (zile de curățenie. aportul formativ şi instructiv-educativ. climă. mediul beneficiază de pe urma turismului. cu atât mai mult dacă ele oferă şi posibilitatea de a cunoaşte tradiţii şi obiceiuri ale altor culturi.Coduri de utilizare a vehiculelor și a altor echipamente cu motoare (% câți au primit. Conservarea şi turismul merg de multe ori mână în mână. Având în vedere faptul că cererea pentru produsele turistice este parţial determinată de calitatea acestuia.) . zonele care dispun de resurse naturale deosebite atrag tot mai mulţi vizitatori. % câți au respectat) . Totodată. Calamităţile naturale care s-au abătut asupra lumii în ultimul timp reprezintă un avertisment dramatic pentru oamenii care trăiesc în conflict cu mediul înconjurător. realizări tehnico-economice şi ştiinţifice contemporane.

În zonele de mare atractivitate este favorizată desfăşurarea de activităţi care pun în pericol calitatea 23 . şi-au făcut parcuri naţionale şi rezevaţii de vânat imense pentru conservarea vieţii sălbatice. cum ar fi colibele minerilor şi magazine datând de la începutul secolului XX. multe din parohiile din Anglia utilizează donaţiile pe care le primesc de la vizitatori pentru reparaţii şi restauraţii. ci furnizează şi banii necesari pentru conservare: o parte din venitul din turism poate fi utilizat pentru păstrarea mediului înconjurător. Astăzi. reprezentând circa 7. zone industriale au fost convertite în locaţiile unor festivaluri. Parcurile şi rezervaţiile naturale au reuşit să protejeze multe specii care altfel ar fi fost distruse de vânatul necontrolat. Multe din pagubele provocate de turism mediului sunt cauzate de numărul mare de vizitatori sosiţi la destinaţiile a căror capacitate optimă de primire a fost depăşită. prin folosirea necorespunzătoare a mediului ambiant. Lumea este plină de exemple de clădiri individuale şi de zone întregi cărora turismul le -a dat o şansă prin reabilitarea ca atracţii turistice. participând implicit la degradarea şi poluarea mediului înconjurător şi a potenţialului turistic. a week-end-urilor sau a vacanţelor – a devenit un obicei social cu efecte negative asupra mediului. Ieşirea periodică din oraş spre zonele verzi – sub forma excursiilor. o mare varietate de castele şi case impozante care se aflau în paragină au devenit spaţii de cazare pentru turişti. Presiunea omului asupra mediului natural creşte zi de zi. puncte şi obiective turistice. Kenya are 13 parcuri naţionale şi 24 de rezervaţii. Turismul este un consumator de spaţiu şi resurse turistice. Câteva ţări din Africa de Est. precum Kenya şi Tanzania. în pri ncipal. Turismul nu oferă numai un motiv pentru conservarea mediului natural şi a celui antropic.Multe monumente istorice şi arheologice au fost salvate de la distrugere datorită interesului turiştilor faţă de ele. este un muzeu în aer liber care cuprinde un mare număr de clădiri cu un aspect umil. Aceste au fost salvate de la demolare datorită valorii lor de atracţie turistică. Au făcut acest lucru ştiind că viaţa sălbatică este cea mai importantă resursă naturală care atrage turişti în Africa de Est. în scopuri recreative şi de agrement. Beamish Museum. Petrecerea timpului liber oferă prilejul unei exploatări mai intense şi unei cuceriri a mediului natural. în natură. dublată de o intervenţie brutală a omului asupra peisajului şi resurselor naturale.5% din suprafaţa ţării. Această degradare se realizează fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajului. Nu au fost salvate în acest fel doar casele impunătoare şi castelele. cele mai cunoscute fiind Masai Mara şi Seregeti. fie prin concepţia greşită de valorificare a unor zone. florei şi faunei sau altor obiective turistice pe care turismul le poate deterio ra parţial sau total. De exemplu. Sute de case cu valoare istorică din Marea Britanie nu ar mai fi fost astăzi decât nişte ruine sau ar fi fost demult demolate dacă nu ar fi fost valoroase pentru turişti. În întreaga lume mediul înconjurător a beneficiat de pe urma turismului în variate moduri. cea mai mare parte a timpului liber petrecându -se în afara oraşului. odată consumate. capacitatea de existenţă a destinaţiei turistice este terminată. oamenii deplasându -se mai des şi pe distanţe mai mari faţă de trecut. Trebuie avut mereu în vedere faptul că atât resursele naturale cât şi cele ant ropice trebuie păstrate deoarece acestea sunt disponibile o singură dată. Mediul înconjurător scapă rareori de efecte negative atunci când numărul de turişti este foarte mare. lângă Newcastle. Impactul negativ Acţiunile distructive ale unor activităţi turistice se manifestă. Asemenea exemple demonstrează cum poate beneficia mediul de pe urma turismului salvându -se ceea ce altfel ar fi fost pierdut în întregime. Vechile fabrici şi -au început o nouă viaţă ca muzee.

cu destinaţia în special Vârful Omu. nici măcar nu posedau extinctoare. găsiți intercondiționări între acestea și propuneți soluții de ameliorare ale acestora . obiectivele turistice situate în afara traseelor marcate şi special amenajate. prin distrugerea cu ani în urmă a cabanei Mălăieşti. iar instalaţiile erau improvizaţii periculoase. Poluarea naturii se intensifică şi datorită turismului automobilistic al cărui efect nociv este alterarea calităţilor aerului. existenţa unor resurse economice. Aspectele analizate sugerează că alături de celelalte activităţi economico-sociale.Analizați elementele supuse riscului într-un areal turistic vulnerabil (fig. având probleme specifice. dispariţie datorată unor incendii. care solicită colaborarea specialiştilor din domenii variate.Faceși o corelație între dezvoltarea durabilă ecologică (fig. Impactul turismului poate fi adeseori redus crescând informarea şi schimbând comportamentul atât al turiştilor.Analizați percepția și acceptabilitatea riscurilor în funcție de condițiile care le determină (tab. 2). neglijenţa turiştilor.mediului. 2) și impactul acestora asupra mediului înconjurător (tab. Circulaţia turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă de cele mai multe ori distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care le -au consacrat ca atracţii turistice (distrugerea vegetaţiei şi florei.a. un suport legislativ eficient şi o susţinută activitate de educaţie cetăţenească. turismul constituie o importantă sursă de poluare ceea ce impune o dezvoltare ecologică a acestuia. Protecţia şi conservarea potenţialului turistic şi a mediului se conturează ca o activitate distinctă. a arbuştilor şi a florei etc. Aplicație practică: . 3) 24 .Faceți o legătură între fenomenele și procesele turistice de risc (fig. 3) și idicatorii dezvoltării durabile (tab. în general. o destinaţie turistică în sine. numai în condiţiile asigurării unui cadru de desfăşurare juridico-administrativ adecvat care impune organizarea administrativă. ruperea copacilor şi în special a puieţilor.) . degradarea peisajului ş. scurt circuit electric. Cauzele acestora sunt diverse: trăsnet. mediul economic.Observați procesele și fenomenele de risc turistic (fig. cât şi al lucrătorilor în industria turismului local. şi impactul negativ pe care-l manifestă unul asupra celuilalt. îl constituie dispariţia în ultimii 20 de ani a 14 cabane din Carpaţii româneşti. 1) și găsiți exemple în orizontul local . în special. 2) .). unde circulaţia turistică tinde să fie necontrolată. etc. Un exemplu care să evidenţieze relaţia reciprocă complexă dintre turism şi mediu. Un alt mod de degradare a mediului îl constituie realizarea investiţiilor cu caract er turistic neştiinţific şi neraţional. societatea civilă. scurgeri de gaz metan. braconajul. 1) și de actorii implicați (factori politici. Această acţiune poate avea o eficienţă satisfăcătoare. distrugerea pajiştilor. nerespectarea principiilor generale de exploatare a resurselor naturale. rămăsese unul dintre puţinele adăposturi montane ce puteau deservi fluxul turistic din zona nordică a masivului Bucegi. Astfel de zone sunt. de obicei. Una dintre aceste cabane este Cabana Diham. care. investiţii care se concretizează prin: supradimensionarea staţiunilor din punct de vedere al capacităţii de primire şi de tratament. lipsa de prevedere a celor care le gospodăreau şi faptul că toate aceste cabane de altitudine nu aveau sisteme de prevenire a incendiilor.

Lucrare practică 2. în funcţie de factorii de decizie se diferenţiază în afară de alţi indicatori şi următorii: . Tipuri de indicatori utilizaţi în turism După clasificarea OMT (2004). costul reamenajării unor pârtii de schi afectate de lipsa zăpezii. 2. Tulburarea sitului turistic 14. 4. 6.indicatori ai impactului turismului asupra mediului natural şi socio-economic (creşterea consumului de apă. 9. reamenajarea porţiunilor de ţărm afectate de tsunami. creşterea / scăderea nivelului veniturilor în comunitatea locală). 13. costul de decontaminare al apei potabile. 1. schimbările în modelele de consum. 3. 1997) Nr. . costul reducerii gazelor cu efect de seră. uragane. costul colectării gunoiului menajer). Tabel 4 . Indicatorii de bază ai dezvoltării durabile (după WTO. indicele gradului de defrişare. Gradul de interes 25 . 5. una dintre cele mai larg utilizate. cicloni. 11.indicatori ai efortului managerial (costul desalinizării apei potabile. Indicatorul Protecția arealului Presiunea asupra aerului Intensitatea utilizării Impactul social Controlul dezvoltării Managementul deșeurilor Procesul de planificare Ecosisteme fragile Satisfacția consumatorului Satisfacția locuitorilor Contribuția turismului la economia locală Indici compoziți Capacitatea de suport Instrumente specifice de măsurare Categoria de protecție a arie conform clasificării UICN (glosar) Numărul turiștilor care vizitează aria (pe an/lună) Intensitatea utilizării în perioada de vârf (turiști/ha) Raportul turiști/locuitori (media și perioada de vârf) Existența unei metode de studiu a mediului sau de control real al planificării și densității utilizării Procesul de tratare a apelor uzate Existența unei planificări sistematice Numărul de specii rare sau în curs de dispariție Gradul de satisfacție al vizitatorilor (conform unui chestionar) Gradul de satisfacție al localnicilor (conform unui chestionar) Procentul activităților economice globale datorate turismului Instrument compozit de alertă asupra stării factorilor cheie care influențează capacitatea ariei de a organiza turismul la diferite nivele Instrument compozit de măsurare a nivelelor impactului asupra sitului (de ex. 10. 8. 7. ce se poate schimba în timp 12. asupra caracteristicilor naturale și culturale sub presiunea constrângerilor turismului și a altor sectoare) Instrument de măsurare calitativă a caracteristicilor ce determină atractivitatea unei arii pentru turism.

a elaborat trei clase de scenarii: . iar societatea va avea probleme de adaptare la modificările globale ale mediului. Indicele de naturalitate reprezintă ponderea suprafeţei acoperite de pădure şi suprafaţa analizată (localitatea): Inat = Spădure / Stotală×100 EX: Comuna Bistrita Bargaului: S fondului forestier-13571 ha S totala-18890 ha Bistrita S fondului forestier-3657 ha S totala-14905 ha - - Indicele transformării environmentale. în care se vor adânci decalajele economice şi sociale. Astfel. = (Spădure+Spajişte+ Sacvatică)/(Sconstruită+Sagricolă) Indicatorii de mediu. Itr. agricolă (arabil.Lumea barbară.Lumea convenţională.Dintre resursele naturale. 2005).e. livezi). . Peisajul este o altă resursă naturală ce trebuie luată în consideraţie. ca suprafaţă oxigenantă. este dat de raportul dintre suprafaţa pădurilor şi a pajiştilor şi suprafaţa construită: Itr. vii. apa şi energia sunt principalele resurse utilizate în majoritatea ariilor de destinaţie. şi suprafaţa acvatică. pentru Câmpia Olteniei s -a introdus în formulă si sup. ca factor de dezechilibru. Schimbările Climatice Globale şi Turismul Grupul pentru Scenarii Globale din cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). iar problemele mediului se vor accentua. având în vedere ca agroecosistemele sunt entităţi artificiale. .m. în cantităţi mai mari decât consumul localnicilor. prevede o evoluţie similară cu cea din ultimele decenii.e = (Spădure+Spajişte)/Sconstruită Suprafaţa construită cuprinde şi suprafeţele ocupate de căile de comunicaţie terestră. cu respect pentru protecţia şi conservarea mediului 26 . o dezvoltare durabilă cu reducerea decalajelor economice şi sociale.Marea Tranziţie. Construirea unor indicatori care să reflecte evaluarea stării peisajelor este necesară pentru dezvoltarea durabilă a turismului (Dumitrașcu. Astfel. fără capacitate de autoreglare. Acest indice trebuie adaptat la specificul diferitelor peisaje.

% vizitatorilor în vârf de sezon / sezon marginal În 2003 în Tunisia a avut loc prima conferinţă internaţională cu titlul „Schimbările climatice globale şi turismul”. . WTO.% ariilor turistice și infrastructurii cu protecție față de mare (clasificate după nivelul de protecție) 5. sub patronajul OMT. 2004) 27 .Valoarea pagubelor produse turismului . Impactul asupra mediului natural .zonele litorale şi regiunile montane sunt cele mai expuse.este afectat mediul natural. .) situate în arii vulnerabile 3.numărul de camere cu aer condiţionat.este influenţată negativ planificarea activităţilor de turism. 1. infrastructura şi comunităţile urbane şi rurale. Gradul de planificare pentru . din totalul țării (Sursa: Indicators of Sustainable Development for Tourism Destinations. patrimoniul cultural. Principalele componente ale schimbării climatice și indicatori recomandați Componente ale schimbării climatice: adaptarea 1.sunt afectate sănătatea populaţiei şi practicile de asigurare. prin urmare piaţa turistică de aici va suferi schimbări. Impactul asupra regiunilor montane .% arii schiabile cu echipament de făcut zăpadă artificială .Valoarea infrastructurii turistice în regiunile litorale impactul Schimbărilor Climatice sub nivelul maxim estimat 4. etc.% ariilor naturale protejate afectate.% turismului dependent de prezența speciilor (vieții sălbatice) și a biodiversității indicatoare (% de specii indicatoare considerate vulnerabile la schimbări climatice) . restaurante.Frecvența evenimentelor climatice extreme . . Gradul de expunere la risc Indicatori . unde sunt recunoscute relaţiile reciproce dintre aceşti factori. Tabel 5.% ariilor de schi dezvoltate care pot bloca accesul la condiții de schi datorită încălzirii (utilizarea unor scenarii de încălzire pentru destinație) 6. . Impactul asupra zonelor litorale . Nivelul pagubelor datorate evenimentelor climatice extreme 2.Printre indicatorii utilizaţi pentru măsurarea schimbării climatului şi evaluarea nivelului de adaptare la încălzire sau răcire sunt: .Procentul infrastructurii turistice (hoteluri.Valoarea anuală a pagubelor datorate furtunilor sau inundațiilor .devin vulnerabile regiunile aride şi cele cu risc de inundaţii. Impactul schimbărilor climatice asupra turismului . Concret: .

4.Tabel 6. Impactul turismului asupra schimbării climei . Impactul încălzirii globale asupra turismului: previziuni ale evoluției numărului de vizitatori în primele 10 țări receptoare. 1995 – 2025 2. Previziuni ale evoluției numărului de vizitatori în primele 10 țări receptoare.consumul de apă şi energie pe locuitor (încălzirea / răcirea camerelor).poluarea datorată serviciilor de transport. 1995 – 2025 Fără modificări climatice -29% -27% -30% -28% -29% 50% 8% 51% 112% -29% Cu o creștere globală de 1°C -30% -25% -32% -31% -28% 52% -10% 60% 140% -25% Franța SUA Spania Italia Marea Britanie Ungaria Mexic Polonia China Austria (Sursa: http://www.com/article/dn7409-will-globalwarming-impact-tourism-hotspots. 28 .html) Fără modificări climatice 160 140 120 100 80 60 % 40 20 0 -20 -40 -60 Cu o creștere globală de 1°C Fig.newscientist. .

saturaţia va fi atinsă înaintea capacităţii de atracţie. EX: un muzeu atinge nivelul de saturaţie odată cu nivelul atins de capacitatea atracţiilor .  capacitate economică. în destinaţia aleasă. prin intermediul unor servicii de calitate.  capacitatea ecologică. rezultând o calitate redusă a experienţei turistice.  capacitate socio-culturală. 1999) 29 . Există mai multe tipuri de capacitate de suport:  capacitatea fizică. Alegerea unei destinaţii este influenţată de prezenţa unei atracţii (valenţele naturale sau cultural-istorice ale mediului). numărul de turişti care pot fi cazaţi fără a afecta mediul.Capacitatea de suport a mediului pentru turism Se utilizează pentru a defini raportul dintre numărul de turişti care pot fi cazaţi într -un anumit loc fără a produce daune locului respectiv şi fără a reduce satisfacţia turiştilor. numărul de turişti care pot fi cazaţi la un moment dat într-o arie turistică. Cele șase tipuri de capacitate de suport (după Swarbrooke. Numărul mare de turişti poate induce saturaţia ariei. numărul de turişti care pot fi primiţi fără a induce probleme economice (creşterile de preţ ale terenurilor). numărul de turişti ce pot fi cazaţi fără a afecta ireversibil comunitatea locală sub aspect social şi cultural. Turistul urmăreşte să trăiască o experienţă turistică valoroasă (dacă se poate unică).  capacitatea infrastructurii fizică perceptuală ecologică Capacitatea de suport a infrastructurii socioculturală economică Fig. Raportul dintre intensitatea utilizării unui areal turistic şi satisfacţia turiştilor variază pentru diferite atracţii. În cazul atracţiilor naturale.  capacitatea de percepţie. Prezenţa resurselor în cantitate suficientă şi de bună calitate este importantă dar nu hotărâtoare în alegerea unei destinaţii turistice. 5. numărul de turişti ce pot fi cazaţi fără a deteriora experienţa turistică.

Observați capacitatea de suport a mediului și implicațiile asupra turismului. 5) în funcție de variabile regionale 30 . 6). turism și schimbările climatice.Analizați tipurile de capacitate de suport a mediului pentru turism (fig. ținând cont de impactul schimbărilor climatice asupra activităților turistice (tab.Aplicație practică: .Pornind de la tabelul 4. analizați indicatorii dezvoltării durabile elaborați de către WTO și viabilitatea instrumentelor de măsură a acestora .Analizați relația dintre mediul înconjurător. având ca exemplu figura 4 (previziuni asupra evoluției numărului de turiști în primele zece țări receptoare de turiști) . ținând cont de componentele schimbării climatice (adaptarea) și indicatorii acestora din urmă (tab. 5) .

peşterile vor conserva. căi de acces. Din acest punct de vedere. Impactul amenajărilor turistice asupra mediului înconjurător Turismul în peșteri: avantaje și dezavantaje Avantajele turismului în peşteri. etc. cu amenajări minime sau chiar inexistente. Sesizarea pericolului (chiar şi în cele mai asigurate şi confortabile peşteri turistice). România are un enorm potenţial al turismului speologic de aventură. este sacrificat. toate aceste duc la un nivel foarte ridicat al investiţiei iniţiale. în interesul relaxării personale şi al actului de cultură. va emoţiona mult mai accentuat pe acesta. Dezavantajele turismului în peşteri sunt sesizabile mai mult de specialişti. întotdeauna. Ialomiţei.) Pe de altă parte. sub raportul protecţiei mediului. Beneficiind de prezenţa unor forme de exprimare geologică inedite. biotopul faunistic aparte şi inedit. Peştera Muierilor de la Baia de Fier. construcţii de interior şi exterior. cu iluminat personal . pe casca turistului. de necesitatea construirii de clădiri şi amenajări. electrificări. costurile de amenajare sunt foarte mari. O peşteră lăsată cât mai sălbatică. de orice categorie ar fi acesta. adeseori. imposibil de găsit la suprafaţă. Acesta urmează unor reflexe de conservare. Uneori se modifică morfologia internă a peşterii. în acelaşi timp. decolmatări. prin derocări. dispus să cheltuiască timp şi bani pentru a pătrunde.Lucrare practică 3. Originalitatea peisagistică este aproape indiscutabilă. faţă de una sofisticat amenajată. mâini curente. şi de efectul unei permanenţe sezoniere. platforme de regrupare. beneficiind. Cadrul natural. de aceea orice incluziune în spaţiul subpământean va genera emoţii irezistibile. un important interes al vizitatorului. care determină modificări ale parametrilor de percepţie senzorială ale turistului aflat în subteran. dereglarea ritmului nictemeral. adesea. de şosele. 31 . Polovragi. Derocări. iluminat. etc. sentimentul de aventură şi gustul adrenalinei vor crea o stare de spirit care generează interesul turistului. Specialiştii au remarcat că factorul emoţional este cu atât mai accentuat cu cât gradul de amenajare al peşterii este mai redus. în laboratoarele subpământene. doar câteva peşteri beneficiind de amenajări turistice semnificative (Peştera Urşilor. formele de coroziune şi eroziune endocarstică. Dâmbovicioara. Ungurului Mare. Al doilea dezavantaj ar fi acela al impactului de mediu asupra cavernamentului. În primul rând. întunericul. transporturi pe cablu. peisagistic. că scapă din vedere impactul negativ. parcări. amenajări de echipări de trasee. aluvionară. cu trenuleţe. Fiinţa umană este una eminamente solară. asupra acestui spaţiu. Avantajele turismului în peşteri derivă din doi poli de interes: originalitatea peisagistică şi emotivitatea turistului aflat în spaţiul subteran. chiar factori din domeniul protecţiei mediului dovedind. trotuare cimentate. activarea „ceasului biologic”. amenajările turistice vor fi amortizate cu uşurinţă. Dezavantajele turismului în peşteri. cum ar fi speleotemele de diverse naturi chimice. Scărişoara. lumini exorbitante şi fond muzical ambiental. fiind ştiut faptul că mediul speologic va genera întotdeauna interesul turiştilor. Cel de-al doilea pol interes pentru turist este emotivitatea.

pe timp de 1-3 zile.R. rezumându-se la instalarea unei mâini curente pe planşeul de la intrare. ea este o peşteră de categoria B. precum şi sutele de litri de CO2 emanate în procesul de expiraţie. în apropierea unui traseu turistic consacrat. . practicat de persoane cu pregătire fizică. Acestea.zonarea climatică a peşterii. la dispariţia faunei cavernicole.M. în perioada de hibernare. peştera oferă turistului ocazia întâlnirii cu atracţii specifice mediului speologic. care să cuprindă următoarele etape: . poziţionarea ei. foarte rar în cavernamentele din Munţii Rodnei. uneori şi a coloniilor de chiroptere. acest cavernament se află în aria de autoritate a A. cu echipamente speciale. având cunoştinţe de specialitate şi un anumit grad de pregătire. sub 20%.R. poate fi străbătură cu uşurinţă. . pe aria administrativ-teritorială a judeţului Bistriţa-Năsăud. organizat de A.cartarea peşterii în sistem GIS şi proiecţia ei la suprafaţă. Amenajarea peşterii „Baia lui Schneider” poate fi minimalizată. de tip ecvestru. elementul de inedit absolut în Rodnei.N. ceea ce permite un turism speologic. precum şi la marcarea cărării speologice cu materiale reflectorizante inerte din punct de vedere al 32 . Speleoteme calcitice. Amenajarea acestei peşteri se poate face în urma unor studii de impact complexe. mergând până la rezervaţia cu narcise din Masivul Saca. prezenţa urmelor mineritului medieval într -o peşteră calcaroasă. urmele manoperei în zona de interes minier. la care se adaugă impactul de mediu produs de fluxurile turistice (în special cel generat de aportul de material biologic adus de vizitator. etc. Din punct de vedere al protecţiei naturale. . datorită unei declivităţi mici.. printre care celebrul aragonit.inventarul faunistic. şi. are surse de apă potabilă şi reprezintă adăpostul a trei specii de chiroptere.analiza apei în peşteră. .galerii artificiale. de tip colonie.studiul climatului subteran. În primul rând. . urme de staţii de încărcare a detriturilor derocate de mineri.P. Din punct de vedere peisagistic.P.realizarea unui plan de management eficient şi impementarea actului de turism în acesta.situaţia terenurilor supraterane cu impact asupra endocarstului. însoţite de un custode sau ghid. trotuare.. fenomene de incazionare.M. parte dintr-un sistem natural complex. spre Dealul Popii. Studiu de caz: peștera „Baia lui Schneider”. la apariţia unui proces de decrepitudine. prin evitarea folosirii materialelor alohtone. etc. . . şi în restul anului. care se mută în alte spaţii. Din punct de vedere legislativ. de tip individual. la perturbarea gravă sau definitiva compromitere a populaţiilor de coleoptere subterane.inventarul speleotemelor şi evaluarea gradului de atractivitate peisagistică. duc la desicarea speleotemelor. care străbate localitatea Valea Vinului. Peştera prezintă evidente avantaje turistice. Parcul Național Munții Rodnei Peştera „Baia lui Schneider” este poziţionată în Parcul Naţional Munţii Rodnei.) Peştera măsoară 350 de metri. permite încadrarea acestui obiectiv turistic într -un circuit preexistent. în orizontul de joncţionare a calcarelor eocene cu şisturile cristaline şi minereurile neferoase (tunele artificiale. prin efectul legii 5/2000 de amenajare a teritoriului naţional al României. O peşteră supusă unui proces de amenajare consistent devine cu totul altceva decât a fost iniţial.N. situri arheologice medievale subterane.

impactului de mediu, în aşa fel încât să se poată vizualiza speleotemele peşterii . Procesul de amenajare trebuie început cu instalarea unei porţi la intrare, care să protejeze atât peştera de eventualele acte de vandalism de mediu, cât şi pseudoturiştii care se pot accidenta grav în absenţa unui ghid autorizat. Realizarea acestui studiu de impact, deşi costisitoare şi de lungă durată (minim 2-3 ani), poate aşeza acest obiectiv în cadrul unui fenomen turistic de amploare, care să genereze fluxuri turistice şi eficienţă economică în gestionarea acestui spaţiu, cu respectarea echilibrului natural, al mediului înconjurător, în spiritul unei reale dezvoltări durabile.

Impactul turismului asupra mediului în spațiul montan
Serviciile au un aport important în crearea condiţiilor pentru petrecerea timpului liber şi în folosirea acestuia. Prin diversificarea ofertei de servicii în mod special și a ofertei de servicii turistice se produc efecte benefice asupra dimensiunilor şi modului de utilizare a timpului liber şi pentru creşterea calităţii vieţii populaţiei, în special în condiţii de stres accentuat ce caracterizează civilizaţia modernă. În acest sens dezvoltarea activităţilor care privesc petrecerea plăcută, agreabilă a timpului liber la locul destinaţiei turistice şi anume a serviciilor de agrement reprezintă o cerinţă majoră ȋn practicarea unui turism modern . Impactul pozitiv al turismului asupra mediului, turismul fiind una dintre cele mai importante industrii și cunoaște o dezvoltare continuǎ. Astfel, zonele care dispun de resurse naturale deosebite atrag tot mai mulţi vizitatori cu atât mai mult dacă ele oferă şi posibilitatea de a cunoaşte tradiţii şi obiceiuri. Când turismul şi mediul înconjurător coexistă în armonie, mediul beneficiază de pe urma turismului. Există multe exemple de acest gen, majoritatea intrând în unul din cele două tipuri: conservarea şi reabilitarea mediului, acestea merg de multe ori mână în mână. Un exemplu elocvent este potenţialul turistic al judeţului Bistriţa–Năsăud este dat atât de resursele naturale cât şi de resursele antropice foarte variate care se găsesc aici. Zona montană formată din masivele Ţibleş, Rodna, Suhard, Bîrgău şi Călimani, îndeplineşte funcţii complexe de odihnă, cură şi tratament, drumeţie şi sport, acestea au fost salvate de la demolare datorită valorii lor de atracţie turistică. Datoritǎ unor peisaje de un pitoresc unic şi obiceiurilor şi tradiţiilor care încă se păstrează. Ȋn ultimii ani a început să se dezvolte şi să funcţioneze o reţea de agroturism, lipsită de popasuri amenajate este indicată pentru alpinism şi drumeţii cu cortul. Dintre lacuri amintim: Lala Mare (în apropierea vârfului Ineu, la altitudinea de 2.279 m), Lala Mică, Ineu, Cetatele (cunoscut şi ca Tăul Căianului), Colibiţa (în munţii Bîrgăului), Tăul Zânelor, precum şi lacuri amenajate pentru agrement. Turismul la fel ca orice activitate umană produce și un impact negativ asupra mediului când nu se respectă regulile generale de management şi comportament. Dezvoltarea rapidă a sectorului turismului şi creşterea numărului de turişti face ca influenţa asupra mediului înconjurător să fie din ce în ce mai mare. Pe lângă consumurile ridicate de energie şi apă, comportamentul turiştilor poate periclita în mod constant peisagistica şi pot pune în pericol numeroase specii de plante, animale și peşti. Deşeurile aruncate la întâmplare, apele reziduale evacuate fără a fi epurate, distrugerea unor zone verzi prin incendieri sunt doar câteva din exemplele cu privire la impactul negativ al turismului asupra mediului. Turismul montan bistriţean deţine un potenţial de mare complexitate datoritǎ diversităţii şi pitorescului peisajelor alpine, formele de relief carstic, glaciare, domeniul ce se pretează sporturilor de iarnă. Pentru ca aceste atracţii turistice de mare valoare să devină viabile din punct de vedere turistic şi economic sunt necesare o serie întreagă de măsuri. Posibilităţile de

33

practicare a turismului se pot lărgi printr-o îmbunătăţire a calităţii serviciilor oferite şi a dotărilor necesare oferirii unor servicii de agrement diverse. Tabel 7. Tipuri de medii montane (prelucrare după Swarbrooke, 1999) Zonele montane izolate - Zone montane care au început recent să atragă un număr însemnat de turiști - Zone montane cu un număr redus de localnici - Zone montane unde ecoturismul este principala atracție - Zone montane sălbatice Zonele montane accesibile - Zone montane recunoscute ca destinații turistice - Zone montane cu un număr însemnat de localnici - Zone montane unde activitățile recreative sunt principala atracție - Zone montane locuite, unde se practică agricultura

În multe din staţiunile montane, cu toate că resursele naturale sunt extrem de atractive atât prin originalitate cât şi prin diversitate, circulaţia turistică nu atinge cote prea mari, de aceea se impune conceperea şi punerea în practică a programelor de reamenajare a dotărilor (baza materială de cazare, alimentaţie, agrement), dar şi realizarea unor amenajări care să permită o valorificare optimă a zonelor respective. Este necesară o reţea de cabane care să asigure pe traseele turistice montane principale, serviciile de cazare, masă şi securitatea turiştilor. Se impune de asemenea o reţea de poteci marcate care să permită accesul la aceste cabane inclusiv la cele amplasate în zone izolate şi la altitudine mare. Accesibilitatea către zonele turistice se realizează în principal pe cale rutieră şi feroviară şi una dintre problemele cele mai mari este dată de infrastructura de acces la zonele turistice care este încă slab dezvoltată la nevoile locale. Starea actuală a unor bunuri de patrimoniu impune în mod obligatoriu intervenţii de restaurare, punerea lor în valoare din punct de vedere turistic depinzând în mod clar de starea lor fizică şi condiţiile de conservare şi păstrare. Dintre acestea menţionăm: - reabilitarea, restaurarea şi conservarea monumentelor istorice şi a zonelor de protecţie a acestora; - marcarea traseelor turistice şi realizarea centrelor de vizitare şi a punctelor de informare; - acţiuni de conştientizare a comunităţii locale şi a agenţilor economici privind importanţa practicării turismului ecologic; - crearea unui circuit turistic al monumentelor istorice în municipiul Bistriţa, semnalizarea, iluminarea nocturnă şi identificarea corespunzătoare a acestora; - amenajarea malurilor râului Bistriţa, legarea acestora de structura verde a oraşului istoric şi includerea în zona de agrement a oraşului a Dealului Schifferberg; - promovarea meşteşugurilor şi meseriilor tradiţionale precum şi integrarea acestora în conceptul turistic general. Circulaţia turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă de cele mai multe ori distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care le -au consacrat ca atracţii turistice (distrugerea vegetaţiei şi florei, ruperea copacilor şi în special a puieţilor, braconajul, degradarea peisajului ş.a.). Poluarea naturii se intensifică şi datorită turismului automobilistic al cărui efect nociv este alterarea calităţilor aerului, distrugerea pajiştilor, a arbuştilor şi a florei etc..

34

Concluzia care se desprinde este aceea cǎ problemele mediului ȋnconjurator fac parte din problemele grave ale omenirii, turismul de agrement și serviciile de agrement sunt importante ȋn creearea condițiilor de petrecere a timpului liber, ȋn acest sens dezvoltarea activitǎților care privesc petrecerea plǎcutǎ, agreabilǎ a timpului liber la locul destinației turistice produc și efecte negative asupra mediului ȋnconjurator atunci cȃnd nu sunt respectate regulile generale de management și comportament. Pe lȃngǎ consumurile ridicate de energie și apǎ, comportamentul turiștilor poate afecta peisagistica și poate pune ȋn pericol numeroase specii de plante, animale și pesti, de aceea amenajǎrile turistice se pot face concentrat avȃnd un impact mai puțin dezavantajos și toate activitǎțile poluante legate de prezența omului avȃnd o arie de desfǎșurare mai restrȃnsǎ precum și disperasat, amplasǎrile spațiilor de cazare pot fi fǎcute ȋn perimetrul localitǎților avȃnd un impact social deosebit sau separate de acestea avȃnd un impact ecologic. Multe din pagubele provocate de turism mediului sunt cauzate de numărul mare de vizitatori sosiţi la destinaţiile a căror capacitate optimă de primire a fost depăşită. Mediul înconjurător scapă rareori de efectele negative atunci când numărul de turişti este foarte mare. Calitatea apei şi a aerului şi diversitatea florei şi faunei sunt inevitabil afectate ca şi peisajele, oraşele şi monumentele. Cred cǎ noile nevoi de consum şi totodată noile exigenţe privind calita tea componetelor turistice vor atribui noi funcţiuni ale agrementării timpului liber şi timpului de vacanţă. Acestea vizȃnd urmǎtoarele aspecte: - odihna în ambianţa unui sejur agreabil, de bună dispoziţie, realizată în combinaţie cu destinderea activă, dinamică, ceea ce constituie remedii contra oboselii psihice şi a tensiunii nervoase; - distracţia şi divertismentul care prin formele oferite permit “debarasarea” faţă de activităţile cotidiene; Pe lȃngǎ acestea turiștii trebuie sa fie mult mai responsabili și ȋn același timp mai grijulii cu mediul natural luȃnd cu ei ambalajele lǎsate la voia ȋntȃmplǎrii sau cel puțin sǎ fie aruncate la coșurile special amenajate.

Impactul activității hoteliere
Turismul excesiv dezvoltat sau prost planificat afectează mediul natural de destinaţie. În multe areale, gândirea şi exploatarea comercială a turismului au permis apariţia unor construcţii neaspectoase (hoteluri, moteluri sau pensiuni) care nu se potrivesc cu arhitectura sau cu mediul ambiant. Evident au fost construite pentru atragerea turiştilor, dar şi pentru câştiguri imediate, fără a se gândi cineva la încadrarea lor în peisaj. Efectele devin uneori dramatice, mai ales când sunt completate cu gunoaiele şi resturile acestei „dezvoltări“ datorate turiştilor, ale cărei urme se imprimă pe întinse suprafeţe cu soluri fertile, pe malurile apelor (râuri, lacuri, mări), pe terenuri din localităţi sau din apropierea acestora. Fiecare unitate hotelieră trebuie să-și creeze propriile politici de protecție pro-activa a mediului ambiant, indiferent dacă face parte dintr-o companie puternică sau este o afacere de familie. Politicile corporative respectiv cele ale lanțurilor hoteliere, naționale sau internaționale, nu pot să nu țina seama de zona de localizare a unității hoteliere, de climatul, condițiile specifice de operare, constrângerile legale din punct de vedere al politicilor de mediu din țara respectivă. Dacă aceste politici oficiale lipsesc, operatorii acestor corporații au datoria morală de a le

35

a asociațiilor profesionale din branșă. acțiunea. este necesar să se folosească creator și să se aplice concret informațiile despre mediul ambiant . Următoarea etapă.Plângerile înregistrate . în care se stabileste în ce stadiu se găsesc unitatea și localitatea. Rezultate le se mai pot observa și prin măsurare: raportarea consumurilor la alte perioade din trecut dar și la reacția clienților față de atitudinea "prietenoasă" cu mediul. particularitățile ei și. Experiențele pozitive de succes.ca parte activă și conștientă . Totodată trebuie alocați și cheltuiți bani pentru înlocuirea acelor utilaje care. pentru a funcționa în parametri de performanță. Tabel 8.Gradul de satisfacție a turiștilor la părăsirea destinației .de legislația națională și de constrângerile la care sunt supuși în momentul dat. fiecare unitate hotelieră are identitatea ei. energie sau combustibili. cu obiective clare.în procesul aplicării lor în practica curentă . a autorității publice locale. de aceea. Rezultatele se pot observa numai dacă se mențin standardele de operare.Procentul turiștilor care se reîntorc la destinație . Trebuie deci să se educe în permanență personalul și chiar clienții. 36 . metodelor și căilor de reducere fără afectarea proceselor tehnologice normale și calitatea serviciilor. cea a provocării. Indicatorii privind gradul de satisfacție al turiștilor Componente Determinarea gradului de satisfacție a turiștilor la plecare Măsurarea impactului gradului de satisfacție al turiștilor asupra industriei turismului Indicatori . implicarea filialelor locale. implicarea departamentului tehnic în urmărirea consumurilor.alături de personalul unității. anunțarea presei locale și chiar centrale. cu evacuarea resturilor menajere la canal. prima fază este cea a evaluării. WTO. necesită un plan simplu.Schimbări ale prețurilor medii pe cameră . adică un profit mai mare. Pe de o parte o creștere a volumului de afaceri. pe lângă consumuri neeconomice. Politica fiecărei unități trebuie să se bazeze și pe cererea reală a consumatorilor de servicii turistice. pot pune în pericol și viața clienților.Clasificările destinațiilor în ghidurile turistice (Sursa: Indicators of Sustainable Development for Tourism Destinations. Politicile de protecție ecologică trebuie să aducă hotelierilor avantaje multiple. În a doua fază.introduce. Este necesară stabilirea responsabililor de acțiuni. cu reducerea consumurilor nejustificate de: apă. pe implicarea clienților în punerea în practică a acestor concepte . păstrând nealterat mediul ambiant și calitatea serviciilor oferite.Plângerile primite . trebuie să țina seama . 2004) În cadrul politicii de protecție a mediului înconjurator este necesară realizarea unui plan de punere în practică. a celor care au rolul de control din partea agenției de protecție a mediului. iar pe de altă parte reduceri însemnate în costurile de operare. Politica de protecție a mediului urmată de un hotel trebuie urmărită în permanență alături de realizarea indicatorilor de încasări sau gradul de ocupare. Astfel. este necesară atragerea tinerilor lucrători. Oricum. care trebuie făcut cunoscut întregului colectiv.

apă și taxe de gospodărie comunală reduse (pentru deversări de efluenți / ape menajere tratate.consumuri reduse de energie. alimente. de alimentație. lemn de la europaleți și ambalaje etc. detergenți. comunicații etc. Politicile de protecție ecologică aducătoare de avantaje multiple hotelierilor care le implementează Realizările sunt obținute printr-o planificare riguroasă. pentru a conferi destinația de furnizor de servicii: hoteliere. echipamente și instalații înglobate în construcțiile propriu-zise. Altele sunt o combinație de măsuri simple și costuri relativ reduse. apa: care poate fi potabilă sau nu. consumă cantități importante de resurse. funcționarea tuturor instalațiilor. vânzarea deșeurilor reciclabile -hârtie. datorită unei decizii de demarare a acțiunilor necesare protecției mediului. dar mai ales. catering etc. combustibilii fosili . materiale publicitare etc. resursele energetice (energie electrică primită prin rețeaua națională sau produsă pe loc.).cu costuri relativ mari. însă rambursate înainte de termenul prevăzut prin economiile realizate prin: . iluminat. sticle. doze de aluminiu. băuturi. concretizat în costuri mai mici Avantajele hotelierilor ca urmare a politicilor de protecție ecologică conlucrarea cu alți colegi din branșă și demonstrarea de bune practici Fig. 37 . în zonele și localitățile izolate.loialitatea clienților și o mai bună imagine publică atragerea și păstrarea unui personal devotat consum redus.. combustibili. resurse utilizate pentru încălzirea unităților.. Resursele consumate în industria ospitalității sunt variate: materialele de construcții utilizate pentru realizarea acestor obiective . indiferent de localizarea lor. materiale de curățenie. hotelurile și restaurantele. produse semiconservate etc. fără a implica costuri deosebite. cu obiective clare și o urmărire atentă a îndeplinirii acțiunilor. natura clienților etc. cartoane.. ingrediente.colectare deșeuri compactate și reduse ca volum. echipamentelor. . pentru a satisface cererea consumatorilor și pentru a menține standardele de operare. dar și măsuri de investiții . 6.de obicei gaz metan și combustibilii lichizi). În toată lumea. materiale și dotări necesare operării curente: mobilier. Multe din rezultatele pozitive sunt obținute prin măsuri simple. tacâmuri. gradul de con fort sau specific.noi sau renovate. prepararea apei calde menajere. veselă. lenjerie. Oricare din aceste demersuri sau combinații de măsuri simple cu investiț ii relativ costisitoare aduc beneficii companiilor sau unităților operative.

Trebuie realizată astfel o privire de ansamblu asupra problemelor de mediu ce afectează compania precum și asupra performanțelor de care ea dispune. sunt o povară pentru mediul înconjurător. proiectanți și arhitecți. Fiecare unitate hotelieră trebuie să-și creeze propriile politici de protecție pro-activă a mediului ambiant.folosesc substanțe nocive (cum ar fi CFC-clorofluorcarbon – folosit pentru frigidere. iar altele.consumă materii prime. 38 . deseori. construirea echipamentelor turistice în unele arii protejate intră în conflict cu obiectivele de conservare a peisajelor naturale. de-a lungul unor căi de transport rutier. care pot. permit pătrunderea turiștilor în cele mai îndepărtate și izolate zone. între care amintim câțiva: localizarea unității respective. naval sau feroviar. astfel încât circulația turistică scapă de sub control. Unele dintre acestea înregistrează un număr foarte mare de vizitatori. turismul nu poate fi admis. apă. oraș. oricât de mici. nivelul de prețuri sau tarife ale resurselor consumate. constructori.Cantitățile de resurse consumate depind de o serie de factori. Lanțurile hoteliere și de restaurante. poate cauza pagube mari ariilor protejate. și în ciuda concurenței între ele din punct de vedere ecologic. deși au propriile politici de operare și de protecție a mediului ambiant. firme de întreținere curentă etc. o condiție a succesului în afaceri. ca activitate economică. fără a dăuna însă calității serviciilor. La nivel global. iluminat prin becuri și lămpi economice). Toate hotelurile. . dar mai ales din punctul de vedere al clienților. stații de tratare a apei potabile. toate îsi reunesc eforturile în ceea ce privește protecția mediului. în special dacă nu sunt administrate adecvat. în anumite tipuri de arii protejate. dar poate aduce și mari beneficii. Ariile naturale protejate devin tot mai mult destinații turistice pentru vacanțe de lungă durată. Turismul. grija față de mediul ambiant este în continuă creștere. Trebuie reținut însă că. ceea ce afectează resursele naturale. Dat fiind faptul ca ele: . presupun controlul ecologic care trebuie să ajute în luarea deciziilor în ceea ce privește măsurile cele mai importante de care ar beneficia unitatea. care sunt astfel afectate. în organismele internaționale. sau înălbitori pe baza de clor). Pregătirea acțiunilor ecologice ale unui hotel. În plus. Raporturile cu terții: furnizori ai industriei. dotările tehnologice ale unității (echipamente cu consumuri reduse. din cauza unui management necorespunzător. nivelul de "conștiință ecologică" al lucrătorilor respectivelor unități și programelor de economisire aplicate. În rândurile lor se află în derulare programe de protecție a mediului turistic–hotelier. nu numai din punct de vedere al industriei hoteliere. Presiunile din partea turismului cresc rapid. Mediul reprezintă în prezent. asociațiilor civice – neguvernamentale de protecție a mediului. Aceasta stare de veghe din cadrul fiecărei unități turistice face parte din alertarea hotelierilor și restauratorilor față de cererea din ce în ce mai mare a consumatorilor de servicii turistice pentru oferte ecologice. pentru excursii sau pentru practicarea sporturilor. atât la nivelul organismelor guvernamentale naționale. reciclare apă pentru alte utilizări. accesibilitatea la resurse (furnizarea de apă din apropiere sau prin aducțiuni lungi și costisitoare. energie pentru a furniza servicii turiștilor. “curate”. indiferent dacă face parte dintr-o companie puternică sau este o afacere de familie. rețea de transport energie sau energie electrică creată de generatoare cu combustibili lichizi sau gaz metan). dar și în rândul operatorilor industriei turismului și călătoriilor. din ce în ce mai mult. stațiune turistică. să inhibe consumul neeconomicos și să oblige la măsuri de economisire. trebuie să fie orientate spre achiziț ii ecologice.

ventilație și condiționare a aerului combustibili pentru vehicule spălătoria și curățătoria chimică Utilizări ale energiei în hoteluri producția culinară și refrigerarea dotări suplimentare (de ex. Există multe măsuri pe care le pot lua hotelurile. – spălătoria și curătătoria chimică. asociate cu modul lor de fabricație. Problema este să se știe de unde să se înceapă – cum se definesc cele mai potrivite domenii pentru acțiunile ce vor aduce foloase reale mediului și beneficii companiei. Energia Hotelurile utilizează cantități foarte mari de energie sub forma căldurii și energiei electrice. – combustibili pentru vehicule. – iluminat. al achizițiilor. comunicării etc. piscine) iluminat Fig. calității aerului. – producția culinară și refrigerarea. în punctul de plecare (unele hoteluri au deja măsuri privind protecția). Utilizarea energiei sub forma căldurii și energiei electrice în hoteluri 39 . Sunt prezentate în continuare cele patru domenii principale în care se poate acționa în privința protecției mediului înconjurător. utilizare și eliminarea lor. multe din produsele ce se cumpără au un impact asupra mediului. din cauza diferențelor în caracteristicile operaționale și clientela. 7. – dotării suplimentare cum ar fi piscine. ventilație și condiționarea aerului. în prioritățile locale și regionale privind mediul înconjurător. Principalele utilizări ale energiei sunt: – încălzire.generează deșeuri și produc ape menajere și emisii de gaze care poluează. în legislația dintr-o țară sau alta. deșeurilor. poluării fonice. Lista acțiunilor practice ce trebuie luate este necesar să cuprindă aspectele utilizării apei. încălzire. Acestea variază de la un hotel la altul.

indiferent din ce sursă provine. cu costuri foarte mari. Apa este o resursă rară în multe părți ale globului.. în restaurante – gătit. 40 . fie prin ardere directă sau folosiți pentru a genera electricitate. Apa Apa este una dintre resursele cele mai utilizate de industria ospitalității pentru: camerele clienților – spălat. udat spații verzi și terenuri de sport etc. Devine astfel necesară punerea în practică a unor măsuri de reducere a costurilor de operare și de economisire a apei precum și implicarea personalului și solicitarea clienților de a fi parte activă în punerea în practică a măsurilor luate. cu atât mai mult apa trebuie să treacă prin diverse faze de tratare. al echipamentelor și instalațiilor iar apele deversate ca efluenți vor fi mai curate și mai putin nocive. curățenie. Se pot.Frecvența bolilor datorate apei: % vizitatorilor care reclamă îmbolnăviri . zarzavaturi. ploile acide și alte probleme legate de poluarea aerului. Pentru a fi de calitate. sa fie tratată corespunzator pentru a se apropia de puritatea apei de izvor.Percepția curățeniei apelor și alimentelor Impactul contaminării asupra sănătății turistului Impactul apei contaminate asupra imaginii destinației Consumurile de apă din hoteluri presupun utilizarea unor filtre precum și utilizarea unor detergenți biodegradabili folosiți în spălătoriile de veselă sau de lenjerie astfel încât să se marească durata de viață a instalațiilor de circuit interior al apei. majoritatea hotelurilor folosesc energia în mod ineficient și că ele pot obține economii reale prin practici de housekeeping mai economicoase de utilizare a energiei și prin investiții în măsuri eficiente de reducere a costurilor energetice. cum ar fi agricultura. Cu cât în amonte se află mai puțini utilizatori “neprietenoși” cu mediul – fabrici. apa captată din diversele surse trebuie testată. Tabel 9. combinate. care este primită prin sistemul național. aglomerări urbane. Reducând utilizarea energiei. iar utilizările în sfera serviciilor legate de turism pot afecta dramatic furnizarea acesteia către alte nevoi locale. exploatări de cărbune etc. Indicatorii apei potabile (după Mihaela Dinu. controlată și avizată pentru consum. gaze și petrol). Arderea combustibilului fosil este principala cauză pentru încălzirea Pământului. agent circulant de răcire în instalațiile de condiționare a aerului. 2005) Componente Puritatea apei potabile Indicatori .% infrastructurii turistice care utilizează apa tratată la standarde internaționale . spălat alimente. – ce deversează apele uzate în aceste surse de apă. reduce substanțial costurile de exploatare curente. veselă etc. Studiile au arătat că.Această energie vine în primul rând de la combustibili fosili (cărbune. de asemenea.% populației locale care are acces la apa tratată (indicatorii ONU ai dezvoltării durabile) . piscine. La consumator – hoteluri și restaurante – este recomandat ca apa. hotelul poate genera avantaje reale privind mediul înconjurător.Numărul de accidente de contaminare . grupuri sanitare.

o aceeaşi cantitate de apă fiind posibil a fi reutilizată succesiv de mai multe folosinţe în lungul aceluiaşi curs de apă.% alimentării cu apă adusă din alte regiuni Distribuirea apei pe utilizatori: . 2004) Protecția resurselor de apă - resursele naturale de apă sunt neuniform distribuite şi au un caracter limitat.Cantitatea totală utilizată ca % din capacitatea rezidenți.% pierderilor prin sistemul reticular . economisirea ei poate avea și rezultate financiare pozitive la fel ca și cele ecologice. Consecinţele? (consumuri energetice ridicate.Economisirea și păstrarea calității apei proaspete sunt elemente foarte importante în aceste unități. cazarea instalată turiștilor. Hotelurile acordă deseori prea puțină atenție acestei probleme. 41 . etc. există o diferenţă între calitatea surselor naturale de apă şi calitatea apei solicitate de consumatori (diferenţa este eliminată cu ajutorul tehnologiilor de tratare). aplicarea tehnicilor de conservare a apei.Prețul apei / litru sau / m3 (Sursa: Indicators of Sustainable Development for Tourism Destinations. exacerbarea activităţilor industriale a determinat accentuarea acestei diferenţe.Numărul de așezări care participă la programele de conservare a apei. ceea ce măreşte gradul de valorificare. apa este o resursă cu mari posibilităţi de refolosire. WTO.) Lipsa sezonieră a apei .% apelor poluate reciclate .) ca % din totalul utilizatorilor) Costul și prețul apei . l/turist/zi . descoperirea unor noi tehnologii de tratare).Păstrarea apei: % reducerii consumului. etc. agricultură.Cantitatea totală utilizată de fiecare sector (turismul acvatice. pentru igiena toaletelor. Soluţia iniţială? ( căutarea altor surse.Utilizarea apei: volumul total consumat. costuri ale apei ridicate). în timp ce cerinţele de apă cresc continuu. apei reciclate . terenuri de golf. Tabel 10. problema calităţii apelor trebuie legată şi de folosirea acestora: condiţiile calitative impuse variază de la o folosinţă la alta aşa cum limitele considerate admisibile variază de la o ţară la alta. mari consumatori (parcuri . Cu toate că apa costă destul. reciclarea apelor poluate (pentru irigații. gradul de refolosire a apei poate fi limitat de fenomenul de poluare. Indicatori ai conservării apei Componente Cantitatea totală de apă uzată Conservare și rezultate Indicatori . lucrări de investiţie costisitoare.Numărul de zile/an fără apă .

Tabel 11. Indicatorii calității apei Componente Contaminarea (chiar și întâmplătoare) poate afecta sănătatea înotătorilor sau a ecosistemelor costiere (fauna marină, recifurile fragile, sistemele acvatice, platformele continentale și habitatele peștilor) - Degradarea treptată a calității apei prin efecte cumulate ale efluenților industriali, urbani sau din agricultură Indicatori - Nivelul contaminării apei de mare cu materii fecale, diferite bacterii - Nivelul contaminării cu metale grele - Numărul de zile de plajă / plajă închisă datorită accidentelor de contaminare - Turbiditatea apei (teste simple) - Indicatori indirecți acolo unde nu se pot face teste de laborator sau sunt prea scumpe - Frecvența creșterii explozive a algelor - Numărarea peștilor și păsărilor moarte de pe plajă - Frecvența speciilor indicatoare vulnerabile (bureți, corali, etc.) - Percepția turiștilor asupra calității apei de mare

Scăderea fluxurilor de turiști asociată cu contaminarea apei sau schimbarea regimului scurgerii (inclusiv schimbarea unor factori ca temperatura, cantitatea de alge, turbiditatea, salinitatea) - Notarea aspectelor interesante în special pentru destinațiile din zona de plajă: curățenia plajei, eroziunea arealelor costiere, percepția asupra calității plajei, densitatea utilizării zonelor costiere (Sursa: Indicators of Sustainable Development for Tourism Destinations, WTO, 2004) -

Surse de poluare - după modul de organizare: surse organizate şi surse neorganizate; - după acţiunea în timp: permanente, nepermanente şi accidentale; - după modul de generare a poluării: surse naturale şi artificiale, care pot fi subdivizate în ape uzate şi depozite de deşeuri; Apele uzate – după provenienţă se clasifică în: - menajere; - publice; - industriale; - ape uzate de la unităţile agrozootehnice şi piscicole; - rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice ale sistemelor de canalizare; - rezultate din spălatul străzilor şi incintelor; - ape meteorice infectate;

42

Protecţia surselor de apă

realizarea unui complex de lucrări de amenajare
sensibilizarea opiniei publice

reglementări privind calitatea apelor naturale și efluenților

Politica de protecție a apelor
formarea de specialișri supraveghere a și controlul calității reducerea poluării

Fig. 8. Direcțiile de acțiune a politicii de protecție a apelor Tabel 12. Indicatorii scurgerii apelor tratate Componente Scurgerea tratată Indicatori - % scurgerii de la destinație / locul tratării - % scurgerii tratate (de ex. pentru irigații) Extinderea sistemelor - % construcțiilor de cazare turistică și a sistemelor de tratare de tratare a scurgerii - % destinațiilor afectate de sisteme de furtuni (separarea scurgerii apelor utilizate de scurgerea naturală și suprafața de drenaj) Efectul tratării - Numărul cazurilor de contaminare sau poluare pe an (sau pe lună) în scurgerii cursurile care primesc afluenți (Sursa: Indicators of Sustainable Development for Tourism Destinations, WTO, 2004) Măsuri suplimentare de natură economică: - tarife crescătoare; - penalităţi; - taxa pentru descărcare, etc.

43

Aspecte legislative LEGEA 107/1996- Legea apelor (extrase) Cap II Regimul de folosire a apelor şi a albiilor Secţiunea 1 Regimul de folosire a apelor Art.9. – (3) Orice persoană, pe proprie răspundere, poate utiliza liber apele marine, din afara zonelor de restricţie, pentru îmbăiere. Art.10. – (1) Satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei are prioritate faţă de folosirea apei în alte scopuri. Art.16. – (1) Pentru protecţia resurselor de apă se interzic: c) aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau ale bălţilor, în Marea Neagră şi în zone umede, precum şi depozitarea pe malurile acestora a deşeurilor de orice fel; f) spălarea în cursuri de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora a vehiculelor, autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice [...]; i ) spălarea în cursurile de apă sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanţelor chimice de orice fel; Art.24. – (1) Utilizatorii de apă din aval, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentală, produsă în amonte, sau de distrugerea unei construcţii de retenţie a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizică sau persoana juridică ce se face vinovată, potrivi legii; (2) Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de către Regia Autonomă „Apele Române”, pentru înlăturarea efectelor poluării accidentale, se suportă de cel care a produs poluarea. Mecanismul economic în domeniul apelor Art.80. – (2) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi […]; (4) Sistemul de plăţi prevăzut la alin. (2) se bazează pe regula: beneficiarul plăteşte, în funcţie de serviciile prestate […]; Taxe pentru evacuarea apelor uzate - experienţa arată că se impune existenţa unui sistem de plăţi / penalităţi, cu consecinţe directe şi substanţiale asupra bilanţului economic al fiecărei unităţi care poluează - la nivel practic se urmăresc două direcţii: - corelarea taxelor cu preţul de cost al apei epurate; - corelarea taxelor cu valoarea pagubelor provocate în aval; - taxele trebuiesc corelate cu posibilităţile de plată ale unităţilor poluante; - concluziile unor studii privind valoarea epurării apelor uzate raportat la valoarea producţiei, arată că nivelul costului epurării variază între 0,1-5% din valoarea producţiei industriale; - unitatea de bază pentru stabilirea plăţilor în domeniul apelor este bazinul hidrografic, condiţiile nefiind uniforme pe întreg teritoriul unei ţări sau regiuni;

44

din spălătorii-curățătorii. concepte care oferă soluții complexe. trebuie micșorate emisiile și eliminate sub control lichidele și gazele. în surse de apă proaspătă sau în mare zgomotul nocturn din discoteci sau de la vehicule emisiile de gaze de la cazanele încălzite cu combustibili fosili mirosurile din bucătării sau spălătorii Emisii poluante din unități hoteliere eliminarea chimicalelor periculoase în sistemul de canalizare scurgeri de combustibil sau chimicale periculoase pe pământ sau în apă CFC de la instalațiile de refrigerare și condiționare a aerului emisiile de gaze de la vehicule Fig. provenite din procesele tehnologice din spațiile de producție culinară. Chiar și când nu există forța legii. Deprecierea calității aerului este extrem de dăunătoare circulației turistice. cât și din punct de vedere al sistemelor de ventilație sau de condiționare a aerului. 45 . eliminarea apelor uzate netratate.Efluenți și emisii de gaze Această secțiune se referă la degajarea (pe sol. 9. în apă sau în aer) a lichidelor sau substanțelor gazoase care por afecta sănătatea oamenilor sau mediul în general. ecologică. atât pentru operarea prietenoasă. din grupurile sanitare comune și de la băile din camere. Unitățile hoteliere elimină și cantități mari de deșeuri lichide. Pentru cei care conduc și prestează activități de clasă superioară există posibilitatea implementării unui set de concepte curtoazia alegerii – acomodarea clienților fumători și nefumători în industria ospitalității. Neîndeplinirea acestor norme poate conduce la amenzi sau chiar pierderea reputației. eliminarea substanțelor poluante este controlată strict de lege. Emisii poluante de la unități hoteliere În multe părți ale globului.

naturali. mai ales în Transilvania sau regiunile subcarpatice. fie prin valorificarea greşită a unor resurse turistice. 46 . distribuţia şi utilizarea propriu-zisă).Tabel 13. ajungându-se până la urbanizare. constituie tot atât de multe modalităţi de poluare şi degradare a mediului staţiunilor balneare şi a împrejurimilor lor (poluarea aerului. cei economici. Indicatorii emisiilor de gaze cu efect de seră Componente ale SCG: prevenire Emisia de gaze cu efect de seră de către destinațiile turistice și de către componentele turismului Indicatori Totalul CO2 produs ca urmare a energiei consumate Consumul total de combustibil fosil pe locuitor pentru transport Transportul combustibilului utilizat în aria de Consumul total de combustibil fosil utilizat destinație pentru transportul turiștilor Consumul de energie raportat la temperatură Numărul de camere și % cu aer condiționat sau încălzire Răspândirea ariilor naturale protejate Procentul de acoperire în teritoriu a ariei de (schimbările în timp) destinație (Sursa: Indicators of Sustainable Development for Tourism Destinations. faunei şi florei sau a altor obiective. inundaţii. stabilirea de amenajări neadecvate şi inestetice. poluare sonoră. la care se adaugă degradarea mediului prin halde de steril. se poate realiza şi prin dezvoltarea nesistematizată şi necontrolată. neadaptarea stilului arhitectural cu cel al zonei în care se construieşte. în general.) Fie prin presiunea directă exercitată asupra peisajului. chiar şi turismul poate avea un efect dăunător asupra mediului. WTO. şi anume. cariere de calcar. cutremure. prin diversitatea lor. captarea. Scăderea atractivităţii unei staţiuni balneare sau a unui areal turistic. 2004) Impactul stațiunilor turistice asupra mediului Poluarea peisajelor staţiunilor şi localităţilor balneoturistice şi degradarea resurselor care asigură starea de funcţionare optimă este realizată în urma a trei factori. defrişarea pădurilor din apropierea staţiunilor. alunecări de teren. turismul automobilistic care nu dispune încă de amenajări corespunzătoare în unele staţiuni (datorită ritmului rapid în care s-a impus) poluează fonic. A doua categorie de factori. a solului şi apelor freatice minerale sau potabile. transportul. au determinat degradarea sau chiar distrugerea unor surse de ape minerale. în urma exploatării neştiinţifice şi neraţionale a resurs elor minerale balneare (cu un grad ridicat de vulnerabilitate la acţiunea factorilor exogeni). constituindu-se astfel în cel de-al treilea factor de degradare. acestea îşi schimbă parametrii fizici sau chimici pe baza cărora au fost declarate resurse terapeutice (de obicei. baze materiale şi tehnice disproporţionate ca dimensiune şi structură cu capacitatea de primire a teritoriului şi rezervelor hidrominerale. Factorii naturali materializaţi în procese de eroziune. rezultatul unor astfel de practici necorespunzătoare este supraîncărcarea unor staţiuni. Circulaţia turistică necontrolată în anumite areale vulnerabile duce la degradarea acestora. etc. etc. a lacurilor terapeutice. factorii de degradare a acestor resurse sunt legaţi de forarea. cei legaţi de dezvoltarea economică şi cei care intervin în valorificare resurselor turistice.

fauna este și ea afectată datorită construcțiilor și infrastructurii necesare turismului și practicarea unor forme de turism. În vederea amenajării unei stațiuni de schi trebuie avut în vedere impactul amenajării asupra naturii. râurile și lacurile suportă o supra exploatare turistică atât în sensul numărului foarte mare de turişti care sunt atraşi de ele cât şi datorită numărului mare de amenajări destinate acestora. sală de comunicaţii/relatii clienti. în primul rând trebuie pregătit terenul care în zona montană este impădurit deci este nevoie de defrișare. În planul proiectului se include: . a designul acestora. . Comunităţile locale şi posibilii investitori trebuie să ţină cont. Intr-un mediu afectat peisajul are cel mai mult de suferit datorită construcţiilor. alimentare cu apă. materialelor.Instalatii de transport pe cablu tip teleschi aferente pârtiilor secundare. Datorită numărului mare de turiști este necesară sporirea dotărilor turistice şi a infastructurii. care conţin componentele obligatorii ale unei exploatări optime şi care să nu altereze zăcământul. de noile norme impuse de România în vederea alinierii la standardele Uniunii Europene privind protecţia mediului. culorii.Pentru combaterea acestor efecte negative asupra mediului sau măcar reducerea lor. vestiare.Modernizarea drumului de acces în zonă şi extinderea acestuia. apoi solul care este afectat de exploatarea escesivă. păstrând un echilibru fizic şi chimic. desigur una controlată insă odată cu defrișarea dispare fauna și flora se modifică. înmulţirea elementelor de infrastructură duce la urâţirea peisajului. . și având în vedere că pentru a amenaja o stațiune pentru schii este nevoie de o suprafață importantă mediul are numai de suferit. . insă majoritatea stațiunilor dezvoltate sau în plan de dezvoltare degradează și afectează mediul. Acesta este reprezentat de către studiul denumit „Fundamentarea unor criterii şi norme de clasificare a staţiunilor turistice” (ICT 1992) şi de către OMS 1/1980. Stațiunile de schi Turismul joacă un rol important pentru protejarea mediului prin stațiuni și programe de protejare și dezvoltare durabilă. casă de bilete. . acestora li se adaugă normele unei exploatări de calitate printr-o organizare şi construire a instalaţiilor de transport. e nevoie de o colaborare a specialiştilor din domenii variate. . Odată cu amenajarea acestora mediul și natura implicit va fi afectată în mod direct. în special în zonele forestiere. grupuri sanitare).Pârtii de schi. sporturile nautice. canalizare).Parcare. amplasării. hidrologic şi biologic. punct sanitar. magazie pentru echipamente.Realizarea reţelelor utilitare (energie electrică. în realizarea proiectelor.Instalaţie de transport pe cablu tip telegondolă aferentă pârtiei principale. acţiune care.Zonă administrativă (birouri. lucrări supravegheate de institutele de proiectare care aleg varianta tehnologică şi economică adecvată. Flora este afectată negativ de numărul masiv de turiști. 47 . . rezultă o monotonie a peisajului. pentru a fi eficientă are nevoie şi de un cadru juridico-administrativ eficient.

scurgeri de gaz metan. Un exemplu care să evidenţieze relaţia reciprocă complexă dintre turism şi mediu. nici măcar nu posedau extinctoare. O altă problemă o reprezintă calamitățile naturale care s-au abătut asupra lumii în ultimul timp și reprezintă un avertisment dramatic pentru oamenii care trăiesc în conflict cu mediul înconjurător. Oadata cu aparitia partiilor de schii și a statiunilor destinare acestor sporturi de iarna supun intregul masiv la modificare. gaze nocive. dispariţie datorată unor incendii. imaginile 48 . investiţii care se concretizează prin: supradimensionarea staţiunilor din punct de vedere al capacităţii de primire şi de tratament. 10. Iar oadata cu aparitia turistilor apar mormane d gunoaie în urma lor. nerespectarea principiilor generale de exploatare a resurselor naturale.pârtii de schi rețele utilitare instalații de transport pe cablu Amenajări specifice unei stațiuni de schi parcări drumuri de acces modernizate zone administrative Fig. Apoi apar construcțiile de cabane și adăposturi care modifică peisajul. substanțe iritante și mirositoare produse de unități ale acestor industrii pot polua resursele ce stau la baza desfășurarii de activități specifice turismului. în general. Amenajări specifice unei stațiuni de schi care trebuie incluse în planul proiectului Odată cu începerea lucrărilor apar mașinile. neglijenţa turiştilor. cu emisiile mixte de pulberi . în special. Cauzele acestora sunt diverse: trăsnet. Scenele televizate surprinse în zonele distruse de inundaţii sau furtuni. îl constituie dispariţia în ultimii 20 de ani a 14 cabane din Carpaţii româneşti. Un alt mod de degradare a mediului îl constituie realizarea investiţiilor cu caracter turistic neştiinţific şi neraţional. şi impactul negativ pe care-l manifestă unul asupra celuilalt. scurt circuit electric. iar instalaţiile erau improvizaţii periculoase. lipsa de prevedere a celor care le gospodăreau şi faptul că toate aceste cabane de altitudine nu aveau sisteme de prevenire a incendiilor. partiile care necesita escavatii și modificarea solului. și resturi menajere.

Aparitia eroziunii solului şi modificări în capacitatea de drenaj a apelor pluviale: eroziunea afectează terenurile naturale după defrişare și platforma pârtiei în amenajare. pregătirea terenului. Impactul negativ Degradarea vegetaţiei şi a solului fragmentări de habitate de floră și faună de pe amplasament pe perioada de defrişare. Acestea vor produce stres semnificativ asupra faunei din apropierea şantierului cu efect de retragere a animalelor în zonele din vecinătate. Forţa de muncă este un factor important în ceea ce reprezintă impactul construcţiil or asupra mediului. scoaterea cioatelor. transportul masei lemnoase. faunei şi florei. care nu se pot identifica ulterior în fenomene remanente de poluare. 49 . În concluzie relațiile dintre turism și mediu inconjurător sunt complexe și complementare: o dezvoltare echilibrată și benefică nu se poate concepe fără măsuri serioase de protecție a teritoriului afectat și a populației sale rezidente. Mediul înconjurător scapă rareori de efecte negative atunci când numărul de turişti este foarte mare.nenumăratelor localităţi invadate de ape sau. dar dupa terminarea lucrărilor şi reinstalarea liniştii în pădure vor reveni în această zonă întrucât nu li se va distruge biotopul. Dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum. etc. Perturbarea habitatelor. de pe suprafeţele laterale ale zonei de lucru prin zgomot și noxe. Emisii de pulberi minerale în suspensie şi sedimentabile la lucrările de manevrare a pământului şi noxe produse de gazele de eşapament de la motoarele puternice ale mijloacelor mecanice de transport şi ale utilajelor de construcţii. determinând migraţia spre alte zone mai prielnice supraviețuirii. în special de alimente pentru muncitorii ce lucrează pe şantier. acesta va reveni în căutarea unor surse de hrană. Multe din pagubele provocate de turism mediului sunt cauzate de numărul mare de vizitatori sosiţi la destinaţiile a căror capacitate optimă de primire a fost depăşită. Eroziunea pământului are efect negativ şi asupra apelor de suprafaţă şi se va manifesta numai în perioadele cu ploi abundente. Nivelul ridicat de zgomote şi vibraţii va fi perceput cu o mai mare amplitudine la nivelul acestor receptori. ca şi peisajele. oraşele şi monumentele. Presiunea exercitată asupra mediului cu intensități crescânde duce la o suprasolicitare a mediului și implicit la apariția fenomenelor de risc. Datorită zgomotelor produse este deci posibilă migrarea faunei salbatice în alte zone. pur şi simplu. Calitatea apei şi a aerului şi diversitatea florei şi faunei sunt inevitabil afectate întrun fel. Aruncarea gunoaielor şi a diferitelor substanţe care se găsesc în şantier pe spaţiile verzi. Vegetaţia forestieră aflată în imediata apropiere poate să primească temporar fauna care ar putea fi deranjată de execuția lucrărilor prevăzute iar după terminarea lucrărilor. Impactul pozitiv Dezvoltarea cu caracter temporar a unor activităţi economice legate de realizarea proiectului: procurarea de materiale de construcţii semi ori prefabricate şi întreţinerea mijloacelor de transport şi a utilajelor aferente. în râuri sau în păduri. miscări de terasamente cu excavaţii în traseu ori în gropi de împrumut. Modificări în stratele superioare de pământ prin decopertarea stratului vegetal. Iar excesiva exploatare a turismului în unele areale și intensa exploatare a acestora poate duce la epuizarea timpurie a factorului ce implementează aceste activități. spulberate de alte urgii şi avalanșe care îi pun pe turişti pe gânduri.

deoarece turistul merge cu mai mai mare încredere în locuri unde ştie că i se poate oferii tot confortul. pentru cei care lucrează la construirea cabanelor sau hotelurilor şi a locurilor de muncă pentru cei care o să lucreze în acest sector după finalizarea construcţiilor. Forţa de muncă se va asigura pe plan local. Impact negativ Impact pozitiv Degradara vegetației și a solului. decât în cele în care ştie că trebuie să se descurce singur în mijlocul naturii.Crearea temporară de locuri de muncă. Dezvoltarea tursimului în zona în care se construiesc hoteluri şi cabane. 11 Impactul presiunii asupra mediului generată de amenajarea turistică 50 . fragmentarea habitatelot de floră și faună Dezvoltarea cu caracter temporar a unor activități economice Modificări în stratele superioare de pământ Crearea temporară de locuri de muncă Perturbarea habitatelor florei și faunei Dezvoltarea turismului Emisii de pulberi minerale în suspensie și sedimentabile Apariția eroziunii solului Deșeurile generate de forța de muncă Fig.

Impact economic Turismul are o varietate de implicaţii economice. Evident au fost construite pentru atragerea turiștilor. Componentele efectelor economice ale turismului (după WTO. Efectele devin uneori dramatice. fără a se gândi cineva la încadrarea lor în peisaj. dar şi pentru câștiguri imediate. De aceea pentru fiecare amenajare turistică trebuie elaborat un studiu de impact asupra mediului pentru a diminua efectul negativ pe care îl are asupra sa. lacuri. pe malurile apelor (râuri. ale cărei urme se imprimă pe intinse suprafețe cu soluri fertile. gândirea și exploatarea comercială a turismului au permis apariția unor construcții neaspectoase (hoteluri. întrucât turiştii contribuie la vânzările. Din analiza costuri/beneficii economice efectuată pe o perioadade 10 de ani la nivel inplemental luând în calcul. 12. În cele mai multe cazuri finanțatorii pun pe primul plan recâștigarea investiției lor şi nu investițiile în reabilitarea mediului. moteluri sau pensiuni) care nu se potrivesc cu arhitectura sau cu mediul ambiant. mai ales când sunt completate cu gunoaiele și resturile acestei dezvoltări datorate turiștilor. studiile se ocupă de rezolvarea problemelor de mediu în special în ariile de destinație cerute de dezvoltarea turismului și deschiderea unor noi 51 . 1994) Mediul înconjurător reușește să își păstreze atractivitatea turistică dacă acesta este conservat și nu suferă modificări negative. pe terenuri din localități sau din apropierea acestora. veniturile din taxe şi veniturile în general înregistrate într-o zonă turistică. În multe areale. locurile de muncă. mări). Un turism excesiv dezvoltat sau prost planificat afectează mediul natural de destinație. profitul. În ultimii ani. Efectele economice ale turismului Investiții în turism Cheltuielile comunității Modificări în costul vieții Locuri de muncă Venituri din turism Beneficii nete Fig. turiştii care vor folosi noile cabane/ hoteluri rezultă beneficii importante prin creşterea veniturilor ca urmare a impactului economic creat.

areale turistice. Efectele negative asupra mediului înconjurător datorate amenajării unei pârtii de schi Efectele economice pozitive ale amenajării unei pârtii de schi Șansa creșterii pregătirii profesionale Modernizarea principalelor căi de comunicație Crearea de noi locuri de muncă Creșterea veniturilor locale și generale Fig. distrugerea aspectului estetic Poluarea aerului. Experiența din trecut raportată la scara globală subliniază efectele pozitive și negative ale raporturilor dinamice dintre cei doi termeni . impune o abordare în concordanță cu preocupările tot mai concrete pentru păstrarea mediului înconjurător. continuată în același ritm şi în prezent. Ceea ce este pozitiv azi se poate ușor transforma în negativul de mâine. realizarea unei circulații turistice 52 . Efectele negative asupra mediului ale amenajării unei pârtii de schi Defrișarea unor zone împădurite Distrugerea habitatului din zona respectivă Erodarea solului Ocuparea terenului Distrugerea unei părți din floră Amenajarea de noi drumuri de acces care vor permite accesul motorizat Amenajarea pilonilor. Judecarea evoluției lor trebuie să aibă un aspect spațial și unul temporar. Amejarea de locuri d e parcare pentru a reduce distrugerii solului. apelor. solului. stabilirea traseelor și marcarea acestora. 13. fiecare amenajare turistică are efecte atât pozitive cât și negative și de aceea trebuie să impunem măsuri de protejare a mediului. aspectul vizual pentru a nu fi alterat se cere amplasare construcției și integrarea ei în mediul montan folosinduse matereale precum ar fi lemnul și piatra. biodiversității Poluarea fonică (în timpul sezonului) Fig. 14. Efectele economice pozitive induse de amenajarea unei pârtii de schi Pentru a limita efectele negative găsim măsurile de protecție cum ar fi. Dezvoltarea accelerată a turismului din ultimele decenii.

Spre exemplu. ușor mediu mediu Lungime (m) 2860 2441 350 540 1000 3821 458 575 300 2500 2140 2350 1180 2800 600 2100 3042 1500 2250 2100 1200 800 790 200 670 3200 520 53 . nu trebuie uitat că turismul este legat în dezvoltarea sa de industrie și de agricultură. 2 Ruia 1. păstrându-se tot timpul zona curată. Încercările de reducere a impactului negativ. respectarea cerințelor de protecție a mediului. Evaluarea impactului turismului asupra cadrului natural se traduce prin prezentarea principalelor efecte nedorite care se pot produce și care influențează echilibrul ecologic al ecosistemelor componente. Clăbucet 3 Pârâul Rece Grad de dificultate dificil mediu mediu dificil dificil ușor ușor mediu ușor dificil dificil mediu mediu mediu mediu dificil dificil mediu mediu mediu dificil ușor ușor f. realizarea unor colaborări multidisciplinare și a cooperării tuturor actorilor locali. Inf. Studiu de caz: pârtii de schi amenajate pe Valea Prahovei Tabel 14. Pârtii de schi amenajate pe Valea Prahovei Stațiune / pârtia de schi Poiana Brașov Lupului Sulinar Kanzel 1. pot deschide calea dezvoltării turismului durabil. educarea turiștilor în scopul de conserva mediul. care practicate în/sau apropierea ariilor protejate conduce la modificări ireversibile asupra mediului înconjurător. ușor f. 2 Subteleferic Drumul Roșu Bradul Slalom Poiana Stadion Sinaia Carp Papagal Vanturis Valea Dorului Turistica Dorului Azuga Slalom Sorica Olimpica Bușteni Kalinderu Predeal Cocoșul Clăbucet Subteleferic Clăbucet sosire Clăbucet variantă Clăbucet școală Subteleferic st. amenjarea de spații de colectare a deșeurilor. acordarea unui sprijin real unor astfel de activități. încercarea de a armoniza legatura om natură.controlate.

2 Sulinar Lupului 0 500 1000 1500 2000 2500 Lungime (m) 2860 3000 3500 4000 4500 Fig. Predeal Clăbucet școală Clăbucet variantă Clăbucet sosire Subteleferic Clăbucet Cocoșul Bușt Azuga eni Kalinderu 200 520 3200 670 790 800 1200 2100 2250 1500 3042 2100 600 2800 1180 2350 2140 2500 300 575 458 3821 1000 540 350 2441 Olimpica Slalom Sorica Dorului Turistica Sinaia Valea Dorului Vanturis Papagal Carp Stadion Slalom Poiana Bradul Poiana Brașov Drumul Roșu Subteleferic Ruia 1. Inf. 2 Kanzel 1. 15.Pârâul Rece Clăbucet 3 Subteleferic st. Lungimea pârtiilor de schi de pe Valea Prahovei 54 .

1 Clăbucet sos. Instalații de transport pe cablu pe Valea Prahovei Stațiunea / Teleschi Poiana Brașov Kanzel Ruia Slalom Bradul Subteleferic Stadion Azuga Sorica Predeal Clăbucet Clăbucet 2 Clăbucet sos. 2 Clăbucet plecare Miniteleschi Pârâul Rece Lungime (m) 314 501 575 458 492 300 1830 166 1713 1713 640 648 489 200 480 Diferență de nivel (m) 128 198 217 77 188 32 561 164 392 392 154 154 149 30 156 Capacitate de transport (pers/h) 900 720 600 900 500 900 400 600 1800 1800 1800 1800 1800 200 - 2000 1800 1600 1400 Lungime (m) 1200 1000 800 600 400 200 0 Kanzel Stadion 314 501 575 1830 1713 1713 640 648 458 492 300 166 489 200 480 Clăbucet plecare Clăbucet Clăbucet sos. 2 Slalom Poiana Brașov Azuga Predeal Miniteleschi Subteleferic Pârâul Rece Bradul Sorica Ruia Clăbucet 2 55 . 1 Clăbucet sos.Tabel 15.

2 156 Sorica Poiana Brașov Azuga Predeal Fig. 1 Poiana Brașov Azuga Predeal Fig. Lungimea instalațiilor de transport pe cablu de pe Valea Prahovei 600 Diferență de nivel (m) 500 561 400 300 200 100 0 Kanzel Stadion Slalom Ruia 128 77 32 392 392 198 217 188 164 154 154 149 30 Clăbucet plecare Clăbucet Clăbucet sos. Diferența de nivel a instalațiilor de transport pe cablu de pe Valea Prahovei 2000 Capacitatea de transport (pers/h) 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 Kanzel Stadion 900 720 600 500 600 400 900 900 1800 1800 1800 1800 1800 Clăbucet plecare Miniteleschi Subteleferic 200 Pârâul Rece Miniteleschi Bradul Clăbucet 2 Clăbucet sos. 17. 16. 1 Clăbucet sos. 18. Capacitatea de transport a instalațiilor de transport pe cablu de pe Valea Prahovei Clăbucet sos.Fig. 2 Subteleferic Pârâul Rece Clăbucet Slalom Bradul Sorica Ruia Clăbucet 2 56 .

Capacitatea de primire poate fi: . Incendiile provocate de turiști afectează solul și împiedică regenerarea plantelor.psihologică . . ducând la dispariția unor specii.capacitate de schimb turistic .ecologică gradul de dezvoltare turistică peste care mediul devine degradat.optimă.nivelul de satisfacție al turiștilor în funcție de atitudinea negativă a localnicilor. datorită suprasolicitării unei infrastructuri inadecvate. peisajele. . . . . de gradul de aglomerare.nivelul de exploatare turistică a unei zone până la care poate asigura satisfacția vizitatorilor. 19..nivelul de saturație al populației locale care începe să respingă vizitatorii și reacția turiștilor la diminuarea toleranței localnicilor. de gradul de deteriorare a mediului fizic.capacitatea unei locații de a absorbi funcțiunile turistice. diversitatea florei și faunei. fără să afecteze resursele. Diferitele aspecte ale capacității de primire turistică De multe ori aceste praguri optime nu sunt luate în considerare. fiind afectate calitatea apei. optimă capacitate de schimb turistic ecologică psihologică Fațetele capacității de primire turistică fizică economică socialperceptivă Fig.social-perceptivă . 57 . fără să apară degradarea mediului. Braconajul afectează fauna.economică . aerului.fizică nivelul dezvoltării turistice la care facilitățile teritoriului sunt saturate.

fig. 10. 13) . obiectivele turistice au un nivel scăzut al amenajarilor.Pe baza exemplului stațiunilor de schi. 11. 10.Analizați impactul consumului de energie în hoteluri (fig. a garofiței Pietrei Craiului. ceea ce duce la o circulație anarhică cu efecte negative. 8). în multe zone. 14. la alegere 58 . fără aglomerări care să creeze impresia de urbanizare. 15 . Lucrările pentru amenajarea căilor de acces și a marcajelor pot necesita defrișări. analizați impactul negativ.Analizând figura 19. Aplicație practică: .Mulți turiști nu cunosc urmările gestului de a culege un buchet de flori frumoase. gest care duce la dispariția florii de colț. 8) . 15. arhitectural. 7) asupra mediului înconjurător și propuneți soluții de ameliorare . 9) și realizați o corelație a cestora cu indicatorii emisiilor de gaze cu efect de seră (tab. 14) . 6) asupra gradului de satisfacție a turiștilor (tab.Observând figura 12. tab. acestea afectând frumusețea peisajului. piloni. tab. în frumusețea peisajului trebuie să se încadreze și spaț iile de cazare care trebuie să păstreze specificul etnografic. 9) asupra mediului înconjurător și. 11. deduceți capacitatea de primire a unor stațiuni turistice. tab. ziduri de protecție. deduceți implicațiile economice rezultate din amenajările unei stațiuni de schi (fig.Analizând informațiile din tabelul 7. viaducte. respectiv asupra celor accesibile .18) asupra mediului înconjurător (fig. prognozați consumul necesar și optim . De multe ori se realizează necorespunzător și din neștiinta investiții turistice care pot duce la secătuirea.Analizați impactul consumului de apă în hoteluri (tab. a garofiței de munte.Observând studiul de caz al peșterii Baia lui Schneider. tab.Observați emisiile poluante gazoase ale unităților hoteliere (fig.Observați impactul implementării politicilor de protecție ecologică ale hotelierilor (fig. analizați avantajele și dezavantajele amenajărilor turistice din peșterile intens vizitate . ținând cont de indicatorii conservării și calității apei (tab. 12. fig. lipsesc căile de acces în rezervații. comparați impactul turismului asupra zonelor montane izolate. deși sunt ocrotite de lege. respectiv pozitiv și presiunea pe care o exercită amenajările specifice (fig. fig. 13) . degradarea resurselor naturale de materii prime necesare turismului.

Turismul de week-end preferat de noi românii este practicat fie la periferia marilor aglomerări urbane. oamenii nu conştientizează gravitatea faptelor lor în ceea ce priveşte tasarea solului şi implicit a urmelor reziduale lăsate la întâmplare de turişti la locurile de popas. Cu privire la instalarea corturilor şi staţionarea pentru picnic -uri în spaţiile neadecvate.Lucrae practică 4. prejudiciile pricinuite sunt profunde şi ireversibile. şi care din păcate duc la distrugerea lor. Bineînţeles că starea mediului înconjurător depinde numai şi numai de fiecare dintre noi. a pajiştilor. Tot în cadrul acestor poieniţe. a deşeurilor. Am observat şi s -a evidenţiat de-a lungul timpului atât prin intermediul mass-mediei sau chiar a internetului prin postarea diverselor articole care din păcate relevă faptul că românii doresc o Românie mai curată cu un spaţiu mai verde însă fără de a participa la acest lucru. fie în cadrul unor poieniţe sau chiar de-a lungul unor importante axe hidrografice. Acestea în special în perioadele de week-end atrag fluxuri importante de turişti. nemarcate. asupra locurilor virgine şi implicit asupra resurselor naturale. poluării sonice toate fiind puse în pericol. foc plasat în locuri neamenajate. amplificată de o intervenţie necorespunzătoare a oamenilor asupra peisajelor.. Din păcate acest turism de week-end nu aduce beneficii mediului înconjurător ci mai exact daune. de pildă acţiunile necontrolate ale unor oameni cu privire la ruperea unor specii de plante ocrotite de lege şi aflate pe cale de dispariţie. în teritoriu. a corturilor. pentru instalarea grătarelor. nu numai. oprindu-se în poieniţele pitoreşti. 59 . floră care. poieniţelor etc. în apropierea unor păduri. care duc la distrugerea vegetaţiei. Aproximativ în fiecare sezon estival. datorită marilor problemelor financiare apărute în întreaga lume dar. a florei în general. în scopuri recreative şi de agrement. a arbuştilor. afectarea sau distrugerea unor plante sau flori de o mare însemnătate ducând oarecum la dispariţia lor. pe cont propriu. care nu sunt amenajate pentru campare. care ne poate afecta pozitiv sau negativ viaţa şi sănătatea noastră. derulându-se astfel o circulaţie turistică necontrolată. asociat oarecum cu turismul de recreere. la ruperea copacilor sau tăierea acestora pentru aprinderea focului. faună. rezidurilor. Marea majoritate a prejudiciilor aduse mediului de către noi oamenii sunt ireversibile. se manifestă în principal prin folosirea necorespunzătoare a mediului ambiant. Din păcate totul pleacă de la o ignoranţă a tot ceea ce înseamnă şi reprezintă spaţiul verde. Printre multiplele activităţi prin care omul poate să contribuie la distrugerea mediului se includ şi activităţile turistice. factori cu caracter obiectiv şi factori cu caracter subiectivi – cauzaţi de activităţile umane. a pădurilor. Majoritatea turiştilor se abat de la traseele amenajate de acces şi pătrund pe drumuri ocolite. Impactul turismul de week-end și de agrement Turismul de week-end S-a estimat de către ANAT că o mare parte din populaţia acestei ţări preferă practicarea unui turism de week-end. Calitatea mediului este afectată în general de două mari categorii de factori esenţiali. din cauza activitaţilor turistice. desfăşurate neraţional şi necontrolat. Acţiunile distructive ale acestor activităţi turistice practicate de om în cadrul turismului de week-end. În foarte multe oraşe ale României pădurile de la periferie sunt mai mult sau mai puţin amenajate în scopuri turistice.

pentru locurile de aprindere a focurilor. poluarea acestora fiind o consecinţă a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare în ceea ce priveşte depozitarea la întâmplare a deşeurilor şi a resturilor de alimente comestibile rezultate din activitatea oamenilor. majoritatea pădurilor sunt invadate de deşeuri. clasificate conform prevederilor UICN . care mai degrabă preferă aruncarea acestora în apropierea spaţiilor de campare. zone care ar trebui sa fie dotate cu un mobilier adecvat – bănci.Costul protecției / reabilitării .moment din an care le permite oamenilor să se simtă bine.o viaţă sănătoasă ar trebui să fie deviza pe care ar fi indicat să se axeze întreaga populaţie a globului. Din nefericir e. să deţină spaţii amenajate pentru campare. Ca şi măsuri de prevenire a tuturor problemelor cu care se confruntă pădurilor şi poieniţele eu aş propune o implicare mult mai mare a autorităţilor care sa fie interesate de a atragerea diverse fonduri cu privire la amenajarea corespunzătoare a câtorva dintre ele. 2004) În România. a cursurilor de ape curgătoare şi nu în cadrul spaţiilor special amenajate pentru depozitarea lor. datorită lipsei de timp a oamenilor și datorită faptul ca este mai putin costisitor. Este nevoie de o mai multă atenţie din partea fiecărui cetăţean şi de o mai multă responsabilitate şi dorinţă de a trăi într-un mediu mai curat.Existența unor arii protejate în destinațiile turistice. impactul asupra speciilor rare sau pe cale de dispariției) Costurile menținerii protecției Indicatorii . să profite de spaţiile verzi şi de timpul cald. ceea ce duce la agravarea procesului de degradare şi poluare a mediului şi implicit la distrugerea a tot ceea ce înseamna verde.Ritmul înmulțirii speciilor selectate . plante şi chiar animale. pentru a respira un aer curat. spaţii de depozitare a deşeur ilor sau a resturilor. număr de turiști) . reziduri.Contribuția turismului la protecție și reabilitare (Sursa: Indicators of Sustainable Development for Tourism Destinations. peturi şi diverse alte materiale dăunătoare.Sănătatea populațiilor cu rol de „specii indicator” (numărare. a bea apă curată şi pentru a putea folosi condiţiile de viaţă pe care ni le oferă natura. Calitatea solurilor are de suferit. Principalele componente ale protecției și indicatorii recomandați Componentele protecției Gradul de protecție Intensitatea utilizării ariei protejate Prejudiciul adus elementelor protejate (speciilor și ecosistemelor fragile.Controlul activităților turistice (presiune.în acest caz trebuie calculată cu atenţie distanţa dintre aceste depozite pentru a acoperi întreaga zonă. sau chiar în pungile aduse special de ei. în funcție de distanta pe care un turist trebuie să o parcurgă pentru a practica turismul de weekend remarcam: 60 . de instalare a grătarelor.Suprafața ariilor protejate (km2) . pentru a dispune de spaţii adecvate de recreere. turismul de week-end este unul dintre cel mai promovat tip de turism și asta. În concluzie: Un mediu curat . Tabel 16. locuri de belvedere) . precum şi instalarea diverselor scene în cazul organizării diverselor concerte în aer liber. marcarea traseelor sau pavarea cu pietriş a drumurilor care duc spre poieniţe. s-a observat faptul că oamenii tratează totul cu neglijenţă. WTO.

ciclism. mediul suferă modificări drastice datorită mormanelor de deșeuri. nisipul. este acela că în românii au ajuns să practice turismul de week-end tot mai mult și din acest punct de vedere țara noastră a ajuns să fie o țară de week-end în industria turistică. aerului. Pe lângă stațiunile în care putem să ne petrecem sfârșitul săptămânii. zbor cu parapanta. . mulți aleg ca aceste zile să fie destinate ieșirii la iarbă verde în zonele apropiate orașelor. Turismul montan are și el o influență asupra turiștilor care locuiesc departe de litoral și nu își permit o vacanță la mare. preferă un week-end la munte și cei care s-au săturat de aglomerațiile de pe plajă și aleg vacanțele la munte. parcurse cel mai des pietonal și care înregistrează maximul de încarcatură pe unitatea de suprafață. Un lucru. dar mai nou în sezonul estival cei mai mulți dintre turiști preferă plaja.distanța de 1-5 km în funcție de orașul generator de fluxuri turistice. Din lipsă de respect pentru natură apar diferite acțiuni distructive: circulația cu diferite mijloace de transport care polueză. în urma lor. iar cazarea este opțională: se poate realiza într-un spațiu special amenajat pentru cazare sau în corturi. cât şi negativă asupra mediului ecologic. Așadar turismul de week-end redă oamenilor șansa ca după o săptămână de lucru aglomerată și locuirea într-un spațiu aglomerat să practice turismul de week-end în scopuri amintite mai sus. ocrotirea și conservarea mediului ambiant reprezentând condiția primordială de desfățurare și dezvoltare a turismului. Încă din zorii zilei orășenii pornesc la drum în căutarea locului perfect în care se vor destinde. culesul ciupercilor și a fructelor de pădure. Relaţia turism-mediu ambiant are o importanță deosebită.. mizeriile lăsate la plecare etc. De remarcat este și faptul că unii oameni preferă acest tip de turism pentru agrement: pârtii de schi. 61 . Se practica organizat sau individual. Week-endul. vor încinge grătarele și va cânta muzica. În consecintă. înot etc. prin componentele sale. de la copii. conservarea funcțiilor igienico-sanitare. terenuri de tenis. la marginea pădurilor. aceste oaze de relaxare ajung să fie extrem de aglomerate. pe marginea apelor. aerului curat fără poluanți. faunei sălbatice și florei.distanța medie cuprinsă între 20-50 de km parcursă în totalitate cu mijloace mecanice. marea.distanța apropiată între 5-20 km parcursă cu mijloace mixte: pietonale sau automobolistice. circulația turistică necontrolată în spatii verzi neamenajate. modificându-i elementele componente. În sezonul cald mai ales. nu foarte plăcut. . Această legătură este una complexă. până la vârstnici. solurilor. izvoare cu apă bună etc. Mediul natural. dar impactul pe care îl avem noi este de multe ori negativ asupra mediului înconjurător din diferite motive: poluarea apelor. Turismul de week-end se adresează tuturor categoriilor de turiști. Avem de a face cu turism de week-end montan sau litoral. este pentru unii oameni singura posibilitate de relaxare și distracție. Impactul pe care îl are turismul de week-end asupra populației este unul pozitiv. plimbări și drumeții într-o serie de locuri interesante cum ar fi: puncte de belvedere. recreative și estetica elementelor componente ale mediului natural constituie garanția unei dezvoltări continue a societății umane. reprezintă resursele de bază ale turismului. ea manifestându-se în ambele direcții. Problema este că la finalul zilei. iar pe de altă parte activitatea turistică are influentă atât pozitivă. De asemenea alții preferă turismul de week-end pentru a-și reface sănătatea cu ajutorul. Printre activitățile turistice de week-end se remarcă și cunoașterea tainelor naturii.

. laleaua pestriţă creşte doar pe 6 ha. Floare asemănătoare cu celelalte lalele. după ce localnicii au drenat apa din zonă. cât şi din alte localităţi. 20. Un areal protejat de lege dar pentru care autorităţile locale nu fac nimic pentru a proteja dezvoltarea plantei.000 de lei amendă. În ziarele locale apar tot mai multe articole referitoare la lipsa de interes a autorităţilor din zonă faţă de protejarea zonei. Mai grav de atât este faptul că oamenii. Chiar dacă rezervaţia dispune de un areal de 79 ha. ceea ce duce la stimularea înmulțirii vegetative. o acțiune care ar trebui pedepsită cu până la 5. cu un major potenţial turistic. Acesta este unul din cele 5 locuri din ţară în care creşte laleaua pestriţă. problema nu este faptul că oamenii rup lalelele. în perioada de înflorire a lalelei (prima săptămână din luna mai).. oamenii pot intra. doar că este mai mică şi mai fragilă. ci faptul că le iau cu tot cu bulb. apele poartă nenumărate PET-uri de plastic și pungi care se agață în vegetația de pe maluri. În unul dintre articole directorul Ocolului Silvic de la Dealul Negru. seminţele fiind aduse de vânt sau păsări. mai ales cele din vecinătatea orașelor mari. de culoare liliachie. Situată în pădurea de stejari. Acesta se organizează în fiecare a treia duminică din luna mai. floarea a apărut în anii 85-86. fără nici o problemă pe arealul în care creşte planta. se intră cu maşina şi se lasă gunoaie.” Un alt lucru controversat este organizarea festivalului dedicat lalelei pestriţe. Studiu de caz: inconștiență sau nepăsare? Situată la 15 km de Bistriţa. Turismul de weekend este foarte activ în zonă. focurile făcute greșit distrug multe suprafețe verzi pentru că nu sunt amplasate în suprafeț e special amenajate sau în acele grătare portabile care au încorporat și locul special pentru vatră astfel încât să nu fie afectată suprafața solului. În fiecare an. Din cauza neimplicării autorităţilor în protejarea zonei. astfel florile sunt tot mai rare de la an la an. fiind prezenţi o mulţime de oameni atât din satele din jur. toate acestea afectând mediul şi flora din zonă. de care Rezervaţia Naturală aparţine. în fiecare sfârşit de săptămână locul fiind plin de maşini. localitatea Orheiul Bistriţei dispune de un areal special. pe locul în locul în 62 .Sursa de pericol Vectorii de transfer Sursa protejată Fig. merg şi rup florile. loc în care se organizează festivalul. De fiecare dată se fac focuri. Factorii care trebuie identificați într-un studiu privitor la impactul turismului de week-end asupra mediului înconjurător În cele mai multe cazuri arealele în care ajung turiștii în week-enduri fac față cu greu stresului provocat de aceștia. declara: .

mountain -biking) sau a celor de iarnă (schi). Acest lucru are loc îndeosebi în zonele sau la obiectivele la care se conturează o mare concentrare turistică fiind susţinut şi de condițiile în care dotările și amenajările turistice nu corespund cerințelor de protectie a mediului. 2) lipsa unor amenajări specifice. Activităţile în aer liber sunt practicate de multă vreme în ţara noastră cu mult entuziasm. Acest ciclu poate fi descris destul de simplu: turistul este atras de ţara sau zona tuistică dorită. acestea ducând la împiedicarea refacerii ecologice şi chiar la dispariţia unor specii. În ultimul an.care planta creşte se amplasează tarabe cu mici. Aceste efecte negative provocate de aceste activităţi survine în primul rând din cauza lipsei de educație turistică și ecologică. haine. nu şi la curăţarea zonei după. Toate acestea se întâmplă pentru că oamenii nu sunt pregătiţi să ocrotească resursele naturale pentru care nu au făcut nimic ca să le aibă şi care pot fi valorificate mai mult pentru dezvoltarea turistică a zonei. Nu de puţine ori este semnalată derularea activităţilor turistice necontrolată. jucarii. În plus de asta după fiecare astfel de manifestare în zonă rămân o mulţime de deşeuri de care nu se mai ocupă nimeni. în grupuri mari. aceasta concretizându-se printr-un comportament distructiv al multor turişti. rolul autorităţilor manifestându -se doar la organizarea evenimentului. cât şi în valută. a vegetației şi perturbarea faunei. În categoria acestor acţiuni distructive mai des întâlnite intră următoarele aspecte. cât şi a sporturilor nautice ( windsurfing. astfel încât termenul de turism de agrement a devenit pentru mulţi dintre noi sinonim cu practicarea atât a sporturilor de vară (alpinism. în zonele și traseele de mare interes turistic. Referindu-ne în acest context la impactul unor astfel de activităţi turistice de agrement asupra mediului înconjurător şi al naturii. mai ales în țările în curs de dezvoltare cum este şi ţara noastră. are influențe negative și asupra obiectivelor culturale. Un alt aspect este că circulația turistică necontrolată. destinate popasurilor. practicarea braconajului. Este cunoscut faptul că industria turistică joacă un rol important în prosperitatea unei ţări. mai multe organizaţii non-guvernamentale s-au implicat în curăţirea zonei şi se încearcă găsirea unei soluţii pentru protejarea mai bună a lalelei pestriţe. iar în mijlocul rezervaţiei este amplasată o scenă pe care se desfăşoară diferite activităţi culturale. schi nautic și scufundări. având ca efecte distrugerea solului. pentru un anume serviciu turistic. este de menţionat faptul că amenajarea şi organizarea acestora are un efect preponderent negativ. fără luarea în calcul a standardelor de amenajare și exploatare. 63 . Cu toate acestea în fiecare an plantele sunt calcate în picioare şi autorităţilor nici nu le pasă. respectiv a resurselor turistice. caiac şi canoe pe râuri şi lacuri). De asemenea sunt de menţionat şi declanșarea de incendii. bere. fiind un generator în primul rând de locuri de muncă şi permiţând totodată încasări generoase atât în mondea naţională. instalării corturilor. ciclism. acestea fiind provocate de: 1) o circulatie turistică necontrolată mai ales în afara traseelor marcate. care conduc treptat la degradarea mediului. Impactul turismului de agrement România privită din punct de vedere turistic dispune de o gamă largă de oferte turistice de interes general sau specifice. Biologii au recomandat ca festivalul să se organizeze în altă parte pentru că există riscul ca planta să nu mai răsară. aleatoare. ajutând astfel la dezvoltarea comunităţilor locale.

21. cum ar fi cele de alimentație publică. prin acumularea de deșeuri. a reciclării sau a epurării apelor utilizate. plaje. care de în cele mai multe cazuri nu dispun de dotări de folosire a energiei alternative. apa lacurilor sărate).Inexistenţa acestora duce treptat la o degradare a peisajului. gunoaie la suprafaţa apelor. 5) structurile turistice de primire. fenomenul de impact negativ se accentuează de regulă. 64 . zgomot. Acțiuni distructive mai des întâlnite în cadrul turismului de agrement Având în vedere dezvoltarea rapidă a acestor activitați turistice de agrement. dar şi prin respectarea perimetrelor hidrogeologice și a normelor sanitare de protecție a hidrozăcamintelor cu valoare balneară. Acest lucru poate fi pus pe seama extinderii structurilor și serviciilor turistice. pe malul apelor. a depozitării și compostării gunoaielor. în special în zonele turistice care au statut de rezervații și parcuri naționale. acestea ducând la poluarea aerului din zonele turistice prin: gaze de eșapament. dar şi prin creșterea gradului de urbanizare a localităților. Aşadar. în loc de utilizarea complexă a dotărilor existente. 3) distrugeri cauzate de turișmul automobilistic prin parcarea și circulația în locuri interzise. prin asigurarea unei exploatări raționale. 4) exploatarea intensivă a resurselor naturale care au o însemnătate turistică (ape minerale. această creştere fiind influenţată şi de fluxul extins de turiști care duce la suprasaturarea infrastructurilor turistice existente și diversificarea formelor de poluare. distrugerea de specii de plante. Circulația turistică necontrolată structuri turistice de primire dotate necorespunzător Turismul de agrement acțiuni distructive lipsa unor amenajări specifice exploatarea intensivă a resurselor naturale distrugeri cauzate de turismul automobilistic Fig. În acest sens ar fi necesară limitarea exploatării acestor resurse în raport cu valoarea rezervelor omologate. cu abatere de la drumurile principale. Sub acest aspect. nămoluri. se pune în vedere poblema dezvoltării unui turism controlat și dirijat. cu oprirea în poieni.

Cicloturismul Impactul asupra mediului Ciclismul montan este o activitate relativ nouă. a cărei impact asupra mediului și contribuție în degradarea solului încă nu sunt cunoscute în totalitae. cum ar fi hiking-ul. Traseele de ciclism montan sunt considerate ca elemente fundamentale ale parcurilor de ciclism montan și a altor amenajamente destinate acestui sport. a solului. Deși la prima vedere activitațile turistice sunt poate cel mai puțin poluante. altfel astăzi pierde natura. practicarea acestui gen de turism inclusiv în oganizarea tursimului de agrement. ar trebui să fie un factor motivant pentru sprijinirea acestora. respect și bun simț față de aceasta. scopul final fiind practicarea durabilă a acestor activităţi turistice într -un mediu natural cât mai prietenos. turismul de agrement. dar să confere pe de altă parte și satisfacții deosebite turiștilor și posibilități de dezvoltare temeinică a așezărilor turistice aferente. ceea ce implică curățarea zonei de vegetație și excavarea solului. prin dispariția zonelor naturale virgine. La toate aceste aspecte se mai adaugă şi o serie de aspecte tehnice. Aceste acțiuni asupra mediului sunt considerate inevitabile. atât de important pentru zonele protejate. Acest lucru este influenţat de creșterea populaţiei și a mediului urban. ca și celelalte tipuri de turism dealtfel. În concluzie. ciclismul montan contribuie într-un anumit grad la degradarea mediului. reamenajarea acestora. principiul cel mai important trebuie să fie acela de exploatare echilibrată a tuturor resurselor naturale. cât şi de către turişti. Denumit generic ecoturism. Ca toate activitățile recreaționale. întrucât restrânge și concentrează suprafața pe care se deplasează un anumit turist la cea a traseului și o zona restrânsă pe lângă acesta. a pădurilor și nu în ultimul rând a terenurilor agricole prin extinderea infrastructurii. este benefic și necesar atât pentru turiști cât și pentru economia unei țări și chiar pentru mediul înconjurător dacă este practicat cu întelepciune. Amenajarea și valorificarea turistică adecvată și prudentă. într-un mod care să asigure pe de o parte suportabilitatea ecologică. reprezintă fundamentul și pentru alte activități în aer liber.activitățile turistice derulate într-o arie naturală protejată trebuie să fie în concordanță cu capacitatea de încărcare ecologică și cu particularităţile ecosistemelor existente. Traseele destinate special ciclismului montan sunt în general construite de la zero. generând mai multe forme de poluare (a aerului. în contrast cu cele evitabile. fonică. umane și culturale. Acestea asigură accesul în zone izolate. 65 . atât de către unităţile turistice care pun la dispoziţie realizarea lor. În ultimii ani însă. preoponderent negative cauzate de derularea activităţilor de agrement în aer liber. un număr de studii au fost realizate pentru a ajuta la clarificarea situației în ceea ce privește impactul ciclismului montan asupra mediului. cât şi gestionarea eficace trebuie să devină un pilon important pentru menţinerea unor astfel de resurse. precum circulația turistică intensă cu vehicule particulare. Prezentând toate aceste aspecte. a apei). etc. totuși în timp ele conduc treptat și la poluarea mediului înconjurător.dar pe viitor cu siguranță vom pierde și noi. de exemplu și limitează impactul antropic asupra zonei în care se află respectivul traseu. cum ar fi lățirea traseelor.

Trasele mai late decât este necesar ciclismului montan reprezintă o formă de impact evitabil. majoritatea vegetației este îndepărtată de cele mai multe ori în timpul construcției traseelor. pentru ca cicliștii să aibă un traseu clar delimitat. Studiile au arătat că impactul asupra vegetației este cel mai semnificativ atunci când traseele sunt amenajate. ceea ce duce la îmbogățirea florei pe marginea traseelor. O dublare a lățimii unui traseu nu înseamnă doar o dublare a impactului ciclismului montan asupra mediului dar aceste trasee sunt supuse unui proces de eroziune de către apă și vânt mai accelerat. inclusiv asupra frunzelor plantelor. înafara cazurilor în care vegetația străină acelor locuri este 66 . ceea ce încurajează uzul acesteia în viitor de către alte persoane. permițând luminii să pătrundă până la suprafață solului. Introducerea acestor trasee în anumite ecosisteme duce și la înlocuirea unor plante mai fragile cu unele mai rezistente la traficul uman.Efecte negative ale cicloturismului apariția noroiului datorită practicării în timpul și după precipitații pierderea de vegetație și schimbări în compoziția acesteia compactarea sau eroziunea solului deranjarea faunei Fig. Călcatul plantelor datorită activităților pe lângă traseele amenajate se încadrează în impactul evitabil și duce repede la degradarea vegetației. a tulpinilor și rădăcinilor acestora. Modificări ale compoziției vegetației de-alungul traseului are atât efecte benefice cat și efecte adverse. Un țel în construcția traseelor și în întreținerea lor este acela de-a îndepărta doar atâta vegetație cât este nevoie pentru ca ciclistul să se deplaseze în siguranță. Impacturile ecologice ale acestor schimbări compoziționale nu sunt încă complet înțelese. Plantele care nu sunt îndepărtate în procesul de amenajare a traseelor pentru ciclism montan sunt supuse degradării și datorită călcării acestora cu piciorul sau cu roata bicicletei. acesta reducânduse semnificativ chiar dacă crește frecvența cu care este practicat acel traseu. în schimbarea compozitiiei unor specii și la micșorarea suprafeței acoperite cu vegetație. pierderea completă a vegetației se produce rapid și mai puțin rapid în zonele deschise. cu vegetație ierboasă. Impacturi comune asupra mediului datorate cicloturismului Impactul asupra vegetației Pe traseele dedicate cicloturismului. 22. Plantele rezistente la călcare asigură o acoperire durabilă a solului și îl protejează pe acesta de eroziunea apei și a vântului iar rădăcinile rezistente stabilizează solul împotriva fărâmițării din cauza traficului intens. ceea ce duce în consecință la crearea unei poteci vizibile. Acest impact este necesar și de neevitat. Acest lucru contribuie la o gamă mai largă de impacturi asupra vegetației. Crearea și întreținerea coridoarelor de trasee pentru ciclism câteodată duc și la îndepărtarea arbuștilor și chiar a unor copaci. în timpul întreținerii acestora dar și în timpul folosinței acestora. în reducerea creșterii în înălțime a plantelor. mai rezistentă la abuzul factorilor externi. În pădurile umbroase.

lucru care va duce repede la crearea de noi trasee pe lângă traseele stabilite și deci la îndepărtarea nenecesara a 67 . care stimulează schimbarea compozițională a plantelor și creșterea plantelor non-native. vor permite lățirea traseelor datorită devierii cicliștilor de pe linia inițială. pentru a obliga cicliștii să ruleze cu viteze mai reduse și pentru a minimiza impactul asupra vegetației și solului. • plasarea traseelor inafara zonelor cu plante și animale rare și inafara habitatelor sensibile sau critice a unor specii de plante și animale. • păstrarea traseelor cat mai înguste pentru a micșora suprafața totală afectată. a buștenilor căzuți dar și alte obiecte care însă nu vor bloca drenarea traseelor. Traseele pe teren mai plat. prin îndepărtarea întregului strat vegetal și repoziționarea acestuia în alt loc. • Un program activ de întreținere a traseelor. atunci când este posibil. amenajarea traseelor cu unelte de mână este o metodă mult mai puțin invazivă decât cu ajutorul utilajelor. Unele plante alohtone zonei . ceea ce îi va determina pe cicliști să nu devieze de pe acestea. impactul asupra vegetației din imediata vecinătate a traseelor să fie cat mai puțin afectate. Acolo acestea pot aglomera vegetația și pot pune la rândul lor în pericol vegetația indigenă. De asemenea există considerente importante pentru a menține și întreține trasee pentru a evita impacturi nenecesare și constante asupra vegetației: • Deși este necesar ca traseele să fie păstrate curate de vegetație. Aceste specii invazive sunt indezirabile. O varietate de acțiuni de întreținere pot descuraja lățirea traseelor prin toaletarea redusă a vegetației din împrejurimea traseelor. delimitarea marginilor traseelor cu ajutorul bolovanilor. • atunci când traseele sunt construite. construcția și întreținerea sa și de asemenea prin supravegherea modului prin care aceste trasee sunt utilizate de către cicliști. atunci când se întreprind acțiuni de curățare a traseelor ar trebui să se urmărească ca vegetația rămasă să limiteze penetrarea razelor solare pe suprafața solului. studiile au arătat că impactul ciclismului montan în aceste habitate nu este diferit de impactul produs de turiștii care practică hiking-ul și drumețiile și este semnificativ mai redus decât impactul creat de turismul ecvestru. însă terenul înclinat de pe marginile traseului vor delimita clar traseul și vor concentra traficul strict pe traseu. Cu toate acestea. prin îndepărtarea copacilor căzuți și a vegetației moarte de pe marginea acestora va duce la delimitarea clară a extremităților traseelor. deși implică un impact inițial mai redus. construirea traseelor pe versanți necesită un impact inițial asupra vegetației și solului mai mare.introdusă în mediu și se răspândește de-alungul coridoarelor traseelor. Enumerate mai jos sunt câteva moduri prin care se poate minimiza impactul asupra vegetației: • traseele construite să aibă un design suficient de atractiv încât cei ce le utilizează să nu fie tentați să se aventureze inafara traseelor amenajate. Cei ce construiesc și întrețin traseele de cicloturism pot fie să evite sau să minimizeze impactul asupra vegetației prin plănuirea cu atenție a traseului. • Educarea cicliștilor pentru a nu devia de pe traseele stabilite. însă îndepărtarea acestor specii este dificilă și costisitoare. odată introduse pot să depășească zona coridoarelor de trasee și să se extindă și în afară acestora în habitate nederanjate. • traseele să fie construite pe dealuri cu o înclinație mai ridicată. • utilizarea unor tehnici de construcție a traseelor care să “recicleze” solul și plantele îndepărtate de pe traseu.

care necesită o atenție sporită din partea celor care întrețin traseele. care măresc inutil impactul asupra mediului. La fel că și în cazul deteriorării stratului vegetal. 23.covorului vegetal. întrucât îndepărtarea lor este costisitoare și dificilă. delimitarea clară a marginilor păstrarea unei vegetații suficiente pentru a limita penetrarea razelor solare pe sol Consecințe ale nerespectării măsurilor curățarea traseelor de vegetație pentru a nu transporta semințe alohtone pe haine și biciclete educarea cicliștilor pentru a nu devia de la trasee N E R E S P E C T A R E lățirea traseelor prin devierea de la acestea schimbarea compozițională a plantelor crearea de noi trasee Fig. eroziunea solului duce la descoperirea bolovanilor și a rădăcinilor. ducând la o suprafață de rulare inegală. Măsuri de protecție Cerințe toaletarea redusă a vegetației la limita traseelor. De exemplu. traseele construite pe versanți necesită o și mai mare excavare a solului. eroziunea solului și formarea zonelor noroioase reprezintă forme de impact care pot fi evitate. cea mai mare deteriorare a solului are loc la construcția traseului. Această degradare poate reduce gradul de utilitate al traseelor. • Educarea cicliștilor cu privire la transportarea semințelor de plante non -native pe bicicletele și hainele lor și încurajarea acestora să le îndepărteze prin spălarea bicicletei dar și a echipamentului utilizat. Eroziunea poate continua 68 . În plus. Măsuri de protecție a vegetației în cadrul activităților cicloturistice Impactul asupra solului Construcția și utilizarea traseelor de cicloturism duce de asemenea și în deteriorarea solului. În timpul construcției. materiale organice aflate la suprafața solului (de exemplu crengi. frunze. Prevenirea introducerii de plante non-native într-un habitat este esențială. În contrast. profilul de sol de sub traseu este compactat în timpul construcției și a utilizării traseului pentru a se crea o suprafață propice deplasării pe traseu. împreună cu stratul fertil. pentru a se evita o degradare de durată a resurselor. ace de brad.) sunt înlăturate. săpături ulterioare finalizării traseului. etc. Asemenea rute adeseori se degradează rapid și sunt abandonate în favo area rutelor adiacente.

acesta putând fi erodat de vânt și cel mai des de apa curgătoare. noroiul poate fi o problemă persistentă.Deplasarea solului . pentru a permite apei să se scurgă în ambele părți (mai ales pe traseele construite în zone plate). Utilizarea repetată a traseului duce inevitabil la coborârea nivelului suprafeței traseului fată de marginile acestuia. Solurile compactate sunt mai dense și mai puțin permeabile. Pentru a evita eroziunea. Acest lucru va duce inevitabil la o compactare mai accentuată a solului.Eroziunea Compactarea: Se datorează greutății celor care străbat traseele. frânare. Compactarea deplasarea și eroziunea solului pot accelera procesul de creare a noroiului și a zonelor mlăștinoase. 69 . Mai mult. etc. formând ogase și mărind gradul de eroziune al solului. iar pe traseele cu o înclinație ridicată. etc. De cele mai multe ori acest fenomen apare în zone unde apa este deviată pe traseu sau în zone plate. o metoda esențială de limitare a deteriorării marginilor traseelor este aceea de a concentra traficul pe o potecă îngustă. Cu toate acestea. Apa astfel concentrată va eroda și va muta particule de sol în aval. pot duce la impracticabili tatea trasului. Traseele care devin din ce în ce mai noroioase sunt și mai puțin atractive pentru cicliști și de asemenea tot din această cauză procesele de lățire a traseelor și degradare a stratului vegetal de pe lângă traseu se accelerează. traseele de durată sunt construite cu o foarte ușoară înclinație într-una din părți (când traseul este amenajat pe un versant) și cu o ușoară curbura spre ambele părți. care reține umezeala. Cele mai întâlnite forme de degradare a solului sunt: . această apă va forma zone noroioase. ducând la formarea și a contrapantelor. aceste ape for fi canalizate pe traseu. prin crearea unor porțiuni adâncite unde apa din precipitații se adună. Noroiul: Atunci când traseele sunt localizate în zone cu irigare proastă sau cu sol hiper organic.Compactarea solului .singură odată ce roțile au săpat sub stratul de sol. Această deplasare este mai evidentă când solul este îmbibat cu apă și afânat iar cicliștii se deplasează cu o viteză mai mare și creaza mișcări laterale prin viraje. Astfel de condiții măresc dificultatea traseelor și pot pune în pericol siguranța cicliștilor. ceea ce sporește riscul de formare a șanțurilor pe suprafața traseelor.Formarea noroiului . care este transmisă prin picioare. uzul repetat al traseelor duce la tasarea sau deplasarea solului de-a lungul timpului și duce la inversarea acestor înclinații și curburi. Pe traseele cu o înclinație scăzută. lucru care va duce la colectarea apei provenită din precipitații. Eroziunea: Eroziunea solului este un impact indirect și relativ ușor de evitat. Deplasarea solului: Cei ce utilizează traseele pot muta pământul lateral. roți. de unde apa nu mai are unde să curgă. Toate acestea duc la deteriorarea traseelor în timp și la probleme legate de eliminarea apei de pe traseu iar dacă aceste probleme nu sunt remediate. care vor concentra apa pe suprafața acestora. Însă solurile compactate rezistă mai bine eroziunii și strămutării solului și reprezintă căi de acces durabile. concentrând cursurile de apa spre acea porțiune din traseu și astfel accelerând eroziunea și mărind șansele formării unor zone noroioase.

în special datorită lipsei activităților de întreținere de care traseele special amenajate au parte. terenuri umede sau a zonelor unde apa se adună în mod natural. astfel că minimizarea eroziunii și formării noroiului sunt cele mai importante obiective atunci când se urmărește întreținerea unui traseu. iar unde acesta este se deplasează rămân expuse rădăcini care fac evacuarea apei de pe traseu mai dificilă și amplifică fenomenul de lățire a traseului. - - - construirea traseelor pe suprafețe înclinate. Construirea traseelor cu înclinații care să permită evacuarea apei de pe suprafața traseului. Pătrunderea în exteriorul traseului duce repede la formarea de poteci care. Tactici de minimizare a impactului cicloturismului asupra solului 70 .Gradul de eroziune depinde de asemenea și de înclinația traseului. lucru care va duce la înfundarea jgheaburilor de drenaj dacă acestea nu sunt întreținute și verificate periodic. Un traseu bine gândit nu va pierde mai mult de 6. Odată ce apa încetinește. 24. ducând la impacturi secundare asupra ecosistemelor acvatice. dar și de volulul de apă care străbate traseul la un moment dat. traseele să se construiască pe soluri uscate. Aceste cursuri de apă pot ajunge în parauri sau râuri. Aceste soluri rezistă mai bine eroziunii vântului și apei și deplasării solului. Atunci cnad este posibil. drenabile construirea traseelor pe terenuri uscate descurajarea sau interzicerea accesului în afara traseului Impact minim asupra solului Fig. Excepții fac zonele cu rocă solidă și cele cu pietriș.3 mm de sol pe an. Eroziunea solului este una din cele mai de durată consecințe. nefiind amenajate vor duce la o eroziune accelerată. întrucât un volum mai mare de apă este mai eroziv. aceasta va depune sedimentele. Solul nu poate fi înlocuit cu ușurință pe trasee. Există mai multe tactici pentru a minimiza impactul asupra solului: Descurajarea sau interzicerea accesului inafara traseului. care va accelera viteza cu care se deplasează apa. care se compactează ușor și conțin un procent mai ridicat de material de pe traseu și roci. Minimizarea șanselor formării zonelor noroioase prin evitarea construirii traseelor pe suprafețe drepte.

și pot altera felul în care apa este absorbită de către sol. ape care servesc unor funcții ecologice importante. și să se verifice ca nu cumva în urma precipitațiilor sau topirii zăpezii. Eforturi în plus care trebuie făcute. care servesc drept hrană pentru pești și alte viețuitoare. care poate afecta organismele acvatice. Astfel. Traseele plasate și întreținute necorespunzător pot fi erodate de apă iar sedimente din traseu să fie purtate de torenți. unele sedimente pot stimula dezvoltarea algelor care afectează nivelul de oxigen din apă atunci când mor. se pot folosi face jgheaburi căptușite cu bolovani care să păstreze cursul apei si să nu lase apa să se infiltreze pe traseu. Impacturile asupra resurselor de apă cauzate de traseele de ciclism includ introducerea de particule de sol. aceste impacturi sunt evitabile iar traseele construite și întreținute corespunzător n-ar trebui să afecteze calitatea apelor. Trebuie să se folosească tehnici de prevenire a infiltrării apei pe trasee în apropierea cursurilor de apă. descurajarea utilizării traselor predispuse spre eroziune atunci când au loc precipitații sau atunci când are loc topirea zăpezii este o altă metodă de a preveni impactul asupra solului. este recomandată căutarea zonei cele mai rezistente a pârâului. În unele cazuri. traseele care interceptează și deviază apa de la cursul lor natural sau de la izvoare. - - 71 . Pe traseele intens circulate. Trecerile să fie concepute astfel încât să se coboare în pârâu si să se urce afară din el. în practică. Totuși. În plus. dacă se folosesc mijloace de evacuare a apei de pe traseu corespunzătoare. Păstrăvul și alți pești care își depun icrele pe fundul râurilor și a lacurilor sunt în special afectați. Solul erodat care pătrunde în sursele de apă măresc impuritatea apei și accelerează procesul de sedimentare. este important de știut faptul că accesul pe trasee atunci când acestea sunt umede va duce la o eroziune a solului mult mai ridicată decât atunci când traseele sunt uscate. unde sunt blocate și filtrate de către vegetație. Impactul asupra resurselor de apă Traseele de ciclism împreună cu utilizarea pot afecta de asemenea și calitatea apei. nutrienti și organisme patogene (de ex. Traseele aflate în imediată vecinătate a resurselor de apă necesită un design special și management adecvat pentru a preveni infiltrarea sedimentelor de pe traseu în aceste ape. pentru a evita scurgerea de apa pe traseu. sedimentele sunt depuse în apropierea traseelor. Acolo unde acestea sunt necesare. ducând la formarea zonelor mlăștinoase și la eroziunea accelerată a solului. În mod normal.În final. Este indicat să se minimizeze traversările pâraielor. pentru a evida ca această apă să migreze apoi în respectivele cursuri. Traseele prost concepute pot de asemenea altera fluxurile hidrografice – de exemplu. Atunci când traseele sunt intersectate de cursuri de apă permanente sau temporare. construcția de pouri este recomandată. Giardia). apa poate străbate o distanță semnificativă pe traseu. pentru a proteja resursele de apă: Trebuie să se evite plasarea traseelor în imediata vecinătate a surselor de apă. apele care se scurg de pe traseu să ajungă direct în cursurile de ape. care să aibă maluri stabile. Sedimentele pot deranja și organismele nevertebrate.

Majoritatea se acomodează rapid cu prezența acestora. Knight & Cole. și altele. a căuta resturi de mâncare sau chiar pentru a ataca proviziile de mâncare ale turiștilor. 25. În locurile unde turiștii se opresc pentru a servi masa. animalele asociază rapid aceste zone cu mâncarea. În timp ce majoritatea formelor de impact sunt limitate unui coridor îngust . Măsuri specifice pentru protejarea resurselor de apă de pe traseele cicloturistice Impactul asupra faunei Traseele și utlizatorii acestora pot afecta și fauna. 1998. încât la prezența acestora. făcându-le pe unele să se îndepărteze din zona din vecinătatea traseelor. Alte moduri de obișnuire a animalelor cu prezența omului nu sunt însă la fel de dorite. deranjul asupra vieții animalelor se poate extinde considerabil pe lângă acesta. Unii vizitatori hrănesc animalele fie intenționat fie prin deșeurile alimentare pe care le lasă în urmă. animalele să nu se îndepărteze. Traseele pot degrada și fragmenta habitatele și pot disturba activitatea animalelor din împrejurimi. Aceste obiceiuri pun în pericol animalele nu doar din perspectiva pierderii instinctului acestora 72 . pierzându-și frica nativă fată de om și întorcăndu-se frecvent în aceste locuri. în căutarea hranei (Hellmund. lucru care este foarte benefic pentru cei pasionați de privitul și fotografiatul animalelor în mediul lor natural.evitarea plasării traseelor în vecinătatea surselor de apă realizarea de jheaburi căptușite cu bolovani Protejare resurselor de apă pe trasee cicloturistice minimizarea traversării pâraielor construcția de poduri pe traseele intens circulate tehnici de prevenire a infiltrării apei pe trasee Fig. să se apropie de trasee. 1991). cum ar fi animalele de pradă. Speciile diferite de animale reacționează diferit în preajma celor care utilizează traseele. ceea ce poate duce la un comportament îndrăzneț al animalelor care se apropie de oameni pentru mâncare. Acest lucru poate duce chiar la acomodarea animalelor cu prezența omului atât de mult.

pentru traseele deja existente. . . inclusiv cele ale animalelor rare și/sau protejate.cel mai bine este ca viețuitoarele să fie urmărite cu ajutorul binoclurilor. Multe din potențialele impacturi asupra viețuitoarelor pot fi evitate prin asigurarea faptului că traseele nu se intersectează cu cele mai sensibile și critice habitate ale faunei.traseele să fie amenajate în așa fel încât să evite terenurile riverane și zonele mlăștinoase. Fig. Organizațiile ar trebui să încurajeze practici viabile și să educe comportamentul corespunzător în zone unde sunt întâlnite animale sălbatice: .este în regulă dacă un animal sălbatic iți simte prezența însă ești prea aproape sau prea gălăgios dacă un animal se oprește din ceea ce făcea sau chiar se îndepărtează de tine. . care pot obstrucționa căile aeriene sau crea disfuncții digestive. Educația celor care utilizează traseele este de asemenea un factor important și potențial o opțiune foarte eficientă de management pentru protejarea viețuitoarelor dintr -un anumit habitat. Reprezentarea traseelor de cicloturism pe harta judetului B-N 73 . în special în mediile unde acestea sunt întâlnite des.toate animalele sălbatice au potențialul de a fi periculoase – asigurați-vă că în preajma dumneavoastră nu există animale sălbatice și de asemenea păstrați o distanță suficientă pentru a asigura atât siguranța dumneavoastră cât și a lor. .păstrați mâncarea în siguranță și nu lăsați firimituri în urmă. În fazele incipiente schițării traseului trebuie consultați experți în viața marină și fauna sălbatică. pentru a proteja fauna de stress. 26. Există mai multe tactici pentru a realiza acest lucru: . teleobiectivelor și a altor mijloace de supraveghere de la distanță.de a căuta mâncare în natură ci și din pricina alimentelor alterate și a ambalajelor în care această mâncare adesea se găsește. este indicat să se limiteze accesul în perioadele sensibile (sezoane de imperechiere de exemplu).

27. Imagine satelitarã in perspectiva a traseului “Heniu 2” 74 . 28. Imagine satelitară in perspectivă a traseului “Heniu 1”. de la bază spre vârf Fig.Fig.

Fig. 29. Imagine satelitarã in perspectivã a traseului “Sebiș” 75 . Imagine satelitarã in perspectivã a traseului “Ineu” Fig. 30.

32. Imagine satelitarã cu traseul “Colibița Poteca Pastorală” 76 . Imagine satelitarã cu traseul “Colibița Bike Fest” Fig.Fig. 31.

33.Fig. 34.Iimagine satelitarã cu traseul “Colibița – Valea Măgurii” Fig.Iimagine satelitarã cu traseul “Colibița – Valea Străjii” 77 .

turismul automobilistic alterează calităţile aerului ori ale factorilor de cură. Vizitarea intensivă a unor monumente istorice. pe pajiştile montane. care se concretizează prin: . distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care le -au consacrat ca atracţii turistice.) a condus la degradarea frescelor de mare valoare a unor mănăstiri. . în special. Efectul nociv al turismului automobilistic se face resimţit şi prin intensificarea circulaţiei în staţiunile balneoclimaterice. a arbuştilor şi a florei. arhitectonice şi de artă. comparativ cu capacitatea potenţialului resurselor destinate unei exploatări raţionale. scurgerilor de ulei etc. în condiţii improprii (iluminat cu lumânari. de cele mai multe ori. oprindu-se în poieni pitoreşti şi provocând distrugerea pajiştilor. comunităţi locale şi biodiversitate Circulaţia turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă. Astfel de situaţii de întâlnesc. nămolurile terapeutice). 78 . lipsa dotarilor tehnice de aerisire sau de poluare etc. În absenţa unor restricţii de acces în staţiuni. uneori având caracter unicat. cu deosebire a apelor minerale şi termominerale.nerespectarea principiilor generale de protecţie şi exploatare a substanţelor minerale balneare. executarea lucrărilor geologice în conformitate cu prevederile cercetărilor şi proiectelor de specialitate. în zonele destinate turismului de odihnă şi recreere. a urmelor reziduale lăsate la întâmplare de turişti la locurile de popas. a unor zone amenajate de parcare. de obicei.supradimensionarea staţiunilor din punctul de vedere al capacităţilor de primire şi tratament. influenţând negativ şi tratamentele balneare specifice. în apropierea cabanelor. Fenomenul poluării naturii s-a amplificat odată cu pătrunderea turismului automobilistic în locuri pâna nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport. distrugerea formaţiilor carstice din interiorul peşterilor etc. în special a factorilor naturali de cură afectează potenţialul turistic. a unor demarcări precise a locurilor de popas şi campare. a picturilor din cadrul unor monumente istorice şi de artă. pe malul râurilor sau lacurilor etc. prin exploatarea ştiinţifică şi neraţională a acestuia şi realizarea necorespunzatoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic. protejarea şi evitarea altor acţiuni care pot conduce la degradarea factorului de cură (exemplu. Abătându -se de la traseele amenajate de acces. evitarea exploatării zăcămintelor până la epuizare. în preajma staţiunilor şi a centrelor urbane şi. Tot la acest capitol se înscrie şi inexistenta în zonele (sau de-a lungul traseelor) turistice. prin strivirea acesteia sau sub influenţa gazelor de eşapament. dar care asigură valoarea intrinsecă. asigurarea perimetrelor hidrogeologice şi sanitare ale resurselor împotriva unor agenţi poluanţi etc. ca urmare a tasării solului şi. Concepţia greşită de valorificare a resurselor naturale şi. cum fi: limitarea zăcămintelor în raport cu rezervele omologate de substanţe minerale balneare. în special. inevitabil. în general. turiştii pătrund pe drumuri ocolite. degradarea peisajului şi a altor componente ale mediului ambiant.Impactului turismului asupra peisajelor. Staţionarea pentru picnic sau instalarea de corturi în zone de mare atractivitate provoacă.

neadaptate specificului arhitectonic local Fig. Efecte negative ale activităților turistice de agrement 79 .proiectarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică Dezvoltarea nesistematizată a localităților turistice ocuparea intensivă a spaţiului cu construcţii turistice realizarea de construcţii inestetice. 36. dipariția plantelor cu aspect și colorit deosebit Fig. 35. Efectele negative ale dezvoltării nesistematizate a localităților turistice perturbarea habitatelor prin camparea în locuri neamenajate și apariția depozitelor de gunoaie degradarea vegetației și solului datorită potecilor suprasolicitate degradarea peșterilor prin distrugerea speleotemelor și modifcarea parametrilor de habitat Efecte negative ale activităților turistice de agrement cantonarea faunei în locuri inaccesibile turiștilor duce la scăderea resurselor de hrană degradarea habitatelor datorită accesului cu mijloace de transport motorizate modificarea componenței covorului vegetal.

De asemenea se practică un turism necontrolat din punct de vedere al protecţiei mediului printr-un management defectuos al deşeurilor şi al apelor uzate. Aplicație practică: .Observând figura 21. realizați o corelație între acțiunile distructive ale turismului de agrement asupra mediului .Analizând tabelul 16 și figura 20.Observând figurile 26 – 34. determinați densitatea și extinderea spațială a traseelor de cicloturism din județul Bistrița-Năsăud . 24 și 25. Din aceasta cauză administraţia Parcului Natural Bucegi a făcut eforturi logistice şi financiare pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor în teritoriul pe care îl are în administrare. prin montarea de recipienţi pentru colectarea deşeurilor şi instalarea de panouri avertizoare.Pa baza figurilor 22. analizați impactul cicloturismului asupra componentelor mediului și identificați măsurile de minimizare a acestuia .Urmărind figurile 35 și 36.Turismul influenţează în mod favorabil situaţia economică a comunităţilor locale dar se poate vorbi şi de un impact negativ asupra acestora şi mai ales asupra activităţilor tradiţionale dacă nu exită un plan coerent de dezvoltare a zonei. deduceți impactul turismului de week-end asupra mediului înconjurător făcând corelații între indicatorii componentelor protecției și factorii necesari unui studiu de impact . căutați să identificați direcțiile de acțiune optime în desfășurarea activităților de agrement 80 . 23.

fără să se înregistreze reduceri la numărul de persoane de vârstă medie sau din rândul populației tinere. altele decât cele de bază. . bazate pe cunoașterea profundă a ecosistemelor și a capacității de suport a mediului în ceea ce privește activitățile turistice rurale. 81 . fitness. ca formă a turismului durabil. conservare și valorificare a potențialului cultural. atât pentru investitori.Lucrare practică 5. au identificat principalele mega-tendințe ce se înregistrează în domeniul turismului. crescând interesul solicitanților. Turismul rural.turismul etnic. incluzând facilități și unități pentru gimnastică. alte tratamente și proceduri netradiționale etc.. România a fost demult identificată și marcată pe harta posibilelor destinații turistice drept zona cu cel mai mare potențial din Europa în ceea ce privește dezvoltarea turismului rural ca o sursă de venit importantă. fie prin presiunea directă a turiștilor asupra peisajului. în ceea ce privește cererea și oferta turistică. Turismul rural și impactul asupra mediului înconjurător Tendința tot mai mare este de întoarcere la natură. participă implicit la degradarea și poluarea mediului înconjurător a potențialului turistic. puncte sau obiective turistice. să se constituie într-o potențială sursă de venit regenerabilă. iar pentru satisfacerea cererii. ocazia de a oferi facilități și activități pentru turiști. până în prezent și care se va amplifica în perspectiva anilor 2020.sporește preocuparea pentru menținerea sau ameliorarea stării de sănătate și în acest fel. pot fi menționate următoarele: . dar și valorile. fiind un consumator de spații și resurse turistice. De aceea. prin pelerinaje. Turismul rural trebuie să reprezinte un mijloc de valorificare a patrimoniului natural și cultural-istoric. în conformitate cu normele europene este necesară promovarea unor forme de turism durabil. Studii de specialitate din cadrul W. activități economice și interese profesionale.T. reprezentat de cei ce doresc să-și viziteze locurile unde s-au născut ei sau strămoșii lor este în creștere. Printre cele mai semnificative aspecte.creste numărul persoanelor de vârsta a III-a care sunt mai active și dornice de călătorii. istoric. aceasta permițând dezvoltarea mai multor destinații turistice. menită să perpetueze nu numai natura. . stimulează dezvoltarea stațiunilor balneoclimaterice și centrelor de tratament balneare. vizitează locuri sfinte. . conform principiilor dezvoltării durabile și de dezvoltare rurală prin extinderea ariei ofertei specifice și crearea de venituri și locuri de muncă în mediul rural. bazate pe natură. ceea ce face ca turismul rural. hotelurile clasice din stațiuni încep să se adapteze la noile orientări ale cererii. turismul constituie un mijloc de protejare. o latura aparte o formează turismul religios format din persoanele care.un număr mereu crescând de turiști doresc să-și satisfacă hobby-urile și interesele lor speciale. ameliorând condițiile de viață și sporind veniturile populației locale în echilibru cu protejarea mediului. tradițiile și individualitatea unei nații.O. florei și faunei sau altor obiective turistice pe care le pot deteriora parțial sau total. cât și pentru bugetul țării. locuri istorice.se constată o tendință de sporire a numărului de vacanțe de durată mai scurtă. . care să asigure o existență decentă și de ce nu într-o afacere civilizată. fie prin concepția greșită de valorificare și echipare a unor zone. folcloric și arhitectural al țărilor. În condițiile respectării și promovării principiilor de dezvoltare durabilă. legate de convingerile lor religioase. în toate anotimpurile.

persoanele cu handicap călătoresc într-un număr crescând. conform WTO Turismul rural și dezvoltarea durabilă S-a observat că lumea civilizată este din ce în ce mai convinsă de necesitatea dezvoltării durabile. este în creștere pe întreg globul.turismul utilizează într-o măsură tot mai mare. în mediul rural. ca urmare a acestor orientări. în dorința de a petrece mai mult timp în natura. Tendințe majore în domeniul turismului până în 2020. prin conviețuirea în bune condiții cu mediul înconjurător. prin urmare. care să asigure satisfacerea nevoii societății fără a pune în pericol generațiile viitoare. de a fi mai aproape de tot ceea ce este curat. tehnologia modernă în domenii ca servicii de rezervare sau marketing. foarte multe destinații sunt preocupate în adoptarea unor programe de dezvoltare și doresc să încurajeze turismul de bună calitate. viu și liniștit.în paralel. utilizarea intensificată a internetului pentru informare și marketing creșterea constantă a numărului de turiști creșterea turismului etnic și religios creșterea numărului de turiști preocupați de mediu Tendințele turismului până în 2020 creșterea turismului balneoclimateric creșterea numărului de turiști de vârsta a 3-a și cu handicap sporirea numărului de vacanțe de durată mai scurtă Fig. . 82 . optimizându-se și beneficiile economice. . fapt ce determină adaptarea serviciilor și utilităților pentru necesitățile acestui segment de clientelă. Numărul celor ce solicită vacanțe în natură. care evită problemele de mediu sau de natură socială.sporește numărul turiștilor care sunt preocupați de problemele de mediu natural sau social și. 37. cresc căutările unor destinații foarte puțin poluate și fără probleme de mediu sau de natură socială. și de a realiza o dezvoltare economică responsabilă. în ultima perioadă Internet-ul a devenit un mijloc tot mai important de informare și marketing.

protejarea mediului înconjurător. . 38. beneficii care să fie distribuite în mod egal (locuri de munca stabile. Cu alte cuvinte. nevoile societății nu doar pe termen scurt ci pe termen mediu și mai ales lung. păstrarea moștenirii culturale existente. a valorilor tradiționale și contribuția la înțelegerea și toleranța interculturală.asigurarea operațiilor economice de lungă durată.Conceptul de dezvoltare durabilă recunoaște nevoia creșterii economice care să satisfacă. servicii sociale pentru comunitate) și care să contribuie la îndepărtarea sărăciei. turism rural turism cultural turism ecologic Forme ale turismului în mediul rural turism religios turism sportiv și de aventură agroturism Fig. accentul se mută de la bunăstarea generației prezente la preocuparea pentru posibila influență și consecințele acțiunilor prezente asupra generațiilor viitoare și consideră că dezvoltarea trebuie să se realizeze astfel încât satisfacerea nevoilor prezentului să nu pună în pericol pe cele ale viitoarelor generații. în acest context.respectarea autenticității socio-culturale a comunităților gazdă. cu caracter viabil și care să fie capabile să furnizeze beneficii socio-economice tuturor participanților la circuitul economic. . interferarea cât mai puțină în procesele ecologice esențiale. Forme ale turismului în mediul rural Caracteristici ale turismului durabil . resurse ce reprezintă un element cheie în dezvoltarea turismului. însă.utilizarea optimă a resurselor mediului. ocupă un loc foarte important. văzut ca sursă și cadru de derulare al activităților economice și al vieții în general. susținerea păstrării moștenirii naturale și biodiversității. 83 .

cel puțin pentru turistul străin. Turismul rural a pornit de la ideea împletirii activităților tradiționale cu cele legate de ospitalitate și recreerea și a pornit de la următoarea premisă fundamentală: gospodăria agricolă se află. cu siguranță. inițierea activității turistice cu mijloace locale implementarea de programe educaționale în vederea protecției resurselor Principiile turismului rural durabil oferirea de locuri de muncă care să îmbunătățească calitatea vieții stabilirea unui cod de bune practici conform standardelor internaționale Fig. în general intr-un cadru natural. 39. furnizează acea necesară doză de exotism și necunoscut ce atrage și convinge la luarea deciziei de petrecere a timpului liber. refacere și culturalizare. La baza oricărei tipologii trebuie să se afle. suprafețe agricole. cu resurse naturale încadrate în tendința de alimentație bio care a împărțit atât de drastic piețele alimentare europene în ultimii ani și. de generalizare și de uniformizare. păstrarea unor elemente cu specific tradițional ocupă un loc important în turism.Operarea unui turism durabil într-o anumită țară reprezintă un proces continuu ce necesită: o monitorizare constantă a impactului atât din partea actorilor economici cât și a organismelor de reglementare(inclusiv prin adoptarea de măsuri preventive precum și de implementare de acțiuni corective atunci când este necesar). comportament etic din partea agenților economici și preocupare constantă în direcția menținerii unui standard ridicat de calitate. forestiere și întinse suprafețe de pășuni. preocupare constantă în direcția menținerii în parametri normali a calității mediului înconjurător. el trebuie să păstreze. într-o zonă potențial bogată în tradiții și obiceiuri strămoșești care. în corelație cu durata timpului liber. ecoturism. În condițiile în care tendința lumii este de globalizare. Principiile unui turism rural durabil 84 . Pentru ca turismul rural să devină durabil. să conserve tocmai elementele esențiale ale ruralului: densități reduse ale populației. turism verde. Această diversitate de resurse a satului a condus la forme de exprimare diferite a turismului rural: agroturism. în fine. cadrul general de dezvoltare al turismului și obiectivul fundamental al acestuia care se referă la nevoia umană de recreere. nepoluat.

multiplele posibilităţi de dezvoltare a turismului rural şi a agroturismului sunt reprezentate de frumuseţea peisajului de la „ţară“. masă din produsele propriei gospodării. fapt pentru care conceperea şi formularea unei definiţii de largă acoperire sunt dificile şi riscante. resursele turistice locale de la „ţară“ (naturale. psihologi. Considerat drept o formă particulară de turism. cu o sferă de cuprindere mai restrânsă. economişti. între urban şi rural este astăzi diminuată prin expansiunea periferiilor oraşelor.22). Apreciat ca o sumă de servicii oferite în cadrul unei ferme sau pensiuni agroturistice (cazare. până la pâinea făcută în cuptor sau carnea provenită de la animalele din propria gospodărie). împreună cu dotările şi echipamentele turistice (de la cele de agrement şi de cunoaştere. turismul rural a apărut din nevoia citadinului de a se refugia. 2010). dincolo de frumuseţea şi liniştea satului. Petrea (2000. la nivel global. a traseelor cotidiene de mare distanţă ale navetiştilor şi prin dezvoltarea reşedinţelor secundare. de fondul cinegetic şi piscicol. acolo unde cadrul ambiental. culturale. într -un mediu natural.) au generat mai multe accepţii şi nuanţe ale definiţiilor. Aceste schimbări. Pentru România. 85 . Ruralul este însă o entitate acceptată şi definită diferit în ţările lumii. agroturismul este o formă particulară de practicare a turismului rural. Aşa cum arătau D. putem adăuga ospitalitatea şi căldura sufletului ţăranului român. pentru a-şi menţine şi creşte competitivitatea economico-socială prin schimbări profunde atât în structura mediului rural. Petrea şi R. p. caută produsele tradiţionale ale gospodăriei ţărăneşti (de la laptele şi ouăle de casă. Relativa „tinereţe“ a acestei forme de turism şi încercările de definire a fenomenului de către o mare diversitate de specialişti (geografi. mai intens antropizate prin intermediul activităţilor agricole. distincţia. la care. sociologi. de sănătatea mediului climatic rural. Turismul rural valorifică aşadar. pentru un timp mai lung sau mai scurt. Agroturismul se derulează în areale rurale mai populate. obligă astăzi economiile naţionale şi comunităţile locale la adaptare. altădată netă. specialişti în amenajarea teritoriului ş. Nu trebuie uitat apoi faptul că progresul tehnic realizat în producerea echipamentelor turistice a generat o creştere importantă a mobilităţii şi independenţei turiştilor faţă de marile centre urbane. cât şi în modalităţile de utilizare şi de valorificare a acestuia. neatins de poluarea şi de stresul caracteristice oraşului. natura şi omul sunt elementele esenţiale din ecuaţia succesului. umane).Specificitățile turismului rural românesc Procesul complex şi complicat de restructurare economică. Principalii clienţi sunt din rândul celor care. împreună cu ultimele noutăţi în materie de modalităţi de petrecere a timpului liber constituie suportul de bază al dezvoltării turismului în zonele rurale într-un ritm susţinut şi ascendent (Mureșianu. marea majoritate evidenţiind însă preocupări sporadice şi eterogene ce poartă pecetea gândirii celor care le-au conceput. cu siguranţă.a. de fondul viticol şi pomicol. de etnografia şi folclorul. oportunităţi agrementale). până la pensiunile şi fermele agroturistice). Conceptul de turism rural se caracterizează printr-o complexitate remarcabilă pentru că vizează activitatea turistică organizată şi desfășurată în mediul rural. ceramica şi artizanatul specifice. la un nivel superior şi complex.

dimensiunea geografică dimensiunea psihocomportamentală dimensiunea politicoadministrativă dimensiunea socialeconomică dimensiunea sociologică dimensiunea culturală dimensiunea ecologică dimensiunea strategico-istorică dimensiunea informațională dimensiunea științifică Dimensiunile fundamentale ale turismului rural Fig. în mod firesc. care au investit câteva decenii pentru a ajunge la situaţia actuală. orientarea pieţei locale spre anumite oferte turistice şi segmentarea clientelei în deplină consonanţă cu aceasta. În condiţiile în care piaţa turismului rural de masă este deja ocupată de ţări cu tradiţie. dar cu elemente de favorabilitate remarcabile (un spaţiu rural divers. Dimensiunile fundamentale ale turismului rural Diversitatea resurselor turistice din mediul rural generează o multitudine de oportunităţi de a petrece timpul liber „la ţară“ şi. unele ţări – printre care şi România – cu o infrastructură rutieră precară. cu oportunităţi pentru „aventurieri“) pot să se concentreze şi pe forme ale turismului de nişă. o tipologie a formelor de turism extrem de variată. implicit. Elementele care compun zestrea turistică a fiecărui sat în parte determină. 86 . 40.

ANTREC s-a implicat într-o serie de acţiuni concrete: identificarea şi promovarea potenţialului turistic rural românesc. de pildă. În prezent. organizarea de cursuri de pregătire profesională. formarea unui corp de experţi (formatori). cu sprijinul Ministerului Turismului. săptămânalul economico-financiar „Capital“ îi acordă premiul „OSCAR – Capital“. recunoscând şi confirmând prin aceasta iniţiativa cu cel mai mare impact social a anului. apolitică şi nonprofit. în 1995 ANTREC devine membră a asociaţiei europene de profil – EUROGÎTES. realizarea de materiale de promovare. aproximativ 200. şi-au petrecut vacanţa la ţară. 87 . ca organizaţie neguvernamentală. a ANTREC (Asociaţia Naţională de Turism Rural. identificarea şi clasificarea tuturor pensiunilor turistice. constituirea şi perfecţionarea sistemului naţional de rezervare pentru turism rural şi integrarea acestuia în sistemul european. 41 Principalele caracteristici ale produselor ecoturistice Măsurile privind constituirea şi întărirea cadrului organizatoric necesar stimulării turismului rural s-au concretizat în constituirea. De la bun început. Ecologic şi Cultural). omologate şi clasificate. cu peste 2500 de membri şi cca 1000 de pensiuni turistice şi agroturistice afiliate. ANTREC deţine o reţea de 30 de filiale judeţene. În urma propunerii din 1994.000 de turişti români şi străini. în acelaşi an. în reţeaua ANTREC. în 1994.turism în zonele rurale și în arii naturale protejate sprijină elementele culturii locale autentice impact negativ minim asupra comunităților umane și naturale oferă sprijin comunităților locale prin încasările din turism Caracteristici ale produselor ecoturistice grupuri mici de turiști cazare cu impact minim asupra mediului educația de mediu este o componentă majoră a ecoturismului Fig. implicarea activă în acţiuni de ameliorare a infrastructurii. cu un sejur mediu de patru zile. În anul 2008.

este. în mare măsură. în spaţiul acestora depănându-se manifestări spirituale şi culturale tradiţionale binecunoscute.8% din totalul populaţiei ţării. cât şi din cea a respectării normelor şi politicilor de mediu.  tendinţa generaţiilor tinere de a edifica noi tipuri de gospodării.7% din suprafaţa teritoriului naţional. fie din tendinţa de economisire a spaţiului) şi gospodării cu componente detaşate (grupate şi dispersate).  terenul agricol reprezintă cca 62% din suprafaţa ţării.Spaţiul rural românesc se caracterizează printr-un potenţial turistic extrem de generos. p. Este necesar să se realizeze creşterea ponderii numărului de vizitatori ce utilizează mijloacele de transport în comun pentru a ajunge la destinaţia turistică respectivă din multiple 88 . generând neajunsul interpunerii. 106). născute şi practicate fie din raţiuni strategice (nevoia de apărare din trecut).  gospodăriile ţărăneşti din România se caracterizează printr-o remarcabilă diversitate tipologică şi printr-o originalitate aparte. Toate acestea recomandă spaţiul rural românesc unei largi deschideri spre susţinerea intensă a activităţilor turistice capabile să satisfacă o clientelă exigentă. iar populaţia medie a unui sat este de 800 de locuitori.  teritoriul naţional cuprinde.  fondul forestier deţine aproximativ 26.  mediul rural românesc înseamnă spaţiu generos şi un rezervor important de resurse umane.  circa 90% din suprafaţa teritoriului naţional intră sub incidenţa administrativă a ruralului (ponderea suprafeţei ruralului în ţările dezvoltate este în medie de 15 – 20%). specific din punct de vedere structural. 2000. care se caracterizează prin ocuparea extensivă a teritoriului.. conform datelor recensământului din 2002 (în ţările dezvoltate economic valoarea acesteia este sub 10%). iar infrastructura rutieră sau feroviară ar trebui racordată la modernitatea vremurilor pe care le trăim. justificată şi benefică. dar şi de elementele de cultură şi civilizaţie aparţinătoare cadrului antropic.  în România există peste 13 mii de sate integrate administrativ în 2688 de comune. a locurilor de amplasare a vetrelor rurale. cu randament sporit şi confort superior. ca produs al tradiţiilor şi al experienţei. Menţinerea calităţii mediului reprezintă o condiţie esenţială pentru ca zona respectivă să fie provocatoare şi atractivă. organizatoric şi funcţional (Petrea R. gospodării cu componente monobloc. între componente. un sistem socio-economic de producţie şi consum primar. dar abandonarea totală a modelelor tradiţionale specifice fiecărei zone şi promovarea unor linii arhitectonice „importate“ din ţările pe unde au fost la muncă contravine normelor elementare ale esteticii peisajului rural habital.  diversitatea peisagistică a siturilor habitale. Constrângeri privitoare la mediul și infrastructura din spațiul rural Alegerea destinaţiilor turistice rurale de către vizitatori este motivată de dorinţa acestora de a se bucura de calitatea peisajului natural rural.  gospodăria rurală reprezintă prima formă organizată de gestiune sistematică a spaţului rural. care se remarcă prin prezenţa tuturor utilităţilor sub un singur acoperiş. precum:  populaţia rurală deţine 44. grefat pe o sumă de particularităţi aparte.. a unor spaţii nefuncţionale.  populaţia medie a unei comune este de 3780 de locuitori. atât din perspectivă calitativă. diversă şi dornică să pătrundă în tainele unei lumi care în ţările dezvoltate s-a stins în urmă cu multe decenii. Petrea D.

în viaţa comunităţii. Un program pentru dezvoltarea rurală este foarte complex şi poate conţine. turism. 2010). diminuarea poluării. nu în ultimul rând.a. 42 Principalele constrângeri cu care se confruntă turismul rural românesc Turismul rural şi dezvoltarea durabilă a satului românesc contemporan Dezvoltarea rurală poate fi apreciată şi acceptată ca o acţiune care are ca scop creşterea durabilă a productivităţii individuale. 89 . raportat la necesităţi şi condiţii. lipsa informației lipsa unei Legi a Turismului Rural resursele umane mediul și infrastructura Constrângeri ale turismului rural românesc stimularea micilor întreprinzători Fig. Realizarea acestei cerinţe devine o condiţie primordială pentru crearea şi menţinerea unor fluxuri turistice constante. unde sunt probleme serioase legate de accesibilitatea în zonă şi de existenţa semnalului care facilitează comunicarea prin telefonia mobilă sau de pătrunderea internetului în lumea satelor mai izolate (Mureșianu. Conceptul de dezvoltare rurală durabilă cuprinde un cumul de acţiuni îndreptate spre îmbunătăţirea vieţii populaţiei care trăieşte în spaţiul rural. infrastructură. proiecte în agricultură. ceea ce poate determina asigurarea unui standard de viaţă ridicat locuitorilor din spaţiul rural. care să asigure amortizarea investiţiilor şi acumularea profitului. necesitatea unui spaţiu mai redus de parcare comparativ cu cel ocupat de autoturismele particulare individuale ş. Un rol esenţial îl au şi unele dotări tehnico-utilitare care să sporească gradul de confort şi de igienă. spre păstrarea peisajului natural şi cultural.perspective: descongestionarea circulaţiei. în deplină consonanţă cu condiţiile şi specificul acelor meleaguri. întreprinderi mici şi mijlocii. cultură şi. protecţia mediului. comunitare şi instituţionale. învăţământ. Nevoia dezvoltării şi modernizării transporturilor şi a telecomunicaţiilor devine stringentă într -un spaţiu geografic rural foarte vast. fără a duce la urbanizarea agresivă a spaţiului rural.

Dezvoltarea durabilă a satului nu poate fi decât rezultatul unei munci de planificare a dezvoltării rurale în care să se împletească aspiraţiile individuale cu cele comunitare. Politica generală de dezvoltare restructurarea și rentabilizarea activităților sectorului primar dezvoltarea serviciilor de bază Politica de dezvoltare a turismului rural prospectarea resurselor turistice conceperea și realizarea planurilor de amenajare turistică evaluarea gradului de atractivitate a obiectivelor amenajarea specială și specifică a fiecărui obiectiv sau areal turistic realizarea unei semnalizări turistice corespunzătoare întreținerea în stare bună a echipamentelor de recreere diversificarea ofertei turistice promovarea și încurajarea inițiativelor menite să protejeze specificul tradițional dezvoltarea serviciilor complementare susținerea instituțiilor de cultură realizarea unui echilibru între modernizare și natură promovarea unei politici generale de protecție a mediului 90 . alături de o gamă largă de priorităţi. atâta timp cât promovarea acestuia în lumea satului are la bază pârghii legislative. dublată de o politică destinată conservării calităţii mediului natural. administrative şi economice. Se impune protejarea turismului rural de evoluţiile conjuncturale contraproductive şi trebuie să primeze coexistenţa creşterii economice cu stabilitatea identităţii culturale şi spirituale a comunităţii respective. Turismul rural poate şi trebuie să fie o componentă consistentă a conceptului de dezvoltare rurală durabilă.

44 Principiile enunțate în Declarația de la Cork (1996) care trebuie să stea la baza elaborarea politicilor de dezvoltare durabilă. 43 Politicile de dezvoltare generale și pentru turismul rural Carta Europeană a Spaţiului Rural prevedea că la elaborarea politicilor de dezvoltare durabilă trebuie să se ţină seama de condiţiile specifice ale regiunilor rurale.Fig. enunţate şi consemnate în cele zece puncte ale Declaraţiei de la Cork (1996): evaluarea și cercetarea asigurarea priorității ruralului dezvoltarea rurală integrată îndrumarea susținerea diversității Principiile Declarației de la Cork finanțarea durabilitatea programarea subsidiaritatea simplificarea Fig. conform Cartei Europene a Spațiului Rural 91 . promovând o serie de principii.

45 Structura populației pe medii în județul Bistrița-Năsăud Agro-ecoturismul are în spațiul județului Bistrița-Năsăud un important „teren de joacă” grefat pe existența unor arii protejate remarcabile. Cea mai importantă astfel de arie protejată este. cu gospodari capabili să practice oricând o agricultură ecologică montană.). case de vacanță. din care 63. Parcul Național Munții Rodnei.).  Structură administrativ-teritorială: 4 orașe. etc.  Sub 10% în dealurile mai joase din Câmpia Transilvaniei (sub 400 m alt. Din peste 1000 de locații (pensiuni.. iar dintre acestea. Dealurile Bistriței). caracteristici rurale.88% în spațiul rural.254 loc. gospodării bine echipate.  Aproximativ 20% sunt situate în dealurile mai înalte (Dealurile Someșului Mare.). Năsăud și Beclean – au. doar 97 sunt înscrise în circuite turistice. 2010). într-o măsură semnificativă.62%) spațiu rural.  Populație: 317. din care 4960. 92 . ce oferă numeroase oportunități de acest fel (Mureșianu. 235 sate (în condițiile în care trei dintre cele patru orașe – Sângeorz-Băi. Țibleșului. peste 100 din cele câteva sute existente. fiind active tot timpul anului. „căsoaiele”). Fig.09 km2 (92. fără îndoială. Situația pensiunilor turistice și a altor spații de cazare și de servire a mesei se prezintă astfel: Distribuție:  Peste 70% se află în zona montană a județului (între 500 – 1000 m alt. doar 21 practică și activități specifice agroturismului. între 400 – 500 m. fiind susținute de gospodării bine organizate. Călimani. în Munții Rodnei. la periferia cărora se află importante axe habitale. Bârgău.Studiu de caz: turismul rural din județul Bistrița-Năsăud Județul Bistrița-Năsăud este un spațiu cu un pronunțat caracter rural. fiind racordate la surse de apă de munte de foarte bună calitate și având condiții rezonabile de cazare și servire a mesei. O altă categorie interesantă de gospodării care ar putea intra în circuite agroturistice sunt sălașele („casele în câmp”. fapt demonstrat și de următoarele date:  Suprafață: 5355 km2.

de pe Valea Măriei Mari. 93 . de la contactul Munților Suhardului cu cei ai Bârgăului. 46 Concentrarea în teritoriu a resurselor turistice naturale și antropice (Sursa: ANAT.Fig. din compartimentul estic al Munților Rodnei. ele beneficiind de avantajul poziției geografice. de cel al notorietății câștigate în timp. în cuprinsul căreia există peste 300 de case de vacanță. iar dintre acestea. 2007) Stațiunea Colibița este un caz particular interesant. considerate pensiuni. a unor dotări și utilități de excepție și. doar 3 sunt omologate și plătesc taxele și impozitele aferente activităților de cazare și servire a mesei. și Complexul Poiana Zânelor. implicit. dintre care doar 21 se află în circuitul turistic. Locațiile turistice din spațiul rural al județului care găzduiesc cele mai consistente fluxuri de vizitatori sunt Complexul Alpina Blazna.

la care se adaugă unele prejudecăți. 48 Structura locațiilor turistice rurale din județul Bistrița-Năsăud (după M.  Susținerea de către stat și cu fonduri europene a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii ar putea determina un curs favorabil în dezvoltarea acestui tip de turism care beneficiază de resurse consistente. racordarea acestora la principalele asociații de turism care activează în România.  Se impune. 2010) În concluzie. au genera t o stare de subdezvoltare a turismului rural în județul BN. pe baza căreia ar putea să devină un prototip reprezentativ în dezvoltarea turismului rural și mai ales a agroturismului.  Existența a 90% din suprafața Parcului Național Munții Rodnei pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud poate contribui la dezvoltarea agro-ecoturismului rural. case de vacanță și gospodării pretabile la astfel de activități. de asemenea. 47 Distribuția pe unități de relief a pensiunilor din județul Bistrița-Năsăud (după M. 94 . din rândul celor care dețin pensiuni. putem evidenția următoarele:  Județul Bistrița-Năsăud se caracterizează printr-o remarcabilă ofertă de favorabilități ale cadrului natural și antropic. Mureșianu. credem că statul ar trebui să încurajeze. printr -o fiscalitate rezonabilă. infrastructura rutieră modestă. 2010) Fig.  Practic nici 10% din potențialul real și generos nu este exploatat.  Lipsa unei pregătiri de specialitate a potențialilor practicanți ai turismului rural. Mureșianu.  Având în vedere numărul mare de pensiuni care practică activități turistice „subterane”.Fig. sprijinirea dezvoltării unor baze de agrement care să asigure îmbinarea utilului cu plăcutul în spațiul fiecărei locații turistice.

45 – 48). 43) . determinați influența constrângerilor turismului rural românesc asupra caracteristicilor produselor ecoturistice. prin prisma diferitelor dimensiuni fundamentale ale turismului rural . indicați direcțiile optime de dezvoltare ale acestuia 95 .Aplicație practică: .Analizând elementele turismului rural din județul Bistrița-Năsăud (fig.Analizând figurile 38 și 39. 44) în România în lumina politicilor de dezvoltare generale și specifice turismului rural (fig. determinați în ce măsură tendințele turismului până în 2020 la nivel mondial se vor aplica la nivelul județului Bistrița-Năsăud . aplicați principiile turismului rural durabil la formele specifice de turism în mediul rural .Pe baza figurii 37.Determinați posibilitatea implementării principiilor Declarației de la Cork (fig.Observând figurile 40 – 42.

lemn etc. datorită supradezvoltării (demografice.deșeuri nereciclabile. cu resturi alimentare. să recicleze și să refolosească materialele uzate. carmangerii etc. lichide. Aceste deșeuri pot fi colectate și utilizate ca hrană pentru animalele din gospodaria anexă. sectorul tehnic și de întreținere și din procesele zilnice de curătenie a spațiilor de producție. adică mai bine spus adevăratul material în plus. a celor comune și camerelor clienților.deșeuri organice. pentru că creează probleme privind poluarea. Experiența arată că există întotdeauna posibilități de a îmbunătății situația și că nu este greu să faci economii substanțiale cu ajutorul unor măsuri practice bune. hârtie. atât prin utilizarea resurselor cât și prin cele rezultate din resturile aduse de clienți și personal și aruncate apoi la lada de gunoi a unităților. producătorii de deșeuri au o îndatorire legală de a se asigura că deseurile sunt depozitate în siguranță. dar și de deșeuri radioactive. Încălcarea acestei îndatoriri poate duce la amenzi și costuri de curățenie foarte mari. Dacă de exemplu deșeurile ar fi aruncate în mare. în al doilea rând. urmărit și motivat. 96 . formate din deșeurile normale rezultate din operarea zilnică. spălătorii. cât și din spațiile unde activează personalul. supraoferta societății de consum și lacunele educaționale etc. deversării. în primul rând pentru că necesită energie și materiale pentru a produce ceea ce vor deveni deșeuri și.). Gunoiul propriu-zis trebuie sa fie colectat în pungi din plastic și aruncat în containere speciale. Colectarea deșeurilor solide și sortarea lor din faza colectării usurează munca celor care fac depozitarea deșeurilor. sticle și geamuri sparte. și cele din oficiile bucătariilor. Impactul deșeurilor asupra mediului înconjurător este puternic. mai mult sau mai puțin voluminoase d ar mai costisitoare în colectarea lor. Miliarde de tone de deșeuri de tot felul sunt generate anual. Succesul reciclării deșeurilor care se pretează acestui proces depinde de felul cum sunt colectate aceste deșeuri de personalul de serviciu. vândute unor crescătorii de animale sau. mai mult sau mai puțin nocive. cele rezultate din procesele tehnologice din bucătării și laboratoare. Industria ospitalității generează cantități mari de deșeuri. De aceea hotelurile trebuie să reducă la minimum materialele folosite. zugrăveli-vopsitorii. Deșeurile și impactul asupra mediului Omenirea. Acesta însă trebuie instruit. este asaltată de deșeuri de tot felul: solide. baruri. deșeurile provenite din materiale de construcții utilizate pentru modernizări.Lucrare practică 6. În multe tări. Restul deșeurilor solide pot fi departajate în: . atunci când sunt aruncate în gropile de gunoi. din despachetările de produse utilizate în procesele tehnologice din bucătării. evacuării pentru cele cu un coeficient mare de risc pentru populație și mediu este deja o problemă de supraviețuire. Majoritatea deșeurilor generate sunt deșeuri solide. de preferat europubele din plastic dur dar necasant. cu rotile și cu capace care nu permit exalarea mirosurilor neplăcute. pur și simplu utilizate ca îngrășământ natural. Deși. acolo unde se poate și să depoziteze deșeurile reziduale în siguranță. iar problema depozitării. rezultate din procesele nucleare civile și militare. reparații. din faza colectării se pot alege deșeurile reciclabile: cartoane. când sunt incinerate sau pur și simplu aruncate ilegal. Deșeurile constituie o problemă ecologică la nivel mondial. acest lucru dăunează imaginii zonei și face să se piarda clienți în zonele litorale. gaze evacuate. acestea pot și trebuie să fie depozitate în containere speciale. . pentru a fi livrate companiilor care colectează deșeuri.

nu există facilități pentru controlul biogazului produs. adecvate fiecărei faze de eliminare a deșeurilor în mediu. peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deșeurilor menajere sau industriale. multe depozite nu sunt prevăzute cu împrejmuire.Problemele cu care se confruntă gestionarea deșeurilor în România pot fi sintetizate astfel: . amestecate. a răspândirii mirosurilor neplăcute. a zonelor de agrement).depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului. care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole. . nu sunt operate corespunzător: nu se compactează și nu se acoperă periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor. . Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activității de monitoring a factorilor de mediu afectați de prezența deșeurilor.depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile (în apropierea locuințelor. cu intrare corespunzătoare și panouri de avertizare. a apelor de suprafață sau subterane. la ora actuala. amenajarea necorespunzătoare a depozitelor amplasarea depozitelor în locuri sensibile operarea necorespunzătoare a deșeurilor considerarea terenurilor de depozitare ca terenuri degradate depozitarea pe teren descoperit Gestionarea defectuoasă a deșeurilor în România colectarea neselectivă a deșeurilor populației Fig. mijloacele de transport nu sunt spălate la ieșirea de pe depozite. Nerespectarea condițiilor de depozitare a deșeurilor menajere au o influență 97 .depozitarea pe teren descoperit este cea mai importantă cale pentru eliminarea finală a acestora. ele ajung pe depozite ca atare. metale. . materiale plastice). drumurile principale și secundare pe care circulă utilajele de transport deșeuri nu sunt întreținute. în Romania. sticlă.depozitele actuale de deșeuri. conducînd la poluarea apelor și solului din zonele respective. .terenurile ocupate de depozitele de deșeuri sunt considerate terenuri degradate. . nu există un control strict al calității și cantității de deșeuri care intră pe depozit. astfel pierzându-se o mare parte a potențialului lor util (hârtie.colectarea deșeurilor menajere de la populație se efectuează neselectiv. 49 Problemele actuale ale gestionării deșeurilor în România Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deșeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice.

Această triere are ca avantaj menajarea resurselor naturale limitate. avalanșă de deșeuri și criză a deșeurilor nu sunt decât câteva exemple care permit ilustrarea problemelor create de deșeuri. suntem toți responsabili de aceste probleme și fiecare dintre noi va trebuie deci. Prin diminuarea cantităților de deșeuri reziduale dar și prin reducerea poluatorilor sau reciclare toate deșeurile inevitabile nu trebuie toate. Nouă ne revine sarcina să le triem în așa fel încât să obținem materii prime de la care sa avem posibilitatea fabricării unor produse de o excelentă calitate. reconstrucția ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic inițial. Tabel 17 Perioadele de descompunere a diferitor deșeuri Tip de deșeuri recipient din sticlă fire de pescuit sticle de plastic scutece de unică folosință Cutie de aluminiu talpă de încălțăminte pahar de plastic cutie de tablă piele textile din nailon ambalaje din plastic pungi din plastic filtre de țigarete Perioada de descompunere 1 milion de ani 600 ani 450 ani 450 ani 80 – 200 ani 50 – 80 ani 50 ani 50 ani 50 ani 30 – 40 ani 20 – 30 ani 10 – 20 ani 1 – 5 ani 98 . Termenii de societate de consum. a zonelor de agrement). Deși efectele asupra florei și faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului. noi producem multe deșeuri care conțin materii valorificabile și substanțe problematice care sunt considerate ca reziduuri. Este de la sine înțeles că această schimbare nu se poate face de azi pe mâine. să nu uităm. o infrastructura bună și. motivația. să facă eforturi ca sa menajeze resursele limitate și să reducem cantitățile de deșeuri. solului și implicit restrângerea habitatului unor specii de animale și plante. astăzi. a apelor de suprafață sau subterane.negativă asupra mediului înconjurător. reducerea confortului nostru individual. fără nici o îndoială. consumatorii. cu care se confruntă mediul nostru înconjurător de astăzi. depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului. conducând la poluarea apelor și solului din zonele respective. acțiunea sistematică. Deșeurile rezultate în urma activităților turistice Dintre numeroasele probleme de mediu care amenință planeta noastră. Este incontestabil faptul că. evoluția biosistemului fiind ireversibil modificată. deșeurile. pe viitor. dar aceasta este mult mai rapidă. considerate gunoaie. prin poluarea aerului. depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile (în apropierea locuințelor. Noi. o problema majoră o constituie. criteriile esențiale sunt transparența și credibilitatea. Problemele cu care se confruntă gestionarea deșeurilor în Romania pot fi sintetizate astfel: depozitarea pe teren descoperit este cea mai importantă cale pentru eliminarea finală a acestora.

respectiv în figura 50 Eseu: . Perioada minimă de descompunere a diferitelor deșeuri generate de activitatea turistică Aplicație practică: .25 1 1 1 10 20 30 50 50 50 50 80 450 450 600 0 100 200 300 400 500 600 Ani Fig.04 0.Elaborați un eseu despre gestionarea durabilă a deșeurilor dintr-o anumită destinație sau grefată pe o anumită activitate turistică.Analizați impactul negativ a gestionării defectuoase a deșeurilor în România (fig. urmărind metode de reducere a cantității acestora și neutralizarea corespunzătoare 99 .04 0.12 0.16 0.șosete din lână plăci aglomerate din lemn (PAL) cutii de lapte cotoare de măr ziare coji de portocală sau banană prosoape de hârtie 1 – 5 ani 1 – 3 ani 3 luni 2 luni 6 săptămâni 2 – 5 săptămâni 2 – 4 săptămâni prosoape de hârtie coji de portocală sau banană ziare cotoare de măr cutii de lapte plăci aglomerate din lemn (PAL) șosete din lână filtre de țigarete pungi din plastic ambalaje din plastic textile din nailon piele cutie de tablă pahar de plastic talpă de încălțăminte Cutie de aluminiu scutece de unică folosință sticle de plastic fire de pescuit 0. luând în considerare perioadele de descompunere a diferitelor tipuri de deșeuri rezultate în urma activităților turistice. așa cum sunt prezentate în tabelul 17. 50. 49).

caracterizarea riscurilor în vederea prioritatea de intervenţie a lor. analiza şi prezentarea rezultatelor. etapa de evaluare cantitativă este una dintre cele mai importante şi discutate aspecte. a căilor de transmitere şi a subiecţilor riscurilor.Lucrare practică 7. persistenţă) se pot face o serie de evaluări cantitative pe marginea costurilor de remediere şi a minimizării efectelor. Priorităţile de management teritorial trebuie să fie stabilite luând în considerare componentele de risc care sunt evaluate atât cantitativ cât şi calitativ. gravitatea. metodele matriceale oferă posibilitatea de a compara pe aceleaşi baze impacte de natură diferită şi de a organiza procedurile de evaluare a impactelor environmentale. în timp ce alte componente (probabilitatea. Prin prezentarea sectoarelor omogene de risc care sunt delimitate teritorial. Astfel. metoda matriceală fiind mult utilizată în studiile de evaluare a impactului environmental. 100 . Evaluarea cantitativă trebuie să i -a în considerare aspectele legate de magnitudinea la scară geografică. analizând componentele de riscuri identificate (gravitate. Avantajele utilizării matricelor de evaluare constau în faptul ca el furnizează date cantitative pentru factorii de decizie şi prin interpretarea rezultatelor permit evaluarea impactului şi riscului pe componente de mediu şi factori de presiune. Alegerea componentelor matricei favorizează într-o oarecare măsură şi explicitarea efectelor cumulative şi sinergice permiţând o privire generală asupra acestora si. factorii de decizie pot promova un management teritorial orientat eficient spre soluţionarea problemelor prioritare. Matricea de evaluare a riscului este un instrument eficient în organizarea. după caz. Evaluarea matriceală a riscurilor environmentale în Dealurile Someşului Mare Evaluarea cantitativă a riscurilor în vederea stabilirii priorităţilor de management teritorial Evaluarea riscurilor în contextul managementului teritorial are ca principale scopuri: identificarea surselor de risc environmental. stabilirea măsurilor de management a riscului în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului. Dificultatea majoră în evaluările cantitative constă în stabilirea unui scor general de evaluare care să reflecte ponderea fiecărei componente de risc în cadrul unui indice general. efectele cumulative şi sinergetice). precum şi componenta socială a riscului sunt mult mai dificil de evaluat cantitativ în termeni financiari. controlarea şi segregarea activităţilor antropice generatoare de risc. Flexibilitatea aplicării matricelor coroborată cu metode de reprezentare cartografică a rezultatelor evaluării sprijină procesul de management teritorial. aprofundarea lor prin studii amănunţite. implementarea strategiilor de management teritorial. probabilitatea de producere şi vulnerabilitate teritorială precum şi aspectele financiare şi sociale legate de efectele riscurilor şi costurilor de diminuare ale acestora. evaluarea cantitativă a riscurilor environmentale. - În cadrul procesului de evaluare a riscului. În practică. magnitudine.

probleme legate de stabilitatea albiei Someşului Mare.magnitudinea impactelor (raportată la scara spaţială şi număr de locuitori afectaţi). .probleme de mediu similare.modul de valorificare a resurselor (activităţi industriale.efectele cumulative şi sinergice. Evaluarea riscurilor environmentale şi a impactelor acestora a fost realizată prin metodologia matriceală amintită rezultând astfel cuantificarea gradelor de risc pe componente (naturale şi sociale).substrat geologic şi relief. rezultatele obţinute pentru fiecare unitate omogenă au fost prezentate intr -o matrice cumulată (multicriterială).substratul geologic şi de relief. . poluarea apei. redus) au fost însumate punctajele atribuite fiecărei categorii de r isc astfel delimitate.resursele şi modul de valorificare antropică. aerului şi solului datorită activităţilor industriale. depozite extinse de deşeuri menajere. exploatarea resurselor subsolului).resursele environmentale (resurse minerale. Coridoarele de transport: A. 101 . au fost stabiliţi indicatorii gradului de risc şi a fost stabilită grila de apreciere a claselor de risc. nivelul de trai şi locuri de muncă). Pentru stabilirea gradului de risc general (calitativ: foarte mare. afectarea calităţii vieţii şi a sănătăţii umane datorită poluării fizico-chimice a aerului. Sectorul deluros şi de podiş. mare.gravitatea impactelor (manifeste sau potenţiale). 2005). . apei şi mediului). . B. Feroviar. degradarea solului. Scorurile environmentale stabilite pe baza evaluării matriceale permit identificarea zonelor care necesită o intervenţie managerială prioritară din punct de vedere a riscurilor (Muntean. Rutier (E). Pe baza informaţiilor şi a datelor preliminare au fost stabilite şapte unităţi environmentale omogene care au fost caracterizate prin următoarele caracteristici umane: . degradarea habitatelor naturale) şi procese generatoare de riscuri antropice şi sociale (sănătate umană şi calitatea vieţii. concentrare de populaţie). . În final. Gradele de risc au fost analizate în funcţie de următorii indicatori de risc: . agricole şi transport. Metodologia de întocmire a matricei de evaluare a riscurilor În abordarea metodologică a riscului au fost luate în considerare procesele generatoare de risc. Unităţile environmentale omogene delimitate în Dealurile Someşului Mare sunt: Sectorul montan al Văii Someşului.Studiu de caz: Dealurile Someşului Mare Matricea de evaluare a riscurilor a fost aplicată pentru Bazinul Superior al Someşului Mare. mic. În ceea ce priveşte procesele generatoare de risc analiza ia în considerare două tipuri de procese generatoare de risc: procese asupra mediului natural (afectarea substratului şi a reliefului. mediu. . . culoarul Someşului Superior.persistenţa impactelor (la scară temporală). 2005). poluarea aerului. . resurse agricole. Componentele metodologice care vizează procesele generatoare de risc au fost stabilite în funcţie de trăsăturile environmentale ale teritoriului studiat şi ţinând cont de “subiecţii” riscului (mediul natural şi comunităţile umane locale) (Muntean.probleme de mediu (poluarea apelor. agricultura de tip intensiv. Caracteristicile environmentale ale sectorului sunt date de: .

102 .calităţii apelor (surse de poluanţi pentru apele de suprafaţă şi freatice). procese erozionale datorate lipsei amenajărilor. conţinând poluanţi periculoşi persistenţi cu efecte bioacumulare şi bioconcentrare). pentru delimitarea lor fiind necesare măsuri care trebuie luate în colaborare de autorităţile responsabile din unităţile administrative învecinate. Analiza riscurilor Conform metodologiei prezentate în acest sector sunt vizate: riscurile induse antropic asupra reliefului natural şi riscurile induse asupra componentei umane. . Aprecierea riscului pe componente se face pe baza însumării. crearea unor forme de relief antropic prin depozitarea deşeurilor industriale (halda de steril de la Făget) şi menajere. poluarea cu infiltraţii din levigatul de haldă. poluarea solului prin infiltraţii din levigatul de haldă) . Grila de apreciere a risc urilor are 5 clase: A – risc redus (4-8 puncte). în special prin raportare la cele generate de depozitele de reziduuri de pesticide şi menajere asupra: . aceste probleme pot fi rezolvate la nivel intercomunal. Pentru fiecare dintre aceşti indicatori au fost acordate note de bonitare pe o scara de la 1 Delimitarea claselor de risc a fost realizată pe baza aprecierii riscului în teritoriu. Efectele cumulative şi sinergice sunt apreciate cu nota 3 datorită impactelor. . ţinând cont de stabilitatea f enomenelor. Gradul de acurateţe a evaluării a fost unul mediu. Riscurile induse antropic asupra mediului natural. D – risc mare (25-32 de puncte). interjudeţean sau chiar naţional. Riscurile identificate prin aceasta analiza au un caracter general. folosindu-se în evaluare un sistem de apreciere a riscurilor caracteristice pentru areale de întindere medie în cuprinsul unităţilor environmentale omogene studiate. B – risc mic (9-16 puncte). E – risc foarte mare (33-64 de puncte). . Gravitatea impactului a fost apreciată cu nota 2. Riscurile punctiforme generate de procese şi fenomene locale au fost studiate şi analizate în cadrul PUGurilor şi PUD-urilor. indicatorilor de la 1 la 4 şi înmulţirea sumei cu coeficientul acordat indicatorului 5. probabilitatea impactelor.la 4.aerului (poluarea aerului cu pulbere antrenată). Persistenţa impactelor de acest tip este apreciată cu nota 2 din cauza durabilităţii în timp a formelor rezultate şi a costurilor relativ mici pentru reabilitare. Sunt vizate în acest sens substratul geologic şi relieful asupra cărora se manifestă următoarele tipuri de impacte: modificări ale profilului albiei datorită exploatărilor de balast.efecte asupra sănătăţii umane datorate introducerii în mediu prin căile de transport menţionate. în funcţie de gravitatea riscului.solului (poluare directă prin acoperirea terenurilor productive.vegetaţiei (poluarea cu pulbere transportată de curenţii de aer. C – risc mediu (17-24 de puncte). . Magnitudinea pe scară geografică este apreciată cu 2 datorită numărului şi extinderii restrânse a arealelor de acest tip.

precum şi cea generată de activităţile economice locale: poluarea apelor datorită deversărilor de ape menajere şi impurificării datorate depozitării necontrolate a deşeurilor. poluarea datorată transportului auto. referitor la modificarea substratului şi reliefului este notată cu 2 datorită prezenţei riscurilor manifestate. Riscurile generate de poluarea aerului sunt corelate cu: degradarea calităţii aerului datorată emisiilor industriale. Limitarea efectelor poluării este posibilă prin aplicarea de măsuri uşor de îndeplinit şi cu costuri mici. Efecte cumulative şi sinergice au fost apreciate cu nota 4. Această nota totală încadrează componenta de risc în categoria C (risc mediu). iar aceasta notă totală încadrează componenta de risc în categoria C (risc mediu). Magnitudinea impactelor (la scară spaţială şi număr de locuitori afectaţi) a fost apreciată cu nota 3. Riscurile generate de către degradarea solului sunt conexe următoarelor tipuri de impacte: poluarea solului în zona luncii inundabile a Someşului datorită depunerii de poluanţi transportaţi de ape. efectele asupra populaţiei (risc de intoxicare). Gravitatea impactelor (manifestate sau potenţiale) a fost apreciată cu nota 3 ţinând cont de caracterul pronunţat al impactelor datorate în special poluării din exploatarea şi prelucrarea minereurilor. 103 . procese erozionale datorate lipsei amenajărilor şi tehnicilor agricole necorespunzătoare. Magnitudinea impactelor (la scară spaţială şi număr de locuitori afectaţi) a fost apreciată cu nota 2. Aici intră: efecte asupra florei şi faunei care trebuie minimizate în condiţiile în care arealul are un potenţial turistic ridicat. În acelaşi context riscurile impuse de către poluarea apei sunt asociate cu următoarele tipuri de impacte: poluarea datorată substanţelor provenite din exploatările miniere din bazinul Superior al Someşului Mare.Probabilitatea impactelor. datorită frecvenţelor episoade de poluare majoră. gravitatea impactelor (manifeste sau potenţiale) a fost apreciată cu nota 3. Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este: (3+3+3+4) X 3 = 39. Probabilitatea impactelor a fost apreciată cu nota 2. Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este (2+2+2+3) X 2 = 18. ocuparea terenurilor cu sol fertile de către suprafeţele ocupate cu deşeuri menajere. ţinând cont de caracterul redus al impactelor. Persistenţa impactelor (la scară temporală) a fost apreciată cu nota 3. pe fondul unei poluări de fond continue. Această notă totală încadrează componenta de risc în categoria E (risc foarte mare). frecvenţa zile cu ceaţă şi inversiuni atmosferice). ţinând cont de posibilitatea remedierii parţiale a impactelor în cazul înlăturării cauzelor fenomenelor. Aici intră: efectele asupra calităţii solului din zona luncii inundabile. Probabilitatea impactelor a fost apreciată cu nota 3. Nota totală pentru risc conform formulei de risc este: (3+2+2+4) X 2 = 22. Efectele cumulative şi sinergice au fost apreciate cu nota 4 din cauza faptului ca efectele menţionate sunt multiple şi cu grad mare de periculozitate. În acest sens. datorită frecvenţei episoadelor de poluare. efectele asupra vegetaţiei şi florei acvatice şi de luncă. cu efecte semnificative potenţate de condiţiile atmosferice de dispersie defavorabile (canalizarea circulaţiei aerului pe direcţii preferenţiale datorate Văii Someşului. degradarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului datorită aportului de poluanţi din sursele menţionate mai sus. ţinând cont de întinderea spaţială limitată a zonelor afectate. datorită faptului că efectele menţionate sunt multiple şi cu grad mare de periculozitate. efecte directe asupra sănătăţii umane. Persistenţa impactelor (la scară temporală) a fost apreciată cu nota 2 ţinând cont de reversibilitatea fenomenelor.

Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este: (2+2+3+2) X 2 = 18. 104 . Persistenţa impactelor este apreciată cu nota 3. Nota totală pentru ri sc conform formulei de calcul este: (3+3+3+4) X 2 = 26. etc.). . Probabilitatea impactelor este notată cu 2 datorită prezenţei riscurilor. efectelor asupra populaţiei (risc de intoxicare). ţinând cont de modificările semnificative ale ecosistemelor. calităţii vieţii şi a activităţii socio-economice (locuri de muncă. precum şi a existenţei opţiunilor alternative de evitare a efectelor.deprecierea calităţii apei. a disfuncţionalităţilor rezultate şi a costurilor mari necesare pentru remediere. Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este: (3+3+3+2) X 2 = 22. datorită durabilităţii în timp. procese de degradare a ecosistemelor acvatice datorită fenomen elor de poluare. datorită durabilităţii în timp. Probabilitatea impactelor este notată cu 2. Riscuri induse asupra componentei umane sunt cele care se repercutează asupra sănătăţii umane. Acestea sunt corelate cu: creşterea numărului de îmbolnăviri. Efectele cumulative şi sinergice au nota 2 datorită impactelor asupra: vegetaţ iei (scăderea fertilităţii solului şi afectarea productivităţii şi contaminarea producţiei agricole rezultate). precum şi concentrarea poluanţilor de-a lungul lanţurilor trofice. Persistenţa impactelor de acest tip este apreciată cu nota 3. Efectele cumulative şi sinergice au primit nota 4 datorită impactelor asupra: calităţii apelor şi solului. efecte asupra calităţii apelor (surse de poluanţi pentru apele de suprafaţă şi freatice). datorită prezenţei riscurilor. ţinând cont de efectele potenţiale ale modificărilor de mediu: . Efectele cumulative şi sinergice sunt apreciate cu nota 2 din cauza fenomenelor de impact asupra mediului. Gravitatea impactelor (manifeste sau potenţiale) a fost apreciată cu nota 3. Magnitudinea impactelor (la scară spaţială) este apreciată pe scară geografică cu 3 datorită numărului şi extinderii arealelor afectate. datorită prezenţei riscurilor. efecte asupra populaţiei (risc indirect de intoxicare prin consumul produselor agricole). datorită durabilităţii în timp a disfuncţionalităţilor rezultate şi a costurilor mari necesare pentru remediere. Această notă totală încadrează componenta de risc în categoria C (risc mediu).limitarea funcţiunilor de bază ale habitatului natural. Riscurile corelate cu degradarea habitatelor naturale constau în: înlocuirea habitatelor naturale cu cele derivate. Această notă totală încadrează componenta de risc în categoria D (risc mare). mai ales în zona luncii inundabile. Gravitatea impactelor (manifeste sau potenţiale) a fost apreciată cu nota 3. scăderea potenţialului economic şi creşterea şomajului. accesul dificil la resurse de apă potabilă. Magnitudinea impactelor este apreciată pe scara geografică cu 2 datorită numărului şi extinderii restrânse a arealelor afectate şi a numărului limitat de locuitori afectaţi. afectarea florei şi faunei datorită aportului de pesticide. . Magnitudinea impactelor este apreciată pe scară geografică cu nota 2 datorită numărului şi extinderii restrânse a arealelor afectate. Probabilitatea impactelor este notată cu 2. Persistenţa impactelor este apreciată cu nota 3. Această notă totală încadrează componenta de risc în categoria C (risc mediu).scăderea potenţialului productiv al solului.Gravitatea impactelor (manifeste sau potenţiale) a fost apreciată cu nota 2 ţinând cont de modificările semnificative ale calităţii solului. a disfuncţionalităţilor rezultate şi a costurilor mari necesare pentru remediere.

a fost efectuată analiza SWOT (Strenghts. Menţionăm faptul ca metodologia de evaluare a riscurilor environmentale şi implementarea în practică a metodei sunt perfectibile şi vor fi aplicate şi în alte studii de evaluare environmentală. Opportunities. Oportunităţi (O): metoda este perfectibilă şi adaptabilă diverselor situaţii. utilizabilă în prezentarea problemelor în procesul de luare a deciziilor. Ameninţări (T): lipsa de responsabilitate în stabilirea criteriilor. acest avantaj fiind minimizat de experienţa evaluatorului. a indicatorilor de risc şi a domeniilor de utilizare.Cumulativitate Magnitudine tenţă şi sinergie Risc Specific Grad de risc Gravitate Probabilitate 105 . nu surprinde până în intimitate efectele cumulative şi sinergice. scorurile atribuite componentelor de risc lăsa loc de interpretări ulterioare. metoda accesibilă care necesită date primare simple. Tabel 18. este o metodologie transparentă. Analiza SWOT a matricei de evaluare a riscului environmental cuprinde următoarele: Puncte tari (S): uşurinţa în utilizare. Weaknesses. procurabile cu investiţii minore. necesită în prealabil studii laborioase pentru delimitarea zonelor cu probleme similare de risc. punctajelor şi elementelor supuse riscului. într-o formă cuantificată. poate fi analizată în dezbateri publice şi suportă schimbări în funcţie de răspunsul comunităţii. favorizează cooperarea interdisciplinară şi abordările interdisciplinare. rezultatele obţinute sunt prezentate. scăderea interesului comunităţilor umane ameninţate. Matricea evaluării riscului în Dealurile Someşului Mare Componente de risc Componente naturale Substrat şi relief Calitatea aerului Calitatea apei Sol 2 3 3 2 2 2 3 2 2 2 3 3 3 4 4 2 2 2 3 2 18 22 39 18 risc mediu risc mediu risc foarte mare risc mediu Indicatori de risc Persis. Analiza SWOT a metodologiei de evaluare matriceală În scopul aprecierii utilităţii metodologiei de evaluare a riscurilor prezentate. tendinţa de apreciere unilaterală a riscului de către factorii de decizie şi public fără utilizarea altor studii şi metode de analiză. analizează comprehensiv toate elementele riscului.În finalul evaluării. rezultă că metodologia şi matricea de evaluare pot fi îmbunătăţite sub raportul componentelor environmentale analizate. metodă obiectivă. În urma analizei SWOT. Puncte slabe (W): implică într-o oarecare măsură judecata subiectivă a evaluatorului. este o metodă multicriterială şi deci poate acoperi într-o mai mare măsură problematica complexă a evaluării riscului. Threats) asupra studiului de caz prezentat. rezultatele matricei sunt uşor de citit şi de către persoane neavizate. rezultatele obţinute pentru fiecare unitate omogenă au fost prezentate într-o matrice cumulate (multicriterială) (Tabel 1 şi 2).

8 7 39 6 18 16 33 22.6 risc mare risc mare 3 3 3 2 2 2 2 risc mediu risc mediu 2 3.4 16 19.2 1 20 5 39 20 18 20.3 Notă: Grila de apreciere a riscurilor are 5 clase: A – risc redus (4-8 puncte).6 3 6 4 8 8 12 14 8. Pe baza celor menţionate se pot stabili arii environmentale care necesită o analiza suplimentară a riscurilor şi impactelor environmentale.Habitatul natural Total Componen-ta socială Sănătate. C – risc mediu (17-24 de puncte).1 20 18 20 19. calitatea vieţii economice Total general 3 3 3 4 2 26 24.6 24 16.4 16 18 18 18 16 17.3 16 16. E – risc foarte mare (33-64 de puncte). Ca atare.4 2 18 22 39 18 26 24.6 22 21.2 Cumularea scorurilor de risc pentru fiecare unitate teritorială omogenă permite transpunerea pe o hartă a riscurilor unităţilor omogene luate în studiu cu menţionarea categoriei şi gradului de risc identificat. economie Risc total general Unităţi teritoriale omogene 4 5A 5B 24 4 26 27 20 20. pot fi identificate riscurile care necesită remedierea imediată şi totodată pot fi apreciate costurile şi beneficiile remedierii. 106 .2 16 18. B – risc mic (9-16 puncte).2 18 12 16 16 18 16 18 12 26 22 18 19. Prin aplicarea la intervale stabilite de timp a metodei matriceale pot fi monitorizate rezultatele aplicării planurilor de management teritorial şi identificate noi direcţii de acţiune pentru îmbunătăţirea acestora. calitatea vieţii. Matricea cumulată multicriterială de evaluare a riscurilor environmentale din Dealurile Someşului Mare Componente de risc Componente naturale Substrat şi relief Calitatea aerului Calitatea apei Sol Habitate naturale Total Componenta socială Sănătate.2 22 23. D – risc mare (25-32 de puncte). Prezentarea grafică a rezultatelor poate fi suprapusă cu alte reprezentări grafice furnizând astfel date procesului de management teritorial. Tabel 19.

. 107 . Adaptarea metodei şi a componentelor matriceale s-a realizat luând în considerare particularităţile environmentale ale unităţi studiate şi semnificaţia antropică a acestora. individual. d) Componente economice şi operaţionale (CEO) care permit identificarea calitativă a efectelor economice şi sociale care pot fi temporare şi permanente asupra environmentului. accentuată asupra teritoriului. care impune o presiune antropică. b) Componente biologice şi ecologice (abiotice) (CBE) care se referă la aspectele biotice ale environmentului. Majoritatea componentelor environmentale au fost selectate din matricea lui Leopold (1971) şi adaptate metodologiei de evaluare şi contextului teritorial analizat. Componentele environmentale specifice au fost stabilite pentru această regiune şi au fost încadrate în patru mari categorii: a) Componente fizice şi chimice (abiotice) (CFC) care se referă la aspecte biotice ale environmentului. prin prezenţa unor arii degradate din punct de vedere al calităţii mediului. (B) criterii care.Este o regiune de convergenţă a fluxurilor teritoriale provenite din unităţile geografice învecinate şi un coridor informaţional-infrastructural major.Evaluarea impactului de mediu în Dealurile Someşului Mare Dealurile Someşului Mare sunt o unitate geografică distinctă în cadrul Podişului Someşan şi se evidenţiază.Are un grad ridicat de populare umană. culturale şi de utilizare a terenurilor (CSC) care include aspecte antropice ale environmentului. individual. au fost stabilite criterii standard de evaluare precum şi mijloacele de obţinere a unor valori cantitative . ceea ce a permis o creştere a obiectivităţii evaluării propriu-zise). În consecinţă. Metodologia de evaluare a impactului environmental Evaluarea sintetică a impactului antropic asupra componentelor environmentale în Dealurile Someşului Mare a fost realizată prin utilizarea unei matrice rapide de evaluare elaborată de Pastakia şi Jensen în anul 1998.Este o axă de umanizare intensă. nu pot schimba scorul environmental de evaluare. Dealurile şi culoarul ocupă sectorul cuprins între localităţile Dej şi Sângeorz-Băi şi prezintă următoarele trăsături teritoriale: . la baza evaluării au stat informaţii (date oficiale şi observaţii efectuate pe teren. care reprezintă tot atâtea surse de generare a unor disfuncţionalităţi environmentale acolo unde relaţiile societate-environment au un caracter profund conflictual. . scorul environmental obţinut. c) Componente sociologice. Criteriile de evaluare sunt de două tipuri: (A) criterii care pot schimba. De asemenea. Componentele environmentale sunt prezentate detaliat în matricea de evaluare.

În final pe baza scorurilor şi notelor de evaluare obţinute au fost stabilite categorii de impact antropic şi a fost elaborată o scară de conversie a stocurilor de evaluare în categorii de impact. Acesta la rândul ei este înmulţită cu nota (Bt) obţinută prin însumarea notelor acordate criteriilor de tip B (B1. (At) x (Bt) = (SE) (3) Sistemul de notare presupune înmulţirea valorilor atribuite pentru criteriile din grupa A (A1. A2. B2. fiind evidenţiată ponderea fiecărei note) şi obţinerea unei note (At). B3).Tabel 20. Ceea ce rezultă este un scor de evaluare a impactului antropic asupra componentelor environmentale (SE). Acest scor poate fi stabilit atât pentru fiecare categorie de componente environmentale. 10. naţionale Important numai pentru arealele din proximitatea localităţii Important numai pentru fără importanţă Beneficiu major important Îmbunătăţire semnificativă a status quo-ului Îmbunătăţire a status quo-ului Lipsă de schimbare a status quo-ului Schimbarea negativă a status quo-ului Dezavantaje sau schimbări negative semnificative Dezavantaje sau schimbări negative majore Fără schimbări Temporar Permanent Fără schimbări Reversibil Ireversibil Fără schimbări Non cumulative/unic Cumulative/sinergetic A2 Magnitudinea schimbării/ Efectului environmental B1 Permanenţa B2 Reversibilitatea B3 Cumulativitatea Valorile aferente acestor tipuri de criterii au determinat stabilirea notelor de evaluare a impactului environmental. 108 . Metoda de calcul şi de atribuire a notelor de evaluare a avut la bază următoarele formule: (A1) x (A2) = (At) (1) (B1) + (B2) + (B3) = (Bt) (2) Ec. dar şi pentru evaluarea finală şi sintetică a tuturor impactelor generate de activităţile antropice existente în teritoriu. Descrierea criteriilor de evaluare a impactului antropic şi a scării notelor de evaluare Criteriul de evaluare A1 Importanţa condiţiei/ Factorului environmental Scara 4 3 2 1 0 +3 +2 +1 0 -1 -2 -3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Descrierea Important pentru interese naţionale/ internaţionale Important pentru interesele regionale.

Matricea de evaluare a impactului environmental Componente environmentale A1 A2 Componentele environmentale fizice şi chimice Substrat geologic 2 -1 Materiale de construcţii 1 -1 Soluri 1 -1 Morfologia terenului 1 -2 Ape subterane 1 -1 Calitatea apei 1 -1 Ape de suprafaţă 1 -3 Calitatea aerului 1 -2 Microclimate şi topoclimate 1 -2 Temperatura aerului 1 -1 Inundaţii 1 -1 Eroziunea torenţială/liniară 1 -1 Sedimentare/colmatare 1 +1 Compactare/tasare 1 0 Stabilitatea terenului (alunecări 1 +1 de teren) Eroziunea areală (deraziune) 1 -1 Scor environmental Componente environmentale biologice şi ecologice Copaci/arbori 1 -2 Tufişuri 1 -2 Iarbă 1 -2 Recolte 1 -2 Microfloră 1 -1 B1 1 1 2 3 2 2 2 2 1 1 2 1 2 1 1 2 B2 1 1 2 2 2 2 2 2 1 1 2 1 1 1 1 2 B3 1 1 2 3 2 3 3 2 2 1 2 1 1 1 2 2 SE -6 -3 -6 -16 -6 -7 -21 -12 -8 -3 -6 -3 +4 0 +4 -6 -95 -14 -8 -8 -10 -4 C1 -A -A -A -A -A -A -A -A -A -A -A -A +A N +A -A -D -A -A -A -A -A 2 2 2 2 2 2 1 1 2 1 3 1 1 1 1 109 .Tabel 21. Clasificarea şi descrierea categoriilor de impact antropic pe baza scorurilor environmentale Scorul environmental Peste +101 +76 la +100 +51 la 75 +26 la 50 +1 la 25 0 -1 la -25 -26 la -50 -51 la -75 -76 la -100 Sub -101 Categorii de impact +E +D +C +B +A N -A -B -C -D -E Descrierea categoriei Schimbări/impacte pozitive majore Schimbări/impacte pozitive semnificative Schimbări/impacte pozitive majore Schimbări/impacte pozitive Schimbări/impacte uşor pozitive Lipsa schimbării status quo-ului / neaplicabil Schimbări/impacte uşor negative Schimbări/impacte negative Schimbări/impacte negative moderate Schimbări/impacte negative semnificative Schimbări/impacte negative majore Tabel 22.

Plante acvatice 1 -2 2 Specii vegetale pe cale de 1 0 1 dispariţie Păsări 1 -2 2 Animale terestre şi reptile 1 -2 2 Peşti şi crustacee 1 -2 2 Bentos 1 -2 1 Insecte 1 -3 2 Microfaună 1 -3 2 Specii animale pe cale de 1 0 1 dispariţie Coridoare ecologice 1 0 1 Scor environmental Componente environmentale sociologice şi culturale Utilizarea terenurilor 1 -2 1 Spaţii deschise şi sălbatice 1 -1 1 Mlaştini 1 0 1 Areale împădurite 1 -2 1 Păşuni 1 -2 1 Terenuri agricole 1 -2 1 Parcuri şi rezervaţii 1 0 1 Monumente ale naturii 1 0 1 Specii şi ecosisteme rare şi 1 0 1 unicate Modele culturale/stil de viaţă 1 -1 1 Obiective/stiluri istorice şi 1 -3 1 arheologice Interese estetice şi umane 1 -1 1 Calitatea peisajului 1 -1 1 Spaţii verzi 1 -1 1 Scor environmental Componente environmentale economice şi operaţionale Sănătate şi siguranţă umană 1 -3 1 Vânătoare şi pescuit 1 -2 2 Campare 0 0 1 Rata şomajului 3 -2 1 Turism şi obiective turistice 0 0 1 Densitatea populaţiei 1 +2 1 Depozitarea deşeurilor 2 -3 1 Structuri antropice 1 -2 1 Reţele de transport 1 -1 1 Reţele de utilităţi 1 -1 1 Cultura plantelor 1 -2 1 Creşterea animalelor 1 -2 1 Zone rezidenţiale 1 -1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 -12 0 -8 -8 -8 -12 -12 0 0 -100 -8 -3 0 -6 -6 -10 0 0 0 -3 -3 -3 -6 -3 -51 -3 -12 0 -18 0 +6 -18 -6 -3 -3 -6 -6 -3 -A N -A -A -A -A -A N N -D -A -A N -A -A -A N N N -A -A -A -A -A -C -A -A N -A N +A -A -A -A -A -A -A -A 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 110 .

controul și cunatificarea impactului asupra mediului conservarea și îmbunătățirea componentelor mediului înconjurător Dezvoltare turistică durabilă orientată spre protecția mediului Fig. acolo unde acestea au fost integrate în activităţi şi circuite turistice. b. conservarea şi îmbunătăţirea componentelor mediului înconjurător.Zone comerciale Zone industriale Scor environmental Scor environmental total 1 3 -1 -2 1 1 1 1 1 1 -3 -18 -93 -339 -A -A -D -E Din matricea de evaluare rezultă un scor environmental foarte scăzut (categoria –E – schimbări / impacte negative majore). se impune ca fiind necesară evaluarea obiectivelor turistice naturale si antropice din dealurile Someşului Mare cât şi cunoaşterea specificităţii impactelor şi a diverselor mijloace prin care acestea pot fi prognozate. controlul şi cuantificarea impactului asupra mediului. Ciangă. ceea ce ar necesita acțiuni susținu te de reabilitare a mediului natural. Cauzele fenomenelor turistice de risc În scopul evaluării cât mai exacte a impactelor şi a disfuncţionalităţilor induse de către activităţile turistice asupra componentelor mediului înconjurător. generat de valorificarea turistică a potenţialului acestuia. managementul continuu al resurselor environmentale cu valențe turistice diminuarea. cât şi al populaţiei stabilite în arealele respective(Dezsi. În consecinţă se disting trei variabile aflate în strânsă legătură cu dezvoltarea turistică şi anume: a. prioritățile managerial și avantajele elaborării matricei de impact a riscurilor de mediu. în scopul obţinerii unor beneficii în domeniul turismului. 51. Rotar. managementul continuu al resurselor environmentale cu valenţe turistice.Analizați scopurile. deci mediul natural din Dealurile Someșului Mare este puternic afectat de activitățile antropice. Variabilele legate de dezvoltarea turistică durabilă Aplicație practică: . diminuarea. 2002). c. prevenite şi diminuate. cît și utilitatea practică a acestora Proiect: 111 .

ținând cont de parametrii din tabelele 18 – 22.- Elaborați o matrice de evaluare a impactului activităților turistice dintr -un areal touristic anume. reliefând impactul pozitiv sau negativ 112 .

I. 1. W. VIII. 4. (2002).. Berbecaru. guide pour la mise en oeuvre des engagements du Sommet planete Terre. în Actes du 5e Colloque transfrontalier CLUSE. S. (1975). nr. Benedek. Turismul şi protecţia peisajului. 20. 7. (1999). Rossiaud. Cluj. Coresi. (1996). Prentice Hall. Journal of Environmental Economics and Management. Arnold. Barrow.. (1977). F. Academiei R. Riscuri şi catastrofe (editor V. 17.. Universite de Geneve Bleahu. Frischknecht. Bălteanu.. a IV-a Sesiune de Comunicări Ştiinţifice. J. Modificările globale ale mediului.Napoca. S. Corinne. The effects of air pollution on work loss and morbidity. 15. M. W. Probleme de mediu. Martine. (2002). Ecologie generală şi protecţia mediului. J. An Introduction. Terra XXVI – XXVII. 5. 9. Botez.. 15. Bălteanu. La Documentation francaise. 2.. Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător . Bran. O. Popescu. F. Bucureşti. în vol. 3. Barrére. Revista Geografică. Antoine. M. Tribuna economică. Environmental and Social Impact Assessment. Presa Universitară Clujeană. Zonarea turistică a R. Edit. Dezvoltarea durabilă în context geografic esteuropean.. Riscurile climatice în România. 16. 14. 113 . London – New York – Sidney – Auckland Bart. (1983). Romerio. Bogdan O. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. (1977). Bucureşti. Bucureşti. Nr. 11. Le management integre de risques de catastrophes: une approche par acteur. 13. 6. F. D. Bran. (1975). Laporte. F.BIBLIOGRAFIE 1.. Bucureşti. (2005). (2000). Baumol. Bucureşti. Semnificaţia geografică a modificării utilizării terenurilor. Papadopol C. “ Ştefan cel Mare “ Suceava. The Theory of Environmental Policy. Geneviéve (1994). Şerban M. 19. Organizarea spaţiului rural în zona de influenţă apropiată a oraşului Bistriţa. J-J. nr. J-D. Bran. (1998). Al. 12. SportTurism. Bucureşti. Editura Academiei. Editura ASE. nr. T. Raportul Resurse-Mediu Înconjurător. Wagner.S. Oates. Sorocovschi).. Benedek. Edit. J. E. Poluarea şi protecţia mediului. D. C. Posibilităţi de acţiune ale Ministerului Turismului în problema protecţiei patrimoniului turistic împotriva factorilor de degradare.S. Bucureşti. anul V. Borza. (2001). 10. Posibilităţi de reglementare. (1996).10. 1. secţiunea Geografie-Gologie. D.. Harding. Bucureşti. Bucureşti. 18. D. J. C. Teoria şi practica amenajării turistice. Ed. Verbrugge. Tribuna Economică. România. Cercetarea geografică şi dezvoltarea durabilă. W. Riscurile umane. La Planete Terre entre nos mains. Casa Cărţii de Ştiinţă. F. (1987). Paris Barnea M. Bălteanu. Editura ASE. Ed. Bucureşti. Analele Univ. 8. Niculescu E.. Bălteanu. Cluj-Napoca. Bertrand. Bran. (2000). România. (1997). (2000). aprilie 1976. (2000). Probleme ecologice şi riscuri economice.

vol. Decision processes for low probability events. Cocean. N. Probleme globale ale omenirii. Cluj Napoca. C. Editura Universităţii din Oradea. Studia UBB.21. P. F. Ionac. 25. Bucureşti. 40. (2001). Bucureşti. Chintăuan. Schimbări climatice – perspective globale şi regionale. Washington DC. Bucureşti. Brown. (2000). Bran. P. 43. (1989). Barta. 32. Bran. 23. 47. Bucureşti. (2000). Editura ASE..I. Cluj-Napoca. coord. (1965). Turismul ecologic. Presa Universitară Clujeană. P. Cocean. Coordonate majore. ClujNapoca. S. Brown. Starea lumii 1996. Sustainable Tourism. Ed. L. Cambridge University Press. Aspecte privind evoluţia habitatelor umane din Dealurile Suplaiului. 8. P. Stanciu. Tribuna economică. Ed. Starea lumii 2000. A. Riscurile în etapa schimbărilor globale. R. T.. 8. 34. I. Turismul din Carpaţii Orientali. Annals of Tourism Research 33. Oradea. Bistriţa-Năsăud. Ecosferă şi politici ecologice.. I... (1997). Carpatica. 37. Studia UBB. Editura ASE. Schimbări climatice globale. Horton & Company. 29. (2004). (2006).Geografia Turismului. Bucureşti. Ed. Guide to Business and the the Environment. Brunet. F. (2007). Sesiunea Ştiinţifică Anuală a INMH. 2. R. H. (2002) Relaţia economie-mediu la începutul mileniului al III-lea. an XXXI (LI). Cocean. Ciulache. 30. în „Rural Tourism and Sustainabler Development”. (2006). Cammerer. Bran. Fenomene geografice de risc. N. E. Journal of Policy Analysis and Management nr. A. F. F. Kunreuther. Island Press. Chiotoroiu. Cocean.. 41. P. Bucureşti. 35.. (1999) .Vest. L. (2000). Cocean. 1. Cocean Gabriela (2007).. 1 fig. Bucureşti 24. Editura Economică. (1992). Terra. (1995). F. L. Cauzele şi efectele viiturii catastrofale din 20 iunie 2006 de la Târlişua. Issues and Management Tools. Nistoreanu. Vital Signs. Brânduşa (1990). Bryant. Economistul. Les phénomenes de discontinuité en géographie. P. P. VI. Cluj-Napoca... Editura Tehnică. Cluj Napoca. M. Toulouse 31. (1994). R. Riscuri şi catastrofe. Simion. Presa Universitară Clujeană. 36. Cocean. Circulaţia turistică în staţiunea Sângeorz-Băi în intervalul l986-l990. 42.A. W. Editura Tehnică. Bucureşti. I.. Cocean. (1995). Natual hazards. 2 fig. F. R. (1996). 28. These complémentaire pour le doctorat d’État es Lettres. Relaţia mediul natural – locuri de muncă în viziunea Uniunii Europene. Bucureşti 22. (1991). Focul Viu.. Bran. L. 39.. 46. (1996). (2003). (1991). The Touristic Risks în Someşul Mare Hills.23-54. Buckley. Rolul fenomenelor orajoase în declanşarea alunecărilor de teren. 12/2001. Brown. 26. Bucureşti. Bran. Busuioc.. R. Cocean. Mureşianu. (2003).1. R. Studia UBB. (2001). World Economy Expands în World Watch Institute. Bucureşti. Ciulache şi Nicoleta I. 44. P. 4 pag. W. 38. Istrate. Ecoturism. Nr. Natura şi monumentele sale. 114 . (2000). 27. Caimcross. Planul de amenajare a teritoriului regiunii de Nord.. Editura Ştiinţifică. Cluj Napoca. F. Ioan. 45. P. Bucureşti.. 4 pag. Editura Tehnică. C.. Cluj Napoca. Cluj-Napoca. Revista de Geomorfologie. Ciangă. Brown.

New Zealand Journal of Geography.. Managementul mediului înconjurător. . Editura Universităţii. Bucureşti. 49. Geografia peisajului. Poluarea atmosferei şi schimbările climatice. (1995). Fenomene naturale de risc – geologice şi geomorfologice de risc. N. vol. Oradea. Note de curs.. The Review of Economic and Statistics. G. 60. Nordstrom. K. (1997). Protecţia mediului înconjurător şi educaţia ecologică. Bucureşti 115 . 59. R. M. SC F&F International SRL. XXXIII. Louis. International Association of Impact Assessment. Dăduianu. Editor Victor Sorcovschi. Meteor Press. (2002). Edit Universităţii din Oradea. Cluj. (2002).. F. Cluj Napoca. Cocean.. (1988). Environmental management în Sustainable Economic Development. (1997). Gheorgheni. P. Bândiu.. I. Bucureşti. 58. Geomorphology and Natural Hazards. Zonarea funcţională a Regiunii de Nord-Vest. Wellington. Presa Universitară Clujeană. Colorado State Parks 67.A.Napoca. Bucureşti.. Indici utilizați în evaluarea gradului de transformare antropică a peisajelor din Câmpia Română. Goodland. (2003). An Economic Analysis of Air Pollution and Health: The Case of St. Bucureşti. 55. Editura Arta Grafică. Planning Trails with Wildlife in Mind: A Handbook for Trail Planners. Fărcaş. Alpinism. Cocean. Săhleanu. A.. V. Cluj-Napoca. P. R. Gares.. 10. 63. Tudorancea M. 66. Mediul şi economia. Schi. Vlăsceanu. 1 – 18 62. I. (2002). Drăguţ. Floca L. A. (2003). pp. C. Ianoş. Croitoru. Cluj-Napoca. (2005). Consideraţii privind impactul turismului asupra mediului înconjurător şi riscurile induse de activităţile turistice . B. Floca L.. 65. Denver. Edit. București 54.. Institutul de Geografie.. Munţii Bucegi. Edit. Ionescu. București 57. Josan N. Bucureşti. Kargel. J. I. M. (2000). Editura Universitară. 1. L. (1998). (1986). V.. Gerkin. A. 52. în Vol. G. Cocean. Mihaela. 50. (1994). PUC. Jelev. C. Şt. Drumeţie. 251. R.. Geografia generală a turismului. Dreptul mediului: abordare integrată. Impactul turismului asupra mediului: indicatori și măsurători. Duţu. Tratat. S. (1986). (2002). (2000). G. 56. Dezsi. 53. pag. Douglas. coord.. 70.. I. Editura Bel Alpin Tour. P.. P. Mihăiescu R. Rotar. Riscuri şi Catastrofe. vol I. W. L. (1987).. SCG. (1998). Ledec. Stanley. Mac I. Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj -Napoca. Geomorphology. Studia UBB. Relaţii fizice environment-organism viu. Driga. The Terminology of Natural Hazards Assessment.. Giurgiu. 64.. Metode şi tehnologii de evaluare a stării şi calităţii mediului . Editura Economică. 1. I. Bucureşti 68. Didactică şi Pedagogică. Negoiescu.48. Ed. Protejarea şi dezvoltarea durabila a pădurilor. II.A. Dumitrașcu. Contribuţii metodologice privind organizarea spaţiului geografic. Monica (2005). 69. 61. Ciangă. Dinu.E. Ed. Editura Ceres. . Crozier. Cluj-Napoca. NZ 51. S. Grecu F. Morariu V. Trifu M. (1998). Sisteme globale de mediu. Tudorancea C. Casa Cărţii de Ştiinţă. (1989). Hellmund. V. (2001). B.

Mediul natural şi . Gh. M. 83. Muntean.. 91. Bucureşti 89.. no. Propositions pour la prise en compte de la vulnerabilite dans la cartographie des risques naturels previsibles. Lupei. Cluj-Napoca. F. John Wiley & Sons. University Press Baltimore.mediul construit”. Casa Cărții de Știință. Cluj-Napoca 86. E. L. Ltd. 2. Depoluarea solurilor şi a apelor subterane. Mac. Regiunea de Nord-Vest a României (fâşiile de contact interjudeţean). Echilibre şi dezechilibre în biosferă. Bucureşti 87. în volumul . Cambridge University Press. Moldovan. (2000). Mac. Inf. Strategii de planning environmental în ariile de contact. Editura Accent. A.I.O. O. N. Cluj-Napoca. (2000). (1978). Cluj Napoca. 2. 85. (1997). C. Mureşianu. Revue de Geographie Alpine. Editura Sport-Turism. (1970). 74. 225 – 229 92. 76.5. editor V. Bistriţa. Petrea. P. Niculescu. Oprea. G. I. Cole. R. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Geomorphological Hazard Assessment and the Analysis of the Geomorphological Risk. V. Craiova. Munten. Cluj-Napoca. regiune geografică-ecosistem. 18. Pastakia. Effects of Recreational Activity on Wildlife in Wildlands. Mac. R. (2000). (1991).. 81. Resources for the Future. L. Ozunu A. R. Mihaescu. SCGGG. Editura Ars Docendi. Ritmul mediu de degradare erozională a solului în RSR. (2002). Meyer. Geografia mediului înconjurător. Turismul şi dezvoltarea durabilă. Tome 85 78.. (1982). (2000). Marin. Facultatea de Geografie. 80.. (1997). Editura Echinox... Mac. (2002). Environmental Impact Assessment Review. Districtul Grăniceresc Năsăudean(1762-1851). Turismul rural și dezvoltarea durabilă a satului românesc contemporan. ASAS. (1996). Studii şi Cercetări de GeologieGeografie. Evaluarea impactului antropic asupra mediului. Bucureşti. Panniza. Valea Prahovei. Gestiunea durabilă a peisajelor geografice prin organizare şi amenajare regională. Presa Universitară Clujeană. 73. Casa Cărţii de Ştiinţă. Bul. Ed. Mihăilescu. L. Facla. Manche.Riscuri şi catasteofe”. I. Mureșianu. XVII. Polisemia evenimentelor geografice extreme. I. Seskin. (1996). 82. Knight. pp. (2010). D. Studiu de Geografie Istorică. Air Pollution and Human Health.. Vescan. Transactions of the North American Wildlife and Natural Resource Conference 72. L. (1984). 2. Johns Hopkins .B. Cluj-Napoca. N. V. Bucureşti. M. D. M. W. (2005). Napoca Star. 77.. 461 – 482 116 . Cluj-Napoca. Jensen.geografia în contextul dezvoltării contemporane”. Edit. No.. Editura Expert. Simpozionul . pp. Moţoc. Note de curs. L. International Geomorphology. Neacşu.. et al. Part I. 75. (1997). (2003). Lave. The Rapid Impact Assessment Matrix (RIAM) for EIA. Y. Floca. Cluj-Napoca 84.. (1996). edit. Geografie-ecologie. Cluj-Napoca. I. Neag. 88. Elemente de hazard şi risc în industrii poluante.. Sorocovschi. 79..71. Human Impact on the Earth. (1998). 90. Fenomene climatice de risc. C. (1975). M. B. N. M. I.

Casa Cărţii de Ştiinţă. N. Teodoriu.. (2000). Editura Academiei. Economia şi protecţia mediului. Diaconu. 113. (2002). 105. Stugren B. S. All Educational. Edit. Popescu. Bucureşti. (2001). vol. Borcea.B. (1994). 95. Roşu. vol. World resources 2000-2001 . Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. A. F. Introduzione all’analisi del rischio nell’industria. 97. F. (2003). (1998). J... 118. Editura Tehnică. Man C. Riscuri şi catastrofe. Safety Improvement 99.U.. Bucureşti. (1981). 115. Editura Corint. 117. 98. C. Iosif. Cluj-Napoca. Vădineanu. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Editura Dacia.N. Sorocovschi V. V.. Riscuri şi catastrofe. Mediul înconjurător: poluare şi protecţie.. Efectele unor poluanţi şi prevenirea lor. edit. Editura Brumar. 96. Bran F. Bucureşti. Zamfir C. Ragusa. J. Bucureşti. Bălteanu D. Abordări economice în protecţia mediului. Roberts. Pătroescu. Rojanschi. Editura Tribuna economică. 111. Soran. (1997). Bran F.. Selby. I şi II. Cluj-Napoca. Rojanschi V.. Radiţă A. S. Grigore. 117 . 101. Cluj-Napoca. (2004). Joja. I. vol. Grigore F. (1977).. Edit. M. Editura ASE. Politici şi strategii de mediu. Ungureanu. (2004). Cărstea S.. 110. 106. Bocureşti. 107. Diaconu. Biogeografie. Presa Universitară Clujeană. Dezvoltarea durabilă. R.. Pop. (1989). (1985). Edit.People and ecosystems. Geografia terenurilor degradate. Editura Economică. Omul şi biosfera. Bucureşti. Rojanschi V.. ClujNapoca 94. Primack.93. Economică. (1998). D. Bucureşti.. (1997).. Schimbările majore ale mediului. Ecologie teoretică. vol. New York 116. 112.. Editura Universităţii.. M. (1999). (2000). Swarbrooke.. V.. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedica. 102. Sorocovschi V. G. Vişan S. Cluj-Napoca. Rodica. Bucureşti. 114. (1990). Bucureşti. Răuţă C. I. Presa Universitară Clujeana. (1993). Hillslope Materials and Processes. (2002). Bucureşti. Rozylowicz. Rojanschi V. 100. Bucureşti. Bran. Alpopi C. Rojanschi.. Bucureşti. Zooigiena şi protecţia mediului înconjurător. (2000). Editura Sarmis. Petrea. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Sustainable Tourism Management. Teorie şi practică. (1977). M. Voiculescu. Turism rural. Poluarea şi protecţia mediului înconjurător. (1977). Conservarea diversităţii biologice. Riscuri şi catastrofe.. III. (2002). I. Crăiniceanu E. second edition. (1979). G. Repetto. Sorocovschi V. Creţu S. F. Casa Cărţii de Ştiinţă. Surdeanu V. CABI Pub. V.. 103. Protecţia şi ingineria mediului. Geografia mediului înconjurător. Oxford University Press 109. 108. F.. Bucureşti. 119. Hazarde naturale şi antropogene. Cluj-Napoca. Elemente de economia şi managementul mediului. M. R. D. (1998). Editura Economică. Timişoara. L. A.. Bran. 1. Editura Economică. Fenomene geografice de risc în Masivul Făgăraş. (2005). O. Petrea. 104.

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2009. Cambridge.Năsăud. Zylicz.Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2004. A. 125. MA.Managementul de mediu . Ministerul Mediului şi Gospodărirea Apelor. I. * * * ISO 14011 . * * * Créer un cadre national propice a une approche intégrée du développement. * * *ISO 14040 . Asupra terminologiei folosite în studiul fenomenelor naturale extreme.Năsăud. 128. 123. * * * 2002 .Definirea scopului. Editura Academiei Române. * * * ISO 14042 .N. 143. Studii și Cercetări de Geografie.Năsăud.M.P. T.P. * * * ISO 14041 . Ministerul Mediului şi Gospodărirea Apelor.Ghid pentru audit de mediu . * * * ISO 14031 . București. domeniului de aplicare şi analiza de inventar. 146.Etichete şi declaraţii de mediu .P.Năsăud. A. 1995.Specificaţii şi ghid de utilizare. * * * I. 139.Anuarul judeţean privind starea factorilor de mediu pe anul 2002. 134.Eco-etichetare de tipul I .M. Ministerul Apelor. Bistriţa . Dragomirescu.Evaluarea ciclului de viaţă . Regulatory Impact Analysis (RIA. A. Pădurilor şi Protecţiei Mediului.Năsăud. * * * ISO 14024 . 136.Evaluarea ciclului de viaţă . 132.P.M. 126. 138.The United Nations Programme of action from Rio. 140. 118 .Sisteme de management de mediu . 124. Bistriţa . * * * ISO 14010 . * * * 2004 .M. S. * * * ISO 14001 .Etichete şi declaraţii de mediu . t. Ministerul Mediului şi Gospodărirea Apelor. * * * 2007 .M. * * * 2005 . * * * ISO 14015 .M.Ghid pentru audit de mediu . * * * ISO 14004 . 144.Principii generale. A.M.P.Criterii de calificare pentru auditorii de mediu. Bistriţa-Năsăud.Evaluarea de mediu a amplasamentelor şi organizaţiilor. A. * * * 2008 .). sistemele şi tehnicile de aplicare. Ministerul Mediului şi Gospodărirea Apelor.Năsăud.Ghid privind principiile. 127.Ghid.Evaluarea impactului ciclului de viaţă. Harvard Institute for International Development. * * * 2009 . Bistriţa . A.Proceduri de audit .Principii generale. (1994).P. A. 2002. 135. * * * Development Institut of World Bank.Ghid pentru audit de mediu . 130.Auditul sistemelor de management de mediu. Bistriţa .Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2005.Evaluarea performanţei de mediu . Bistriţa . * * * Executive Order 12291 of 1981.S. XLI.Declaraţii de mediu pe proprie răspundere (Eco-etichetare de tipul II).Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2007.Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2008.P. Ministerul Mediului şi Gospodărirea Apelor. 59 – 67 121. 133. Ministerul Mediului şi Gospodărirea Apelor.Evaluarea ciclului de viaţă .Sisteme de management de mediu .Principii şi proceduri. România Numărul de turişti şi excursionişti beneficiari ai turismului organizat de către agenţiile de turism în trimestrul I. 145. Zăvoianu. pp. Economic Instruments în Poland’s environmental policy. 131. 142. 129. (1996). Bistriţa . * * *ISO 14021 . * * * ISO 14012 . * * * ISO 14020 . United States.120..Etichete şi declaraţii de mediu . 137.Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2006. 122. * * * 2006 .Principii şi cadru de lucru. 141. * * * Agenda 21 .

154. 157.http://www.ro . 149.bucegi.org/wiki/Munţii_Bucegi . 148. Surse internet: . SNL.Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii şi/sau al mediului.http://www. Vocabular. * * * ISO 14043 .http://www.ro . Editura Științifică și Enciclopedică. București.http://www. 1995.int/comm/dg11/ pubs/general.antrec.europa.Informaţii pentru a sprijini organizaţiile silvice în utilizarea standardelor SMM ISO 14001 şi ISO 14004 150. 1978 151.parcrodna. 158. * * *ISO 14050 .un. Kluwer.wto. OCDE. Economic.org/esa/dsd . * * * World Bank Environment. * * * Public Economics and Environment în a Imperfect World. * * * Petit Robert Dictionnaire de la langue Francaise. România.carpati. * * * Regulamentul Parcului Natural Bucegi 153. 1976 152.int/comm/de11/guide.http://www.http://ro. Paris.go. 1995. * * *Strategia protecţiei mediului în România – Ministerul Apelor.htm 119 . * * * Mic Dicționar Enciclopedic.wikipedia.http://www. Boston.who.ro . * * * ISO 14061 . Paper nr.htm . * * * Raportul Naţional al Dezvoltării Umane.http://www.ro .newscientist.org .interpretarea ciclului de viaţă. 155. 1999.unep.http://www.http://www. 3.org .bucegipark.eu. The World Bank Washington DC. 156.Eu.http://www.http://www. contents.europa.com .int/en . Pădurilor şi Protecţiei Mediului. * * * SR EN ISO 19011 .Evaluarea ciclului de viaţă .Management de mediu. * * * The Economic Appraisal of Environmental Project and Polices – A Practical Guide.147.http:// www.org .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful