You are on page 1of 34

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I § 1. Scurt istoric § 2. Importanţa stabilirii si respectării termenelor rezonabili § 3. Modul de stabilire si clasificarea termenelor rezonabili CAPITOLUL II § 1. Criteriile de apreciere a termenelor rezonabili: 1.1. Complexitatea cazului 1.2. Comportamentul participanţilor la proces 1.3. Conduita organului de urmărire penală si a instanţei de judecată 1.4. Importanţa procesului pentru cel interesat 1.5.Vîrsta de pînă la 18 ani a victimei § 2.Stabilirea termenului de urgenta si in mod preferential: 2.1. În cazurile arestatilor preventiv 2.2. În cazul minorilor § 3. Controlul judiciar asupra repectării termenului rezonabil CAPITOLUL III § 1. Conceptul de “termen rezonabil” în viziunea altor state § 2. Practica judiciară naţională şi internaţională privind incalcarea termenului rezonabil § 3. Concluzii şi propuneri

ÎNCHEIERE BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Continua modificare a relaţiilor sociale, în permanenţă impune dezvoltarea unui cadru legislativ eficient şi corespunzător, care ar asigura buna dezvoltare a societăţii. Un rol important în acest domeniu îl joacă normele de drept, în special cele ce vizează materia procesual penală, aplicarea corectă a cărora este menită să stopeze creşterea criminalităţii si sa asigure o buna desfasurare a procesului penal. Dinamica fenomenului infracţional din ultimii ani şi eforturile instituţiilor statului şi ale societăţii civile de a-i face faţă intr-o manieră coerentă şi eficace, impune realizarea unei strategii naţionale de prevenire a criminalităţii si de rezolvare a conflictelor pe cale judiciara. Acest lucru este deplin posibil deoarece există o bază teoretică bogată consacrată acestui domeniu: acte normative, programe şi recomandări ale Consiliului Europei şi ale O.N.U., strategii elaborate recent în alte ţări. O contribuţie importantă pentru apărarea valorilor şi relaţiilor sociale din stat o are Codul de procedura penala care stabileste principii si norme ce se aplica in cadrul desfasurarii procesului penal. În acest sens legiuitorul nostru a instituit un principiu aparte ce reglementeaza unul din aspectele ce tin de desfasurarea procesului penal, si anume desfasurarea procesului penal in termeni rezonabili (art. 20 CPP). Având în vedere că prin esenţa sa procesul penal este este o activitate

complexa ce este compusa din mai multe faze si are scopul de a elucida adevarul si de a pedepsi sau elibera persoana in functie de vinovatia sau nevinovatia persoanei - se poate aprecia că aparitia acestui principiu a avut drept cauză principală evitarea tergiversarii procesului penal. Obiectul de studiu al acestei lucrări îl constituie analiza sub toate aspectele a prevederilor art.20 CPP si anume desfasurarea procesului penal in termeni

rezonabili. Totodată, studierea unui fenomen cu caracter procesual se face imposibilă fără abordarea unor aspecte cu caracter general. Astfel, prezenta lucrare pe lângă elementele cheie, adică studiul prevederilor art. 20 CPP din perspectiva dreptului procesual penal mai cuprinde şi unele aspecte definitorii şi de esenţă precum ar fi: importanta stabilirii si respectarii termenelor rezonabili, modul de stabilire si clasificarea termenelor rezonabili, practica judiciara privind incalcarea termenului rezonabil precum si conceptul de “termen rezonabil” in viziunea altor state.

Scopul şi obiectivele tezei. Scopul prezentei cercetări rezidă în aprofundarea studiului privind esenţa respectarii termenelor de desfasurare a procesului penal si aprecierea corespunderii stipulărilor normei naţionale a Republicii Moldova cu prevederile internationale la care RM face parte. Pentru atingerea scopurilor menţionate au fost formulate următoarele obiective: analiza generala a timpului din perspectiva jurisprudentei; examinarea importantei prevederilor art. 20 CPP în sistemul

dreptului procesual penal; studierea legislaţiilor penale ale altor state in acest domeniu ; elucidarea naturii criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de

solutionare a cauzei penale ; analiza detaliată a cauzelor in care urmarirea penala si procesul

penal se defasoara de urgenta si in mod preferential;

timpul este o dimensiune a naturii și poate fi văzută ca o măsură a schimbării. timpul este un continuu. În accepția fizicii clasice. prezent și viitor. Multe domenii folosesc o definiție operativă în care unitățile timpului sunt definite. poeziei și științei. Academicienii au o opinie diferită în ceea ce privește posibilitatea timpului de a fi măsurat sau incadrat într-un sistem de măsurare. CAPITOLUL I § 1. Este o măsură a duratei evenimentelor și are diferite înțelesuri în funcție de contextul în care este definit. Măsurarea timpului a ocupat de asemenea savanți și tehnicieni. din acest motiv este dificil de oferit o definiție a timpului care să nu ducă la controvese. Dicționarul Oxford definește timpul ca fiind „procesul indefinit și continuu al existenței evenimentelor în trecut. Fizica modernă (mai . și a fost o primă motivație in astronomie. Unitățile timpului au fost făcute prin acord pentru a cuantifica durata evenimentelor și intervalele dintre ele. privit ca o unitate”. având valoare economică („timpul înseamna bani”). Timpul este de asemenea o problemă de o mare importanță socială. artei. Evenimentele care se produc regulat și obiectele cu mișcare aparent periodică au servit dintotdeauna ca standard pentru unitățile timpului. Timpul este unul din conceptele fundamentale ale fizicii și filosofiei. precum și o valoare personală datorită timpului limitat din fiecare zi și din viețile noastre. În fizică. Există multe divergențe în legatură cu însemnătatea lui. Scurt istoric Dintotdeauna timpul a fost un subiect important al filozofiei. Exemple sunt aparenta mișcare a soarelui pe cer si fazele lunii. O altă definiție de dicționar standard este „Un continuum nonspațial linear în care evenimentele apar într-o ordine aparent ireversibilă”.- analiza practicii judiciare nationale . analiza conceptului de termen rezonabil in viziunea altor state.

în care nu e voie să se îndeplinească sau să se producă ceva. În filosofie. § 2. Adică. Raporturile juridice. Este deci un continuu în care evenimentele se succed de la trecut. deja am descris mai sus şi pot să confirm că vremea este cel mai important element din viaţa fiecărui om. prin prezent spre viitor și în cadrul căruia se desfășoară toate procesele din natură. teoria mecanicii cuantice) dispută însă această calitate. Timpul este o noțiune primară (care nu se definește. este interzisă săvârșirea acestor fapte. judecătorul sunt persoane cu . Acesta se exprimă în durate mărginite de date care poartă denumirea de termene. sugerând că ar exista doar continuu spațiu-timp. procurorul. Acea fațetă a timpului care se aplică raporturilor juridice reprezintă timpul juridic. Însă. modificate sau stinse sub imperiul timpului. mai jos) și corelată cu cea de eveniment. sau dimpotrivă. având semnificație juridică. din punct de vedere juridic. care este importanţa termenelor desfasurarii urmaririi penale. de ce legiuitorul nu a lăsat la alegerea ofiţerului de urmărire penală sau alto r organe să efectueze acţiunile în termenul în care ei consideră de cuviinţă. care le guvernează. Termenul (în domeniul juridic) este perioada în care trebuie să se facă sau să se întâmple ceva. Din perspectivă juridică timpul se exprimă în termene. ca și normele care le reglementează. atât în filozofie cât și în știință. iar normele le atribuie semnificații juridice. Definirea cu exactitate a timpului este o sarcină dificilă. v. care nu poate curge decât într-o singură direcție. pornind de la faptul că ofiţerul de urmărire penală. iar înăuntrul duratei de timp sau la o anumită dată trebuie să se săvârșească fa pte determinate. Percepția umană sesizează ordinea în timp a evenimentelor. Importanta stabilirii si respectarii termenelor rezonabili La studiere acestei teme apare întrebare: dar oare care este importanţa termenelor în jurisprudenţă. Ca noţiune de timp. se supun și ele (la fel ca totalitatea relațiilor sociale din care fac parte) timpului. ireversibil. sunt create. ori dimpotrivă.precis. timpul este definit ca un flux neîntrerupt. ci este percepută prin simțuri.

asigură ordinea. convenționale). atât în privința duratei lor. El se regăsește atât în ramura dreptului public. obligații. dar și în nenumărate tratate si convenții internaționale. Codului familiei. Termenele cu semnificație juridică nu au aceeași natură și aceeași finalitate. termenele de garanție etc. termenele de prescripție extinctivă. ce îşi pot asuma responsabilitatea pentru acţiunile ce le efectuează. 284 C. Pentru a oferi un exemplu al acestei diversități. ca noțiune juridică. uneori.   . judiciare. Termene sunt prevăzute de nenumărate acte normative ale dreptului intern. reprezintă o instituție cu caracter interdisciplinar. privesc drepturi. stabilitatea. Deși demonstrează o mare diversitate. Codului de procedură civilă. între care ar putea fi înscrise si următoarele:  termenele reprezintă cadrul temporal al actelor și faptelor juridice. cât și în cea a dreptului privat. judiciar sau convențional. termenele de decădere substanțială. Ele sunt extrem de diverse și. 1890 C. termenele procedurale (de decădere. dar și de reglementările Codului penal si ale Codului de procedură penală.funcţii publice. Codului comercial. civ. cât și referitor l a natura lor juridică (legale. claritatea și eficacitatea raporturilor juridice. proc.modalitate a actului juridic. de perimare). Aceste categorii. În dreptul privat roman pot fi reținute mai multe categorii de termene. mai ales cele cu caracter de raspundere. termenele sunt prevăzute de normele Codului civil. independent de caracterul lor legal. facultăți și interese recunoscute și garantate juridic. termenele reunesc și numeroase trăsături comune. civ. termenele de prescripție achizitivă. amintim termenul de apel de 15 zile stabilit de art. certitudinea. sunt: termenul . ele sunt fie excesiv de scurte. Termenul. și termenul de prescripție extinctivă de 30 de ani prevăzut de art. Astfel. fie excesiv de lungi. având în vedere criteriul instituției în care se încadrează. vizând conduita în timp a subiectelor de drept.

solicitându le să-și exercite drepturile. Acest cod nu stabilea un termen general de efectuare a urmaririi penale. În Țările Române. un mijloc de protecție a dreptului la apărare. “stimulează zelul părților”. stimulând sau sancționând conduita acestora. prerogativele. Codul Calimah (Moldova) Și Codul Caragea (Țara Românească) au prevăzut termene cu caracter procesual: Codul Calimah. termenele combat inerția sau pasivitatea părților și le pun la adăpost de sancțiunile prevăzute de lege. partea a VI-a. lăsându-le timpul necesar pentru a reflecta și a decide. Cu alte cuvinte. iar dacă se lovește de refuzul sau pasivitatea ofiterului de urmarire penala. se caracterizează printr-o mare varietate în privința duratei lor. principalele codificări. capitolul I. va pierde posibilitatea de a antrena justiția în realizarea dreptatii. să-l sanctioneze . Utilitatea termenelor de drept procesual poate fi evidențiată sub două aspecte: a) Ele ritmează timpul raporturilor juridice.  constituie mijloace de corelare a intereselor personale cu cele generale. b) Uneori termenele de drept procesual oferă părților o amânare. constituind astfel. în sens larg . De exemplu. reglementa în același titlu termenele de acumulare a probelor in privinta acuzarilor penal. fapt ce s-a reflectat și în reglementarea termenelor procesuale. 7. . știind că dacă nu o face în termenul stabilit de lege. reprezintă dimensiunea esențială a dinamismului vieții juridice. care s-a aplicat în Moldova începând cu data de 1 octombrie 1817. asigură existența subiectelor de drept. Timpul a fost perceput diferit din punct de vedere juridic în diferite perioade istorice. în art. ci doar termene pentru fiecare categorie de acuzati în parte. Codul Caragea (1818) conține si el mai multe dispoziții asupra termenelor de efectuare a urmaririi penale. termenele impuse de procuror determină pe ofiterul de urmarire penala să finalizeze urmarirea penala in termenul impus. Termenele date prevăzute de această legiuire. facultățile.

) sau un anumit stadiu de procedură ( o zi de înfăţişare. depunere a raportului de expertiză. ele sunt încuviinţate de judecător şi devin termene judecătoreşti. Dupa modul in care sunt stabilite: legale – stabilite de lege în mod expres. Modul de stabilire si clasificarea termenelor rezonabili Termen procedural este intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de procedura sau. este oprita indeplinirea altor acte de procedura.§ 3. judecătoreşti – fixate de instanţa în cursul soluţionării procesului. Exemplu poate fi pentru înfăţişarea părţilor sau pentru prezentarea martorilor. înfăţişare a martorului. dimpotriva. c. convenţionale – stabilite de părţi . etc…) Clasificare a. închiderea dezbaterii în faţa instanţei. După sancţiunea nerespectării lor: . În functie de caracterul lor: imperative (peremptorii) – acelea înăuntrul cărora trebuie îndeplinit un act de procedură Ex: termenul pentru exercitarea căii de atac prohibitive (dilatorii) – acelea înăuntrul cărora legea interzice efectuarea vreunui act de procedură b. Termen de procedură poate fi o zi fixă ( ex: termen de judecată.

adică nu intră în socoteală nici ziua cînd a început nici ziua cînd s-a sfîrşit.2010. decăderea. saptamani.sunt acelea ce se calculează după sistemul exclusiv pe zile libere. prescripţia.sunt acelea care încep să curgă de la miezul nopţii zilei următoare termenele stabilite pe zile . atrag doar sanctiuni disciplinare sau pecuniare.03. Modul de calcul termenele statornicite pe ore . Dupa durata lor: pe ore. luni ani. 30 zile pentru redactarea hotărîrii.03. zile.2010 şi s-a împlinit pe 07. Exemplu poate fi 7 zile pentru pronunţarea hotărîrii.• • • • • absolute obligatorii pt instanta si parti de respectarea lor depinde validitatea actului procedural in caz contrar intervine nulitatea. relative nu afecteaza validitatea actului procedural in caz de nerespectare. Exemplu poate fi termenul de procedură de 5 zile care a început să curgă pe 01. etc… d. perimarea. .

orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil. în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale.06.(2) din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţ ie Nr. din 19. se sfîrşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi. şi termenul care se sfîrşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau cînd serviciul este suspendat se va prelungi pînă la sfîrşitul primei zi de lucru următoare. Capitolul III § 1.(1) CPC. instituită de lege. Aşa. libertăţile şi interesele sale legitime. orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile.- termenele statornicite pe ani. Conceptul de “termen rezonabil” în viziunea altor state Unul din principiile fundamentale de drept. Potrivit prevederilor art. Codul de procedură civilă al RM de asemenea. de către o instanţă independentă şi imparţială. „Privind aplicarea în practica judiciară de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor . lunii sau săptămînii corespunzătoare zilei de plecare. Potrivit pct. conform prevederilor art. alin. luni sau saptamani – sunt acelea care se sfîrşesc în ziua anului. potrivit articolului susmenţionat.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale. operează cu noţiunea de „termen rezonabil”. Adică termenul care începe la 29. Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui. pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil. prevăzut în cadrul art. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.2000.192.17. Astfel. 30 sau 31 ale lunii.20 din Constituţie este accesul liber la justiţie.

. criteriile de apreciere a termenului rezonabil de judecar e a cauzei sînt: . În cele ce urmează ne vom strădui să deducem acele motive. deoarece de aceasta depinde posibilitatea cetăţenilor de a-şi realiza dreptul constituţional privind satisfacţia efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile. Reţinem că. nu are nimic ieşit din comun. Respectarea termenelor procedurale rezonabile de judecare a cauzelor constituie una din sarcinile de bază în activitatea instanţelor judecătoreşti. fără exagerări. poate fi verificată la solicitarea părţilor de către instanţa ierarhic superioară în procesul examinării cazului respectiv pe căile de atac şi. potrivit. accesibil.comportamentul organelor extrajudiciare şi al instanţelor de judecată. libertăţile şi interesele sale legitime. întîlnite în practica judiciară. Analiza practicii judiciare europene sub aspectul respectării rezonabile de soluţionare a pricinilor: termenelor . în caz de constatare. 2. care se menţine în limitele normale. care duc la încălcarea de către instanţele de judecată a termenelor rezonabile de soluţionare a pricinilor. Respectarea termenului rezonabil la judecarea cauzei concrete se asigură de către instanţă şi. cumpătat. Reiese că.comportamentul părţilor la proces. în limitele căruia are loc judecarea pricinii.Fundamentale”. termenul rezonabil poate fi definit drept interval de timp convenabil şi judicios. care urmau să participe la soluţionarea cazului. stabilit de lege. .complexitatea cazului. dicţionarul explicativ tratează noţiunea de rezonabil ca ceva obişnuit. aceasta urmînd a fi argumentat în hotărîrea respectivă. acceptabil.

ale căror cazuri nu sînt judecate într-un termen rezonabil. de exemplu prin acordarea de compensaţii părţilor dintr-o dispută. nefiind permise amînări „cu excepţia cazului în care apar noi fapte. determină instituirea unor principii generale menite să asigure accesul la justiţie. luînd în consideraţie mijloacele alternative de soluţionare a disputelor (Strasbourg. de a asigura „un proces echitabil şi public. argumente şi. dacă este posibil. martorilor şi experţilor care nu respectă termenele instanţei sau nu se înfăţişează. Potrivit Avizului nr. precum şi dreptul de a obţine punerea în aplicare a oricărei hotărîri pronunţate. În opinia Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni aplicarea în practică a recomandărilor date ar oferi o garanţie reală a respectării îndatoririi statelor prevăzute de art. În cadrul Avizului susmenţionat. şi anume: Principiul 1 din Recomandare sugerează o limită în cadrul procedurilor de „nu mai mul de 2 înfăţişări”.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale. Recomandările date prevăd 9 principii de procedură. 22-24 noiembrie 2004). judecată.Art.6 din CEDO. a cărei punere în aplicare este asigurată de Curte şi. dreptul la un proces echitabil tinde să devină cu adevărat un drept fundamental pentru cetăţenii Europei. într-un termen rezonabil” în cadrul procedurilor civile. dreptul de a obţine hotărîri într -un termen rezonabil la finalul unei proceduri corecte şi echitabile.6 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni asupra procesului echitabil într-un termen rezonabil şi rolul judecătorilor în acest proces. în subsidiar. care generează un fond de drept procedural comun pentru diferite state europene. de către instanţele interne. . au fost formulate unele recomandări menite să îmbunătăţească funcţionarea justiţiei civile. precum şi în alte circumstanţe excepţionale şi importante” şi sancţiuni impuse părţilor. menite să îmbunătăţească funcţionarea justiţiei civile. una preliminară şi a 2-a pentru probe.

judecătorii trebuie să aibă competenţa de a controla abuzul de proceduri. Principiul 6 reprezintă o dispoziţie importantă ca „hotărîrea să fie luată la încheierea dezbaterilor sau cît mai repede după aceea”. toate cererile invocate de părţi”. „Hotărîrea trebuie să fie cît mai concisă. în funcţie de natura cazului. Altele abordează litigii complexe. stipulînd că instanţa trebuie să aibă putere de a decide. În baza Principiului 2. „trebuie luate măsuri pentru a descuraja utilizarea abuzivă a căilor de atac”. Principiul 3 reflectă esenţa gestionării moderne a cazurilor. stab ilind termene ferme şi avînd competenţa de a respinge amînările. cu excepţia cazurilor expres menţionate în lege. .Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni priveşte acest principiu ca pe un model general. dacă se vor utiliza proceduri scrise sau orale. chiar şi împotriva dorinţelor ambelor părţi. Principiul 7 prevede că. prin sancţiuni impuse părţilor sau avocaţilor. Principiul 4 completează acest lucru. fondată pe lege şi să rezolve într-o manieră certă. Unele sisteme ţin evidenţa numărului de înfăţişări. Principiul 5 abordează ceea ce în opinia Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni constituie un aspect vital al gestionării eficiente a cazurilor: necesitatea de a prezenta revendicările părţilor şi natura probelor pe cît este de posibil în primele faze ale procesului şi de a exclude admiterea de noi fapte la recurs. care nu ar fi posibil să se desfăşoare în limitele unei audieri preliminare şi unei finale. cu excepţia cazului în care acestea nu au fost cunoscute anterior. Cel mai important punct este acela că judecătorii ar trebui să controleze de la început programarea şi durata procedurilor. explicit sau implicit.

Principiul 8 identifică anumite aspecte ale gestionării cazurilor.A. invocînd durata excesivă a procedurilor judiciare şi încălcarea articolului 6. „termenul rezonabil” de soluţionare a cauzelor este frecvent încălcat în practica judiciară a diferitor state.A. . revendicări certe şi revendicări de valoare redusă. Societatea a avut în posesie 8 cambii pe care le procurase de la societatea A.Lda. Examinarea cauzei a început la 11 octombrie 1982. fără pronunţarea unei soluţii definitive.Lda. cauza fiind suspendată în legătură cu înaintarea unei contestaţii la executare împotriva societăţii A.A. la instanţele de drept naţionale. În unele cazuri încălcările date fiind vădit excesive. Reclamantul a concretizat că este o societate publică înfiinţată pe baza legislaţiei portugheze. (c) tipuri specifice de cazuri. Dat fiind faptul că cambiile nu au fost onorate la scadenţă Comingersoll S. § 2.Lda. versus Portugalia Comingersoll S. a iniţiat proceduri de executare împotriva societăţii A. (b) cazuri fără dezbatere. s-a adresat cu cerere Curţii Europene pentru Drepturile Omului. a trecut toate verigile sistemului judiciar din Portugalia şi a durat 17 ani şi aproximativ 6 luni. paragraful 1 din Convenţie. inclusiv procedurilor speciale pentru (a) cazuri urgente. Practica judiciară naţională şi internaţională privind incalcarea termenului rezonabil În vederea argumentării celor expuse mai sus aducem următoarele exemple din practica europeană: Cauza Comingersoll S. Principiul 9 subliniază necesitatea ca „cele mai moderne mijloace tehnice să fie puse la dispoziţia autorităţilor judiciare” Analiza practicii judiciare europene denotă faptul că.

în perioada de timp cît a durat „examinarea” cauzei instanţa de nenumărate ori a dispus amînarea şedinţelor de judecată. fratele său ilegal a procurat lotul de teren aferent casei sale şi i-a distrus livda. drept motiv servind fie boala judecătorului.1998. Judecătoria de sector a or. paragraful 1 din Convenţie.06.07. Este de remarcat acel fapt că. De asemenea. Cauza a fost primită spre examinare la data de 20.În urma examinării cererii date.A.III. versus Portugalia. 2003. (Comingersoll S. în cadrul unor proceduri iniţiate pe baza unui titlu executoriu – care prin chiar natura lor trebuie tratate cu celeritate – nu poate fi considerată rezonabilă.45) Orlova vs.Petersburg a dispus încetarea procedurii pe cazul dat pe motiv că litigiul în cauză nu poate fi examinat în ordinea procedurii civile. atrăgînd atenţia instanţelor de drept din Fedreaţia Rusă asupra necesităţii respectării cerinţelor privind judecarea cauzei într-un termen rezonabil. După expirarea a 7 ani. reţinînd că. Curtea Europeană i -a dat cîştig de cauză reclamantei. toţi aceşti ani cauza s-a aflat în procedura unei şi aceleiaşi instanţe de judecată. în luna februarie 1998 reclamanta s-a adresat cu acţiune în instanţa de judecată indicînd că. „Hotărîri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului”. la 01. Federaţia Rusă În cauza la acţiunea Orlova vs. fie antrenarea acestuia în alt proces. . reieşind din circumstanţele cauzei o perioadă de 17 ani şi aproximativ 6 luni pentru o decizie care încă nu a fost pronunţată. Curtea a mai reiterat că este sarcina Statelor Contractante să-şi organizeze sistemul judiciar în aşa fel încît instanţele să fie în măsură să garanteze oricărei persoane dreptul de a obţine într-un termen rezonabil o hotărîre definitivă referitoare la încălcarea drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil. vol. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a constatat încălcarea articolului 6.2005. În fapt. p.St. Federaţia Rusă.

pag. termenul sumar al tergiversărilor în examinarea cauzei date a constituit mai mult de 3 ani. cînd reclamantul s-a adresat cu cerere de chemare în judecată şi a finisat la 04. termenul de soluţionare a pricinii în cazul specificat era excesiv şi .2008.68) Curbatov vs.St.2001.04. (Hotărîrea din 09.08.11.03.St. pe parcursul perioadei date cauza s -a aflat în procedura doar a 2 instanţe.Petersburg la data de 10. În aşa mod. În urma examinării repetate a pricinii Judecătoria de sector a or.8 din 2009.2006.St. 4 luni de zile au expirat din data casării hotărîrii în cadrul examinării cererii de recurs şi pînă la numirea cauzei spre o nouă examinare.Petersburg din 31. În fine.12.2005 a respins acţiunea. Buletinul CEDO nr. De asemenea. Astfel.06. tergiversările în soluţionarea pricinii se datorau organizării insuficiente a lucrului instanţelor de drept din Federaţia Rusă.2005 a fost casată prin decizia Judecătoriei or.2006. instanţei de judecată în procedura căreia se afla cauza i-au fost necesare 3 luni pentru a transmite materialele necesare în vederea efectuării expertizei. o dată cu pronunţarea hotărîrii definitive pe cauza dată. Luînd în consideraţie cele relatate mai sus. Curtea Europeană a concluzionat precum că. Remarcabil fiind acel fapt că.2005 cu transmiterea cauzei la rejudecare. examinarea pricinii date a durat aproximativ 4 ani şi 3 luni. 6 luni de zile au trecut de la data depunerii cererii de recurs şi pînă la examinarea acesteia. hotărîrea dată fiind menţinută prin decizia Judecătoriei or.10. În special. În procesul examinării cauzei respective CEDO a remarcat că. Astfel. de asemenea 3 luni de zile a durat procedura de redactare a hotărîrii în volum de 2 pagini şi încă 3 luni – redactarea unei noi hotărîri în volum de 4 pagini. Federaţia Rusă În cauza Curbatov vs. procedurile judiciare pe cazul dat au durat mai mult de 7 ani. Federaţia Rusă procedura în instanţa de judecată a început la 17.Petersburg din 03.Încheierea din 01.

2008 „Buletinul CEDO”.10. paragraful 1 din Convenţie (dreptul la un proces echitabil). reţinem acel fapt că.2007.2003. În fapt. CEDO a constatat în unanimitate încălcarea în cazul dat a prevederilor art. după ce Curtea Supremă de Justiţie a menţinut hotărîrile pronunţate în cauza dată.1999 şi a durat pînă la 03. finisînd la 03.105) Vorbind despre hotărîrile CEDO pronunţate versus Republicii Moldova. Procedurile judiciare în cazul dat au durat 9 ani. pag. procedura pe cazul dat a fost redeschisă la 07. Tergiversarea în examinarea pricinii date poate fi explicată prin faptul că. nr. în folosirea terenului. Volumul VI. Astfel. la solicitarea pîrîtei. reclamantul s-a adresat cu cerere în instanţa de judecată. ”Hotărîrile şi deciziile CEDO în cauzele moldoveneşti”. Procurorul General. paragraful 1 din Convenţie. În vederea înlăturării piedicilor create de către E. încălcarea „termenului rezonabil” de soluţionare a cauzei. Moldova temei pentru care reclamanta s-a adtresat la CEDO a constituit violarea art. În fapt.543) Durata excesivă a procedurilor judiciare a constituit motiv pentru condamnarea Republicii Moldova la CEDO şi în cauza Boboc vs. a cerut redeschiderea procedurilor şi modificarea hotărîrilor. fapt ce nu poate fi încadrat în „termenul rezonabil” de soluţionare. Moldova. (Decizia din 02. procedurile judiciare în cazul dat au început la 02. în anul 1983 reclamantul a cumpărat o casă. hotărîrule devinind irevocabile. în cauza N. pag. În anul 1995 E.2003.. 2009. ulterior Consiliul local Cahul i-a alocat terenul pe care se afla casa.6.9. Spre exemplu.Strechie vs. vecinul reclamantului. deseori aceasta constituie temei pentru care statul nostru este condamnat la CEDO.10.1993 şi au durat aproximativ 10 ani. este frecvent invocat drept temei de adresare către instanţa europeană şi.12. .nejustificat. (Hotărîrea CEDO din 02. 2009.12.6. a mutat gardul care despărţea loturile lor şi a micşorat astfel suprafaţa lotului reclamantului. Respectiv.12.12. totodată.

Această hotărâre a fost menţinută de Tribunalul Cahul. care. aprilie şi . autoritatea locală şi-a anulat propria decizie din 26. Curtea Supremă de Justiţie.05. Cererea lui a fost însă respinsă de Judecătoria sectorului Cahul la 08. E. autorităţile locale (spre exemplu.1997. La 20. El s-a plâns în această privinţă diferitor autorităţi de stat. a contestat în instanţa de judecată această decizie.1997. Ulterior.08.1995.2000. a fost refuzat. E.1995 şi a dispus rejudecarea cauzei. reclamantului.05.02. La 04.11. la 13. Această hotărâre a fost menţinută de Tribunalul Comrat. devenind irevocabilă. la 17. Reclamantul a contestat în instanţa de judecată decizia din 1999. Judecătoria raionului Cahul a hotărât în favoarea reclamantului.02. stabilind suprafaţa lotului care aparţine lui E. reclamantul a solicitat Judecătoriei sectorului Cahul să-i elibereze un titlu executoriu. însă acţiunea sa a fost respinsă de către Judecătoria raionului Cahul la 04. şi. şi de Curtea de Apel a Republicii Moldova.1997. Hotărârea nu a fost contestată şi a devenit irevocabilă. la 07. la 13. solicitând înlăturarea tuturor impedimentelor în folosirea terenului său. la 02. în noiembrie 2000.1998.03.La 29. Paralel cu această acţiune.2000. reclamantul a cerut autorităţilor locale să stabilească hotarul dintre lotul său şi cel aparţinând lui E.09. La 26. respectiv.1995. Prin hotărîrea din 24. Judecătoria raionului Cahul a respins acţiunea. aparent.02.1999.1999. la cererea reclamantului. Judecătoria sectorului Cahul a anulat decizia contestată. Judecătoria Supremă a casat hotărârea din 29. septembrie 2001. a contestat acţiunile autorităţilor locale.1996. Acest lucru a fost făcut la o dată necunoscută în anul 1996.05.05.1997 şi a acordat reclamantului un lot de teren cu o suprafaţă mai mică.1996. Hotărârea nu a fost contestată şi a devenit irevocabilă. Astfel.09. hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. şi Curtea de Apel a Republicii Moldova. autoritatea locală i -a eliberat titlul de deţinător al terenului.05. Ca urmare a cererii Procuraturii Generale. cum ar fi Parlamentul.10.

02.05. 2001.2002. a iniţiat noi proceduri judiciare.1997 a rămas în vigoare. în perioada 1995-2000.2001. C. deoarece majoritatea judecătorilor din Tribunalul Cahu l au examinat deja această cauză. dată cînd reclamantului i-a fost eliberat un titlu executoriu în care era indicat hotarul dintre lotul său şi cel al lui E.10. la 26. Judecătoria Cahul a respins acţiunea lui E. La 08. Tribunalul Chişinău a respins apelul lui E.02. Această hotărâre a fost menţinută de Curtea de Apel Cahul.05. La 30.1997. solicitînd instanţei judecătoreşti stabilirea drepturilor asupra terenului (personale şi ale reclamantului).2004.2002. Curtea Supremă de Justiţie a decis că apelul reprezentantului lui E. astfel.12.. La 18. deoarece toate chestiunile invocate au fost deja soluţionate prin mai multe decizii adop tate anterior de către diferite autorităţi locale şi instanţe judecătoreşti.2003.05.08. procedurile judiciare în această cauză au început la 29.2001. Această hotărâre judecătorească nu a fost contestată şi a devenit irevocabilă.09. prin hotărârea din 08. nici un titlu executoriu eliberat pe numele său nu a fost transmis spre executare. ianuarie şi martie 2003). el a fost informat de către Ministerul Justiţiei că nu era necesar de a elibera un titlu executoriu pe numele său. . Astfel. Reclamantul a argumentat că nu era nevoie de o nouă examinare.12. instanţa judecătorească a respins pretenţiile lui E.08. trebuie să fie examinat de către Tribunalul Chişinău. adică peste 9 ani.1995 şi au finisat abia la 26. La 06. deoarece. şi de Curtea Supremă de Justiţie. el a solicitat efectuarea unei expertize privind posibilitatea folosirii terenului în orice alt mod decît cel în care a fost distribuit de către autorităţile locale în 1997.2004.2003. dar a fost informat că. pe motiv de res judicata. decizia autorităţilor locale din 26.iunie 2002.1997. La 19. şi. reprezentantul lui E..07.04.05. La 11. la 09. E.04. a depus o cerere de a pel separată împotriva hotărârii judecătoreşti din 20.1999. La 05.M.2004. şi a constatat că împărţirea lotului trebuie să aibă loc în modul stabilit prin decizia autorităţii locale din 26.

07. CEDO a notat că. comportamentul reclamantului şi al autorităţilor relevante şi importanţa cauzei pentru reclamant. procedurile vizau lotul de teren aferent casei reclamantului. Totodată. întîrzierea cauzată de aceste amînări nu poate fi considerată ca afectînd serios întreaga durată a procedurilor.09. în esenţă.Fiind nemulţămit de rezultatul examinării cauzei sale în instanţele de drept naţionale. . În ceea ce priveşte complexitatea cauzei.2003.2003 instanţa de judecată naţională. ceea ce constituie 6 ani. inclusiv o dată pentru prezentarea probelor cerute de instanţă. Curtea a reţinut că. Imposibilitatea de a se folosi nestengherit de terenul dat în întregime a afectat dreptul lui de proprietate şi.05. Curtea a considerat că. fapt din care rezultă că raportul de expertiză a fost efectuat fără vreo întîrziere şi nu a influenţat într-o măsură semnificativă durata procedurilor. Curtea a notat că acest a a solicitat amînarea şedinţelor de judecată de 4 ori. la cererea reclamantului din 30. Examinînd cauza menţionată. similare dintre aceleaşi părţi în proces. prin urmare Curtea a luat în calcul perioada de la 12. Curtea a menţionat că. În viziunea Curţii. Curtea a reiterat că rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanţelor cauzei. Republica Moldova a ratificat Convenţia la 12 septembrie 1997. Accentuind importanţa cauzei pentru reclamant.05. Instanţa judecătorească care a dispus efectuarea expertizei a pronunţat hotărîrea la 11. Privitor la comportamentul reclamantului. ţinînd cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei. 8 luni şi 14 zile. în procedura căreia se afla cauza la acea dată a dispus efectuarea unei expertize.2004.1997 şi pînă la 26. invocînd violarea articolelor 6 şi 13 din Convenţie. reclamantul s-a adresat la CEDO. întîrzierile în proceduri au rezultat din „dorinţa” instanţelor judecătoreşti naţionale de a examina repetat pretenţii.

cauza Matei şi Tutunaru versus Moldova (hotărîrea din 27. prevăzută de art. respectiv – 2008. CEDO a declarat în unanimitate că în cazul dat a avut loc o violare a articolului 6.09. a aceleiaşi cauze şi în absenţa unei complexităţi deosebite.2009). De asemenea. niciuna din ele nu a exercitat această competenţă. paragraful 1 al Convenţiei. CEDO a concluzionat că. . M. în pofida competenţei instanţelor judecătoreşti superioare de a verifica respectarea termenului rezonabil.2008.cauza Pînzari versus Moldova (hotărîrea din 29.95) Reţinem că. Luînd în consideraţie cele expuse mai sus. Pe parcursul anului 2009.2009). în esenţă. inclusiv examinarea repetată. potrivit datelor statistice. pag. În vederea argumentării acestui fapt ea a menţionat că. cerinţa privind „termenul rezonabil”.2009). a avut o anumită importanţă pentru el şi familia sa. Luînd drept bază cele expuse mai sus. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis în privinţa Republicii Moldova 3 cereri pe motiv de durată excesivă a procedurilor judiciare.cauza „Deservire” SRL versus Moldova (hotărîrea din 06. Curtea a reţinut că. .10. nr.astfel. „Hotărîrile şi deciziile CE DO în cauzele moldoveneşti”. şi anume: . . a avut loc o violare a acestei prevederi.03.O.11. nu a fost respectată în această cauză. luînd în consideraţie durata totală a procedurilor şi avînd în ved ere miza pentru reclamant.10. Prin urmare. Acest lucru cerea ca cauza dată să fie examinată prompt.09.13 al Convenţiei. cauzele specificate mai sus au fost examinate în anii 2007 şi. paragraful 1 şi articolului 13 din Convenţie. în cazul dat a avut loc violarea art. ( Hotărîrea CEDO din 04.62-64 din 27.6.

1 al Protocolului nr.2003. el a iniţiat proceduri judiciare. În fapt. paragraful 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil). În decembrie 1993 autorităţile locale au pus sechestru pe bunurile SRL „Deservire” în vederea recuperării proprietăţii de stat care se pretindea a fi deţinută de către aceasta. perioada totală de înfăptuire a procedurilor judiciare constituind circa 9 ani. fiindu-i alocate o parte din bunurile care aparţineau întreprinderii de stat.10. prin care toate pretenţiile companiei reclamante au fost respinse ca nefondate.1 la CEDO (protecţia proprietăţii).1998 şi a solicitat Curţii Supreme de Justiţie să redeschidă procedurile. În faţa Curţii compania reclamantă a invocat violarea art. reclamantul – SRL „Deservire” a fost constituită în anul 1992. că în cadrul examinării pricinii date de către instanţele de judecată naţionale. În mai 1998. La 28. în urma divizării unei întreprinderi de stat. Procuratura Generală a înaintat un recurs în anulare a hotărîrii din 23. pe motiv de durată excesivă a procedurilor şi din cauza motivării insuficiente a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23. Procedurile fiind finisate cu decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23. deoarece reclamantul şi-a pierdut proprietatea sa în urma . cînd Judecătoria Economică a admis parţial pretenţiile companiei reclamante. reclamantul s-a adresat la Curtea Europeană. a art. reţinem acel fapt. de 3 ori a fost dispusă rejudecarea cauzei.6.1998 Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul în anulare.1998.06.2008 Curtea de Apel Economică a decis să intenteze procesul de insolvabilitate împotriva companiei reclamante pentru neplata datoriilor.Referindu-ne asupra motivelor ce au dus la încălcarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzei SRL „Deservire” versus Republica Moldova.03. Hotărîrea dată nu a fost contestată şi a devenit irevocabilă.03. Nefiind de acord cu soluţiile date de către instanţele de drept naţi onale.03. Reclamantul a solicitat restituirea proprietăţii sale şi a indicat că el a plătit pentru bunurile sale în 1992.2003. Procedurile de judecată au finalizat la 23. La 03.10. iar în urma refuzului autorităţilor locale.

inclusiv Consiliului Superior al Magistraturii şi că o instanţă de judecată a notat expres faptul duratei excesive a procedurilor. Mai mult ca atît. redeschiderea sa ar fi trebuit să fie operată mai degrabă pentru o determinare rapidă a unor chestiuni excepţionale decît în vederea unei noi examinări de lungă durată.192 CPC prevede expres că respectarea termenului rezonabil este verificată de instanţa ierarhic superioară în procesul judecării cauzei. a constituit 6 ani şi 41 de zile. combinat cu art. Unele tergiversări în examinarea cauzei dispuse de instanţele de judecată rămîn a fi inexplicate. deducem că. Curtea a notat că compania reclamantă s-a plîns diferitor autorităţi.6. Curtea a conchis că a existat încălcarea „termenului rezonabil” în această cauză. violarea art.11. Moldovei (hotărîre din 4. în unanimitate. Examinînd cererea respectivă.13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv). fără a accelera procedurile sau a acorda vre-o compensaţie pentru aceasta. precum şi a art. prin urmare. Curtea a notat că perioada totală a procedurilor a constituit circa 9 ani. Curtea a constatat. Prin urmare. pe motiv de lipsă a recursurilor efective privind durata excesivă a procedurilor de judecată. Curtea a notat că ea a respins deja argumentele similare în hotărîrea Boboc c.2008). violarea art. după ce cauza a fost soluţionată printr -o hotărîre judecătorească irevocabilă. Curtea a respins argumentul Guvernului precum că art. paragraful 1 CEDO pe motiv de lipsă a recursurilor efective privind durata excesivă a procedurilor de judecată. Momentul de bază ce duce la aceste tergiversări fiind . Curtea a mai constatat. Curtea a notat că această cauză nu a fost foarte complexă şi că compania reclamantă a fost responsabilă doar de un număr relativ mic de amînări. paragraful 1 CEDO.6. însă perioada care a fost luată în consideraţie prin prisma ratione temporis a început la 12 septembrie 1997 şi. („Deservire” SRL versus Moldova) Din analiza cumulativă a cauzelor expuse mai sus.13 CEDO. tergiversările în soluţionarea pricinilor constituie una din problemele primordiale ale jurisprudenţei tuturor statelor. în unanimitate.hotărîrilor judecătoreşti naţionale.

a. încălcarea termenului stabilit de lege pentru întocmirea actelor de procedură. precum şi în instanţele ierarhic superioare. Problema tergiversării examinării cauzelor rămînînd a fi una actuală. Acelea ce rezultă din organizarea şi planificarea neefectivă a lucrului în cadrul instanţelor de judecată. depăşirea termenelor fixate de lege pentru redactarea actelor judecătoreşti. alin. ca consecinţă. formează o atitudine negativă faţă de sistemul judecătoresc în general. formal. Luînd drept bază esenţa temeiurilor ce duc la tergiversarea examinării cauzelor şi. pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil. Aici este cazul să vorbim despre amînarea nejustificată a şedinţelor de judecată. . În special urmează a fi evidenţiate: durata excesivă şi. tergiversarea examinării cauzelor.192. Analiza practicii judiciare naţionale sub aspectul respectării termenului rezonabil de soluţionare a pricinilor: Potrivit prevederilor art. Acelea ce nu depind direct de organizarea lucrului în cadrul instanţelor de judecată – neprezentarea părţilor şi a reprezentanţilor acestora în proces. poate fi verificat. la judecarea unei cauze concrete de instanţa ierarhic superioară în procesul judecării pricinii pe calea de atac respectivă. efectuarea actelor de expertiză pe perioade îndelungate ş. putem să le divizăm.(1) CPC. 3. 2). în două grupe: 1). examinarea în mod repetat a pricinilor ş. care s-a accentuat în ultimii ani în sistemul judecătoresc.a. contribuie la încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor. Ţine să menţionăm că. transmiterea cu întîrziere a dosarelor în cancelarie. nu în toate cazurile jusitficată a amînărilor şedinţelor de judecată.imperfecţiunea şi insuficienţa organizării lucrului în cadrul instanţelor de judecată. Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanţă şi.

În asemenea circumstanţe.2e-1391/09) Într-un alt exemplu. Ţine să menţionăm că. privind anularea tranzacţiilor şi facturilor fiscale. (Dosarul nr. iar hotărîrea pe marginea acţiunii înaintate a fost pronunţată la data de 22.2009.După cum am mai menţionat. Ca consecinţă cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 06.07.2009. Drept motive de amînare fiind invocate – lipsa pîrîtului. iar hotărîrea s-a pronunţat la 03.Bugor” privind încasarea plăţii de arendă a terenurilor agricole instanţa de judecată de 11 ori a dispus amînarea şedinţei de judecată.2009. frecvent întîlnit în practica judiciară este amînarea abuzivă a şedinţelor de judecată: Pentru a specifica cele expuse aducem următoarele exemple din practica judiciară: Examinînd cauza economică la acţiunea IFS mun.03. iar hotărîrea a fost pronunţată la data de 22.2e-148/10) Într-un alt caz (cauza economică la acţiunea Primăriei mun.07. (Dosarul nr.05. (Dosarul nr.2e-269/10) În aceiaşi ordine de idei aducem şi următorul caz din practica judiciară: . în procesul examinării în fond a cauzei economice la acţiunea Procuraturii în interesele Primăriei Gangura către GŢ „P. acţiunea a fost înaintată la 26. instanţa de 4 ori a dispus amînarea examinării pricinii pe motiv de neprezentare a copîrîţilor. unul din temeiurile ce duce la tergiversarea examinării pricinilor. după caz.a. motiv pentru amînare a servit neprezentarea reclamantului sau.Chişinău către SRL „Lum Grup Maş” ş.2009. acţiunea a fost înaintată la data de 16.Bălţi către ÎPA „Abatorcoop” privind încasarea datoriei pentru arendă şi folosirea terenului) instanţa de judecată a dispus de 7 ori amînarea examinării cauzei.10.2010. Astfel. acordarea termenului suplimentar pentru studierea materialelor cauzei sau acordarea termenului necesar pentru concretizarea cerinţelor înaintate.12.2010 (aproape peste 5 luni). a pîrîtului.

iar procesul-verbal al următoarei şedinţe de judecată relua la o altă dată.01. Sau. instanţa de judecată dispunea amînarea şedinţelor pentru o anumită dată concretă.09.11.12. (Dosarul nr. iar urmîtorul proces-verbal al şedinţei de judecată datează cu 11. potrivit studiului materialelor cauzei.06.01. instanţa a dispus amînarea şedinţei de judecată pentru data de 29.2008.2008.2008.09.2008 (peste un an şi 2 luni). drept motiv servind.2008.01.12. fixînd examinarea cauzei pentru data de 16.2e-135/09) Într-o altă speţă (cauza economică la acţiunea Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii de pe lîngă Ministerul Finanţelor al RM către Compania Independentă de Asigurări „EDICT” SRL privind lichidarea silită a asigurătorului) instanţa de judecată a primit cererea spre examinare şi a stabilit data şedinţei de judecată pentru 18. ca regulă. Cauza s-a aflat în procedura instanţei de fond un an şi 6 luni.11. Spre exemplu. instanţa a dispus amînarea şedinţei pentru data de 31. în decursul timpului cît cauza s-a aflat pe rol în instanţa de fond aceasta de 12 ori a dispus amînarea şedinţelor de judecată. SA „Moldpresa” s -a adresat în instanţa de judecată cu acţiune către SA „Claritate” şi SRL „Guliden -Lux” privind recunoaşterea nulităţii tranzacţiei. . în procesul soluţionării pricinii date.2008.2009. mai avansată.2008.2007 instanţa de judecată a admis cererea dată şi a dispus suspendarea examinării pricinii. Este de remarcat acel fapt că.2007.02.În fapt. Ţinem să remarcăm şi acel fapt că. în cadrul şedinţei de judecată din 02. demersurile părţilor.2007. La data de 03.11.09. însă următorul proces-verbal al şedinţei de judecată datează cu 20. în cadrul şedinţei de judecată din data de 16. la data de 20. Prin încheierea din 18.2007 Judecătoria Economică de Circumscripţie a pronunţat încheierea de primire a cererii de chemare în judecată. procedura în cauza dată fiind reluată la 06. În cadrul şedinţei reprezentantul pîrîtului a solicitat suspendarea examinării cauzei pe motiv de examinare a unei cauze conexe în contencios administrativ.07. cînd a fost pronunţată hotărîrea.2008. cu stabilirea şedinţei de judecată pentru data de 02.2008. pînă la data de 19.

Chişinău către SRL „Lum Grup Maş” ş. după reluarea procesului. la şedinţa de judecată din 08.2009.03.2007.2009 Judecătoria Economică de Circumscripţie a transmis acţiunea dată după competenţă la Curtea de Apel Economică.08. instanţa de judecată de 5 ori a dispus amînarea şedinţelor de judecată.2e-148/10) În alt caz similar.2009 caza dată a fost repartizată spre examinare judecătorului. iar hotărîrea pe marginea cererii date a fost pronunţată la data de 16. Prin încheierea din 13.2009. privind anularea tranzacţiilor şi facturilor fiscale. la data de 06.2009. Iar încheierea despre primirea cererii de chemare în judecată a fost pronunţată la 02. cererea a fost depusă la data de 26.11.07. în cauza economică la acţiunea SA „Moldpresa” către SA „Claritate” şi SRL „Guliden-Lux” privind recunoaşterea nulităţii tranzacţiei.2008 cauza a fost amînată pentru 23.a.2007. cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 17. cauza s-a aflat doar în procedura instanţei de fond.10.11.2009 s-a dispus amîmarea examinării pricinii pentru data de 05. În asemenea circumstanţe. Un alt moment ce duce la examinarea tardivă a pricinilor.01.184 CPC. În aceiaşi ordine de idei. este încălcarea de către instanţele de judecată a termenului de 5 zile pentru primirea şi pregătirea pricinii pentru dezbaterile judiciare.01.2009 (adică aproape peste 2 ani). Spre exemplu: în cauza economică la acţiunea IFS mun. în unele cazuri durata amînării fiind excesivă (astfel. evident.07.În procesul soluţionării cauzei.2009 (peste 11 zile lucrătoare).2009.03. prevăzut de art. iar la şedinţa din 30. Este remarcabil acel fapt că. încheierea de .08.Bălţi s -a adresat cu acţiune către ÎPA „Abatorcoop” privind încasarea datoriei pentru arendă şi folosirea terenului. iar încheierea de primire a c ererii de chemare în judecată a fost pronunţată la 11. cererea a fost depusă la data de 20.12. (Dosarul nr. peste 8 zile lucrătoare.2009 Primăria mun. La data de 18. temei de amînare în ambele cazuri a servit demersul reclamantului).09.

. şi uneori. paralel cu acţiunea de bază. după caz. Spre exemplu. caracterului complex al litigiului ce constituie obiectul acţiunii. instanţa s-a pronunţat în privinţa primirii cererii spre examinare doar la 03.2009 a declarat recurs. Urbanism şi Relaţii Funciare către SC „Renacom” SRL privind rezilierea contractului de arendă funciară. în cauza economică la acţiunea Consiliul mun. Direcţia Generală Arhitectură. în procesul soluţionării cauzei date. părţile în litigiu de 3 ori au înaintat cereri de revizuire.2009.2009. De asemenea.2002. Astfel.07. La data de 16.2000. recurs.2007.12. în cauza economică la acţiunea BC „Banca Socială” SA către ÎI „Victor” privind transmiterea silită a bunului gajat. abuzului în utilizarea căilor de atac de către părţile în proces.10. iar hotărîrea definitivă pe cauza dată a fost pronunţată la data de 08.11. ceea ce constituie expirarea a 8 zile lucrătoare. în practica judiciară sînt frecvente cazurile cînd durata excesivă a examinării pricinilor se justifică prin comportamentul părţilor. (Dosarul nr.10. cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 09. durata excesivă a procedurilor judiciare pe cazul dat se poate explica prin aceea că.2e-135/09) Examinarea îndelungată a cauzei se poate datora.06. De asemenea.primire a cererii de chemare în judectă urma a fi pronunţată de către instanţă pînă la data de 27.2009 Curtea de Apel Economică a pronunţat hotărîrea prin care a admis acţiunea. de către instanţele de judecată se examina şi o altă cerere – la acţiunea ÎI „Victor” către BC „Banca Socială” SA cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de gaj nr.11.2007 (la expirarea a 5 zile lucrătoare). este remarcabil acel fapt că. Studiul materialelor cauzei date denotă faptul că. aproape ficare din actele judecătoreşti pronunţate pe cauza dată au fost contestate de către una sau cealaltă din părţile în litigiu prin apel sau. de asemenea. Însă. Precum.08/2000 din 27.Chişinău.12. acţiunea a fost înaintată la data de 19. Nefiind de acord cu soluţia instanţei de fond SC Renacom” SRL la data de 13. La fel. adică aproape peste 7 ani.

2009 scrisoarea menţionată a fost returnată în adresa instanţei de judecată cu menţiunea serviciului poştal „au trecut pe altă adresă”.03.2010 a pronunţat o nouă încheiere prin care nu a dat curs cererii de recurs.2010 a primit pricina spre examinare în instanţa de recurs. Ulterior s-a constatat că. la cererea reclamantului de 6 ori a dispus efectuarea experizei în construcţie.04. stabilind termenul pentru achitarea taxei de stat pînă la 15. Dat fiind faptul că.2009.2010. În cazul ce urmează. întru evitarea încălcării drepturilor participanţilor la proces.12. reţinem că. încheierea din 30. În asemenea circumstanţe.2010.03.2010 recurentul a prezentat instanţei chitanţa privind achitarea taxei de stat.6 privind încasarea sumei) instanţa de judecată. Colegiul economic la data de 02.12.11. precum şi dacă recurentul ar fi plătit la timp taxa de stat. Colegiul economic prin încheierea din 19. (Dosarul nr.03. pricina putea fi examinată mult mai rapid dacă părţile în proces (în special recurentul) ar avea o atitudine conştientă şi ar comunica instanţei toate modificările ce ţin de adresa sa. acordîndu -i recurentului termen pentru înlăturarea neajunsului respectiv pînă la 14.11.2e-1270/09) Revenind asupra exemplului adus. recurentul nu a achitat taxa de stat în termenul stabilit cererea de recurs a fost restituită fără examinare. Ca .Colegiul economic al CSJ prin încheierea din 30. dată cînd a fost pronunţată decizia prin care recursul a fost respins cu menţinerea hotărîrii date de către instanţa de fond.2009 a dispus de a nu da curs cererii de recurs pe motivul neachitării taxei de stat.2009 a fost expediată recurentului prin scrisoare recomandată cu aviz de recepţie pe adresa indicată în cererea de chemare în judecată însă.03. la data de 04. fixînd data examinării pentru 15. La data de 13. (cauza economică la acţiunea SRL „Proconactiv” către Şcoala Profesională Polivalentă Nr.

La 16.06. Prin încheierea din 20. prin încheierea din 22.06 materialele dosarului au fost remise fără executare din motivul neachitării serviciilor. procesul fiind reluat.01.08 instanţa. la cererea reclamantului. Instanţa de judecată a mai dispus efectuarea experizelor repetate în construcţie.09 privind restituirea materialelor fără executare pe motiv de neachitare a serviciilor de efectuare a expertizei. la data de 02.08 instanţa mai dispune încă o dată efectuarea expertizei în construcţie. cu reluarea procesului la 16.08 Centrul Naţional de Expertize Judiciare a expediat în adresa instanţei de judecată raportul de expertiză.12. procesul fiind suspendat pînă la data d e 12. iarăşi a dispus efectuarea expertizei în construcţie.04. la cererea reclamantului pronunţă încheiere de efectuare a unei expertize suplimentare în construcţie.07 instanţa.09 (în legătură cu restituirea materialelor fără executare din considerentul de . cînd el a fost reluat în baza răspunsului Centrului Naţional de Expertize Judiciare din 15.11.1721/15 din 14. Prin încheierea din 17.08 şi la data de 22.07.09.09. Procesul pe cazul dat a reluat la 14.2006 procesul pe cazul dat a fost reluat pe motiv că.09.05. iar procedura pe cazul dat a fost suspendată. cînd instanţa de judecată a dispus scoaterea cererii de pe rol pe motiv de neprezentare a reclamantului în şedinţa de judecată.2005.09.07. la cererea reclamantului la data de 15.11. În fapt. La data de 17. care de asemenea nu a fost efectuată în legătură cu depăşirea termenului limită acordat pentru achitarea serviciilor de efectuare a expertizei.urmare acţiunea a fost depusă pentru examinare la data de 08.2005 instanţa de judecată. la cererea reclamantului.06.11.09. prin scrisoarea Centrului Naţional de Expertize Judiciare. nr. iar actul judecătoresc definitiv în privinţa ei a fost pronunţat abea peste 5 ani. la cererea reprezentatnului SRL „Proconactiv” a ordonat efectuarea expertizei în construcţie.2010.

2008 Centrul Naţional de Expertize Judiciare a înaintat instanţei o scrisoare prin care şi-a exprimat regretul privind imposibilitatea de a efectua investigaţiile de expertiză necesare pentru soluţionarea întrebărilor puse. fără a oferi careva răspuns. În cazul ce urmează. (cauza economică la acţiunea „TUTUN-CTC” SA către ÎCS „Electro Nova” SRL privind încasarea sumei) în procesul soluţionării cauzei reclamantul a intervenit cu cerere privind ordonarea expertizei tehnice.2e-103/09) În aceiaşi ordine de idei aducem următorul exemplu din practica judiciară: . examinarea cauzei a fost suspendată pentru un an de zile.2010.07. urmează a fi menţionată efectuarea actelor de expertiză pe perioade îndelungate.02.2009 (adică aproape peste 2 ani de zile). Instanţa de judecată. Astfel. pentru o soluţionare mai eficace a pricinii în continuare.07. La expirarea a unui an după aceasta.2010 instanţa de judecată a reluat procesul şi prin încheierea din 02. procesul fiind reluat prin încheierea din 06.2010 a scos cererea de pe rol din motiv că reclamantul nu s-a prezentat la şedinţă. respectiv CNEJ nu poate forma comisia pentru efectuarea expertizei suplimentare repetate.920/15 din 09. prin încheierea din 28.2010 potrivit căreia CNEJ are angajat numai un expert care nu a participat la efectuarea expertizei pe cazul dat. La data de 02. în privinţa cererii de chemare în judecată ce a fost depusă la data 31. şi la 26. Printre temeiurile ce duc la tergiversare în examinarea pricinilor şi care nu depind la direct de organizarea lucrului în cadrul instanţelor de judecată.12.11. În asemenea circumstanţe. (Dosarul nr.2007 a dispus suspendarea examinării cauzei în fond şi numirea expertizei tehnice cu punerea întrebărilor corespunzătoare.2007.2010 în baza scrisorii centrului Naţional de Expertize Judiciare nr. instanţa de judecată s-a pronunţat doar la 16.04.06.neachitare a serviciilor). la data de 02.03. pronunţînd încheiere de confirmare a tranzacţiei de împăcare între părţi.01.

fără întocmirea în fapt a raportului de expertiză. expediind la data de 04. Centrul Naţional de Expertize Judiciare a reţinut dosarul în cauză jumătate de an. reclamantul a înaintat demers privind numirea unei expertize contabile. Astfel. suspendarea procesului invocă suspendarea curgerii tuturor termenelor de procedură.(2) CPC.2007 SRL „Neofarm Avicenna” a depus cerere în instanţa de judecată către SRL „Farma-Sandra”. potrivit prevederilor art.260.2010 a admis parţial acţiunea. În procesul soluţionării cauzei.01. Reţinem că. La 18. jumătate de an dosarul în cauză s -a aflat la Centrul de Expertiză. alin.2009 în adresa instanţei de judecată un răspuns privind imposibilitatea efectuării raportului de expertiză din cauza neprezentării documentelor solicitate.2009 instanţa de judecată a reluat procesul pe cauza dată şi. hotărîrea instanţei de fond casată cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiaşi instanţă în alt complet de judecată.01. solicitînd încasarea datoriei.10. necătînd la faptul că. cererea de chemare în judecată a fost înaintată la 28. i ar hotărîrea definitivă pe marginea ei s-a pronunţat la expirarea aproape a 3 ani de zile – la 27.01.2007.2008. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 05.2010.03. considerăm că (Dosarul nr .04.În fapt.2e- .2008 instanţa a admis demersul şi a dispus suspendarea examinării pricinii pe perioada efectuării expertizei. Prin decizia Curţii de Apel Economice din 15.05. reţinem că.04. La 12.2008 Judecătoria Economică de Circumscripţie a pronunţat încheiere de primire a cererii pe rol şi a fixat şedinţa de judecată pentru data de 17. la data de 28.04. prin hotărîrea din 27. 95/10) Revenind asupra celor două exemple specificate mai sus.2008 a fost admis apelul declarat de SRL „Farma-Sandra” iar. Prin încheierea din 26.03.2007 acţiunea a fost parţial admisă.09.

examinarea cauzelor a fost tergiversată. Se întîlnesc cazuri cînd. Urmează a fi evidenţiată şi organizarea neeficientă a lucrului altor organe.a. în mod indirect influenţează asupra respectării termenelor de soluţionare a cauzelor de către instanţele de judecată. Concluzionînd cele expuse. § 3. legislatorul nu a stabilit un termen concret pentru soluţionarea pricinilor în cadrul instanţelor de judecată. paragraful 1din Convenţie. Centrul Naţional de Expertize Judiciare a reţinut în decurs de un an. fără a oferi careva răspuns la întrebările puse de către instanţa de judecată. fixînd doar criteriile pentru determinarea „termenului rezonabil”. cum ar fi acelea de efectuare a expertizerlor judiciare care. fără a efectua de fapt expertiza.aceasta a dus la încălcarea termenului rezonabil de soluţionare. temei pentru tergiversare serveşte transmiterea de mai multe ori a cauzei la rejudecare. urmează a fi evidenţiată şi atitudinea neconştiincioasă. la prima vedere neînsemnate. duc la examinarea într-un termen mult mai îndelungat a pricinilor. reţinem că. şi respectiv jumătate de an materialele dosarelor. reţinem că. în exemplele aduse. nu în toate cazurile încălcarea „termenului rezonabil” de soluţionare a cauzei ţine în exclusivitate de organizarea neeficientă a lucrului în cadrul instanţelor de judecată. toate aceste momente. nu în toate cazurile termenul în care se examinează pricinile este unul „rezonabil”. neprezentarea la şedinţele de judecată. În marea lor majoritate. nepregătirea pentru şedinţele de judecată ş. Astfel. tergiversările ce apar în lucrul instanţelor de judecată au la bază amînările nejustificate ale şedinţelor de judecată. în unele cazuri. şi constituie temei pentru adresare la CEDO cu cereri privind violarea articolului 6. Totodată. Concluzii şi propuneri Sintetizînd cele relatate mai sus. . în special este vorba despre indicarea greşită a informaţiei privind adresa lor juridică. a participanţilor la proces. În acelaşi timp. analiza practicii judiciare denotă faptul că. În fine. În asemenea circumstanţe.

. ţinem să atenţionăm instanţele economice asupra organizării mai eficiente a lucrului. de asemenea. şi de către instanţa ierarhic superioară în procesul judecării pricinii pe calea de atac respectivă. Respectarea „termenului rezonabil” la judecarea cauzelor economice concrete în prima instanţă urmînd a fi verificat.Luînd în consideraţie cele expuse. în vederea excluderii posibililor tergiversări în procesul soluţionării pricinilor.