You are on page 1of 5

Morometii

Marin Preda
-Caracterizarea lui Ilie MorometePregatit de proza scurta din volumul de debut Intalnirea din pamanturi (1948) – nuvelele Dimineata de iarna, O adunare linistita, In ceata sau schita Salcamul – care prefigureaza motive, intamplari si personaje, primul roman scris de Marin Preda, Morometii, este alcatuit din doua volume, publicate la 12 ani distanta: 1955, volumul I ,iar 1967, volumul al II lea. Prin Morometii, carte fundamentala a prozei noastre contemporane, Marin Preda continua traditia romanului romanesc de inspiratie rurala (Slavici, Rebreanu, Sadoveanu) si in acelasi timp se distanteaza de aceasta, propunand o viziune noua, moderna asupra universului existential rustic si asupra taranului roman. Tema fundamentala este aceea a familiei traditionale romanesti, conturata in planul mai larg al destramarii civilizatiei de tip arhaic. Acesteia i se subordoneaza teme adiacente ce constituie linii de forta ale gandirii scriitorului: tema paternitatii, a timpului, raportul dintre libertate si constrangere, iluzie si realitate, dintre solidaritatea umana si exilul interior. Este un roman polemic, intrand in dialog cu opere consacrate (ale lui Rebreanu, Sadoveanu, Zaharia Stancu etc.). El descopera complicatiile necunoscute ale sufletului taranesc, firea contemplativa, bucuriile si libertatea spiritului rural, care nu mai este devorat de pasiunea posesiunii pamantului. Morometii este romanul unei familii (titlul subliniaza intentia de a urmari destinul unei familii, element esential al lumii taranesti) si romanul unei colectivitati ale carei temelii sunt grav amenintate de un timp viclean care se ascunde, sub aparenta „rabdarii”. Din punct de vedere structural , primul volum este alcatuit din trei parti ordonate in functie de o axa fundamentala insa fiecare dintre ele au un ritm narativ diferit: prima parte dilata neobisnuit o durata relativ mica – de sambata seara cand Morometii se intorc de la camp, pana duminica noaptea, cand Polina
1|Page

care ii apartine lui Moromete – e timpul contemplarii lumii de pe stanoaga.fuge cu Birica. creator. Structura romanului impune trei planuri. timpul dialogului si o axa obiectiva cronologica in dezacord cu primul.Volumul al II lea are o compozitie mai complicata. Diferenta e vizibila in relatia incipit final.Cel de-al treilea plan este planul destinului comunitatii taranesti. al complotului fiilor mai mari impotriva autoritatii paterne. imprevizibil. El este un personaj ce nu are pereche in proza romaneasca de inspiratie rurala. Ilie Moromete. retragandu-se intr-o mutenie protestatara. razvratirea fiilor impotriva autoritatii paterne. economic si moral. perceptia este a lui Moromete filtrata prin discursul naratorului. avand drept centru de iradiere familia Morometilor. cele cinci parti sunt alcatuite dintr-un nr inegal de capitole. intr-un process de destramare a civilizatiei romanesti arhaice. Timpul in primul volum implica o durata subiectiva. partea a doua alatura prin tehnica moderna a colajului scene diverse din existenta catorva familii din sat iar partea a treia cuprinde doua mari episoade epice – secerisul si conflictul dintre Ilie Moromete si fii sai mai mari. cel al taierii salcamului. Avandu-l drept model chiar pe tatal scriitorului. al intalnirilor din poiana lui Iocan.Planul secund este un plan al destinului individual. Romanul debuteaza cu fixarea cronotopului . dinamizat de conflicte de ordin politic. nu seamana cu nici unul dintre personajele prozei anterioare. e un timp istoric agresiv. traditionale. Planul narativ principal este cel al destinului familiei. Originalitatea lui vine din modul in care un spirit inventiv. Ilie Moromete este un personaj realist creat dintr-o atitudine polemica fata de eroul lui Rebreanu . Tudor Calarasu. al devenirii interioare a lui Moromete in primul volum si al lui niculae in cel de-al doilea. Complexitatea psihica a personajului lui Marin Preda este relevata prin situatiile existential in care e surprins( viata satului romanesc intr-o vreme de rascruce a istoriei. Ilie Moromete. Eugen Simion considera ca „eroul central al romanului. de destramare 2|Page . transforma existenta intr-un spectacol”. se opune oricaror forme de constrangere. Ion. personajul-constiinta al romanului. rurale sau citadine. criteriul de succesiune a evenimentelor nemaifiind inlantuirea ci discontinuitatea narativa. iar ca situatie conflictuala.

pentru ca devine robul actiunii”. o alta dimensiune. Dramatismul intamplarii este diminuat prin umor lucru ce scoate in evidenta faptul ca Ilie reuseste sa-si disimuleze trairile in ciuda situatiei de criza raspunzand cu ironie la intrebarea fiului sau: „Intr-adins (.. In bani nu vede avere. ca un observator. ci reprezinta liniste. Moromete constientizeaza necesitatea taierii salcamului pentru a gasi o sursa de venit insa actiunea are loc inainte de ivirea zorilor. cea din Silistea – Gumesti. Ilie Moromete apare ca om respectat in comunitatea sateasca.. risipirea iluziilor lui Moromete. fara a vinde din loturile de pamant sau din oi.) ca sa se mire prostii!” lucru evidentiat prin caracterizare indirecta prin comportament si limbaj. privind lumea intr-un mod deosebit. eroul lui Rebreanu. Lucrurile si momentele simple au. Un episod semnificativ in conturarea personajului este cel al taierii salcamului. prin modul de a vorbi si de a gandi si prin multiplele reflectari in constiintele celorlalti. in care Ilie Moromete ajutat de nila taie copacul pentru a achita o parte din datoriile familiei. insa stie ca daca autoritatea paterna scade. prin modelul comportamental pe care il ilustreaza. iar discutiile din poiana lui Iocan nu incep decat in prezenta lui. El isi traieste viata intr-un spirit detasat. O alta secventa epica cu valoare deosebita in caracterizarea personajelor este scena intalnirii din poiana lui Iocan in care se observa faptul ca Moromete se bucura de o autoritate si este respectat in cadrul comunitatii rurale. in conceptia lui. ca si pentru Ion al Glanetasului. Statutul de proprietar al pamantului pe care-l considera mostenire pentru urmasii lui.”. El este un om ce detine placerea vorbei. Este pasionat de politica – are abonament la ziar. independent. Pentru Ilie Moromete. fapt ce prefigureaza destramarea familiei. pamantul nu inseamna demnitate sociala. prabusirea satului traditional. libertate de gandire si independenta. si considerand ca „insul care e numai activ isi consuma viata si nu intelege nimic din ea. ferit de privirile curioase avand in fundal plansetele femeilor din cimitir. In volumul I al romanului. ci o inlaturare a valorilor traditionale iar atitudinea lui este incomoda pentru familie.Inainte de a-si 3|Page . fapt ce uneori devine deranjant pentru Catrina:”Lovi-o-ar moartea de vorba de care nu te mai saturi Ilie!Toata ziua stai de vorba si bei tutun.a familiei) . societatea se destrama.

Nu reuseste insa sa-si tina familia unita nici cu vorba blanda. Dupa incheierea unui paragraf sugestiv se opreste din citit si tacerea ce se lasa dupa are rolul de a spori dramatismul. chiar si în momentele de prăbuşire. Bucuria vorbei bogate si a ceasurilor de contemplare a lumii de pe podisca din fata casei se stinge in orizontul intrebarilor indurerate. Cand afla de intentia lui Nila si Paraschiv de a fugi la Bucuresti. el executa un adevarat ritual de pregatire. avand o moarte lenta. Moromete se bucura de placerea cuvantului si de faptul ca aceasta ii este impartasita si are ocazia de a-si demonstra calitatile punand in scena o adevarata secventa de teatru. continua sa nu treaca locuinta pe numele Catrinei. tatal se inchide in sine. ţâşnită din mândria orgolioasă care i-a guvernat viaţa. dar merge la Bucuresti sa le propuna celor trei fii plecati sa se intoarca acasa.. batranul taran incearca cu deznadejde sa le schimbe intentiile. deoarece mai sta de vorba pana sa ajunga la locul stabilit si intotdeauna se rade inainte. Simtindu-se ranit. 4|Page . Toate aceste calitati sunt scoase in evidenta prin caracterizare indirecta prin fapte si gesturi. In volumul al II lea Moromete isi reface averea insa ia niste decizii ce il coboara in ochii familiei: ii interzice lui Niculae sa mai mearga la scoala. el traieste in liniste si singuratate. Mai tarziu insa Moromete are puterea de a descoperi un nou sens existentei sale. Incercarea de a se impaca esueaza deoarece fii refuza sa-i vorbeasca fapt ce il infurie pe ilie si il determina sa-i renege: „Mi-am luat mana de pe voi. Ipostaza initiala de pater familias se clatina cand intelege ca feciorii sai au o alta scara de valori decat el. tradat Ilie Moromete isi modifica radical comportamentul.”. însingurat şi bolnav. el traieste o iubire tarzie pentru Fica. la aproape 80 de ani. sora mai tanara a primei sale sotii. El reuseste sa-si modifice tonalitatea vocii in functie de subiectul abordat: „incepu apoi sa citeasca. Mana mea asupra voastra nu mai exista!”. Mărturisirea lui Moromete. Acest sentiment de mare intensitate ii reda pierduta seninatate launtrica.face aparitia in poiana. cu un glas schimbat si necunoscut. deodata. inselat. Ajuns la o varsta inaintata. unde Achim plecase deja cu oile. prefera sa se lase asteptat. Parasit de Catrina. nici cu masura drastica a bataii cu parul.. Neputand sa-i readuca acasa.

diferente intre figurile taranilor zugravite in scrierile literaturii romane. Problematica taranului si lumea rurala s-au constituit in importante surse de inspiratie ale scriitorilor Mihail Sadoveanu. 5|Page . In concluzie. taranul intelege rostul vietii. insa. implicit. eu întotdeauna am dus o viaţă independentă”. Marin Preda. La Marin Preda. dar trufaşă autocaracterizare: „Domnule. iar valoarea lui este data de principiile solide la care tine si de care nu se dezlipeste nici macar atunci cand societatea il forteaza sa accepte noutatea sociala si istorica. anihilarea unor principia morale. Exista. Dezamagirea pe care o simte si care il macina constant dupa plecarea celor trei fii la Bucuresti nu este datorata pierderii pamantului sau neputintei de a accede pe o scara financiara/sociala superioara .apare ca o dramatică. LIviu Rebreanu. ci izvoraste din perceperea neputintei de a transmite mai departe valorile satesti traditionale si.