Ea este împărŃită în 2 procese: ● ciclul Krebs (Hans Krebs care a postulat în 1937 existenŃa lui ) – se desfăşoară în matrixul mitocondriilor;

● lanŃul transportor de electroni (LTE), care produce ATP prin procesul de fosforilare chemiosmotică – ce are loc în membrana internă a mitocondriilor. ►Schematic energia eliberată în cursul descompunerii oxidative a compuşilor organici, se poate exprima astfel: C6H12O6 + 6O2 6CO2 + 6H2O + energie (686 Kcal.) I. Ciclul Krebs (ciclul acidului citric) Moleculele de acid piruvic, produse în timpul glicolizei, conŃin multă energie în legăturile dintre moleculele lor. Ca să poată folosi această energie, celula trebuie să o transforme în formă de ATP. Pentru acest lucru, moleculele de acid piruvic trebuie să ajungă a fi încorporate şi degradate în ciclul Krebs până la CO2 şi H2O. Ciclul Krebs se desfăşoară în 9 trepte: 1. Acidul piruvic (PIR) mută o moleculă de CO2 din PIR şi apoi scoate un electron (H+) pentru a reduce NAD+ (nicotin amid dinucleotid) la NADH2, rămânând acetilul. În acelaşi timp, enzima - CoA - se combină cu acetilul rămas, formând acetil CoA care intră în ciclul Krebs. Acetil CoA PIR Acetil + CoA CO2 NAD+ NADH2

2. C grupului acetil (al acetil CoA) + acidul oxalo acetic (AOA) acid citric se transformă 3. Acidul citric acidul izocitric (izomerul său). se oxidează 4. Acidul izocitric acidul α-cetoglutaric CO2 5. Acidul α-cetoglutaric CO2 6. Succinil CoA CoA 7. Acidul succinic GDP+ NAD+ NADH2 succinil CoA, NADH2 acid succinic
energie

se oxidează NAD+
se fosforilează
(guanozin trifosfat)

GTP

ATP acid fumaric

se oxidează
(flavin adenin dinucleotid)

FAD+

FADH2 acidul malic acidul oxalo acetic (AOA) şi ciclul se reia !!

8. Acidul fumaric 9. Acidul malic

se hidrolizează se oxidează NAD+ NADH2

Ansamblul reacŃiilor chimice din cadrul respiraŃiei aerobe
glucoză Faza anaerobă acid piruvic
piruvat dehidrogenaza 6C

acizi graşi acil CoA β oxidare

acetil CoA CoA

acid oxaloacetic
malat dehidrogenaza

acid citric

acid malic H2O acid fumaric Faza aerobă
succinat dehidrogenaza

Ciclul Krebs

acid izocitric

izocitrat dehidrogenaza

acid succinic CoA
su c si cin nt ilet C az oA a

acid α-cetoglutaric 5C
α- cetoglutarat dehidrogenaza

ATP

GDP+ + Pa

succinil CoA

CoA

transportă electronii. Aceste molecule cărăuş. ■ Deoarece în urma glicolizei se produc 2 molecule de acid piruvic /1 molec. ► După mai multe trepte. • Ies din ciclu 4 molecule de CO2.dehidrogenaze . în ciclul Krebs. fiecare moleculă de glucoză este prelucrată de 2 ori în cadrul ciclului Krebs. Ele înmagazinează acum energie potenŃială. întâi de la FADH2 la FADH şi apoi FAD). cu potenŃial energetic ridicat. . • 1 molecule de FADH2. primind electroni. împreună cu protonii de H+. glucoză. În consecinŃă. • 1 molecule de ATP. de la moleculele de acid piruvic. cu nivel energetic ridicat. LanŃul transportor de electroni (LTE) Moleculele de NADH2 şi FADH2 (flavin adenin dinucleotid) au fost reduse. fiecare moleculă de acid piruvic (PIR) generează: • 4 molecule de NADH2. din matrix (unde a avut loc ciclul Krebs) către LTE din membrana internă mitocondrială. NADH2 este oxidat la NAD+ iar FADH2 la FAD+ (prin pierderea treptată a 2 electroni şi 2 protoni de H.(catalizează transferul de protoni de H+).Toate aceste reacŃii sunt catalizate de enzime . II.

● Singurul mod de trecere a lor este prin canalele proteice unde sunt prezente. în sensul gradientului de concentraŃie (din compartimentul extern către cel intern). prin membrană. Această concentraŃie de protoni de H+ produce o energie potenŃială. de-a lungul membranei interne a mitocondriei. enzimele de membrană – 3 complexe enzimatice. care reprezintă transportorii de electroni din interiorul membranei. ● Din acest motiv protonii de H+ tind să se deplaseze. ■ Electronii. furnizează energia necesară pentru a pompa protonii de H+.din membrana internă în spaŃiul intermembranal al mitocondriei.PorŃiune din mitocondrie SpaŃiul intermembranal Membranai internă Matrix ■ Electronii. transmişi la LTE. la moleculele de ubichinonă (Q) şi citocromul C. de-a lungul membranei interne. cu potenŃial energetic ridicat. . sunt transferaŃi.

tot procesul se referă la fosofrilarea chemiosmotică.Mitocondria Zonă din animaŃie SpaŃiul intermembranal Membrana internă Citoplasmă SpaŃiu intermembranal Matrix Fosforilarea chemiosintetică a ADP şi sinteza ATP pe baza protonilor de H+ din spaŃiul intermembranal Electronii. pierd câte ceva din energia lor la fiecare treaptă a procesului. Oxigenul este acceptorul final de electroni. din moleculă în moleculă. Energia protonilor de H+ este folosită pentru a produce ATP prin fosforilarea ADP într-o reacŃie intermediară enzimatică. transferaŃi complexelor enzimatice. Eliberarea O2 este catalizată de enzime decarboxilaze. Atâta timp cât gradientrul osmotic electrochimic suplineşte energia. 3. Toate moleculele care sunt parte din transportul acestor elelctroni reprezintă LTE. . el combindu-se cu electronii şi ionii de H+ pentru a produce apă. prin membrana internă a mitocondriei.

III. Degradarea substanŃelor proteice (proteinoliza) ►Procesul de utilizare a substaŃelor proteice cuprinde: 1. . 2. desmoliza .degradarea acizilor aminici. ►Substratul respirator este format din gliceride care sunt hidrolizate în glicerină şi acizi graşi sub acŃiunea enzimei lipaza. II. sau provenit din descompunerea enzimatică a poliglucidelor: amidon sau inulină proces în care acidul fosforic are un rol important. oxidarea produşilor rezultaŃi din hidroliză. ce se formează în fotosinteză. ►Enzimele care intervin în β-oxidare sunt cantonate în mitocondrii.Materialul iniŃial de degradare este glucoza. produce acid piruvic. ►Procesul de β-oxidare care se realizează. 2. iar oxidarea completă merge şi până la CO2 şi H2O. ce se realizează în ciclul Krebs. Degradarea lipidelor (lipidoliza) Se realizează în 2 etape: 1. ►În urma dezaminării aminoacizilor se formează acizi α-cetonic (β-cetonici) şi NH3. hidroliza macromoleculelor proteice. hidroliza moleculelor de lipide. ►Lipogeneza şi lipidoliza sunt fenomene legate strâns de metabolismul glucidelor.

►QR = raportul dintre volumul de CO2 eliminat si O2 absorbit. frunze Ńinute la întuneric). boabe de grâu. ►Cea mai mare parte din energia chimică. ● NH3 foloseşte pentru sinteza noilor molecule proteice dar. pentru a evita intoxicarea datorită lui. ►Energia chimică eliberată în urma respiraŃiei depinde de natura substratului respirator. plantele. in acelaşi timp. ● Acizii β-cetonici urmează calea metabolismului lipidic sau participă la sinteza acizilor graşi. este apoi folosită în desfăşurarea proceselor vitaleale plantelor. se obŃin prin determinarea coeficientului respirator (QR). Ex. când este eliberat în cantitate mare. de catre acelaşi Ńesut. InformaŃii destul de precise. îl încorporează în amide care intră în metabolismul proteic. CO2 QR = O2 ● In cazul in care in respiratie sunt consumate glucide: QR = 1. • alŃii pot participa la formarea zaharurilor. eliberată în respiraŃie.● Dintre acizii α-cetonici o parte: • pot fi încorporaŃi în ciclul Krebs (acizii: piruvic. asupra naturii substratului oxidat. oxalo-acetic şi cetoglutaric).: cazul organelor de rezervă amilacee (tuberculi de cartof. .

în 24 ore.: 30. În timpul respiraŃiei. în plante se distrug cantităŃi mari de substanŃe organice. cum ar fi: . acumulează în 8 ore 300 kg de substanŃă organică iar. valoarea QR este supraunitar (mai mare decât 1) pentru ca acizii organici au molecula bogată în O2 iar. Ex. cantitatea de O2 ce se absoarbe din atmosferă este mai mică decât cea de CO2 care se elimină. ca rezultat al respiraŃiei se distrug 175 kg. . . .excesul de O2 molecular. orientativ pentru că QR variază şi în funcŃie de alŃi factori.8 (în caz de inaniŃie avansată).temperatura. pentru oxidarea lor completă. ►Aceste date au caracter informativ.000 kg de porumb.transformările metabolice intermediare.● Dacă se consuma lipide. ● Dacă se utilizează peptide: QR ≈ 0. QR ≈ 0. ● In cazul folosirii acizilor organici (in special tricarboxilici).7 (funcŃie de natura compusului oxidat).

.

oxidările sunt incomplete şi se încheie cu formarea unor produşi organici intermediari care mai conŃin cantitaŃi mici de energie chimică potenŃială. trecând în respiraŃie anaerobă. putând fi oxidati până la formare de CO2. RespiraŃia anaerobă Este procesul vital prin intermediul căruia anumite organisme reuşesc să descompună combinaŃii organice complexe în substanŃe simple. de cele mai multe ori. eliberând energie. sunt CO2. Din aceste oxidari nu se obŃine H2O. La organismele anaerobionte. produc fermentaŃii. în condiŃiile lipsei de O2 molecular din atmosferă. Plantele aerobe pot rezista în condiŃiile lipsei de O2 o scurtă perioadă de timp. Organismele microscopice cu respiraŃie anaerobă.) . foarte importante pentru om. H2 şi eneregie. C6H12O6 → alcooli/ acizi organici + CO2 + energie (16-30 Kcal. Energia produsă pe această cale are un randament scăzut (16%) faŃă de substanŃele oxidate.II. de fapt intramoleculară. Produşii finali. iar cantitatea de energie este mică. Grupa organismelor anaerobe cuprinde unele bacterii. ciuperci microscopice şi actinomicete.

Saccharomyces cerevisiae. FermentaŃia alcoolicã se realizeazã prin degradarea glucozei pânã la alcool etilic. ● drojdia de bere eliberează din corpul său o enzimă complexă – zimaza . care apoi este folosită de ciupercă. b. decarboxilarea acidului piruvic în acetaldehidă care. ►FermentaŃia alcoolică are importanŃă mare în fabricarea pâinii: drojdia de bere introdusă în aluat produce fermentaŃia maltozei pînă la alcool etilic şi CO2. apoi este redusă la alcool etilic. Astfel: ● drojdia de vin fermentează soluŃia de zaharoză a mustului din struguri sau alte fructe. Ea reprezintã modul de respiraŃie al unor ciuperci inferioare. CO2 rezultat determină dospirea aluatului.După natura chimică a substanŃelor care rezultă din fermentaŃii ele pot fi: 1.care transformă glucoza în alcool etilic. 2001).. piruvic Schema fermentaŃiei alcoolice (dupã Purves şi colab. numite drojdii (levuri). CO2 şi energie. ellipsoideus etc. CO2 şi eliberează energie. . 2 molec. Ex. faza glicolitică – hexozele sunt descompuse în acid piruvic. de ac. ►Degradarea glucozei implică 2 faze: a. S.

chefirului şi a laptelui acidofil). în agricultură pentru însilozarea nutreŃurilor. la prepararaea murăturilor (castraveŃilor. casei) şi a unor specii de ciuperci inferioare (Mucor sp.. ▪ alte bacterii produc fermentaŃia lactică propriu-zisă.FermentaŃia alcoolică are o largã aplicaŃie şi în prepararea vinului. . Procesul fermentaŃiei lactice se desfăşoară în mai multe faze: Schema fermentaŃiei lactice (după Purves şi colab. L. 2001) ▪ IniŃial unele bacterii transformă zahărul din lapte (lactoza) în glucoză şi galactoză. prin care molecula de glucoză (galactoză) este descompusă în 2 molecule de acid lactic: C6H12O6 (glucoză) 2 CH3-CHOH-COOH + 15 Kcal (acid lactic) ►FermentaŃia lactică are aplicaŃii practice în industria laptelui (la prepararaea iaurtului. FermentaŃia lactică are loc sub acŃiunea enzimelor produse de bacteriile lactice (Lactobacillus bulgaricus.). varză). precum şi în industria producătoare de acid lactic. în fabricarea berei şi a spirtului 2.

conform reacŃiilor chimice: ● anaerobă: C6H12O6 3 CH3-COOH + 15 cal. CH3-CH2-OH + O2 CH3-COOH + H2O + 117 cal. 5. H şi energie. Ea se poate realiza pe 2 căi fermentative. care transformă zaharurile sau alcoolul etilic în acid acetic. ● oxidativă: C6H12O6 (etanol) (acid acetic) FermentaŃia acetică este importantă pentru producerea oŃetului. 4. lactic). care distruge Ńesutul de legătură dintre fibre. acidul lactic este transformat într-o serie de acizi: ac.3. FermentaŃia butirică se desfăşoară sub acŃiunea enzimelor produse de bacteriile butirice. FermentaŃia acetică este produsă de anumite bacterii din genul Acetobacter. acetic. CO2. ac. Are aplicatŃii în: ▪ industria untului. . Acest tip de fermentaŃie are aplicaŃii în industria brânzeturilor şi a caşcavalului (gustul caracteristic este dat de ac. printr-un lanŃ de reacŃii intermediare prin care glucidele complexe sunt transformate în cele din urmă în acid butiric. FermentaŃia propionică este consuderată o continuarea a fermentaŃiei lactice deoarece sub acŃiunea bacteriilor propionice. obŃinuŃi din degradarea ac. propionic. prin enzimele produse de bacteria Clostridium pasteurianum ▪ în industria inului şi a cânepei folosindu-se bacteria Bacillus amylobacter. succinic etc. ac.

• plantele terestre respiră mai intens ca cele submerse.6. Factorii interni 1. au şi o I. mai mare.R. turbării şi în staŃiile de epurare a apelor de canal.: • plantele de tip fotosintetic C3. Specia Este un factor important ce influenŃează intensitatea respiraŃiei (I. • plantele suculente respiră mai intens ca cele nesuculente (ierboase). Are loc în bălŃi. după 95 de zile de la semănat. 2. prin degradarea celulozei de către metanobacterii.R.R. FermentaŃia metanică stă la baza formării zăcămintelor de metan. plantele cu un ciclu ontogenetic scurt. mai mare. Ex. Ex. I. • frunzele din mijlocul căpăŃânii (mai tinere) au I. Astfel.: • la varză. Vărsta plantei Plantele care au o activitate metabolică mai intensă.R. este 75 mgCO2/Kg/h iar la 125 de zile scade la 46 mg CO2/kg/h.R. . FACTORI CARE INFLUENłEAZĂ PROCESUL DE RESPIRAłIE I. FermentaŃia metanică este caracterizată prin producerea şi degajarea de metan. mai mare faŃă de cele exterioare. la care diviziunea celulară şi creşterea necesită un consum ridicat de energie au şi o I.). respiră mai intens ca cele C4.

favorizează acumularea de CO2 în bulb care duce la inhibarea procesului de respiraŃie.9. în timp ce la bulbii neacoperiŃi (scvamoşi). Este stimulul maturizării fructelor în perioada maximă de coacere (preclimacteric).3. .9 ori).) au o I. 5. rizomi. Starea sanitară a plantelor Lezarea Ńesuturilor. Organele plantei. în care s-au acumulat cantităŃi reduse de substanŃe de rezervă (plantele eliolate). 8. au o I.R. PrezenŃa etilenului (hormonul de maturare a fructelor). cum sunt cele meristematice. atacul produs de microorganisme parazite produce intensificarea procesului de respiraŃie. rădăcinile şi organele de depozitare (bulbi. mai redusă decăt la tulpini. creşte de 7-10 ori. mai mare. Ex: în cazul secŃionării cartofilor I. Cantitatea de substanŃă organică de rezervă Plantele cu nutriŃie deficitară. ConŃinutul apă al celulelor etc.R. Bulbii complet tunicaŃi au valoarea I. tuberculi.R. • łesuturile fiziologice active. 6.17 mgCO2/Kg/h (adică de 1. PrezenŃa învelişurilor protectoare PrezenŃa tunicilor (catafile) la bulbii de ceapă. frunze şi flori. 4.3 mg CO2/Kg/h. comparativ cu celelalte Ńesuturi.R. etc. mai mică. . usturoi etc. au o I. AlŃi factori mai pot fi: 7. • In general.R. ea este mai mare .

● Stresul hidric determină: .5-1. cât şi al frunzelor. intensitatea respiraŃiei se desfăşoară conform legii lui Van’t Hoff (la fiecare 100C se produce o intensificare a intensităŃii respiraŃiei cu 1.penetrarea O2 în celule. evidentă chiar şi la temperaturi negative (-): la grâu -70C şi la pin -30-400C. ca urmare a degradării substanŃelor proteice.II. ducănd la intensificarea respiraŃiei. . La temperaturi ridicate se produce diminuarea procesului de respiraŃie. Factorii externi 1. . Lumina InfluienŃa luminii este indirectă şi se manifestă prin rolul pe care-l are în procesul de fotosinteză. 3. ● Umiditatea excesivă determină: . Umiditatea solului Atât în cazul rădăcinilor. 2.închiderea hidropasivă a stomatelorcrează în sol condiŃii de anaerobioză.închiderea hiroactivă a stomatelor. Temperatura Intre 0-400C.6 ori). umiditatea excesivă dar şi insuficienŃa apei (stres hidric) determină inhibarea procesului de respiraŃie în celule.

R. . influenŃează în mod diferit respiraŃia plantelor. fungicidele. provenite din parcele pe care s-au aplicat cantităŃi mari de îngrăşăminte azotate. în sensul că. 5. Cantitatea de CO2din sol ProporŃia 3-5% a CO2 din atmosfera solurilor grele au efect evident asupra I. NutriŃia minerală a plantelor ProducŃiile agricole. au o I. unele o inhibă altele o stimulează. hormonii.4. iar la procente ce depăşesc 12% respiraŃia este inhibată. 6. diminuiază intensitatea respiraŃiei. mai mare comparativ cu cele provenite de pe parcele nefertilizate. Creşterea acestei proporŃii peste 5%. AcŃiunea unor substanŃe chimice Erbicidele. utilizate în cultura plantelor.R.

4. 5. Plantele elimină O2 Plantele acumulează energie Are loc numai în celulele care conŃin clorofilă Plantele sintetizează substanŃele organice C6H12O6 + 6O2 CO2 + 6H2O Ca urmare planta creşte în greutate RESPIRAłIA Are loc şi la lumină şi la întuneric Plantele iau din mediu de viaŃă (aer. 2. 1. FOTOSINTEZA Are loc numai la lumină Plantele iau din mediu de viaŃă (aer. sol) O2 Plantel elimină CO2 Plantele eliberează energie Are loc în toate celulele plantei SubstanŃele organice din plante se descompun 6CO2 + 6H2O + E C6H12O6+6O2 Ca urmare planta scade în greutate.TABEL COMPARATIV ÎNTRE FOTOSINTEZĂ ŞI RESPIRAłIE Nr. 6. apă. crt. apă. . 3. 7. sol) CO2.

.

.

.

.

Se obŃin ca produşi finali CO2. la fiecare celulă în parte. prin stomate şi lenticele. mai puŃine la număr. pătrunde în plante. legat de cerinŃele pentru energie a plantelor. O2 din aer. H2O şi energie. Energia produsă pe această cale are un randament mare (60%) faŃă de substanŃele oxidate. Alte organisme. dar poate fi întâlnită şi la alge. apă = respiraŃie aerobă. În acest tip de respiraŃie. . folosesc pentru nevoile vitale energia rezultată în urma descompunerii unor substanŃe care se găsesc în mediul lor de viaŃă în lipsa oxigenului O2 = respiraŃie anaerobă. Produşii finali sunt CO2. ajungând. Aerul din atmosferă. sol. Marea majoritate a organismelor vii folosesc în respiraŃie. H2 şi eneregie. RespiraŃia aerobă Este caracteristică tuturor plantelor vasculare.În respiraŃie se foloseşte treptat numai o parte din substanŃele organice de rezervă. plantele folosesc O2 molecular din atmosferă pentru oxidarea combinaŃiilor organice din care se eliberează energia necesară tuturor fenomenelor vitale. Energia produsă pe această cale are un randament scăzut (16%) faŃă de substanŃele oxidate. I. prin spaŃiile intercelulare. unele bacterii şi ciuperci.

care produce ATP prin procesul de fosforilare chemiosmotică – se desfăşoară în membrana internă a mitocondriilor. celula trebuie să o transforme în formă de ATP. Acidul piruvic (PIR) mutâ o moleculă de CO2 din PIR şi apoi scoate un electron (H+) pentru a reduce NAD+ (nicotin amid dinucleotid) la NADH2. ● lanŃul transportor de electroni (LTE). Acestă fază reclamă O2 şi produce mai multă energie decât glicoliza. Ciclul Krebs (ciclul acidului citric) Moleculele de acid piruvic. Faza aerobă Acidul piruvic.) I. produse în timpul glicolizei. moleculele de acid piruvic trebuie să ajungă a fi încorporate şi degradate în ciclul Krebs până la CO2 şi H2O. formând acetil CoA care intră în ciclul Krebs. este mai departe degradat în cadrul fazei aerobe (respiraŃiei aerobe). Ciclul Krebs se desfăşoară în 9 trepte: 1. Pentru acest lucru. . enzima . ►Schematic energia eliberată în cursul descompunerii oxidative a compuşilor organici.CoA . produs în faza anaerobă a respiraŃiei. Ea este împărŃită în 2 procese: ● ciclul Krebs (Hans Krebs care a postulat în 1937 existenŃa lui ) – se desfăşoară în matrixul mitocondriilor. Ca să poată folosi această energie. se poate exprima astfel: C6H12O6 + 6O2 6CO2 + 6H2O + energie (686 Kcal. conŃin multă energie în legăturile dintre moleculele lor.b. rămânând un acetil.se combină cu acetilul rămas. În acelaşi timp.

fiecare moleculă de glucoză este prelucrată de 2 ori în cadrul ciclului Krebs. Acidul fumaric se hidrolizează. reducând FAD+ la FADH2. Acidul malic se oxidează. 4.dehidrogenaze . Succinil CoA eliberează CoA se fosforilează GDP+ la GTP care cedează energia ATP. reducând NAD+ la NADH2 şi ciclul se reia. CO2 şi NADH2. trecând în acid succinic. Acidul citric se transformă în izomerul său acidul izocitric. formând acidul malic. se combină cu acidul oxalo acetic (AOA) ciclul Krebs. Acidul α-cetoglutaric se oxidează la succinil CoA. 8. Ies din ciclu 4 molecule de CO2. glucoză.ului. 5. În cadrul acestei trepte este eliberată 1 moleculă de CO2 şi are loc reducerea NAD+ la NADH+ + H+. prod. 6. formând acidul oxaloacetic (AOA). • 2 molecule de FADH2. Deoarece în urma glicolizei se produc 2 molecule de acid piruvic /1 molec. În consecinŃă pentru fiecare moleculă de glucoză se formează: • 6 molecule de NADH+ + H+. 3. Toate aceste reacŃii sunt catalizate de enzime . 9. desfăşurat anterior. Formarea acidul citric are loc când C grupului acetil al acetil CoA. Acidul succinic se oxidează la acid fumaric. • 2 molecule de ATP. .(catalizează transferul de protoni de H+).2. Acidul izocitric se oxidează pentru a forma acidul α-cetoglutaric. 7.

2. deoarece desmoliza nu poate avea loc decât pe zaharuri fosforilate. evitându-se o fosforilare ulterioară. Poate avea loc în diverse moduri dar nu au fost evidenŃiate decât 2 principale: . . sau provenit din descompunerea enzimatică a poliglucidelor: amidon sau inulină proces în care acidul fosforic are un rol important. II.Materialul iniŃial de degradare este glucoza.ciclul pentozofosfaŃilor care duce la transformarea hexozelor în pentoze. Hidroliza amidonului se realizează prin intermediul celor 2 tipuri de enzime: α şi β amilaza până la maltoză. Desmoliza -ozelor este fază producătoare de energie. oxidarea produşilor rezultaŃi din hidroliză. ►Fosforilarea amidonului este o reacŃie foarte importantă şi. Restul de 1/6 este degradat până la CO2 şi H2O. 2. apoi în alte -oze. această reacŃie prezintă avantajul că furnizează -oze fosforilate. spre deosebire de hidroliză. 1. este reversibilă. Comparativ cu hidroliza.glicoliza care asigură transformarea totală a hexozelor în ac piruvic ce este încorporat în ciclul Krebs. hidroliza moleculelor de lipide. regenerând 5/6 din hexozele ce au fost încorporate iniŃial. . Degradarea lipidelor (lipidoliza) Se realizează în 2 etape: 1. ce se formează în fotosinteză.

acidul lactic este transformat într-o serie de acizi: ac. Are aplicatŃii în: ▪ industria untului. ac. conform reacŃiilor chimice: ● anaerobă: C6H12O6 ● oxidativă: C6H12O6 3 CH3-COOH + 15 cal. H şi energie. prin enzimele produse de bacteria Clostridium pasteurianum ▪ în industria inului şi a cânepei folosindu-se bacteria Bacillus amylobacter. Acest tip de fermentaŃie are aplicaŃii în industria brânzeturilor şi a caşcavalului (gustul caracteristic este dat de ac. succinic etc. acetic.3. printr-un lanŃ de reacŃii intermediare prin care glucidele complexe sunt transformate în cele din urmă în acid butiric. (etanol) (acid acetic) FermentaŃia acetică este importantă pentru producerea oŃetului. FermentaŃia butirică se desfăşoară sub acŃiunea enzimelor produse de bacteriile butirice. 4. FermentaŃia propionică este consuderată o continuarea a fermentaŃiei lactice deoarece sub acŃiunea bacteriilor propionice. lactic). FermentaŃia acetică este produsă de anumite bacterii din genul Acetobacter. CH3-CH2-OH + O2 CH3-COOH + H2O + 117 cal. CO2. care distruge Ńesutul de legătură dintre fibre. 5. propionic. Ea se poate realiza pe 2 căi fermentative. ac. care transformă zaharurile sau alcoolul etilic în acid acetic. . obŃinuŃi din degradarea ac.

celulele parenchimatice). Mărirea volumului celulei fiice se poate realiza uniform. Deci.CREŞTEREA PLANTELOR Creşterea plantelor = totalitatea proceselor vitale care concură la realizarea măririi ireversibile a corpului plantelor. Celulele meristematice se divid. În cursul creşterii se realizează şi faza diferenŃierii celulelor (elongaŃie). nefiind incluse transformări calitative legate de: forma organelor. Creşterea celulară. La angiosperme. Deci creşterea şi dezvoltarea sunt 2 procese calitative deosebite dar legate între ele. rezultând celule izodiametrice (ex. sau inegale într-o anume direcŃie (celulele prozenchimatice). când se realizează şi îngroşarea pereŃilor celulari. iar la marginea meristemelor. I. de reproducere şi participarea acestora la formarea fructelor şi seminŃelor. Astfel. În timpul creşterii au loc modificări permanente de mărime. creşterea meristematică se realizează prin diviziunea celulară. întinderea celulelor corespunde cu începutul fazei de diferenŃiere a Ńesuturilor definitive. • În cursul trecerii plantei de la faza vegetativă la faza reproductivă au loc modificări calitative care Ńin de dezvoltarea plantelor. celulele meristematice încep să se întindă. formă şi structură a organelor vegetale. . creşterea celulară este localizată în anume zone meristematice. formând celule fiice care cresc în volum.

este apoi folosită în desfăşurarea proceselor vitaleale plantelor. . eliberată în respiraŃie.►Cea mai mare parte din energia chimică.

.Meristem de aşteptare Inel iniŃial FAD can be reduced to FADH2. The semiquinone is then oxidized once more by losing an electron and a proton and is returned to the initial quinone form (FAD). whereby it accepts two hydrogen atoms (a net gain of two electrons): Meristem medular FAD (fully oxidized form. FADH2 can then be oxidized to the semireduced form (semiquinone) FADH by donating one electron and one proton. or quinone form) accepts two electrons and two protons to become FADH2 (hydroquinone form).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful