CUPRINS

1

MOTIVAŢIA Promovarea şi menţinerea sănătăţii cât şi prevenirea îmbolnăvirilor sunt obiective importante în actualul sistem de sănătate. Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sănătate s-a ajuns la datoria de a păstra sănătatea. Dar existenţa omului nu poate fi concepută fără boli, de aceea preocuparea pentru îngrijirea pacientului a fost şi rămâne unul din ţelurile umanitare ale medicinei. Dintre bolile frecvent întâlnite se înscrie şi Litiaza Renală. Am ales ca temă Îngrijirea pacientului cu Litiază Renală, datorită faptului că în activitatea practică pe care am desfăşurat-o în timpul stagiului clinic în cei trei ani am acordat îngrijiri de Nursing mai multor pac ienţi care sufereau de această boală. Apărând la toate vârstele, are de regulă un diagnostic cu atât mai sever cu cât se instalează la o vârstă mai timpurie. Consecinţele şi rapiditatea instalării complicaţiilor, precum şi tendinţa frecventă la recidive m-au impresionat iar empatia manifestată faţă de pacienţii cu această afecţiune m-a ajutat să înţeleg mai bine această boală, fapt pentru care Litiaza Renală m-i s-a părut potrivită ca subiect al acestei lucrări. Folosind o bogată bibliografie de specialitate şi însuşindu-mi noţiuni de nursing din cadrul orelor la care am participat la şcoală, voi încerca să subliniez importanţa acestei afecţiuni.

2

CAPITOLUL I LITIAZA RENALA- PARTEA GENERALĂ

1.1Definiţia bolii Litiaza renală este o afecţiune caracterizată prin formarea de calculi în interiorul cavităţilor pielocaliceale şi în căile urinare, în urma precipitărilor substanţelor care, în mod normal, se găseau dizolvate în urină. Litiaza renală reprezintă, o afecţiune frecventă care se poate întâl ni la orice vârstă, chiar în prima copilărie. Este mai frecventă la bărbaţi decât la femei. 1.2. Etiopatogenie Litiaza renală – consecinţa acţiunii a numeroşi factori de risc. Rinichiul asigură pe de o parte conservarea apei în organism, iar pe de altă parte execută o serie de produşi cu solubilizare redusă. Când urina devine suprasaturată cu materiale insolubile în anumite condiţii apar calculii de diferite mărimi. Principalii factori sunt reprezentanţi de: -deshidratare -creşterea concentraţiei sărurilor urinare (hipercalcemie, cistinurie) -variaţiile pH-ului urinar în ambele sensuri -factori metabolici: guta, avitaminoze; -factori anatomici: congenitale sau câştigaţi care alterează drenajul urinei; -factori bacteriologici: există unii germeni care secretă urează generatoare de amoniac, favorizând apariţia calculilor amoniaco-magnezieni. 1.3Simptomatologie Litiaza renală se poate manifesta clinic sub patru forme principale: a) calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bănuit la bolnavii de gută, infecţiei urinare, imobilităţi la pat, paraplegici. Anamneza furnizează informaţii despre anumite obiceiuri alimentare, abuz de alimente bogate în proteine (carne) sau oxalaţi (spanac, sfeclă roşie, ciocolată) despre mediul de viaţă al pacientului (cald şi uscat), infecţii urinare în antecedente sau eventuale eliminări anterioare de calculi.

3

precipitat de un efort fizic important. -glucoză. ca şi modificările căilor urinarea în amonte de obstacol. -litiaza xantinică. Urografia intravenoasă cu substanţă de contrast pune în evidenţă calculii radiotranparenţi. hematurie. litiaza renală poate fi clasificată în: -litiaza calcică (oxalică. pareză intestinală) şi vegetative (paloare. uneori doar o jenă la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipică manifestare a litiazei renale. Scintigrafia renală apreciază funcţionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic. Durata este variabilă.4 Examinări paraclinice Radiografia renală simplă evidenţiază calculii radioopaci. se manifestă ca durere vie în zona lombară. Sumarul de urină. transpiraţii. Se cercetează prezenţa: -albumine cu apreciere cantitativă. mixtă). de obicei unilateral. fosfatică. 4 . 1. vărsături. Colica renală înseamnă înseamnă distensia acută a căilor excretorii deasupra obstacolului şi spasmul supraadăugat. forma şi localizarea lor. dar ea nu este indispensabilă diagnosticului. iar sfârşitul colicii poate coincide uneori cu eliminarea calculilor. Durerea se însoţeşte de disurie. fie pe cale hemetogenă generând infecţii de diferite tipuri. -litiaza urică. ore sau chiar zile. reprezintă singura formă de manifestare a acestuia. Infecţiile urinare reprezintă complicaţii redutabile ale litiazei şi. Debutul este de obicei brusc. -litiaza astenică. numărul. în hipocondru şi fosa iliacă de aceeaşi parte cu iradieri spre organele genitale externe şi faţa internă a coapsei. tahicardie).b) durerea în durerea violentă (colică renală) dar şi sub formă de nevralgie (durere nudă. Pot exista fenomene reflexe digestive (greţuri. Ecografia renală este o explorare de prim ordin prin informaţiile pe care le aduce şi caracterul ei neinvaziv permite de asemenea diagnosticarea litiazei renale şi a impactului său asupra rinichiului. germenii pot infecta căile urinare. de multe ori. c) infecţia urinară datorită stazei urinare realizate prin obstacol şi a refluxului urinar. În funcţie de compoziţia chimică a calculilor. fie pe cale ascendentă. impactul asupra parenchimului renal şi eventualele leziuni anatomice.

Volumul urinar în medie 1500 ml/zi în funcţie de aportul hidric: -mai puţin de 1500 ml/zi – oligurie -mai mult de 1500 ml /zi – poliurie Culoarea urinei poate deveni hipercromă. urmată eventual de expulzia calculului.6-8. Reacţia (pH-ului) urinei normal acidată şi variază între 4. a unei anurii. Totdeauna trebuie să ne gândim la o litiază renală şi în cazul când durerile sunt surde sau atipice ori asemănătoare unei lombosciatice. sau chiar a unei insuficienţe renale cronice. 1. prezenţa infecţiei şi aprecierea stării funcţionale renale. prezenţa sau absenţa distensiei căilor excretoare în amonte. Recoltarea impune condiţii sterile. -hematii. -diferite săruri. Diagnosticul pozitiv de litiază renală necesită şi precizarea următoarelor date: uni sau bilateralitatea leziuni. În favoarea litiazei renale poate pleda examenul de urină prin prezenţa hematuriei. a unei piurii. Mirosul urinei: -fetid: semnifică infecţii urinare severe. ca şi cercetarea cristaluriei provocate (atunci când este pozitiv repetat). din mijlocul jetului urinar (câţiva mililitri). Diagnostic pozitiv şi diferenţial a. Mai rar litia za renală poate fi asimptomatică.5. după o prealabilă toaletă locală (genitală). însoţită de eliminare excesivă de săruri prin urină. Sedimentul urinei: -leucocite. recoltare ce se repetă la 100 minute.-urobilinogen. Urina recoltată se însămânţează pe medii de cultură şi citirea se face după intubare la termostat 24 h. febră etc. Valorile normale: 0-2000 leucocite/minut Urocultura – este examinarea bacteriologică a urinei şi are drept scop depistarea infecţiei urinare. -amoniacal: fetid în infecţii urinare Proba Addis Hamburgher determină numărul de hematii sau leucocite eliminate pe minut. Este posibil ca litiaza renală să se manifeste prin apariţia unei hematurii nedureroase. -pigmenţi biliari. 5 . Diagnostic pozitiv Se bazează în primul rând pe existenţa colicii renale nefritice. a unei infecţii urinare rezistente la tratament. portocalie în ingestie redusă de lichide. hidronefroze. pierderi lichidiene excesive.8 în funcţie de dietă.

6. băi fierbinţi. Intravenos sau intramuscular. deci o scădere a factorilor care declanşează durerea. Tratamentul profilactic propriu fiecărui varietăţi de litiaze a. Cura de diureză nu este indicată în faza iniţială dureroasă. chiar şi în cazurile când calculi ureterali nu se însoţesc de colica acută. În 60-80% calculii ureterali pot beneficia de un tratament medical. Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesară. calcul putându-se elimina spontan. oricare ar fi natura lor chimică. Novalgin intramuscular sau intravenos. -antispastice: papaverina fiole intravenos sau intramuscular foarte lent de obicei în asociere cu Scobutil intravenos. Atropina fiole a 1 mg. în cazul când durerile sunt extrem de intense. 1. Tratamentul General Curativ Comun Tabloul clinic cel mai frecvent observat în litiaza renală este constituit de colica ureterală. cheagulri de origine renală. în formele mai grave Fortral intramuscular. Aplicaţii de căldură: în regiunea lombară (pernă electrică). se va aplica mai întâi un tratament medicamentos. Lizadon. 6 . -apendicita acută. De asemenea. Odată durerea calmată. şi. mai cu seamă când durerea este atipică. deşi opiaceele au dezavantajul de a împiedica migrarea calculilor.b. Diagnostic diferenţial Colica nefritică. -ocluzia intestinală. Tratament Tratamentul conservator al litiazei renale implică: Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziază. se diferenţiază de: -pielonefrita acută. -tumorilor căilor excretoare (bazinet. -analgetice: Algocalmin. -colecistita. În tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra în primul rând medicaţia antispastică şi antialgică pe cale intramusculară sau intravenoasă. În această perioadă este indicată cura de diureză care favorizează migrarea calcului. deoarece creşte presiunea intrapielitică care are rol important în producerea durerii. supozitoare sau tablete în forme mai uşoare: Scobutil. ureter). se va trece la o analgezie de bază prin admini strarea per oral sau supozitoare de spasmolitice şi analgetice pentru că se obţine o dilatare şi o diminuare a perstalticii căilor urinare.

dietei şi medicaţiei urmăreşte: -scăderea concentraţiei urinare printr-un aport crescut lichidian.7 Evoluţie şi complicaţii Evoluţia depinde de numărul şi mărimea calculilor. forma şi situaţia topografică a calculului. În cazul în care tratamentul medical nu a dat rezultate sau în cazurile complicate cu insuficienţă renală se aplică tratament urologic şi la nevoie chirurgical.scuturare” a pietrei. cea 7 . Litiaza renală fiind o boală cronică a întregului organism.. ATROPINĂ. el va fi continuat întotdeauna cu măsuri de prevenire a recidivei calculoase. Dintre litiazele calcice. puţin dureroasă. impune internare pentru investigaţii suplimentare şi tratament adecvat. asociate cu indicaţia care reglează dinamica ureterală. numărul. În cazul în care este prezentă leucocituria şi bacteriuria. se va aplica terapia antibiotică. 1. acestea diminuând de la 40% la 10%. sunt: natura litiazei. se administrează MIALGIN. gradul de obstrucţie a căilor urinare. prezenţa sau absenţa infecţiei şi riscul de recidivă. -creşterea aportului de mediatori care inhibă cristalizarea. Pentru eliminarea spontană a calcului are o mare importanţă mişcarea şi aşa zisa . În colicile violente prelungite care nu cedează la analgetice şi spasmofilitice uzuale se mai asociază: ROMERGAM. dar orice colică febrilă prelungită sau complicată cu oligurie. obstrucţia căilor urinare depinde de eficienţa tratamentului şi posibilitatea prevenirii recidivelor şi a complicaţiilor. Tratmentul colicii renale se poate face şi ambulatoriu. dimensiunile. cu ajutorul aportului hidric. Tratament profilactic Este în funcţie de compoziţia chimică a calculilor. Dacă nici aşa durerea nu cedează.5 l/24h. -diminuarea aportului substanţelor formatoare de calculi.Volumul urinar va trebui să depăşească 1. FENOBARBITAL. -lupta contra infecţiei. Factorii care pot influenţa evoluţia şi prognosticul. iar tratamentul de dizolvare a calcului este eficace. Tratamentul s-a dovedit eficace în profilaxia recidivelor. -modificarea pH-ului urinar. Cu privire la natura litiazei. Tratamentul chirurgical Tratamentul chirurgical impune doar o etapă a tratamentului litiazei renale. se ştie că cea urică este mai bine tolerată. necesită un tratament de lungă durată. Pot fi recomandate şi ceaiurile de plante cu acţiune diuretică. Tratamentul profilactic medical.

Gradul şi durata obstrucţiei are o mare importanţă prognostică. deoarece atunci când este severă şi sediul este sus situat. Este posibil ca. flegmonul perinefritic şi septicemia. să se instaleze în amonte faţă de obstacol o dilatare pielocaliceală de volum variabil. Complicaţiile mecanice sunt determinate de prezenţa unui calcul pe căile urinare excretoare. forma şi situaţia topografică a calcului pot fi prevăzute şansele de eliminare spontană. însă şansele de eliminare sunt minime. Anurie reprezintă o complicaţie gravă datorită fie unui mecanism reflex. fie unor leziuni de pielonefrită litiazică pe rinichiul colateral. 1. b. -complicaţiile renale. uneori.8 Prognostic Bilateralitatea reprezintă un semn de prognostic sever. După infecţia pielică se instalează pielonefrita acută sau cronică cu insuficienţă renală ireversibilă. Tot în cadrul complicaţiilor infecţioase se menţionează: p ionefroza. c. -complicaţiile mecanice. Complicaţiile renale sunt reprezentate de nefropatia obstructivă însoţită de nefrită interstiţială cronică. Complicaţiile comune ale litiazei renale sunt: -complicaţiile infecţioase. care reprezintă un obstacol incomplet sau complet privind excreţia urinii. 8 . fie mai rar unei obstrucţii bilaterale. Calculii caliceali sunt de obicei bine suportaţi. prin faptul că recidivează şi se infectează. În funcţie de dimensiunile.fosfatică este mai gravă decât cea oxalică. va duce la o distrugere nefrotică ireversibilă. Excluderea funcţională a rinichiului (rinichi mut) are loc în cazul când calculul produce o obstrucţie totală. a. Complicaţiile infecţioase sunt favorizate de litiaza renală.

60C T. Caracteristici individuale Rasa: albă Naţionalitate: română Limbă vorbită: română Religie: ordodoxă Ocupaţia: vânzătoare Cultura: 12 clase b. Date stabile Date stabile generale Nume:D Prenume: A Vârsta: 31 ani Sex: feminin Stare civilă: căsătorită. 2. c. colici renale repetate de doi ani. : 140-80 mm Hg 9 . Date variabile a) Date fizice (în momentul internării) Temperatura: 36. nu este alergică e. produse lactate. dulciuri.Obiceiuri şi gusturi personale: alimentaţie mixtă. Ritm de viaţă: normal. rudele şi prieteni.CAPITOLUL II PLANUL DE INGRIJIRI Prezentarea CAZULUI Nr. Nu consumă toxice. Relaţii fizice şi reacţionale: grup sanguin: A II.A. d. doi copii Mediul de provenienţă: rural Date stabile individuale a. fructe. în special merele. Rh pozitiv. decât ocazional. Relaţii sociale – Reţeaua de susţinere: familia (soţul şi cei doi copii). Elemente biografice în legătură cu sănătatea: în copilărie a avut varicelă. preferă carnea de porc. pasăre. 1 Culegerea datelor 1. nu are proteze.

10 . datorită eliminărilor de calculi renali -capacitatea de comunicare păstrată -pacienta este conştientă.2013 Data externării: 21. Date psiho-sociale -apetit: scăzut -somn agitat.2013 Diagnostic de trimitere: Colică renală dreaptă Diagnostic de internare: Litiază renală dreaptă cu hidronefroză gradul II. Papaverină.68 m b. Antecedente personale: în copilărie a avut varicelă. cu iradieri în flancuri şi fosa iliacă dreaptă. ochi încercănaţi -dureri colicative renale la micţiune. Istoricul bolii: Circumstanţe de apariţie: boala datează de aproximativ doi ani. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea. tatăl cardiac. Antecedente heredo-colaterale: mama hipertensivă. întrerupt din cauza durerii -poziţia bolnavului este ghemuită -faţa exprimă durere. orientată temporo-spaţial -oboseala este pregnantă -are o uşoară stare depresivă. colică renală în urmă cu doi ani. tristeţe. anxioasă 3.01. În urma interpretării şi departajării datelor culese de la primul caz luat în studiu am constatat că au fost alterate următoarele nevoi: Nevoia de a bea şi a mânca Nevoia de a elimina Nevoia de a dormii şi a se odihni Nevoia de a evita pericolele. Algocalmin).01.Date culese din Foaia de Observaţie clinică Data internării: 12. Criza actuală debutând brusc cu dureri colicative insuportabile care n -au cedat la antispasticele şi antialgicile obişnuite (Scobutil.Puls: 80 pulsaţii/minut Respiraţie: 17 respiraţii/minut Diureza: 1100 ml/24h Scaun: 1 scaun/zi G = 70 kg Î =1. anxietate. Infecţie urinară Motivele internării: dureri colicative lombare.

explorez cauza durerii. hidratare. Evaluare După 2h durerea a cedat în intensitate. . factori care-i cresc sau diminuează intensitatea durerii. pun comprese calde pe regiunea pubiană .ajut pacienta în deplasările sale la nevoie .delegate . .învăţ pacienta poziţia corectă pentru uşurarea micţiunii şi golirea completă a vezicii urinare .administrez antispastic. scobutil. Pacienta să beneficieze de siguranţă fără accidente.sfătuiesc pacienta să-şi găsească o poziţie antalgică. .îi stimulez evacuarea globului vezical (introduc sub pacientă un bazinet cald. piafen. fortral).la indicaţia medicului administrez 11 1 . localizare.liniştesc pacienta. Obiective Pacienta să-şi exprime diminuarea durerii în decurs de 2 h. Pacienta nu resuşeşte să aibă micţiuni spontane în 48h. a mânca. . igienă.pentru diminuarea durerii ajut pacienta în activitatea zilnică: alimentaţie. pentru a-şi putea stabili propriul orar de ingestie şi eliminare.examinez pacienta cu atenţie.fac bilanţul hidric . intensitate. . băi calde. -evaluez caracteristicile durerii.utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii. . dacă este indicat.explic pacientei că trebuie să existe o relaţie între nevoia de a bea. Pacienta să beneficieze de siguranţă psihică pentru înlăturarea stării de anxietate pe toată perioada spitalizării. numai cu ajutorul Furosemidul ui. 2 . antialgice (papaverină. .STABILIREA PLANULUI DE NURSING Intervenţii autonome . După 30 minute durerea a cedat parţial la administrarea de Fortral. Eliminare urinară insuficientă în calitate şi cantitate -pacienta să aibă micţiuni spontane în 48 h. Diagnostic de nursing Durere Anxietate. încurajând-o că-i va trece durerea. elimina. mobilizare . .

şi excreţia.corectez dezechilibrul acido-bazic în funcţie de rezerva alcalină.pacienta să întinderea ei. pere în . -pacienta să fie .rog pacienta să-şi golească vezica beneficieze de urinară înaintea culcării. cantitativ -să bea 2000 . cât şi este cauza insomniei şi îmi spune că cantitati. aproximativ 3. . 24h legume. 4 . diuretice (Furosemid) Alimentaţie -pacienta să . nu se doarmă 6-8h poate acomoda cu somnul în spital.interzic să consume carne de miel.pacienta este echilibrată hidroelectrol itic şi acido bazic după 24 h -pacienta doarme în timpul nopţii 5h -pacienta a beneficiat de confort fizic şi psihic în tot timpul spitalizării . psihic pentru a se odihni bine din primele 3 12 -pacienta consumă 3 mese/zi şi bea 2000 ml ceai în 24h. somn atât . aerisirea salonului beneficieze de . fructe. .calculez raţia alimentară echilibrată insuficientă aibe trei mese în funcţie de numărul de calorii şi calitativ şi /zi regim alimentar. să nu doarme din pricina durerii. prin 4 zile schimbarea lenjeriei patului şi .îi asigur odihna şi liniştea.. proteine în cantităţi limitate.asistenta face zilnic bilanţul hidric în decurs de măsurând cu conştinciozitate ingestia 24h.rog pacienta pe lângă ceaiul de dimineaţă pe parcursul zilei să consume încă 2000-2500 ml lichide în special ceai din cozi de cireşe.administrez Diazepam înainte de confort fizic şi culcare cu 30 minute.identific prin discuţii cu pacienta care calitativ. fără întreru. prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide şi electroliţi în funcţie de ionograma mică şi urinară. brânzeturi hidroelectroliti nefermentate.pacienta să . c şi acido bazic . -cântăresc zilnic pacienta.corectez dezechilibrul hidric. . echilibrată conserve de carne. .stabilesc regimul dietetic ml lichide în corespunzător produse lactate. Insomnie .învăţ pacienta tehnici de relaxare.creez condiţii optime de somn.3 .

cu metode profilactice şi curative. pe care le va aplica în practică. scobutil compus. .să aibă un mod de viaţă raţional. elimină 7 calculi mici. cu repetate colici renale în antecedente. ocazie cu care şi verific dacă înţelege ceea ce îi explic. având un vocabular de cunoştinţe bogat despre boala sa. de 2-3 mm fiabili. . Se externează cu următoarele recomandări: -regim alimentar echilibrat.această muncă de educaţie pentru sănătate o fac prin conversaţie. În a 12-a zi de tratament. În urma îngrijirilor date. Colică renală dreaptă. -pacienta înţelege informaţiile primite. în vârstă de 31 ani. Pacientei i s-a administrat la serviciul de urgenţă.pacienta să Cunoaştere acumuleze noi cunoştinţe. Se externează în stare ameliorată. reuşind să aibe micţiuni spontane. să -şi golească complet vezica. decât după administrarea unei fiole de mialgin intramuscular.1 Pacienta D. să nu mai fie anxios. conform planului de Nursing stabilit şi în urma tratamentului medicamentos recomandat. zile de la internare.pune în aplicare noile cunoştinţe acumulate EVALUAREA FINALĂ A CAZULUI Nr.verific dacă a înţeles mesajul corect şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe. După acest tratament durerile din regiunea lombară n-au cedat. . 13 . tratamentul de urgenţă: algocalmin. pe tot parcursul spitalizării . se internează după ce a urmat tratament ambulator cu scobutil compus. papaverină.conştientizez pacienta de necesitatea intervenţiei chirurgicale .A. Insuficientă . În urma examenelor clinice s-a stabilit diagnosticul de certitudine: Litiază renală dreaptă.explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind boala . şi-a îmbogăţit cunoştinţele despre boala sa pe perioada spitalizării . măsurile preventive şi curative. Durerile colicative n-au cedat complet. dezinfectante urinare. Infecţie urinară.pacienta să dobândească atitudini. modul de participare la intervenţii şi procesul de recuperare.să-şi mărească rezistenţa organismului prin consum de fucte. papaverină.5 . legume şi activitate în aer liber . papaverină. piafen.modul de manifestare. pacienta evoluează favorabil. obiceiuri şi deprinderi noi .

-menţinerea unui pH urinar: 6-6. Scobutil compus la nevoie. Papaverină. -control în policlinică.-consum de lichide: 2. -evitarea efortului fizic.5 litri/zi. frigului şi umezelii. 14 . -tratament cu: Rowatinex.5. Nefrix.

Caracteristici individuale Rasa: albă Naţionalitate: română Limbă vorbită: română Religie: ordodoxă Ocupaţia: tâmplar Cultura: şcoală medie b.Prezentarea CAZULUI Nr. nu are proteze. consumă alcool ocazional. poartă ochelari. Relaţii sociale – Reţeaua de susţinere: soţie şi un copil. e. Elemente biografice în legătură cu sănătatea: în copilărie a avut rujeolă. : 125-80 mm Hg Puls: 80 pulsaţii/minut Respiraţie: 16 respiraţii/minut Diureza: 1100 ml/24h Scaun: 1 scaun/zi 15 . Date variabile a) Date fizice (în momentul internării) Temperatura: 360C T. Relaţii fizice şi reacţionale: grup sanguin: A II. consumă o cafea pe zi fumează 10 ţigări pe zi.A. Rh pozitiv.Obiceiuri şi gusturi personale: alimentaţie mixtă. un copil Mediul de provenienţă: urban Date stabile individuale a. Date stabile Date stabile generale Nume:V Prenume: L Vârsta: 45 ani Sex: masculin Stare civilă: căsătorit. 2. preferă carnea de porc şi de pasăre. locuieşte într-o casă corespunzătoare. colici renale repetate de 3 ani. operat de hemoroizi în urmă cu 10 ani. d. 2 Culegerea datelor 1. Ritm de viaţă: normal. a suferit de apendicectomie la vârsta de 20 de ani. c.

Nevoia de a dormii şi a se odihni 4.Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea. Data internării: 13.G = 75 kg Î =1. Nevoia de a bea şi a mânca 2.Nevoia de a evita pericolele. la 35 ani a fost operat de hemoroizi. dezinfectante urinare. cu iradieri spre organele genitale şi faţa internă a coapsei. astenie.pacientul cu repetate colici renale în antecedente. Nevoia de a elimina 3. polakinurie. Antecedente personale: în copilărie a avut rujeolă. întrerupt din cauza durerii -poziţia bolnavului este ghemuit f-aţa exprimă durere. orientat temporo-spaţial -oboseală. privire anxioasă -dureri renale puternice cu iradiere spre organele genitale şi faţa internă a coapsei. -capacitatea de mişcare bună -pacientul este conştient. papaverină.98 m b. 16 .Au persistat durerile în regiunea lombară şi a fost trimis la spital pentru internare. colici renale în ultimii 3 ani. ochi încercănaţi. În urma interpretării şi departajării datelor am constatat că au fost alterate următoarele nevoi: 1. disurie. anxietate 3.05. a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen. tatăl a suferit de hipertensiune arterială. Istoricul bolii: . Date psiho-sociale -apetit: scăzut -somn agitat.2013 Diagnostic de trimitere: Colică renală bilaterală Diagnostic de internare: Litiază renală dreaptă Motivele internării: dureri colicative în regiunea lombară.2013 Data externării: 21. la vârsta de 20 de ani a avut apendicectomie. 5. Antecedente heredo-colaterale: părinţi decedaţi.Date obţinute din Foaia de Observaţie clinică. adinamie. agitaţie.05.

utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii.explorez cauza durerii. piafen la indicaţia medicului .evaluez caracteristicile durerii. 2 . Pe tot parcursul spitalizării pacientul a beneficiat de o siguranţă fizică şi psihică 1 . alimentaţie.explic persoanei că-i este permis să se plângă sau să-i fie teamă.STABILIREA PLANULUI DE NURSING Diagnostic de nursing Durere Anxietate. intensitate.ajut pacientul în deplasările sale la nevoie .observ poziţia de protecţie adoptată de persoană .explic pacientului poziţia corectă pentru uşurarea micţiunii şi golirea completă a 17 Evaluare După 2h în urma intervenţilor durerea a cedat. să-şi exprime mânia sau frustrarea . .examinez pacientul cu atenţie.liniştesc pacientul. antialgice papaverină. Intervenţii autonome . Obiective Pacientul să-şi exprime diminuare a durerii în decurs de 2 h. băi calde.pentru diminuarea durerii ajut persoana în activitatea zilnică: hidratare. . Alterarea funcţiei de eliminare a urinei -pacientul să aibă micţiuni spontane .administrez antispastic. localizare. . igienă. . încurajându-l că-i va trece durerea.administrez analgezicul cu 20-30 minute înainte de a face exerciţii sau activitate . Anxietatea s-a diminuat.delegate . . factori care-i cresc sau diminuează intensitatea durerii. . dacă este indicat.în urma intervenţiilor pacientul resuşeşte să .

în 42 h . în funcţie de ionograma serică şi urinară la recomandarea medicului .cercetez elementele energetice şi cele neenergetice . măsor urina -verific prezenţa globului vezical. instituind perfuzii cu glucoză 5%.explorez gusturile şi deprinderile alimentare ale pacientului.alimentez pacientul parenteral.calculez raţia alimentară în funcţie de numărul de calorii şi regim dietetic. .pacientul să fie echilibrat hidroelectro litic . 40%.urmăresc apariţia eventualelor probleme . hidrolizate de proteine şi amestecuri de 18 aibă micţiuni spontane de 3-4 ori/zi în decurs de 24h 3 Dificultatea .cântăresc zilnic pacientul -corectez dezechilibrul hidric prin hidratare sau reducerea aportului de lichide şi electroliţi.în urma intervenţiilor luate pacientul reuşeşte să fie echilibrat hidroelectrolit ic .pacientul să fie echilibrat hidroelect rolitic şi acidobazic în 3 zile. 33%. . deprinderile şi nevoile sale . 10%. de a se alimenta -pacientul să aibe trei mese /zi echilibrate şi să crească în greutate 1 kg în 4 zile -pacientul consumă 3 mese/zi iar greutatea corporală a crescut cu 2 kg pe perioada spitalizării . alegând alimentele în funcţie de preferinţele. 20%.fac bilanţul hidric .la indicaţia medicului corectez dezechilibrul hidric prin hidratare sau reducerea aportului de lichide li electroliţi în funcţie de ionograma serică şi urică. vezicii urinare . încercând stimularea lui .

. ..fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate.conştientizez pacientul asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii.pacientul să beneficieze de somn corespunzăt aminoacizi (Marisang. .identific prin discuţii cu pacientul care este cauza insomniei şi îmi spune că nu doarme din cauza durerii şi 19 .pacientul să fie echilibrat nutriţional 4 Insomnie . la ore regulate şi prezentate atrăgător .calculez numărul de calorii . . Aminomel) vitamine şi electroliţi .învăţ pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative ale principiilor alimentare în vederea înlocuirii unui aliment cu altul.explorez preferinţele pacientului asupra alimentelor permise şi interzise .pacientul este echilibrat nutriţional -pacientul a beneficiat de confort fizic şi psihic în tot timpul . fructe .explorez gusturile şi obiceiurile pacientului . legume. un regim lacto-vegetarian.servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată.stabilesc la indicaţia medicului regimul dietetic corespunzător.

conştietizez bolnavul asupra 20 spitalizării . anxietăţii.îi asigur odihna şi liniştea. prin schimbarea lenjeriei patului şi întinderea ei.îi ofer o cană de ceai cald înainte de culcare.pacientul să acumuleze noi cunoştinţe în legătură cu boala sa cu care să poată da informaţii pe tot parcursul spitalizării.pune în aplicare noile cunoştinţe acumulate .or calitativ şi cantitativ 5 Insuficientă . exerciţii respiratorii cu 30 min. înainte de culcare.stimulez dorinţa de cunoaştere a pacientului prin lecturarea de materiale de specialitate în legătură cu boala sa . modul de participare la intervenţii şi procesul de recuperare.creez condiţii optime de somn.învăţa pacientul să practice tehnici de relaxare cu 30 min. . . cunoaştere . măsurile preventive şi curative. .la indicaţia medicului.modul de manifestare. nu se poate acomoda cu somnul din spital . înainte de culcare . aerisirea salonului . administrez Diazepam înaintea culcării cu 30 min .îl încurajez în legătură cu boala sa să elimine anxietatea .explorez nivelul de cunoştinţe al pacientului privind boala . o baie caldă .învăţa pacientul să practice tehnici de relaxare.pacientul se odihneşte 6h pe noapte -pacientul înţelege informaţiile primite şi poate da la rândul său informaţii .

se internează după ce a urmat tratament ambulator cu piafen. În urma îngrijirilor date. 21 .L.să aibă un mod de viaţă raţional. şi dezinfectante urinare datorită faptului că durerile din regiunea lombară persistă. reuşind să aibă micţiunile spontane. pacientul se externează în stare ameliorată.evitarea efortului fizic.respectarea regimului igieno-dietetic şi medicamentos. La externare i s-a recomandat:cura de diureză.verific dacă pacientul a înţeles mesajul corect şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe. . în vârstă de 45 ani. să-şi golească vezica. conform planului de Nursing stabilit şi în urma tratamentului medicamentos recomandat. EVALUAREA FINALĂ A CAZULUI Nr.propriei responsabilităţi privind sănătatea .evitarea frigului şi a umezelii. să nu mai fie anxios.dispensarizare. Astfel în urma examenelor clinice s-a stabilit diagnosticul de certitudine: Litiază renală dreaptă.2 Pacientul V. cu repetate colici renale în antecedente.

A. fructele nu consumă toxice. nu prezintă deficienţe senzoriale. e. 2. Rh pozitiv. locuinţa corespunzătoare. c. grăsimile. Caracteristici individuale Rasa: albă Naţionalitate: română Limbă vorbită: maghiară Religie: romano-catolică Ocupaţia: pensionar Cultura: 8 clase b. Date stabile Date generale Nume:B Prenume: M Vârsta: 66 ani Sex: masculin Stare civilă: căsătorit. în 1975 apendicectomie. preferă carnea de porc. dulciurile.60C T. : 130-70 mm Hg Puls: 84 pulsaţii/minut Respiraţie: 18 respiraţii/minut Diureza: 1000 ml/24h Scaun: 1 scaun/zi 22 . 3 Culegerea datelor 1. Elemente biografice în legătură cu sănătatea: în copilărie a avut rujeolă. nu poartă ochelari. are proteză dentară. d. 4 copii Mediul de provenienţă: rural Date stabile individuale a.Prezentarea CAZULUI Nr.Obiceiuri şi gusturi personale: alimentaţie mixtă. Date variabile a) Date fizice Temperatura: 36. Ritm de viaţă: normal. Relaţii fizice şi reacţionale: grup sanguin: A II. afumăturile. Relaţii sociale – Reţeaua de susţinere: familia-soţie şi cei 4 copii.

Antecedente personale: în copilărie a avut rujeolă.Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea. greţuri.G = 62 kg Î =1.02. cu dureri violente în flancul stâng şi fosa iliacă stângă. 23 . Istoricul bolii: .boala actuală debutează brusc. colici renale în urmă cu 5 ani. balonări .Nevoia de a dormii şi a se odihni 4. Nevoia de a bea şi a mânca 2. stare de rău general. cu iradiere spre organele genitale şi faţa internă a coapsei.2013 Diagnostic de internare: Colică reno-uretrală Motivele internării: dureri colicative în flancul stâng.55 m b.2013 Data externării: 15. pentru precizarea diagnosticului. Se suspectă o colică renală stângă. motiv pentru care se internează în spital.02. Date psiho-sociale -apetit: normal -somn agitat -poziţia bolnavului este normală în decubit -faţa denotă tristeţe -dureri colicative în flancul stâng. greţuri. Balonări. Data internării:08. -capacitatea de comunicare nealterată -pacientul este orientat temporo-spaţial -este neliniştit. cu tulburări la micţiune. tatăl hipertensiv. Antecedente heredo-colaterale: mama cardiacă. 5. obosit -tegumente uscate.Nevoia de a elimina 3. În urma interpretării şi departajării datelor am constatat că au fost alterate următoarele nevoi: 1. greţuri.Date obţinute din Foaia de Observaţie clinică. litiază renală (ambii decedaţi).Nevoia de a evita pericolele. reci 3.

la indicaţia medicului administrez Metoclopramid.urmărirea fun-cţiilor vitale pe perioada spitalizării Evaluare -pacientul conti-nuă să prezinte greţuri şi vărsături .delegate .calculez raţia alimentară .pacientul a eliminat 850 ml de urină în timp de 24h 2 . a elimina pentru a-şi putea stabili propriul orar de ingestie şi eliminare 24 Diagnostic de nursing 1 . şi-i promit că totul se va termina cu bine . scaun.îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească gura .cantitatea de lichide consumate să fie 2000 ml/24h .explic pacientului că trebuie să existe o relaţie între nevoia de a bea şi a mânca.administrez pacientului ceaiuri şi sucuri de fructe în limita toleranţei . .pacientul îşi menţine tegume-ntele şi mucoa-sele curate pe perioada spitalizării .funcţiile vitale sunt în limite normale. respiraţie.O. Papaverină . Greţuri şi vărsături Obiective .ajut pacientul să-şi efectueaze toaleta cavităţii bucale . Deshidratare .anunţ pacientul din timp să nu mănânce nimic în dimineaţa efectuării recoltărilor.după 24h greaţa a dispărut la administrarea Metoiclopram i-dului . îi explic necesitatea acestor recoltări în vederea precizării diagnosticului .invit pacientul să respire profund . diureză şi notez valorile în F.STABILIREA PLANULUI DE NURSING Intervenţii autonome .pacientul să nu mai prezinte tulburări de micţiune în .pacientul să prezinte tegume-nte şi mucoase curate pe toată perioada spitalizării .pacientul să nu mai prezinte greţuri şi vărsături în 24 h . după 3 zile .liniştesc psihic pacientul încurajându-l cu vorbe blânde.măsor TA. puls.termometrizez dimineaţa şi seara .

identific prin discuţii cu pacientul care este cauza insomniei şi îmi spune că nu doarme din cauza durerii şi anxietăţii . antalgică . .la indicaţia medicului corectez echilibrul hidric prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide şi electroliţi în funcţie de ionograma serică şi urinară .pacientul să beneficieze de somn atât calitativ şi cantitativ.învăţ pacientul să adopte o poziţie comodă. să doarmă 6-8h fără întrerupere în aproximativ 3-4 zile .la indicaţia medicului efectuez sondaj vezical . exerciţii respiratorii cu 30 min. neiritantă . înainte de culcare.învăţa pacientul să practice tehnici de relaxare.asigur o poziţie comodă. Perfuzie .administrez la indicaţia medicului Diazepam 1 tb.rog pacientul să-şi golească vezica urinară înainte de culcare .pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare . 25 3 .ofer pacientului o cană de lapte cald înainte de culcare . Insomnie .îi indic să completeze orele de somn în timpul zilei când nu reuşeşte să doarmă noaptea.pacientul a eliminat 850 ml de urină în timp de 24h -pacientul a beneficiat de confort fizic şi psihic în tot timpul spitalizării .administrez la nevoie Furosemid. -observ calitatea şi cantitatea somnului .decurs de 24 h. .

Piafen) . putând da explicaţii referitoare la acestea. măsurile de profilactice şi prevenire curative în .motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe . .stimulez dorinţa de decurs de 5 zile cunoaştere a pacientului prin lecturarea de materiale de specialitate în legătură cu boala sa .la nevoie administrez pacientului sedative (Diazepam) şi antialgice (Algocalmin.învăţa pacientul diferite tehnici de relaxare (gimnastică.verific dacă pacientul a înţeles 26 .anxietatea şi durerea pacientului s-a diminuat în 48h.pacientul să . audiţii muzicale.furnizez pacientului toate informaţiile de care are nevoie în termeni cât mai clari şi precişi .ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea şi durerea .încurajez pacientul la activităţi care-i fac plăcere pentru a înlătura starea de nelinişte .informez pacientul de îngrijirile programate şi îi solicit ajutorul în îndeplinirea lor . masaj. 5 . . lectură. plimbări) . legătură cu boala modul de sa mijloacele manifestare.Anxietatea Durerea Pacientul să-şi exprime diminuarea anxietăţii şi durerii în decurs de 48 h. Insuficientă cunoaştere . -pacientul a acumulat noi cunoştinţe în legătură cu boala sa cu mijloacele terapeutice.explorez nivelul de cunoştinţe acumuleze noi al cunoştinţe în pacientului privind boala.anxietatea şi durerea pacientului s-a diminuat în 4 h.

-evitarea eforturilor fizice.3 Pacientul B. mai sărac în carne.mesajul corect şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe.M. având o conduită în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite în planul de îngrijire. s-a internat din cauza unor colici renale însoţite de dureri în regiunea organelor genitale şi partea internă a coapsei. -control după 30 zile la policlinică. La externare i s-a recomandat: -cura de diureză. mai bogat în vegetale.învăţ pacientul să consume lichide în cantităţi mari (ceai diuretic) regim alimentar care să favorizeze formarea sărurilor. de metodele profilactice şi curative fiind încrezător în forţele proprii şi în capacitatea cadrelor medicale de a -l ajuta să depăşească stadiul de pacient. -respectarea regimului igieno-dietetic. -evitarea frigului şi a umezelii. EVALUAREA FINALĂ A CAZULUI Nr. Drep urmare pacientul se externează în stare ameliorată. dar având suficiente cunoştinţe legate de afecţiunea sa. . După stabilirea diagnosticului de certitudine de litiază renală stângă pacientul a respectat îndeaproape toate indicaţiile primite. 27 .

2. Rh pozitiv. c. Date variabile a) Date fizice (în momentul internării) Temperatura: 360C T. poartă ochelari. Relaţii sociale – Reţeaua de susţinere: soţie şi un copil. un copil Mediul de provenienţă: urban Date stabile individuale a. consumă alcool ocazional. : 125-80 mm Hg Puls: 80 pulsaţii/minut Respiraţie: 16 respiraţii/minut Diureza: 1100 ml/24h Scaun: 1 scaun/zi 28 . 4 Culegerea datelor 1. locuieşte într-o casă corespunzătoare. e. consumă o cafea pe zi fumează 10 ţigări pe zi. a suferit de apendicectomie la vârsta de 20 de ani.Obiceiuri şi gusturi personale: alimentaţie mixtă. nu are proteze. colici renale repetate de 3 ani. preferă carnea de porc şi de pasăre. d. Caracteristici individuale Rasa: albă Naţionalitate: română Limbă vorbită: română Religie: ordodoxă Ocupaţia: tâmplar Cultura: şcoală medie b. Elemente biografice în legătură cu sănătatea: în copilărie a avut rujeolă. Relaţii fizice şi reacţionale: grup sanguin: A II.A. operat de hemoroizi în urmă cu 10 ani.Prezentarea CAZULUI Nr. Ritm de viaţă: normal. Date stabile Date stabile generale Nume:V Prenume: L Vârsta: 45 ani Sex: masculin Stare civilă: căsătorit.

2013 Data externării: 21. Nevoia de a bea şi a mânca 2.98 m b.pacientul cu repetate colici renale în antecedente.Au persistat durerile în regiunea lombară şi a fost trimis la spital pentru internare. ochi încercănaţi. tatăl a suferit de hipertensiune arterială. În urma interpretării şi departajării datelor am constatat că au fost alterate următoarele nevoi: 1. anxietate 3. disurie. Antecedente heredo-colaterale: părinţi decedaţi. dezinfectante urinare. Istoricul bolii: .2013 Diagnostic de trimitere: Colică renală bilaterală Diagnostic de internare: Litiază renală dreaptă Motivele internării: dureri colicative în regiunea lombară.G = 75 kg Î =1.05. cu iradieri spre organele genitale şi faţa internă a coapsei. a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen. întrerupt din cauza durerii -poziţia bolnavului este ghemuit -faţa exprimă durere. 5. Data internării: 13.Date obţinute din Foaia de Observaţie clinică. colici renale în ultimii 3 ani.Nevoia de a evita pericolele. privire anxioasă -dureri renale puternice cu iradiere spre organele genitale şi faţa internă a coapsei. astenie. agitaţie. Antecedente personale: în copilărie a avut rujeolă. 29 .Nevoia de a dormii şi a se odihni 4. la vârsta de 20 de ani a avut apendicectomie. Date psiho-sociale -apetit: scăzut -somn agitat. Nevoia de a elimina 3. papaverină. adinamie. orientat temporo-spaţial -oboseală. la 35 ani a fost operat de hemoroizi. polakinurie.05.Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea. -capacitatea de mişcare bună -pacientul este conştient.

Diagnostic de nursing Durere Anxietate. factori care-i cresc sau diminuează intensitatea durerii.administrez analgezicul cu 20-30 minute înainte de a face exerciţii sau activitate . localizare. antialgice papaverină. încurajându-l că-i va trece durerea.explic persoanei că-i este permis să se plângă sau să-i fie teamă.pentru diminuarea durerii ajut persoana în activitatea zilnică: hidratare.observ poziţia de protecţie adoptată de persoană . Alterarea funcţiei de eliminare a urinei -pacientul să aibă micţiuni spontane în 42 h . Obiective Pacientul să-şi exprime diminuare a durerii în decurs de 2 h.examinez pacientul cu atenţie.STABILIREA PLANULUI DE NURSING Intervenţii autonome . Anxietatea s-a diminuat.administrez antispastic.explorez cauza durerii. .delegate . . băi calde. .ajut pacientul în deplasările sale la nevoie .explic pacientului poziţia corectă pentru uşurarea micţiunii şi golirea completă a vezicii urinare .utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii. să-şi exprime mânia sau frustrarea . Evolutie După 2h în urma intervenţilor durerea a cedat. Pe tot parcursul spitalizării pacientul a beneficiat de o siguranţă fizică şi psihică 2 .liniştesc pacientul. alimentaţie. măsor urina 30 1 .evaluez caracteristicile durerii.în urma intervenţiilor pacientul resuşeşte să aibă micţiuni . dacă este indicat. . piafen la indicaţia medicului . . intensitate. . igienă.

calculez raţia alimentară în funcţie de numărul de calorii şi regim dietetic. ic deprinderile şi nevoile sale . hidrolizate de 31 -pacientul consumă 3 mese/zi iar greutatea corporală a crescut cu 2 kg pe perioada spitalizării . încercând stimularea lui .cercetez elementele energetice şi cele neenergetice .pacientul să alegând fie echilibrat alimentele în funcţie de hidroelectrolit preferinţele.explorez gusturile şi deprinderile alimentare ale pacientului. .fac bilanţul hidric .urmăresc apariţia eventualelor probleme . în funcţie de ionograma serică şi urinară la recomandarea medicului . spontane de 3-4 ori/zi în decurs de 24h 3 .în urma intervenţiilor luate pacientul reuşeşte să fie echilibrat hidroelectrolit . 10%. .alimentez pacientul parenteral. instituind perfuzii cu glucoză 5%. -verific prezenţa globului vezical. 40%.cântăresc zilnic pacientul -corectez dezechilibrul hidric prin hidratare sau reducerea aportului de lichide şi electroliţi. Dificultate a de a se alimenta -pacientul să aibe trei mese /zi echilibrate şi să crească în greutate 1 kg în 4 zile .la indicaţia medicului corectez dezechilibrul hidric prin hidratare sau reducerea aportului de lichide li electroliţi în funcţie de ionograma serică şi urică. 20%.pacientul să fie echilibrat hidroelect rolitic şi acidobazic în 3 zile. 33%..

un regim lacto-vegetarian.conştientizez pacientul asupra importanţei regimului alimentar în .explorez gusturile şi obiceiurile pacientului . Insomnie proteine şi amestecuri de aminoacizi (Marisang.stabilesc la indicaţia medicului regimul dietetic corespunzător. fructe . Aminomel) vitamine şi electroliţi . .identific prin discuţii cu beneficieze de pacientul care somn este cauza insomniei şi îmi spune corespunzător că 32 ic .servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată.calculez numărul de calorii . . la ore regulate şi prezentate atrăgător .pacientul este echilibrat nutriţional -pacientul a beneficiat de confort fizic şi psihic în tot .pacientul să menţinerea sănătăţii.4 .pacientul să .învăţ pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative ale principiilor alimentare în vederea înlocuirii unui aliment cu altul.explorez preferinţele pacientului asupra alimentelor permise şi interzise . legume.fac bilanţul lichidelor ingerate şi nutriţional eliminate. fie echilibrat .

.pacientul să . Insuficient ă cunoaştere nu doarme din cauza durerii şi anxietăţii. o baie caldă .modul de manifestare. nu se poate acomoda cu somnul din spital .stimulez dorinţa de cunoaştere a parcursul pacientului prin lecturarea de spitalizării. înainte de culcare. materiale de specialitate în legătură cu boala sa 33 timpul spitalizării .creez condiţii optime de somn.pune în aplicare noile cunoştinţe acumulate .îi ofer o cană de ceai cald înainte de culcare. prin schimbarea lenjeriei patului şi întinderea ei.pacientul se odihneşte 6h pe noapte -pacientul înţelege informaţiile primite şi poate da la rândul său informaţii . administrez Diazepam înaintea culcării cu 30 min .calitativ şi cantitativ 5 .îl încurajez în legătură cu boala sa să elimine anxietatea . exerciţii respiratorii cu 30 min.la indicaţia medicului. .explorez nivelul de cunoştinţe al acumuleze pacientului privind boala noi cunoştinţe .învăţa pacientul să practice tehnici de relaxare cu 30 min. pe tot .învăţa pacientul să practice tehnici de relaxare. înainte de culcare . modul de boala sa cu participare la intervenţii şi care să poată procesul da informaţii de recuperare. măsurile în legătură cu preventive şi curative.îi asigur odihna şi liniştea. aerisirea salonului .

în vârstă de 45 ani. EVALUAREA FINALĂ A CAZULUI Nr.4 Pacientul M.. 34 .să aibă un mod de viaţă raţional. să nu mai fie anxios. să-şi golească vezica. La externare i s-a recomandat:cura de diureză.L. În urma îngrijirilor date. reuşind să aibă micţiunile spontane. conform planului de Nursing stabilit şi în urma tratamentului medicamentos recomandat. cu repetate colici renale în antecedente.verific dacă pacientul a înţeles mesajul corect şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe.conştietizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea .dispensarizare. Astfel în urma examenelor clinice s-a stabilit diagnosticul de certitudine: Litiază renală dreaptă.respectarea regimului igieno-dietetic şi medicamentos.evitarea efortului fizic. şi dezinfectante urinare datorită faptului că durerile din regiunea lombară persistă. . se internează după ce a urmat tratament ambulator cu piafen. pacientul se externează în stare ameliorată.evitarea frigului şi a umezelii.

dar care poate duce la complicaţii grave dacă nu se intervine prompt şi nu se respectă cu stricteţe regimul igieno dietetic şi medicamentos. pacientul necesitând internare şi asistenţă medicală de specialitate. pacient şi familia acestuia pentru a se putea realiza un plan de îngrijire ca să aibă în vedere toate nevoile pacientului şi să poată interveni prompt în vederea satisfacerii acestor nevoi. este necesar ca pacientul să fie pregătit psihic şi fizic foarte bine. notate şi interpretate zilnic şi raportate medicului. o foarte mare importanţă o are corecta hidratare a organismului. pe care i-am luat în studiu. cadrul medical are un rol hotărâtor în buna evoluţie a bolii prin crearea unor condiţii igienice şi de mediu corespunzătoare. prin asigurarea unui regim dietetic în conformitate cu pacientul. Orice litiază renală reprezintă o urgenţă medicală. având în vedere că. Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strânsă între asistentă. ca viitoare asistentă medicală. cu diagnostic medical de litiază renală. deoarece rezultatele operaţiei sunt datorate şi asistentei medicale. în cazul tratamentului litiazei renale. În cazul pacienţilor internaţi în spital. în cazul îngrijirilor celor 4 pacienţi. Asistenta medicală are un rol foarte important în monitorizarea clinică a acestor pacienţi: puls . T.CONCLUZII Prin această lucrare am vrut să evidenţiez responsabilităţile ce îmi revin mie. 35 . am constatat că litiaza renală este o afecţiune destul de frecventă. de o gravitatea moderată.. forma consistenţa şi culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de lichide care trebuie să acopere necesităţile hidrice ale pacientului.A. De asemenea şi diureza. În cazul în care se impune o intervenţie chirurgicală. trebuie măsurate. T. În urma analizării celor patru cazuri studiate şi a altor cazuri întâlnite în decursul efectuării stagiului practic.

BIBLIOGRAFIE 36 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful