INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA

RECIPIENŢILOR DIN BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT PENTRU
LICHIDE
Indicativ: P 73-78
Înlocuieşte P 73-73
 
Îmbunătăţiri la P 73 - 78
 
Cuprins
 
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice se referă la proiectarea, executarea şi întreţinerea recipienţilor
pentru lichide, cu structura din beton armat sau beton precomprimat şi la care presiunea maximă a lichidului,
măsurată la baza peretelui, nu depăşeşte 2 bar.
Respectarea prezentelor instrucţiuni tehnice este obligatorie pentru organizaţiile care proiectează, execută,
recepţionează sau au în exploatare astfel de recipienţi.
1.2. În înţelesul prezentelor instrucţiuni tehnice recipienţii pentru lichide sînt construcţii din beton armat sau
beton precomprimat care conţin permanent sau temporar apă sau alte lichide precum:
- rezervoarele pentru apă potabilă şi industrială;
- cuvele şi bazinele din cadrul staţiilor de tratare a apei şi de epurare a apelor uzate;
- recipienţii pentru lichide corosive sau necorosive folosite în procesul tehnologic de fabricaţie.
1.3. În cazul recipienţilor pentru lichide cu temperaturi peste 40° C, a recipienţilor protejaţi la interior cu tolă
metalică, a recipienţilor imersaţi, precum şi a celor destinaţi pentru înmagazinarea produselor petroliere,
prevederile prezentelor instrucţiuni se vor completa pe baza prescripţiilor specifice sau a condiţiilor tehnice
stabilite prin proiect.
1.4. Prezentele instrucţiuni tehnice se adaugă la prevederile standardelor şi normativelor din Anexa 1, în
măsura în care aceste nomative nu conţin prevederi care contravin prezentelor instrucţiuni tehnice.
1.5. Proiectele de execuţie pentru recipienţii din beton armat sau beton precomprimat vor fi însoţite de un
caiet de sarcini privind condiţiile de execuţie şi exploatare. La elaborarea caietului de sarcini se va ţine seama
de indicaţiile din Anexa II.
1.6. Proiectarea şi executarea recipienţilor se recomandă să se facă de unităţi care pot asigura nivelul de
tehnicitate pe care îl reclamă asemenea lucrări, având în vedere importanţa deosebită a acestora.
[top]

2. MATERIALE
Ciment
Page 1 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
2.1. Alegerea tipului de ciment se face conform prevederilor din "Instrucţiuni tehnice pentru folosirea
cimenturilor în construcţii" C.19-77 şi din "Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat"
C.140-78.
2.2. Livrarea, transportul, depozitarea şi controlul calităţii cimenturilor se va face conform prevederilor în
vigoare. Metodele de încercare sunt reglementate prin STAS 227/1, 2, 3, 4, 5-78 "Cimenturi. Încercări fizice".
Agregate
2.3. Pentru prepararea betoanelor şi mortarelor se vor utiliza agregate care corespund prevederilor STAS
1667-76. "Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali", cu următoarele precizări
suplimentare:
a. Agregatele utilizate trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer sau apă şi negelive.
Se interzice utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau şistoase.
b. Nisipul va fi de natură silicioasă şi va proveni din balastiere. Nu se admite utilizarea nisipului de concasaj
sau a nisipului de mare. Conţinutul de parte levigabilă se limitează la maximum 2%.
c. Dimensiunea maximă a granulelor (Dmax se alege în funcţie de grosimea (B) a elementului, conform
indicaţiilor următoare:
d. Conţinutulde parte levigabilă a pietrişului se limitează la max. 0,5%.
2.4. Agregatele trebuie să fie depozitate separat pe sorturi şi păstrate în condiţii în care să le ferească de
împrăştiere, impurificarea sau amestecare cu alte sorturi.
2.5. Controlul calităţii agregatelor se va face prin metodele de încercare prevăzute în STAS 4606-70.
"Agregate naturale grele, pentru mortare şi betoane, cu lianţi minerali. Metode de încercare".
Apa
2.6. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor, precum şi la umezirea acestora după punerea în
lucrare va corespunde prevederilor STAS 790-73. "Apă pentru mortare şi betoane".
2.7. Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale la prepararea betoanelor, mortarelor şi la
umezirea tencuielilor etanşe.
Aditivi
2.8. La prepararea betoanelor se pot utiliza următorii aditivi:
- aditivi reducători de apă LSC;
- aditivi antrenori de aer DISAN;
- aditivi întârzietori REPLAST;
- pentru betonare pe timp friguros ANTIGERO.
Efectele favorabile scontate ale aditivilor pot fi obţinute numai în cazul unor compoziţii de beton judicios
stabilite şi asigurării unor amestecuri omogene de beton sau mortar.
B (cm) s 16 17-30 > 30
Dmax
(mm)
16 20 31
Page 2 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
Eficacitatea aditivilor se verifică pe baza încercărilor preliminare.
2.9. La prepararea mortarelor pentru tencuieli impermeabile se poate utiliza aditivul impermeabilizator
APASTOP.
2.10. Aditivii se vor utiliza numai pe bază de prescripţii. Folosirea altor aditivi se va face numai pe baza unor
experimentări concludente, cu avizul specialiştilor.
2.11. Se interzice utilizarea adaosului de clorură de calciu.
Armături
2.12. Sortimente de oţeluri, condiţiile de depozitare şi control pentru armăturile nepretensionate şi
pretensionate vor fi conform prevederilor din STAS 438/1, 2-74, STAS 438/3, 4-75, STAS 6482/1, 2, 3-73 şi
STAS 6482/4-74.
Materiale pentru izolare şi protecţie
2.13. Condiţiile de calitate ale materialelor utilizate la izolarea şi protecţia recipienţilor vor corespunde cu
prescripţiile care stabilesc modul lor de fabricare şi utilizare.
[top]

3. INDICAŢII PRIVIND PROIECTAREA RECIPIENŢILOR
3.1. Forma, dimensiunile şi soluţia constructivă a recipienţilor se stabilesc pe bază de calcule tehnico-
economice, ţinând seama de destinaţia recipientului, de condiţiile de fundare, de tehnologia de execuţie etc.
3.2. Nu se recomandă utilizarea cofrajelor glisante la executarea pereţilor recipienţilor pentru lichide.
3.3. La proiectarea recipienţilor, se va prevedea ca orice protecţie interioară sau exterioară a elementelor de
beton în contact cu lichidul să se aplice după proba de etanşeitate la apă.
Amplasament. Condiţii de fundare
3.4. La alegerea amplasamentului se va urmări încadrarea optimă în schema tehnologică de ansamblu, cu
respectarea distanţelor de protecţie impuse de destinaţia recipientului şi natura terenului de fundaţie.
3.5. La amplasarea recipienţilor se recomandă să se evite versanţii cu pante abrupte, terenurile instabile, de
compresibilitate mare sau sensibile la umezire, terenurile cu nivel ridicat al apei subterane sau care prezintă
agresivitate faţă de betoane, terenurile cu o comportare mai defavorabilă la acţiunea seismică.
De asemenea, se recomandă a se evita zonele din vecinătatea unor instalaţii sau procese tehnologice la care
se pot produce pierderi mari de lichide agresive sau neagresive conducând la ridicarea temporară sau
permanentă a nivelului apelor subterane.
3.6. În toate cazurile şi, în mod deosebit, în cazul recipienţilor fundaţi pe pământuri sensibile la umezire sau
amplasaţi pe veranţi, se vor lua măsuri de amenajare a amplasamentului în vederea îndepărtării dirijate a
apelor din precipitaţii prin măsuri corespunzătoare (pante, rigole, şanţuri) care să asigure colectarea şi
evacuarea apelor pe durata executării lucrărilor şi după darea în exploatare a recipientului. Pentru pământuri
sensibile la umezire amenajările se vor face în conformitate cu "Normativul privind proiectarea şi executarea
construcţiilor fundate pe terenuri slabe" P.7-77.
3.7. La alegerea dispoziţiei în plan a recipienţilor şi a construcţiilor anexe se va avea în vedere asigurarea
condiţiilor de control şi eventuale remedieri, precum şi asigurarea spaţiilor libere impuse de tehnologia de
executarea a recipienţilor din beton precomprimat.
3.8. În cazuri recipienţilor fundaţi pe terenuri slabe (cu compresibilitate mare, sensibile la umezire etc.) se va
Page 3 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
analiza fundarea directă pe teren consolidat conform prevederilor din "Normativul privind consolidarea
terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" C.29-77, ţinând seama şi de mărirea tasărilor posibile.
3.9. În cazul în care nu se pot respecta distanţele de protecţie prevăzute în Normativul P.7-77 faţă de
construcţiile învecinate, la recipienţii pentru lichide neagresive, se va prevedea o hidroizolaţie sau un sistem
de colectare şi control a pierderilor de lichid, racordat la canalizare sau alt emisar.
În cazul lichidelor agresive se vor adopta sisteme de protecţie elastice, care să suplinească şi efectul
hidroizolaţiei (straturi etanşe din pământ tratat prin diferite procedee mecanice sau chimice, incinte închise
realizate prin ecrane subterane etanşe etc.).
3.10. În cazul recipienţilor fundaţi direct, la care se pot produce tasări, se va prevedea urmărirea acestora în
conformitate cu STAS 2745-69 "Terenul de fundare. Urmărirea tasării construcţiilor prin metode topografice"
şi "Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasării construcţiilor de locuinţe, social-culturale şi industriale prin
metode topografice" C.61-74.
3.11. Indiferent de natura terenului, se va prevedea nivelarea şi compactarea fundului săpăturii de fundaţie
prin mijloace corespunzătoare (cilindrare, compactare cu maiuri grele etc.).
Indicaţii pentru calculul structurii
3.12. La determinarea solicitărilor şi deformaţiilor care servesc la calculul recipienţilor se va ţine seama de
următoarele acţiuni:
- greutatea proprie a elementelor de construcţie, inclusiv greutatea protecţiilor, izolaţiilor şi instalaţiilor;
- greutatea şi presiunea exercitată de lichidul înmagazinat, inclusiv eventuala presiune a gazelor din interior;
- împingerea simetrică sau nesimetrică a pământului, inclusiv încărcările aplicate la nivelul terenului;
- greutatea utilajelor şi oamenilor care circulă pe acoperiş;
- vânt zăpadă;
- presiunea apei subterane pe faţa exterioară a radierului şi pereţilor;
- gradientul de temperaturi tehnologice şi climatice;
- contracţia şi curgerea lentă a betonului;
- cutremurul;
- precomprimarea.
3.13. În cazul recipienţilor cu destinaţii speciale se pot lua în calcul şi alte acţiuni, date prin prescripţii speciale
sau precizate prin tema de proiectare.
3.14. Gruparea acţiunilor se face conform prevederilor din STAS 10101/OA-77. Acţiuni în construcţii.
Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale.
3.15. Se vor lua măsuri pentru limitarea tasărilor inegale, în scopul păstrării funcţionalităţii recipienţilor.
3.16. Acţiunea seismică se va considera în conformitate cu prevederile "Normativului pentru proiectare
antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale" P.100-78.
3.17. Solicitările de calcul se vor stabili pe baza acţiunilor ce intervin în timpul executării lucrărilor şi în
exploatare, cu luarea în considerare a modului real de lucru al recipientului şi pentru grupările cele mai
defavorabile ale acţiunilor.
3.18. În afara secţiunilor curente de calcul se vor verifica secţiunile din dreptul rosturilor şi străpungerilor,
Page 4 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
ţinând seama de slăbirea locală a secţiunilor, modul de transmitere a solicitărilor şi influenţa toleranţelor de
execuţie.
În cazul recipienţilor circulari din beton precomprimat la care rostul de la baza peretelui permite deplasări, la
calculul peretelui se va ţine seama şi de influenţa forţelor de frecare în ipoteze cele mai defavorabile. De
asemenea, se va verifica fundaţia peretelui la solicitările transmise de perete.
3.19. Calculul recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide se va face în conformitate cu
prevederile STAS 10107/0-76 "Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton,
beton armat şi beton precomprimat", cu următoarele precizări:
a) La elementele din beton armat care se află sub presiunea unui lichid, deschiderile medii calculate ale
fisurilor nu trebuie să depăşească:
0,1 mm la elementele solicitate la întindere centrică sau întindere excentrică cu excentricitate mică;
0,2 mm în celelalte cazuri.
b) La elementele din beton precomprimat, verificarea închiderii fisurilor la acţiuni normate se face punând
condiţia de a avea compresiune remanente care să reprezinte cel puţin 10% din compresiunea maximă la
transfer, dar nu mai mult decât 10 daN/cm2
.

c) La recipienţii precomprimaţi prin înfăşurarea sârmei sub tensiune, verificarea la fisurare se face ţinând
seama de un coeficient de imprecizie al forţei de precomprimare specific instalaţiei de înfăşurare. La
precomprimare, efortul unitar de control în armătura pretensionată nu va depăşi 0,70 din rezistenţa normată a
oţelului utilizat.
d) Elementele prefabricate de pereţi se verifică în starea limită de fisurare la manipulare, transport şi montare.
La determinarea solicitărilor normate se va ţine seama şi de coeficientul de impact.
În aceste condiţii, deschiderea maximă a fisurilor se limitează la 0,2 mm pentru elemente din beton armat;
pentru elemente din beton precomprimat, verificarea se face conform clasei a II-a de fisurare.
e) La calculul capacităţii portante a rosturilor se va ţine seama de un coeficient al condiţiilor de lucru (m)
având valorile următoare:
tg o = 0 m = 1,0
tg o = 0,15 m = 0,8
unde o este unghiul format de feţele prefabricate în rost; pentru valori intermediare ale lui o se interpolează
linear.
f) Efortul unitar de compresiune, în secţiuni normale, nu va depăşi, la transfer, cea mai mică dintre valorile:
- 0,60 din rezistenţa pe cub prescrisă la transfer;
- 0,45 dn marca betonului.
g) În cazul recipienţilor pentru înmagazinarea unor lichide cu temperaturi peste +20° C, valoarea pierderilor de
tensiune din relaxare va fi majorată cu 10% pentru temperatura de +30° C şi cu 30% pentru temperatura de
+40° C. Pentru valori intermediare se va interpola liniar.
Alcătuire constructivă
3.20. Alcătuirea constructivă a recipienţilor trebuie să conducă la realizarea unor construcţii care să poată
prelua în bune condiţii solicitările datorate acţiunilor la care este supus recipientul pe durata execuţiei şi în
exploatare. În acest scop, se vor adopta soluţii care au fost aplicate cu bune rezultate şi care s-au comportat
satisfăcător.
Page 5 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
3.21. La alcătuirea recipienţilor se va ţine seama de prevederile din STAS 10107/0-76, din normativul C140-
78 şi din "Normativul pentru executarea lucrărilor de beton precomprimat" C.21-77, referitoare la proiectarea
şi executarea construcţiilor din beton armat şi beton precomprimat, completate cu prevederile prescripţiilor
prin care se reglementează alcătuirea unor recipienţi cu destinaţie funcţională specială şi cu prevederile
prezentelor instrucţiuni.
În cazul recipienţilor amplasaţi în zone seismice se va ţine seama de prevederile normativului P.100-78
privitoare la calculul şi alcătuirea construcţiilor.
3.22. Se vor adopta structuri din beton monolit în următoarele două cazuri:
- recipienţi fundaţi pe pământuri sensibile la umezire consolidate (art. 3.8);
- recipienţi care necesită protecţii interioare sau exterioare fundaţi direct pe terenuri de compresibilitate mare.
3.23. Se recomandă să se adopte structuri din beton monolit în următoarele situaţii:
- recipienţi pentru lichide neagresive fundaţi direct în terenuri de compresibilitate mare;
- recipienţi pentru lichide cu agresivitate intensă sau foarte intensă, la care se aplică protecţii rigide, indiferent
de natura terenului şi de modul de fundare.
3.24. La alegerea formei radierului şi fundaţiilor se va urmări:
- libera deplasare din contracţie, în cazurile în care nu s-au luat alte măsuri de preluare a acesteia;
- evitarea schimbărilor bruşte de secţiune;
- realizarea pantelor de scurgere printr-o alcătuire corespunzătoare a radierului, fără betonări ulterioare;
- asigurarea condiţiilor necesare executării hidroizolaţiilor şi protecţiilor anticorozive;
- adoptarea unei forme care să permită menţinerea unui strat de apă, de cca. 10 cm, pe durata de întărire a
betonului.
3.25. Grosimea plăcii de fund a recipientului se stabileşte prin calcul în funcţie de solicitări, de marca şi gradul
de impermeabilitate al betonului şi de presiunea exercitată de lichidul înmagazinat. Grosimea minimă a plăcii
de fund va fi de 12 cm. Stratul de egalizare de sub placa de fund se va realiya din beton cu cenuşă.
În cazul recipienţilor la care lichidul înmagazinat prezintă agresivitate faţă de beton, grosimea minimă a plăcii
de fund va fi de 20 cm.
3.26. Grosimea pereţilor exteriori se stabileşte prin calcul, dar nu va fi mai mică decât valorile următoare:
- perete din beton armat monolit 16 cm
- perete din beton monolit precomprimat cu fasciole înglobate 20 cm
- perete din elemente prefabricate 12 cm
3.27. În cazul recipienţilor pentru lichide agresive grosimea peretelui nu va fi mai mică decât valorile
următoare:
- perete din beton armat monolit 20 cm
- perete din elemente prefabricate 15 cm
3.28. Grosimi mai reduce ca cele prevăzute la art. 3.26 şi 3.27 se vor putea adopta numai pe baza unor
experimentări concludente.
Page 6 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
3.29. Grosimea minimă a stratului de acoperire cu beton a armăturii de rezistenţă din radier şi perete va fi:
2 cm pentru elemente din beton armat tencuite în contact cu lichide neagresive;
2,5 cm pentru elemente din beton precomprimat tencuite în contact cu lichide neagresive;
3 cm pentru elemente netencuite în contact cu lichide neagresive.
Valorile de mai înainte se majorează cu 0,5 cm pentru elementele în contact cu lichide agresive sau mediu
agresiv.
3.30. La recipienţii din beton armat, armarea pereţilor şi radierului se va face de regulă cu bare din oţel cu
profil periodic PC 60 sau PC 52 (STAS 438/1-74); după intrarea în producţie curentă a plaselor sudate din
STPB (STAS 438/3-75) armarea se va putea face şi de asemenea plase, pe bază de instrucţiuni speciale.
Oţelul OB 37 va putea fi prevăzut ca armare numai în cazurile când secţiunile rezultate din calcul pentru
armăturile cu profil periodic nu satisfac condiţiile referitoare la procentul minim de armare, diametre minime
sau respectiv distanţe maxime.
Eventuala renunţare la utilizarea oţelurilor superioare în cazuri speciale trebuie să fie justificată în memoriul
proiectului.
În afara satisfacerii condiţiilor reieşite din calculul la starea limită de rezistenţă şi starea limită de deschidere a
fisurilor (conform STAS 10107/0-76), armăturile din pereţii rezervoarelor de beton armat trebuie să respecte
următoarele condiţii:
- procent minim de armare: câte 0,1% pe fiecare faţă şi în fiecare direcţie (0,2% pe fiecare direcţie);
- diametrul minim 6 mm pentru armăturile orizontale: 20 cm;
- distanţa maximă dintre armăturile verticale: 25 cm;
- distanţa minimă dintre armăturile orizontale: 10 cm;
- distanţa minimă dintre armăturile verticale: 15 cm.
La stabilirea distanţelor minime se va ţine seama şi de tehnologia de execuţie.
Armăturile din placa de fund trebuie să respecte aceleaşi condiţii ca armăturile orizontale din pereţi; se
recomandă ca armătura superioară din placa de fund să fie minim d = 8 mm la 20 cm sau d = 6 mm la 15 cm.
3.31. La pereţii rezervoarelor, precomprimaţi pe ambele direcţii şi alcătuiţi din elemente prefabricate, armătura
nepretensionată cu rol constructiv va fi alcătuită din câte o plasă sudată (STNB sau STPB) de minimum d = 4
mm la 30 cm pe ambele direcţii şi pe ambele feţe.
La pereţii rezervoarelor având precomprimarea numai pe orizontală, precum şi la pereţii rezervoarelor din
beton monolit, precomprimaţi pe două direcţii, se va prevedea ca armătura nepretensionată bare din oţel PC
60 sau PC 52 minimum d = 8 mm la 25 cm pe verticală şi minimum d = 6 mm la
20 cm pe orizontală, sau plase sudate din STPB.
3.32. În funcţie de înălţimea maximă a coloanei de lichid înmagazinat şi de gradul de agresivitate al lichidului
sau mediului înconjurător, betonul destinat realizării recipienţilor din beton armat trebuie să îndeplinească
condiţiile prevăzute în tabelul 1.
Pentru recipienţii din beton precomprimat marca betonului se va stabili ţinând seama de prevederile din STAS
10107/0-76 şi din Normativul C21-77.
Marca minimă de beton indicată în tabelul 1 corespunde cazului utilizării cimentului de marcă 35. În cazul
utilizării altor mărci de ciment marca betonului se stabileşte în funcţie de gradul de impermeabilitate impus,
conform prevederilor din tabelul 2.
Page 7 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
Tabelul 1
Atât în planşele de execuţie, cât şi în documentaţia economică, tipul de beton se va vota prin marcă şi grad
de impermeabilitate, de exemplu: B200 / P4, B300 / P8 etc.
Tabelul 2
*) Dozajele minime de ciment din tabelul 1 se sporesc cu minimum 10%
La definitivarea mărcii betonului se va verifica respectarea prevederilor din STAS 10107/0-76.
3.33. Părţile de structură care vin în contact cu lichidul şi care sunt prevăzute din beton monolit se vor turna
continuu, fără întreruperi şi rosturi de lucru, cu excepţia rosturilor prevăzute în proiect.
3.34. Pentru evitarea fisurării radierului datorită contracţiei, se recomandă a se prevedea următoarele măsuri:
- la recipienţii cu diametrul sau latura de maximum 30 m, se va ţine seama de indicaţiile de alcătuire
prevăzute la art. 3.24;
- la recipienţii cu diametrul sau latura mai mare de 30 m, se vor prevedea rosturi de contracţie, procentul de
armare, tipul de izolaţie (elastică sau rigidă) etc.;
- la realizarea rosturilor de contracţie se recomandă să se asigure continuitatea armăturii cel puţin la plasa
inferioară;
Înălţimea
coloanei de
lichid înma-
gazinat m
Condiţii – tehnice
Condiţii de agresivitate
Fără agres.
sau cu agre-
sivitate slabă
Agresivitate
intensă sau
f. intensă
0 1 2 3
< 4
Grad de impermeabilitate min. P4 P8
- raport A/C max. 0,6 0,5
- dozaj min. ciment
kg/m
3
pentru agregate:
0...16 360 430
0...31 325 390
- Marca betonului min. B200 B300
4...12
-Grad de impermeabilitate min. P8 P12
- raport A/C max. 0,5 0,45
- dozaj min. de ciment
kg/m
3
pentru agregate:
0...16 430 500
0...31 390 455
Marca betonului min. B300 B400
> 12
Grad de impermeabilitate min. P12 P12
- raport A/C max 0,45 0,45
- dozaj min. de ciment
kg/m
3
pentru agregate:
0...16 500 500
0...31 455 455
Marca betonului min. B400 B400
Gradul de
impermeabilitate
marca betonului, corespunzătoare cimentului de marcă
30*) 40 45 50
P4 B200 B200 - -
P8 B250 B350 B400 -
P12 B300 B400 B450 B500
Page 8 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
- radierul se va prevedea astfel încât să se poată umple cu un strat de apă de cca. 10 cm adâncime, ce se va
menţine minimum 28 de zile de la turnarea betonului.
3.35. În cazul în care se aplică precomprimarea radierului nu se vor prevedea rosturi de contracţie.
3.36. La pereţii din beton armat se recomandă prevederea de rosturi de contracţie, la distanţa de maximum
30 m.
3.37. Rosturile de dilataţie se vor prevedea la distanţa rezultată din calcul, în funcţie de condiţiile specifice
constructive şi de exploatare.
3.38. Alcătuirea rosturilor permanente trebuie să asigure etanşeitatea recipientului, concordanţa cu ipotezele
de calcul şi compatibilitatea cu deformaţiile elementelor în timpul executării lucrărilor şi în condiţii de
exploatare, inclusiv din eventuale tasări. La alcătuirea rosturilor se recomandă să se ţină seama şi de
indicaţiile din anexa III.
La alegerea materialelor de etanşare se va ţine seama de natura lichidului înmagazinat.
3.39. Se recomandă ca rosturile verticale la pereţii realizaţi din elemente prefabricate să se umple cu beton
preparat cu ciment expansiv sau cu contracţie redusă şi cu agregate din sorturile 0...3 şi 3...7 mm.
3.40. În cazul pereţilor din beton precomprimat la care se prevede rezemarea articulată a peretelui, rostul
orizontal se umple cu mortar M 100 având consistenţa de 6...7 cm determinată pe conul etalon. Blocarea
rostului se face după precomprimarea peretelui.
3.41. La etanşarea rosturilor verticale între elementele prefabricate de perete dinspre interior se recomandă
utilizarea următoarelor soluţii:
- mastic de bitum şi microazbest;
- chit tiocolic;
În cadrul proiectului de execuţie se va indica soluţia cu reţeta exactă şi indicaţiile de execuţie.
Precomprimarea pereţilor
3.42. Prezentele instrucţiuni se referă la precomprimarea pereţilor recipienţilor cu fascicule postîntinse
dispuse în interiorul peretelui sau prin înfăşurarea cu sârmă sub tensiune, sau cu toroane postîntinse dispuse
la exteriorul peretelui.
Utilizarea altor sisteme sau procedee de precomprimare se face pe bază de instrucţiuni speciale.
La pereţii alcătuiţi din elemente prefabricate asamblate prin precomprimare se recomandă utilizarea
procedeului prin înfăşurare.
3.43. În cazul precomprimării inelare, peretele se poate realiza şi cu contur poligonal, cu condiţia verificării
eforturilor suplimentare care intervin ca urmare a abaterii de la conturul circular.
3.44. La precomprimarea prin înfăşurare peretele va avea contur circular şi faţa exterioară netedă; sau se
admit nervuri verticale sau orizontale. Se poate adopta şi un contur poligonal dacă instalaţia de înfăşurare
permite precomprimarea în aceste condiţii.
3.45. Nu se admite prevederea de goluri în perete pe înălţimea zonei înfăşurate.
3.46. Caracteristicile principale ale procedeelor de precomprimare prin fascicule postîntinse se vor lua în
conformitate cu prevederile normativului C.21-77, cu următoarele modificări în cazul în care ancorajele
reazemă pe nervurile peretelui (tabelul 3).
Tabelul 3
Page 9 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
3.47. Nu se admite prevederea de fascicule cu capetele înglobate în beton de la turnare.
3.48. Se recomandă ca distanţa între fascicule din aceeaşi secţiune să fie mai mică decât 50 cm.
3.49. În jurul recipienţilor precomprimaţi prin înfăşurare se va asigura o distanţă liberă suficientă, determinată
de caracteristicile instalaţiei de înfăşurare.
3.50. Protecţia armăturii înfăşurate se realizează printr-un strat de mortar de ciment aplicat prin torcretare
după procedeul uscat, în conformitate cu prevederile "Instrucţiunilor tehnice pentru aplicarea prin torcretare a
mortarelor şi betoanelor la executarea construcţiilor sau a lucrărilor de reparaţii şi consolidări" C.130-78.
Mortarul se aplică în straturi succesive, astfel încât să se realizeze o grosime de protecţie de cel puţin 30 mm
peste sârmă.
Protecţia prin torcretare se aplică după efectuarea probei de etanşeitate a recipientului, însă nu mai târziu de
30 de zile de la terminarea precomprimării.
Pe durata executării şi întăririi stratului de protecţie recipientul va fi menţinut plin cu apă la nivelul maxim de
exploatare.
3.51. În cazul unor medii cu agresivitate intensă pe durata executării recipientului, la protejarea armăturii
pretensionate se vor respecta prevederile corespunzătoare din "Instrucţiuni petnru protecţia elementelor din
beton armat şi beton precomprimat situate în medii aeriene din industria acidului sulfuric şi superfosfaţi
precum şi în medii aeriene slab agresive C.170-74.
Toleranţa de execuţie
3.52. Abaterile şi toleranţele admise la executarea recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat se vor
înscrie în valorile din normativele C.140-78 şi C.21-77, cu precizările din tabelul 4.
Instalaţii
3.53. La întocmirea proiectelor de instalaţii se va ţine seama de prescripţiile în vigoare care reglementează
proiectarea recipienţilor cu destinaţii diverse: rezervoare de apă, decantoare etc.
3.54. În vederea funcţionării corespunzătoare a recipienţilor se vor prevedea măsuri care să asigure
respectarea parametrilor tehnologici şi funcţionali.
O atenţie deosebită se va acorda acestor măsuri, în cazul în care depăşirea unor parametri (înălţimea de
lichid, temperatura etc.) poate conduce la creşterea apreciabilă a solicitărilor în elementele recipientului sau
deteriorarea unor instalaţii învecinate (ca urmare a deversării unor lichide agresive).
3.55. În punctele în care conductele traversează pereţii recipienţilor se vor prevedea piese speciale de trecere
etanşe şi reglabile, de regulă cu posibilităţi de intervenţie din exterior.
Piesele de trecere se montează în mod obligatoriu în cofraj înainte de turnarea betonului. Se va da o atenţie
deosebită compactării betonului în jurul pieselor de trecere.
La recipienţii precomprimaţi prin înfăşurare nu se admite ca zona înfăşurată să fie traversată de conducte.
Caracteristica Fascicule
12C 5 12C 7 - 24C 5
Dimensiunile minime ale plăcilor
de repartiţie, mm
150x150x15 180x180x15
Distanţa minimă de la axele
ancorajelor până la marginea
nervurii, mm
110 130
Page 10 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
3.56. La proiectarea pieselor de trecere prin pereţi şi a pieselor de racordare a conductelor verticale cu cele
orizontale la castele de apă se va ţine seama de eventuale tasări diferenţiate, care pot interveni în cazul
terenurilor cu compresibilitate mare şi al pământurilor sensibile la umezire.
3.57. Instalaţiile hidraulice la recipienţii fundaţi pe pământuri sensibile la umezire se vor realiza în conformitate
cu prevederile normativului P.7-77, astfel încât să se verifice pierderile de lichid.
3.58. Se va prevedea izolarea termică a conductelor la care există pericolul ca apa să stagneze şi să îngheţe.
Tabelul 4
NOTA: În cazul recipienţilor precomprimaţi prin înfăşurare, valorile abaterilor limită admise vor fi corelate cu
caracteristicile instalaţiei de înfăşurare
3.59. Conductele şi piesele de trecere în contact cu medii corozive vor din materiale rezistente la coroziune
sau vor fi protejate corespunzător.
3.60. Piesele de fixare a conductelor şi instalaţiilor nu vor străpunge peretele.
3.61. Se interzice prevederea de suduri la distanţe mai mici de 0,20 m de la suprafaţa betonului.
Tencuieli, sape pentru pante
3.62. În cazul recipienţilor care nu conţin lichide agresive, la părţile în contact cu lichidul, executate monolit,
se vor prevedea tencuieli torcretate sau aplicate în straturi succesive conform instrucţiunilor C 130-78.
Cu avizul proiectantului se poate renunţa la tencuirea pereţilor, dacă la proba cu apă, pierderile nu depăşesc
0,25 l/m2
şi zi, iar eventualele pete de umezire constatate la exterior nu mai apar după executarea unor
remedieri locale (sau prin colmatare) şi repetarea probei.
Tipul abaterii admise faţă de proiect
Abaterea limită
admisă
1 2
1. Abaterea limită de la circularitate la recipienţii cilindrici;
se măsoară faţă de lungimea razei
Ds 20 m
D> 20 m
unde: D = diametrul recipientului


± 20 mm
± D/100
2. Abaterea limită de la grosimea peretelui ± 5 mm
3. Abaterea limită la înclinarea faţă de verticală a
suprafeţelor şi muchiilor pereţilor
3 mm/m dar nu mai
mult decât 15 mm
4. Abaterea limită la montarea ancorajelor fasciculelor ± 8 mm
5. Abaterea limită la lăţimea feţei de rezemare a
ancorajelor fasciculelor
± 8 mm
6. Abaterile limită la dimensiunile elementelor prefabricate
- lungime
- lăţime
- grosime
- lungimea diagonalelor
- liniaritatea muchiilor şi curbarea maximă din
precomprimare
- unghiul dintre faţa exterioară şi faţa din rost

± 10 mm
± 5 mm
± 5 mm
± 10 mm
2 mm/m, dar nu mai
mult decât 10 mm
7. Abaterea limită la lăţimea rosturilor verticale între
elementele prefabricate
+15 mm; -5 mm
8. Decalarea maximă a feţelor exterioare a elementelor
prefabricate în dreptul rosturilor
10 mm
Page 11 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
3.63. În cazul recipienţilor pentru lichide agresive, la părţile în contact cu lichidul se vor prevedea fie tencuieli
torcretate sau aplicate în straturi succesive conform instrucţiunilor C 130-78, fie protecţii aplicate direct pe
suprafaţa betonului sablat.
3.64. În cazul recipienţilor la care se aplică protecţii anticorozive exterioare, suprafeţele în contact cu terenul
se vor tencui cu mortar M 100, realizate cu cimenturi cu rezistenţă mărită la agresivitatea respectivă. La
suprafaţa exterioară de foarte bună calitate, se poate aplica protecţia anticorosivă direct pe suprafaţa
betonului sablat.
Izolaţii termice
3.65. Izolarea termică a recipienţilor acoperiţi se prevede atunci când condiţiile de exploatare impun ca
temperatura lichidului înamgazinat să nu depăşească anumite limite.
3.66. Dimensionarea izolaţiei termice se face pe baza unui bilanţ termic, în care se va ţine seama de
temperatura lichidului la intrare, temperatura exterioară, durata de stagnare etc.
La recipienţii pentru înmagazinarea apei, bilanţul termic pe timp de iarnă poate lua în considerare şi ipoteza
formării unui strat de gheaţă a cărui grosime probabilă se va determina în funcţie de durata de stagnare a
apei.
3.67. Izolaţia termică se execută după efectuarea probei de etanşeitate a recipientului.
3.68. Detaliile de alcătuire, executare şi recepţionare a izolaţiilor termice se vor prevedea în conformitate cu
"Normativul pentru proiectarea, executarea şi recepţionarea izolaţiilor termice la construcţiile civile şi
industriale" C.107-78.
Izolarea hidrofugă exterioară
3.70. La recipienţii îngropaţi, asupra cărora acţionează numai umiditatea naturală a pământului, se va
prevedea pe pereţi la exterior o izolaţie hidrofugă din două straturi de bitum topit. Izolarea acoperişului se va
face în conformitate cu prevederile din "Normativul pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din
materiale bituminoase la lucrările de construcţii" C.112-75.
3.71. În cazul recipienţilor fundaţi sub nivelul apei subterane la care se consideră că este posibil ca nivelul
actual al apei subterane să se ridice peste nivelul radierului, se va prevedea la exterior o izolaţie hidrofugă
alcătuită în conformitate cu prevederile normativului C.112-75.
3.72. Alcătuirea, executarea şi recepţionarea izolaţiilor hidrofuge se vor prevedea în conformitate cu STAS
2355/1-75, STAS 2355/2-78; STAS 2355/3-75 şi normativul C.112-75, cu următoarele precizări:
a) La alegerea tipului de izolaţie hidrofugă se va ţine seama de agresivitatea naturală şi industrială a
terenului.
b) Se va asigura continuitatea straturilor verticale şi orizontale ale izolaţiilor hidrofuge prin racordări
corespunzătoare.
c) Alegerea stratului de protecţie a izolaţiei hidrofuge se va face ţinând seama pe poziţia şi înclinarea
elementului pe care se aplică izolaţia şi de condiţiile de exploatare a recipientului.
d) Se va asigura continuitatea izolaţiei hidrofuge în zonele în care conductele traversează peretele.
Protecţii anticorosive
3.73. Recipienţii din beton armat şi din beton precomprimat se vor proteja, atât împotriva agresivităţii lichidului
înmagazinat, cât şi mediului în care sunt amplasaţi.
3.74. Gradul de agresivitate faţă de beton al lichidului înmagazinat se va stabili, în funcţie de natura şi
concentraţia agenţilor corosivi, conform datelor din normativl C.140-78, anexa 1.4.
Page 12 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
În cazurile în care acţionează simultan doi sau mai mulţi agenţi agresivi, stabilirea gradului de agresivitate şi
elaborarea soluţiei de protecţie se va face de către un institut de specialitate.
În cazurile în care lichidul înmagazinat atinge temperaturi peste 30° C, se va trece la gradul de agresivitate
imediat superior.
3.75. Gradul de agresivitate naturală a terenului se va stabili pe baza indicaţiilor din normativul C.140-78,
anexa 1.4, iar cel al mediului aerian exterior şi interior (peste nivelul lichidului) pe baza "Instrucţiunilor tehnice
pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat situate în medii aeriene din industria
acidului sulfuric şi superfosfaţi, precum şi în medii aeriene slab agresive/ C.170-74 şi a "Indicaţiilor pentru
proiectarea, executarea şi întreţinerea construcţiilor din zona litoralului Mării Negre".
3.76. Pentru cazurile necuprinse la art. 3.74 şi 3.75, inclusiv pentru agresivitatea industrială a terenului se va
cere avizul unui institut de specialitate.
3.77. În cazul în care unele părţi ale recipienţilor vin contact atât cu terenul, cât şi cu mediul aerian, se vor
adopta măsuri de protecţie exterioară, care să corespundă ambelor agresivităţi.
3.78. La proiectarea protecţiilor anticorosive se va ţine seama de gradul de agresivitate interioară şi
exterioară, mărimea deformaţiilor pe care trebuie să le permită stratul de protecţie în diverse zone şi în
principal la rosturi, necesitatea ca în unele zone protecţia anticorosivă să îndeplinească şi rolul unei
hidroizolaţii elastice (de exemplu în cazul recipienţilor fundaţi pe pământuri sensibile la umezire), posibilităţile
de aplicare şi de protejare la acţiuni mecanice (şocuri, vibraţii).
3.79. Marca şi gradul minim de impermeabilitate a betonului vor corespunde valorilor indicate în normativul
C.140-78.
3.80. În cazul în care alegerea cimentului este condiţionată atât la agresivitatea interioară, cât şi de cea
exterioară tipul, cimentului pentru elementele structurii se va stabili în funcţie de agresivitatea lichidului
înmagazinat.
3.81. Pentru realizarea betoanelor şi a structurilor suport pentru protecţii (tencuieli) se va prevedea utilizarea
cimenturilor rezistente la agresivitatea respectivă, în conformitate cu instrucţiunile tehnice C.19-77.
3.82. Protecţiile anticorosive se vor aplica pe tencuieli sau direct pe suprafaţa betonului sablat, în conformitate
cu indicaţiile din art. 3.63 şi 3.64.
3.83. La realizarea recipienţilor supuşi acţiunii agresive, se va ţine seama şi de următoarele recomandări
specifice:
- se vor reduce la minimum străpungerile prin pereţi;
- se va asigura posibilitatea de control şi remediere din exterior a pieselor de trecere;
- se va interzice fixarea scărilor, conductelor etc. prin ancorare în pereţi;
- se va prescrie ca piesele de trecere, conductele şi materialele de etanşare să fie rezistente la coroziune sau
se vor proteja anticoroziv.
3.84. În funcţie de agresivitatea lichidului înmagazinat, tipurile de protecţii în contact cu lichidul se vor adopta
pe baza indicaţiilor prezentate în continuare:
Agresivităţi slabe
a. fluatizare;
b. silicatizare;
c. vopsitorii anticorosive;
Agresivităţi intense
Page 13 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
a. vopsitorii anticorosive;
b. placaje de faianţă sau gresie, prinse în mortar de ciment şi rostuite cu chituri anticorosive sau masticuri
bituminoase;
c. acoperiri bituminoase constituite din amorsă şi mastic bituminos aplicat la cald;
d. mase de şpaclu pe bază de polimeri, simple sau armate cu ţesături din fibră de sticlă, acoperite sau nu
cu vospitorii anticorosive;
e. placaje de gresie prinse şi rostuite cu chituri anticorosive;
f. zidărie de cărămidă antiacidă, prinsă în mortar de ciment rostuită cu chituri anticorosive sau masticuri
bituminoase şi peliculizate cu lacuri anticorosive corespunzătoare agresivităţii;
g. acoperiri din mastic bituminos, protejat cu zidărie de cărămidă antiacidă, prinsă în mastic bituminos şi
rostuite cu chituri anticorosive sau masticuri bituminoase.
Agresivităţi foarte intense
a. zidărie de cărămidă din gresie antiacidă, prinsă şi rostuită cu chituri anticorosive;
b. acoperiri bituminoase întărite cu ţesătură din fibre de sticlă impregnată cu bitum, protejate cu zidărie
din cărămidă de gresie antiacidă prinsă şi rostuită cu masticuri bituminoase sau chituri anticorosive;
c. acoperiri din mase de spaclu pe bază de polimeri, armate cu ţesătură din fibre de sticlă protejate cu
zidărie din cărămidă de gresie antiacidă prinsă şi rostuită cu chituri anticorosive;
d. acoperiri cu folii de butarom, Folbav X C, PVC, cauciuc, plumb de 1...2 mm grosime; foliile se prind cu
adezivi corespunzători şi se protejează cu zidărie din cărămidă de gresie antiacidă prinsă şi rostuită cu
chituri anticorosive.
3.85. Protejarea recipientului contra agresivităţii naturale a terenurilor, se va face în conformitate cu
prevederile din normativul C 140-78.
3.86. Protejarea recipientului la acţiunea mediului aerian exterior şi interior (la acoperiş) se va face în
conformitate cu instrucţiunile tehnice C.170-74.
Protecţia se va aplica pe un strat de tencuială, în cazul în care suprafaţa betonului este deosebit de bună se
va putea aplica protecţia anticorozivă direct pe suprafaţa betonului sablat.
3.87. Protejarea exterioară a recipientului, pentru cazurile care nu sunt prevăzute la art. 3.85 şi 3.86 (inclusiv
pentru agresivitatea industrială a terenului), se va face cu avizul unor institute de specialitate.
3.88. Materialele care intră în alcătuirea protecţiilor anticorosive se vor alge pe baza indicaţiilor de utilizare
date de producători.
3.89. Nu se recomandă folosirea tratamentelor simple de suprafaţă (fluatizare, silicatizare) şi a vopsitoriilor
nearmate la presiuni peste
0,3 daN/cm2
.

3.90. Protecţiile în contact cu lichidul, destinate recipienţilor pentru produse alimentare, vor fi alcătuite din
materiale acceptate de organele sanitare.
3.91. Pentru recipienţii supuşi la interior unor şocuri mecanice de exploatare, se vor utiliza protecţii pe bază
de placaje cu cărămizi antiacide, cărămizi de gresie antiacide, sau protejări ale structurii cu zidării de
cărămidă corespunzătoare ca rezistenţe mecanice. În aceste situaţii sunt indicate de la caz la caz unele
măsuri suplimentare de protecţie mecanică (grătare, jghiaburi, şicane etc.) în zonele mai expuse.
3.92. Pentru recipienţii supuşi vibraţiilor sau trepidaţiilor prin procesul tehnologic sau prin amplasare se vor
utiliza în general materiale plastice, elastice, cărămizi cu profile de ancorare ("coadă de rândunică") precum şi
zidării de cărămidă pană în cazul recipienţilor circulari. Se interzice prinderea directă pe folii a placajelor
verticale, pe înălţimi mai mari de 0,5 m.
3.93. Protejarea anticorosivă în dreptul rosturilor se va face cu soluţii care să permită deplasări în limitele
prevăzute şi cu materiale rezistente la acţiunea agresivă a lichidului înmagazinat.
Legătura între protecţia anticorosivă a rostului şi restul sistemului de protecţie va asigura preluarea - în
condiţii de etanşeitate a eforturilor care pot apare ca urmare a deplasărilor rostului.
Page 14 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
3.94. Proiectul va cuprinde indicaţii detaliate privind aplicarea protecţiilor care se vor întocmi pe baza:
indicaţiilor de aplicare elaborate de producători, fişelor tehnologice întocmite de unităţile de execuţie
spcializate, indicaţiilor din normele de deviz, precum şi a indicaţiilor generale date în prezentele instrucţiuni
tehnice.
[top]

4. INDICAŢII PRIVIND EXECUTAREA RECIPIENŢILOR
4.1. La executarea recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat se va ţine seama de prevederile
normativelor C.140-78 şi C.21-77, completate cu prevederile prezentelor instrucţiuni.
4.2. Executarea lucrărilor va fi încredinţată numai unor întreprinderi dotate corespunzător şi care dispun de
personal tehnic de înaltă calificare, cu experienţă în realizarea unor asemenea lucrări.
4.3. Executarea recipienţilor se va face pe baza proiectelor şi detaliilor de execuţie, a caietului de sarcini şi a
fişelor tehnologice; urmărindu-se în mod deosebit realizarea unor betoane cu o structură compactă şi
uniformă. În acest scop vor fi îndeplinite următoarele cerinţe:
 materialele componente vor fi ferite de impurificare şi degradare;
 utilajele de compactare vor avea dimensiuni corelate cu grosimea elementului, distanţa dintre armături
şi grosimea straturilor succesive de beton pentru a permite o vibrare corespunzătoare; numărul
acestora se va stabili astfel încât să se dispună de rezerve în cazul unor eventuale defecţiuni;
 se va întocmi un plan de betonare pentru a se asigura o turnare continuă, precizându-se totodată
numărul formaţiilor de lucru;
 se vor prevedea instalaţiile necesare de alimentare cu apă şi evacuarea acesteia, pentru efectuarea
probei de etanşeitate în termenele stabilite;
 se va evita turnarea betoanelor, monolitizarea rosturilor şi executarea tencuielilor etanşe şi a protecţiei
prin torcretare, pe timp friguros.
4.4. Înainte de începerea fiecărei faze de lucru se va verifica:
 calitatea lucrărilor executate în faza premergătoare;
 dacă utilajele necesare la betonare, precomprimare, torcretare funcţionează corespunzător;
 dacă formaţiile de lucru şi-au însuşit prevederile din caietele de sarcini şi fişele tehnologice;
 respectarea normelor de protecţia muncii.
4.5. La recipienţii situaţi pe terenuri în pantă şi la cei fundaţi pe pământuri sensibile la umezire, se va ţine
seama de măsurile de amenajare a amplasamentului arătate la art. 3.6 şi de indicaţiile din normativul P.7-77.
4.6. În cazurile în care nivelul apei subterane din amplasamente este deasupra cotei radierului, se vor lua
măsuri de coborâre a nivelului apei cu cel puţin 0,50 m sub cota de fundare. Nivelul coborât al apei va fi
menţinut până la terminarea lucrărilor.
4.7. În timpul execuţiei se va ţine evidenţa activităţii de control a calităţii lucrărilor. Documentele se ataşează
la Cartea Construcţiei.
Cofraje şi susţineri
4.8. La proiectarea cofrajelor şi susţinerilor se va ţine seama de succesiunea operaţiilor legate de realizarea
elementelor de beton, asigurându-se accesul mijloacelor de transport şi punere în lucrare a betonului.
4.9. La pereţii din beton turnat monolit se va prevedea cofrarea progresivă a uneia din feţe, cu panouri de
maximum 1 m înălţime, montate pe măsura turnării betonului.
La pereţii din beton monolit, precomprimat prin înfăşurare, se recomandă cofrarea integrală a feţei exterioare.
Page 15 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
4.10. Se recomandă ca elementele de legătură ale cofrajului să nu traverseze peretele. În cazul în care acest
lucru nu este posibil, se vor adopta soluţii verificate, prin experimentări concludente, în ce priveşte etanşarea
zonelor traversate de legăturile utilizate.
4.11. Abaterile faţă de dimensiunile din proiect vor fi cu cel puţin 30% mai reduse decât abaterile
dimensiunilor corespunzătoare ale elementelor de beton. Pentru dimensiunile care nu au indicate abaterile
prin proiect, se vor adopta abateri limită corespunzătoare clasei a 9-a de precizie conform prevederilor din
STAS 6657/1-76 "Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice
generale de calitate".
4.12. Înainte de montarea cofrajelor la pereţii din beton monolit se va verifica:
 poziţionarea corectă a armăturilor la racordare cu radierul;
 curăţirea rostului şi îndepărtarea betonului slab;
 montarea pieselor de etanşare din rost.
Armături
4.13. Confecţionarea, depozitarea şi montarea armăturilor nepretensionate se va face în conformitate cu
prevederile normativului C.140-78, cu următoarele precizări suplimentare:
 se vor utiliza numai distanţieri din mase plastice sau mortar;
 armăturile dispuse pe cele două feţe ale peretelui vor fi menţinute la distanţa din proiect prin distanţieri
din oţel beton;
 se interzice îndoirea armăturilor în cazul în care mustăţile lăsate din radier nu se înscriu în conturul
peretelui; cu avizul proiectantului se vor executa vute locale pe înălţimea de înădire.
4.14. Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect se poate face în conformitate cu prevederile normativului
C.140-78.
4.15. Confecţionarea, depozitarea şi punerea în lucrare a armăturilor pretensionate post-întinse se va face în
conformitate cu prevederile normativului C.21-77.
Betoane
4.16. Lucrabilitatea amestecului de beton proaspăt necesară la punerea în lucrare va fi L 3, corespunzătoare
unei tasări de 5...9 cm (grad de compactare cuprins între 1,04 şi 1,10).
4.17. Dozajul minim de ciment se stabileşte în funcţie de marca de beton şi gradul de impermeabilitate
prescrise prin proiect şi se recomandă să fie cel puţin egal cu valorile indicate la pct. 3.32 în tabelul 3.
4.18. Valorile maxime ale raportului A/C pentru realizarea condiţiei de impermeabilitate sunt următoarele:
4.19. Definitivarea compoziţiei betonului se va face în baza rezultatelor încercărilor preliminare, efectuate
conform prevederilor din normativul C140-78.
4.20. Prepararea, transportul şi punerea în lucrare se vor face în conformitate cu prescripţiile tehnice în
vigoare, completate cu precizările următoare:
a) Transportul betonului pentru distanţe mai mari de 100 m se va face numai cu autoagitatoare.
Gradul de impermabilitate Raportul A/C maxim
P4 0,60
P8 0,50
P12 0,45
Page 16 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
b) Turnarea se va face continuu, în straturi de cel mult 0,50...0,60 m înălţime şi se vor evita rosturi de lucru în
afara celor prevăzute în proiect.
c) Intervalul între turnarea a două straturi succesive de beton nu trebuie să depăşească 1...3 ore (atunci când
se utilizează aditiv întârzietor), funcţie de condiţiile locale şi de timpul de priză al cimentului. În cazul în care
se depăşeşte acest interval, înainte de reluarea betonării se aşterne pe betonul vechi un strat de mortar de
ciment 1 : 3 în grosime de 1...2 cm.
4.21. Compactarea betonului se face în conformitate cu prevederile Normativului C.140-78, la maximum 15
minute de la turnare. Distanţa între formaţiile de betonare şi cele de vibrare se determină în consecinţă.
4.22. Suprafeţele de beton vor fi menţinute umede până la vârsta de 14...28 zile, în funcţie de condiţiile de
expunere.
Se recomandă ca radierul să fie protejat prin acoperire cu un strat de apă sau un strat de nisip menţinut în
stare umedă.
În cazul pereţilor se recomandă protejarea betonului cofrat cu prelate contra acţiunii vântului şi a razelor
solare.
4.23. Controlul calităţii betonului pus în lucrare se va efectua conform prevederilor din normativul C.140-78.
Pereţi din elemente prefabricate
4.24. Prefabricatele pentru pereţi se vor realiza în fabrici sau poligoane specializate. Faţa convexă a
elementului, corespunzătoare feţei exterioare a peretelui, nu se va sclivisi pentru a se asigura o mai bună
aderenţă a stratului de torcret la recipienţii precomprimaţi cu sârmă înfăşurată sub tensiune. În cazul utilizării
tratamentului termic, temperatura maximă nu va depăşi 70° C.
4.25. Montarea prefabricatelor se face conform proiectului; abaterile de la poziţie în plan, de la dimensiunile
rosturilor şi de la verticalitate, trebuie să se înscrie în toleranţele limită date la art. 3.52.
La montare se vor lua măsuri corespunzătoare de sprijinire a elementelor prefabricate până la monolitizarea
rosturilor.
4.26. Feţele dinspre rost ale prefabricatelor se sablează sau se perie cu perii de sârmă înainte de montare.
Înainte de turnarea betonului de monolitizare, feţele dintre rost se udă pentru a se evita pierderea apei de
amestecare.
4.27. La cofrarea rosturilor verticale se interzice folosirea dispozitivelor de fixare a panourilor care să
traverseze rostul.
4.28. Betoanele şi mortarele turnate în rost nu vor depăşi feţele exterioare ale elementelor.
4.29. După turnarea şi compactarea betonului de monolitizare, zona rostului, va fi protejată şi udată timp de 7
zile, indiferent de intervalul de timp în care se face decofrarea.
4.30. Etanşarea rosturilor verticale se execută numai după betonarea rostului respectând instrucţiunile de
lucru, în funcţie de soluţia de etanşare adoptată.
Pereţi precomprimaţi cu fascicule înglobate
4.31. Executarea recipienţilor din beton precomprimat cu armătura pretensionată alcătuită din fascicule
înglobate se face în conformitate cu prevederile normativului C.21-77, completate cu precizările din
prezentele instrucţiuni tehnice.
4.32. Ordinea de montare a cofrajelor şi armăturilor nepretensionate va fi astfel încât să permită pozarea
lesnicioasă şi corectă a tecilor şi a fasciculelor de armătură.
4.33. Poziţionarea armăturilor pretensionate se va realiza cu ajutorul pieselor metalice fixate numai pe
Page 17 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
peretele exterior al cofrajului.
4.34. Capetele canalelor vor fi protejate cu manşoane din PVC, tablă etc. pentru a împiedica pătrunderea
laptelui de ciment în timpul betonării şi a evita obturarea canalelor.
4.35. Pretensionarea fasciculelor se va executa pe inele ce se închid complet pe un cerc orizontal. Excepţii de
la această prevedere se admit numai cu avizul proiectantului.
4.36. Executarea construcţiilor anexe recipienţilor va fi corelată cu executarea pereţilor precomprimaţi astfel
încât să nu fie stânjenite operaţiile de pretensionare şi injectare, precum şi eventuala înlocuire a unor
fascicule sau injectarea din alte puncte decât cele prevăzute prin proiect.
Înfăşurarea sârmei sub tensiune
4.37. Înfăşurarea sârmei se face continuu, cu respectarea pasului prescris prin proiect.
4.38. La terminarea unui colac, capetele sârmei se înnădesc prin matisare pe o lungime egală cu 40d, - unde
d este diametrul sârmei.
4.39. La începerea şi terminarea precomprimării prin înfăşurare, capetele sârmei se blochează în piese
speciale fixate în acest scop în peretele recipientului.
4.40. Pentru a preveni desfăşurarea sârmei în cazul ruperii unei spire, se prevăd, pe sârmă, la distanţe de cca
700 m, piese de prindere a două spire succesive.
4.41. Distanţa medie între spire se va verifica şi compensa pe o zonă de cel mult 40 spire.
4.42. Controlul efortului în sârmă pe durata desfăşurării se face cel puţin odată la două spire, prin măsurarea
pe sârmă la ieşirea din maşină. Abaterile de la valoarea efortului de control prescris prin proiect şi modul de
corectare a efortului vor corespunde prescripţiilor de utilizare a maşinii.
4.43. Rezultatele măsurătorilor de efort se consemnează într-un jurnal în care se notează: data şi ora
măsurătorii; zona şi numărul de ordine al spirei; citirea la aparatul de măsură şi valoarea efortului măsurat;
efortul nominal; abaterile admise şi efective; eventuale observaţii, precum: ruperi de sârme, reglarea
dispozitivului de pretensionare etc.
Jurnalul se ataşează la Cartea Construcţiei şi serveşte la recepţionarea operaţiei de precomprimare.
Protecţia armăturii înfăşurate
4.44. Aplicarea mortarului prin torcretare se face cu echipe specializate conform prevederilor proiectului şi cu
respectarea instrucţiunilor tehnice C130-78 şi a prevederilor de la articolul 3.50 din prezentele instrucţiuni.
Instalaţii
4.45. La executarea instalaţiilor se va ţine seama de prevederile proiectului şi ale prescripţiilor de executare în
vigoare.
De asemenea, se vor respecta indicaţiile de la art. 3.55, 3.60 şi 3.61, chiar dacă în proiect nu se fac menţiuni
speciale referitoare a aceste prevederi.
4.46. În cazul recipienţilor precomprimaţi, la executarea instalaţiilor se vor lua toate măsurile pentru a se evita
atingerea armăturilor pretensionate cu surse de temperaturi ridicate (flacără, material incandescent din
sudură etc.).
4.47. În cazul recipienţilor protejaţi anticorosiv, se vor lua toate măsurile pentru a se evita executarea de
lucrări, ulterior aplicării protecţiilor.
De asemenea, instalaţiile care produc deplasări, şocuri, vibraţii (care pot afecta protecţiile anticorosive, se vor
verifica înainte de executarea protecţiilor, astfel ca parametrii ce caracterizează aceste acţiuni să se
Page 18 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
încadreze în limitele considerate la proiectare.
Tencuieli, şape pentru pante
4.48. Executarea tencuielilor se va face în conformitate cu prevederile instrucţiunilor C.130-78 cu precizările
menţionate în continuare.
4.49. Aplicarea tencuielilor se va face numai după proba de etanşeitate la apă şi eventuale remedieri.
4.50. Tencuielile pe care se aplică protecţii anticorosive se vor drişcui fin.
4.51. Tencuielile pe care nu se aplică protecţii se vor sclivisi dacă sunt în contact cu lichidul, şi se vor drişcui
dacă nu sunt în contact cu lichidul.
4.52. Se recomandă utilizarea sablării pentru pregătirea suportului tencuielilor indiferent de modul de aplicare
a acestora.
4.53. Aplicarea tencuielilor în zona rosturilor se va face în conformitate cu detaliile de tratare a rosturilor,
prevăzute în proiect.
4.54. Continuitatea şi aderenţa de stratul suport al şapelor şi tencuielilor se vor verifica prin metode adecvate
nedistructive (vizual, uşoară ciocănire, deplasarea pe întreaga suprafaţă a pietrei de polizare etc.). De
asemenea, se va încheia proces-verbal de lucrări ascunse.
Izolaţii termice
4.55. Izolaţiile termice se vor executa şi recepţiona în conformitate cu detaliile din proiect şi cu prevederile din
normativul C.107-78.
Izolarea hidrofugă
4.56. La realizarea şi recepţionarea izolaţiilor hidrofuge exterioare se vor respecta prevederile proiectului şi
ale normativului C 112-75.
Protecţia anticorosivă
4.57. Aplicarea protecţiilor anticorosive pe tencuielile executate şi verificate ca la art. 4.48...4.54 se face în
conformitate cu prevederile proiectului, prescripţiile indicate la art. 3.85 şi 3.86, precum şi cu indicaţiile din
anexa IV la prezentele instrucţiuni tehnice.
Pe baza acestora, executantul va întocmi o fişă tehnologică de executare a protecţiilor care va fi avizată de
proiectant.
4.58. La realizarea protecţiilor anticorosive care vin în contact cu lichidul înmagazinat se vor utiliza numai
materiale verificate şi acceptate pentru utilizare de către laboratorul de întreprindere.
Verificarea comportă următoarele operaţii:
- stabilirea caracteristiilor materialelor şi verificarea corespondenţei acestora cu cele menţionate în
standardele sau normativele în vigoare;
- verificarea termenului de valabilitate la produsele cu durată limitată;
- verificarea reţelei dată de producător în cazul materialelor cu mai multe componente.
[top]

Page 19 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
5. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR, REMEDIERI, EXPLOATARE ŞI
ÎNTREŢINERE
5.1. Verificarea calităţii lucrărilor se face pe parcursul execuţiei, pentru fiecare categorie de lucrări în parte şi
separat pe recipient în ansamblu, înainte şi după aplicarea straturilor de protecţie.
Verificarea se face în conformitate cu prevederile prescripţiilor în vigoare pentru diversele categorii de lucrări.
5.2. Verificarea etanşeităţii recipientului se face prin proba de umplere cu apă, conform prevederilor STAS
4165-75 "Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat.Prescripţii de proiectare şi
date constructive" şi cu următoarele precizări:
- se recomandă remedierea prealabilă a deficienţelor vizibile care pot avea consecinţe asupra etanşeităţii;
- umplerea se va face lent (minimum 24 ore);
- la recipienţii compartimentaţi se vor umple la început toate compartimentele, verificarea etanşeităţii pereţilor
făcându-se prin golire succesivă;
- la recipienţii fundaţi pe pământuri sensibile la umezire se va face obligatoriu remedierea prealabilă a oricăror
defecte vizibile care ar putea conduce la neetanşeităţi şi eventual o etapă intermediară de verificare a
etanşeităţii radierului (înălţime de umplere max. 1 m);
- în cazul unor pierderi reduse de apă (din lăcrimări, pete de umezeală), se poate face remedierea cu ajutorul
unei suspensii de argilă sau ciment în apă, cu avizul proiectantului.
5.3. Proba de etanşeitate prin umplere cu apă se face înainte de aplicarea tencuielilor şi este obligatorie
independent de natura lichidului înmagazinat.
5.4. Verificarea finală a etanşeităţii se face după aplicarea tencuielilor şi a straturilor de protecţie. Proba se
face prin umplerea recipientului cu apă şi se consideră satisfăcătoare dacă nu apar pete la exterior. Se poate
renunţa la această verificare dacă proba prevăzută la punctul 5.2 a dat rezultate satisfăcătoare (pierderea
maximă 0,250 l/zi şi m
2
de suprafaţă udată) şi nu se constată pete de umezeală.

Remedierea defectelor de execuţie
5.5. Denivelările, zonele de beton segregat, zonele cu armături descoperite sau cu acoperire insuficientă şi
cele necompletate cu beton se remediază în conformitate cu prevederile "Instrucţiunilor tehnice privind
folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de răşini epoxidice la remedieri de defecte ale
lucrărilor de construcţii" C.149-78 sau prin injecţii cu lapte de ciment.
5.6. În vecinătatea pieselor de trecere se recomandă ca remedierile să se facă prin injectare de lapte de
ciment sau de amestecuri pe bază de răşini epoxidice.
5.7. Fisurile se pot remedia prin injectare cu răşină epoxidică conform prescripţiilor de aplicare a acestei
metode. Soluţia va fi dată în urma analizării cauzelor care au determinat apariţia fisurilor.
5.8. Soluţiile de remediere a altor defecte de execuţie decât cele menţionate se vor elabora în urma analizării
cauzelor care au generat apariţia defectelor şi cu avizul proiectantului.
Exploatare şi întreţinere
5.9. Exploatarea, întreţinerea şi verificarea periodică a recipienţilor se va face în conformitate cu prevederile
regulamentului de exploatare şi întreţinere elaborat de întreprinderea de exploatare pentru fiecare recipient,
pe baza indicaţiilor proiectantului.
5.10. În cazul apariţiei unor defecţiuni, întreprinderea de exploatare va sesiza proiectantul pentru analizarea
cauzelor şi elaborarea soluţiei de remediere.
Repunerea în funcţiune a recipientului se va face numai după efectuarea probelor necesare.
Page 20 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
5.11. La recipienţii fundaţi pe terenuri de compresibilitate mare sau pe pământuri sensibile la umezire se vor
urmări periodic reperii de tasare şi se vor detecta eventualele pierderi de apă.
5.12. Toate datele privind comportarea în exploatare, defecţiunile intervenite şi măsurile de remediere vor fi
consemnate într-un caiet la Cartea Construcţiei.
[top]
ANEXA I
LISTA STANDARDELOR, NORMATIVELOR ŞI INSTRUCŢIUNI ÎN VIGOARE LEGATE
DE P.73-78
 
Standarde
227/1-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Indicaţii generale.
227/2-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea fineţei de măcinare.
227/3-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea constanţei de volum.
227/1-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Indicaţii generale.
227/2-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea fineţei de măcinare.
227/3-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea constanţei de volum.
227/4-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea timpului de priză.
227/5-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea căldurii de hidratare.
438/1-74 - Oţel beton laminat la cald. Condiţii tehnice generale de calitate.
438/2-74 - Oţel beton trefilat la rece. Sârmă trasă mată.
438/3-75 - Plase sudate pentru beton armat.
790-73 - Apă pentru mortare şi betoane.
1275-75 – Încercări de laborator ale betoanelor. Încercări de beton înstărit. Determinarea rezistenţelor
mecanice (înlocuieşte STAS 1275-62).
1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali.
2355/1-75 - Lucrări de hidroizolaţii în construcţii. Terminologie.
2355/2-78 - Hidroizolaţii din materiale bituminoase la construcţii.
2355/3-75 - Hidroizolaţii din materiale bituminoase la acoperişuri şi terase. Condiţii tehnice de calitate.
2745-69 - Terenul de fundare. Urmărirea tasării construcţiilor prin metode topografice.
4165-74 - Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat. Prescripţii de proiectare şi
date constructive.
4606-70 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane, cu lianţi minerali. Metode de încercare.
Page 21 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
6482/1-73 - #9; Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Reguli pentru verificarea
calităţii.
6482/2-73 - Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă netedă.
6482/3-73 - Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă amprentată.
6482/4-74 - Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Toroane.
6657/1-76 - Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice generale de
calitate.
10101/OA-77 - #9; Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi
industriale.
10107/0-76 - Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton
precomprimat.
Normative şi instrucţiuni
P. 100-78 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale,
agrozootehnice şi industriale.
C. 29-77 - Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice.
P. 7-77 - Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe terenuri slabe.
C. 61-74 - Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasării construcţiilor de locuinţe, social-culturale şi
industriale prin metode topografice.
C. 140-78 - Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat.
C. 21-77 - Normativ pentru executarea lucrărilor de beton precomprimat.
C.130-78 - Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a betoanelor şi mortarelor la executarea
construcţiilor sau a lucrărilor de reparaţii şi consolidări.
C. 107-78 - Normativ pentru proiectarea, executarea şi recepţionarea izolaţiilor termice la construcţii civile şi
industriale.
C. 170-74 - Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat situate în
medii aeriene din industria acidului sulfuric şi superfosfaţi, precum şi în medii aeriene slab agresive.
C. 149-78 - Instrucţiuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de răşină
epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construcţii.
- - Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr.
34/1975 şi 60/1975.
- - Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj), aprobate de MC Ind. cu ordinul nr. 7N/1970;
- - Norme generale de protecţia împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor,
aprobate cu Decretul nr. 290/1977.
NP. 23-77 - Norme provizorii privind protecţia contra incendilor la proiectarea şi realizarea elementelor de
construcţii.
[top]
Page 22 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...

ANEXA II
DATE ŞI CONDIŢII CE TREBUIE SĂ FIE SPECIFICATE PE PLANŞELE DIN
PROIECTELE DE EXECUŢIE ŞI ÎN CAIETUL DE SARCINI
1. Condiţii privind calitatea materialelor, încercări şi măsurători de recepţie.
2. Abateri admise la execuţie.
3. Eşalonarea lucrărilor şi precizări cu privire la ordinea operaţiilor.
4. Detalii petnru poziţionarea armăturilor pretensionate şi nepretensionate; efortul de control din
armăturile pretensionate; abaterile maxime admise; metode de verificare.
5. Tehnologia de punere în operă, vibrare şi tratare a betonului pe durată întăriri.
6. Măsuri pentru reducerea eforturilor din contracţie.
7. Rezistenţa de decofrare, transfer şi marca betonului.
8. Gradul de impermeabilitate şi gelivitate al betonului.
9. În cazul utilizării elementelor prefabricate; modul de tratare a feţelor în contact în rost, modul de
umplere a rosturilor, rezistenţa în momentul precomprimării şi marca mortarului din rosturi.
10. Obligativitatea şi condiţiile de recepţie pe faze a lucrărilor; fazele de execuţie la care este obligatorie
prezenţa proiectantului; definitivarea programului de pretensionare pe baza pierderilor de tensiune
reale determinate pe şantier.
11. Măsuri necesare pentru asigurarea realizării protecţiei armăturilor pretensionate în limita termenelor
prescrise.
12. Măsurile şi condiţiile necesare pentru realizarea protecţiei anticorozive, izolaţiilor hidrofuge şi termice.
13. Obligativitatea ca rezervorul să fie umplut cu apă la nivelul maxim prevăzut pentru exploatare în timpul
executării şi întăririi stratului de protecţie al armăturii pretensionate înfăşurate.
14. Asigurarea măsurilor necesare pentru efectuarea probei de etanşeitate (instalaţii de alimentare şi
evacuare a apei).
15. Măsurile speciale de protecţia muncii pe durata execuţiei.
NOTĂ: Această listă de date şi condiţii, ce trebuie specificată pe planşele din proiectele de execuţie şi în
caietul de sarcini, nu este limitativă.
[top]
ANEXA III
VARIANTE DE PRINCIPIU PENTRU ALCĂTUIREA ROSTURILOR
La alegerea tipului de rost se va ţine seama de următoarele precizări:
- Pentru recipienţi cu perete monolit se pot adopta variantele din fig. 1, fig. 2, fig. 3 sau fig. 5.
Variantele din fig. 1 şi fig. 3 se recomandă pentru situaţii uzuale, cu menţiunea că varianta din fig. 3 se poate
adopta la recipienţi cu capacităţi şi presiuni reduse.
Varianta din fig. 2 se recomandă în cazurile în care pot apărea tasări diferite între placa de fund şi fundaţia
peretelui, la recipienţi cu diametre mari şi la varietăţi mari de temperatură interior-exterior.
Varianta din fig. 5 se poate utiliza în cazul recipienţilor cu peretele încastrat în radier.
- Pentru recipienţii cu pereţi din elemente prefabricate se poate adopta varianta din fig. 4, cu menţiunea că
pentru legătura dintre placa de fund şi fundaţia peretelui se poate adopta şi rezolvarea din fig. 2.
- Pentru rostul vertical dintre elementele prefabricate de pereţi se recomandă varianta din fig. 6.
Dimensiunile din fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, fig. 6 si fig. 5. sunt orientative, urmând a fi definitivate la proiectarea
recipientului.
[top]
Page 23 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
ANEXA IV
INDICAŢII GENERALE PRIVIND APLICAREA PROTECŢIILOR ÎMPOTRIVA ACŢIUNII
AGRESIVE A LICHIDELOR ÎNMAGAZINATE
Modul detaliat de aplicare a diferitelor protecţii anticorosive, menţionate în continuare, vor fi elaborate de către
executant şi aprobate de proiectant.
a) Fluatizarea
Tratamentul de fluatizare constă în tratarea suprafeţei de tencuială drişcuită fin cu o soluţie de fluosilicaţi
solubili, în special fluosilicat de magneziu (Mg Si F
6
) sau fluosilicat de zinc (Zn Si F
6
) sau fluosilicat de plumb
(Pb Si F
4
).
Tratamentul de fluatizare se face prin aplicarea în 3-4 reprize a unei soluţii de fluosilicat în concentraţie de 2-
12%, soluţia având o temperatură de 50-60° C.
Aplicarea soluţiei de fluosilicat se face numai pe suprafeţe de beton uscat, întărite timp de 18-28 de zile,
netede şi curate.
Înainte de aplicare, suprafaţa tencuită a betonului trebuie să fie curăţată de urmele de praf şi de particulele de
nisip neaderate.
Se aplică prin pensulare primul strat de soluţie de fluosilicat în concentraţie de 2%. După uscarea primului
strat, se aplică al doilea strat de soluţie de fluosilicat în concentraţie de 4%, iar după uscarea acestuia se
aplică ultimul strat cu o soluţie de fluosilicat de concentraţie 8%. În cazul în care mortarul mai primeşte soluţie
de fluosilicat, atunci se poate aplica şi un al patrulea strat cu o concentraţie de 12%.
Aplicarea soluţiei de fluosilicaţi nu trebuie făcută la temperaturi sub 10° C, iar după uscarea stratului 3 şi 4 se
recomandă o spălare cu apă pentru îndepărtarea excesului de săruri care s-au format.
Deoarece fluosilicaţii folosiţi în tratamentul de fluatizare, sunt substanţe toxice şi iritante, trebuie să se
respecte cu stricteţe măsurile corespunzătoare de protecţia muncii.
b) Silicatizarea
Acest tratament constă în aplicarea pe suprafaţa tencuită a betonului a mai multor straturi de soluţii de silicat
(silicat de sodiu, preferabil silicat de potasiu) care trebuie să aibă modulii de silice cuprinşi între 3,2-3,5, iar
densitatea cuprinsă între 1,36-1,43.
Suprafaţa de beton tencuită şi drişcuită fin, întărită timp de 14-28 de zile şi uscată, se curăţă bine de praf. Se
aplică prin pensulare primul strat de soluţie de silicat diluat în apă în proporţie de 1 : 4. După uscarea primului
strat se aplică al doilea strat cu aceeaşi concentraţie, apoi după uscarea acestuia se aplică al treilea strat
diluat în proporţie de 1 : 3 şi se poate repeta prin aplicarea unui al 4-lea strat.
Tratamentul este considerat terminat de îndată ce pe suprafaţa betonului se formează un strat lucios.
După o uscare definitivă, adică cca 10 zile de la terminarea tratamentului, suprafeţele trebuie spălate cu o
soluţie de acid clorhidric sau sulfuric de cca. 20% concentraţie sau mai bine cu o soluţie de 30% clorură de
calciu aplicată la 24 ore de la realizarea ultimului strat, iar după 10 zile se spală bine cu apă.
c) Vopsitorii anticorosive
Ca vopsitorii anticorosive aplicate pe tencuială se utilizează următoarele sisteme de vopsitorie pe bază de:
- Romflexil PC 505.
- Romflexil PC 505 în amestec cu 50% perclorvinil.
Page 24 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
- Romflexil PC 505 în amestec cu 50% clorcauciuc.
- Romflexil PC 505 în amestec cu 50% aracetal.
- Aracetal BL 55 în amestec cu 20% Alorex 102 (material epoxidic).
- Hypalon.
- Perclorvinil.
- Epoxi-poliamidă V 3207.
Aceste sisteme nu sunt limitative, ele putând fi extinse şi la alte tipuri de vopsitorii anticorosive.
Sistemul de vopsitorie ce urmează să fie adoptat va fi alcătuit dintr-un strat de amorsă şi mai multe straturi (4-
6) de vopsea, pentru a asigura impermeabilitatea protecţiei.
Pentru ca aceste vopsele să aibă o aderenţă bună este necesar să se verifice umiditatea suprafeţei suport,
care nu trebuie să depăşească 4%.
Grosimea minimă după uscare a sistemului de vopsitorie anticorosivă trebuie să fie de 1000 µ.
d) Placaje de faianţă  sau gresie, prinse în mortar de ciment şi rostuite cu chituri anticorosive sau
masticuri bituminoase.
Prinderea placajelor de faianţă sau gresie în mortar de ciment, pentru protecţia recipienţilor, se face numai
după ce suprafeţele de beton sau tencuială le-au fost verificate verticalitatea şi aderenţa şi numai după
terminarea lucrărilor ce au necesitat străpungeri, montări etc.
Stratul de prindere va fi de cca. 10 mm şi se va realiza prin aplicarea mortarului de ciment pe spatele plăcilor.
După 48 ore de la aplicare, se va verifica prinderea tuturor plăcilor de stratul de pozare, înlocuindu-se cele
care sună a gol.
La cca 7 zile de la pozarea plăcilor se trece la rostuirea acestora cu chituri anticorosive.
Darea în exploatare se poate face la minimum 14 zile de la terminarea operaţiei de rostuire.
Înainte de executarea acestor placaje este absolut necesar ca plăcile să fie sortate placă cu placă,
îndepărtându-se acelea ce prezintă defecte ca; incluziuni, ştirbituri, fisuri etc.
Înainte de a fi aplicate în mortar de ciment, plăcile trebuie să fie introduse într-un vas cu apă unde se menţin
timp de 15-30'. La prepararea mortarului de ciment se vor utiliza cimenturi cu rezistenţe mărite la agresivităţi
chimice.
Pentru placaje anticorosive se recomandă a se lucra numai cu rosturi care trebuie să aibă cca 7-8 mm lăţime.
Adâncimea chitului de rostuire va fi egală cu grosimea plăcii.
e) Acoperiri bituminoase constituite din amorsă şi mastic bituminos aplicat la cald.
Masele bituminoase folosite în protecţia anticorosivă a recipienţilor sunt constituite din:
- strat de amorsal aplicat pe suprafaţa curată şi uscată a cărei temperatură este de minimum 10° C;
- masă de şpaclu constituită din bitum, filer sau nisip cuarţos şi microazbest.
Ca soluţii de amorsaj se utilizează soluţia de bitum tăiat aplicat pe şantier (25% bitum, 75% benzină, iar în
unele cazuri pentru accelerarea uscării se adaugă şi 5% acetonă). Amorsajul trebuie să acopere întreaga
suprafaţă suport şi să pătrundă bine în porii suprafeţei. După uscarea amorsajului se poate trece la aplicarea
Page 25 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
masei de şpaclu. Bitumul folosit pentru realizarea masticului se va fărâmiţa în bucăţi mici, şi se va topi la 170-
180 ° C, neadmiţându-se sub nici un motiv depăşirea a 200° C.
Primul strat de masă de şpaclu în grosime de 3 mm se aplică pe suprafaţa suport amorsată, utilizându-se
scule preîncălzite în masa bituminoasă. În continuare se aplică straturile 2 şi 3, astfel ca în final să rezulte un
strat de masă de şpaclu în grosime de 9-10 mm. După fiecare strat se va avea grijă să se netezească urmele
proeminente până la uniformizarea stratului aplicat. Suprafaţa ultimului strat de masă de şpaclu se va lăsa,
astfel a să se îndepărteze toate asperităţile şi să se realizeze o suprafaţă netedă lipsită de pori, acordându-se
o atenţie deosebită la racordarea suprafeţelor orizontale cu cele verticale.
f) Mase de şpaclu pe bază de polimeri, simple sau armate cu ţesături din fibre de sticlă, acoperite sau
nu cu vopsitorii anticorosive.
Protecţia pe bază de masă de şpaclu se realizează cu material spoxidic (Alorex 102) simplu sau armat cu
ţesătură din fibre de sticlă, cu material epoxidic de natură şi concentraţia mediului agresiv şi de dimensiunile
suprafeţelor ce urmează să fie protejate.
Sistemele de masă de şpaclu simplă (din Alorex 102 sau din Alorex 102 cu 5% tiocoli) sunt constituite din:
- amorsă epoxidică;
- două straturi de glet de 2-3 mm grosime, aplicate la interval de 24 de ore unul de altul.
În cazul suprafeţelor mai întinse, masa de şpaclu se aplică pe fâşii de max. 2 m lăţime şi 3 m înălţime,
lăsându-se benzi libere de 2 cm lăţime. Aceste benzi se acoperă ulterior, la cca 3 zile de la aplicarea fâşiilor.
Sistemul de masă de şpaclu armat este constituit din:
- amorsă epoxidică;
- glet epoxidic (Alorex 102);
- ţesătură din fibre de sticlă;
- tufuire cu lac epoxidic;
- glet epoxidic (Alorex 102).
Ţesătura din fibre de sticlă se aplică peste gletul epoxidic proaspăt, iar tufuirea cu lac epoxidic se execută la 1
oră de la aplicarea ţesăturii. Ultimul strat al sistemului se execută la 24 de ore de la aplicarea ţesăturii şi
tufuire.
Aceste sisteme nu sunt limitative.
g) Placaje de gresie prinse şi rostuite cu chituri anticorosive
Prinderea placajelor de gresie pentru protecţia recipienţilor se va face cu chituri anticorosive fixotropizate
(Alorex 102) după ce în prealabil pe întreaga suprafaţă s-a aplicat o masă de şpaclu uniformă în grosime de
2-3 mm.
Înainte de aplicarea acestor placaje este absolut necesar ca plăcile să fie sortate şi desprăfuite.
Prinderea acestor placaje se face prin aplicarea unui strat de masă de şpaclu de 2-3 mm grosime, pe spatele
plăcilor şi prin apăsarea acestora pe masa de şpaclu întărită existentă pe suportul de beton.
Rosturile dintre plăci se realizează prin distanţieri de masă plastică, astfel ca să se realizeze o lăţime de 7-8
mm, iar adâncimea rostului va fi egală cu a plăcilor de gresie, în cazul plăcilor subţiri şi de cca 15 mm, în
cazul plăcilor de gresie groasă.
Se recomandă ca rostuirea să se facă la intervale mai lungi de timp (10-14 zile), astfel încât chitul de pozare
Page 26 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
să poată prelua contracţiile.
h) Zidărie de cărămidă antiacidă, prinsă în mortar de ciment rostuită cu chituri anticorosive sau masticuri
bituminoase şi peliculizată cu anticorosive corespunzătoare agresivităţii.
Protejarea cu cărămidă antiacidă a recipienţilor se face pe latul sau pe cantul cărămizii, funcţie de diametrul şi
înălţimea recipientului. Zidăria se poate face ţesut şi continuu, prefabricat ţesut.
La înzidire se are grijă ca să se lase cu ajutorul distanţierelor rosturi de cca 10 mm înălţime şi cca 5 mm
adâncime. La alegerea înălţimii zilnice de placare se va ţine cont de faptul că mortarul de ciment are întărire
lentă şi nu poate prelua decât o sarcină limitată. Cărămida utilizată va fi introdusă în prealabil aplicării, timp de
10-15 minute, într-un vas cu apă, după care se lasă să se zvânte şi se înzideşte cu ajutorul mortarului de
ciment.
Pentru a se limita consumul de chit anticorosiv, se recomandă ca după scoaterea distanţierilor să se execute
o fuguire cu mortar de ciment în interiorul rosturilor, astfel încât adâncimea chitului anticorosiv ce se va aplica
ulterior să fie de cca 15 mm.
La ca 14 zile de la înzidire se trece la executarea rostuirii.
Pentru a nu se permite migrarea soluţiilor agresive la stratul de prindere din mortar de ciment (cărămizile
antiacide având o porozitate destul de ridicată), se aplică prin pensulare unul sau două straturi de lac diluat.
i) Acoperiri din mastic bituminos, protejate cu zidărie de cărămidă  antiacidă, prinsă  în mastic
bituminos şi rostuite cu chituri anticorosive sau masticuri bituminoase.
Acest sistem de protecţie se utilizează pentru recipienţi a căror înălţime nu depăşeşte 2,0-2,5 m.
În cazul unor înălţimi mai mari, este necesară prevederea unor console din beton pentru susţinerea zidăriei.
Acoperirea cu mastic bituminos este similară cu cea expusă anterior la punctul "e".
În cazul înzidirii cărămizilor antiacide cu masă de prindere bituminoasă, acestea vor fi amorsate cu o soluţie
bituminoasă.
Rosturile dintre plăci se vor lăsa de cca. 7-8 mm, utilizându-se distanţiere de lemn împregnate cu motorină.
j) Zidărie de cărămidă din gresie antiacidă, prinsă şi rostuită cu chituri anticorosive.
Recipienţii de beton sau beton armat pot fi protejaţi contra agenţilor agresivi, folosind o căptuşeală
anticorosivă realizată din cărămizi de gresie anticorosivă, având drept material de legătură un chit anticorosiv.
Grosimea acestor căptuşeli diferă în funcţie de condiţiile de exploatare, de natura şi concentraţia agenţilor
agresivi, precum şi de alţi factori.
Lucrările de placare şi înzidire se pot executa într-un singur strat sau în straturi multiple, acestea din urmă
fiind mai eficiente, deoarece aduc un coeficient de siguranţă mult sporit.
La executarea căptuşelilor în straturi multiple trebuie să se respecte următoarele principii de execuţie:
 cărămizile celui de al doilea strat se vor aşeza astfel ca rosturile să fie decalate faţă de cele din primul
strat cu o jumătate de cărămidă;
 aşezarea unui nou strat peste cel executat mai înainte trebuie să fie făcută numai după trecerea
timpului necesar pentru întărirea masei de pozare şi rosturile folosite la stratul precedent;
 îmbinările straturilor de pe pereţii verticali cu cei orizontali trebuie să fie executate în trepte;
 aplicarea unui strat nou de cărămizi se face numai după o verificare amănunţită a execuţiei primului
strat, în acest caz fiind necesar să se execute recepţii parţiale fiind vorba de lucrări ascunse;
 primul strat de zidărie nu se va executa decât după ce în prealabil suportul de beton a fost protejat cu
masă de şpaclu anticorosivă aplicată în unul sau mai multe straturi, fiecare nedepăşind grosimea de 1-
2 mm.
Page 27 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...
La înzidire se va avea grijă ca să se asigure rosturi libere pe o adâncime de cca 15 mm şi pe o lăţime de 7-8
mm, cu ajutorul unor distanţieri.
Rostuirea se va executa la 24 ore de la terminarea executării înzidirii.
Pentru o mai bună comportare în timp, se recomandă ca acest sistem de protecţie să fie încălzit în prima zi la
25° C, a doua zi la 30
o
C şi a treia zi la 40° C, cu ajutorul unor aeroterme sau cu serpentine cu aer cald.
k) Acoperiri bituminoase întărite cu ţesătură  din fibre de sticlă  impregnată  cu bitum, protejată  cu
zidărie din cărămidă  de gresie antiacidă, prinsă  şi rostuită  cu masticuri bituminoase sau chituri
anticorosive
Se aplică masa bituminoasă într-un strat ca la punctul "e", peste care se prinde cu o masă bituminoasă o
ţesătură de fibră de sticlă bituminată. Această ţesătură se protejează cu un nou strat de masă bituminoasă,
care la rândul ei se protejează printr-o zidire din cărămidă de gresie antiacidă.
În cazul în care această zidire este prinsă în mastic bituminos (până la înălţimi ce nu depăşesc 2,5 m)
acestea se amorsează cu o soluţie bituminoasă (bitum tăiat).
În cazul în care prinderea se face cu chituri anticorosive, cărămida va fi tratată sau netratată funcţie de tipul
de chit utilizat.
Pentru chiturile anorganice şi chiturile pe bază de răşini epoxidic, suprafaţa cărămizii nu se amorsează, pe
când în cazul chiturilor tip Oramin se amorsează.
l) Acoperiri din mase de şpaclu pe bază de polimeri, armate cu ţesături din fibre de sticlă, protejate cu
zidărie din cărămidă de gresie antiacidă prinsă şi rostuită cu chituri anticorosive.
Pe suportul de tencuială aderentă se aplică sistemul de protecţie pe bază de epodur armat conform pct. "f" şi
se protejează cu zidărie de cărămidă din gresie antiacidă ca la pct. "j".
Alegerea chiturilor de rostuire se va face funcţie de natura, temperatura şi concentraţia mediilor corosive,
precum şi de condiţiile de exploatare.
m) Acoperiri cu folii de butarom, Folbav XC, PVC, cauciuc, plumb de 1-2 mm grosime; foliile se prind
cu adezivi corespunzători şi se protejează  cu zidărie din cărămidă  de gresie antiacidă  prinsă  şi
rostuită cu chituri anticorosive.
Acoperirile pe bază de folii au atât rolul de protecţie anticorosivă, cât şi de hidroizolaţie plastică sau elastică
care să nu permită pătrunderea eventualelor medii agresive, care au pătruns sau infiltrat prin protecţia
anticorosivă constituită din zidărie din cărămidă de gresie anticorosivă.
Ele se aplică direct pe stratul suport (tencuială) cu ajutorul adezivilor respectivi (în cazul foliilor de plumb se va
folosi masa bituminoasă aplicată la cald, pentru a nu pune în contact direct mediul alcalin al mortarului cu folia
de plumb).
Înainte de aplicare, foliile sunt croite după forma şi dimensiunile recipienţilor, ele urmând a fi pozate petrecut
sau prin intermediul unor ştraifuri.
În cazul foliilor de butarom sau PVC, realizarea unei etanşeităţi perfecte se poate efectua şi prin sudare.
După verificarea etanşeităţii şi a continuităţii stratului de protecţie sub formă de folie se execută protecţia
anticorosivă şi mecanică pe bază de zidărie de cărămidă de gresie antiacidă, grosimea şi alegerea chiturilor
urmând a fi stabilită funcţie de natura, temperatura şi concentraţia mediilor corosive, precum şi de condiţiile de
exploatare.
[top]
Page 28 of 28 INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP...
8/31/2011 mk:@MSITStore:C:\diverse\Matrix_Construct-www.feedurbrain.com\calccons.chm::/p...