Cap I INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE – ELEMENTE DEFINITORII

1.1. Definirea investitiilor straine directe Investitiile straine directe sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a unei entitati straine de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei intreprinderi. O investitie directa straina poate insemna o achizitie, o fuziune, o noua fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire. Aceasta definitie este considerata cea mai buna, asa ca va fi folosita cand vom discuta despre investitiile directe straine. Sunt cel putin patru caracteristici care le disting direct de portofoliul de investitii: 1. Un aspect fundamental al investitiilor directe, ca opuse investitiilor de portofoliu aste ca investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra managementului investitiei si tocmai de aceea nu implica doar capital. Acest lucru implica abilitati manageriale si tehnice sau cunostinte de marketing. Puterea controlului va varia in functie de distributia actiunilor in firma respectiva. Explicatia acestui fapt este aceea ca daca un investitor detine peste 30% din actiunile unei companii si nici un alt investitor nu detine mai mult de 10% aste foarte posibil sa fie apt de a exercita controlul cu toate ca este minoritate, nedetinand 51% din actiunile unei companii. 2. O alta diferenta fundamentala este tinta finala a investitorului direct ti a investitorului de portofoliu. Capitalul de portofoliu are tendinta de a se muta in unele sectoare din tari straine care au un avantaj asupra respectivelor sectoare interne. Acest avantaj va fi reflectat de un profit superior. Acest lucrul impus este posibil sa se intample cu o investitie directa intr-o industrie in care tara sursa are avantajul dar unde acest avantaj poate fi transferat unei tari straine in folosul acesteia. 3. Vasta majoritate a investitorilor de portofoliu este realizata de persoane fizice sau institutii si nu de persoane juridice, de companii. Ei au tendinta sa investeasca in persoane fizice si institutii straine prin intermediul mecanismului pietei de capital strain. In cazul investitiilor directe straine este normal sa fie facut de companii. Poate implica cumpararea unei intregi companii sau numai unei parti din aceasta constituind un schimb de proprietate sau, alternativ, poate consta in cladirea unei intregi noi fabrici in strainatate intr-o forma pe ?verticala sau orizontala? , cu toate ca acestea, reprezentand inca o extensie geografica a acestei firme. Acestea pot fi motivele diferite de maximizare a profitului imediat. Rezultatul analizei generale facute la CERT a confirmat acest lucru. 4. Investitiile directe straine nu necesita un flux de capital de la o tara la alta. Economisti obisnuiau sa se gandeasca la investitiile directe ca la o miscare internationala a capitalului ce poate avea forme diverse, de exemplu noi actiuni, anumite forme de obligatiuni, vanzari-cumparari ale actiunilor si obligatiunilor existente prin schimburile de titluri de valoare sau printr-o varietate de forme si instrumente de credit pe termen scurt. Singura diferenta pe care economisti ar acceptat-o a fost aceea ca investitiile directe sunt insotite de grade diferite de control si miscare de management si tehnologie. Alte beneficii pe care o investitie straina le-ar putea aduce:

1

- sporirea productie si a calitatii produselor in concordanta cu standardele vestice; - realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau interne; - crearea de noi locuri de munca; - accesul la noi piete Pe de alta parte investitiile sunt componenta cea mai volatila a PIB. Cand exportul de bunuri si servicii trece printr-o perioada de recesiune si acest declin este, de obicei, datorat unei scaderi a cheltuielilor pentru investitii. Cu mult mai putin volatile decat investitiile nationale, investitiile straine directe raspund la mult mai multe determinante decat investitiile domestice (nationale). 1.2. Tipuri de investitii In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea presupun tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun implicarea in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de transport etc. In primul caz, investitorul intra in posesia unor active specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. In al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de transport, hoteluri sau magazine. In primul caz este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz de investitii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coexista. Trebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu implicau nici un fel de tranzactii financiare. In societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta latura financiara. De la cel mai mic magazin pana la marile corporatii internationale, activitatea de investitii se sprijina pe credit, actiuni, obligatiuni etc. 1.3. Tipuri de investitori Termenul “speculatie” este folosit de multe ori in sens peiorativ. Nu exista vreo diferenta de esenta intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de speculator. Speculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza printr-un comportament specific: - speculatorul are o atitudine diferita fata de risc, in comparatie cu investitorul obisnuit : primul este atras puternic de investitiile cu risc deosebit e mare, cel de-al doilea prefera un risc cat mai scazut; - decurgand din aceasta atitudine, speculatorul mizeaza pe un profit anormal de mare corespunzator cu riscul pe care si-l asuma, in timp ce investitorul obisnuit conteaza pe un castig normal de mare; - speculatorul actioneaza mai mult pe termen scurt, in timp ce pentru o investitie obisnuita orizontul de timp este relativ mai mare; - in timp ce majoritatea agentilor economici considera ca informatiile si semnalele furnizate de piata sunt corect interpretate de catre toti, speculatorul crede ca are un avantaj informational fata de ceilalti, anticipand o evolutie pe care alti nu o intrevad. Contrar aparentelor, speculatorul nu este un factor de dezechilibru al pietei, ci dimpotriva, un puternic factor de echilibru. Daca nu ar exista agentii economici care sa preia riscul pe care alti il evita, mecanismele economice ar avea tendinta de blocare. Prin speculatie are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc.

2

Cap II STRATEGIILE SI EFECTELE INVESTIŢILOR STRĂINE DIRECTE 3 . politica in domeniu investitiilor internationale continua sa fie o realitate. Chiar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult criticata ca principiu.Rolul investiţiilor străine este de a produce o dezvoltare durabilă în cadrul economiei ţării gazdă prin contribuţiile aduse la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă. Ea nu reprezinta doar apanajul guvernelor ci si al marilor corporatii transnationale. a nivelului de trai şi a PIB –ului.

Avand in vedere principiul economiei de piata. expresia cea mai elocventa a tranzitiei spre economia de piata. Cercetari de specialitate efectuate la Institutul Est-European din München releva ca toti investitorii potentiali occidentali intervievati considera ca factor determinant al evolutiei investitiile straine directe in tarile de tranzitie regimul juridic din aceste tari cu privire la investitiile straine. Impozitarea societatilor cu capital strain in totalitate sau chiar partial se face diferit de la o tara la alta. impulsionarea procesului de creare de noi intreprinderi private. Chiar daca la inceput s-au prevazut anumite stimulente pentru acestia. Cehia si Slovacia si nesatisfacatoare in Bulgaria si Romania. Pentru strategiile de tranzitie devine o componenta esentiala tocmai atragerea si buna orientare a noilor investitii private spre telurile majore: relansarea economica.2. cererea de astfel de investitii fiind foarte mare iar oferta bine controlata. in actualele conditii. crearea economiei de piata si asigurarea bunei functionalitati a acesteia. crearea unor conditii reale de atractivitate a investitiilor straine pe calea consolidarii acumularii de capital autohton. Accelerarea procesului de privatizare O componenta esentiala a strategiei de atragere de investitii straine consta tocmai in accelerarea procesului de privatizare. coordonate esentiale ale existentei socio-economice a popoarelor. corelate cu existenta unor disponibilitati considerabile de capital in tarile dezvoltate. Multe state in cauza aplica investitorilor straini tratamente complet egale cu cele ale investitorilor autohtoni. in cadrul careia un rol deosebit de important si de convingator revine crearii si 4 . solutia investitiilor externe in tarile ex -. fluctuand intre 30 si 50%. Strategii de atragere a investitiilor straine 2. in scopul asigurarii independentei economice si politice. lucru ce nu poate fi gasit in practicile statelor dezvoltate. Se aplica politicii de discriminare a investitorilor autohtoni. iar statele dezvoltate si investitorii din aceste state nu la considera ca obstacole si masuri deranjante. mai ales in domeniul productiei de bunuri necesare pietei deja conturate. Crearea cadrului legislativ favorabil ISD In conditiile lipsei de capital autohton. comuniste devine nu numai necesara. multa vreme. majoritatea statelor central si est europene au renuntat la asemenea facilitati si discriminari ale propriilor cetateni in favoarea strainilor. 2. externe si interne precum si mentinerea deplinului control asupra evolutiei pe termen mediu si lung asupra economiei nationale. pretul investitiilor straine nu poate fi decat mai mare si greu de suportat. Anumite facilitati sunt acordate doar unor proiecte deosebite la care. Succesul acestuia in planul intereselor nationale ale statelor in tranzitie depinde in mare masura de orientarea strategica a acestor factori in corelare si compatibilitate cu factori interni si cu capacitatea de acumulare interna de capital autohton.1.1. In toate statele respective exista anumite restrictii care insa sunt similare celor practicate de statele OECD.1. O atentie deosebita este acordata de investitorii straini infrastructurii din statele central si est-europene. dar chiar absolut indispensabila pentru economiile nationale. Ungaria. elemente ce vor constitui. investitorilor particulari autohtoni nu ar avea posibilitati financiare de acces. care este apreciata pozitiv in Polonia.1.2.

3. strategia comerciala. . 2.1. este coordonata esentiala a investitorilor straini in luarea deciziilor de a investii intr-o tara sau alta. stabilitatea monetara sunt elemente carora investitorii straini le acorda o deosebita atentie. create cu sprijin international. Asemenea strategii de marketing nu mai tratează 5 . Prin intermediul acestor centre s-au derulat diverse programe de sprijin. Totodată veniturile consolidate ale companiilor pot fi orientate spre derularea vânzărilor pe pieţele cele mai profitabile. prioritatile de investitii.2 Efectele asupra firmelor investitoare Tot mai multe firme acţionează în sensul exdinderii activităţii lor prin înfiinţarea de filiale în străinătate.1.” 2. producţiei şi activităţii financiare. Elementele componente ale acestui risc de tara: politica macroeconomica. Cele mai semnificative efecte identificate sunt situate în domeniul marketingului.stimularii investitiilor private autohtone si formarii unui sector puternic de intreprinderi mici si mijlocii. 1) Printre cele mai importante beneficii din sfera marketingului se numără: . dobândesc o serie de beneficii sau avantaje care le stimulează să-şi conducă activitatea în această manieră. de asemenea. In aprilie 1995 existau deja 27 de asa numite centre de dezvoltare. politica si stabilitatea financiara.creşterea profitabilităţii. 2. Riscul de tara care vizeaza posibilitatea unor pierderi financiare ale investitorilor straini. in urma ajutoarelor primite de la Comisia Comunitatii Europene pentru dezvoltarea sectorului de intreprinderi mici si mijlocii. prin care s-a infiintat o fundatie numita Centrul Roman pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii. instrumente indispensabile pentru restructurarea economica si modernizarea tehnologica. o componenta esentiala a strategiei de atragere a investitiilor straine. Asa cum se precizeaza in Acordul de Asociere a Romaniei cu UE. urmare a unor probleme survenite in tara primitoare de investitii in legatura cu anumite probleme politice si macroeconomice. In Romania. Ca urmare au fost infiintate mai multe centre de dezvoltare in diverse zone ale tarii. .obţinerea de economii la scară. precum programul PHARE de asistenta financiara gratuita pentru achizitio nare de echipamente. Integrarea europeana si euroatlantica Participarea la procesul de integrare europeana poate fi. Aceste firme denumite companii naţionale. Diminuarea si eliminarea riscului de tara Aceasta constituie o alta componenta strategica in politica de atragere de investitii straine. guvernul a alocat in primii ani de tranzitie 3 miliarde de lei pentru actiuni de sprijinire a acestui sector.4. prin fuziunea cu întreprinderi străine sau cumpărarea unor întreprinderi străine. care a primit spre gestionare un fond milioane ECU den partea Comunitatii Europene. partile semnatare sunt… “convinse ca prezentul acord va crea un nou climat pentru relatiile lor economice si in special pentru dezvoltarea comertului si a investitiilor.posibilitatea vânzării prodselor pe o piaţă mult mai mare.

forţă de muncă). la pregatirea si calificarea fortei de munca. echipamente. mai degrabă. la regandirea sistemului de salarizare si de recompensare a muncii si de asemenea la creearea unei noi atitudini fata de munca. si anume atat la capitolul impozite directe cate si la capitolul impozite indirecte. elaborate de autori ca : Hymer. ci . Aceste efecte sunt considerate ca având un impact pozitiv asupra activităţii în sistemul global şi tot mai multe firme efectueauă operaţiuni în mai multe juristdicţii naţionale.3 Efecte asupra tariilor – gazda Fenomenul investitiilor straine directe ridica problema interesului pe care tariile – gazda il au in promovarea si atragerea acestora. Numărul acestor firme este din ce în ce mai mare. Companiile multinationale mai contribuie cu know-how la introducerea serviciilor financiare moderne in diomeniul asigurarilor. Astfel. 3) În plan financiar. fondurile pot fi trasferate la distanţe mari. astefl încât firmele au posibilitatea să-şi modifice portofoliul de active financiare în funcţie de rantabilitatea acestor sau pot apela la o gamă mai variată de fonduri de finanţare. îl constituie faptul că aceste investiţii permit realizarea de produse la costuri mai reduse.Argumentul cel mai important este dezvoltarea acestor econimii. initiate de McDougall. firmele multinaţionale au aces mai rapid la cele mai convenabile resurse de producţie (materii prime. al fondurilor de pensii. Pieţele financiare se organizează în spaţiul virtual. al contributiilor la asigurariile sociale. în funcţie de acele diferenţe dintre cumpărători. 2) Avantajul esenţial al investiţiilor străine directe în ceea ce priveşte domeniul producţiei. iar cele mai mari firme trasfrontaliere controlează 70% din totalul investiţiilor străine directe. Moneda devine una virtuală. al organizării globale şi accesul al resurse financiare globale. globalizarea presupune detaşarea fluxurilor de capital de spaţiul teritorial al unei ţări. A doua abordare porneste de la “teoria organizarii industriale”. Una dintre ele isi are originea in “teoria comertului international”. in anii ’60. astefl încât structura financiară să fie optimă. Teoria economica contine doua abordari privind studiul efectelor investitiilor directe asupra tarii-gazda. de altfel. 2. Datorită dezvoltării sistemului global de comunicaţii.Acesti autori pun problema motivului pentru care firmele opteaza sa investeasca in strainatate pentru a produce aceleasi bunuri pe care.Aceasta teorie examineaza modul in care sunt diatribuite in strainatate investitiile marginale.Raspunsul plauzibil pe care l-au gasit este ca investitiile 6 . cu deosebire acelor in curs de dezvoltare.Modelul contruit pe baza acestei teorii porneste de la premisa ca influxul de capital strain determina cresterea productivitatii marginale a muncii si reducerea productivitatii marginale a capitalului in tara – gazda. cea mai importanta contributie a acestora este aceea ca stimuleaza formarea de capital in tarile amintite prin procesul economisirii si investirii. intreprinderile multinationale contribuie la perfectionarea tehnologiilor. iar prin intermediul calculatoarelor. Din punct de vedere fiscal aceste intreprinderi contribuie la cresterea veniturilor bugetare. a tarilor cu piete emergente si a tarilor in transitie la economia de piata. Dunning. le produc in tara de origine.Totusi. Casson.segmentele de piaţă în funcţie de caracteristicile fiecărei ţări. Buckley.

a calitatii si a diversitatii produselor . Se pot sintetiza doua posibilitati de raspandire a tehnologiei in lume: a.Aceste tari se mai deosebesc de cele dezvoltate si din punct de vedere al dimensiunii pietei. Din reteaua firmelor multinationale. se poate spune ca intreprinderile multinationale produc tehnologii noi prin efort propriu.3. pentru a putea investi in productie. dobandirea de cunostiinte . aceste intreprinderi devenind deosebit de importante in procesul de globalizare. sprijinirea furnizorilor autohtoni si straini . 2. asadar. Esenta investitiilor straine nu reprezinta. canalele informale. in care rolul multinationalelor este unul activ . este de remarcat ca notiunea de “tehnologie” este destul de abstracta dar.Difuziunea voluntara si involuntara de tehnologii . canalele formale. ceea ce constituie un handicap pentru tarile in curs de dezvoltare. b. Astfel.Stimularea firmelor locale. in timp ce productia si ocuparea mainii de lucru se regasesc in tarile de destinatie ale investitiei. in care contactul cu firmele autohtone se face prin intermediul licentelor de fabricatie. de asemea se constata ca firmele multi nationale contribuie la rezolvarea problemelor tehnologice locale. stimuleaza concurenta. Rolul investitiilor straine directe este cu atat mai mare in cazul tarilor in curs de dezvoltare. b. Expansiunea firmelor multinationale a fost favorizata de liberalizarea graduala a comertului international si a fluxurilor de capital. al gradului de protectie si al disponibilitatii fortei de munca calificate.straine se realizeaza atunci cand se constata o imperfectiune a pietei bunurilor de consum sau a factorilor de productie. in tari straine o firma trebuie sa detina active. Teoriile mentionate nu se exclud reciproc. unde intreprinderile autohtone sunt relativ mici. cresterea productivitatii. nu dispun de resurse financiare si nu au capacitatea de a achizitiona cele mai noi tehnologii. asigura perfectionarea angajatiilor. care pot fi utilizate eficient in strainatate. acestea achizitioneaza o parte a capitalului intreprinderilor autohtone si formeaza intreprinderi cu capital mixt . schimburilor stiintifice etc . ci preluarea controlului managerial si coordonarea mai multor activitati desfasurate in diferite tari de catre o companie multinationala. 2. “teoria comertului” pune accent pe efectele directe ale invesitiilor straine iar “teoria productiei” pune accent pe efectele indirecte sau asa zisele “externalitati”. c. determina firmele locale sa-si imbunatateasca managementul etc. activitate de productie in sine. aproape jumatate este localizata totusi in continuare in tarile dezvolate. prin : a.1 Impactul ISD asupra evoluţiei salariilor în ţara gazdă Unul dintre principalele motive ale ISD în ţările în curs de dezvoltare este legat de 7 . Ambele teorii invedereaza ca efectele majore exercitate de investitiile straine directe asupra economiilor tariilor – gazda sunt urmatoarele doua : 1. bazele de cercetare fiind amplasate in tara de origine a investitorului.

costul redus al forţei de muncă. Treptat şi angajaţii companiilor interne se instruiesc sau sunt instruiţi de către acestea. Gorg (2006) fac o analiză de panel pentru 100 de ţări în perioada 1980 . care produceau în principal pentru a exporta mai ales către celelalte ţări ale Europei. o variabilă care cuantifică specificitatea efectului de inegalitate pentru fiecare ţară.2002 studiind relaţia dintre influxurile de ISD şi inegalitate salariilor. 8 . creşte pe termen scurt iar pe termen lung se diminuează. Figini şi H. acela ca inegalitatea dintre salarii creşte odată cu influxurile de ISD dar efectul inegalităţii se diminuează pe măsură ce ISD continuă să crească. inegalitatea dintre salarii se reduce odată cu creşterea influxurilor de ISD şi nu există evidenţe semnificative care să susţină neliniaritatea relaţiei. a cărei experienţă de peste patruzeci de ani. 2. superioară. a permis cercetătorilor să concluzioneze că aceste companii. Există un efect neliniar în ţările în curs de dezvoltare. Există şi analize specifice axate pe studierea impactului transferului de tehnologie (tehnological spillovers) sau a cunoştinţelor şi abilităţilor superioare asupra productivităţii muncii. Astfel cercetătorii au ajuns la concluzia că. în cazul ţărilor în curs de dezvoltare cercetările se axează pe externalităţile legate de productivitate dinspre firmele investitorilor străini către firmele interne dintr-o economie (productivity spillovers sau marginal spillovers). pentru a face faţă concurenţei firmelor străine. Foarte multe studii sunt realizate pentru cazul economiei Irlandei. un set de variabile dummy legate de timp. Aceştia testează neliniaritatea relaţiei şi descoperă faptul că efectul ISD variază în funcţie de gradul de dezvoltare al economiei. abilităţi superioare legate de tehnologia nouă. inegalitatea salariilor datorate calificării superioare. Companiile străine angajează personal din ţara gazdă pe care îl instruieşte (are loc prima fază a transferului de cunoştinţe.3. din acelaşi domeniu. Pentru ţările dezvoltate. De asemenea sunt introduse şi variabile de control. către economia ţării gazdă) şi îl remunerează superior în comparaţie cu personalul firmelor interne.2 Impactul ISD asupra productivităţii muncii în ţara gazdă Dacă cele mai multe studii privind ţările dezvoltate se concentrează asupra problematicii legate de creşterea şomajului datorate fluxurilor externe de investiţii. P. odată cu intrarea companiilor multinaţionale sau transnaţionale pe piaţă. Inegalitatea este măsurată prin indici Gini şi Theil iar modelul este o ecuaţie polinomială de gradul doi iar variabilele exogene sunt: ISD. au avut un rol foarte important în creşterea şi dezvoltarea economică a acestei ţări. în legătură cu multinaţionalele.

situaţia este inversă. nu există externalităţi pozitive legate de productivitate ale ISD. În cazul în care prezenţa străină este exprimată ca nivel – nivelul ocupării în multinaţionale. Nu există evidenţe semnificative asupra externalităţilor pozitive orizontale legate de productivitate în Estonia. Studiind efectul ISD asupra productivităţii muncii în Estonia şi Slovenia. Rezultatele obţinute arată faptul că. Pentru a estima sub forma ratelor de creştere. În Slovenia. P. Vahter (2004) face o analiză de panel cu date la nivel de firmă şi arată că în cazul Estoniei. autorii ajung la concluzia că diferite tipuri de ISD pot avea efecte diferite asupra productivităţii firmelor locale iar existenţa efectelor positive poate depinde de gradul de dezvoltare a economiei ţării gazdă. În Slovenia există dar nu s-au descoperit externalităţi pozitive legate de productivitate asupra altor firme cu capital străin. ISD orientate către export au în medie un impact mult mai scăzut asupra productivităţii muncii din firmele locale decât ISD orientate către piaţa internă.Ruane şi Uour estimează productivitatea muncii în funcţie de înzestrarea cu capital din fabricile irlandeze (neexistând date referitoare la înzestrarea tehnică a întreprinderilor se foloseşte o variabilă proxy: consumul de electricitate şi combustibil raportat la numărul de lucrători). De asemenea. calitatea forţei de muncă din întreprinderile irlandeze (măsurată ca un raport dintre muncitorii calificaţi (personal administrativ şi tehnic) şi cei necalificaţi (lucrători în industrie)) şi prezenţa investitorilor străini măsurată (ca şi în alte studii) prin ponderea personalului angajat din toate fabricile din proprietatea investitorilor străini în totalul angajaţilor din acel sector. Ecuaţia este logaritmată şi estimată în varianta cu efecte fixe şi în varianta cu efecte aleatoare. ecuaţia se diferenţiază de ordinul întâi. rezultatele arată că atât calitatea forţei de muncă şi înzestrarea cu capital din întreprinderile locale cât şi prezenţa companiilor străine au efecte pozitive şi semnificative statistic asupra productivităţii muncii din întreprinderile locale (atât în varianta cu efecte fixe cât şi în varianta cu efecte aleatoare). obţinându-se o nouă ecuaţie ce exprimă influenţa modificării variabilelor exogene descrise mai sus asupra modificării productivităţii muncii. 9 . în cazul în care prezenţa străină este exprimată ca o pondere.

1. de la bun inceput convins ca doar factorul endogen — acumularea de capital autohton si incurajarea investitorului autohton — poate da economiei nationale continut si viitor in conditii de independenta. ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la granitele nationale. Toate 10 . O optiune asupra prioritatii intre investitiile straine directe si investitiile autohtone nu poate fi decat in favoarea prioritatii absolute a investitiilor autohtone. fie in calitatea discutabila a unor investitori acceptati cu usurinta de catre partenerii romani. fie chiar din necunoasterea unor reguli de baza. in special. capitalurile varsate sunt localizate mai ales in domenii nestrategice. (comert. Tranzitia spre economia de piata este insotita de o periculoasa instabilitate si incertitudine manageriala mai ales in intreprinderile cu capital total sau partial de stat. INVESTITIILE STRAINE DIRECTE IN ROMANIA 3. fie a nesigurantei din conceptia investitorului strain. suveranitate si egalitate pe planul relatiilor economice mondiale. Politica investitionala a Romaniei In cadrul unor studii se arata ca investitiile asigura cresterea capitalului fix si circulant. capitalul varsat nu este deloc in concordanta cu cel subscris. Orice economist trebuie sa fie. si proiectand trendul rezultat pentru urmatorii cativa ani se desprinde clar concluzia ca sectorul privat este inca alarmant de inferior nevoilor nationale. iar relansarea economica si sustinerea ei nu se poate realiza fara acest sector in plin proces de generalizare. in timp ce in domeniul productiei si mai ales al industriilor de baza. servicii. Procesul de adancire a interdependentelor economice si tehnologice dintre economiile nationale transforma investitiile intr-o activitate comuna transnationala. Aceasta strategie este strans legata de politica fiscala si de conceptul national de strategie macroeconomica. Daca luam in considerare realizarile economice exprimate prin PIB inregistrat in ultimii ani de catre economiile in tranzitie. devenind o activitate internationala. Nevarsarea acestui capital este expresia. banci. ale relatiilor externe economice si de cooperare. fie din lipsa de informatii asupra lor si de posibilitati de a se informa. in general. si de catre economia Romaniei. Ea este in acelasi timp un atribut al puterii si o componenta a tranzitiei spre o piata cu potente de integrare in structurile economice si politice europene si euroatlantice. turism si hoteluri).Cap III. Pe de alta parte.

Transferul de tehnologie si de know-how este de asemenea. de asemenea. De asemenea. b. 35 din 1991 privind regimul investitiilor straine in Romania. etc. Ori. facilitati ce pot viza diferite autorizari. se pot bucura chiar de anumite facilitati la intrarea pe pietele statelor dezvoltate. Implementarea proprietatii private ca forma preponderenta in economie devine o cerere. economist recunoscut. are la randul sau o serie de motivatii obiective si subiective ce stau la baza interesului fata de investitiile straine directe dintre care putem retine. alaturi de disciplina specifica acestui popor. economiile fostelor state comuniste risca sa intre intr-un periculos regres. In multe cazuri rezultatul unor astfel de cooperari. 3.2. Strategii de atragere a ISD in Romania 3. Fara o rapida aliniere la cerintele moderne ale economiei mondiale. una din caile de prima aplicabilitate in realizarea acestui deziderat poate consta tocmai in asocierea cu parteneri straini din tarile dezvoltate si prin atragerea de capital sa se faciliteze accesul la aceasta tehnologie. este considerat de Centrul de Cercetari Economice din Japonia ca deosebit de important. Printre factorii sinergici cu efecte determinante in cresterea si dezvoltarea economica. a tranzitiei. Prin aceasta. Este pentru oricine destul de clar ca progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras in favoarea economiilor in tranzitie. omologari. urmatoarele: a. fostul cancelar german Helmut Schmit. in fond. de prim ordin. Nevoia de capital in vederea retehnologizarii. managementul tanar inovativ si cu rol pozitiv.1. Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD Principala masura de facilitare a patrunderii investitiilor straine directe in economia romaneasca a constituit-o Legea nr. cel al economiei de piata. Accesul la piata occidentala cu pretentiile sale ridicate. constituie o prima mare motivare a interesului de atragere de capital strain.2. c. d. declara cu ani in urma ca la baza rapidului progres al economiei germane postbelice a stat buna organizare a activitatii economice si de productie. Preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a restructurarilor necesare reusitei tranzitiei. 11 . fiscal sau de alta natura. una din marile motivatii ale interesului fata de capitalul strain. Trecerea la economia de piata presupune cateva mutatii de esenta in structurile economice. constituie. producatorii din tarile in tranzitie vor putea fi pusi in situatia de competitivitate pe piata mondiala si vor putea avea acces la piata externa cu propriile produse. a refacerii economice in urma restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic. mai ales. ce au ca obiect realizarea de investitii si produse in comun. o motivatie serioasa a atragerii de investitii straine directe. precum si facilitati de ordin vamal. domenii in care structurile abilitate din Romania ar trebui sa se implice si sa-l sprijine efectiv si competent pe investitorul roman. Produsele obtinute in cadrul unor participari straine la fabricatie au acces mult usurat pe pietele externe.acestea reliefeaza. Romania.. ca de altfel toate statele din centrul si estul Europei. mai ales daca si cand acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain in tara de origine.. asimilari.

cu mare putere economica. In relatiile sale economice. este subordonata din start strategiilor expansioniste ale marilor concerne de natura transnationala. 58/1991 privind privatizarea s-a constituit intr-un nou impuls al atragerii de investitii straine directe.3. fiind permise chiar societati cu capital strain 100%. 12 . spre economia de piata. Intr-un studiu. capitalul strain intr-o societate nu mai este limitat. de asemenea. sunt intreprinderile cu mai putin de 200 de lucratori. indiferent sub ce forma se prezinta aceasta. prin importanta sa economica prezenta si de perspectiva. ca forma de investitie directa de capital in strainatate. fie ca se realizeaza prin negociere directa. pentru prima data in Est. in primul rand. au legitimat strategia aderarii si au dovedit deplina credibilitate de care Romania trebuie sa se bucure pe plan european si mondial in procesul de tranzitie ireversibila. existand.2. Cand peste 50% din comertul sau exterior se desfasoara in relatia cu statele Europei occidentale. Aparitia de noi intreprinderi private. de fiecare data. Constiente de importanta acestei aderari si integrari a Romaniei in concertul economic european. este.industriale intre firmele romanesti si firmele din alte tari. presupune prin definitie o preluare cvasitotala sau chiar in totalitate a unei firme straine. inclusiv a politicilor nationale ale statelor primitoare de astfel de investitii. 3. Interesele economice si politice ale Romaniei se impletesc cu cele ale intregii Europe. detinatoare de multiple canale de informare si influentare a pietei.. fie ca se face prin cumpararea de actiuni. Integrarea Romaniei in structurile economice si politice europene si euroatlantice nu este numai o chestiune de optiune tactica. ci.Aparitia Legii nr. conditionat de o serie de reprezentanti ai puterii.2 Integrarea europeana a Romaniei . care. de acum. este usor de imaginat ce ar insemna o anumita izolare. semnand in comun Declaratia de la Snagov. ca proportie. o problema strategica unanim acceptata. iar societatile comerciale cu capital total sau partial strain au acelasi regim juridic ca orice alt agent economic autohton. cu mai putina capacitate de a intelege si cunoaste concret nevoile firmei. in Romania s-a ajuns la un consens al tuturor fortelor politice importante.2. de natura a atrage noi investitori straini. fiind. unde Romania isi realizeaza mai mult de jumatate din exportul si importul sau.. Pe de alta parte. aflandu-se la intretaierea celor mai importante cai comerciale. la randul lor. nici conducerile unor societati in care statul detine pachetul de control nu este pe deplin liber sa actioneze. Achizitionarea de societati comerciale.componenta a strategiei de dezvoltare economica pe termen lung In Europa. 3. Definitivarea procesului de tranzitie Marea majoritate a investitorilor straini vor sa evite contactele cu proprietatea de stat. cunoscut fiind faptul ca. In baza legislatiei existente in Romania. dar cu mare influenta in luarea deciziilor. oferind in schimb varianta achizitionarii. prin pozitia sa geopolitica. chiar daca acestea sunt de mai mica putere economica si financiara. s-a aratat ca in primul rand firmele interesate in noi investitii. baza unor adevarate parteneriate economico . iar aceasta are nevoie de Romania. Romania s-a indreptat cu consecventa spre amplificarea legaturilor comerciale si de cooperare cu zona occidentala a continentului. investitorii straini ce doresc a se extinde pe alte piete sunt adesea intreprinderi mici si mijlocii. Romania are nevoie de piata europeana.

Astfel. Ceea ce este esential consta in faptul ca sectorul privat. 3.In acest process de alocare. asigura imbunatatirea standardelor de calitate si accesarea unor noi piete de desfacere. Contributia ISD asupra avantajului competitive al Romaniei este limitata.3 Efectele investitiilor straine directe in cadrul Romaniei 3. imbunatatirea avantajului competitive se inregistreaza si in cazul in care Guvernul promoveaza idei si practice orientate de piata. potrivit aceluiasi studiu cca.Prin intermediul schimburilor comerciale. cucerirea de piete. in timp ce 80% sunt din randul celor ce au mai investit deja in aceasta arie geografica. 2.Asemenea intreprinderi care vor.3. unele tari importa produse pentru care au un avantaj comparative.Imbunatatirea competitivitatii se poate realiza astfel: 1.ISD pot stimula eficienta furnizorilor si clientilor locali. 20% din totalul potentialilor investitori. 3. alocarea mai eficienta a resurselor si capabilitatilor intre sectoare. chiar incluzand firme cooperatiste sau de alta natura asociativa. ISD pot avea o contributie majora. Principala contributie a ISD in tarile-gazda este cresterea productivitatii si competitivitatii resurselor.1 Efectele investitiilor straine directe asupra avantajelor competitive Piata internationala realizeaza o alocare a resurselor si capabilitatilor astfel incat fiecare tara se specializeaza in producerea anumitor bunuri economice pentru care dispune de un avantaj comparative. imbunatatirea calitatii produselor existente si a structurilor organizationale.europene reprezinta. din cauza nivelului redus al fluxurilor de ISD si existentei celorlalti factori de influenta. resursele fiind directionate acolo unde pot fi utilizate mai eficient. accelerarea vitezei sau reducerea costurilor schimbarilor structurale si in special a celor endemice in schimbarile tehnologice. pentru prima data. Alte contributii ale ISD sunt: intensificarea activitatilor de cercetarea-dezvoltare. de caracteristicile economice ale tarii-gazda si de strategiile macroeconomice si organizationale ale guvernului tarii-gazda. largirea gamei sortimentale. cresterea eficientei in activitatea de productie a bunurilor si serviciilor. 4. se manifesta ca un factor important si cu impact determinant in evolutia macroeconomica a Romaniei. ISD pot participa la imbunatatirea avantajului competitive al tarii-gazda prin asigurarea unor resurse si capabilitati greu accesibile tarii-gazda sau obtenabile la un cost ridicat. accelerarea procesului de invatare a mecanismelor specifice economiei de piata de catre firmele locale. cresterea de noi produse. 5. introducerea de tehnici organizationale noi.Contributia ISD asupra avantajului competitiv al tarii-gazda depinde de tipul investitiei. activelor si capabilitatilor. stimuleaza spiritual intreprinzator si 13 . sa investeasca in tarile este .

ISD ajuta la realizarea unor capacitati orientale spre export si faciliteaza restructurarea industriala. ISD nu pot avea sanse de reusita in lipsa politicilor si institutiilor complementare. caracterizandu-se printr-un continut local scazut. imbunatatind astfel competitivitatea tarii-gazda. fiind important pentru urmatoarele trei tipuri de activitati: asamblare. facilitati de depozitare si transport. calitatea produselor. filialele se limiteaza cel mai adesea la procesarea inputurilor importate. strategia de marketing bazata pe o cunostere riguroasa a pietelor externe. • Paralel cu cresterea ponderii tarilor in curs de dezvoltare in totalul ISD primate. inclinatia spre importuri este ridicata si in cazul sectorului tertiar. ISD nu conduc la o inlocuire a fluxurilor comerciale.2 Efectele investitiilor straine directe asupra comertului exterior Implicatiile ISD asupra comertului exterior depind de tipul investitiei.In concluzie. industrii mature sau infantile si procesarea pe scara larga a resurselor naturale pentru export. Capacitatea filialelor straine de a exporta mai mult.promoveaza etica in afaceri.Procesarea pe scara larga a materiilor prime pentru export constituie cel de al treilea tip de activitate care favorizeaza exporturile. ci la o intesificare a relatiilor comerciale. in al doilea caz. produsele filialelor se bucura de un acces mai facil la pietele tarilor dezvoltate in baza acordurilor de integrare sau de liber schimb semnate cu tara de origine a societatii-mama.In perioada 1984-1994. comparativ cu firmele locale. a cerintelor consumatorilor. simultaneitatea acestor doua fenomene fiind determinate de liberalizarea comertului si a politicilor nationale privind ISD.Al doilea tip de activitati orientate spre export vizeaza industriile mature/infantile.Studiile empirice au relevant. procentajul ISD receptionate de tarile in curs de dezvoltare aproape ca s-a dublat de la 21% la 39%. mentionam cateva aspecte relevante. 14 . In cazul strategiei filialei cu autonomie functionala. in special in turism. compelmentaritatea ISD – comert decat substituirea acestora. mai ales in cazul activitatilor industriale complexe. Implicatiile ISD asupra comertului exterior al tarii-gazda trebuie sa tina cont si de activitatile de acest gen realizate de filialele straine. costurile. de automobile si constructii de masini. care trebuie sa respecte conditiile impuse de firma-mama privind sursele de aprovizionare si pietele de desfacere. fiind o consecinta a politicii de substituire a importurilor. intr-o relative izolare de restul tarii. dar si de strategia adoptata de ST.De asemenea. productia este intense in bunuri de capital sau solicita inputuri de o anumita calitate care nu sunt disponibile pe plan local.De asemenea. fiind realizata cu prepondrenta in zonele libere. existenta unor produse de marca si oferirea de servicii postvanzare. 3. O inclinatie ridicata spre import a fost observata in industriile cu o tehnologie redusa sau inalta: in primul caz.Implicarea ISD in sectorul primar a fost determinate de liberalizarea regimului investitional si de progresul tehnic. mai degraba. ISD au un potential deosebit asupra exporturilor.3. s-a majorat si contributia lor la comertul mondial de produse manufacturate.In acest sens. comertul dintre tara-gazda si tara-sursa consta in exportul unor servicii de specialitate de la firmamama la filiale.Activitatea de asamblare pentru export s-a dezvoltat mai ales in industria electronica si electrica. are la baza aspecte ca: productivitatea.

” In cazul tarii noastre. a noi activitati si tehnologii sau prin modernizarea celor deja existente. Restructurarea se poate realiza pe trei niveluri: .Restructurarea nu poate fi sustinuta exclusive de firmele straine. permit identificarea unor efecte de restructurare: industria cimentului.3. Japonia si SUA in relatiile cu tarile in curs de dezvoltare au demonstrate complementaritatea comert/ISD. in interes propriu. catre industriile intensive in cunostinte si tehnologie caracterizate printr-o productivitate ridicata.restructurarea intrasectoriala de la industrii caracterizate prin productivitate scazuta. . intensive in forta de munca. . • Societatile transnationale destin doua treimi din comertul mondial cu produse si servicii nonfactori.restructurarea intersectoriala a economiei nationale. trebuie amintit si rolul de catalizator al ISD in procesul de restructurare a economiei nationale si a firmelor locale. reflectand astfel partial revolutia informationala. industria berii.3.Aceasta subliniaza faptul ca ISD si alte forme de cooperare internationala se coreleaza cu comertul. 3. care .restructurarea firmei prin utilizarea unor tehnologii moderne si prin realizarea unor activitati cu valoare adaugata mare. tendinta fiind de crestere a importantei sectorului tertiar. atat direct. telefonia mobile si sistemul financiar (sectorul bancar si de asigurari). bazandu-se pe sprijin guvernamental trebuie sa-si imbunatateasca capabilitatile. cat si indirect.3 Restructurarea economiei nationale prin investitii straine directe Pe langa impactul direct pe care il au ISD asupra comertului exterior si avantajul comparative al tarii-gazda. in procesul global de asigurare a inputurilor pentru pietele globale. ci necesita eforturi substantiale si din partea firmelor locale. care se realizeaza plecand de la sectorul primar.4 Impactul investitiilor straine directe asupra fortei de munca locale 15 . sa invete sa concureze pe pietele externe si sa-si dezvolte propriile canale de marketing si distributie. Subcontractarea creeaza o posibilitate importanta pentru producatorii locali de componente de a se integra vertical in sistemul corporatist.• Analiza de corelatie intre comertul bilateral si ISD din Germania. 3. exista cateva sectoare economice care prin volum de ISD atrase. trecand prin industrie catre servicii. industria de produse alimentare. ST ajuta la restructurarea economiilor tarii-gazda prin introducerea. Se considera “ca cele mai vizibile efecte ale ISD in tarile cu economie in tranzitie sunt cele de restructurare in plan microeconomic. Restructurarea determinate de ST in economia nationala nu vizeaza numai firmele achizitionate.Beneficiile subcontractarii pentru firmele locale constau in asistenta tehnica si financiara. in cazul celor care au legaturi cu ST. prin intensificarea competitiei intre firmele locale si filialele straine.Pot exista si situatii in care ST nu numai ca nu au nici un effect asupra restructurarii (atunci cand se inlocuieste o activitate productive cu o alta avand aceeasi productivitate). ci si furnizorii locali. industria de automobile. dar pot avea efecte negative (in cazul in care ST promoveaza activitati cu o valoare adaugata redusa). in cursuri de pregatire profesionala in domeniul controlului calitatii.

Avand in vedere ca o filiala este o parte a sistemului corporatist. datorita intensificarii competitiei pe piata tarii-gazda. Analiza rolului ISD trebuie sa urmareasca atat impactul direct. motivatie care in timp poate disparea.Astfel.Tipul ISD ifluenteaza si stabilitatea locurilor de munca. prin politicile promovate.Pe de alta parte.poate predomina unul dintre factorii de productie. Dupa cum se stie. ISD au si un impact cantitativ indirect. Domeniul de activitate al firmei si strategia adoptata influenteaza cantitativ si calitativ forta de munca. putandu-se realize diferite combinatii.In sectorul manufacturier.Acest fapt se datoreaza concentrarii cu preponderenta a ST in domenii intensive in tehnogie si cunostinte si productivitatii mai ridicate caracteristice acestor ramuri industriale. conditiile de munca si salariile oferite. forta de munca ieftina sau inalt calificata nu constituie decat un determinant secundar. ISD de valorificare a resurselor sau de crestere a eficientei au in vedere fie costul scazut al fortei de munca pentru ramurile intensive in munca. anumite ISD au ca motivatie principala calitatea si costul fortei de munca. se considera ca locurile de munca dintr-o filiala straina care are in vedere valorificarea pietei sunt mai stabile comparative cu cele antrenate de ISD determinate de costul relativ redus al fortei de munca. de domeniul vizat. precum si de conditiile specifice tarii-gazda.Combinarea factorilor de productie – munca. capital sau cunostinte.Implicatiile ISD asupra fortei de munca locale depend substantial de marimea si tipul investitiilor primate de tara-gazda. chiar si in cazul tarilor in curs de dezvoltare. de strategia firmelor investitoare. concurentii ST pot face disponibilizari de personal. reducerea somajului si cresterea calitatii fortei de munca. subcontractantii sau prestatorii de servicii genereaza la randul lor locuri de munca. deoarece pe langa locuri de munca create in cadrul filialelor ST. se apreciaza ca angajatii ST au salarii mai bune si beneficiaza de conditii mai favorabile de munca. impactul ISD asupra fortei de munca locale are un aspect cantitativ si unul calitativ. cat si cel indirect asupra generarii de locuri de munca sau de somaj. 3. calitatea produselor si punctualitatea furnizarii lor sunt deosebit de importante motiv pentru care angajatii nu numai ca dispun de salarii mari. fie existenta fortei de munca calificate. datorita efectului de antrenare. ci si de cursuri de pregatire profesionala in vederea utilizarii corespunzatoare a echipamentelor si mijloacelor de productie.5 Efectele investitiilor straine directe asupra transferului de tehnologie 16 .3.Astfel. se apreciaza ca numarul locurilor de munca generate indirect este de unu-doua ori mai mare decat al celor create de filiale ale ST.Tinand cont de tipul de produse realizate – intensive in munca. natura si capital – depinde de natura activitatii dar si de cunostintele si conditiile tehnice ale activitatii economice. inclusive cunostintele noi accumulate de angajatii locali. Din punct de vedere calitativ. imbunatatirea procesului educational si de formare profesionala.Asadar.Tarile in curs de dezvoltare urmaresc. in functie de costurile factorilor de productie.Acest fapt implica necesitatea aparitiei de noi locuri de munca.In cazul ISD de valorificare a pietelor. furnizorii.Realizarea acestei analize este deosebit de importanta avand in vedere rolul active si determinant al muncii in dezvoltarea economica.

prin diferite modalitati aranjamente nonproprietate sau proprietate. in functie de abilitatea filialelor de a utilize efficient tehnologia transmisa: cu cat capacitatea filialei este mai redusa cu atat va fi mai redus transferul.Raspunsul la aceasta provocare se face diferit.Se considera ca cea mai importanta contributie pe care tarile-gazda o doresc din partea ST este in domeniul transferului de tehnologie. Din punct de vedere al continutului transferului de tehnologie exista diferentieri de la o filiala la alta. a vanzarilor de bunuri de capital. in functie de strategia corporatista si de capabilitatile filialei. reflectand rezultatul net dintre costurile localizate.Asa se explica diferentierile care exista intre filiale. catre filialele asupra carora detin proprietatea si controlul si prin externalizare. asigurand si accesul la intregul ansamblu de active tehnice. comportamentul concurentei. a licentierii. generand astfel noi ISD. Transferul de tehnologie se poate realize prin intermediul bunurilor fizice sau al cunostintelor tacite. acestea din urma devenind mai importante si implicand noi calificari si capabilitati tehnice si organizationale. determinate in principal de nivelul de dezvoltare al tarii-gazda.Totusi si firmele din tarile in curs de dezvoltare se numara printer inovatorii din domenii emergente. cum ar fi biotehnologia si tehnologia informatiei. din punct de vedere informational.Prin strategia corporatista se stabileste rolul fiecarei filiale in cadrul procesului de productie transnationala.Rolul ST este deosebit de important in generarea si transferal tehnologic.Pondrea in crestere a cheltuielior de cercetare-dezvoltare impune amortizarea acestor cheltuieli pe mai multe piete. In cazul filialelor ST. dezvoltarea retelelor de productie si distributie. in functie de capacitatea financiara si tehnologica: tarile dezvoltate cauta sa-si imbunatateasca sistemul national de inovare.Astfel. organizationale si de abilitati ale ST. asistentei tehnice. costurile aferente putand fi substantiale si cu cat mai mari cu cat distanta tehnologica este mai importanta. transferal de tehnologie este determinat de nivelul capabilitatilor si capacitatilor existente. accelerarea integrarii productiei intre firme si regiuni. Societatile transnationale pot realiza transferul de tehnologie in doua moduri: prin internalizare. avand in vedere caracteristicile acestui domeniu. Cea mai buna metoda pentru a maximize beneficiile transferului de tehnologie asociat ISD este adoptarea unor masuri menite sa imbunatateasca mediul economic si cadrul legal in vederea intensificarii concurentei si maximizarii capacitatilor tehnologice si umane.Transferul tehnologic de la societateamama la filialele sale se realizeaza diferentiat. in timp ce tarile in curs de dezvoltare se focalizeaza asupra adaptarii mai eficiente a tehnologiilor existente. riscuri. filialele isi pot mari rolul de inovare tehnologica in cadrul sistemului corporatist. de reteaua de furnizori si de competitori. 17 . cota de piata prezenta si viitoare. intensificarea competitiei la nivel mondial necesita din partea firmelor un raspuns prompt la semnalele pietei.Piata transferului de tehnologie este. internalizarea tehnologiei (prin ISD) este mai rapida si mai ieftina.Implementarea tehnologiilor implica adaptarea tehnica. altfel nu ar avea ce sa vandal. In comparatie cu externalizarea.Astfel.Externalizarea se poate concretiza sub forma francizei. asimetrica: vanzatorul stie intotdeauna despre produsul respective mai mult decat cumparatorul. subcontractarii sau a detinerii de pachete minoritare in cadrul societatilor mixte.

precum şi a celor de corupţie. care nu mai avea capacitatea de a absorbi oferta (atât la nivelul firmelor cât şi al menajelor). Impactul ISD asupra privatizării din România În ceea ce priveşte privatizarea din România aceasta nu poate fi satisfăcătoare nici din punct de vedere al tranzacţiilor încheiate în valută şi nici în ceea ce priveşte condiţiile şi preţurile la care s-au realizat.4. Principalele cauze care au generat această evoluţie au fost: • apariţia târzie a României pe piaţă (practic după 1996). • scăderea de puterii de cumpărare a pieţei româneşti. 18 . instabilitatea economică marcată de creşterea inflaţiei şi fluctuaţiei cursului de schimb. vor trebui să şi plătească.3. când interesul pentru zonă fusese deja satisfăcut (pentru unele firme transnaţionale). • încheierea unor contracte sub presiunea timpului (mai ales a celor financiare) au făcut ca acestea să nu fie deloc avantajoase sau să nu prevadă un mecanism suficient de strict de controlare a respectării obligaţiilor de către cumpăratori.). • manifestări ale instabilitaţii guvernului concretizate în remanieri şi schimbări frecvente de miniştrii care nu au permis desfăşurarea unei stategii economice coerente şi continue. cu mari firme europene a deschis drumul către o nouă eră în procesul de reformă din economie pentru că cei ce vor consuma. Akmaya. în condiţiile în care preţurile produselor petroliere este în creştere este necesară reducere intensităţii energetice prin surse de finanţare destinate economisirii energiei.etc. sau finalizearea cu mari întârzieri (Renault). Ţinând cont că în România se consumă de două ori şi jumătate resurse specifice în unitatea de PIB decât în U. • amplificarea manifestărilor birocratice. • nefinalizarea unor serii de contracte de privatizare cu valori mari (Bell Helicopter. care au temperat sau amânat interesul investitorilor străini pentru zona balcanică. Privatizarea Petrom şi a unor distribuţii de energie electrică şi gaze naturale. Efectele pe care le produc investiţiile în domeniul energetic constau în creştere competitivităţii produselor româneşti la export prin scăderea preţului de producţie în care intră şi cheltuielile energetice. în echilibrarea balanţei de plăţi externe prin reducerea importului de energie şi în micşorarea valorii facturilor populaţiei dar şi în eliminarea arieratelor din acest sector. fie scăzuse considerabil datorită evoluţiei din fosta Iugoslavie sau a crizelor financiare din Federaţia Rusă. fie ei români sau străini.E.

interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung. în lucrare sunt prezentate rezultatele empirice ale unor cercetători privind impactul ISD asupra creşterii productivităţii muncii şi calificării personalului în industriile din România şi unele ţări ale Europei Centrale şi de Est. Drept urmare. faptul ca volumul relativ redus de investitii straine directe si structura acestora au influentat decisiv raportul între costurile si beneficiile asociate intrarilor de capital strain. în mare masura. Lucrarea face o trecere în revistă a unor tipuri de modele privind impactul ISD (multe dintre ele făcând comparaţie cu amploarea efectelor produse de investiţiile naţionale) în funcţie de efectele negative asupra firmelor locale (generate de competiţie) şi de efectele pozitive asupra creşterii economice şi de combatere a sărăciei şi asupra pieţei muncii (creşterea inegalităţilor salariale. Se poate afirma ca principalele contributii pozitive se regasesc la nivel microeconomic. în acelasi timp. în principal. aceste teorii presupun implicit atingerea unui anumit nivel de dezvoltare economica al tarii sursa. mai mult sau mai putin evident.CONCLUZII Investiţiile străine directe au efecte importante asupra economiilor ţărilor gazdă printre care cele mai importante sunt legate de creşterea productivităţii muncii prin transfer de know-how. O concluzie ce se poate desprinde este aceea ca prin maximizarea efectelor potential benefice si diminuarea costurilor privind investitiilor straine directe depind. Ca urmare a impactul ISD asupra economiei românesti s-au evidentiat contributiile pozitive si negative reflectate asupra mediului economic si social. De asemenea. investitorul sa exercite controlul asupra activelor în care s-a realizat investitia. de politicile guvernamentale aplicate. prin internationalizarea productiei. în 19 . abilităţi de management şi marketing favorizând progresul tehnologic şi creşterea economică pe termen lung în ţările în curs de dezvoltare. influentând. Toate teoriile cu privire la investitiile straine directe ilustreaza. ocupării forţei de muncă. de conditiile concrete existente în tara de implantare si. creşterii calificării personalului pe ansamblul industriei şi creşterii productivităţii forţei de muncă în firmele locale). cantitatea si calitatea influxurilor de capital strain. ca investitorii straini urmaresc obtinerea celui mai mare câstig posibil din valorificarea „avantajelor” proprii. în acelasi timp. cu rentabilitate mai ridicata. presupunând ca firmele realizeaza ISD atunci când dispun de “avantaje” ce pot fi valorificate. Deasemenea investitia straina directa presupune internalizarea unor active tangibile si intangibile în urmatoarele conditii: agentii economici implicati sa fie situati în spatii nationale diferite. subliniind. tehnologie. exploatate. Acestea pot favoriza manifestarea unora sau altora dintre contributiile ISD.

Fluxurile actuale de investitii straine directe de capital I. Mirela Matei. 1996 Silviu Cerna. Expert. 6.1995 M. 4. Timisoara. Editura Didactica si Pedagogica. Liliana Donath. tehnologie si cunostinte specifice (manageriale. Ed. receptând fluxuri relativ mai ridicate de ISD. Finantele Agentilor Economici. Bucuresti. Dezvoltarea si investitiile straine directe.acele domenii de activitate care. BIBLIOGRAFIE 1. activelor si capabilitatilor.: caracteristici. Expert. Victoria Seulean. Radulescu. Ed.. 1995 C. C.D. Diana Barglazan. 2. au beneficiat de efectele transferului de resurse productive constând în capital. În concluzie. 20 . Mirton. reducerea decalajelor ce ne despart de celelalte state europene nu se poate realiza fara atragerea unor fluxuri masive de capital strain care sa completeze si potenteze efortul autohton. sustinând cresterea competitivitatii si eficientei resurselor. de marketing etc. Companiile transnationale si investitiile directe de capital. Bucuresti. 2005 Mihai Adochitei. 2004 Negritoiu M. Ed. Economie monetara si financiara internationala. 1998 A. Emil Negrea. Universittatii de Vest. Bogdan Boldea. Investitii internationale.).S. 5. Mazilu. Munteanu. 1994 3. Bucuresti. 7. Mirton. Oscar print. Ed. în opinia noastra. Valsan. Investitiile straine directe. Ed. Ed. Salt inainte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful