AUTORI

:
GEORGETA BALTA
LUDMilA RACHIERU
LIANA pARVU
VALERIA GHIDU
r "1 1
: "' 1 . ' "
1-"' .
I
I
I
Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei
Chid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale / Lucrelia
Titircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _
Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii,
2008-
2 vol.
ISBN 978-973- I 60-0 I 0-9
Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoare
nevoilor fundamentale. - 2008. - ISBN 978-973- I 60-009-3
1. Titircii, Lucrelia (coord.)
I I . Gal, Gherghinica
III. Dorobanlu, Elena
.LUCRETIA TITIRCA
ELENA DOROBANTU
GHERGHINICA GAL
MONICA SEUCHEA
MARIA ZAMFIR
COLABORA TORI:
MARIANA ARDELEANU IULIANA VISOVAN
MARIUCA IVAN ILEANA CARMEN DINDELEGAN
LAURA MUNTEANU
V o L I
CU TEHNICI DE EVALUARE 5 1 iNGRlJ lRI CORESPUNZATOARE
I
NEVOILOR FUNDAMENTALE
URSI DE
Co o r d o n a t o r lu c r a r e
LUCRETIA TITIRCA
,
G H I
614.253.5
J 4~:~1.. t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y
[(~--~J -0
I
"
.1<.
' (. . . . •. ' .
i~
, I
I
I :
,
[
,(I. . '
il •
::
[
",i:.
I 1
~
d ~
. I
II
r \
II
l
~, .
i~;' -:y{j;¥.il:Mo~i;1!j9'l'J '..,.".;.tff.~;'.:~:<:rr:.r. .•~,'.-r-~-
Redactor de carte: Dr. Mihail MIHAILIDE
Tehnoredactor: loan DUMITRENCO
Tehnoredactare computerizata
~i coperta: Gina MANCIU
Corector: Constanla MARINESCU
EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASck
Bucure~ti, sector 1, str. Ion Brezoianu nrc 27, etc 2, cod 010131
TEL EFON: 31 5. 61 . 09; FAX: 31 5. 69. 80
,-.r.'
EDI:T" URAVIATA MEDICAlA ROMANEAsc A
Bu c u r e! j )t i


n c ~ m :
r
:
:
z
o ~
C
\
~
~
J
:
c
:
:
»
-
0
'
-
0
_
c
~
~
O
-
"
.
V
"
m
c
-
Z
-
>
c
:
Z
Z
»
~
C
s
:
c
.
.


m
$
"
,
.
.
,
:
z
-
f
A
~
n
v
.
»
0
-
I
:
;
:
;
~
Z
~
C
\
c :
z









»
c
d » ;
l
l
:
J
m
;
:
~
:
'.
~
.
; ~
~
'.
!
~
,
.
;
,
"
,
•• < ~ _ ••• , , ' , . . . . . • ••••• 'N ••• '....... •..•• .. ,,"
f
,..'~.,,' v",.'"\,, " "r "-' I' ;, ~ ' , . , , . ":' ~ ". . . : (. 1' :, ' ;' ;, , ""' ","(,';,'w,;.o,,; ,'.'.i,', ,•..•,.
' I""""' ' ' ' ' ' ' ~ ~ -" < ' 1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I' ,
I
. ~
.~
:~
' ;j
i,
. 1'
NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU
Tin sa apreciez dintru Ineeput aparitia "Ghidului de nursing eu tehnici de evaluare ! ,> i
ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bine
eunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentru
aceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $i
tuturor asistentelor $iasistenlilor medicali oriunde s-ar aHa, studenlilor In medieina, medicilor
de familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutor
sau sa trateze $isa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi.
Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva In
editarea $idifuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $iaprofundarea studiilor
de nursing.
Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sanatate pentru toti in anu/
2000"In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134de lari membre, a
fost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel mai
important, mai apropiat de populalie $icare poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle.
lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicat
principalele boli intecto-contagioase $icu extindere In masa $inici ca a stavilit drumul spre
cronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc. ), care determina
scaderea duratei medii de viala $ia speranlei de supravieluire.
Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire,
inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi:
hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (bolicu transmitere sexuala), bolile ocazionate de
deprinderi noeive - utilizarea aleoolului, a fumatului $ia drogurilor majore.
Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~ i. tre
integrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $iRomania. lata de ce nevoia de
formare a cat maimultor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat maiacuta eu
cal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemenea
profesioni$ti, mai cu seama din lara noastra.
Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiuni
sociale $ipolitiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activin numeroase zone ale lumii.
Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!a
sociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii
(organizate), a penetralici consumului de droguri, 0revolulie a sexualizarii (In sensuI rau al
cuvantului). a delincvenlei minorilor $ia tulburarilor psihice, ca 0consecinla a tuturo
r
celor
menlionate anterior.
Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotiriisanatalii
nuse pot realiza fara munea In eehipa $itara prezenla bralelor devotate $icalde ale nurselor.
5
I. , , > I
I .
I
I
I
,
I
7
nV1BINAREA STIINTEI
CU VOCATIA D E NU' RSA
fndreptaru/ de faNi se adreseaza in ega/a masura cursanJilor de la $colile I
sanitare postliceale $i asistenJi/or medica/i (profesori de nursing sau practicieni).
Conceptul de ingrijire prezentat aid are la baza modelul elaborat de Virginia I
Henderson, completa!, cu e/emente dintr-o larga blbliografie de speda/itate. Acest .
mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai bine
p.e benefidarii ingrijiri/or, sa of ere ingrijiri mai bune, individualizate, complete $i I
continue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul sanitar,
in formarea de baza $i continua.
Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind . 1
faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0serie de surse de informaj,i despre
nursing $i procesul de ingrijire, /ucrari elaborate de autori americani, englezi,
francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilor
medicali.
Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) ca
nu am c1arificat $i aprofundat in suficienta masura noJiunile legate de procesul de
nursing, de planul de ingrijire, cu toate implica/iile acestora. Este lnsa greu de I
crezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale,
cu nuanJe/e $1impfica/iile for.
Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In
/egatura cu noile no/iuni de nursing au fost atelierele-curs de perfec/ionare, cu
sprijinul Ministerului Sanata/ii $i Familiei. Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!i
doar un mic numar de reprezentan/i ai profesiunii de asistent medical. Oricum, I
materia/ele bibliografice primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatate
nu sunt sufidente pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitare
postliceale. De aceea, am considerat ca elaborarea unei lucrari care sa constituie I
- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar, un ABC al nursingului, care sa ajute /a
formarea $i informarea asisten/ilor medicali in conformitate cu orientari/e actuale in
acest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilor
sanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.
6
Dr. Mioara MINCU,
medic primar,
director general al $colii Sanitare Postliceale
"Carol Davila"
.' ., :~-~".-c-;'.;'~:".i ,".;:..• ;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,. t.:."., c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""' •. ';'".. 7,-:
De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca lata
lumii sa lie ceva mai luminoasa.
$coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, sepoate
m€mdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - TnliintatTn1899, cu
sediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anual
prin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale.
A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cu
consecventa: mentinerea TngrijirilorJ \~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnalt
nivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practica
prolesioni~tilor.
De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreunacu
asociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitatea
publicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale
(OMS, UNESCO, UNICEF etc.).
Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~i
reluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unul
dintre texte, denumit Tnsemn de mare preluire "J uramantul lui Florence Nightingale". este
urmatorul:
"Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJade aceasta adunare, ca-mi
voi petrece viaJaIn cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate .
. Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi da
cu buna $tiinJa vreun leac vatamator.
Vol face tot ce sta In putlnta mea spre apastra $i ridica drapelul profesiei mele
$i voi fine In tai!Jatot ceea ce ml se va IncredinJa, precum $i tot ce voi afla din treburile
familiale In timpul profesiei mele.
Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i ma
voi devota celor pe care Ii lngrijesc".
Mi-a~mai Tngadui sa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente:
Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~i
Solidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tnurma controlului CNEAIP
(Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJ itarea Invatamantului Preuniversitar). sa
creasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tn
cel de Asistenta sociala.
Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma-
{,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, ,C doresc aceIatribut pe care medicina Antichitatii 11
asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul.
"Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EIia numai 0clipa. dar amintirea lui
dainuie uneori pentru todeauna.
Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei.
Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare
pentru nimeni pana cand nu este daruit".
Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentru
ca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-Imai poate darui.
i,
~'.,:,:,"..""--
~
,i
;;~
~.
~
~
8

S it.
~
i

------------~
r I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I :
Ii
t
I
i : . , . : : .
i::
~l~
'I~
Diversitatea informaliilor a produs deruta, mai ales in predarea nursing-ului,
ajungfmdu-se la situa/ia - poate exagerat spus - In care avem "ciUe scoli atatea
modele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie de
mult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelor
procesului de nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura straina
de specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini.
To/i cei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiectele
abordEJfede noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizeze
eforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime 0serie de
observa/ii pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constien/i de faptul ca se
pot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru ca
exista $i alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condi/ia sa fie publicate In
limba romana, lntr-un tiraj suficient de mare.
Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriu
ca singurul modelposibil.
Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugamintea
de a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste, Si nimic mai mult: un ajutor
pentru Inva/area teoretica a nursingului, 0lncercare de a fixa un limbaj profesional
comun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _
lntr-un cuvant, un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/e
acumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i In
educa/ie $i formare.
* ••
Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la baza
actului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism.
Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului, de practicare a
unor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoace un rol nou, ce nupoate fi redus
la simplul act de executare a un,or tehnici de lngrijire. ci implica lntregul efort de
asigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentru
menjinerea starii de sanatate.Competen/a profesionala se demonstreaza .orin
cunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitate
creatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana.
Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt
capabile de 0judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza;
autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie un
tratament, acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului.
in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii, tratament etc.) legrBe de rolul
delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a la
aceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale. Aceasta
8
• " .•.... ',~ j;,,:, ri';,',,' ~> :,;.' .•"~~/;,;'~.j/, ."~~:.;. " , ; . , . > , ' ,
pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentul
prescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/i
independente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical de
pneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia sa
aplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratare
legat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnostic
de lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumite
ac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventive
pentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand din
rotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante.
Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0linie de conduita rigida (pentru ca nu
au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate,
oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoretic
adoptat astazi In majoritatea /arilor.
Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la
dispozijie 0bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificarea
nojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $i
sa completeze temele cu alte informajii necesare. £Ievii au In acest indreptar un
model conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, in
vederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrul
orelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;i
timp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poate
renun/a.
Exista mu!te contraverse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini
,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau
"persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar.
De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul de
ingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etape
propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este
aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate.
Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite.
Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi
consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei
lngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odata
dovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitatea
introducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poarta
este doar lntredeschisa.
Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care
asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de
~
•• I
~\
ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu care
pacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc in
diagnosticul de ingrijire autonoma.
Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica a
diagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandire
logic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel mai
eficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire.
Este $tiut, procesul de ingrijir€l are drept scop 0ingrijire $tiin/ifica $i incepe cu
culegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuie
deci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $i
atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitatea
asistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model
$tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt.
Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nu
am putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune?
Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului,
sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinse
in manualele existente.
Lucretia TITIRCA
'":-:.1:':,
PARTEA INTAI
NURSA
procesul de ingrijire (de nursing]
I
I
I
I
I
I,
I
I
I
I
I
I
I
,'" _j', ••:' -,'. :'_'~~:e;<;;'/:(F,:;,;,~;~€.{~~Il~'<~"'~
CAPITOLUL I
INTRODUCEREA I N PROFESIE
Ingrijirea bolnavului se pierde Tn negura timpurilor: In trecutul Indepartat, cand
femeile pansau rani!e barbatilor Tntor$i din lupta sau de la vanatoare; mai aproape
de noi, Tn1860, data cand Incepe istoria profesiunii noastre de Ingrijire a bolnavului
(sora-nursa-asistenta medical a), odata cu Tnfiintarea primei $coli de catre f},orenpe
Nirz.h!inqalfl.- ..
-Astazi cu toata vechimea pe care 0are - misiunea sa sociala nu este totdeauna
clara. Pentru unii, asistenta ajuta medicul. Pentru aitii, ea practica 0 proiesiune
autonoma. Intre aceste doua extreme - rolul asistentei medicaleeste perceput $i
descris divers. Timp Tndelungat, ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca. insa,
rolul celor ce Ingrijesc bolnavul a continuat $i continua sa evolueze.
1. NURSA
Reproducem c~Heva definitii ale nursei:
~- OIlrsa* AsIA definita de I.C.ti.J .c.,.LJ .rn~~!ft:lL
1. - ~e 0persoaoa.car.e.:_
-_a parcurs un progr~_S2!DQ!.E?l..9.EL19-,:r:D..?l~,,01gL9J Qst
aprobat de Consiliul Asiste.miloL.Medicali;
-.--- - ---
.. - ~ trecut cu succes examenela ...s.1abilite--de.-Cons,ilLLJ i
A~istenlilQL.MeQiGaji-; -'"
_ ]ndepline$te standardele stabilite de 9QQsiJ iul Asistentilor ,.
Medic~;~---'-----"- .-----.-----.----- i
_ este autorizata ~~.Qr?.£lj£~.gg.~g~tg_Rr()fesie asa cum este
definiilideconsiliul Asistentilor Medicali, In concordanta cu
~"'''--,~.....-,--- ---._-_.__ ._--"-"'~-~'--"-"-._-'..... .. . .-.
pr~g.@.r:..ea$i experi~1119_sa; .
_"e.ste'Catllilrfzat-a lo__ ln.deglinirea acelor.procedurisi tUl)f1
ii
care su~puse de Tr19rJ jirea~~-nat~tii--in-~ri~e-sTtu-atiTs:ar afla,
.,-....-....,.--~ --------------------------------------- .... _--------- - -
dar sa nu faca 0 procedura pentru care nu este calificata .
•__ ___--~-~--~.-~.~-.- •... '.- .•..._._".••. ~. '" n.'-'_''' .-.
.11
'AsistenJii medicaii denumiJi in literatura anglofona "registred nurse" iar in cea
francofona "infirmiere diplomee". in aceasta lucrare vom folosi atat termenul de
nursa, cat $i cel de asistenta medicala. Ambele definesc aceea$i profesie.
"Consiliul internaJional al nurselor (I.C.N.), Consiliul interna/ional al infirmierelor
(C.I.I.), cuprinde 103 asociaJii din intreaga lume, mai mult de 1milion asisten/i.
13
14
Asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de
practica lor; supravegheaza ingrijirile auxiliare $i pregatirea
elevilor. Oeci - asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar
$i pentru categoriile auxiliare.
2. Nursa este pregatit? __p.rirlt[~un. -Prgg[a,rn de studi
l 1
i~nd: ~...
. --:Erom~re~.~~J J ~L . I
..--prevenirea imbolnavirilor
-l'"!9itiir.e~V~J n ..R!.J D..ft de vedere fizic, mental, a
celor cu deficiente, indiferent de varsta $i in orice unitate
sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.
Aceasta definitie a devenit cunoscuta $i acceptata in toata
lumea $i In prezent este utilizata $i in Romania pentru
descrierea nursingului.
De reJinut!
~,Codul pentru.-a~e.s.crie __<; J _ ~_ _~~_em~_E:l_~ ...
4 (palru) respon?aqilit~j1._J ;_c![~...9&fi.D&~G..c:fir:..~~tiile imp0r:!a_nt~$i
'i:mume: . ._....
, ." 1.promovC!~anata.1iL,
2. prevenirea imbol nay,l rl l or
f..!£J./iJabiJir.eaBfmfJ.tfJ.tiL.
4'~Sl J hLioJ eL~
3. Nursa generalista presupune:
- ,~dis..@If!J .Wfi.=----$.QS;lala,J e.hnifa..!_prg'!21[Q.a.(J Q
u ni.!fJ .tLsal1i1are_~_e-.teren...j'J +--GomunjtaJ ~}
- - fnsu$irea competenlelorde baza si nu numai cunostintele
- sa aiM cunofdinle de psihologie (sa $tie sa Incurajeze)
- sa aibA. atitudine potrivita fata de pacient $i familia sa
- sa aiM preocuparea de a in/elege ceea ce simt ceilalti
(capacitate de empatie)
I '_Important!_ -i
, Fenomenele urmarite in special de asistenta rnEWicalasl,J J !L
r~C1n-le-:----'------ ~.,,_._-------_.--
. - individuale
- familia/e $i
- de grup - la problemele actuale sau potentiale de
sanatate.
Ea este ca 0mama ce actioneaza c_onfQ[m n~_v.ojJ or-copiluJ ui
$i t~~..1ndeRlLQf;1a~g.~_~ill91oL~t ..mai_diverse ...De..
acee~~,_.jls.iSill.llt;L..1D~i.9_Cl:!~a fost denumita "mama pJ ofe-
sionTsta". .
I
I
I
I
I
I..
I
I
I
I
I
I
,
I"
"
I~
Definitia prezentata de a.M.S. $i l.e.N. stabile$te ca:
1) Nursingul este 0 parte integranta a sistemului de ingrijLr~_
a sanatatll cuprmzand:'~-~-
'- - promovarea sanatatii
- prevenirea bolii
- ingrijirea ersoanelor bolnave {fizls..~ent~L.P~.bic, __ hi!ndi:
c.~ I. de!? c :
te
tVarst~nJ Qate '.lDitatil,e sa~it~re, a$~~~""I' I
-comunitare;>1 In oate .!ormele de aSlstenta s~~ala..< .
15
Prezentam concepti a . Virgillj~i"l1enderEion privind rolul
ese'nfalaEislstenteJ : m.eajc;<3.I~:
--:Rolul esenlial al asistentei medicale consta in.JLilluta
persaana bolnava sau sanatoasa, sa:;;IfJ}enli~--sau redl$t;ge
~iiU s a- I asiste in- ultimele sale"cli'per-pdri
"In ee.!flirea sfJ!E!nilorp!!.canJ'!.e--::ar!!.!!!_-q~p!in.iLs!'}!!.ur,data ar fi
avut fOr/a, voinla sau cuno$tinliile necesare. Asistenla. medicala
trebuie sa indeplineasca aceste func!ii astfel incat pacientul
sa-$i reca$tige independenla cat mai repede pos/bil': V.H. -
,ErJ ~9Rijlhl~s!~!:T1enta.:~~_"~I.~3r:grjj).r:iLb.()ll1?v\-!1\.l i..
2) Virginia Henderson define$te nursingulastfel:
,;Saajuti Illarvldur:fiEJ 'acesta 6 'OTnaiisau sJ inatos, sa-$i afle
calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav
sau sanatos, sa-$i foloseasca fiecare acliune pentru a promova
sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,
vointa sau cunoa$terea, necesare pentru a 0 face, $i sa
actioneze Tnasa fel incat acesta sa-$i poarte de grija singur cat
mai curand posibil".
3) A.NA (North American Association) da urmatoarea
definitie pentru nursingul comunitar:
Nursingul comunitar nu este numai 0 sinteza a practicii de
nursing $i a educarii Tndomeniul sanatalii, ci are scopul de a
mentine Si a stimula sanatatea populaliei.
Ingrijiril(; au un caracter continuu. Ingrijirea este orientata
asupra individului, a familiei sau a grupului Si contribuie astfella
sanatatea intregii populatii a zonei respective (sau oras).
Nursa aplica diverse metode pentru a mentine Si stimula
sanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu $i
stirnuleaza continuitatea. Scopul ei este $i acela de a-I apropia
pe indivizi, familie sau diverse grupuri. Din aceasta definitie
reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar spre
pacientii individuali, ci cuprind $i mediul social, afectiv $i fizic al
--'acestora.
definilia
V irg1iiiei
Aenderson
3.BaLU~_.
NURSEI
-------
2. NURSING
deiinTtl a--
-'a.M.S.
definilia
"A:N.A.
I'
L
.',.~'"' ~"
:1:'.
'i .~
\ ] ! [
\\~~
~
J l j ,
:M.
r-
{ : ~ " I . : !
l'
I.
I
!
I
I
I
I
I
I
I
I
I,
j ! l:
I
\ . \ ! \ . ~ . .
.j m ~
"
I~
4.J :U~ ..QIm__ E
NURSEI ~ __J -
de natura
independenta
de natura
dependenta
, Precizare. ;. -O. M. S. descrie, de asemenea, ro/u/ nursei in
~ :~ ,- -" " " -.,..--.,.--_.-~ ----_.-'---~ " -~ ------ ~--_. __ ._-" '--"
societate : : : : -$Lacestaeste I mportantpentru noi: . .
" -;R OiU i nl! ffiflLln~ SQCleI are. ~ ~ stesfi' asfstelndivizi, tamilii $i
grupliil: j/LQ{ )fjilli?fgfL2L . . ~ . ?' . .1'2~ egrezef)jncfi! 1iilfiice;" menU 1/e'
(psihice) $i socia/e, atectate semriifi6at/v pdF ! schimbaria/e starii
des{ lniltate" .
Aceasta im plica persollalul de .nursing in activitatile de .
asistenta ce se refera la sanatate ca $i la boala $i care privesc
intreaga durata a vietii de la conceptie la m oarte.
Nursingul se ocupa deci de.<;!2p-ggllil!LJ ~ ~ it!.'2.~ 2.~ ~ !ic:.<? ..~ i
psihosociale ale vietii, deoarece acestea afecteaza sanatatea,
boala si m oartea. -.---.
----oe-aceea, nursingul folose$te cuno$tinte $i tehnici din $ti:n-
tele fizice, sociale, m edicale, biologice $i um aniste (arta $i
$tiinta).
persona~ e-nursif.lg_J LLG.[ea~ <\..j ~ .a-..gflrtene.L_alaturide
1t1t:r,.9:lo!i d~ .911~ p[Qte.sLlJ ni.~ .i ..QGLJ patii,gf?PCl~ tIg.ipa.la. asigurarea
sa..~ atatii in actiyltatUnrl,J gite.
.' Individul $i, unde este cazul, fam ilia sa vor trebui sa fie
im plicate in toate aspectele - pentru m entinerea unei bune
sanatati. (Din " Dezvoltarea NurseiGeneraliste" , Raport la 0
reuniune a.M.S., Copenhaga, februarie 1990).
£U_IJ .~ @.e_.aslst~ nteL(l1edicale.sunt de natura:
- inde.gendellia.
- dependenta
--: . ~@~~9~~~! l1L_
Fu nc~ iile --fJ! tnat. ! lyj ij ild~'p'endenta ___ w. . ~ •• . . __ •__ ••~_ •• _
Asistenta -. asista pacientul dirU?Xom LfLioLtiativa, tem po,a,
--== . -'~- ~. -. _--_ . . ,---,"'-'"'-' . ', . . . . . . . . ."
sS! lJfJJ?J,(i'ffi! yj n: .
a) --:~ D.fQ!1....atunci candel nU-$ipoate indeplini
independent anum ite functii. Aj utorulgsistentei este in functie
de varsta, de natura bolii, de alte dificultati, fizice, psihice sau
sociale;
b) - stabile$te relatiide incredere cu persoana ingrij ita $i cu
apartinatorii (apropiatii);
c) - Ietransm ite inform atii, invatam inte, asculta pacientul $i
il sustine;
d) - este alaturi de indivizi $i coiectivitate in vederea
prom ovarii unor conditii m ai bune de viata $i sanatate.
~! ! ~! . ! JVLna. . . tur. a-dep~~_.
La indicatia m edicului aplica m etodele de observatie, de
tratam ent sau de readaptare, observa la padent m odificarile
provocate de boala sau tratam ent $i Ietransm ite m edicului.
H,
de natura
interdepen-
denta
,~
funclii:
profesionala
educativa
L
__,~ '~ ',,~ i)/. : : r. . '~ <~ :.:t~ ~ ',~ ';'~ ~ ,[4:':;':'.
Func~ ia de natura interdependenta
Asistenta col~ ~ z.a=~ lJ .. 'a1ti~ fllille.si.Q~ .\L.Qin.... dom eniul
sanitar, social, educatiy.~ ~ adm j nistr-ativ~etc....$L_participal~
activitali l! . J1m: . <1L~. [P . . ! lrlliI~,.
'-EXem plu:
- actiuni de depistare a tulburarilor de argin fizic, psihic sau
social; -- .._~ -_. - -- -----.- -- -- .
- actiuni de educalie pentru sanatate, de sensibilizare
asupra responsabilitatii $i asupra drepturilor pe care Ie are
populatia in m aterie de sanatate;
- actiunide rezolvare a problem eior psihosociale;
- actiuni privind organizarea $i gestionarea centrelor sau
unitatilor de ingrij ire.
Precizare: Pentru a raspunde nevodor persoane/or $i I
grupuri/or carora /i se adreseaza ingrijirile, asistenta uti/izeaza
in practica profesiona/a cuno$tinfe/e teoretice $i practice
medica/e, ce/e de economie, informatica, psihologie, pe-
dagogie etc.
De aici se desprind cateva functii specifice care sunt in statutul
asistentei m edicale ;;;icare se regasesc in cadrul funcliilor de
natura: independenta, dependenta $i interdependenta.
Subliniem astfel:
a funcfia profesiona/a - este yorba de rolul cel m aUm pilllilOi.?l
aSlsen , ve a e~ .LaJ 2.G1:!Qa ae pacielltj Q~ ~ ..L!.l.rpeQ1Lr1.~ rir
ecfiilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insu;;;inu poate~ '
Aici sunt cupnnse TunctHre':'.-'tehnica" . preventiva eli de
um anizare a tehnicii • de psihoiog, ca $i iuncliile din codul
asistentei m edicale:
.- - l::>[om pxarea$Lm entiner..ea ..s,an.atatii.
- prevenireaj m b.olna:\lirilor.... '.
. . c. ingrij ire.Cl.iO.situatiaJ rnQQlnavirii ~ i rec.LJ Pl'rare2,.
.--~ '-'-- " '." .- -.,.,~ .-.- ..." ..-- . _,
Aceasta...ceredin partea asistentei:
1. ~a. . Jl. c. QLc;lJLdj re. c. U[lg! j j i! ~9. _ . .
2: ~ ~ .educe.pacLeQllL.
3. s?e<:l.lJ .9.fLf!ltLprofesioni$ti din sistem ul sanatatii
4. sa participe pienar la'aetivltatea echipei de asiste.nta
sanilara ..... ..... .
5. sa<:l.ezvoltee~ agticanursingului pe baza gandirii critice $i
a cercetarrr:'.'--'
. ~ .__ . ~----_. -
b)! . . u,! q! ! C1. l: 1ducativa;=~ eQ! . J. g1! ~ ~ " f?entr~ 2anii,tCite
Aceasta functie presupune, alaturi de calitalipsihologice $i .
aptitudini pedagogice - de a $ti sa com unici, de a ~ ti sa fii
convingator.
17
---"---'--
1. ~~P~CTE TEORETICE A L E_ PAOC.ESiJ -L.. YL ....1
DE INGRIJIRE [ALE NURSINGULUI)
~_ ...~---------------.-
I 1. in comunitate $i ambul?!9.!.Lu
- dispensar - urbC!O,
- -,rural II'
- policlinica
..:$COli, gradinite, cre:;;e, leagane
- amine de batrfmi - I
2. in S laP ona' Ls , e,r,',;!!h,l,nt,errJ ,g '~,C_hirhJ ,X9".iE;" ..p~diatrie, Obs!:.g;ne-II,
cologie etc.) ,
3. Ins pe~J~~~£!J(L~:' l~!!lie s Cl, !itara~19i~0..a: I
I). LOCI.&J )E
M O N C A
--
19
~'utia ingrij.i.ci..IDL .
Pana la jumatatea secolului al XX-lea Ingrijirile au fost tributare mai ales I
conceptiei religioase, mo:;;tenite din trecut.
15~re.nce Nightingale.a cautat sa elibereze Ingrijirile de impr~_re~gi()asa.:....
A Ins[Stat pe laptul ca:- . I
- Tngrijirile nu pot sa demonstreze dO~.Q@_car~~..Lf!li~~L
- aceasta treb! lie sa cedez-e-loclll !!nei1o!e~ a proJ 2lemelor, Qflzata pe gEm.
dire. -- ---..- ---._ .
-~Stfel, p:ntr:i~:Prif!1a oare) in is,toria IogrijirHQI, pr<:l«J i9~acord~rii Tngrijirilor devine I,
oblectul "gandlrll". In cartea sa "Note despre nursing", dm 1859; Florence
Nightingale descrie aceste ingrijiri.
Cu toate ca formarea surorHor medicale a Inceput - competenta era limitata. I
incepand din 1930, progresele medicinii, chirurgiei au modificat continutul prafesiei.
Medicii au delegat 0 parte din actele (sarcinile) lor - surorilor. Pentru a face tala
solicitarilor, Ingrijirile au fost reorganizate dupa principiul taylorismului, adica
realizarea lor Tnserie. Din aceasta cauza, bolnavul, care pana atunci era In centrul I
preocuparHor, a trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centrata pe
pacient, ci pe sarcinHe ce trebuiau Tndeplinite. Penuria de surori accentueaza
aceasta situatie). Apoi dezvoltarea rapida a :;;tiintelor medicale, a tehnicii au I
contribuit la trecerea pacientului pe planul al doilea, punandu-se accentul pe
aspectele medicale, tehnice.
Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind Ingrijirile a tost I
orientarea catre 0noua conceplie:;;i anume: ingrijiri centrale nu pe sarcinL..£Lp~_,_
persoana ingrijite'l - considerate'l, in.!!l9~J ~..!?~IJ .!!!1it~I~,_
- ASlstenta trebuie sa cunoasca "global" individul, precum :;;icomunitatea In care I
acesta traie:;;te.
18
Rolul educativ reiese :;;i din relatiile pacient-asistent :;;i din
relatiile de munci'l cu personalul 'In subordine, practicanti,
studenti (educarea personalului de nursing).
c) f(, Jnc/ia economica - de gestionare
- QestlOnarea serviciului, organizarea timpului, precizarea
prioritatilor de aprovizionare etc.
Functia economicase';'eaiizeaza prin corelarea ei cu
comportamentul etic.
Nota: in "Nursingul Tnactiune" de J ane Salvage, 1992, sunt
descrise patru functii majore ale nursei.
in anexa nr. 1 sunt definitedetaliat alte functii, precum :;;i
atribuliile :;;i responsabilitatilenursei (Din "Dezvoltarea Nursei
Generaliste", Raport la reuniunea a.M.S., Copenhaga, 1990).
d) funclia de cercetare
ACWsta funclie impune dezvoltarea unor calitati specifice,
dar :;;i aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale :;;i morale
superioare; Asistenta - ca participanta In echipa de cercetare
alaturi de medic - devine 0componenta importanta. Prin activi-
tatea pe care 0 desfa:;;oara (multifactoriala, multidisciplinara :;;i
multi sectorial a), asistenta are atributia de identificare a
domeniilor de cercetare :;;i, mai ales, cercetare de nursing.
in cadrul functiei de natura interdependenta, asistenta
(Iucreaza) colaboreaza cu personal din alte compartimente
(administrativ, economic, serviciul plan-profesional), cu alIi pro-
fesioni:;;ti (educatori, psihologi, logopeii, profesori), fapt care-i
permite sa desfa:;;oare :;;i activitati de cercetare.
Dom8Hii de activitate pentr!la.::;istentageneralista (cu pregatire
pluridisciplinara): I
- ~~~=.~t?!iQ.r:I9.L ."
- ambulatoriu
-J ~~.uJ 1YLL
- Cercetare.
- Educatie
--$o.cial-ecQD..QIJ :lj,G_ (c:;Q!l2iI.U.g,eviata)
-:A d mi o.l l i1ril l L Y_ r '-'''' '-',
- Demografig,
':'-!_i&-
-Igienic
de cercetare
economica
5.~OMEN!!:::.
Q.L
ACTIVITATE
I
i.,
!~,:
\ iJ :
ri';
it,
im
~';
I~ri
~..
mi'
~:
r
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
If ,
; \ {
1
:.:
1 1
, i @ ;
iii
Astf el, ingrijirile sun!: - de\ l9J 911~gt\ L,
-_. _.-'-'<--'~'-=-i~.f _l, !jf L~Q@rl$~cundar~
-Iasateadesea in sarcina ajutoarelor necalif icate
S-a ajuns abia tarziu la revalorizarearelaf f eTIi1f Fe:'--'.... ..,
-'--.-----.---'---=~g~Lllig[ijit.. . ....
-g~L9~I[lgrjjf :l~lEJ ~
Catre sf ar$itul anilor '70, curentul revalorizarii relatiei dintre ee!ingrijit $i eel ce
ingrije$te inf luenteaza surorile belgiene - gratie lucrarilor Virginiei Henderson care
a descris necesitatile f undamentale aleomului, ca baza a ingrijirilor (publicatii in
anul 1955, apoLJ 96.6,..1977)-14 NevoiEundamentale,
Dar pentru'descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoana
ingrijita. Este $tiul ca nu putem (este imposibil) sa cunoa$tem f iecare pacient -
atata timp cat ingrijirile acordate sunt ef ectuate in serie (sistem taylorian). Acestei
conceptii noi (adica ingrijiri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana ingrijita) is-a
acordat mare importanta, ceea ce a f acut ca nursele sa-$i organizeze munca in all
mod, adica in loc sa se repartizeze sarcini, sa se repartizezebolnavi. Activitatea sa
f ie astf el centrata pe PERSOANA.
Astf el, asistenta:
- sit f ie~~r:'.2.!1Lnta.£eluiJ ipsiLde_GQn, ~tiinta
- ochiul pentru eel care $i-a pierdut vederea de curand
- mana pentru eel caruia i-a f ost amputata
- dragostea de viata pentru eel ce incearca sa se sinucida
- sa posede cuno$tintele necesare pentru tanara mama (Principii de baza,
Virginia Henderson).
Alte concepte de nursing
De-a lungul anilor s-au conturat numeroase teorii ale nursingului:
FLORENCE NIGHTINGALE (1820-1910) - teoriile sale se bazeaza pe
~onceptul de mediu inc.Qlllliiirt~---.-nH"'" "'. '.
n VIRGINIA HENDmSOr'LLL897.:-.t~~E) __da "cj, e!initia.nursingului, adoptata
uiteljQ( .$U :J e ICN~.Q.9_Qg~Q1LJ .L!? , au~~f~:, g~.~P!e~cei e~J 41 l l i ~Q raI e:J i mU :L i j r:~" - <" " .,
MYRA E. LEVINE (n. 1920) - teoria sa estedeosebita prin enuntul celor
patru principii (interventiile pacientului se bazeaza pe: 1. conservareaenergiei
pacientului; 2. conservarea integritatii structurale a pacientuiui; 3. pe conservarea
integritatii personale (psihice) a pacientului $i 4. pe conservarea integritatii sociale
a pacientului $i prin introducerea cuvantului TROPHICOGNOSiS propus in locul
termenului "diagnostic nursing", pe care 11respinge.
HILDEGARD PEPLAU (n. 1909) - teoriile sale sunt centrate pe relatia
terapeutica dintre nursa $i pacien!, cele patru secvente identif icate de Peplau in
cadrul acestei relatii interpersonale f iind: orientarea, ic!entif icarea, exploatarea,
retragerea.
IMOGENE M. KING (n. 1923) - utilizand ca $i concept major persoana, King
introducetrei sisteme dinamice ce interactioneaza: individul. grupurile $isocietatea.
BETTY NEUMAN - teoria sa este inf luentata de conceptul de stres idescris de
Hans Selye $i propune doua instrumente pentru sludiul nursingului: gandirea
inductiva ; ; i abordarea deductiva.
20
...... , H".'.'... "I
MARTHA ROGERS (n. 1914) - teoria sa se bazeaza pe relatia dintre om $i
mediul inconjurator.
DOROTHEA OREM- f olose$te prima explicit termenul de autonomie in nursing.
SORA CALLISTA ROY (n. 1939) - conf ormteoriei sale. nursingul trebuie sa f ie
centrat pe individ $i sistemul sau adaptativ.
J EAN WATSON (n. 1940) - autorul identif ica zece f actori care inf luenteaza
structura, studierea $i intelegerea nursingului ca $tiinta a ingrijirii.
M. M. LEININGER - publica lucrari legate de nursingultranscultural.
2. REORIENTAREA SERVICIILOR DE SANATATE
._ ...••.• ~" ' .•~p.." ., .... _ '_ ." ., .... , _ ~" .. =..", ~'-T""'-"_- ._."., ..••••.. , ..., _._.__..•.• ..."., -- '_"_'-~----"~.' ••_ .. '"
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) - creata in 1948 - este 0institutie
specializata a Natiunilor Unite, careia ii revine pe plan international
responsabilitatea principala in probleme sanitare $i de sanatate publica. O.M.S.
Guprinde165 de tari, (numar in continua cre$tere, tot mai multe state, indeosebi din
cele care $i-au dobandit independenta, urmand sa f aca parte din Organizatie),
repartizate in 6 birouri regionale.
Biroul regional al Europei (unul din cele 6 birouri regionale) cuprinde In prezent
50 de state membre, printre care $i Romania. Pentru reorientarea ser.;icii/or de
saniitate sunt importante urmatoarele hotarari: .
1) Conferinla de 19._J?117J.a.-A1.a.1fJ78, undes-a enuntat principiuLI.P..S"(ingrijiri
primare de sanKtate)prin "Declar.atif uje la A1mct.Ata:' .•_AuJ .mDe.Lapoi:, ...--
"~Iansarea strategiei mondJ "S'a-nte pour tOl, lsd:icitan2000".($ana,
tate periITuTOti~na in anul 2000)':~~---"-"'" .
- 3) in 1984 statele membre-ale'regiunii europeneau adaptatcele , , 38 de obiec-
tive" (scopi J rT )a1 e sf lll~ii'-entriilQtC' - -.- . .' .."---' .--'- ..- .....
'--4) onenn a de la Viena 21-24 i~!l1i:J198~~ql}.linl,!a-s~ sensibilizeze nursele din
toata'Europa asupra modif icarilor-cerute In practica def ngrijlre'-penf ru-mingi"; rea
ceror 38 de obiective reglonale~~--'-'----'- .......• , .. . -..
--Reamintim ca la Conf erinta dela Alma-Ata (1978) a f ast enunlat principiull.P.S.
considerand prioritatea nr. 1- Comunitatea.
5) Rezolutia Adunarii Mdndialea Sanatatii 45.5 din 1992 (vezi ; , Nursingul in
actiune" de J . Salvage).
3. iNGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (I.P.S.)
•._.... =_ .••. ,_ .•~,~~.,~.'s, ..•"'._,.. .•.•.•... 'c".__ .'7•.• ~••. ,~..•..•.•• "~''•• 'r.''''' ••.•••. n'' ....•.• ~._ ~ .•." .., ....~_ ~_ _.••..••• _ _ ._ ~., ••_ ~_ _ - ~~." " ~ _ _ , . " '~ _ _ " _ , _ " , " '" , " ._ '0 _ _'_ " ••• ~_ ••.• _ _ , . ' ••
~. intel.eg? l!l:.
- !~L e.si l l l ti aL e de S~f}atCl ~~
- accesibile tuturor persoanelor $i f amiliilor din comunitate
-"prin mijloace ce Ie su-; ; tacceptabile .....' _'Hu .. _ ... n' .- -
...:'cuparticiparea lor plenara. .
-~i la un pretoe cost aboraablf comunitatii ~itarii.
I.p]). se spnjinapecol T i i l i l i !'i l l ~~'- ~" " '~~ .... <
- -.-.----- , 21
I.P.S. favorizeaza ilJ.{JrijjLL.cDlllp1eJitJagjobtind:
..-:.p~~mov~~i~~atatii ._ --------.
- p~veni!ila imlLQJ l:!.fudr.il.o.L.-
- ~ngrijiril~.C::lJ !.Citi.Y..~c.urente __$j.QJ :>j5'n uite
- r.~J )P..illill.ea.... ..
- urgentele
_ ..•_ ...-._, .....----,..........--
l.e~:..!.CO~JLe.iJJ.!I(f~.lY!L~~!nterventii $i anume ....
1) ingnJ md~gY,gnir~LP..d.(l]gL~,
2) fngrijiri de Pleveni!~~s_ecundCJ[g __ ~
':3)'frig~ prevenire t e r 1 i a 1 - a _ . _ . .
Se poate vorb.i 9
i
de jn.tery~nlia,.9J Lniv~LL(Ratru2, in ~~..boJ lIQcl~r~.'2.~le
(sustinerea familiei etc.). __~...
._ -~~.,-=--~----=,--
Defin~tia comunitalil _.
15rJ ncomunitate in~elegemansamblu!-':!.I]~Lp.9-PI,J IC!W.de.peunJ e[itgr.ilJ ge.ografic
determinat, de care estelegalprlri'rnferese $ivalori comune, avand 0forma de'
gestiune admin r s t r a t i v ~ : T a r rrlembriisaiauir1!e..rrE~I9,liLcugr0purrs~ci~lIe $i institutii.
-~te'locurae unde'preac~l.p.s.; indivizii, familiile $i grupurile i$f
asigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. Pentru realizarea acestei
strategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii concepfij de asistenta
medicala, a!1J J meconc~p!ia dinainte de, Conferinta de la Alma-Ata cand: ".
- actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii;
- se acorda 0 pondere mai mare refacerii sanatatii $i nu mentinerii $i dezvol-
tarii ei;
- ingrijirile erau limitate /a partea medica/a $i in acest caz asistenta era un
executant a/ indicatiilor medicale, pierz,~ndu-$i rolul de baza in procesul de ingrijire.
Dar ingrijirile persoanei nu presupun numai funclii tehnice, ci $i cele de nursing, ce
ne obliga sa gandim.
in conceplia actuala, se considera ea 0buna asisten/a medicala (0buna ingri-
ji"re)presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora Ii s-a acordat un loc pri,
oritar in dauna ingrijirilor menite sa menlina sanatatea, via/a) trecerea deci la IPS
I.P.S. - sunt denu' .io rfiri de sanatate ~Q.rrHmlt~J «:!-, p
e
rltr:.y
ca
s.p1[gita
partlc ar~..9_QnlJ 1Qj@ii(rne.mI?J :iloraceS1ela):=-IS'eciomuljn gfobalitate'a' sa, cu.
---necesit,fiHlesa~lz.LQJ PE~ckiQ.Q,aTe, cu!lli@.!.~.}ispiritual~ate ~ci!!:.ja_qa
Tmcopartener $i nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatii.
--'~-------------------.-----.--
23
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,I
I I
Necesitatea cunoa$terii $i studierii unui Intreg ansamblu de
caracteristici:
- ciimatul, resurse de c!Q..a, caracteristicile populatiei, nivelul
de educatie a populatiei, categorii s(icl~1~~~Q3SLL~$i~Q9QO[llice,
ca.racterui5an--s.iu"rural,--natu'ra-'muncii efectuata de b~rbat $i
f~meie, In9lae61a ~revaJ ~6Ig~ir}Q~_~C!'IC;-etea_Y?5?rvi.~E!()r d~_
san~_
innriiiri rle
2. Prevenirea secundara urmare$te:
r-- .
.- interventii curative - pentru tratamentul bolilor $i prevenirea
prevemre
se6lii1dara
. ~ - .... _ -~,-,_ ..-,-----
agravarii sau a complicalli!2!::.-.
Rolul asistentei este sa descopere problemele latimp (prinvizite
acasa, in comunitate - nu a$teptam sa ne caute oamenii, ii
cautamnoi, prin controaleperiodice etc.)
ingrijil:i~
3. Prevenirea tertiara urmar~te recu..Qerarea",-Rolul f;l.sj~tentei
~~ire esle sa sustina persoana lngrijita pentru a se adapta la aiferite
te!1lara
dificultati cauzate de problemele de sanatate - rol in
----- recuperarea persoanei.
Atentie!
Este necesar sa se faca 0distinclie intre I.P.S. (vezi ~i definilia) - care au
primit 0importan/a mai mare dupa Conferinla de la Alma-Ata - ~i ingrijiri de
prevenire primara (noliune care este, de asemenea, definita mai sus).
1.)dentifi-
~.lGee~
ce inseamna
I.P.S.
2..J .nij ie,re.a...._ a) - wega!irea lucra~ilor sanitari pentru a.J rl!el~g~LP.$..,
j?ersonalului _ indiferent ca ?.ce$tia..~~creaz-(r Wi'--m~iu extraspitalicesc, In I
sanltar si a meqll:rspltaHgesc sau :?~lJ Dlp~l!?Qn£l[(f~lrl"l@re--:':-_:----''! ..1
consumato-'--Este indispensabil ca ace$tia sa cunoasca diterite medii de-"I' . ,- -
rilor de I.P.S. viata pentru colaborarea cu I.P.S.
,---------- - rT)_~di uI f.illDiliaL.::!:-domicJ llldt _....
- mediu de mL!!l~~----: __ ?ctivitatea barbatilor, temeilor
._ --~ .••••-- •• " .••••••.--_ . -_ .,--~-._ ._ . •• _ ' •..._ _ ,_ .• ,O _ " .•• ..;...••.•" _ . u, __ .,'_-' ••• _ _' ••
- alte medii --> cultural, petrecerea tim~ull:li..I~~.r:_e~~ .. ,
- mediu ~colar --> copii
Pregatirea lucratorilor sanitari $i sociali pentru a lucra cu
populatia, nu pentru populatie. Aceasta Ie impune:
- sa $tie sa asculte
- sa fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi,
familii, grupuri)
r~
I'
Pentru asigurarea dezvoltarii I.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu ~L..
~~ -. --~"'---"-----.~ ..--'-"'-'-'-
-- 1. Identificarea a ceea ce inseamna I.P.S.
2. Initierea personalului'sanrra~r;--acOhsum'atoriiorIn I.P.S.
.~-----~-- .:...----~-----. ... -
3. Sa facem cunoscuta valoarea sociala $i econ~aTP.S.
--.,..----------_ ._ .-- -._ --.._ ._ --~---_.... ,_.,-_. --,- ..._ .
Nivelurile de interven1=ii:
22
1. Prin prevenirea primara'intelegem:
- rnentinerea.$i_p[.9..rn.QXsg'tL~~!1atatlLp~~D1~i_ p~~y~~irea
imbolnavirilor Interveotia asistfiO!ei urmare~te" -
- educatia sanitara (din toate punctele'de vedere - alimen-
tatie, contraceptie etc.)
- prevenirea specifica (vaccinari, protilaxia unor boli)
~
pIe\lenire
primara
I
~
I';
~
x
.... "i:.,' .• ' , , : , w , " . .1
Definilie: '/n mQdel conceptual este un ansamblu de..EE~E.te,
o imagine mentala care favoriz?,azareprezentar€??If![1ljtatii.
~delul-conceptual (cadrul conceptuaij este' '(feC i 0
dimensiune esentiala de baza care ne permite sa aplicam
"filosofia noastra" privind ingrij irile. Nu poate sa fie altfel,
deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate,
valori $i eLemente:------
Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni - oricare
ar fi campul ei de actiune - este necesar ma; Intai sa se
precizeze urmatoarele elemente:
1 .~copul profesiei_
2: telul activit~~~: ..Q~D_?F£iC lr~~
1' \" .
5. COMPETEN1'A ASISTENTEI MEDICAlE
' - ~- ~~~" ' ~~~~" " - - - - - - ' - ' _. . •. . . . . . _ - ~. . . . . _ " - ' . ~- - " . , ~, . _ -. . •. . _ - = ' - ~
Practicarea unor Tngrij iri de calitate presupune multe cuno$tinte $i e/emente de
competen/a:
1 . C unoa$terea unui model conceRtual de Tngrij ire (de nursing)
2. C -uno$t1 nleie acu[l1 ufate~'~-- -_.~ --'-
3.GPDQC !$j ~,SI~~~~..!~imiJ l.9.
I
Concep!ia individului dupa Virginia Henderson: "Individul este a entitate bio-
psiho-sociala formand un TOT indivizibil (no/iune privind globalitatea individului). E/
are necesita!i fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care $i Ie
satisface singur daca se simte bine. EI tinde spre autonomie Tn satisfacerea
necesita/ilor sale':
2. Conceptii privind sanatatea. Au fost formulate mai multe definitii ale
sanat"$["'''~' " - -.. -'-~-""-'.'" -.. .
..--aerrmrrao.M .S . a saaa@fL
,,~anatatea ege 0stara..Qg bine fizic, mental 9-i?_o~ial,._cenu const~_n~m?-iJ n
absenta bolii sau a infirmitatii". .".--- .. ' ....
.'A1feCietmijil:----------
"SarllitateC i este 0stare Tn car~,neGe$itatlle_s!-Lnt sa!L$.fa.c .. ute in moj :lC lutonom, nu
selimitecci"ia-absenta boITf';'-(Virginia/:fmlc!fm;onf "Sanataieaest'eostare"de'
tlcFiflTI:)ru bio-psffiO=-Sclc~arsr'SWdiuaLstare.de C l1 J gnomie $i independenta,-
fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii -, este osta're-C iinamTca ce-aa
posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediui extern $i intern"
(Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediului
intern $i extern.) .
"Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice, fizice,clJ ~~!ly~ __psi~Lce,$[
soC iale, mobilizabilel2~n!U!_C !TlJ tr.LJ ntC i'.C ::()l1 1 e~nsa$icj epa$i boala."
. - " - - - - - - ~- - - - . - .•....... - .._.,...
:b- Conceplia des(Jfe boa/a: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de
alarma tradus prin suferintalTz"lca~psihica, 0dificultate sau 0inadaptare la 0situatie
noua, provizorie sau definitj v~l. Este un eveniment putand merge pana la
respingerea social a a omului din anturaj ul sau.
1 .SJ IDDa~.
terea unui
" !!I Q f J e[~Q i l =_
ceptu' !. L~~_ .
ingrij (re
b) - POR.l,!@!l~,_!':eJ ~.lJ J e pregatita. ~~.. (Ll!cre~e)SQ.operez~. c.u
lucratoni sanitari '----- ..-.. . _. '-" -
4. CADRUL CONCEPTUAL AL iNGRIJIRILOR
3. Sa se recu- Sa studieze costul, incidenta economica a I.P.S. tinand cant de:
noaseaval oa= " : ;' " dufafa.tfn:,-pufu j ' de- i Ti TJ nc. , l ' - - - - - . - - . - - ~- - - - - - _ . . . . _ - . - . - - - . -
rea socj ala"~i - mij loacere"$rtehnoTo~ime-riec'esare
~f . ~n£l mI ~- : i ~~- C fj ~~t0~lULQ.f~. dotar~-r------'
LP.S.si a __ . __ , __'~~~~(lEu peroson~_,--. . " '._' ~'. ., . c. . j
~~anelor , . J ,I~.X,Pf.~,_S~ce.. rc~.@ Q . L . In..__ ._.~. 9mt,J .J .l., :-.~, .. a...1 UC J .,a.tor"II,o. t. s.a,n., itarj $L a I
care Ie acordil .P?PlJ lat~L-=,_qY'2.()ss!~t:G'a .n€!.c:esita/ilor de san~ta.~e. I
_ ..-,_.~_...... . - - ~- - ~- - - - ~
- sa $tie sa utilizeze informatiile
- sa $tie sa alcatuiasca un plan de Tngrij ire (sau actiuni
sanitare stabilite cu populatia)
- sa Tnvete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de
cel ce Tngrij e$te$i cel Tngrij it; conducator $i salariat
I M odele sociale stabilite pe relalii de ega/itate $i recunoa$tere
"1 rocipraca. Persona/uhdin sistemu/ sanitar trebuiesa inveje sa
renunje la complexele de superioritate sau de inferioritate intre
diferitele categorii prafesiona/e. S a Inve/e sa cunoasca valoarea
sociala a persoanelor care Indep/inesc alte profesii.
Personalul din sistemul sanitar sa nU-$i asume un
comportament de domina/Ie fa/a de consumatorii de presta/Ii -
spunandu-!e ce au de facut - fara sa-i asculte macar ce au de
spus.
Important
Asistenta generalista - a carei activitC ite?edesfa$oara In
comU-fiifaTe~'tre6we-samerltlna cont?~tl? n3gulC lt~cu Persoane~
famTm;- grupu'n;Ta--aomidffu;' ici $coala, la )~ml)tij (I()~uri de
f1 1 LJ ~~~[[cilQGlIr.Li.g~,:e'atl~=:::-_'.'" ,"'", ...'.... ....
Asistentele trebuie sa abordeze Ingrij irile de a$a natura,
Incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului, familiei,
colectivitatii $i sociqtatii.
Orice activitate ce se dore$te a fi profesionala urmare$te sa se sprij ine pe baze
$tiintifice. C u toata diversitatea teoriilor $i conceptelor despre Tngrij iri (In profesiunea
noastra), ele toate au 0anumita Tntelegere privind persoana Tngrij ita, sanatatea $i
ingrij irile (nursingul).
1. Conceptul despre om: e.s.ULo-iiinla .J :l.oJ ,ga,!:lVandJ J evoLbioIQgicel
psihologlce, SQclal.e..sLc~, O"mlJ .taTrJ .-fQf!tinua $.QhLrnb
7
aI : e . .$1TninteractLu~,gu
mediul sau IncQQj urator, 0fiinta responsabila, libera $i capabila de a se adapta.
_.~ ..----"~- --------.-~-,-. 24---"-'''-'"",-, , - .
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
. '
I t
I
i'l
I
I
1 - < .
I
I
I
I
I
,I
CAPITOlUllI
MODELUL CONCEPTUAL
--- - - - - - - - - . - . . . . .
Al VIRGINIEI HENOEBS. OI\L_. " . .
27
Post!1lalete . sur:l:t- SlJ PQ. rryL~oretic~L. ~J ji!llJ 1 Lc;;,gL):OQ~::teLl,J ILJ i
conceR. tuaL. . £. nyJ 1 turi pentru sustinerea altor enunturi. Ele sun!
recunoscute ~i acceptate (nu trebuie demonstrate). . E. ostulatele
Re e se bazeaza modelul Vir iniei Hend~r~qD_sunt:
- :- orice fiinta umana tinde~~. in ependenj~. ~~. o- cJ . Q. r?;;!E:!_
- individul formeaza u!:!J ot,£aracterizatprin nevoi fundamen-
tale . . - - . - - '- - - - . .
- - - :: candJ . lUa. . QlDnevoi ramane nesatisfacuta, individul nueste
"complet", "intreg'':'J naepe- ndent'',~'''''''- - '- .-o.-. '---.J
Postulate
~Componentele esenjiale ale unui model conceptual sUi1 l. urmji!Q9Le. . ,~:
- postulate
'- - =- - valori
.------
- - elemente a):,. . QQPul profesieL
,- ~. telul activitatii (ben~J ~I)
c) rolul activitatii
d) dificultati iiitalnife- dEfpaCient (sursa de dificultaw)
'~raacoraafa:- - - ' - - .- . . . .
f) consecintele
Precizarea conceptelor- cheie ale acestui model:
- Individul bolnav sau sanatos este vazLl. L~f\J :l. n tot complet prezent~nd. 1 4 ~evoi I
fundamentale e c r e. buLe. . sa)~[J e. . _. $glj~t~G~;~:- - - - '- ' - - . . . . . . . . - -
- copul ingrijirilor este de a pa~au a restal?lliJ DsJ - W. illlQf3. D!?i. ndividului in
satisfacerea acestor nevoi'
. . - :B:
01 ul
aSiS~fin~eu~pa. g:H1 . !5L~. ~t~SLJ Pli~ea a ceea ce el nu I
poate sa faca singur. ~- "- " .
. - - - - Onmodel conceptualpentru 0profesie reprezinta (a~a cum am mai spus) 0
imagine mentala a profesiei, 0conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.
Un model conceptual este 0abstractie, 0 creatie a spiritului. I
1J:OMPONENTEbE .ESENTIALE .
ALE UNUI MODEL CONCEPTUAL
- - - - . . . . .
26
3.(0"11 sau
~:~ Tnt~e la p'!9. ~U. Qe car£LS~9. . c_lJ P- A{sursele de
dificultate puse Tnevidenta de asistenta - legate de: lipsa de
forta fizica, vointa sau lipsa de cuno~tinte)
5..natura interv~iei acoidat~Lpacielltl,J llJ J jde:Tnlocuire, su-
plinire, ajutare, intarirea fortei, sporirea fortei)
. ,6. cons~~. gei actiuni
~e!()< :'ente - cand "se- orgal)izeaza intr- o structura
teoretica gloBala - devin cadnj( sau 'conceptual (sau modelul
sau conceptual - in cazul nostru, al nursingului)
$tiin!ificfL
- c no i tele C'tiintifice - acumulate pe parG. ursuLformarii
asistente~~~J ~~!:1 1 ~. ~g:Ei:r~J lmJ ~r u~~oe::lo. _~~Q1 ensiurliIe
- S- aletlzlce, intelectuale ~i afective,~J . E:!J ufnizeaza, de asemenea,
, explicatii asu- pramediUluniiic~jsociaL"- - '-
tet7h7ee----.-.- .
. :notfW1 i ~i abilitati tehnice - se refera laprocedeele metodice ~i
~tiintifice care servesc la promovarea sanatatii ~i combaterea
bolilor.
Relaponale
. . :.cuno~tirif8le relationale - se refera lacapacitatea asistentei de
a stabili relatii cu pacientii, de a crea un c1 imatpropice unor
relatii calde de umanitate. De asemenea, de a ~ti sa colaboreze
cu anturajul pacientului (familie, prieteni), de a lucra intr- o
echipa multidisciplinara ~i de a IUi~rain comunitate.
Etice
- curiO~tintele etice - sunt legate de ansamblulde norme ~i
principii referitoare lavalorile morale ale persoanei ~i profesiei ~i
care regleaza buna conduita a asistentei.
Legislative
.= -cuno$tiniefe legislative - referitoare mai ales la reglementarile
~i directivele incluse in lugi, in vederea protejarii asistentei ~ia
pacientului.
Demersul$tiintific esteuninstrument de investigatie,. de,ana!iza, ~
de interpretare, de planificare $i de evaluare a ingrijirilor.
Cunoa~terea demersului~tiintific aplicat in ingrijirea
individualizata a pacientilor ii va permite asistentei sa ajunga la
continuitate ~i la planificarea unor ingrijiri de calitate.
Instrumentul logic ~i sistematic pe care- Iutilizeaza nursingul
este demersul $tiinjific.
2.Cunol;l-
tintele acu:. ,.
mulate _"
. - -
De re!inut
~ale com~nlel;- I'£Q!'~q~ la cun~tere~. Eg!!c::QPtului_J r:n. 9d1 3lului
concep uall de ing!!J ILe- ,- _!ll'~_ul: concept de ingrijife este sinonimcu:'-
- - - . - moael de nursing - . - - - . - - - - - . .- - - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ecadrueonce-ptuar"
_.---.~. __ ••~ 'C •
•- model conceptual . .
.__._._.-._-----~_. . . ,. _,,- -
, ~,Cunoo{i-
terea
de'ii1ers ului
'"'$liintific . . .
:,'
~:\
::,
Valori sau
. c r e d j ; , - i e - ' "
.._ - - - - - _ ..-
.Elemente
Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori:
• asistenta poseda functii care sunt Q r.Q Q di
• cand aSlstenta preia din ~ediCl,llui,- ea Ced€:lClZa 0
parte din functiile sale unuiper~Q .naTn~~.~liiif~?i -,- '. '
"--".-.js:icietatea a$teapta""uri'servic]ud T n Rarteaasistentelor, pe
.FClr~nlJ . P2_C!-tE.!~$.~{P!irrie.as~-~~J 3nici ~n-aIt-perS()Pi:l1
. . . - .. -, .. , '~.'- .. ",., " .. ' "'- .; - . ' ' '- - .
Cele $ase elemente care dau sens vietii profesionale:
1. Scopul profesiei este:
~.~LLJ .!~LpaciE!D.1!dLS!l:;;j..£~~~.~.IIt'E:J .??U s.?::.~ire~lC:l~il easca
.iru:l.ep.e.ndanta..sa._lQ ~~'--9.?_~L~~'poata sa-$i satisfaca nevoile
prlllm:!D.SUSi.~. - '- ', ....._ - - - - - ,,- , 0 _ - _ .
.- - de gJ avoJ iza vindecarea;
---'"_. --". - - - - - - - - - - - ~- ~- .- - - ~~_ ....-..-~".,
- de a asista muribundul spre un slar$itQ ?mn.
Membrii aceste,profesITlfnd'spreLJ ri'-ideal. Fiind lnsa reali$ti,
neputand sa-I atinga - accepta sa desfa$oare activitati limitate
care au scopul de a conserva sa.ua restabili independenta
persoanelor lngrijite.
2. Obiectivu/ ac~ita1li..J ::lrofesionaleeste bene1icia~lJ ~--adica.
~~~Q 9Lla~sau,..grup.uL<if;U~g[~Q ?D,€:l_SRre,_~~~~_~ste. indreptata
l~t~;:~~;~a obiectivului se fine cont de faPt~;'~~~~:~i~UI,
bolnav sau sanatos, formeazaun tot cu nevoi comune tuturor
fiinfelor umane, dar $i de faptul ca manifestarea nevoilor este
diferita de la un individ la altul.
3. Rolul profesiei - .geSEJ illOeazaroIuL$o.9L?! J )EJ .c::(m~::l au
..l12.e'rnbrii profgsLeC:::-.-"'-
Rolul asiste.nt~..e...mJ p-~iL<it;lp_~n(t~llt~L (a ceea ce nu
~~~~~it:t~~j~~iJ }~~:~~r~~~n: _~nacet~~S : ~ ~ ; / ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ : . .
cerinlele mai u~or $i fara hanaicap.~--
.---,--_.~-,.,.- - - '- - _ .~- -
4. Sursa de dificu/tate
Dilicultatilelfira17ii'reTapacient, care fac ca persoana sa nu
Q oataraSpunde~.la.lma.dl.o.llevoile '.saje~s;J DJ ~cauzatJ i __ d sL oj iP :S(L .
.- - de foria , - <~- ~~- - - - - -
..=sJ e vOIDIL
- de cuno$tinte
Ac-estedificulta/I Ph de competenfa asistentei $i este important
de $tiut de care lipsa este data sursa de dificultate. Dar I.
dificultafile [ntalnite de pacient nu sunt toate legate de
profesiunea noastra.
?R
"
5..l!Jtervenlia aplicata persl:!~lJ.~!- asistenta nutrebuie sa
piarda din veaere -omur"Tn--globalitatea sa. Interventia va Ii
6fientata asupra "Iipsei.u~~~fna spori (cre$te)
independenta persoanei. Este initiativa noastra proprie.
6. Consecinlele - sunt rezultatele oblinute ->"ameliorarea"
depe~:C~$l~lr~pe~den~-=~-ati~g.~.r~~_I"
"scopului.
- - '
2. NEVOILE FUNDAMENT AL E _ _.
- - ~- - - - -
Generaiitati
_ .- - - - - - _ ._ ~'- =- - - "..... - , ..
Fara lndoiala, exista anumite nevoi fundamentale comune tuturor fiintelor
umane, care trebuie satisfacute pentru a atinge un nivel optimde bunastare.
CadruI c()!:1~&llliJ ?l_~!_Virgjnl.!3.LJ ien d . ~ L S Q r L P - Q [O E . ' $ t. E . ! _ _Q~_la,?fj,st?'!r~.... ':!- - '7 .9 .[ .
necesit~fi !~zJoJofJ!q£!,~La~!!ira:fi(aJf) fiinfejumane - numite nevoi fundamel1t,!le.
Nevoile fundamentale si d imen siy_ n ih~
blo-psiho-sociale, cull;ur~le-~i spi,rituale----
.~- - - - -.._---_.~"---"."' .. , ..,,,.,., .
Cadrul conceptualal Virginiei Henderson se bazeaza pe definii'eacelor 14revoi
fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale $i spirituale ale
individului.
Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este
telul prolesiei de asistenta medicala.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa
$tie ca: 0nevoie fundamentala este 0necesitate vitala, esenfiala a fiin/ei umane
pentrua-$i asigura starea de bine, In apararea fizica $i mentala.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. .s..f,t:spirasiC l avea o~a circ_\!.lat~,
2. a.bea $i a manca .
3.a.elimina
4.~~~.mi$ca...2i a~~~ bU~~~~!~.r~._
5. a dormi $i a se odihni
6.~I ~]iDJ iilica.~L .d ezbr:iic.a_ ,.
7 .~:$i menline temperatura corpulu!J rUimlte.J J .9.!:rn?ll3_
8. a fi curat, lngrijit, de a proteja tegumeqtele ~imucoasele
9 "i~gI i~glEi[ e,'~=~'- - - - - - "- ' _ ~- - - - ~- ~~
1O.C l.fQ!!lU.n ic~.
11. a actiona conforrnjlropriilor conving(:!.!:i,~i\l9Iori,de a pracljca
reliqia ~"'.~-~~~_.'~-'
12~ fi preocupat T n vedere~realizarii
13. a.se..r.e.crea....
14. a lnvata cumsa-ti pastrezi sanatatea
~'- - - '- _ .._ - - ~- _ .~.~ _.-." - - _ _ _ .._ - - - .
' ) 0
I
I
I
I
I
I
I
I
I
.3. CLASIFICAREANEVOILOR UMANE-
DUPA TEORIA LUI MASLOW-
I
4. NEVOIA SI H~MEOSTAZIA
Satisfacerea In ansamblu anevoilor unei persoane permiteeonservareaIn stare
de echilibru a diverselor sale procese fiziologice $i psihologice.
Nevoia: stare care cere un aport,.2...':!2l!LareJ Qsaunui lucr~-Sie_neGesitate.,.Q~__I'
dorimaTdorit. vrut}, de utilitate.
75efinijiahomeostaziej: _ .
~ echilibru ~i de. autoreg@.re~~ __ ~lls.!?~E?~a _InJ r.e.djYj~[~~,-
proceserrzlolo~~ gerso~mei. Acest concept se extinde, de asemenea, ;;i la
~o-s~ice~~------'--'~-"'"-'-''-'-'---'''''-''' -.. _ .
AsHel, azi se vorbe~te de - homeostazie fiziologica ~ide
-~holTleosta~siho-so~~~lqy~!: ..
Evolutia spre0 nevoiesupmloara nu se poate realiza pe deplin d8cat atunei
efmdnevoia inferioara este satisfacuta.
Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila
de-aavea:rep-ercuSlUilT"iaOl'la-saU-mar-m[me-rYe\roi:'-""-- - .
- Exemplu a€auloreglare -{fransPlrafj'a-uln-le5i:~IF- 0eliminare insuficienta a
acidului uric poate provoca un oarecare grad de addoza metabolica pe care nevoia
de a respira va Incerca sa 0 compenseze printr-o respiralie rapida ;;i profunda,
antrenand astlel 0mai mare eliminare de CO
2
~i 0restabilire posibila a eehilibrului
aeido-bazic.
Exemplu cu efect mai putin favorabilln procesul de autoreglare: 0persoana eare
nu se poate mi~ea va avea apetitul scazut, eapacitatea pulmonara redusa,
moti!itatea intestinala locetinita, tonusul psihologie seazut... ;;i deci homeostazia
proceselor fiziologice ~i psihologice poate Ii perturbata.
31
I
~ ",;' ,:,;,:;,,"~ 'J'.;-.'" "., ,:',f~i:'"';'"
Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume:
- }}dimensiune biologiccL(blgfiziologica)
-. 0 dimensiune psjhologic~
- 0dimensiune sociologica
.;;; dim~ii" }~ cultural-spirituala
-~
Cele 14 nevoi fundamentale Imbraca forme foarte variate dupa: individ, starea
sa desanatcite, niafuritatea sa, obiceiuri personale ~i culturaje.'r-recar~ nevoie
prezinta componente bio-fizico-psiho-socio~culturale.
Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera 0 nevoie facand abstractie de
celelalte constituie 0negatie a "totului"; a Incorca sa sopari fizicul do psihic 0inutil.
Dupa concoptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este
independenta persoanei In satisfacerea celor 14nevoi fundamentale.
30
o in c1asificarea nevoilor, dupa Virginia Henderson, circulatia este alatura,ta
. - -~~ .._~
nevoiL.(t~.... a.s.e.J I!Lsc.a.-.Qata fiind Insa legatura fiziologica care une~te functia
'-:Qa-rdiorespiratorie- unii prefera sil alature functia circulatorie ianevoia de a
.respira. Ni se pare~~
...-~-
•0alta problema carenue"sto"specificat~ ceste sexualitate~~onside~~ ca
-- - , ---::...~~:..:.::...:.:..:.:.:.=...:.:.:.~==~
faptul de a comunica Inglobeaza sexualitatea, aceasta fiind un mijloc de
combatere a solitudinii fiintei ~i de a comunica la nivelul corpului sEIU.
• Asistenta care vrea sa personalizeze Ingrijirile trebuie deci sa tina seama de
diversele dimensiuni implicate ~i de interactiunea Intre nevoL Satisfacerea
sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinfe asupra satisfacerii sau
nesatisfacenl celorlalte nevoi.
Q.n.evoie nosatisfacuta poate sa P'1ra (sau sa fie) de._ordinbio-fiziologic, dar
aceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesatai De exemplu:nevoia
ae a elimina comporta ~i 0dimensiune psihologica - nevoia de intimitate pe care 0
resi'11tepersoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza, de asemenea,
cor'lj:;orta ~i dimensiunea clJ ltural-spirituala:
-- prin valoarea acordata igienei In anumite culturi
- sau legat de anumite obi~nuinte ~i ritualuri.
in concluzie - dimensiunile pot modifica manifestarile de satisfacere a fiecareia
di voi. eei In uen a sa IS acerea nevoilor fundamenta e. --.
De exemg.lu:. ------
P~voia de a se alimenta reamintimfactorii dimensiunii psihologiee, s~io-
culturale ~i chiar religioase (spirituale) care pot influ~tis.facerea nevoii.
Dimensiunea psihologtc8
- ""'factOripsihologici ca' Irica aoxietatea, emotia, repulsia pentru anumite
alimente- _'.
p ~
\
j2.imensiunea socio-culturalL I
- c1ir:natulfamilial ?;=esei: ~bieeiuri alime~arelegate de familie sau .
culturalffiPodanta aeG g entatieL
Dimensiunea spiritual a (religioasa)
~strictia alimentara impusa pentruanumite religii (deexemplu, carnea de porc
laevrei).
5. INDEPENDENTA 51 DEPENDENIA. _
iN sA~g.~~~ui_fU~~J i~M.~~T~~E .
__ I Important d e te ti J E ! ! . : . .
_~tiunea de "nivel...:..?cceptabilIn satishr::erea ne\l.Qilo-r"
~seamna ca pO;;Ua.exista.-Un..oarac.are gr ac r ae insatjSfacfie.iE~~'
ca acest lucru sa presupuna 0depen.d~.s_o_aog,L..__ ..
De exemplu: 0persoana este independenta daca folose$te
Intr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane, un aparat, un
dispozitiv, 0pmteza (proteza auditiva, oculara, dentara, carja,
sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care.i permite sa
maoifeste 0 stare de bine - deci este independenta,
Dependenta apare din momentul In care persoana trebuie sa
recurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, un dispozitiv
de sustioere sau 0proteza. 0 alta precizare: se considera ca
este eronat sa caiificam pacientul "dependent", de aceea este
preferabil sa se spuna "problema de dependen,tii".
.,.,
Observafie:
'Asistenta$tie ca propria sa competenta nueste suficienta In
vastul domeniu al sanatatii. A$a, de exemplu, In cazul unui
pacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinta, caldura,
interventia asistentei este limitata. De aceea, ea recunoa$te
competeota altor profesioni$ti cu care lucreaza interdependent.
I
I
Ca sa-$i mentina~unechilibru fiziologic $i psihologic, pacientul trebuie sa atinga
un nivel minimde satisfacere a nevoilor sale.
.. ~ta II'.. Atingerea. unui nive! ace.e,.,." ..t.abi.! ...in y_ .. a._t.'-.'.S .._.fC l.. fi?r:..e .. _.a .... _..!!... e... l. l. ~. i/o. .. _.r. _.,( .! c J ... fl . _,i. ' ." .:
, la adult bun echilibru fiziologic $i P?lO.9logigLpilr:U!QtiuoL~e_care Ie
.---- mdee!.!Deste...J o.Qh19ul Insu'iL(singur),fara ajLJ torLJ I unEiialte
'~lliJ rsoa~ Independenta este (J ecis'atisfacerea uneia sau mai
multor nevoi prin actiuni proprii, Indeplinite de persoana Insa$i.
Pentru copii, independenla se considera $i atunci cand
nevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (decatre altii) In functie
de faza de cre$tere $i de dezvoltare a copilului.
Depende' ! 1~ I !neapacitatea persoanei de J : J adopta eomp!!!!?!J7ente sa.! : ! -c j e..
a Indeplini singur, fag ajutorul l)J 1~lte_p'~rsoaQ_~! ..9-EEI,1.QLc;Cl!.e
sao; permita un nivel aeeeptabill~._.~.?ti$fac_e,Le.?O.~\l9i-'Q~as.tfer,-
Incat sa fie iodepencrenr.~-"-'" .,
Originea probabilcfa acestei dependente este 0lipsa de forta
(cand pacientul nu poate), lipsa de voiota (cand nu vrea), lipsa
de cunoa$tere (caod pacientul ou $tie cumsa actioneze pentru
satisfacere.aoevoilor fundamentale).
~
~~.
lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW
32
NEVOIA
DE RECUNOA$TERE
- de iubire - de recuno$tinta
- de stima - de recunoa$tere a
statutului,
a competenlei
- de respect
NEVOIA DE APARTENENTA
- nevoia de a stapani situaliile
- de a apartine unui grup
- de a fi recunoscut $i acceptat de catre grup
- de a avea cui Imparta$i
- nevoia de putere
- - - - - - - - -
... '.. NEVOIA, DE ~IGURAN1A
- nevoia de siguranla se manifesta In cazul
nilor externe (pierderea locului de munca,
mediului, ora$ului) - catastrofe, razboi etc.
- evenimente sociale etc.
NEVOI FIZIOLOGICE
- (nevoi fizice $i corporale elementare)
- a manca, a bea, a te odihni, a comunica, a se distra, a elimina,
absenta durerii, anularea suferintei .
- nevoia de aer, apa...
Evolutia spre 0nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atunci
cand nevoia inferioara este satisfikuta. .
I
I
I
I
I
I
I
.~I
I
' I
I
t,
.' l
\1: .'
'(:1'
ij J : '
~
..
. ru ..... l.. "j! .• , •.•
~.
'.r, .
.~:
~: i
;
~
~f"
. ii'
I'.'
" ii;.i
I
IiI
\ .
I:~
I '
I
I
I
I
I
I
I
---.J
Exemplu: launpacient subalimentat, imobilizat,poateU$orsa
apara rO$eata sau rani prin presiune (escara). a actiune
preventivil poate evita aceasta problemade dependenta.
Daca problema de dependenta este posibil sa apara din _
ca.~iaanumltor pred)sp~zitii, atunci vorbim de~star~e_1 I.
dependenta PO IENTIALA. . . _
In acest caz trJ 5uie planificata 0interventie_
35
Daca In ciuda Ingdjirilor din_l::1arteaasistentei problema nu
poate fi corectata, de.Qendentaeste atuncIPERMANENTA-sau--'
gBONICA (exemplu in-paraPieQlef-ROluT -aSISlentelesteTri
acest caz suplinrreaaceea ce el nu poate face independent $i
de a-Iajuta sa se adapteze In aceste limite.
Cand dependenta pacientului __~~__.!l?.9.uce__este In
DESCHE$1 ERE -J :Q!!J laSlstemtelin~9Elst.CCl.£~jEi cteii sLJ.s/ine -j'
-.~~t progres $i de. a ajuta l2acientul sa-$i r~9illigC!sc~_graC£~~I
oplimaL@.avl0!J2!!!!e. - ,
--- ---
In acela$i timp, daca problema este erezenta,dependenta
este ACTUALA _ -----
.d--;-ln.a.c-e~t9Cl.b actiunile vor fi qorec,tive..
Potenliala
----~
Permanenta
D~-
c a n d a
Actuala
,-
Jipuri ~~a ~i nivelul de intervf;!n~ie
ImportanJa practica:
Evaluarea r1Ivelului de dependenta a pacientului folose$te ca instrument de
masura pentru a ne orienta In procesul de Ingrijire. Astfel, consemnarea $i
urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut In I
urma tratamentului $i interventiilor de Ingrijire.
Determinarea $i consemnarea nivelului de dependenta se pot face $i numai
pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute. acordand nevoii respective I
punctaj de la 1\a 4, fara sa se mai facEttotalizarea punctelor.
Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural $i
spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:
-:"potentiala
-actuala _
- descrescanda
~erm..9nent~
Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3(trei) niveluri de
interventii - deja mentionate:prevenirea primara, secundara $i tertiara.
Atunci cand 0nevoie fundamentala este nesatisfacuta din
-_ __' ~""",,,',-,,,,,_~,,"""_',_~- ~~_._"'._. __ .~''''''_,.,'_''C, ••,',"." ..,...•.•_•.•••..•...•• __",. ~
C;9uzayngL=-~J dr.~~LdfLgJ fLc-\J ltate, __ aR~t_una _sau rrl9-Ll T l ulte
masiTfestaride dependenta. Acestea sunt siimniiobservabile ale
iJiieT"riiifiifiiteificapaClitIjia persoanei de a raspunde prin el
insu$i la aceasta nevoie (vezi Anexa 2).
Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-$i protejeze
Itel,1H!I1entele-poate. duce la -ro$eatasau la leziune =este 0_
manifestare de dependenla fata de aceasta nevoie, sau -
incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea,
manifestari de dependenta care pot conduce la izolarea sociala.
Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata
(apreciata) nu numai In raportcu intensitatea sa, dar $i In raport
cu durata sa (de la cateva zile la ani de zile). Astfelea
(dependenta) poate fi: moderata sau totala, temporara sau
permanenta.
Tabel de coresponden~a a nivelurilor de dependen~a
persoana ind~R.eDdenta___ ._p~na la 14 =nivel 1
...---._----......- ..•.... ,..--_. - _._-. __ __ _ .._ .._-----_ _ -
pacient cudependent~_moderata:delCl._l;i_@ 28 =nivel 2
padent~~~!i;pg.~d~n-ta.majOJ a:--.-- deJ a.,?9I~4 2 -=- ~i;el 3
pac-ier;-t cu deRen..<:J ~Q.l~J Q!ill(l;____ de la 43'la-S5 =nivel 4
.,- - -----_._.
Clasificarea nivelurilor de deper:'d~"-~i!
•__ .~•••••••••••••••••• ~~-..-....-. w_' -_.
Clasificarea T n patru categorii de dependenla
• --_- __ ~__~~---_._c_-_.-.---<---,------_..
34
Manifestarea
-dec.iepen- ~
d~
~;
Niveluri de
I
Nivel1 Nivel2 Nivel3 Nive/4
-~
.E5llsoana Persoana --I?ersQana Persoana
--~
prezini~-o--'- ~ste prezinta 0 prezinta 0
independenta
d~2end~N~-dep'_e-n~:N ~dependenta
$i autonomil moderata majora totala
--
-
Nivelul de dependenlaJ indicele~c!St_g.r.a.Yita~U~!_J ::>~.ls..Q~D~LJ lJ grlJ ite$e_. poate
determina.:aup.a-e..val.uar.ea.J unctiBL~lQ!=tE;lm~[lgilDIEVdependenta a fiecarei nevbi-
fun"damentale, dUQaurmatorul tabel: ---~-"-
-----_ ..•~, •.....-_.---------_.- -----~-~_.~.~._~---- ..".',,..
Fiecare nevoie fundamentala'poate fi Incadrata Intr"una dintre::;l:.!e patru
categorii.
Totalul de puncte obtinut permite c1asificarea pacientilor In patru categorii de
dependenta, astfel:
'c'i(,;,!JIi"C'ii I
~7
-:_,
5. Sursele de dificultate legate de lipsa cf!!..E.'!.!2.0$tinJe: ...
ASlsfenta poate ~Qien1uLhcl1$1iQ.area unOJ :g_~QQ$.tirll?
c~e-su nt nece~!:!LP.Q!J !r..~_i!::~~tl!!~Lr:LsatLstac.e~J :l~vo i~~'::.
Astfel sunt necesare informatii p-entru: cun.Q.a»tereade sine,
gJ ----nosTI nte despre saoaf8tesi~bo-a1£'''cunoa$ter~.Cl._C;.~LQrj~ltf
gersoane cunQa~r.aa..medi-61!t4i-soGial.-.---- ..
Unde. cum poate intervent.~sis_tellt~?
---~_._'-------~---~------'-----~'-'---' '~""--
-lipsa de
.~
4. Sursele de dificultate de ordin spiritual.
ESteyorba ~~asf?J !.?-tli!a..sp.Ldtl,H~j51c •.. [~~Ql.ti"p_~r~S>Cl.rlc:lL?$':J f)rC!_
sensulUl vietii, intrebari religl.~.se, filosofic~_li!DJ .t~in.QI 9-C!l~"!!:Sla
r.err9I ~I :C:a@-i di!1LQers,oaneiinsatisfaclii. Au repercusiuni (maT
ales) asupra persoanelor in v~rsta 'saura: muribunzi.
Dar pot aparea manifestari de dependenla $i la altecategorii.
Interven{ia asistentei ~oate .fi asupr?__:3.!:J E~~L~t~ ..Q!1if!:J !1at~ __9jf~fL_~slJ _?$upra
manifestarilor de dependenla.-UneonfiiSa C!_$.uPJ g9ursl:lLc!?_~djJ iG.l,J Ltgle I llJ ~E2_po'ate-
.~ - .__._.--- --.._. __ .-_........ . . .-..... . . .---..-_.- .._-- ..
- Astfel, fala de 0problema de retentie urinara, datorita efectului anesteziei la un
pacient operat, asistenta nu poate actiona asupra sursei, ea poate actiona doar
asupra retentiei, care constituie problema de dependentiila pacientului. Dincontra,
cand este yorba de insuficiente cuno$tinte, acliunile asistentei pot viza direct sursa
de dificultate - printr-o invatare (educare) adecvata a pacientului.
Alte situalii in care intervenlia asistentei asupra sursei de dificultate nu este
posibila: deficitul vizual sau intelectual.
Existainsa situalii in care interventia asistentei poate fi la cele doua niveluri: de
exemplu, un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana, dar
$i de sursa de dificultate - prin schimbarea pozitiei pacientului).
6. SURSELE DE DIFICULTATE
. , --------
Z..2ursele de dificJJ1.talfU:!!! ordinJ2$iJJQ1Qg~C?_cuprind sen!i-
ment~$i emotii - ~J ?G~tanre-sLTfletl3$ti.~i_!!1t~I ~~tualE[care -
pmI nflu.e.nta.....s-illisfa~C3:~]nl,l1]11Qr .... nevo.!.,J undarTlentale
(tulburari de gandire, anxietate, stres; situatii de cri.:s?,mo.-
dltlcarea scheme.LSQ[Qoral~ao~-et(UK1ariffestarile de
dependenla la acest nivel pot---am-em=-tbatenevoile (ex.
anxietatea poate cauza hiperventilatie, anorexie, diaree,
perturbarea capacitatii de comunicare etc.).
'.3>Sur:seJ£Ld8-dific-I:Jltate-de ..orc!in __ ~oQgLc.URriDQ..moble me/e
g~nerat~ersOqn&I !L@PQrtj~_I L?.Qt.lol!9j~1 sau, cu parten~TQJ _~~
viata, cu familia sa, cu prietenii,cucolegiraEfmTH'lCa-:':'Pe scuft
P[Qbl@meleJ egafe=aelnseic:iiita::':ilQ.g?d~.@aJ ~ .tii~'CQDlu_iJ itate,
Aceste surse pot fi prezente pe planuri rela{ionale culturale $i
economice. Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului
sau social (serviciu nou, $omaj) dificultati de comunicare,
probleme de adaptare la 0cultura, sentiment de respingere etc.
Asistenta nupoate intotdeauna sa influenteze direct problemele
genemte de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie sa $tiesa
I e recunoasca $i sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sa
deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant
etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze
caiitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) ~i pot fi
surse de stres, de depresie, de rnalnutritie etc.
-: th
1. Sursele de dificultate de. ordin fizic cLJ Wind..J Q?te
~~ (p~edlcile). fizic~dauatura in~d[\sec~q!Lfr0.!!i~l.~~~~"
.ce I nfluenteaza n..e.gatl~cer~?un~@_?S!!,U:D.9Ll!!1!1!.9.LlJ gY()1
.~ndamentale. Sursele dedificultate intrinseci provin de la
indMCrulI nSU$i.Poate fi yorba de 0problema articuiara, de 0
paralizie, de 0 problema metabolica, de 0 infectie, de 0
excrescenta care obtureaza trecerea aerului, a alimentelor, a
substantelor excretoare etc. Sursele de dificultate extrinseci
cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman
impiedica functionarea normala (ex. 0sonda nazo-gastrica sau
vezicala care cauzeaza iritatii, pansament compresiv, 0
imobilizare etc.)
-:-de ordin
frzrc:--
...,.~rdin
social
-~
psihologlc
--
Sursele de dificultate'se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol
major care lmpiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale
constituie 0sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
1. Factori de ordin fizic
2. Factori de crdin psihologJc
3. Factori de oraln social.
4.'Factori de ordin SRiLitJ!..gL
5. Factori legati de insuficient~uno~tin{e (vez0nexa 4)
l
I:
I:
I
I
I
I
UJ .'f=..... . ",".'"
~'\/' .'
, r
il
ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata $i asupra I
starii de satisfacere a nevoilor fundamentale.
I
I
I
I )
39
2. Analiza $i interpretarea date/or ne permit sa punemIn lumina problemele I
specifice de dependenta $i sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea
"diagnosticului de Ingrijire".
3.P/anificarea ingrijiri/orne permi!A: I
a) determinarea scopurilor (obiedfveloi) care trebui€ urmarite-"": mai precis'
determinarea obiectivelor de atins (rezultatul a$teptat);
b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea I.
rezultatelor).
4. Executarea, aplicarea interven/iilor
Utilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interveniiilor). I
5. Eva/uarea consta In analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost .
adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) $i daca au aparut noi date In
evolutia starii pacientului (care trebuie notate) $i, eventual, daca este necesara I
reajustarea interventiilor $i obiectivelor (proces ciclic).
Care sunt avantajele utilizarii procesului $tiinJific din punct de vedere al calitafii
ingrijirilor? I
Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe date!e
fumizate de pacient sau luate din alte surse sigure. Acesto date permit sa se vada
situatia Tn ansamblul ei $i sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient I
considerat ca 0persoana diferita $i unica In sine.
Demersul constituie deci un instrument:
- de individualizare
- de personalizare a Ingrijirilor - ele concura Ia umanizare. I
oalta calitate a demersului consta Tnfaptul ca informaiiile constituie 0resursa
foarte utila pentru controlul calitatii de Ingrijire; pune la dispozi!ia Intregii echipe de
Ingrijire detaliile planificarii Tngrijirilor, facand posibila raJionalizarea ingnjin!or,
coo~d,~narea$i :;tabilirea prioritafii'l
1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA
prima etapa a demersului (procesului) de ingrijire
Culegerea datelor este faza initiala, debutul procesului de Ingrijire de la care
Incepe derularea acestui demers. Culegerea informa!iilor este un proces continuu,
In sensul ca pe tot parcursul muncHsale, asistenta nu inceteaza de a observa, de
a intreba $i de a nota datele privind pe fiecare pacient.
Deci - Incepand de la sosirea pacientului In spital sau Tnmomentul contactuiui
initial cu personalul de Ingrijire, Intr-un centru de sanatate, In comunitate $i pe tot
parcursullngrijirii, culegerea de date permite asistentei sa-$i stabileasca acfium!e
de ingrijire.
Procesul de Tngrijirecomporta cinci etape:
1. Culegerea de date
2. Analiza $i interpretarea lor (probleme, diagnostic de Tngrijire)
3. Planificarea ingrijirilor (obiective)
4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea
CAPITOLUL III
Etapele procesului de ingrijire
-.;2 :;t~
PROCESUL DE INGRIJIRE
Prezentare generala
Ce este procesul (sau demersul) de Ingrijire?
• Este 0metoda organizata $i sistematica, care permite acordarea de Ingrijiri
individualizate. Demersul de Ingrijire este centrat pe reacfiile particulare ale
fiecarui individ (sau grup de indivizi) la 0modificare reala sau potentia/a de
sanatate.
eDupa Genevieve Dechanoz, procesul de Ingrijire reprezinta aplicarea modului
$tiinfific de rezolvare a problemalor, a analizei situatiei, a Ingrijirilor, pentru a
raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunta fa
administrarea Ingrijirilor stereotipe $i de rutina, bazate pe necesitati
presupuse, Infavoarea unor Ingrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient.
Este un mod de a g~mdilogic, care permite interventia con$tienta, planificata
a Ingrijirilor, In scopul protejarii $i promovarii sanatatii individului.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson In procesul de Ingrijire
u$ureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural $i
spiritual $i gasirea surselor de dificultate care Impiedica satisfacerea nevoilor. De
asemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor
surse de dificultate, In scopul de a ajuta persoana sa-$i recapete autonomia (pe cat
posibil).
1. Culegerea de date
Culegerea datelor ne permite sa facem 0 inventariere a tuturor aspectelor
privind pacientul In globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a
38
Multe dintre asistenteie din spital se informeaza despre pacient Inca Inainte de
a-I vedea (citesc dosarul, Intreaba date mai semnificative) pentru a-I aborda cu un
spirit deschis.
Tipuri de informalii cu/ese
Informatiile culese sunt:
- date obiective - observate de asistenta despre pacient
_- date $ubiective - expuse oe pqcient >'''-Co
- date continand informatii trecute -
- date conti nand informatii actuate
- date legate de viala pacientu/ui, de obiceiuri/e sale, de anturaju/ SEW sau
de mediu/ Tnconjurator.
Ingrijirea pacientului porne;;te de la informatiile primite. Scopul investigalii/or
noastre este de a rezo/va prob/eme/e pacientu/ui, pe care acesta nu $i Ie poate
rezolva singur - deci: identificarea prob/eme/or. Identificarea problemelor de
Ingrijire a pacientului se bazeaza pe cunoa$terea pacientu/ui:
- cunoa;;terea deficientelor pacientului
- cunoa;;terea a;;teptarilor acestuia In ce prive;;te:
- Ingrijirea
- sanatatea
- spitalizarea sa
- cunoa;;terea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate.
Prin cuno;;tintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale ;;i
o potentiale.
Toate informatiile culese pot fi grupate In doua mari categorii:
- date relativ stabile
- date variabi/e
.. " k ' -~ ,.I Observarea
Observarea ramane elementul primordial, de baza, pe care II folose$te asistenta
pe parcursul activitatii.
Observarea presupune: 0capacitate intelectuala deosebita de a sesiza, prin
intermediul simturilor, detaliile lumii exterioare (diferite detalii).
Observarea este un proces mintal activo
Observarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina
marea sa "fragilitate".
Observatia este filtrata prin mecanismele noastre senzoriaie, de perceptie $i
emotivitate.
Pe scurt, perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am
mva/at sa vedem ;;i la ceea ce (?ste de vazut. Trebuie deci ca in atentia noastra sa
fie diminuarea subiectivitalii (prin efort intelectual).
41
< , : . . .J , ~ " , j : , ; i " ; , ~ . r a ' ; '
Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferitesurse de
informatii, astfel:
- sursa directa, primara: pacientul
- surse secundare sau indirecte:
- familia ;;i anturajul pacientului
- membrii echipei de sanatate
- dosarul medical - actual - anterior
...:..scheme de referinta (consultarea unoI' date; cazuri specifice:
hemodializa) . ~.
autonomie, capacitate a de comunicare, acceptarea sau
neacceptarea rolului etc.
A;;a cum am mai mentionat, colectarea datelor este un
proces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta In
munca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga la
satisfacerea nevoilor.
-Aceste date sunt la dispozitia intreg'fi.e-8chipe de Ingrijir-e;;i
constituie un instrument de iucru In procesul de Ingrijire, care
trebuie sa fie adus la zi cu regularitate, In functie de evolutia
starii pacientului.
Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile dorite sunt fara
Indoiala urmatoarele:
a) observarea pacientului
b) interviul pacientului
c) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate)
Surse de informa~ie
40
- /nforma/ii genera/e: nume, varsta, sex, stare civila etc.
- Caracteristici individuate: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie
etc.
- Gusturi personate $i obiceiuri: aiimentatia, ritm de viata etc.
- Evenimente biogratice" legate de sanatate: boli anterioare,
sarcini, interventii Chirurgit:ale, accidente-etc. "'~. •-'c,._
- E/emente fizice $i reacliona/e: grup sanguin, deficite
senzoriale, proteze, alergii etc.
- Releaua de suslinere a pacientu/ui: familie, prieteni etc.
Sunt date In continua evolutie, schimbare ;;i care cer 0
constanta reevaluare din partea asistentei. Date variabile legate
de. starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia
respiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul,
mi;;carea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala,
intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente etc.
Date variabile legate de condiliile psihosocia/e: anxietate, stres,
confort, inconfort, stare depresiva, stare de con;;tienta, grad de
Date relativ
stabile
I Date varia bile
- I
I,
Ii
I,
I
I
I
1 : 1 :
I
I
I
I
I
I
I
I'
I
I
Trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti:
- alegerea momentului oportun pentru pacient
- respectarea:
- orei de masa
- momentelor de oboseala ~i de repaus
- a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind
- asistenta sa-$i organizeze astlel munca sa, Incat sa prevada
un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa se
exprime In ritmul sau
- asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate condiliile
tinand cont de - intimitatea la care pacientul are drept - $i de
confortul pacientului
- interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili 0
comunicare eficace $i clara
- de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a
manifesta un cornportament care sa reflecte:
- atitudine de acceptare
- capacitate de ascu/tare
- atitudine de respect
- capacitate de empatie
Asistenta demonstreaza acest comportament prin:
- mentinerea unui contact vizual - expresie (mimica)senina a 1
fetei - surazatoare (dupa caz)
- printr-o pozitie comodi:i ~i limbaj care dovedesc pacientului
dorinta sa de a-Iasculta ~i de a-i u~uraurmarirea interviului.
Abi/itatea de a faci/ita (favoriza) interviu/
Sunt numeroase abilitati, descrierea lor depa$ind cadrul
acestui Indrumar.
Vom enumera cateva:
a) Abi/itatea de a pune lntrebari adecvate
Intrebarile pot fi: Inchise sau deschise.
intrebari/e lnchise - aduc un raspuns limitat prin "da" sau
"nu".
CondiJ iile
pentru
interviu
Interviul
43
Abilitati ale
asistentei de
a facilita
interviul
GeneralitaJ i: I
/nterviu/-Intrevederea, dialogul, discutia cu pacientul
Interviul este 0forma special a de interactiune verbala care se desfa$oara In
intimitate Intre asistenta ~i persoane care recurg la Ingrijiri de sanatate.
Per~ite de?istar~a nevoilor n~s.?tisfacute ale persoanei $i diverse ma~ifestari I
de dependenta pe care Ie determlna. . "
Interviul este un instrument prin excelenta de persona/iz.are a Ingrijirilor
(instrument de cunoa~tere a persona!itatii).
42
Implicarea simt;urilor
In cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se folose~te de organele de simt,
vedere, auz, atingere ~i miros.
Vederea: ne aduce 0multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale
unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc.). Ea ne informeaza, de
asemenea, asupra anumitor semne ~i simptome care traduc 0 nevoie
insatisfacuta, 0problema de sanatate:
- fata trista saLJ denotand suferinta
- agitatie sau descurajare
- eruptii ale pielii, ictere etc.
Auzu/: prin simtul auzului ne parvin cuvintele
- intonatia vocii
- gemete, vaicareli, plangeri
- zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze
Atingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor par1 i
ale corpului, permitand cunoa~terea detaliilor (induratie, grosimea unei mase,
caJ dura membrelor etc.)
Mirosu/ permite:
- decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului
-- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat
- halena - de exemplu la un diabetic (In acidoza)
Utilizarea observat;iei
Pentru a fi p,icace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, asistenta
trebuie sa-~i dezvolte spiritul de observatie, trebuie deci, pe cat posibil, sa faca
abstractie de propriile preocupari ~i sa se concentreze asupra pacientului ~i
asupra a tot ceea ce-Ilnconjoara.
Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie 0grila de observatie
sistemica $i practica. Aceasta grila cu cele 1 4 nevoi ale pacientului din punct de
vedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permiteobservarea pacientului ca un tot
- adica de a avea 0viziune ho/istica asupra persoanei. Presupune, de asemenea,
! depistarea surse/or de dificu/tate care sunt cauza dependentei pacientului.
I
E/emente de evitat
Asistenta trebuie sa se 'fereasca de: "'. '-' ,,'
- subiectivism
- judecati preconcepute
- rutina $i superficialitate
- !ipsa de concentratie $i continuitate
Precizare: In observarea pacientului de catre asistenta, pentru culegerea
datelor, se recurge $i la instrumentele de masura termometrice, aparate de monito-
rizare etc. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical, dar.este foarte
important ca datele sa fie dupa modelul nou, al procesului de lngrijire care permite
o viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-sociallnacordarea de
ingrijiri individualizate. Daca folosim modelul medical vom avea numai informatii
medicale.
---
, . . -
- structurat
- pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient
Ex.: "Cumv a numiti?"
"Cu ce va ocupati?"
- semistructurat
- condus cuobiective $i puncte de reper dinainte precizate
Ex.: "Relalati-mi despre suferintele dv . legate de constipatie".
a. inceperea interviului
- asistenta se prezinta declinandu-$i numele, functia $i
explicand scopul interviului
Ex.: "Bunil ziua die... Ma numesc... $i sunt asistenta. A$dori
sa discutam 10 minute In legatura cu starea dv. de
sanatate $i sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mi
vor permite sa planific ingrijirile. Sunteti de acord?"
- pacientul v a fi asigurat de confidentialitatea interviului
b. desfa$urarea inferviului
- asistenta pune Intrebari deschise sau inchise, ale caror
raspunsuri vor forma "profilul" pacientului
- pe parcursul interviului, asistenta $i pacientul devin, rand pe
rand, emitator $i receptor
Ex.: PacieQtul: "Pentru ce este sun;;ade oxigen pe peretele
de deasupra patului meu? Asta Inseamna ca sunt gra y
bolnav?"
Asistenta: "Nu, nu Inseamna asta. Toate saloanele din
aceasta sectie sunt prevazute cu surse de oxigen. Spi-
talul are un sistem central de distribuire a oxigenului $i,
daca un pacient are nevoie, putemsa i-I administram ra-
pid. Acesta este motivul pentru care ati fost nelini$tit?"
Pacientul: "Nu, eramdoar curios".
Asistenta: "in aceasta situatie, aveti a,lteprobleme care
. v a nelini$tesc?" . . .
Pacientul: "Da".
este de preferat sa se semnaleze apropierea sfar$itului
interviului
Ex.: "Amsa va mai pun doua Intrebari" sau "Vomtermina In
doua minute".
c. concluzia interviului
- la sfar$it, asistenta va trage concluziile asupra interviului
Ex.: "Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste Intrebari".
"AmInteles care v a sunt problemele".
"Raspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planific
Ingrijirile".
Tipuri
de interviu
Etapele
interviului
~.",,', ..." -,".,' "'~.:l;\"N,-';;,,"."i\N':.",.!'.;\N'J\:\I'~'I1',! .•.•'tW'Y"Al, '),_">;.y;) , I",'" ",,'\i,P,",'\" "', ",!,.hl',,,,.'" <",,', """1 '",..,,',) t.n~I"I<.~'" .'~, •••..•.•• , 1
- Inceperea relatiei asistenta-pacient, relatie favorizata de
schimbul de informatii, idei $i emotii
.- obtinerea de informatii asupra celor cinci "dimensiuni" ale
pacientului: fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala
- observarea pacientului: interactiunile dintre pacient $i familia
sa, modul In care evolueaza In mediul spitalicesc
- furnizarea de date pacientului, care-I vor determina sa puna
Intrebari $i sa participe la stabilirea obiectivelor $i efectuarea
Ingrijirilor
Exemplu de Intrebare Inchisa: "Ati dormit bine?" (raspuns
monosilabic). I
fntrebarile deschise - permit pacientului sa se exprime.
Exemplu de Intrebari deschise: "Vorbiti-mi despre problema
care v -a adus la spital". Sau: "Puteti sa-mi descrieti obi$nuinta
" dumneavoastra In legatura cu somnul?"
"i"" ,,', - ' '", -,
, Intrebarile deschise pot fi de diverse tipuri:
- de tip narativ (ex. "Povestiti-mi ce probleme v a mai
creeaza boala"), "Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut"
(desfa$urarea unui eveniment).
- de tip descriptiv (ex. "Descrieti-mi felul dumneavoastra de
a proceda").
- de tip de calificare (ex. "De ce nu mfmcati niciodata
carne?").
b)Abilitatea de a confirma (valida)perceptiile sale In legatura cu
, pacientul, In a$a fel Incat sa elimine subiectivismul observatiei
sale (ex. "Mi-ati spus ca suntdoua zilede candvomati"). Cereti-i
sa v a repeteceea ce credeti ca nu ati Inteles.
c) Abilitatea de a readuce pacientulla raspunsurile necesare-
atunci cand face digresiuni (ex. "Vad ca va preocupa mult
digestia dv., dar n-ati putea sa-mi dati amanunte $i despre
somnul dv. ?").
d)Abilitatea de a face 0sinteza (ex. pe scurt, "Ceea ce mi-ati
povestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa v a destindeti
din cauza nervozitatii dv.").
e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica 0ascultare actMi:
- prin repc;tareauitimei par1 idin fraza pacientului,
- prin extragerea $i reformularea continutului emotiv dinenuntul
pacientului $i raspunzandu-i In a$afellncat sa-i demonstrati ca
Intelegeti ceea ce el simte (traie$te).
Aceste accesibilitati sunt 'necesare pentru a nu-I face PE?
pacient sa se Inchida In el, sa nu mai raspunda. Asistenta sa
$tie cum sa puna Intrebari suplimentare sau sa treaca sub
tacere unelechestiuni care pun pacientulln situatii neplacute.
Seop
,
I,
Ii
I':
I
I
I,
I ( !
I
,',,',',,'
iH
. 1 . . 1 . A f ; :
r-
Profilul pacientului Fi~a de interviu
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
OBI$NUINTE DE VIATA
STAREA DE DEPENDENTA
ALTE PROBLEME DE SANATATE
ALCOOL: dalnu/ocazional; TUTUN: dalnu/ocazional.
DROG: dalnu/denumirea modde administrare_______ I
CAFEA: dalnu/ocazional.
Dieta ; Greutate /kg; Inaltime__ ; TA _
Puis __ /min.; Semne particulare _
Alergii cunoscute: reactia _
Spitalizari anterioare pentru la dala _
Operatii/interventii Iadata _
Tratamente preserise urmate: daJ "1u.
Impresii din spitalizarea anterioara _
PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE):
Data aparitiei
Motivele internarii _
Probleme de sanatate (dependenta - P -) _
Sursele de dificultate (etiologia - E -) _
Manifestari de dependenta (semne ~i simptome - S -) _
Alte date: (investigatii parac/inice elc.)
47
ELEV
$COALA _
ANUL DATA _
STAGIU PRACTIC
SPECIALITATEA '-----
-----
"';,"' DATE GENERALE DESPRE PACIENT
INITIALELE PACIENTULUI varsta sexul slarea
civila~ nr. copii __ ' religia profesia _
stalutul social- ocupatia Iocul de munca _
DOMICILlUL: Localitatea casa camere _
LOCUIE$TE: singur/cu sot(ie)/cu copiilcu parinti/institutionalizat.
Aulonom serniindependent dependenl _
Proleze: dentaralocularalauditivalde membrulvalvulara; I
Stimulator cardiac/din anul __ ; Lentile de contactlochelari - dioplrii ;
Afectiuni care limiteaza activilatea: cardiace/respiratoriillocomotoriilsenzoriale/
altele ~ _
46
Este constiluit din informatiile culese prin interviu ~i cuprinde ca elemenle de
baza urmaloarele:
Il!INOTA:
In culegerea dalelor, pe langa profilul pacientului, va fi inc/us ~i examenul
sistemelor ~i aparatelor:
- examenul fizic
- investigatii radiologice ~i endoscopice
- explorari func!ionale
- examene de laboralor
InformaJ ii
/- nume, prenume
generale -sex
" "",I- sl-arecivila -;-
-
- ocupatie
- religie
- surse de sustinere
Antecedente - bolile copilariei, vaccinari
medicare - lraumalisme
- spitalizari (experienta pacienlului cu ocazia spitalizarilor ante- 1
rioare)
- interventii chirurgicale
- alergii medicamentoase
- utilizarea lralamenlelor empirice
Antecedente
- boli cronice, afectiuni mentale ale membrilor de familie
familiale
Mod de viaJ a, - utilizarea de alcool, tutun, droguri
obi~nuinJ e - obiceiuri de munca, somn, alimentatie
- practicarea exercitiilor fizice
-
Probleme de - apari!ia simptolilelor:
sanatate - natura lor
actuala
- caracteristici (Iocalizare, durata, intensitale elc,)
- factori dec/an~atori (frig, umezeala, efort etc.)
I
- masuri luate pentru a Ie u~ura ~i efectul acestora
- cLino~tintedespre sanatate
Mediul
- factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii)
ambiental
- securitatea fizica (respectarea masurilor de'protectia muncii)
-
Profilui I~ Iimbavorbita, etnie - ,~-
psiho-social, ::-ccapacitaticognitive
~i cultural
- emotii, senlimente, stari suflete~ti care pot influenta satisface-
rea nevoilor
- probleme generate In raport cu familia, anturajul
2. ANALIZA $IINTERPRETAREA DATELOR
adoua etapa aprocesului deingrijire
ANALIZA $1 INTERPRETAREA DATELOR iN CADRUL CONCEPTUAL
AL VIRGINIEI HENDERSON~ PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR
$1 CLASIFICAREA LOR
De retinut: Analiza $i interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea
diagnosticului de Ingrijire.
Nota: Organizarea datelor se poate face $i dupa diferite alte metode (Maslow,
Gordon, pe sisteme =sistemrespirator, sistemcardiovascular etc.).
Exemplu
,
Comportamente ale pacientului care-i Comportamente ale pacientului care
favorizeaza satisfacerea nevoilor
nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor
- i$i ia masa regulat cu poM;
- lipsa poftei de mancare;
- alimentatie variata care respecta nor-
- greutate la stomac atunci cand
mele; manaflCa;
- nici 0alergie alimentara;
- dificuitate in a dormi de doua zile;
- hidratare In jur de 2000ml/zi.
- spune ca nu simte gustul alimentelor
pentru ca este prea nervos $i se
gande$te cum va fi la Intoarcerea lui
acasa.
- caracterul schimbator al unui mare numar de date
- subiectivitatea persoanei care culege datele
- caracterul adesea urgent $i grav al situatiei.
Rolul asistentei estesadetermine prindatele culeseeenevoie
este nesatisfacuta, sa determine unde se atla sursa de difieultate
, (care reprezinta obstacolul In satisfacerea nevoii).
Diverseie cuno$tinte ale asistentei In nursing $i in $tiintele
conexe (anatomie, tiziologie, fiziopatologie, psihologie, socio-
I logie etc.) Ii vor fi sprijin In procesul de analiza $i interpretare a
datelor.
Exercitiu:
M. P.este un pacient de 76de ani, spitalizat de mai multe saptam{mi ca urmare
,a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parjii
drepte. EI prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Respiralia sa
este superficiala: ritm 24/min. Apetitul sau este bun, dar are nevoie de ajutor pentru
a-$i taia alimentele $i suslinerea mainii drepte (este dreptaci). Se hldrateaza bine,
poate sa lina un pahar, poate sa ceara bazinetul, dar nu poate sa-$i menlina
scaunul prea mult (incontinenla de fecale $i pierderi de urina, scaune moi). Ra$eala
la nivefu! sacrului (29 em diametru). De cateva zile paate sa se intaarca in pat
ajutandu-se de margineapatului. Se ridica in fotaliu 1ora zilnic, se simte in general
anxios, in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada. Cu taate aceste limite,
An
Din coloana stanga se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine, in
general. Dar starea sa actuala arata (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru,
datoritall,nei neiini$ti legata de relntoarcerea acasa. Aceasta persoClnaare nevoie
de suportul asistentei $i de informatii'prlvind convalescenta acasa. Aceasiiil'
nelini$te$i lipsa de informatii pot constitui 0problema dedependenta.
Departajarea intre manifestarile deindependen~a
$i manifestarile dedependen~a
,~~', .
48
Analiza $i interpretarea datelor - In nursing este 0sarcina
complexa.
Diticultatea provine din:
- numarul mare de date culese (relativ la eele 14 nevoi)
- varietatea surselor de informatii (pacient,familie, dosar,
eehipa de ingrijire etc.)
Complexita-
tea analizei ~i
a interpreHlrii
(diticultate)
Pentruca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizate
este important ca ele sa fie analizate $i interpretate. Aceasta presupune
identificarea nevoilor specifice ale pacientului, nunumai acelor care caracterizeaza
orice fiinta umana. De exemplu, ne\ioia de a fi curat estecomunatLituror,ln timp be
nevoia de a face zilnic dU$este personala, particulara pentru 0anumita persoana.
oalta persoana, pentru a fi independenta, are nevoie sa-$i poata.spala zilnic parul.
Exista, de asemenea, nevoi personale In ceeace prive$tedintii, barbieritul, unghiile
etc. Identificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participarea
pacientului. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoi
particulare. Acestea pot sa conduca actiunile asistenteila interventii individualizate.
Ana!iza Analiza datelor se face prin:
- examinarea datelor
- clasificarea datelor: date de independenta - acelea care
permit satisfacerea autonoma a nevoilor
-date de dependenta
- ~
- stabilirea problemelor de Ingrijire
- recunoa$terea legaturilor $i a prioritatilor (problemelor).
Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor la
fiecare din cele 14 nevoi.
Regruparea permite identificarea resurselor individuale.
Interpretarea Interpretarea datelor Inseamna a da un sens, a explica
originea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini
I
sursele de dificultate.
I,.
j:':
I
I
i,:
::1:;
':
I
'l:':'}
ii'il"
:,:1:,
I
H \ ,
',',','"
1:1'1
L't
l!,i'
ll\ i:
I
i,.,: ••',:.,.
~:I i
!ii!
,\::,i
'hi,
l
Ei
i'i!.
I'i:
~'!\!
Ii!
I
lf
l, n
j'ii
Ii
' W :
I~I';
- - . . ,
I
I
'1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1. Diagnosticul de Ingrijire este 0forma simpla $i precisa care
descrie raspunsul (reacjia) persoanei (sau grupului) la 0
problema de sanatate. EIconstituie 0judecata practica bazata
pe colectarea $i analiza datelor $i serve$te de pivot la plani-
ficarea Ingrijirilor. Diagnosticul de Ingrijire releva rolul autonom
al asistentei. ("Planification de soins infirmiers", autori: Louis
Grondin, Rita I. Lussier, Margot Phaneuf, Lise Riopelle).
2. Diagnosticul de Ingrijire este un enunt concis actual sau
potential, al manifestarilor de dependenta al persoanei,
regrupate sau nu$i legate de 0sursa de dificultate. ("Repertoire
des Diagnostics Infirmiers", autori: Riopelle, Grondin, Phaneuf).
3. Diagnosticul de Ingrijire - 0problema de sanatate reala sau
potentiala pe care nursele, prin baza pmgatirii ~i experientei lor
sunt capabile (calificate) sa acorde' Y;igrijire. (Gordon - "Le
diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",
Amiec Cahier nr. 12, pg. 41).
== N.A.N.D.A. = Asociajia Nord-Americana de Diagnostic de ingrijire (in franceza I
A.N.A.D.I. = Asociafia Nord-Americana de Diagnostic Infirmier).
In cadrul acestui grup, care se reune$te periodic, se completeaza lista de I
diagnostice, se dezbat probleme de educatie continua, d.efolosire a unui vocabular
(Informularea diagnosticului) mai uniform~i mai comod. InAnexa 5seprezinta lista
de diagnostice acceptate de a VII-a Conferinta a Grupului National pentru
Clasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA).
Dif~rite lReproducemdif~~itedefinitii ale diagnosticului deingrijire:
definitii ale
diagnos-
ticului de
ingrijire
51
4. Undiagnostic de Ingrijire este enuntul care descrie raspunsul
uman (stare de sanatate sau alterare actuaJ alpotentialaa unui
mod de interactiune) al unui individ sau al unui grup, pe care
asistenteie pot sa Ie identifice legal $i pentru care ele pot
prescrie interventii definitive In vederea mentinerii sanatatii sau
; reducerii, eliminarii, prevenirii deteriorarilor (i'nrautatirii) (L.J .
Carpenito - "Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre de
I'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 42).
5. In 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului de
i'ngrijire (de nursing) de catre Adunarea Generala (ANADI):
"Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de
sanatate prezente sau potentiale, la evenimentele de via(a ale
unei persoane, ale unei familii sau ale unei colectivitati". ("Le
diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",
Amiec Cahier nr. 12, pg. 14).
Diagnosticele de Ingrijire servesc ca baza pentru a alege intervenliile de
Ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila.
Diagnosticul de ingrijire (de nursing)
Pomind de la informatiile culese $i de la departajarea manifestarilor de
dependenta, asistenta poate sa defineasca problemele pacientului ~i sa puna un
diagnostic de Ingrijire.
Formularea sintetica a informatiilor Intr-un diaUllostic de Ingrijire u~ureaza
munca asistentei, pentru ca se c1arificasensul interventiei sale.
Definirea diagnosticelor de Ingrijire nu este un element nou. Inceputul I-a facut
Florence Nightingale In anii 1854-1855. Au urmat din ce In ce mai multe descrieri
despre problemeleo& Ingrijire$i despre necesitateaunui 'cadru conceptual pentru
profesia de asistenta.
In u!timele doua decenii (pe plan mondial), Ingrijirile acordate de asistente au
evoluat considerabilln materie de responsabilitate.
Invatamantul tinde sa formeze nu numai asistente executante, ci - de preferinta
- asistente care sa raspunda In mod autonom de problemele unui individ.
Pe scurt, cand rolul asistentelor a inceput sa evolueze, ele s-au reunit pentru a
forma grupul de studiu pentru c1asificareadiagnosticelor de Ingrijire - S.U.A. 1973.
Grupul de studiu: Asociatia Nurselor Americane (A.NA) - a fost format din
asistente practiciene, asistente din Invatamant, teoreticiene, conducatoare. Acest
grup elaboreaza 0lista de diagnostice care au fost studiate $i testate In practica.
.A.poi,acest grup se transforma In"North American Nursing Diagnosis Associations"
50
comunica bine, ii place sa-I atingi, sa-I mf'mgai. Se plictise$te, n-are decat un
televizor. Se simte foarte singur. Facefi partaj intre datele care-i favorizeaza
satisfacerea nevoilor $i intre cele care nu-i favorizeaza, deci partaj intre
manifestarile de independenja$i manifestarile de dependenja. Pentru a U$ura
exercijiul va enumeram manifestarile de dependenja.
Manifestarile de independental_ Manifestari de dependenta
- respiratie superficiala ritm24/min
- partea dreapta imobilizata
- are nevoie de ajutor pentru a-$i taia
alimentele $i pentru sustinerea mainii
sale
- nu poate sa-$i retina scaunul mult
timp - incontinenta de fecale $i urina
- ro$eata la nivelul sacrului
- anxios In momentul cand se' ridica: Ii
este frica sa nu cada
- dificultate In a articula cuvintele, se
piictise$te, se simte singur.
, : : .
0""
.',' ,,'.",' .• ":.',' ";.,",,.' .;l:i,..••W'~t'/(':i1i~:t~>:
. .
Componentele diagnosticului de ingrijire [de nursing)
Diagnosticul de ingrijire este format din doua sau trei parii principale:
1. Problema de dependenta a persoanei
2. Cauza problemei de dependenta
3. Semne :;;isimptome
Problema este prezenta, semnele :;;i simptomele sunt 1
validate $i cauza identificabila.
Ex. "A/imentatie inadecvata prin deficit din cauza star;;
depresive': •
Problema are mari $anse sa survina. Sunt prezenti factorii, de
risc.
Ex. "Atingerea potentia/a a integritatli pielii, din. cauza
imobilitatii':
Sinteza celar 3 tipuri de diagnostic de ingrijire
Problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu e
certa), dar sunt indicii care lasa sa se intrevada. Colectarea de
date va trebui sa infirme sau sa confirme. Ex.. "Perturbarea
posibila a stimei de sine din cauza unei dificulta{i in asumarea
I (o/u/ui de tata sau disfunc{ii sexua/e".
Deoarece diagnosticu/ de ingrijire trebuie sa se orientezespre actiuni/e
autonome, este esen{ia/ a se identifica 0 cauza sau eti%gia asupra careia
asistenta poate sa ac{ioneze.
Actual
Potential
Posibil
t;~
Ex. P = alterarea eliminarii intestinale: constipatia
E =din cauza imobilitatii
S;" manifestata prin scaune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului,
dureri abdominale.
Exista trei tipuri de diagnostice de ingrijire:
- diagnostic actual - cand manifestarile de dependenta sunt prezente,
lobservabile; , O'
- diagnostic potential - cand 0problema poate surveni, daca nu se previne;
- diagnostic posibil - este acela care descrie 0problema a carei prezenta nu este
sigura. I n loc sa se ri:;;te descrierea unui diagnostic eronat, este preferabil sa se
prezinte ca ceva posibil, atragand in felul acesta atentia personalului de ingrijire
care urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme diagnosticul.
Orientarea diagnosticelor spre inter.ven1:iiautonome
si/sau interventii de colaborare
. .
Formularea diagnosticului de ingrijire seface deci pornind de la informa!iile
culese, analiza :;;i interpretarea lor de catre asistenla $i exprima problema
persoanei, cauza acestei problemH :;;i semnele prin care se manifesta :;;i care reies
'din dalele culese (dupa cum reiese din exemplele anterioare).
I n acest sens redam mai jos $i alte exemple:
A doua parte a diagnosticului este constituita dirt enuntul
cauzei (eti%gia) problemei, adica a sursei de dificu/tate.
Reamintim ca sursa de dificultate poate fi definita ca 0
piedica (obstacol major) in satisfacerea. uni3ia sau,mai mu!tor
nevoi fundamentale.
Prima parte a diagnosticului consta i~onuntu/ prob/emei,
problema care exprima 0dificultate traM de persoana, un
comportament sau 0 atitudine nefavorabila sanatatii sau
satisfacerii nevoilor sale. Reamintim ca: problema de
dependenta 0putem defini ca 0schimbare defavorabila de ordin
bio-psiho-social, cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoi
fundamentale care se manifesta prin semne observabile.
Precizare: Problemele de dependenta se definesc in urma
analizei :;;i interpretarii datelor (a manifestarilor de dependenta).
Termenii care arata 0 schimbare in starea de sanatate :;;i
frecvent folositi in formularea problemei sunt: alterare, deterio-
rare, deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare.
Dupa culegerea datelor, asistenta poate sa traga 0
conciuzie, explicand ciar situatia :;;idefinind problemele.
De exemplu:
- alterarea starii de con$tienta...
- atingerea integritatii pielii .
- a/terarea integritajii fizice .
- a/terarea mobilitajii fizice
- a/terarea eliminarii intestina/e: constipatie
2. A doua
parte a diag-
nosticului
1. Prima
parte a diag-
nosticului
Cauza poate fi legata de factorii de ordin fizic, psihologic, social :;;ispiritual sau
o insuficienta cunoa:;;tere - vezi pag. 36-37 :;;iArtexa 4.
Diagnosticul de ingrijire format din 3Parti utilizeaza formula P.E.S.
1. Probleme de sanatate
2. Etiologia .
3. Semne :;;isimptome
P E S
Probleme de Etiologia sau cauza Semnele prin
dependenta care se
manifesta
I
I
I
I
I
I
I ,
:'I i
I t
I
ii"",
r:
I lj,!':
I k'I '"
I
l <"":
~;:'i:'
~! i ;'~1il
,i,li):
pilL
:i!iJ P
'~;,iil,'!ii'i'.,i,'!""""'",',' ,':,' i~W ii
I ""'"
1~,1I ::il
54
Problema conexa (de colaborare)
Trebuie sa tinem cont in acela~i timp de functiile de colaborare ale_asistentei cu
medicul. Trebuie precizat ca nu toate problemele identificate de asistenta pot sa
constituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu (independent). Astfel, dupa
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~
I
Problema conexa este definita astfel:' n.
- problema reala sau potentiala de sanatate (complicatie)
corespunzand unui raspuns fiziopatologic al organismului (unui
traumatism, unei boli) pe care asistentele au intreaga respon-
sabilitate sa Ie recunoasca, sa Ie semnaleze ~i sa Ie trateze in
colaborare cu medicul. Se impune deci ca asistentele sa
identifice ~i problemelede ingrijire care tin cont de functiile de
colaborare (diagnostic de ingrijire colaborativ).
A~a, de exemplu, in cazul unui "diabetic" (cand pot aparea:
hipotensiune, stare de le~in, tremuraturi, ro~eata a felei,
iritabilitate sau somnolenta, voma) sau in cazul "iminentei de
infarct miocardic" (cu dureri retrosternale, aritmii, tahicardie
etc.), cazuri 'in care interventiile asistentei sunt de colaborare,
dar permit 'in acela~i timp ~i interventii autonome, vizand
conforful bolnavului, dlminuarea anxieta!ii etc.
Exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ (reunina
problema $i cauza):
- Intoleranta (imposibilitatea, nu suporta) la activitati fizice din
cauza conditiei sale cardiace.
- Modificarea starii de confort din cauza durerii retroslernale.
- Anxietatealegata de frica de moarte.
55
Precizare
in formujarea diagnosHc'Uluide rngtijire, cauzele (sursell,Fdedifi6uitiJie);care
constituie a doua componenta a diagnosticului, se leaga de prima componenta
- de problema - prin urmatoarele cuvinte: legatde, din cauza - a$a cum ali
vazut fn exemplele de mai sus.
in cazul imposibilita!ii de a cunoa$te clar sursa de dificultate, asistenta va
descrie doar problema pacientului (sau specifica: sursa posibila!!).
Se poate fntampla ca uneori problema de dependen!a sa fie privita ca 0
sursa de dificultate sau invers.
Exemplu: "durerea" poate fi 0problema de dependen!a, dar $i sursa de
dlficultate (ex. fn mi$care). Tot a$8 $i frica, stresul, doliul etc. care pot fl, de
asemenea, tratate ca'probleme de dependenlii $1ca surse de dificultate.
Problema
c o ne x a
L.J . Carpenito, toate problemele identificate de catre asistenta se pot defini in doua
tipuri de probleme utilizand doi termeni ~ianume:
- diagnosticul de 'ingrijire (probleme cu rol propriu de 'ingrijire) ~i
-probleme conexe (cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ingrijire).
Problemele conexe pe care Ie identifica asistenta sunt probleme reale sau
potentiale de sanatate (complicatii) care rezulta sau pot rezulta din situatii
patologice sau iatrogene.
Diagnostic de rngrijire:
Alterarea imaginii corporale din cauza
amputatiei gambei, manifestata prin...
Diagnostic de fngrijire:
- sedentarism din cauza /ipsei de
motivatie de a face alte activitati sau
exercitii
- sentiment de inutilitate din cauza
lipsei de activitate sau
- sentiment de singuratate din cauza
izolarii sociale
Ell:emple
Date culese:
- sta toata ziua la televizor, nu-I inte-
reseaza alte lucruri
- se apropie putin de alte persoane,
spune ca se simte singur ~i se
plictise~te, prime~te putini vizitatori.
Exemplul2
Dupa culegerea datelor ~i separarea manifestarilor de dependenta ale
pacientului M.P., prezentat in pag. 49, putem formula urmatoarele diagnostice:
Diagnostice
1. Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin...
2. Dificultate in a se aliment:l din cauza imobilitatii partii drepte manifestata
prin...
3. Mofidicarea eliminarii intestinale ~i urinare (incontinenta) din cauza pierderii
controlului sfincterian manifestata prin...
4. Lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului, manifestata
prin... .---- '''''-'' - - ",: , . - - - c. " , •• - -
5. Anxietate - legata de limitele sale (frica de a cadea)
6. Alterarea comunicarii din cauza AVC, manifestata prin dificultate in
articularea cuvintelor
Diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cu
obiectivul bine precizat.
Exemplul1
Date culese:
- amputatie de gamba stanga;
- refuza sa-~i priveasca bontul;
- i~i ascunde bontul sub cuvertura;
- e!<primasentimente negative fata de
, aceasta operalie;
- vorbe~te putin.
Exemplul3
. . •. . ~~. --'-"-
Ex er c i 1=i i
Cazul nr. 1
M. S. , 63 ani, este vaduv de 0luna; In prezent refuza sa se alimenteze, plange
frecvent, se izoleaza. Fiica sa declara ca el se treze:;;te foarte devreme :;;iumbla fara
rost, In lungul :;;i latul camerei. Fata sa este trista:;;i Impietrita. Fiind de putin timp
!}[,rlsiohar, el este'iipsltde ocupatie: Diagnosticelede Ingrijire pot fi formulate
reunind problema :;;icauza sa.
I
I,
I
I
PROBLEMA DEDEPENDENT}.,
Stare depresiva
Sentiment de izolare
SURSA DE DIFICUL TA TE
Doliul neacceptat Inca
Pensionar,fara ocupatie
At enJi e:
1. Trebuie sa $tim sa facem diferenta Intre manifestarile de dependenta $i
problemele de dependenta - vezi pag. 33 $i 34
2. Nu este obligatoriu sa utilizam toate (sau numai) diagnosticele din lista
NANDA sau alte c1asificari adoptate.
Putem sa formulam propriul nostru diagnostic de Ingrijire - mai bine-zis putem
sa formulam problema identificata de noi la 0pelsoana priri propriii nO$tri termel'l[l
Importanta este identificarea corecta a problemei pe care 0prezinta persoana $i
formularea care sa ne conduca (orienteze) spre interventiile ce Ie putem face (spre
aplicarea practica a Ingrijirilor).
Exerci1=ii de testare a cuno~tin1=elor
Alegeti 0singura pr oblema - pe care 0considerati cea mai potrivita pentru
formularea diagnosticului - avand urmatoarele date:
I
I
I
SEMNE
manifestate prin . . . (vezi textul).
Cazul nr. 2
M. 1. - pacienta de 40 ani, se plange ca nu are scaun decat la 5 sau 6 zile.
Fecalele sunt de consistenta dura :;;i dificil de eliminat. Este 0femeie putin activa,
e<:ireiaIi place sa manance bine. Meniul sau se compune Intotdeauna din carne,
cartofi, paste tainoas. e :;;iproduse de patiserie.
1. Date culese
- lipsa familiei sau a prietenilor
- comunica putin, este retras
- se simte singur $i Inlaturat
- arata ostilitate
Probleme
1) Alterarea comunicarii verbale
2) Izolarea sociala
3) Anxietate
4) Alterarea procesului de gandire
56
SEMNE
manifestate prin . . . (vezi textul) . .
SEMNE
manifestate prin . . . (vezi textul).
R=2
R=4
Probleme
1) Modificarea imaginii corporale
2) Perturbarea interrelatiilor sociale
3) Perturbarea cronica a stimei de sine
4) Perturbarea situationala, a stimei de
I sine
,
Prezentare de cazuri
, . , . . . •
2. Date culese
Pacientui se exprima In felul urmator:
- "eu ilu mai va/orez nimic acum"
- "eu nu voi mai ajunge sa. . . "
- "altadata eu puteam sa fac fata
situCltiil()E. c~lor mai dificile pe.
cand acum . . . "
Doamna T. (68 ani) a fast alta. data pianista concertista, locuie$te cu fiica sa $i
ginerele sau.
Ea a trebuit sa se pensioneze devreme din cauza unei artrite reumatoide severe.
Ii place sa asculte muzica $i sa citeasca Insa, In prezent, nu poate sa asiste la
concertul orchestrei simfonice cu toate ca are abonament pentru sezon. Este
t obligata sa stea acasa cand are durerile articulare $i resimte oboseala cand I$i
i f spore$te activitatile. Mi$carile mainii sunt limitate mai ales in flexie. Degetele sun!
j deform ate :;;iedematiate; merge Incet $i cu rigiditate. Fiica sa spune ca trebuie sa-$i
ajute mama pentru cea mai mare parte a activitati!or sale.
SURSA DE DIFICUL TA TE
Dieta saraca In fibre
Lipsa de mi:;;care
Lipsa de cuno:;;tinte
SURSA DE DIFICULTATE
Modificarea schemei corporale
Noua imagine corpora/a
Din cauza schemei corporale
PROBLEMA DE DEPENDENT}.,
Constipatie
PROBLEMA DE DEPENDENT}.,
Problema de cuplu
Sentiment de rU$ine fata de. . .
Perturbarea imaginii de sine
: ". ""'. ::'. -: . .
Cazul nr. 3
1. 0. - 38 ani, operat de putin timp, este purtatorul unei colostomii (anus artificial).
EI este adesea trist :;;ipierdut In ganduri. Refuza ca sotia sa-I asiste la Tngrijirile sale
speciale :;;i nu se Intoarce spre ea imediat dupa ce :;;i-aefectuat Ingrijirile.
I,.
J. . ;. . . •
i,l;
0 ~:
i~:'
i"
I
;
');
I::
. . ~
I
'~
~: : ~1
I;;:: ~:. '
~l~:
' ~I : : ! ~: I ~
. i'h
"\;
i8
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Diagnosticul medical
1. Tine eont de problema de sana-
tate 'insine, descrie procesul, exemplu:
artrita reumatoida, AVe
2. Identifica un proees anume de
boala 'ill legatura cu patologia unor
organe $i sisteme specifice.
3. De obicei ramane constant 'in
decursul bolii (de$i mai poatefi adaugat
$i un alt diagnostic).
4. 0 terminologie anumita a fost de-
semnata $i acceptata de comunitatea
profesionala medicala pentru a descrie
procesele specifice.debpala. e'"
5. Formularea sa nu impliea, 'inge-
neral, factorii etiologici. Ex.: obezitatea.
6. Serve$te ca ghid Tndete~minarea
cursului obi$nuit al tratamentuiui me-
dical pentru promovarea 'insanato$irii.
7. Orienteaza practicianul spretrata-
ment medical. -.-J
59
Diagnosticul de ingrijire
1. Tine cont de starea pacientului
care traie$te 0problema de depen-
denta $i de reaclia sa fata de aceasta
stare.
2. Identifica un raspuns umah spe-
cific la un procent de boala particular,
conditie sau situatie.
3. Se schimba 'in functie de modifi-
carile raspunsurilor pacientului.
Sinteza diferen~elor intrediagnosticul deingrijire
$i diagnosticul medical
4. Nu exista 0 terminologie anume
desemnata $i acceptata de comuni-
tatea profesionala de nursing pentru a
descrieJ eaetiavmana. '=='.-v'
5. Tine cont de sursele de dificultate
(sau de factorii care contribuie) care
cauzeaza problema de sanatate.
Ex.: Aport caloric (excedent) 'intre-
cand nevoile organismului, legat de
inactivitate sau Iipsa de cuno$tinte.
6. Serve$te ca ghid 'indeterminarea
tipurilor de interventii nursing care vor
asigura ca 'ingrijirea acordata, furnizata
de arice nursa, sa promoveze reactii
sanatoase $i un trai de calitate.
7. Orienteaza asistenta spre inter-
ventii autonome.
.... ,.:l'P'
Exerciliul nt". 3
Doamnei 1.1. 'ii place sa cante la pian. Ea sufera de artrita $i are probleme - vezi
diagnostic.
a) ( ) constipatie din cauza alimentatiei sarace 'infibre
b) ( ) depresie u$oara, probabil cauzata de 0 pensionare anticipata
c) ( ) alterarea mobilitatii degetelar din cauza artritei
Stabiliti prioritatile.
Exerciliu/ nr. 2
Doamna X este urmarita la domiciliu. Ea a avut 0interventie asupra colonului $i
este purtatoarea unei colostomii; iata diagnosticele elaborate:
a) ( ) insuficienta cunoa$tere 'inlegatura cu 'ingrijirea colostomiei
b) ( ) 0lejera alterare a func1ieidigestive - posibila anxietate
c) ( ) modificarea schemei corporale - rau (greu acceptabila)
Stabiliti prioritatile.
~,
~1
r;
r.i-
f[
~:.
I{
~;.
~,
e"
R = 3 ! r
Criterii carepermit stabilirea unor priorita~i
intreproblemelede dependen~a
Pentr u a stabili 0 or dine a plior itiiJilor intr e diagnosticele de ingr ijir e, tr ebuie
avuta in veder e mai intai in ce ma$.i1r .3nevoia nesatisfacutfi ameninja (vatama)
homeostazia pacientului sau secur itatea sa $i gr adul de dependenja.
Asistenta tr ebuie sa se ocupe mai intai:
1. de 0nevoie a carei nesatisfacere pune 'in pericol starea de homeostazie a
pacientului;
2. de 0nevoie a carei nesatisi'acere antreneaza 0foarte mare cheltuiala de energie;
3. de 0insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului;
4. de 0nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta;
5. de 0nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaza asupra mai multor
nevoj'
6. de o~ev'o-ie'acKrei nesatisTacerevatama (deranjeaia)coi1fortufpaCientului; ~c
7. de 0 nevoie a carei nesatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului It
(Iipsa de respect, comunicare sau informatie insuficienta); ::
8. de 0nevoie care este importanta 'inochii pacientului (exemplu: pacient paralizat, e
afazic, sa comunice cu cop!ii). ;:'
~
Exerc;.tiu/ nr. 1 ;;
Puneti cifrele 1, 2 sau 3 'in paranteza - dupa prioritatea apreciata de'
dumneavoastra:
Operata 'inajun pentru vezica biliara
a) ( ) modificarea respiratiei din cauza durerii
b) ( ) durere toracica dreapta - datorita interventiei
c) ( ) risc potential de hemoragie din cauza unor probleme sanguine
58
. Alegeji cea mai buna for mular e de diagnostic (pr oblema +etiologie) pentr u
sintetizar ea datelor culese de la dna T.:
1) Deficit de 'ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice;
2) Intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular;
3) Diminuarea mobilitatii fizice din cauza durerilor articulare, limitelor functionale;
4) Perturbarea de rol legata de pensionarea fortata, de incapacitatea de a-$i
asuma rolul (pianista);
5) DiminuareC},ry.cbilita1ii fizicedin ,:::auzaartritei,
Doamna M. (83 ani) are 0fractura de $oldde acum5ani $i, 'inprezent, se mi$ca ~
putin 'in timpul zilei. Prezinta uneori incontinenta urinara $i se plange de mici ;i
pierderi de urina. Se plange ca nu poate sa readoarma dupace a fost la toaleta ~;:
noaptea. 'j
Este somnolenta dimineata $i spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se ~
scula la micul dejun. In cursul zlei este iritabila $i se plange ca aSistenta n-o lasa :!
sa-$i faca siesta. [ :
Cum poate fi for mulat diagnosticul de ingr ijir e? (pr oblema +etiologia) (r
R =Perturbarea obi$nuintelor de somn din cauza necesitatii de a se scula pentru a ..
urina $i a diminuarii mobilitatii.
I
I
I"
I'
I
I
I
,
'".
I
,'!
: : i : '
I
'.: .;:
i i ,
(':
n
'1 :
I
i:
l,ll
i : (
1
:
1
I
'nl
i r "': .
'l".
: i ';i
I
,ll
J~!
J~
!Ii ~
1 ;1 ,1
.'i !
3. PLANIFICAREA iNGRIJIRILOR*
atreia etapa a procesului deingrijire
Dupa for mular ea di agnosti cului de i ngr i ji r e, asi stenta elabor eaza un plan de
acti une,car e sa i nfluenteze pozi ti v star ea fi zi ca $i mentalaa per soanei $i sa r educa
pr oblemele de dependenta.
Detinilie: Planlfi car ea ingrijiriI6r'irlJ'eamna stabil/rea Uhui plan do interven/ie,
prevederea etapelor, a mijloacelor de desfa$urare ca $/ a precau/ii1or care trebu/e
luate.
De retlnut: Planul de i nter venti e ti ne cont $i de pr escr i pti i le medi cale.Planul de
i nter venti e cupr i nde doua componente:
a.obi ecti vele de i ngr i ji r e
b.i nter venti i le
Planul de /nterven/ie permite asistentei sa judece urgen/ele$i importan/a
problemelor de dependenJ<}i, putfmd astfel sa decida priorita/ile pe care trebuie sa
Ie respecte in cursul unei z/Ie de munca.
Acest plan se i ntocme$te ti nand cont de loate sur sele de i nfor mati e $i de
par ti ci par ea tutur or colabor ator i lor di n echi pa de i ngr i ji r e, i n veder ea c1 ar i fi car i i
pr oblemelor pe car e Ie ar e per soana (paci entul) $i pentr u 0or i entar e comuna a
acti uni lor ce ur meaza a fi i ntr epr i nse.
Un astlel de plan,car e u$ur eaza ur mar i r ea i ngr i ji r i lor ce tr ebui e acor date de
catr e toti membr i i de echi pa,di n toate tur ele de lucr u,consti tui e un instrument de
comunicare, de uniticare $i de continuitate a ingrij/r/lor.
Important: Deoar ece planul de i ngr i ji r e este stabi li t por ni nd de la nevoi le $i
capaci tati le paci entui ui ,acesta ar e dr eptul sa par ti ci pe la deci zi i le pr i vi nd i nter ven-
li i le,ar e dr eptul sa-$i spuna opi ni a asupr a i ngr i ji r i lor pe car e Ie dor e$te.Obi ecti vul
pr i nci pal al i ngr i ji r i lor este de a aduce per soana laun gr ad opti mde i ndependenta
i n sati sfacer ea nevoi lor pr opr i i .
Este deci esenti al - i n masur a i n car e este posi bi l, sa se colabor eze cu
per soana i ngr i ji ta i n pr egati r ea planului de i nter venti i $i i nelabor ar ea pr i or i tati lor .
Asi stentatr ebui ecsa i nfor meze per so.anadespr E'~acti uni lepe car e Iei ntr epr i nde
$i sa-i soli ci te acor dul.
De exemplu: Asi stenta poate sa-i spuna unui paci ent slabi t car e sta de mult
ti mp i n pat: "Planul de i ngr i ji r e pe car e I-amfacut pentr u dv. i mpune sa va r i di cati
di n pat. Astazi va voi a$eza i n fotoli u,i n tr ei r epr i ze. Pentr u a evi ta pr oblemele
r espi r ator i i $i ca sa nu va i ncer ce 0star e de slabi ci une,ar fi bi ne ca dv. sa nu
r amaneti i n fotoli u mai mult de 30 de mi nute.Sunteti de acor d sa i ncer cam?" Sau
unui paci ent cu i nconti nentai n ur mai ndepar tar i i unei sonde,car e poatefi r eeducat,
i se poate spune: "Mi -ar placea sa va ajut i n r ezolvar ea pr oblemei dv. vezi cale.
Daca vr eti ,eu va duc la toaleta la fi ecar e doua or e i n cur sul zi lei ,ca sa puteti dv.,
puti n cate puti n,sa r eluaji mai bi ne contr olul vezi cal.Dv.ce cr edeti i nacest sens?"
Unui paci ent atazi c,i n r ecuper ar e,i se poate spune: "Eu cr ed ca dv.v-ar placea
• "Planificarea ingrijirilor" se mai nume;;/e ;;i "Plan de in/erven/ii"
~n
sa i ncer cati sa va expr i mati ,nu-i a$a? Daca ma ajutati ,putem i ncepe sa lucr am
i mpr euna la pr onunti a a doua consoane. In ti mp ce va fac toaleta (bai a par ti ala) $i
de fi ecar e data cand voi veni sa va vad vom cauta cuvi nte car e i ncep - cu «p" $i
«f" $i dv.veli i ncer ca sa Iepr onuntati cu mi ne.Gasi ji ca aceasta este 0 i deebuna?"
In unele cazur i ,planur i le de i nter venti e se pot face i n Intr egi me cu colabor ar ea
paci entului ,dar nu i ntotdeauna este posi bi l acest lucr u. Uneor i nu este de dor i t sa
se comuni ce paci entului toate,oi J .i I1 .r : ;ti vei e pr opuse. Aceasta i n cazul i n car e exi sta
r i scul de a-i pr oduce acestui a nefi ni $te sau r eacti i negati ve.
Nota: Plan/ficarea presupune stabilirea prior/ta/ilor de ingrijire in urma carora se
stabi/esc obiectivele. lerarhizarea nevoi/or, dupa Maslow, furn/zeaza, de exemplu,
o metoda de a slab/Ii priorila/i/e:
Prioritatea 1 : nevoi fi zi ologi ce (r espi r ati e,ci r cui aji e,nutr i ji e,hi dr atar e,eli mi nar e,
temper atur a,confor t fi zi c)
Prior/tatea 2: nevoi de secur i tate(per i cole di n medi ul i nconjur ator ,fr i ca)
Priorita/ile 3-4-5: nevoi a de a si mti dr agostea,de a nu fi i zolat (pi er der ea unei
fi i nte dr agi ,sti ma de si ne,r eali zar ea etc.) .
Precizare: Problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se aleg
cu discernamant, deoarece, teoret/c, fiecare pac/ent ar putea avea 50-60 de
diagnostice de ingrijire $/ atunci folosirea planului ar fi aproape imposibila.
a. Obiectivele deingrijire -
prima componenta a planificarii ingrijirilor
Un obi ecti v de i ngr i ji r e poate fi defi ni t astfel: • descrierea unui comportament pe
care-I a$teptam de la pac/ent. un rezultat pe care dor/m sa-I ob/inem In ur ma
i nter venti i lor . Acest r ezultat defi ne$te compor tamentul scontat al paci entului , un
compor tament car e se dor tl$te sa se vadai n mani festar i le paci entului (r eacli i
speci fi ce pr evazute) (Anexa 3). Paci entui $i fami li a tr ebui e i nclu$i i n acest pr oces
de for mular e a obi ecti vului .
Obi ecti vu/ de i ngr i ji r e vi zeazi l deci ati tudi nea, compor tamentul sal! acji unea
P?<: : i entului i n$Yo$i (sau a fami li ei ,a gr upului c~i c;Q'ecti vi tati i ).
. lata un exemplu de obi ecti v car e ar fi acceptabi l i n cazul unui paci ent par ti al
par ali zat:
Ca pacien!ul sa se imbrace fara ajutor in decurs de... (saptamani)
sau
Ca pacientul sa-$i men/ina tot timpul gamba (pic/orul) $i bra/ul drept (daca ele
sunt afectate), intr-o buna poziJ/eanatomica, se prec/zeaza $i obiectivul de ingrijire:
"asistenta va verifica la fiecare 3ore".
Caracteristicile unui obiectiv deingrijire
Obi ecti vul de i ngr i ji r e tr ebui e astfel for mulat i ncat sa r ei asa clar $i pr eci s car e
sunt r ezultatele pe car e paci entul (fami li a,gr upul,colecti vul) $i asi stenta sper a sa
Ieobti na,pr ecum $i car e sunt acti uni le,i nter venti i le pe car e asi stenta $1 paci entul
(fami li a,gr upul,colecti vui ) Ie pot i ntr epr i nde pentr u a ati nge scopul fi xat.
~1
I '
I
I
I
I
I
I
I
I
Perforrnanta
CE FACE?
Pasiv
CE se face
pentru
pacien!?
Activ
CE se face
de catre
pacient?
~
.~
I Obs.ervabil ! I
•• c•• '-'T~.~:A~~~ent -. 1 1 '0 " 1 _ - _
se face actiunea?
/
63
Realism
iN CE MAsURA
se poate face actiunea?
Tntrebarila care
un obiectiv de ingrijire
trebuie sa raspunda
Specificitate I I
Performanta
Ca dna X... Implicare II
Realism
Observabil
Ex.••Ca dna X sa procedeze ea insa$i la aplicarea dispozitivului II
de stomie de fiecare data".
sau
"Ca dna X sa mearga cu ajutorul carjelor de 3ori pe zi - cate 5 1 I
minute".
/
Irnplicare
CUM?
Tnce fel face
pacientul actiunea?
Specificitate
CINE face actiunea?
Nota:
Se subintelege ca asistenta este capabila sa-I inve/e pe I
pacient principiile de lngrijire a unei stomii.
62
- comportamentele. actiunile $i atitudinile sa poata fi "obiectiv" [ , i
obserJ abile, masurabile, evaluabile cu precizie. ~
l;'
Nota:
in situa/ii grave de dependen/a marcata, implicarea
asistentei in vederea satisfacerii nevoilor este aproape totala -
avand in vedere ca pacientul nu poate totdeauna sa se implice. I"'
in acest caz obiectivul va avea un caracter mai pasiv, dar el are it
intotdeauna ca subiect pacientuf. Exprimarea In alj'oste cazuri t
se va face cu verbe la diateza pasiva. Ex. "Dna X va fi &
supravegheata fa fiecare ora privind. .. " ,)'
~~,
i:
~:, - nivelul de angajare a persoanei (trebuie sa actioneze singur
sau cu ajutor).
Ex. "Ca dna X sa inteleaga $i sa efectueze ea insa$i ...••
sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul (asistentei, carjei)"
- sa apat1ina unui singur subiect (familie. grup etc.) ex. "Ca
dna x...'~
- actiuni, atitudini, comportamente a$teptate de la persoana.
pornind de la un verb activ (vezi anexa 3) ex. "Ca dna X sa
in/eleaga $i sa efectueze ... "
.. ~obiectivul trebuie sa tina cont totdeaunade capacitatile fizice.
'l, nteleduale:-' afective .ale' persoanei; 'p"eiltfD'8:"fi aplicabil. el '-,
trebuie sa fie realist $i aceasta atat din punct de vedere al ::
capacitatii persoanei, cat $i din punct de vedere al abilitatii $i ~.
disponibilitatii asistentei pentru a-Iajuta sa atinga obiectivul. Ex. ~
"Ca dna X sa efectueze ea insa$i ingrijirile stomiei respectand ~;
principiile inva/ate'~
Deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele (componente) caracteristici:
S =specificitate: cine face actiunea?
P =performanta: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient?
1 = implicare: cum se face actiunea?
R = realism: in ce masllra 5e poate face acHi;.nea?
0= observabil: cand?
Observabil
Implicare
Specificitate
Realism
Performanfa
it
~
~
~
Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornindde la sistemul ~.
S.P.I.R.O. = mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor de ingrijire. ~.
Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele cinci intrebari: ~'
1 \ ;
r~
i i i '
~
[; '
~;
2.~.
~.
I
w
~~
~'
u;
r i k
f X
[~,~
It:'
m
~:
:~;:
~~
~~;
.
,~-
.4"
.:"t-"-
. D e f e f i mJt :
Este uti/ in anumite cazuri sa se menjioneze in formu/area obiectivu/u/
momentu/ in care se va face eva/uarea sa. De ex.: "a se eva/ua /a fiecare ora" sau
"a se eva/va /a trei zi/e" etc.
~"
Exerci~iude elaborare a obiectivelor
Pornind de /a urmatoare/e diagnostice de ingrijire, e/abora!i obiective/e necesare:
1. Deshidratare u$oara,legat de 0hidratare insufieienta; I
2. Diminuarea amplitudinii respiratorii,din cauza imobilizarii indelungate (varsta
74ani);
3. Predispozitie la escare de decubit,din cauza ca pacientui este imobilizat de
mai multe zile $i se mi$ca foarte putin I n pat.
Exe mplu: Dna X se va ridica I ntotdeauna cu ajutor.
Obiectivul,I n a/ doi/ea caz, va fi ca pacientul sa se I napoieze la casa de batrani
cu fraetura vindecata $; tara complicatii.
Un alt tip de obiective pe care asistenta trebuie uneori sa I e elaboreze sunt
obiective/e permanente.
8ugeram urmatoare/e raspunsuri:
Rl= Ca pacientul sa bea 2000ml lichide timp de 24ore (I a interventii se va
preciza eumse va face repartizarea cantitaiii de lichide).
R2 =Ca pacientul sa-$i amelioreze amplitudinea respiratiei: sa faca exerciiii
respiratorii timp de cinci minute de doua ori pezi.
R3 =Ca pacientul sa se I ntoarca $i sa-$i schimbe pozitia I n pat,ajutandu-sede ,.
marginea patului sau auxiliar,la fiecare 2 ore.
b. Interven~a -
a.doua componenta a.:plal1ificarii ingrijiriior'"
Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentru
a corecta problema de dependenta a pacientului.
Actiunile asistentei (de ex.: de suplinire sau de eompletare a ceea ce pacientul
nu face singur) au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim de
independenta a pacientului .
Asistenta care intocme$te planul de I ngrijire trebuie sa se gandeasca la
interventii care raspund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului.
I nterventiile trebuie sa fie deci: novatoare, personalizate, observabile,
masurabile (evaluabile).
. Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie:
I i.
'
- sa se indice la ce ora (2,6 sau 10h),I n care moment al zilei (dimineata,dupa
baie etc.);
Exe mple :
O.T.S. - Dna X va f a$ezata I n fotoliu I n fieeare zi,timp de 0ora,de 3 ori pe zi
(acesta este un obiectiv de interventie a asistentei)
O.T.M.'::Ca I ntr-o saptamana dna X sa mearga fara ajutor pana la baie
O.T.L. - Ca dna X sa-$i mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fie
capabila sa tricoteze I n termeDde 0luna.
Precizam ca este preferabil ca obiectivele sa fie formulate I n termeni de
comportament a$teptat de la pacient,mai curand decat I n termeni de interventii
executate de asistenta (sau alta persoana).
De asemenea,sa aiba 0formulare I n termeni care sa stabileasca obiectivul ce
poate fi realizat. (Mai ales studentii au tendinta sa exprime obiectivele ca posibil
de realizat 100%).
Obiective/e pot fi:
1-pe termen scurt (O.T.S.) ore,zile
2-pe termen mediu (O.T.M.) 0saptami'ma
3-pe termen lung (O.TL) saptamani,luni
Exe mplu: - Asigurareaconfortului (patcomodetc.)
-Prevenireacomplicatiilorinfectioase{mobilizareapacienty1 1 1 J "ltc.)
-Ameliorareamicroclimatului...
Not a: Se I ntampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulatrespectand
orbe$te regulile redactate,dar este important cadescrierea obiectivului sa fie clara
$i precisa orientand interventia. Obiectivul este uneori formulat $i I n termeni de
interventii executate de asistenta:
Exe mplu: I ngrijimdoua femei I n jur de 70de ani. Una activa $i una care nU-$i
parase$te patul(zace la pat). Ambele operate de fractura de col femura!.
Obiectivul,in primu/ caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu,la sotul ei,sa fie
capabila sa mearga cu ajutorul unui baston,sa fie capabiia sa efectueze sarcini
zilnice obi$nuite.
64
Pentru fiecare problema pot fi formulate unul sau mai multe obiective.
"I ,' Pentruaatinge unobiectiv I ndepartat sefixeaza mai multe obiective seurtesau
pe termen mediu.
I
Exe mplu: Dna X va trebui sa faca I n fieeare zi,I ntrei reprize,exereitii de flexie
a-degetelor $i pumnului ftermen sClJ rtLI ntr-Q saptflmana ea sa fiecapabilc'Lsa
preseze 0minge rand pe rand,I n fiecare mana (termen mediu).
Aceste obiective cumulate vor duce putin cate putin la obieetivul pe termen
lung =peste 0luna sa tricoteze.
I n cazul unui pacient internat I n spital O.T.L. - global - este considerat ca
obiectiv de atins pana la externarea pacientului $i trebuie seos I n evidenta I n
planul deTngrijire,pentru ca toata eehipa de I ngrijire sa $tie spre ce rezultat tind
eforturi/e comune.
I
Ii
I
.',
I ::
: .: ! '
j;:
ii'
i)
I .
i.il
i
:
I i:
!\
i\ I'
I
iiI ,
lir
ill
l
ili'
iill:, "
I..
' .' i' { .:..'•..••. ,
J i!i! :,,:,}
!I il',+,
I
\~:i,,:
!!I ~'; "J .":',
:\; i~; \::~ .. :.
!',1,
I
llit~!!.fr.: )
lilli'"''
i] l!::.:t"
"'d~!,:!::~,;
I
'l!~'j"
• : II~; : ";' .' '.. : ' .
I
I !.'
I ::j,.[ :
I
I ;I '!.".:
ill oJ , ..
iiIQ : , J : j l
....
11
1
', .... i".,.•. ,.1,...•.. i."
I
I 'i
li
: :ili'ji
:l! I
; .1 .1 :
I
iI : I I I
"iiil
l: -ll:'~
i':I I J
1'"''
I
I
I
I
~- 'I
I
I
I
. 1
67
Plan de ingrijire [ghid) (tara evaluare]
I
Nota:Se acordti prioritate nevoii de a se mi$ca pentru ca aceasta fi produce I
cea mai pronunJata dependenla. cu repercusiuni asupra altor nevo/: Pentru a u;;ura
demersul, problema cardiaca. se lasa. deoparte.
Exerci1=iu- pentru integrare in procesul de ingrijire I
(tara evaluare)
Domnul V.A., In varsta de 68 de ani, este spitalizat de putin limp pentru I
probleme cardiace - care acum sunt In ordine. Cateva elemente reies din
culegerea de date. EIse alimenteaza destul de bine, se hidrateaza foarte putin (0
bautura la masa d~pranz). Cu t~ate ca i.s-a rec.om.andat sa umble, el.ar~dificult~t: I
In a. sedeplasa um cauza unel fractun a gambel drepte, unde mal'<;lfnte putma
durere. Are nevoie de ajutor pentru a umbla. Sejeneaza sa-i ceara ajutor asistentei.
Nusuna decat foarte rar. Defecare regulata, ladoua zile, Insa scaunedure, mictiuni
putin mai frecvente. EIspune ca se retine adesea de a urina. Incontinenta u$oara
ocazionala. Se plange uneori de durere In partea inferioara a abdomenului.
Nevoi a Dat e care Di agnost i c de Obi ect i ve Int ervent i i
demonst reaza i ngri j i re
dependent a
I---
A SE - Dificultate In a Alterarea mobili- Ca Intr-o sapta- Se fac exercilii
mi$ca se deplasa; talii dincauzase- mana el sa fie pasive $i active
- Durere la nive- ehelei unei frac- capabil sa se de- ale membrelorin-
lui gambei; turi manifestate plaseze pentru a ferioare de doua
- Are nevoie de prin... (vezi nota mergelatoaleta ori pe zi. Se
ajutor pentru a de la sfar$itul determina pa-
umbla planului)
cientul sa mear- I
ga cu ajutor de I
trei ori pezi, einci
minutela Inceput I
r'
... .-., ,
'$iapor=descand'
un rninutln lie~
carezi
A co- - Ii este jenasa Dificultate In a Ca el sa-$i ex- Se raspunde cu
munica ceara ajutor; comuniea, legata prime nevoile eu rapiditate cand
- Nu suna decat dejena rnai multaIndra.z- suna; Ii subliniez
foarte rar
neala (a se disponibilitatea
evalualatrei zile) asistentei pentru
a-Iajuta
A eli- - Mictiuni putin Modificarea Ca el sa-$i resta- Se explica paci-
mina mai frecvente; schemei urinare bileasca 0sche- entului neee-
U '
~ i :
::'.
~:~
~
~~
66
Echipa de fngrijire: asigura completarea $i eficacitatea activitatii profesionale.
Familia: in anumite circumstante este alaturi In actiuni de Ingrijire.
4. EXECUTAREA (APLICAREA) i NGRIJIRILOR -
apatra etapa a procesului de ingrijire
Exemplu: "Se determina pacientul sa practice exercitii respiratorii (10 respiratii ~
abdominale profunde), cate 5 minute la 2 ore" t i
Semm1tura: Maria Pop I :
f;
m
f:
f F
~1
~/
f;
~
~
~
~
V
~;'
.~,
l'
k ; ,
~
~1
g
;
~
Pacientul: executa actiunile planificate pentru el, In functie de resursele proprii r i
(ex. exercitii, raspunde la diver~istimuli. ..) f.;
;f
Asistenta: supervizeaza aceste actiuni, Incurajeaza, informeaza, 19imanifesta r t :
empatia, ajuta 9i efectueaza toate Ingrijirile necesare pacientului. ~
ft'
~,~
rr
~
~
f.\:
ObservaJie: Cele doua etape ale demersului de Ingrijire: planificarea Ingrijirilor ~
(a III-a etapa) 9i executarea Ingrijirilor (a IV-a etapa) sunt strans legate, astfel: U
- In rubrica planificare, decidem intelventiile care trebuie sa se execute In etapa ~;
urmatoare: "ridicarea pacientului de 3 ori In cursul zilei", In rubrica executarea g :
l!iterventiilor: "ridic pacientul de trei ori In cursul zilei". Aceasta relatie stransa poate
sa fie sursa de confuzie Intre cele doua etape pentru studentii de la $coala
postliceala sanitara - care ar trebui atunci cand concep planul de Ingrijire sa repete
acelea9i elemente 9i In etapa a III-a 9i In etapa a IV-a.
pE:J ntrua se evita aceCista confuzie- este posibil ca interventia (atatln ce
prive$te planificarea c~t 9i 'aplicarea) sa fieconsemnata 0 singura dataln plar)uILle'--
Ingrijire Intr-o rubrica de "interventii".
Trebuie sa precizam ca realizarea interventiei reiesedin evaluarea starii
pacientului Inainte, In timpul 9i dupa interventie. Este insa foarte important ca
interventia sa fie formulata dar 9i precis, In consecinta va trebui indicat:
- cui se adreseaza actiunea (persoana, familie etc.)
- orarul (Inainte de masa, la doua ore; de 3 ori pe zi, la culcare sau data)
- natura actiunii cu un verb activ, observabila, masurabila
- semnatura asistentei care planifica, executa Ingrijirile.
Aplicarea Ingrijirilor constituie momentul realizarii con9tiente ~i volu'Stare a
interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul a9teptat. Aplicarea In practica a
actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-$i mentina sau sa-9i recapete
independenta sau un oarecare nivel de independenta. In aplicarea In practica a
interventiilor sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de Ingrijire, familia
(apartinatorii). Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza
problemei.
-Ia ce interval (de trei ori pe zi, de patru ori pe zi etc.);
- sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfa90are actiunea asistentei
sau sa se supravegheze continuu selllnele (de ex. dispneea).
• •••••».~.•:.~~:.-:;,,~.'f" ••iJ .;;'tf'v~$J :1~.#)';f;~:;,,;~,;
c:n
~Nu sunteti roboji. Fiji aten); la reacjiile pacientului $i modifieaji orice ;ntervenjie
ineficace;
_ Imp!icaji pacientul $i familia sa. Explicati-Ie Intotdeauna raliunea intervenjiilor
d-voastra;
_ Pregatiji mediullnconjurator terapeutic $i fara pericole.
Executarea ingrijirilor'!iii rela1=ia asistent-paciEmt
In optica Virginiei Henderson, Ingrijirile trebuie sa fie de suplinire In salisfacerea
nevoilor fundamentale.
pe asemenea, Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independen)a, spre
ca$tigareaautonomiei pacientului. Pentru aceasta, asistenta trebuie sa fie capabila
dedisponibilitate, de vointa de a ajuta $i de 0deschidere fala de aljii, care constituie
unclimat esenjialln desfa$urarea aclivitajii.
Aceasla relajie trebuie sa urmareasca stabilirea unei comunicatii: funcjionala,
pedagogica $i terapeutica.
•functionala - U$urareasch;mburilor (dialogurilor) eotidiene
•pedagogidi -Inva)area = transmiterea informajiilor necesare prevenlrll
(primare, secundare $i terjiare), reabilitarii atat fizic, cat $i psihie
a pacientului
•terapeulica - stabilire~.Intre asistenta $i pacienl a unei relajii de:
-- acceptare reciproca
- atitudine de: respect, caldura
- Injelegere empatica faja de pacient.
~ i :
~.:~
~~.
:;-
~
~,
~
~
~
~.
~
fl f
~
~
~
"
t~>
;;~
;r
~:~
.~
~
ij
sitateade a urina
atunci candsimte
aceasta senza)ie
pentru a evita
incontinen)a. Se
va conduce la
toaleta la doua
ore. Se lasa uri-
narul la Inde-
mana pe timpul
nop)ii.
Se lasa porjia de
apa laIndemana.
Se explica nece-
sitateade a bea
cel pujin un
pahar de apa
Intre mese. Se
ofera pacientului
un pahar de suc
la ora 10, la ora
14$i laora20.
ma urinara nor-
mala o,a, de
eliminare Intr-o
saptamana
Ca el sa bea
1500m!de Iichid
In 24 ore (a se
evaluazilnic)
h~
Insuficienta
hidratare, legata
de frica de a fi 0-
bligat sa mearga
latoaleta
(u$oara incon-
tinen)a) din cau-
za dificulta)ii In a
se adapta pentru
mobilizare
- Incontinen)a0-
cazionala;
- Dureri (uneori)
In partea infe-
rioaraa abdome-
nului
Sfaturi pentru efectuarea interven1=ii1or de ingrijire
Precizare: Fiecare plan de Ingrijire va fi completat cu:
- Intervenjii constante:
Ex.: A$ezarea obieelelor la Indemana pentru eel cu defect vlzual...
- Elemenle de-supravegheat:
•comportament
•reacjii la medicamente
•funcjii vitale elc.
- intervenjii cu roldelegat care reies din prescripjiile medicului.
Nota: La formularea diagnosticului - din acest plan -, semnele (a treia
componenta a diagnosticului) reies din datele care demonstreaza dependenfa,
consideram ca nu mai este necesar sa Ie scriem aiGi.
A se 1- Se hidrateaza
hidrata pu)in; nu bea
lichideIntremese
In cursul Ingrijirilor (igiena, tratament), asistenta se Intrejine cu pacientul, "
asculta, " atinge (cuduio$ie), raspunde la Intrebarile sale, Imparte cu el povara bolii
$i comunica acestuia In)elegerea sa empatica.
Acest contactcu pacientul este un pretext pentru a realiza relatii de Incredere,
re,specVecip~s(;"Qf1~~,.ceconferaIngrijirilorun. caracte[ u[1l.c:lncare es,tB0 condijie
a calita)iilngrijirifor. Adesea Insa,din c~l.Uzasarci~-i1orp'ecare aSistentatrebuie s~
IeIndeplineasca, se observa ca nivelul rela)iilor Intre Ingrijitor $i cel Ingrijit nu este
propice stabilirii acestora, deoarece preocuparea asistentei este mai degraba
centrata asupra sarcinilor de Indeplinit, decat asupra persoanei Insa$i. Este cazul
pacienlilor cu stare grava $i multe tratamente, cand asistenta este
supraaglomerata.
Trebuie Insa sa se jina cont de faptul ca, cu cat starea pacientului este mai
critica, cuatat anxietatea $i durerea sunt mai ma,i $i el are nevoie, cu atat mai mult,
- Nu efectua)i niciodata acte de Ingrijire tara a se cunoa$te rajionamentul, efectul fj de supon $i Injelegere din partea asistentei.
a$teptat; ~ 0problema asemanatoare se pune $i In cazul Ingrijirii unui pacient confuz sau
- Inainte de orice acjiune reexaminaji pacientu! pentru a evalua st~rea problemelor :~.in~on$tie!1t,cand interesul pentru stabilirea unei relajii cu pacientul trebuie sa fie
$i verificali daca intervenjiile prevazute sunt Intotdeauna potrivite (praCticaji 0 il l " eVident.In aceste situajii, Ingrijirile acordate cu caldura $i respect pot sa creeze
culegere specifica de date); ~ pacientului, emojional, revenirea unei fiacar; de con$tienja.
W
I
I
I
I '
I,
I,
:"'
1
'.' .. '"
. ".
,
I
'.'
:1.:
"r.
,I
1
!1] 1';
iii;}W
'ii,;!
i!~: :,n:
ilL::'
I
'llil;
11.",,),
'11"";1
~i:il,:.': .. "i .. ' i.- .•'
1
1\ 1
1
..:" .. :1.. \ ',.' ••..,.1' ... '...
I ' .1"
\ ':
I:W '
h iid'
I
lii
r
<,
I
~":ilil,' ..• "
,,] '! l
'1\
, ,1'1'"
I -'::'! \
In munca sa pentru pacient, asistenta trebuie sa comunice cu el in multiple
circumstante:
- atunci cand aceasta ajunge la spital
- atunci cand se face interviul pentru culegerea de date
_ atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care asistenta trebuie sa-i
explice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente, despre
exameneleyi)rterventiile pe careva trebui sa Ie suporte etc.
Aceasta comunicare verbal a $i nonverbala trebuie sa fie 0 comunicare
terapeutidi, 0relalie de ajutor pentru pacient.
Atitudinea de a asculta, arta de a pune intrebari $i dea raspunde (interesul
concentrandu-se spre pacient) nu sunt dedit cateva din caracteristicile acestei
forme de comunicare.
Situa~ii sau reac~ii in timpul ingrijirilor,
care trebuie sa fie in aten~ia asistentei
I Anxietatea - este un sentiment de inconfort $i de tensiune pe care-I resimte
persoana. Poate sa apara sub forma acuta in prezenta unei dureri, a fricii, a
nelini$tii etc. Ea poate sa produca u$oare modificari ale pulsului, ale respiratiei, ale
tensiunii arteriale, 0cre$tere marcanta a acestor semne vitale. Asistenta trebuie
sa invete sa deceleze anxietatea pacientului, putand fi de mare ajutor pentru
acesta.
Stresul.- este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul nostru. EI
se manifesta atat din punct de vedere fizic, cat $i psihologic. Stresul psihologic
provine dintr-un dezechilibru intre exigenlele la care individul trebuie sa facti fala
$i capacitatea sa de a corespunde. Pe de alta palte, este prezent sentimentul de
a nu avea destul timp: viata este ca 0cursa permanenta contra cronometru.
Stresul poate antrena:lumeroase probleme de s(matate -atat pe plan psihologic
(anxietate, frica de e$ec, depresia), cat $i pe plan fizic, prin insatisfactia anumitor
nevoi fiziologice ca foamea, setea, frigul, inconfortul etc. Indiferent de provenienta
streslJ lui (fizi'c'sau"pshYOlogic), ei poate afectaorganecadeA:l)l,emplu stqrn
acul
(ulcer de stres). Asistenta poate sa ajute persoana printr-un suport psihologic $i
prin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei la
care ea acorda ingrijiri.
Frica - Anxietatea se asociaza adesea cu frica. Frica este un sentiment pe
care-I resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihologic. Nu trebuie sa
minimalizam importanta acestui sentiment tata de un tratament, fata de interventii
sau fa1a de moarte. Atunci cand asistenta $tie sa deceleze frica la persoana
ingrijita, este important ca ea sa-i demonstreze intelegere, vointa sa de a-I asculta
$i de a-I asigura.
Durerea - este 0senzatie neplacuta perceputa intr-unul sau mai multe puncte
aleorganisinului. Ea este insotita de reactii psihologice (anxietate, depresie, furie
70
etc.), de preocupari sociale (nelini$te, ingrijorare pentru viitor, pentru familie), iar
intrebarile cu caracter religios se intensifica. Exista diverse forme de durere, dar
putem sa Ie c1asamin doua mari categorii: durerea acuta $i cronica. Rolul
asistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele (rol
delegat), in a-I acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic, dar
comunicarea terapeutica cu ace$ti pacienti care sufera are 0importanta unica.
$in(1uratatea - Soala, infirmitatea$i batranetea nu sunt atractive. Persoanele
in var;ta, bolnavii cronici : ; ; 1 persoanele dinunitatile psihiatrice traiesc frecvent
experienta singuratatii $i a izolarii. Singuratatea este starea individului care se
regase$te singur cu el insu$i. Uneori, aceste momente sunt benefice pentrufiinta
umana. Dar trebuie sa existe un echilibru intre gradul de intimitate de care
persoana are nevoie (pentru conservarea demnitatii sale) $i intre legaturile sociale
care sunt necesare pentru (realizare) deschiderea $i dezvoltarea personalitatii.
Singuratatea frecventa $i prelungita a persoanelor bolnave duce adesea la
deteriorarea mentala $i afectiva. Rolul asistentei pentru a ajuta persoana
singuratica este de a stabili 0relatie de ajutor, de a stabiii un c1imatde incredere,
de acceptare, de respect $i intelegere. Relatia de ajutor nuinseamna a da sfaturi
persoanei, ci a-I su.stine in dificultatea sa aducandu-i suficienta caldura $i
intelegere empatica. In afara de situatiile amintite mai sus, asistenta intalne$te la
pacienti, in timpul executarii ingrijirilor sale, multe alte dificultati de care trebuie sa
tina cont. Astfel, mai amintim:
Imobilitatea sau diminuarea activitatii normale (poate afecta perceptia imaginii
$i stimei de sine).
. ~'>..
instriiinarea - este yorba de pacientii aflati in servicii!e de sanatate care
sesizeaza (percep) ca nu exista loc - ca nu se tine seama - de opiniile lor, de
nelini$tea lor, de capacitatea lor de decizie, de dreptul lor la informalie, de
preferintele lor $i chiar de personalitatea lor, cu caracteristicile proprii.
Sentimentul de neputin!ii - situatie in care pacientul se vede condamnat $i
constata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor, i$i da seama ca nimeni nu poate sa
faca nimic mai mult pentru el.
I
. Mocfificaret!Lsr:bflmei cprporale - O,.schir:nbareprogre~,iy}l.cumarfi:, slabirea, I
obezitatea, menopauza, imb<itranirea, poate' sa producc:\.la unele~persoane
perturbari importante. Insa $ocul cel mai puternic este format de 0 boala
deformanta cum ar fi: artrita, paralizia, ori de interventii chirurgicale mutilante
(amputatia membrelor, a sanului, a organelor genitale etc.). Aceste situalii, care
atingschema corporala $i la care pacientul se resemneaza cu dificultate, II fac pe
acesta sa traiasca sentimente de frustrare, de devalorizare $i pierderea Increderii
In sine.
Pierderea unei fiinte dragi, a unui ral, a unui statut social sau a unui avantaj
creeaza dificultati de ordin material, profesional sau emotiv.
Doliu! - dupa decesul unei fiinle dragi este 0 pierdere cu repercusiuni
I importante.
71
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
I
I
- I
I
.".:,
,",'..'
~
~
'''''.~
'
,."
"."
"
•.,.•..,~-
.
.
'-
.--"
~
.-..
5
.
E
V
A
L
U
A
R
E
A
i
N
G
R
i
J
U
l
l
L
O
R
a
c
i
n
c
e
a
9
i
u
l
t
i
m
a
p
a
r
t
e
a
d
e
m
e
r
s
u
l
u
i
d
e
i
n
g
r
i
j
i
r
e
E
s
t
e
i
m
p
o
r
t
a
n
t
s
a
s
e
c
u
n
o
a
s
c
a
a
p
r
e
c
i
e
r
e
a
p
a
c
i
e
n
t
u
l
u
i
,
i
n
s
a
t
r
e
b
u
i
e
I
n
a
c
e
l
a
$
i
t
i
m
p
s
a
a
v
e
m
r
e
z
e
r
v
e
,
p
e
n
t
r
u
c
a
p
a
c
i
e
n
t
u
l
n
u
$
t
i
e
i
n
t
o
t
d
e
a
u
n
a
c
e
e
a
c
e
i
m
p
l
i
c
a
0
b
u
n
a
i
n
g
r
i
j
i
r
e
;
e
s
t
e
,
d
e
a
s
e
m
e
n
e
a
,
p
o
s
i
b
i
l
c
a
l
u
i
s
a
-
i
d
i
s
p
l
a
c
a
u
n
e
l
e
i
n
t
e
r
v
e
n
t
i
i
,
d
e
$
i
b
e
n
e
f
i
c
i
a
z
a
d
e
0
i
n
g
r
i
j
i
r
e
e
x
c
e
l
e
n
t
a
.
1
.
R
e
z
u
l
t
a
t
u
l
o
b
1
=
i
n
u
t
D
e
e
x
e
m
p
l
u
:
u
n
o
b
i
e
c
t
i
v
o
o
a
t
e
f
i
f
o
r
m
u
l
a
l
i
n
f
e
l
u
l
u
r
m
a
t
p
f
i
i
.
.
.
:
.
c
a
d
n
a
X
s
a
a
c
c
e
p
t
E
{
5
~
-
$
i
e
x
p
r
i
m
e
m
a
i
n
e
s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
l
e
r
e
s
i
m
t
i
t
e
c
u
o
c
a
z
i
a
p
r
i
m
u
l
u
i
p
a
n
s
a
m
e
n
t
d
u
p
a
m
a
s
t
e
c
t
o
m
i
e
"
.
P
e
n
t
r
u
a
r
e
a
l
i
z
a
a
c
e
s
t
o
b
i
e
c
t
i
v
,
a
s
i
s
t
e
n
t
a
i
$
i
v
a
p
l
a
n
i
f
i
c
a
t
o
a
t
e
i
n
t
e
r
v
e
n
t
i
i
l
e
i
n
v
e
d
e
r
e
a
o
b
t
i
n
e
r
i
i
a
c
e
s
t
u
i
r
e
z
u
l
t
a
t
:
v
a
m
e
r
g
e
s
a
v
a
d
a
p
a
c
i
e
n
t
a
c
a
n
d
e
a
v
a
f
i
m
a
i
o
d
i
h
n
i
t
a
,
0
v
a
a
s
c
u
l
t
a
,
0
v
a
s
t
i
m
u
l
a
s
a
s
e
e
x
p
r
i
m
e
,
v
a
m
a
n
i
f
e
s
t
a
e
m
p
a
t
i
e
,
v
a
i
n
c
e
p
e
s
a
a
b
o
r
d
e
z
e
c
u
e
a
p
r
o
b
l
e
m
e
l
e
g
a
t
e
d
e
p
e
r
c
e
p
e
r
e
a
i
m
a
g
i
n
i
i
d
e
s
i
n
e
.
P
e
n
t
r
u
a
$
t
i
d
a
c
a
o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
a
f
o
s
t
a
t
i
n
s
,
a
s
i
s
t
e
n
t
a
v
a
t
r
e
b
u
i
e
a
i
n
s
a
$
i
s
a
-
$
i
p
u
n
a
n
i
$
t
e
i
n
t
r
e
b
a
r
i
i
n
l
e
g
a
t
u
r
a
c
u
m
o
d
u
l
i
n
c
a
r
e
a
r
e
u
$
i
t
s
a
i
n
t
r
e
t
i
n
a
0
r
e
l
a
t
i
e
c
u
p
a
c
i
e
n
t
a
.
C
a
n
d
a
s
i
s
t
e
n
t
a
f
o
r
m
u
l
e
a
z
a
o
b
i
e
c
t
i
v
e
l
e
i
n
g
r
i
j
i
r
i
l
o
r
,
e
a
e
x
p
r
i
m
a
c
e
r
e
z
u
l
t
a
t
p
r
e
v
e
d
e
s
a
s
e
o
b
t
i
n
a
i
n
u
r
m
a
i
n
g
r
i
j
i
r
i
l
o
r
a
c
o
r
d
a
t
e
.
2
.
S
a
t
i
s
f
a
c
1
=
i
a
p
a
c
i
e
n
t
u
l
u
i
E
x
e
m
p
/
u
d
e
e
v
a
l
u
a
r
e
"
D
o
a
m
n
a
X
,
i
n
c
a
$
o
c
a
t
a
,
n
u
p
o
a
t
e
s
a
s
e
e
x
p
r
i
m
e
p
r
e
a
m
u
l
t
;
p
l
a
n
g
e
,
e
s
t
e
d
e
s
c
u
r
a
j
a
t
a
,
d
a
r
,
I
n
u
r
m
a
d
i
s
c
u
t
i
e
i
a
v
u
t
e
c
u
a
s
i
s
t
e
n
t
a
,
e
s
t
e
m
a
i
c
a
l
m
a
.
D
u
p
a
c
u
m
s
e
v
e
d
e
,
r
e
z
u
l
t
a
t
u
l
n
u
a
f
o
s
t
a
t
i
n
s
$
i
o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
v
a
t
r
e
b
u
i
r
e
l
u
a
t
.
L
a
0
n
o
u
a
I
n
c
e
r
c
a
r
e
d
e
e
v
a
l
u
a
r
e
p
u
t
e
m
s
a
d
e
m
o
n
s
t
r
a
m
c
a
o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
a
f
o
s
t
a
t
i
n
s
.
D
n
a
X
a
c
c
e
p
f
a
s
a
v
o
r
b
e
a
s
c
a
d
e
s
p
r
e
s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
l
e
s
a
l
e
,
p
l
a
n
g
e
,
z
i
c
e
c
a
n
u
v
a
m
a
i
f
i
n
i
c
i
o
d
a
t
a
e
a
i
n
s
a
$
i
,
c
a
s
e
d
e
v
a
l
o
r
i
z
e
a
z
a
.
i
i
e
t
e
a
m
a
p
e
n
t
r
u
r
e
l
a
t
i
i
l
e
s
a
l
e
c
u
s
o
t
u
l
.
S
p
u
n
e
c
a
s
-
a
m
a
i
I
m
b
a
r
b
a
t
a
t
v
o
r
b
i
n
d
c
u
a
s
i
s
t
e
n
t
a
.
R
e
z
u
l
t
a
t
u
l
e
s
t
e
s
a
t
i
s
f
a
c
a
t
o
r
-
p
a
c
i
e
n
t
a
v
o
r
b
e
$
t
e
d
e
s
p
r
e
s
e
n
t
i
m
e
n
t
e
l
e
s
a
l
e
,
d
a
r
a
p
a
r
a
l
t
e
p
r
o
b
l
e
m
e
,
a
l
t
e
d
i
m
e
n
s
i
u
n
i
-
c
a
r
e
v
o
r
f
i
s
u
b
i
e
c
t
u
l
u
n
o
r
n
o
i
o
b
i
e
c
t
i
v
e
c
u
e
v
a
l
u
a
r
i
l
e
n
e
c
e
s
a
r
e
.
D
u
p
a
c
u
m
s
e
v
e
d
e
,
e
v
a
l
u
a
r
e
a
r
e
z
u
l
t
a
t
e
l
o
r
e
s
t
e
,
I
n
t
r
-
u
n
f
e
l
,
0
c
u
l
e
g
e
r
e
d
e
d
a
t
e
,
a
t
i
n
g
a
n
d
a
n
u
m
i
t
e
a
s
p
e
c
t
e
a
l
e
p
r
o
b
/
e
m
e
i
d
e
s
a
n
a
t
a
t
e
a
p
e
r
s
o
a
n
e
i
.
N
o
i
l
e
d
a
t
e
o
b
t
i
n
u
t
e
d
e
s
p
r
e
e
v
o
l
u
t
i
a
p
a
c
i
e
n
t
u
l
u
i
s
u
n
!
a
s
t
f
e
l
a
d
a
u
g
a
t
e
,
s
u
n
t
r
e
v
a
z
u
t
e
,
s
e
s
t
a
b
i
l
e
s
c
p
r
i
o
r
i
t
a
t
i
l
e
,
o
b
i
e
c
t
i
v
e
l
e
$
i
s
e
d
e
c
i
d
n
o
i
i
n
t
e
r
v
e
n
t
i
i
d
a
c
a
e
s
t
e
c
a
z
u
l
-
p
r
o
c
e
s
c
i
c
l
i
c
.
.
D
e
c
i
:
c
v
a
l
u
a
r
e
a
s
e
f
a
c
e
-
p
e
,
t
o
t
t
i
m
p
u
l
T
n
g
r
i
j
i
r
i
i
.
C
a
n
d
s
e
o
b
s
e
r
v
a
c
a
s
e
m
n
e
l
e
n
u
l
(
~
s
-
a
u
d
i
m
i
n
u
a
t
(
c
a
o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
p
e
n
t
r
u
p
e
r
s
o
a
n
a
n
u
a
f
o
s
t
a
t
i
n
s
)
,
c
a
a
c
t
i
u
n
i
l
e
d
e
i
n
g
r
i
j
i
r
e
{
a
l
e
a
s
i
s
t
e
n
t
e
i
)
n
u
a
u
a
v
u
t
i
m
p
a
c
t
u
l
d
o
r
i
t
,
p
r
o
c
e
s
u
l
d
e
i
n
g
r
i
j
i
r
e
s
e
r
e
i
a
d
e
l
a
p
r
i
m
a
e
t
a
p
a
(
r
e
f
o
r
m
u
l
a
r
e
a
d
i
a
g
n
o
s
t
i
c
u
l
u
i
,
a
o
b
i
e
c
t
i
v
e
/
o
r
,
s
e
m
o
d
i
f
i
c
a
i
n
t
e
r
v
e
n
t
i
i
l
e
)
.
E
v
a
l
u
a
r
e
a
p
e
r
m
i
t
e
r
e
a
j
u
s
t
a
r
e
a
o
b
i
e
c
t
i
v
e
l
o
r
$
i
d
e
c
i
m
o
d
i
f
i
c
a
r
e
a
i
n
t
e
r
v
e
n
t
i
i
l
o
r
.
E
a
p
r
e
z
i
n
t
a
0
a
s
e
m
a
n
a
r
e
c
u
s
p
i
r
a
l
a
e
d
u
c
a
t
i
e
i
,
c
a
c
i
n
e
p
e
r
m
i
t
e
s
a
e
v
a
l
u
a
m
I
n
p
e
r
m
a
n
e
n
t
a
.
;
..~
T
o
a
t
e
a
c
e
s
t
e
s
i
t
u
a
t
i
i
p
o
t
f
i
r
e
d
u
s
e
(
a
t
e
n
u
a
t
e
)
d
e
c
a
t
r
e
a
s
i
s
t
e
n
t
a
,
p
r
i
n
i
n
g
r
i
j
i
r
i
p
o
t
r
i
v
i
t
e
,
p
r
i
n
t
r
-
o
i
n
t
e
/
e
g
e
r
e
e
m
p
a
t
i
c
a
,
p
r
i
n
t
r
-
o
p
r
e
z
e
n
t
a
u
m
a
n
a
$
i
c
a
l
d
u
r
a
s
u
f
l
e
t
e
a
s
c
a
,
g
a
t
a
s
a
a
j
u
t
e
p
e
r
s
o
a
n
a
c
e
t
r
a
i
e
$
t
e
a
c
e
s
t
e
d
i
f
i
c
u
l
!
a
t
i
.
D
a
r
,
f
a
r
a
o
'
p
r
e
z
e
n
t
a
d
e
c
a
l
i
t
a
!
e
$
i
0
c
o
m
u
n
i
c
a
r
e
c
e
c
o
n
s
t
i
t
u
i
e
0
r
e
/
a
P
e
d
e
"
a
j
u
f
o
r
,
t
o
a
t
e
a
c
e
s
t
e
i
n
g
r
i
j
i
r
i
s
e
p
o
t
v
a
d
i
i
l
u
z
o
r
i
i
.
E
v
a
l
u
a
r
e
a
c
o
n
s
t
a
i
n
a
a
d
u
c
e
0
a
p
r
e
c
i
e
r
e
(
0
j
u
d
e
c
a
t
a
)
a
s
u
p
r
a
p
r
o
g
r
e
s
u
l
u
i
p
a
c
i
e
n
t
u
l
u
i
i
n
r
a
p
o
r
t
c
u
i
n
t
e
r
v
e
n
t
i
i
l
e
a
s
i
s
t
e
n
t
e
i
.
E
v
a
l
u
a
r
e
a
e
s
t
e
0
c
o
n
d
i
t
i
e
a
b
s
o
/
u
f
a
a
c
a
l
i
t
a
t
i
i
i
n
g
r
i
j
i
r
i
l
o
r
.
D
a
c
a
i
n
t
e
r
v
e
n
t
i
i
l
e
p
l
a
n
i
f
i
c
a
t
e
n
u
$
i
-
a
u
a
t
i
n
s
s
c
o
p
u
l
l
o
r
,
a
t
u
n
c
i
t
r
e
b
u
i
e
s
a
$
t
i
m
d
e
c
e
n
u
a
v
e
m
r
e
z
u
l
t
a
t
u
l
s
c
o
n
t
a
t
$
i
t
r
e
b
u
i
e
s
a
$
t
i
m
c
u
m
s
a
c
o
r
e
c
t
a
m
s
i
t
u
a
t
i
a
.
7
2
;~
D
e
r
e
!
i
n
u
t
:
i
n
v
e
d
e
r
e
a
e
x
e
c
u
t
M
i
u
n
o
r
i
n
g
r
i
j
i
r
i
p
o
t
r
i
v
i
t
e
f
i
e
c
a
r
u
j
p
a
c
i
e
n
t
,
a
s
i
s
t
e
n
t
a
I
.
t
r
e
b
u
i
e
s
a
$
t
i
e
s
a
a
p
l
i
c
e
m
a
i
m
u
l
t
e
m
e
t
o
d
e
d
e
a
c
t
i
u
n
e
c
a
r
e
s
a
u
$
u
f
e
z
e
s
u
f
e
r
i
n
t
e
l
e
p
e
r
s
o
a
n
e
i
b
o
l
n
a
v
e
$
i
s
a
-
i
a
s
i
g
u
r
e
u
n
p
l
u
s
d
e
c
o
n
f
o
r
t
$
i
0
s
t
a
r
e
d
e
b
i
n
e
.
E
x
e
c
u
t
a
r
e
a
i
n
g
r
i
j
i
r
i
l
o
r
c
o
n
s
t
i
t
u
i
e
u
n
m
o
m
e
n
t
p
o
t
r
i
v
i
t
p
e
n
t
r
u
a
s
i
s
t
e
n
t
a
,
c
a
r
e
v
r
e
a
s
a
i
n
v
e
t
e
,
s
a
i
n
f
o
r
m
e
z
e
p
a
c
i
e
n
t
u
l
a
s
u
p
r
a
p
r
o
b
l
e
m
e
l
o
r
s
a
l
e
d
e
s
a
n
a
t
a
t
e
,
a
s
u
p
r
a
t
r
a
t
a
m
e
n
t
u
l
u
i
s
a
u
,
o
r
i
d
e
s
p
r
e
o
b
i
c
e
i
u
r
i
l
e
d
e
v
i
a
t
a
m
a
i
p
u
t
i
n
p
o
t
r
i
v
i
t
e
p
e
n
t
r
u
s
a
t
i
s
f
a
c
e
r
e
a
n
e
v
o
i
l
o
r
f
u
n
d
a
m
e
n
t
a
l
e
.
l
n
v
a
f
a
r
e
a
p
a
c
i
e
n
t
u
l
u
i
e
s
t
e
u
n
a
c
t
d
e
i
n
g
r
i
j
i
r
e
e
s
e
n
t
i
a
l
$
i
n
e
c
e
s
a
r
.
A
c
e
a
s
t
a
i
n
v
a
t
a
r
e
p
o
a
t
e
s
a
f
i
e
s
p
e
c
i
f
i
c
a
(
e
x
.
:
a
i
n
v
a
t
a
p
a
c
i
e
n
t
u
l
s
a
-
$
i
f
a
c
a
i
n
j
e
c
t
i
e
-
i
n
c
a
z
u
l
d
i
a
b
e
t
u
l
u
i
)
s
a
u
p
o
a
t
e
s
a
c
o
n
t
i
n
a
a
l
t
e
s
f
a
t
u
r
i
p
r
a
c
t
i
c
e
.
!
n
a
i
n
t
e
d
e
a
i
n
c
e
p
e
i
n
v
a
t
a
r
e
a
,
t
r
e
b
u
i
e
m
a
i
i
n
t
a
i
s
a
-
i
e
v
a
l
u
a
m
c
u
n
o
$
t
i
n
t
e
l
e
p
a
c
i
e
n
t
u
l
u
i
$
i
d
o
r
i
n
t
a
d
e
a
i
n
v
a
t
a
.
T
r
e
b
u
i
e
s
a
i
n
c
u
r
a
j
a
m
p
a
c
i
e
n
t
u
/
s
a
p
u
n
a
i
n
t
r
e
b
a
r
i
.
i
i
p
u
t
e
m
s
p
u
n
e
,
d
e
e
x
e
m
p
l
u
:
.
.P
u
n
e
t
i
-
m
i
t
o
a
t
e
i
n
t
r
e
b
a
r
i
l
e
p
e
c
a
r
e
I
e
v
r
e
t
i
,
c
h
i
a
r
d
a
c
a
e
l
e
v
i
s
e
p
a
r
s
t
u
p
i
d
e
.
N
o
i
t
o
t
i
n
e
s
i
m
t
i
m
c
a
t
e
o
d
a
t
a
l
i
m
i
t
a
t
i
,
d
e
c
i
s
a
n
u
c
r
e
d
e
t
i
c
a
s
u
n
t
e
t
i
s
i
n
g
u
r
u
l
,
t
o
a
t
e
i
n
t
r
e
b
a
r
i
l
e
s
u
n
t
i
m
p
o
r
t
a
n
t
e
,
c
h
i
a
r
$
i
a
c
e
l
e
a
c
a
r
e
v
a
p
a
r
n
e
i
n
s
e
m
n
a
t
e
.
"
'
'
'
'
'
'
C
a
n
d
s
e
T
t
l
c
e
e
v
a
/
u
a
r
e
a
1
-
'
.
C
.
o
;
.
,
"
-
,
=
"
.
_
,
,
~
"
E
v
a
l
u
a
r
e
a
t
r
e
b
u
i
e
s
a
s
e
f
a
c
a
c
u
r
e
g
u
l
a
r
i
t
a
t
e
,
l
a
d
i
v
e
r
s
e
i
n
t
e
r
v
a
l
e
.
U
n
o
b
i
e
c
t
i
v
i
n
d
i
c
a
,
i
n
g
e
n
e
r
a
l
,
i
n
c
e
t
i
m
p
t
r
e
b
u
i
e
s
a
s
e
f
a
c
a
e
v
a
l
u
a
r
e
a
.
D
e
e
x
e
m
p
l
u
:
d
a
c
a
e
x
i
s
t
a
m
e
n
t
i
u
n
e
a
.
.s
e
v
a
e
v
a
l
u
a
m
a
i
n
e
"
s
a
u
.
.
.
"
d
i
n
3
i
n
3
o
r
e
"
s
a
u
.
.
i
n
3
z
i
l
e
"
-
a
t
u
n
c
i
t
r
e
b
u
i
e
s
a
f
i
e
f
a
c
u
t
a
e
x
a
m
i
n
a
r
e
a
i
n
t
e
r
m
e
n
u
l
f
i
x
a
t
.
C
e
s
e
e
v
a
/
u
e
a
z
a
?
E
x
i
s
t
a
m
a
i
m
u
l
t
e
m
e
t
o
d
e
d
e
a
d
e
t
e
r
m
i
n
a
c
e
e
a
c
e
t
r
e
b
u
i
e
e
v
a
l
u
a
t
.
N
e
p
r
o
p
u
n
e
m
s
a
e
v
a
l
u
a
m
d
o
u
a
a
s
p
e
c
t
e
:
1
.
R
e
z
u
l
t
a
t
u
l
o
b
t
i
n
u
t
s
a
u
s
c
h
i
m
b
a
r
e
a
o
b
s
e
r
v
a
t
a
-
a
d
i
c
a
r
e
a
c
t
i
a
p
a
p
i
e
n
t
u
l
u
i
l
a
i
n
g
r
i
j
i
r
i
;
2
.
S
a
t
i
s
f
a
c
t
i
a
p
a
c
i
e
n
t
u
l
u
i
i
n
s
u
$
i
.
.•.'~
.
I I I
'
I I I 1 I I I
'
I I
1- I-
I
!
:
1
Evaluarea nu ar fi completa fara 0evaluare a Intregului proces urmat. Aceasta
evaluare este necesara atunci cand situatia pare sa stagneze, cand nu se vad
rezultate. De asemenea, se impune 0evaluare a procesului urmat cand se produc
numeroase schimbari In starea pacientului (interventii, complicatii, na$tere etc.),
pentru ca va fi necesara introducerea unor date rloi.
Cum se face el'aluarea?
Evaluarea se face pornind de la un punct de referinta care de fapt este
obiectivul de Ingrijire.
De exemplu: obiectivul pentru 0escara de 2 cmdiametru $i 2 mmprofunzime
poate fi: "ca escara de decubit sa granuleze Intr-o saptamana". Pornind de la
acest punct de referinta, asistenta va putea cu u$urinta sa judece evolutia acestei
probleme. Persoana care faceevaluarea unui obiectiv dat va trebui saInregistreze
observatia, sa indice data $i sa semneze.
Concluzie: procesul de Ingrijire este un proces cielic $i permanent relnnoit.
Precizare
Planurile de Ingrijire, a$a cum Ie gasim descrise In diverse publicatii, pot fi
considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare $i care trebuie luate
In seama.
Toate pot fi instrumente de lucru utile $i trebuie folosite ca puncte de plecare,
pentru ca aduc informatiile de baza, ajutaInvatarea, u$umaza demarajul planifidlrii,
ajuta la stabilirea unui plan de Ingrijire individualizat.
Utilizarea lui nu trebuie sa se faca orbe$te, pentru ca In nici un plan standard -
scris In termeni generali - nu pot fi cuprinse $i tratate toate problemele particulare.
Analizand cu atenlie planul standard, putem determina ce se aplica la pacientul
nostru, astfellncat obiectivele acestuia sa fie extrem de specifice $i individuaJ izate.
Un plan de Ingrijire extensiv line cont atat cie prescriptii1e medicale, cat $i de
interventiile autonome ale asistentei. Astfel, asistenta trebuie sa verifice prescriptia
medicului Inainte de a-$i planifica intervenliile autonome.
"'~Deexemf-tff/: unul din pacienti prezinta.ca,diagnostic de Ingrijire "intoleranta ia
activitate". Asistenta nu va putea sa-$i planifice mijloacele de intervenlieperitru
aceasta problema Inainte de a $ti care sunt activitatile autorizate de medic.
Inainte de a decide interventiile autonome, asistenta va verifica prescriptiile
medicale referitoare la:
- limitarea activitatilor fizice
- restriclii alimentare
c- alte prescriptii ale medicului cu rol delegat.
74
PARTEA A DOUA
NEVOILE
FUNDAMENTALE
ale fiintei umane ~i probleme de ingrijire
.:"
~
I
I
I
I
I
I
I
I
I
"I
I
I
I
I
I
I
r .•..
.'._,~.•_."'Jo1jN'./'.•~•• tr:.,J-,jI .i"~:I l}L '(j-'~.::,;4~~
:"
I"
Ii
~, . .
I
,..
..,
i
I
~:.;,
,
! :i / , '
l i l ".
' :::;' , :1
I
' .' "''. 1
Ii
i
.l , ~
I.
'.,! ' •.•.. "',....
, r., ""
i F '
1
1::\ 1":,1 ...! .
;.j l
1
1"\ '
Il l i
fl ' l t
I j1i
l
"
1
M
.. 1"
I.• I}
c - ;;: ' ". ~.~ ~. ~..•~
.'~-: I .' "~~=-:. ~.;:}'=,_,~",;:_~_
~
~! :
it~
t
~ ) t !
c .t:
~,
~j
;' f,
W
~
g 1.
f~
~
~;'
t:
i
~.
~
q ~
, l ,
;:;~
f ""
~;;
~.
~:
~
;.
~,
\ t':
~
It.
1/
i~ '
~;
if
t{
[~
if ;
"Respirat ia coree/a es/e Ie f el
de necesara ca $i hrana'~
(Vec hi proverb hi ndus)
1. NEVOIA DE A RESP!RA
$1 A AVEA a BUNA CIRCULATIE
A.RESPIRATIA
Defi ni ~i e
A respi ra reprezi nta nevoi a fi i ntei umane de a c apta oxi genul di ri medi ul
i nc onj urator, nec esar proc esel or de oxi dare di n organi sm, $i de a el i mi na di oxi dul
de c arbon rezul tat di n arderi l e c el ul are.
I. Independenta in satisfacerea nevoii d~ a respira
Este determi nata de menti nerea i ntegri tati i c ai l or respi ratori i $i a mU$c hi l or
respi ratori , de func ti onarea l or efi denta.
Etapel e respi rati ei :
"a) Venti/alia' - r€prezi nta. patmnderea aerul ui i nc areaf c uoxi gEm' i n- pl amani $i
el i mi narea aerul ui i nc arc at c u di oxi d de c arbon. Venti l ati a are doi ti mpi : i nspi rati a $i
expi rati a;ea este i nfl uentata de:
- permeabi l i tateac ai l or respi ratori i ;
- c onc entrati a oxi genul ui i n aerul respi rat;
- maturi tatea c entrul ui respi rator bul bar;
- expansi unea c uti ei toradc e;
- func ti onarea normal a a c entri l or c are regl eaza respi rati a.
b) Dif uziunea gazel or- este proc esul pri n c are oxi genul di nal veoi el e pul monare
trec e i n c api l arel e peri al veol are $i CO2 di n c api l are trec e i n al veol el e pul monare.
Estei nfl uentata de:
- di ferenta de presi une a O2 In aerul al veol ar $i c onc entra(i a O
2
di n SEl nge;
- starea peretel ui al veol ar;
- mari mea suprafetei al veol are
77
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Interven1=iileasistentei pentru men1=inereaindependen~ei I
in satisfacerea nevoii
- exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului
-invata pacientul: I
- safad\. exercitii respiratorii
- safaca exercitii de mers, de relaxare
- saaibaposturi adecvate, care safavorizeze respira!ia
- sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese I
copioase)
79
-
- reprezinta numarul de respiratii pe minut Frecvenla
respiraliei - este influenlata de varsta $i sex
lanou-nascut - 30-50 r/min
la2ani - 25-35 r/min
la 12ani - 15-25r/min
adult -16-18 r/min
varstnic -"15-25 r/min
,-' '-~.~;-
Amplitudinea - este data de volumul de aer care patrunde $i se elimina din
plaman la fiecare respira!ie. Din acest punct de vedere
respiratia poatefi profunda sausuperficiala;
Ritmul - reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respira!iaeste
ritmica;
Zgomotele - normal, respiratia este Iini$tita; in somn, devine mai
respiratorii zgomotoasa (sforait);
5imetria - ambele hemitorace prezinta aceea$i mi$care de ridicare $i
ml~carilor coborare in timpul inspira!iei $i expiratiei;
respiratorii
Tipul de - sunt trei tipuri de respiratie:
wspiraJ ie - costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii
superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametrului
anteroposterior in timpul inspiratiei;
- costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului
lateral al cutiei toracice;
- abdominal, intalnit la copii $i varstnici, prin marirea
diametrului vertical al cutiei toracice;
Mucozitali
- mucoasa respiratorie este umeda, secretii
redus8, I
transparente, dense;
Tusea
-
-teprezinta o8l1piratieforjutG; princareseelimin3.'secrctiilc,din
caile respiratorii; este unfenomen de protec!iealorganismului,
r~.
78
- Mediul ambiant - procentajul adecvat de oxigen (21%) din
aerul atmosferic favorizeaza respiratia; mediul poluat, incarcat
cuparticule microbiene, chimice, influenteazanegativ respiratia;
umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu
confortabil;
- Climaiul - influenteaza frecventa respiraliei; caldura
determina cre$terea frecventei, frigul - scaderea frecventei;
vantul perturba respiralia; altitudinea, prin rarefierea aerului,
determina cre$terea frecventei;
- LocLiIde munca- prinpoluarechimicasaumicrobiana, devine
unmediunefavorabil bunei respiratii;
- Varsta- lacopii, numarul de respiralii peminut este mai mare
ca laadult;
- Sexul - la femei se inregistreaza valori ale frecvenlei
respiratorii la.limita maxima a normalului, la barbati !a limita
minima;
- Statura - la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe
minut este mai mare decat lapersoanele inalte;
- Somnul- in timpul"somnului, frecventa respiraliilor este mai
scazuta dedit in timpul starii deveghe;
- Postura - pozitia corecta a toracelui permite expansiunea
plamanului in timpul respiratiei. Individul sanatos poate respira
in ortostatism, $ezand, culcat. Pozitia care favorizeaza
respiratia este cea $ezand $i ortostatica, prin contractia
corespunzatoare a diafragmei;
- Alimentalia - influenteaza menlinerea umiditatii cailor
respiratorii $i prin aportul de glucoza favorizeaza 0 buna
funclionare adiafragmei $i acelorlalli mU$chirespiratori;
- Exercljiul fizic - influenteaza frecventa respiratiei. per-
soanele neantrenate dausemnedeobosealala unefort mai mic
decat cele antrenate;
- - - - - - - - - - - - - - - -
- Emo.tiile-lnfluenleaza fre.cvenla$i amplitudinea respiratiei; I
aeeea"$iinfluemlifo illtplMsul, r~sul; -" .,.-" .. ~.-;.,-
Factori
sociologici
Factori
biologici
Factorii care influen1=eazasatisfacerea nevoii de a respira
Factori
'psihOlogici
c) Etapa circulatorie - consta in conducerea O
2
prin vasele arteriale lalesuturi I .~ Manifesta,; deindependenta ~I '
$i a CO
2
adus de lalesuturi, prin vasele venoase, laplami'm, pentru a se elimina.~: _----,.----------------------- I
Este influenlata de:
- cantitatea de hemoglobina din sange;
- debitul cardiac;
- numarul de hematii;
- permeabilitatea relelei periferice arteriale
d) E:tapa tisulara ~. reprezinta schimbul de gaze dintre sange $i;,;suturi, cu
ajutorul unui sistemenzimatic complex.
Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei.
L.
, " - ' , _ , " " , C
... ...• , , _.• _M. ' •..'",~~" •.' . " ' ~ " . < " ~ . _ ~ " ' "" ' . . . ~ " . , . . " , . _ , ' " , ' . ' , - ' W,i••.. >. ., " . , . •. " ,••,. •' . '•••. , " , , . ,•. •. , . . " •. , . , •. "••, " ••" ••. •. . . . . •. • , . ••. . •. . " •." , . . N'.... ., .....•• ".••"" .., . . . . w. , ;, . . , ~ . . ~
••. ~ :- . •. ' \. :;' ;" , , ;. " , :' " " . •. . . . - =:- "
80
Prezentam trei probleme de dependenta:
15" 15"
I
Manifestari dedependen~a
- pozitie fortata, cu bratele atamate pe langa corp, bolnavul
stand :;;ezand (pozitie care favorizeaza respiratia)
- oprirea respiratiei
- reducerea frecventei respiratiei
- cre:;;terea frecventei respiratiei
- respiratie superficiala sau profunda
- patrunderea unei cantitati mari de aer In plamani
- patrunderea unei cantitati mici de aer In plamani
R1
- tegumente vinete la nivelul extremitatilor: nas, buze, labul
urechii, unghii
- sunt de diferite tipuri: crepitante, romflante, sibil ante
ortopnee
Tuse
Apnee
Bradipnee
Tahipnee
Amplitudine
modificata
Hiperventi-
latie
Hipoventi-
latie
2. Dispneea
Mucozitati
(sputa)
- expiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratorii
superioare de secretii acumulate
- hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la
nivelul cailor respiratorii - p' amani
- amestec de secretii din arborele traheo- bron:;;ic, formate din
mucus, puroi, sange, celule descuamate
respiratie din ce in ce mai
Dispnee de frecventa ajunsa la un grad
tip C he~ q:' le' =" , . ' maxim; dupa care. frecventa
Stokes scade treptat:;;i este urmata
de 0 perioada de apnee.
C iclul se reia
- inspiratie lunga urmata de 0
expiratie fortata, apriee. C iclul
se reia I
Hemoptizie
Dispnee
Ki. ismaul
C ianoza
Zgomote
respiratorii
Se manifesta ca 0 respiratie anevoioasa. Este provocata de numeroase cauze;
mai frecvent, de bolile inimii :;;i ale plamanului, dar :;;i alecailor respi- ratorii supe-
rioare. Aerul patrunde cu greutate in plaman, avand drept consecinta oxigenarea
defectuoasa a tesuturilor :;;iacumularea de C O
2
in sange. Pacientul este anxios.
~~i
II. Dependenta in satisfacerea nevaii
Surse dedificultate,
care determina nesatisfacerea nevoiidearespira
in satisfacerea nevoii, se manifesta urmatoarele probleme:
1. Alterarea vocii;
2. Dispneea;
3. Obstructia caiior respiratorii.
Disfonie - tulburari ale emisiunii vocale, interesand inaltimea,
intensitatea :;;i timbrul vocii. Se mani. festa sub forma de
ragu:;;eala, voce stinsa, voce aspra.
Afonie - imposibilitatea de a vorbi
.
Senzatia de - lipsa de aer 'i-
sufocare
1. Aiterarea vocii ~.
,.' ,.". •••••. ,'''' •.'0 ~ < ' . . !\t:.
Poate ficauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare - I
nas, faringe, laringe, dar :;;ide prezenta alergenilor din mediul inconjurator. lif
~;
Manifestari dedependen1:a ~.
I
I
I ,
~>~
Surse de - alterarea mucoasei nazale, faringiene, bron:;;ice, traheale sau
ordin fizic parenchimului pulmonar; tabagism;
- obstructia cailor respiratorii; obezitatea; bandaje toracice;
dezechilibru hidroelectrolitic; durere;
Surse de - anxietatea; stresul;
ordin - situatia de criza;
psihologic
Surse de - aerul poluat, umed;
ordin - altitudinea inalta;
sociologic
Lipsa - cunoa:;;terea de sine;
cunoa$terii - cunoa:;;terea mediului ambiant;
i
- cunoa:;;terea altor persoane.
-
I;
I :
I
. • ' . ' . . . • , . : . . . "
I
I
•. . . . . . . . . . ,.
. ~
o
I
lit'
~ . . . . . f. .
:' !.
I
t
lL
I
~
l
~
I
~ . ~ .
'~I
~
.
! ,I ..•~ . I . •. . . :.
I
'I ~..'
~ :. ; . . . '
' l I ~
. ;:
f' - ' :r, ~:
I
! j lj
~ ~ , ~ ~ .
:.(;'
Q -'L
I
I
I,
- la nivelul plamanului $i bronhiilor
- invata pacientul sa tU$easca, sa expectoreze $i sa colecteze
sputa ! I
- umeze$te aerul din incapere cu apa alcoolizata I
- aspira secretiile bron$iee, daca este cazul I
- invata pacientuJ sa faca gimnastica respiratorie 'I
- asigura pozifia$ezarid sau sE)m'i$ez~nda' pacientilor cu .'
dispnee '
- invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat)
- administreaza tratamentul prescris: antitusive, expectorante, II
bronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei traheo- I
bron$ice
83
- asigura pozitie antalgica
- invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare
- pregate$te psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici la care
va fi supus (punetii, examene radiologice, endoscopice)
Oprirea
epistaxisului
Pacientul sa
fie echilibrat
psihic
Pacientul sa
prezinte
rezistenJ a
crescuta taja
de infecjie
Pacientul sa
prezinte cai
respirator'll
permeabile $i
o buna
respiralie
Pacientul sa
fie echilibrat
psihlc
- a$aza pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiPerextensiel
- comprima cu policele, pe septul nazal, naracare sangereaza I
timp de 5-10 minute 1
- aplica eomprese reci pe frunte, nas sau ceafa
- recomanda pacientului sa nU-$isufle nasul I
'J .~aci~U1tul sa ,,-_~a nivelul fa:i?ge/~i~i la:ingelui I ' J
'-t',ezmte mu- - umeze$te aerul din rncapere
coase respi- - recomanda pacientului repaus vocal absolut •
r~torii umede - favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala
$i integre
Pacientul sa - intrerupe alimentatia solida I
inghita tara - recomanda gargara cu solutii antiseptice I
diticultate - alimenteaza pacientul cu lichide caldute
- pregate$te psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de I
ingrijire $; in vederea aspirarii secretiilor bron$ice 1
- invata pacientul sa evite schimbarile bru$tede temperatura $i I
de asemenea, aglomeratiile
~,
~
J
I
I
j"
m
I
• • f _ -
~:
~
I
~
it
~
~'
~
~,
g
~
~
~
~,
~,
m
- I nterven~iileasistentei -
82
Manifestari dedependen~a
Pacientul cu deficienje respiratorii
..
-
- ,'-,..
_ .~- n,;",,,
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa
- la nivelul nasului
respire Iiber,
- indeparteaza secretiile nazale
pe nas - umeze$te aerul din incapere
- asigura un aport suficient de lichide pe 24 de ore
,
Pacientul sa - educa pacientul pentru a folosi batista individuala, de unica
nu devina folosinta
sursa de
- educa pacientul pentru a evita impra$tierea secretiilor nazale
infeetie
3. Obstruc~iaciiilorrespiratorii
Poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar $i de
prezenta unor corpi straini, patrun$i accidental in caile respiratorii - indeosebi la
copii - ca $i de deformari ale nasului.
------>' ;;c;::.... ' 1.."
Respiralie - bolnavul respira pe gura
dificila pe
nas
Secrelii - secretii mucoase, purulente sau sanguinolente, care
abundente impiedica respiratia
nazale
Epistaxis - hemoragie nazala
Deformari ale - deviatie de sept, traumatisme
nasului
Stranut - expirare fortata
Aspirajie pe - smiorcait
nas
Tuse - eu tarC\cter de tuse useata sau umeda, persistenta
._ . -
Cornaj - zgomot inspirator cu caracter de $uieratura, auzibil de la
distanta
Tiraj - depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui
I
Isuprasternal, epigastru, intercostal
,
b) TENSIUNEA ARTER/ALA
Factorii care influen~eazatensiunea arteriala
- ••.• ";:!;-:::< •••
•••• ~'~n >,~;.>."':"';;L",~:"C:;,-.i'~jl:'7..t:iI')f ••1 J i:1 'U)< ,.f! ;
1£.2.", ~.
O~
Manifestarile deindependen~a
- varsta - tensiunea este mai mica la copil $i cre$te pe masura
ce Inainteaza In varsta; se stabile$te ia adult; cre$te U$or la
persoana varstnica
- somnul- tensiunea arteiiala In timpul somnului este mai mica
decat In perioada de veghe
Factori
biologici
Frecvenfa Reprezinta numarul de pulsatii pe minut
- la nou-nascut 0130-140pulsatii/minut
'A A M
- la copilul mic 0100-120pulsatiilminut
- la .~0ani '090-100pulsatii/minut
.. ,' ;.,'.N •.€ """"- . -'. ,~< " ~.,~
- la aduit 060-80pulsatiilminut
Sfigmograma
- varstnic
c: peste 80-90pulsatiilminut
a) anacmta; b) catacrota; c) inflexiune dicrota
Ritm - pauzele dintre pulsatii sunt egale, puisul este ritmic
Amplitudine - este determinata de cantitatea de sange existenta In vase
(volum) - este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
- la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
Tensiunea
- este determinata de forta necesara In comprimarea arterei,
pulsului
pentru ca unda pulsatila sa dispara
,
Celeritatea
- reprezinta viteza de ridicare $i coborare a undei pulsatile
Coloratia
- coloratie roz a tegumentefor inclusiv a extremitaliior
tegumentelor - tegumentele sunt calde
Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra perelilor arteriali.
Factori;care determina tensiunea aJ ieriala:
- debitul cardiac
- forra de contraclie a inimH
,. ..:.. elasiicltatea $1caiibrulv~selor .••.- '7=..~~~
- vasc6zitatea sangehir
Tensiunea scade de la centru spre periferie.
j I
I
~.
...
i.
~.
~.
~'
f1
1
-.) .... '. '}
"
I
I
I '
I
""j
",';':/Y .iX",~;ifJ 6,:>;;,>::;-;\. (:<) '/;;\'~
"Fiecare are varsta arterelor sale. "
(Cazali)
Defini~ie
B. CIRCULATIA *
84
Factorii care influen~e;azapulsul
I. Independenta in satisfacerea circulatiei
a) PULSUL
Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos
$i estesincrona cu sistola ventriculara. Pulsul iana$teredinconflictul dintre sangele
existent 1n sistemul arterial $i cel Impins In timpul sistolei. Acest conflict se
exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
Circulatia: estefunclia'pfH~"care se realizea~u'mi$carea.sangelLi in interioru!
vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive $i a
oxigenului la lesuturi, dar $i transportul produ$ilor de catabolism de la lesuturi la
organele excretoare.
Un rol important II detin sangele $; limfa, cuprinse 1nsistemul circular, $i inima,
1nconditiide integritate anatomica $i funclionala.
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului $i a
tensiunii arteriale.
Factori
- varsta - la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la
biologici adult; de asemenea, la varstnici
- ina/limea corpora/a .- persoanele mai scunde au frecventa
pulsului mai mare decal a celor 1nalte
- somnu/ - frecventa pulsuJ ui 1n timpul somnului este mai
redusa
p-'" - alimentalia_-::ln tirnpl)Ldjgestiei, frecventa pulsull)icre$te ."
' •. -, ....•. '" i,-,":"', . '", ~,'''._' •• -.c••• ,., ••••..,.;....., , .'...... .' "- ___ ,_:' .; __-., • .,. ,_, ." •• 1. ••••
- eforlulfizic -.determ.ina cre$terea frecventei pulsulu;, care
scade dupa Incetarea efortului
Factori
- emolHio ) •
psihologici
- pl~n~ul produc cre$terea frecventei pulsului
- manra
Factori
1 - mediu/ ambiant - prin concentralia In oxigen a aerului inspirat,
sociali
influenleaza frecvenla pulsului
'Deoarece in practica ne inti\lnim frecvent cu situalii in care modificarile respir<:ito(iidetermina $i
modificari ale parametrilor cardiovasculari (puis, tensiune arteriala) $i invers, amconsiderat necesar sa
tratam nevoia de a avea 0buna circulalie lmpreuna cu lnsa$i nEJ Voiade a respira.
..,..•... ;
! I~~,i,
'::!,I"
~
\ " •..'.",';.'-" ..,
\. ,',i"
11 .....,
,: ;",(':
:;",',.;
l
i'l
~& ;:).
.(1'
~~r
~t
IIIi!:
:'T{::~:
I
:!t'
: : : : ' i" : :
,",'
,(!~:
I
'.! .•• 'o' .."....•. ""
1;
;;'!:t;
I
: .. :., .... ".'""': .. ,,,'.: ..... ,
,i'i"
~1
'"
!l~'
I
' .. ''.,,'
:::~: ;
,-;.:
Ill.i
I
i.' ... ",
l~:::
] ;1.
I:;;(,'i
li!i'
_ ::
_ I
I
I
I
I
I
I
I
\ 1
: 1
I
: 1
I
. 1
87
Circula1 =iainadecvata
Manifestari de dependen~a
II. Dependenta in satisfacerea nevaii
Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii
de a avea 0buna circula~ie
';duca padentul:
- pentru asigurarea conditiilor igienice din Incapere (aerisire)
- sa-~i mentina tegumentele curate, integre
" -: -sa ai~a 0alime~ta!i~echilibrata, fara e,x,cesdegra~imi, de c1 0ruradesodiu II. '
- sa eVltetutunul, cO;lsumul exagerat de alcool '
- sa evite sedentarismul
- sa poarte ,mbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulalia
Deordin fizic
- alterarea mu~chiului cardiac, a peretilor arteriali, veno$i;l
obstructii arteriale; supraincarcarea inimii
Deordin
- anxietatea, stresul, situatia rJ : .' criza
psihologic
Lipsa
- cuno~tinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre j
cunoa~terii
sine, despre altii, despre obiceiurile daunatoare
Tegumente
- red, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii I
modi,ficate
- cia. nQtic?~. -: - C9IQr~tig'yiolacee a unghiilor, buzelor, lobuipi I
urechii. . , . . . I
Modificari de
- tahicardie =cre~terea frecventei pulsului
frecventa a
- bradicardie =scaderea frecvenlei pulsului
pulsului
!
Modificari de
- puis filiform, cu volumfoarte redus, abia perceptibil
volum al
- puis asimetric - volum diferit al pulsului la artere simetrice
pulsutui
Modificari de
- puis aritmic =pauze inegale Intre pulsalii
ritm at
- pulsdicrot =se percep doua pulsatii, una puternica $i alta
pulsului
slaba, urmata de pauza
I
'. ' .
.
I
) .
': : ': '
~
I
I
t
I.
m'
, I J "
'Iii . ,
I : .
I
I
. .
:. . . . •. :.••
, .
I
" . ,,'
: . ,
T. A. min.
75-90 mrriHg
50-60 mmHg
60-65 mmHg
60-75 mmHg
peste 90 mmHg
75-90
1 00-1 20
90-1 1 0
peste 1 50
1 1 5-1 40
T. A. max
T. A. min =T. A. max. +1 sau 2
2
86
4-1 1 ani
adLift
varstnic
1 -3 ani
1 2-1 5ani
Varsta
Ex.
T. A. dif. =T. A. max. 1 40- T. A. min. 80 =60 mmHg
- frigul produce vasoconstrictie, ded ~i cre~terea
tensiunii arteriale
- caldura produce vasodilatatie, ded ~i scaderea
tensiunii arteriale
Manifestari de indepe;ft1 den~a
Variatia valorilor tensionale la 0 persoana normotensivaJ 24h
- emojii/e: . bucuriile, anxietatea determina cre~terea tensiunii
arteriale
- c/imafu/:
Tensiunea maxima se
obline in timpul sistolei
ventriculare
Mentinerea raportului
intre T. A. max.
~i T. A. min.
Tensiunea diferenliala
reprezint~i diferenfa
T. A. max. T. A. min
Factori
psihologici
Factori
i sociologici
Tensiunea minima se
I ob!,ine in !!mpul diasto!ei 'I
, '1 1
i!'1
1 : 1 1
I : :
~i:
III
j
lii
L
}
iI~1
1 ~;'i . . :
"
I
i
rJ
i. . i: . ' . •. . .(,. . . . . . . . - acavitatea - d;ur~a. produce0cre$lete atens. ;unUartef;a!e;de ~. i . Irtterven~ii1 e asisten. tei pe~trLl men~nerea independente; I
! : , ! ~: , , , asem~nea, efortu. 1fl~l~produce. ~re~tereatenslun~1artenale, cu I clrcula~lel sangume
1 , 1 : : : : '.' revenlrea la valonle Inltlale dupa Incetarea acestUia "
'li!i: ~lig: 200
: : i: li
1
, , '. r serviciu acas~ scad
~lt: : ~1
l. •. : .0.~.j M ~
iiii!!!![ : . '. . _ -
! ~i;~~1 1 '. " t • ta , . " 2 ~•.•••.•• '8 1 7 , . .•• •• 2'1 •••• M'" • I I •• • • , .
! : i\iUI,.
II;
iJ i';~~l .
: 1
il\
: 1 1
iii,
1 ',1
I: : i
ji
Iii
r.x~~~ __m
-'.,". •• _"w .••••,.•••••~ ••;i'-'f.~•. '.
nn
- Interven~iileasistentei -
Pacientui cu circulatie inadecvata
- inainte $i dupa administrarea medicamentelor care au efect
asupra sistemului respirator $i cardiovascular (ex. digitala)
- inainte $i dupa efectuarea interven(iilor de ingrijire care pot in-
fluenta func(iile vitale (ex.: mobilizarea pacien(ilor imobiliza(i la
pat timp indelungat)
- sa pregateasca material ;i'instrumentar corespunzator ~i In,.
stare de func(ionare
- sa pregateasca pacientul dinpunct de vedere fizic (pozi(ie co-
respunzatoare $i inacela$i timp comoda pentru pacient)
- sa pregateasca psihic pacientul (saexplice tehnica, sa-I
convinga de necesitatea efectuarii ei $i sa-i solicite cooperarea)
- sa asigure condi(ii de microclimat care sa nu influenteze func-
tiile vitale (Iini$te, temperatura optima, umiditate corespun-
zatoare)
- sa cunoasca varia(iile normale alefunctiilor vitale, Infunc(ie de
sex $i varsta
- sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului ~i trata-
mentele prescrise (unele modifica functiile vitale)
- sa respecte frecventa de evaluare a func(iilor vitale Inraport
'cu starea pacientului
- sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor
vitale
- ceas cu secundar
- creionde culoare verde sau pix cu pasta verde
- foaia de temperatura
- a$ezarea pacientului Indecubit dorsal, fara a explica tehnica
ce urmeaza a fi efectuata
- plasarea main!!, cu fata palmara pe suprafa(a toracelui
- evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind unindiciu al i
'cevotu(ieiISOlii,al apatitieiur'lor cbmplicatli '$" afprognosticului
- tipul respiratiei
- amplitudinea mi$carilor respiratorii
- ritmul
- frecventa
Observarea ~i masurarea respira~iei
Rolul
asistentei in
masurarea
funclii10r
vitale
Seop
Elemente de
apreciat
Materiale
necesare
Interventiile
asistentei
_ hipertensiune arteriala =' cre$terea T.A. peste valorile normale
_ hipotensiune arteriala =scaderea TA sub valorile normale
_ modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. $i T.A.
min. nu se fac paralel
- T.A. diferita la segmente simetrice (brat stang, drept)
-:,;cadereacantitatii de oxigensfuj5ang~
- dimit:luareacantitatii de oxigenin~suturi
Cand se
masoara
funcliile
vitale
Tehnicide evaluare ~ring•.. ijiri asociate nevoii
de a respira ~i a avea' a bilna circulat:ie
Evaluareafunc~iilorvitale
Funcfiife vitale includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala $i temperatura. Ele
sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boata.
_ cand intervine 0 schimbare instarea de sanatate a unei per-
soane
_ cand este admis intr-o unitate spitaliceasca (Ia internare, pe
toata perioada spitalizarii $i la externare)
- inainte ~i dupa proceduri invazive de diagnostic
I - Inainte $i dupa interventii chirurgicale
Hipo~
H~po~
Modificari ale
tensiunii
arteriale'
OBIECTIVE
INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa - invata pacientul:
prezinte
•sa Intrerupa consumul de tutun, alcool
circulatie
•sa aiba alimentatie bogata infructe, zarzavaturi
adecvaUI
•sa reduca grasimile $i c10rurade sodiu dinalimentatie
_ administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiarit-
mice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase,
anticoagulante
- urmare$te efectul medicamentelor
_ aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive,
masaje
Pacientul sa
_ informeaza pacientul asupra stadiului boli! sale, asupra gra-
fie echilibrat
dului de efort pe care poate sa-I depuna, asupra importantei
psihic
continuarii tratamentului medicamentos
-
IT.. -•...
Ii .
I,'.,',
~_'J H.:j,
.
•... '..•.. :.,}::'
I:,,:::,,:,;,
!-,"'.:
!:,> ::;:;:'.
, li!:!r1.~:':
i-I,:!.;-:,
":,:;:'
il:':~!!i~'
1
":1',''',
,ji!I!;'
~!Il
!iil~;
I~"'!L;'"
'\ ;i'l'ij',\ ;
I, '1'11;;\:
~~" J i,I!!!l'
1,\ !1':'1~:1
1:'\1. i,..i.•,... i,!.... i;., .. ,' .•.. , ...
( 1:1;1"~
.
/ -!' "t ,,1'1.".1,. ;:;'1 .. , .
'.l~
~
.;; 1'1 ..::~~. :i... ,.I ... 'I/ ' .... ,... '.' .... '.,',
""'H'~;'
I ~:I ,II: .•'
. :.l.I;~""
." :1"1.'.-."
. 'II'~'"''
li.lt
I :
I
!' .•...••.•.. -•• :.•••.•.
"
'-,"
:i:: .. :'"
Il~
:'~;: :"
':;',,"
II::.' .. !'.'.
'. ;.\ 1.:
;,.i,"
Ziua
"
4( 5 1 6 1 7I 8 1 9 1 '101 1 1 1 1 2 1 1 3 1 141
Zile de boala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1
D R T.A. P T
D S D S D S r S D S D S D S D S D S D S r ~
3 000 6 0 3 0 1 6 0 41 °
2 5 00 5 0 2 5 h40 40°
2 000 40 2 0 1 00 3 8 °
1 5 00 3 0 1 5 1 00 3 8 °
A
--
I
1 000 2 0 10 8 0 3 r
IF
' " "
,
i
, - ~\ ~.~.".. C
V IV
.. ,~:' ; ; :-,~.' ., 1-, •
5 00 1 0 5 6 0 3 6 °
0 0 0 40 3 5 °
I
.•••••••••. 1
I~I
I
I
I
Ii
, J
1 ,1
. !
I
-11' 1
1 ,1
I
I
I
1\
l ~
~
' 'I . . l8-pediOS
J - tibial ,
. 0
0
:.=~:>
radial
Masurarea pulsului
Fig. 1 - Locuri de masurare a pulsului
91
-temporal
--femural
-apical
- numararea inspiratiilor timp de un minut
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de tem-
peratura (fiecare Iinie orizontala a foii reprezinta doua respiratii)
- unirea cu 0Iinie a valorii prezente cu cea anterioara pentru ob-
tinerea curbei
- Tnalte documente medicale se poate nota cifric valoarea ob-
tinuta, cat $i caracteristicile respiiatiei: ex.:
Rs= 20respiratii/minut
RD=1 8 respiratiilminut de amplitudine medie, corespun-
zatoare, ritm regulat
- aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face
prin simpla observare a mi$carilor respiratorii
1- evaluarea functiei cardiovasculare
- ritmicitatea
- frecventa
- eeleritatea
- amplitudinea
\
/.
Scop
Elemente de
apreciat
~
• NOTA:
Pentru foile de temperatura Tncare respiratia este Tnscrisa cu valori ce cresc din
cinci In cinci, pentru fiecare linie orizontala se considera 0respiratie.
r
:" ,
"
., " ~
r;~,:
f
~,
f
o
1("
~
I
l;:
~.
I
~.
I
i
I
:
~;

i
I:
I
I
~.
~.
I
i
~,
t'
>. 'J"V'''. ;',~ . '\: j\ , ' , :, ., <' " \, ...:' I. .•••. -;, .fi1, , .~-t..,
90
NOTAREA GRAFICA A RESPIRATIEI
- t;" J lO" ;' l' I:' J ~;" J :::" " I" i, ., , ;:, ' ' ' ' :, ., ;;, > _, : -, ' ; , " ~••, .;" , !-" ' ., ,' J ' :."" .!~"(~'_i ., ~;,"~;"i.:x' ;NJ ...' i:1 ' l' ~fJ \i:~';.'~'/x~':,"" ',,','.' ~
{--
<. "'. , . , , , . . . . ••.', ' . . •, . ''''', . , . ". ",',.h)"..!~,',.";, '>:. . . ,. . , '~""", _, ~. , , , . , , . , , , , ~_
Ziua
4 1 5 1 6 1 7I 8 1 9I i l l1 1 1 1 1 2 1 Dl 1 4 1
Zile de boa/a
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1
0 R T.A . P T
D S D S D S [ S D S D S D S D S D S [ S [C
3000 6 0 30 1 6 0 4 1 °
2 5 00 5 0 2 5 4 0 4 0°
,
2 000 4 0 2 0 1 00 38 °
.
1 5 00 30 1 5 1 00 38 °
-
"""
It.
1 000 " 2 0 1 0 8 0 37"
. , v
.C', \. . . ~. " ;
5 00 1 0 5 6 0 36 °
0 0 0 4 0 35 °
Locuri de
- oricare artera accesibila palparii $i care poate fi comprimata
masurare
pe un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida,
temporala, superficiala, pedioasa (Fig. 1)
Materiale - ceas cu secundar
necesare - creion ro$U sau pix cu mina ro$ie
Interventille - pregatirea psihica a pacientului '
"', . :J . .:;, . '='"
I
asistentei - asigurarea repausului fizic $i psihic 10-15 minute
- spalarea pe maini
- reperarea arterei
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectui arterei
I - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful de-
getelor
- numararea pulsatiilor timp de 1 minut
- consemnarea va!orii obtinute printr'un punct pe foaia de tem-
peratura, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta
patru puisatii
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu 0 linie, pentru
obtinerea curbei
- consemnarea In alte documente medicale a valorii obtinute $i
a caracteristicilor pulsului
•. .
Ex. : 12. 11. 1996
Po =80lminut
Ps = 90lminut
puis regulat
Fig. 2 - Tipuri de tensiometre
Q':t
Masurarea tensiunii arteriale
- evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii,
rezisten1a dt3tl'HmInata d(3 ~1. f!, sticit9tea &j, , 9alibrul vase lor) _.
- tensiunea arteria!a sistolica (maxima)
- tensiunea arterial a diastolica (minima)
- aparat pentru masurarea
tensiunii arteriale:
- cu mercur Riva'Rocci
- cu manometru
- oscilometru Pachon
- stetoscop biauricular
- tampon de vata
- alcool
- creion ro$U sau pix cu
mina ro$ie
Scop
Elemente de
evaluat
Materiale
necesare
I
'I.
r
J-
nil
NOTAREA GRAFICA A PULSULUI
I
I
I
Ii,
~;. '
I
I
I.
'I
i
I,] .
I
! '- ...•. j. . . . •.
y
!:"
[:':'
Ii!';:
1
1;
I
'L
.
" . .'. :. . '. ' b
:1:'. "
il'.,
i
!ll
I.
I~ •• ,. • , :,
r~, i
".
, ~I!i
~
~}. .
illl
'11\ '1'
I
'J! ! '
I~:
. 1 1 ! li: .': .,..
"
I" "
:;I:"i
_: !T.
. . , .
I .~.
I
I
I
I
I
I
I
1 , , - ,
I
I
I
95
NOTAREA GRAF/cA A TENSIUNII ARTER/ALE
Zkffl
--,
: 1 1 5 1 6 1 7I 8 1 9 1 1 0 1 T I l 1 2 1 1 3 1 14I
Zile de boata
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
0 R T.A . P T
D S D S D S [ S D S D S D S DS D S' [ S [£
3 0 0 0 6 0 3 0 1 6 0 41 °
2 5 0 0 5 0 2 5 1 40 40 °
2 0 0 0 40 2 0 1 0 0 3 8 °
,
.
1 5 0 0 3 0 1 5 1 0 0 3 8 °
1 0 0 0 2 0 1 0 8 0 3 7°
'.' '''- . ~, , ;; . ...., ." ..- ', .~.C :;.;"
'.
, -
5 0 0
-
1 0 5 6 0 3 6 °
-
0 0 0 40 3 5 °
~.
l i Z
).
~~.
1
1f t .' ,:
-:'
i
,
;::
Ii
I
" '.
I
;
~
membrana
Fig. 3- Sleloscopul biauricular
- se pompeaza aer in man-
$eta pneumatica, cu ajutorul
perei de cauciuc pana la
dispari!ia zgomotelor pulsa-
tile
- se decomprima progresiv
aerul din man$eta prin
deschiderea supapei, pana
'- .Gandse r;lfitcepepriC', , ;, .h:zgo-
mot arterial'(care reprezinta
valoarea tensiunii arteriale
maxime)
- se retine valoarea indicata
de coloana de mercur sau
acul manometrului, pentru a
ficonsemnata
~se continua decomprimarea,
zgomotele arteriale deve-
nind tot maiputemice
9 4
Fig. 4 .- Aplicarea man~elei
lensiomelrului
man~et a
art era
humeral i i
art era radi al i i
a. pentru metoda auscu/tatorie
- pregatirea psihica a
pacientului
- asigurarea repausului fizic
$ipSihictimp de 1 ? minut\3
- spalarea pe maini
- se aplica man$eta pneu-
matica pe bratul pa-
cientului, sprijinit $i in
extensie (Fig. 4)
- se fixeaza membrana
stetoscopului pe artera
humerala, sub marginea
inferioara a man$etei
- se introduc olivele steto-
scopului in urechi
- palpatorie
- auscultatorie
"' ~;" ~,' ; ~_:" '~:'- "
!1 ;., , ~;.
Metode de
determinare
Interventiile
asistentei
---' -V ,-
'"'OC""'''"W •..•. ''' .•?NC.,.• " •..,;,>C«';.'F.'' ..''-NMN1Ca..W''''.,;;.:b,",0' ."' (".".-"' 0;>:,<.(." •. -,.00"' .;"' ' ' ' ' -;.' ' ' ' ' ' ' ' ' ' -' ' ' ' ' «' ' ' ' ' ' ' ce.c.' ,,' , ..•. ' ," ' , ...•h .,,,.,, ••• ,...... ' ",' ••,,' ,".' .""- , " J , " " " " ." " " " " , , , , , , , , ., , , " , " , , ', , , ' M' ,' .•' , ,c,,,.wC"'''',",'''.'''.'J'.'''~,,,,,.,.m~' N<""." "".M"W-"-,"" w••. ".••..•. '''', ., __ '''" ., _" ., ~ .•" .•, •.• , •••••,.•" '••', __..•.•.• , .•, , ,, '" " ••. '., , , " " ._._ •.•.'••..•__ ••..•••_ I ,~.,
------~----[!
~ - I
;;:;:;;""'i
DRENAJUL TORACfc
n.,.
- mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara, pe abdomen
sub coaste
- se roaga pacientul sa inspire adanc pe nas, cu gura Inchisa,
sa stea relaxat, sa nU-$iarcuiasca spatele, sa sesizeze ridicarea
abdomenului
- In timpul expiratiei pacientul I$i va contracta mU$chii ab-
dominalr;-vatine buz~le STranse $i se va concentra asupra
coborarii abdomenului
- timpul afectat exercitiului va cre$te progresiv de la 5 minute, la
10 minute
- exercitiul va fi efectuat de 3-4 orilzi
- dupa Invalarea exercitiului, pacientulll poate efectua $i In po-
zitie $ezand, ortostatica sau In timpul mersului
INCITATIA SPIROMETRICA
- cuprinde una sali mai multe recipiente din plastic, continand
bile colorate
- pacientul se a$aza In pozitie $ezanda
- se introduce piesa bucala In gura pacientului, care va strange
buzele In jurul ei
- se solicita pacientului sa inspire profund $i lent pentru a ridica
bileIe $i a Ie face sa pluteasca cat mai mult timp (de la doua la
$ase secunde)
- se scoate piesa bucala $i se expira normal
- Inainte de repetareaprocedurii, pacientui se va relaxa $i va
respira normal
- este prevazut cu un burduf care se ridica la un volum
predeterminat
- procedura cuprinde etapeie prezentate anterior
" .•• ~" ~ " ~-,-" ••.•• -~'~~'''. ~.".- •.' .•- .;.'<;'. .~l. '::•• -:-,.,-.
- drenarea lichidelor, sangelui sau aerului din cavitatea pleurala
$i restabilirea unei presiuni negative care sa faciliteze expan-
siunea plamanului
- sistemul de drenare sa fie perfect Intretinut, tuburile sa nu fie
obstruate
- respectarea normelor de asepsie
- cu un flacon de drenaj (Fig. 5):
- este cel mai simplu
Spirometru
de debit
.2 :;,<1,;,:
Spirometru
de volum
Scop
Conditii
esentiale
Sisteme de
drenaj
Inter\len~ii penti' " O men1>inerea '0
sau favorizarei!f expansiunii pulmonare
EXERCITI/ RESPIRA TORI!
Respiratia
profunda
96
. _. "••. ~.~~., •..,"".'",,",.,~,i,'.~".,., ;."'..',:1;J "";''')''';':;''~-'' .. '.£".,;, .•:''';:;~.~ol\C~:--'';~,'';,~l\'\.:;;'l;,~;r"",,:;,"~' •.• _,,,.,.. " • '•• ',~..,,,,~,.,,,:~: •..~'•••
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de
acul manometrului, In momentulln care zgomotele dispar,
aceasta reprezentand tensiunea arte'rialaminima
- se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu 0
Iinieorizontala de cl,lloarerO$ie,socotindu-se pentrufiecare
Iinie a foii 0 unitate coloana de mercur
- se unesc liniileorizontal,e Cll Iinii verticale $i se ha$ureaza
spatiulrJ zlJ ltat' ., '_J;' " ~ ,. . .. '", , .
- In alte documente medicale se Inregistreaza cifric:
Ex.: T.A. max.=150 mmHg
T.A. min.= 75 mmHg
- se dezinfecteaza olivele stetoscopului $i membrana cu
alcool
b. pentru metoda palpatorie
- determinarea se faceprin palparea arterei radiale
- nu se folose$te stetoscopul biauricular
- etapele sunt identice metodei auscultatorii
- are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realita-
tea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa
reducerea accentuata a compresiunii exterioare
c. metoda oscilometrica este descrisa in " Breviar de explorari
functionale" de Lucretia Titirca, editia 1994
- favorizeaza oxigenarea $i ventilatia adecvata la pacientii
anxio$i; cre$te volumul curent $i diminueaza spatiul mort
- pacientul efectueaza 0inspiratie profunda $i 0expiratie pre-
lungita, cu buzele stranse
- este de preferat sa se execute In pozitie $ezand
Respiratia - pacientul estea$ezatIn pozitie semi$ezand, cugem-!nchiiflec-
diafiagmatica tat!, sustinuti In regiunea poplitee cu 0 patura rulata '
III DE RETINUT:
- man$eta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului
- manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea
- masurarea va fi precedata de lini$tirea pacientului
- In caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate man$eta de pe bratul
pacientului
-Ia indicatia medicului, se pot face masuratoricomparativela ambele brate
,I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
,I
. . .1 - . .
" " I
99
- este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar
- la un pacient cu 0hidratare adecvata, 0tuse siaM poate U$or
disloca secretiile
- se recomanda aproximativ 2000 ml Iichide/zi
- consta Inadal.;:;).Qrea vaporilor <:Ie?pa la aerL)IinspjrClt
- pastreaza caile aeriene umede $i permite debarasarea
secretiilor
- se realizeaza cu pulverizatoare sau recipiente cu apa a:;;ezate
pe 0sursa de caldura
- consta Tn adaos de umiditate sau medicamente la aerul
inspirat
- se realizeaza prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu
ajutorul aerosolilor =un amestec de gaz cu un medicament
dispersat Tn particule sferice de ordinul micronilor (antibiotice,
antialergice, bronhodilatatoare, expectorante)
- consta Tn lovirea peretelui toracic, cu mana, ritmic, pe toata
suprafata, timp de 1 - 2minute
-Incheietura mainii trebuie sa fie relaxata, iar cotul In flexie
- pacientul este rugat sa respire lent $i adanc
- toracele pacientului trebuie sa fie acoperit
- este contraindicat la pacientii cu osleoporoza sau coaste frac-
turate :;;ifa cei cu probleme de sang',ldre
- pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura :;;isa expire lent
pe nas
- In timpul expiratiei se aplica cu mana pe peretele toracic 0
presiune u$oara $i oscilatorie
- dupa 5 expiratii pacientUi este incurajat sa tU$easca $i sa
expectoreze
- este contraindicata la sugari $i copiii mici
- este un procedeu pozitional care permite eliminarea secretiilor
, - pozitia pacientului seschimbi!Ha 20'-30': .".
- decubit ventral cu perna sub abdomen
- decubit ventral cu patul Tnclinat la 20°
- decubit dorsal
- decubit lateral drept
- decubit lateral stang
- pozitie $ezand
- la sfar$itul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire
profund
- se renunta la pozitiile In care pacientul prezinta disconforl sau
dispnee
- este contraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii
sau cu hipertensiune intracraniana
Interven1=ii pentru mobilizarea secre1=iilor
Umidificare.a
Hidratarea
Nebulizarea
Tapotament
VibraJ ia
Drenajul
'postural
~I
c i s:
t~
~;
!~
~
~~~
~
i
f
t
I
f
Fig. 5- Sistem de drenaj cu un flacon
6lj
nl
'" of
. . '''''. ~
- fu ncli onal itatea
drenajului este
atestata de aparitia
unor bule de aer Tn
lichidul din flacon
- cu doua flacoane
de drenaj (Fig. 6):
-.acest .sistemarE;l' .•.
avantajul masurarii
secretiilor prove-
nind din drenul to-
racic cu mai multa
precizie
- cu trei flacoane
(Fig,7):
- are avantajul obtinerii unei diferente de presiune In cavitatea
pleurala $1 flacoanele de drenare, ceea ce face sa scada
presiunea In interior
."J. "3:~"l<;
A
98
Fig. 6- Sistem de drenaj cu doua flacoane Fig. 7- Sistem de drenaj cu trei flacoane
Interventiile 1 - a$eZarea pacientului Tnpozilie:;emi$ez€md
asistent~i 1 - explicarea tuturor manevrelor pentru a combate starea de
anxietate a pacientului
- fixarea tubulaturii la pat $i a$ezarea flaconului sub nivelul
tG~aGic .... .,., ~'I •. . •. '" _ \" " 71 . ';,,~';" :
- observarea drenajului: v.olumul, tipul, ritmul scurgerii
- observarea f1uctuatiilor flotorului
- solicitarea pacientului sa respire profund $i sa tU$easca la
doua-trei ore pentru a favoriza drenajul lichidelor
- Tn caz de spargere a f1aconului, pensarea tubulaturii $i
schimbarea flaconului
• DE RETINUT:
- este interzisa ridicarea flaconului plin cu secretii fara pensarea tubulaturii,
deoarece Iichidele pot fi reintroduse Tncavitatea pleurala
"!,~ ,"
r
:. __~~_~., .._,.:,~ ..• ,.,•.• ,;~.'.'.i.!"../f!'l'r,e~~~~E.
- capul se extinde mult sprespate
- se introduce lama laringoscopului In cavitatea bucala, cu
bl~mdete
- se lncarca Iimba pe lama laringoscopului (Fig. 10)
- cu varful lamei, prin mi$cari succesive de lnainte-lnapoi, se
agata epig/ota care se ridica In sus. riescoperind orificiul glotic
- tn cazul folosirii laringoscopulu'f tJ lama curba nu este nece.
sara lncarcarea epiglotei
- se introduce sonda traheala In orificiul g/otei, fara a forta
- se verifica prezenta sondei In trahee:
- prin apasari ritmice pe torace trebuie sa se perceapa suflu
de aer prin sonda
- accidentele intubatiei traheale:
- ruperea corzilor vocale prin utilizarea unor sonde groase
sau manevre brutale
- rupturi ale traheei prin utilizarea sondelor de calibru mare
sau prin destinderea exagerata $i mentinerea timp
lndelungat a balonului de etan$are
- edemul de glota dupa detubare
- dispozitiv de aspiratie
- sonde sterile (Nelaton)
- manu$i sterile
- solutie sterila pentru umectarea sondei
- prosop
- seevalueaza semnele $; simptomele care indica prezenta
secretiilor In caile aeriene superioare
- se explica pacientului In ce fel acest procedeu va permite
,"dCLQ,~jare?cailQrleSpiJ atorii". .,~" ., "-~,C~,'
- se asigura intimitatea pacientu!ui printr-un paralfan
- se instaleaza pacientul In pozitie adecvata:
- semi$ezand, cu capullntr-o parte - pacientii con$tienti
- decubit lateral, cu fala la asistenta - pacientii incon$tienli
- se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop
- spalarea pe maini
- 1mbracareamanu$i1orsterile
- fixarea sondei la aparatul de aspiratie
- masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus
- umectarea capatului Iiber al sondei
- introducerea sondei:
- pentru aspiratia orofaringiana sonda se introduce pe margi-
nea gurii, las~mdu-osa alunece In orofaringe
ASPIRATIA OROFARINGIANA SAU NASOFARINGIANA
r-.;. ~., •••
Maferiale
necesare
Inferventiile
asistentei
'..~.,."'- ... ;"':ii~.~~,:"":'~':""~,,,,,,,.;' ~;~~,",_~, •.'l'''::'Ioi~'H''').l{t;.~~'Q:;:_;V,,'t\''.\f.J J '/I'!<N"t~~,~:t';.J ~0J Z'':'~).5I:,.::;.f~,j:>:}:k~,~j,_0~'; •• ! · · - '.'.;;'< .. - - · - ' ' - - I,.:.. : _"",;,~",,,,",""""~" \ ' ' ' ' _- - - __ _ '
/~~~ !. .
4.(:-.~
- \- s <Un'=
Fig. 10-lnlubalie orolraheala
inn
,~~~
': \ /' 'jl
J ,.! . ~ .
'- , . /'
! -, "",", ~', '
( ,c"::19A.. I
! 1
' ',-...''-';;'; [\ \
j, "-~ ..-/.. zzz !
I.>'~ -..'~~~# ' " \.
'<~.~,.! , >''>'\
\\~".,:..2?''-=:-'::':'~
-.se.realize,am euajutorul, . - ~:I f,y-)
plpel Guedel (Fig. 8) : ,I ,/ / 1.'. C- V ..,.'
-.te~nicade introducere ,f I i)l. r (r t ifif{' " ,,' ~-"
plpel Guedel este i''Y'., .:...,....J
desc~isa In. "UrQente! ~I '1 '< ~S.f" -<.~
medrco-ch"urg.cale, L__ <,. __J .~
de Luere)ia TIti.eil '.'1'~rA ..,;
I.mportant e.ste_, ~a ;.- \ lz ) r-> ,_......,., ,<::'
lunglmea canulel sa fie \ C,' \ .............,;;
corespunzatoare: / ./ ' ._ {b. 'J
- daca este prea lunga - - Yzz z
ar putea lmpinge- .,,_
limba spre epiglota Fig. 8- Tehnica inlubaliei orotaringiene cu
$i astfel ar obstrua A . Iraejiunea mandibulei
caile aeriene B. rolalia pipei cu 180' intre arcadele denlare
- daca este prea C. pozilia corecta a pipei
scurta, Iimba nu D. hiperextensia capului penlru respiralie arliticiala
poate fi mentinuta In
partea anterioaraa gurii
~este efectuata de medic sau cadrespecializate pentru aceasta
rnanevra
- sonda de intubatie poate fi introdusa nasotraheal (pe nas) sau
orotraheal (pe gura)
Fig, 9 - Pozilia capului
penlru intubalie traheala
- se efectueaza sub anes-
tezie generala (se mai poate
utiliza $i anestezia locala a
laringelui)
- pozitia pacientului este de
decubit dorsal (uneori se
poate a$eza sub ceafa un
sac cu nisip) (Fig. 9)
Interven~ii pentru men~inerea cailor respiratorii libere
INTUBATIA
IntubaJia
orofaringiana
Intubatia
traheala
j'
Ii
I
I
I
I
(L/
']! :[.
I
I'
I
I
I
I
I
I'
I,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~
Fig, 12- Canuie
pentru traheostomie
,{ .. ~~f(ll
,I./ ~/ ) / ; ~' I I
/~r
',' 'y:a I
~:~"; ' b~ i I
/ 1~'
~~((~.II
n'1'1 \\ I I
~) u
) - - - j
Fig, 13- Fixarea canulei
~~~~ ;2:z:~
- manu$i sterile
- seringi $i ace sterile
- solutii pentru anestezie locala
- solutii antiseptice
- pregatirea psihica a pacientului
- explicarea procedurii
- pregatirea fizica a pacientului
- a$ezarea Tn pozitie de decubit
dorsal cucapullnhiperexterisie
- realizarea campului operator:
- dezinfectia cu alcool iodat a
regiunii cervicale, anterior $i lateral
servirea medicului cu instrumental'
necesar efectuarii anesteziei locale $i
inciziei
- dupa introducerea canulei, fixarea
acesteiain jurul gatului cu ajutorulunei me$e
103
- dureaza aproximativ 0saptamana
- scoaterea canulei se face progresiv, timp de cateva ore pe zi,
pacientul fiind supravegheat atent
- daca apar semne de hipoventilalie se reintroduce, urmand ca
In urmatoarele zile sa se prelungeasca progresiv perioadele
fara canula
- trebuie precedata de 0buna pregatire psihica a pacientului,
care s-a dezobi$nuit sa respire pe nas $i are teama de asfixie,
mai ales In timpul noptii
- supravegherea atenta a permeabilitalii canulei
-. observarea pla-
gii (eventuale '~'" '-"-,
sangerari) :.~.~""" :
• . . : ' . _ . , ; : " c ~ - _ " \ i i . ' :
- toaleta plagll ~ ' __.'
(dacaapar cruste,
acestea se In-
moaie fara a in-
troduce solutii an-
tisepticein orificiu)
- umidificarea
aerului inspirat
- schimbarea ca-
nulei la intervale
stabilite de medic
, - efectuafea toaletei cavitatii bucale de 3ori/ zi I
:..,piesainterioara-a canulehJ a fi curalata frecvent'Cu solu ti : '0,- ,; 'I' I
-instruirea pacientului $i familiei privind Ingrijirile ladomiciliu ,
i ngri ji ri dupa
traheostomie
Decanularea
J
;
~
F i g, 11- PoziJ iacanulei
traheale
@(!~--=-,~\~
)
' , " \ ~ ~ , . . J . . ' ~ \
~
'",~d
_\ ~ ~ , _ , J I J 5
__ -,I/ jr-
1 /J . "'J . ) 7 ' ,-
/ ; ~/ ,/ ,/ 1"If" ! I , , / I - - - , ~ ,
/) ~'rt;:Zf. " . ,-. J
a / / I ~ ' i - : l . . " ' "
1 / : : : : . , ; ' : '
.::,.; ."!
- pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce Intr-o
narina, dirijand-o spre centru, de-a lungul peretelui
despartitor al foselor nazale
- se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda
pentru a extrage secretiile de pe toata suprafata
- se extrage sonda
- se c1ate$teIn solutie sterila, efectuand 0aspiratie
'-se lasa pacientul sa'se 6dihheasca 20-30secunde",,,",
- daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza In
acest interval
- se solicita pacientului sa respire profund $i sa tU$eascaIntre
aspiratii
- dupa terminarea aspiratiei,se efectueaza igiena bucala; se
Indeparteaza prosopul
- materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza $i se
pregatesc pentru sterilizare
TRAHEOSTOMIA
- consta In realizarea unui orificiu la
nivelul traheei - prin incizie chirurgicala
- $i introducerea unei canule prin acest
orificiu In scopul asigurarii respiratiei pe
aceasta cale
- canula corect introdusa In trahee va
avea ca efect:(Fig. 11)
c araritia. fluxu!ukanrian zgomotos
prin canula
- afonie
- aparilia de cele mai multe ori
tusei
- ameliorarea insuficientei respira-
torii
102
- preg<'Hireamaterialelor $i instrumentarului necesar:
- canule pentru traheostomie
- trusa pentru traheostomie
- casoleta cu campuri sterile
- casoleta cu comprese sterile
iii DE RETINUT:
- se VOl' respecta cu strictele masurile de asepsie
- nu se efectueaza aspiralia In timpul introducerii sondei
Traheostomia
Rolul asis-
tentei In
efectuarea
traheostomiei
I
r"
!"i'!iti8£.ii9fW; '=R:.r,r~~.~I".i: ... :,I:,-!'~:.',:'''~; ~",; .1il'11; ; :,;j"<,"- ••••,. '": ~.-.~.~1;_".' '..-,'(e!;C';' ,. ;'o..~,- ~'~~,-,.'•.",~~ .'..- ,-- .• ,,~ .. ,-.", - - ...•.'r"'."..•~.~..•. ~' •..••rv:' •.•. '~ ,4,n:.:.;:r..-i ,,".'. ; ' , . 1 . 1 ' ~ : ~ ' ; . : ; ' , , , i , ; . • • . , ; ~ ; . "I
.;,l :.l:~
~;>-'-><"'"V"":""'~";'t.;.;'.~ ••.•.••• ~~.~
OX/GENOTERAP/A
- asigurarea unei canlitati corespunzatoare de oxigen latesuturi
prin combaterea hipoxiei determinata de:
- scadereaoxigenului'aiveolar
- diminuarea hemoglobinei
- tulburari In sistemulcirculator
- probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
- statie centrala de oxigen
- microstatie
- butelie cu oxigen
- deoarece oxigenulfavorizeaza combustia,prezenta sa trebuie
atentionata
- pacientii $i vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fuma~
tului sau alunei flacari In preajma sursei de oxigen
- se vor verificaechipamenteleelectricedinIncaperearespectiva
- se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitale
slatica (materiale sintetice) $i a materialelor inflamabile (uleiuri,
alcool)
- apaiiMelede monitorizare sau aspirare vor fi plasate In partea
opusa sursei de oxigen
- transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare,
evitandu-se lovirea lor In timpultransportului
- buteliile cu oxigen vor fi a$ezate In pozitie verticala, pe un
supor! $i fixate de perete cu inele metalice,departe de calorifer
sau soba
- cunoa$terea de catre personalul care manevreaza oxigenula
locului de amplasare a extinctoarelor $i a modului de utilizare a
°";lcestora <,., <" ," ,-=" to'~',
a. prin sanda naza/a
- este metoda cea maiJ recve~ntutilizata
- permite administrarea oxigenului In concentralie d~25%-45%
- poate fi utilizata pentru 0terapie e termen lung
- nu poate fi utilizala la"pacientii cu a ec iunl ale mucoasei
nazale _
b. grin mas@ (cu sau tara reinhalarea aerului expiral)
- permile administrarea oxigenului In concentralie de 40%-60%
- este incomoda datorita sistemului de prindere $i etan$eizare
- accentueaza sta.rea de anxjetate [T1ai ales la copii I
'-oate cauza iritatia tegumentelor felei
- nu se va u I Iza a pa len II cu ar nivelulfetei
===~-='-----
Interven1=ii pentru favorizarea oxigenarii tisulare
.'''"""'
~o...,
Seop
Surse de
oxigen
Precaulii in
utilizarea
surselor de
oxigen
Metode de
administrare
a oxigenului
Fig, 14- Aspiralie traheobron~ica
ASP/RAT/A TRAHEOBRON$/CA.
- prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea
secretiilor
- prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnarea
secretiilor
- dispozitivde 'aspiratie
- sonde sterile
- manu$i sterile
- prosop
- solutie sterila pentru umectarea sondei
- comprese sterile
- asigurarea inlimitalii
- pregatirea psihica a pacientului
- pregalirea fizica a pacientului - pozitie semi$ezand,daca nu
este contraindicata
- asamblarea echipamentului de aspiralie
- umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula
- introducerea sondei cu
mi$cari blande prin ori-
ficiulcanulei (Fig.14)
- aspirarea secretiilor
limp de cel"ffiult 10se-
cunde (peritru a nu pro-
duce hipoxie)
- se repeta aspirarea
dupa oxigenarea pacien-
tului
- dupa terminarea pro-
cedurii securata canula
de traheostomie
~ ~....... ~~.'::'-,"i._~."=--
Seop
Materi(;re
neeesare
Interventii
104
E l l DE REnNUT:
- necesitatea efecluarii aspiratiei poale accentua starea de anxielate a
pacientului $i de aceea este necesara 0foarte buna pregatire psihica
- secretiile lrebuie considerate contaminate $i de aceea asistenta va lua masurile
ce se impun (masca,ochelari $i manu$i de protectie In timpulefectuarii tehnicii)
- lehnica se va efectua In conditii de asepsie
- nu se aspira secretiile In timpulintroducerii sondei
- In timpulaspira\iei sonda va fi mobilizata prin mi$cari de rotatie
- sondele pentru aspiratie trebuie sa fie putin traumatizante,rotunjite la capatul
care aspira $i sterile
- calibrulsondelor sa fie adecvat
- sunlde preferat sondeie cu orificiu lateral
- sonda va fi cura\ata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.
I
I
I
I
I
I,
I
I
I""
I
I
I
I"
j
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Fig. 16 - Fixarea sondei
- acordarea suportului psihie al
pacientului pe timpul administrarii
oxigenului ~i combaterea oricarei
cauze de disconfort
- mobilizarea periodica a sondei
- scoaterea sondei 0data pe zi :;;i
introducerea ei in cealalta nara
- curatirea echipamentului la termi-
narea tehrliCii .
- daca recipientul pentru barbotarea
oxigenului se rastoarna, lichidul poate
1iimpins de oxigen In caile respiratorii
ale pacientului, asfixiindu-I
- In cazul utilizarii prelungite a
oxigenului, TncQocentratii mari sau la
presiuni ridicate, pot aparea:
- IrItarelocala a mucoasei
- congestie ~i edemuf alveolar
- fiemoragie intraalveolara
-atelectazie __
- patrunderea gazului in esofag duce laQLstensieabdominala
"Incidente ~i
accidente
2.NEVOIA DE A BEA $1A MANCA
Def i n i 1=i e
107
--.::;; _..• _••-~,," ~""7,:;"";;';~-
"in esenta, alimentafia rationala a bolnavului
nu se deosebe;;te de a unui am sanatos care se hrane;;te rational. "
(I. Gon!ea)
II DE RETINUT:
- administrarea oxi enului S,EI va face du a ermeab:!izareacailor respiratorii
- Tnainte e efectuarea tehnicii se vor lua toate masurl e de precau1]Q
- pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul ~i echipamentul de
administrare (manometrul de presiune :;;iindicatorul de debit)
II NOTA:
Resuscitarea cardiorespiratorie este descrisa In "Urgente medico-chirurgicale",
de Lucrelia Titirca.
Oricarui organism Ii este necesar sa ingereze ~i sa absoarba alimente de buna
caiitate :;;i In cantitate suficienta, pentru a-:;;i asigura dezvoltarea, Intrelinerea
lesuturilor ~i pentru a-:;;imenline energia indispensabila unei bune functionari.
~
' \ 1
\ 1
&
i f '
i;'
,1'1
,.
4~
~t
~
~.
i :
f
1j ::
E
i f
c. ochelad P @ r : J t r : t . ' or iQliW
- sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari
- se utilizeaza Ia-copii ~i pacienti agitati
- sunt mai bine tolerati de pacienti
d. corful de oxigen
- rrecvent unilzat la cociL-
- concentratla oxigenului nu ~oate depa~i 50%
- are dezavanJ 3j ui ca atI"DQ,\ 3fera de sUDcon se incalze~te ~i se
supraincarca cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira :;;i
expira in acela~i mediu
- oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prin
instalatii de racire
- In cort se pot monta instalatii de racire
- copiii vor fi supravegheati permanent, pentru a nu disloca
conul
- sursa de oxigen
_ruiilidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului continand
apa sterila)
- sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie de
metoda alea~ _
:..:; material adeziv (Ieucoplast), pentru fixarea sondei
- pregatirea psihica a pacientului
asigurandu-I de luarea tututor masu-
rilor de precautie :;;i a~ezarea
pacientului in ~Tozitiecorespunzatoare
(daca este posibil: pozitie semi:;;ezand,
care favorizeaza expansiunea pul-
monara)
- asamblarea echiparnentului
- dez.cbstruarea cailor respiratorii
- masurarea lungimii sondei, pe 0-
braz, de la nara la tragus (Fig. 15) Fig. 15 - Masurarea sondei
- umectarea sondei cu apa sterila
pentru facilitarea insertiei $i prevenirea lezarii mucoasei
-' intfOthi' :' ;B,ea-sondei in nara :;;j .:fixareaaC0Si' .si@.pe ..obrcur,-cu
benz! de leucoplast (Fig. 16)
- daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va a:;;eza
acoperind nasul :;;igura pacientului :;;ise va fixa cu 0curea In
j urul capului
- fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de
prescriplia medicului
- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului
(observarea cularii tegumenteior, masurarea respiraliei ~i pul-
suluj )
- su' pravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de
toxicitate sau de aparilie a unor complicalii
- supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului I
(presiune, debit etc.) .
-----------~----
106
Echipament
necesar
administrarii
oxigenului
Interventiile
asistentei
, - , : '- ;r j t < " " . - f ';. " ii" , . t , , " : , '~ 1 ' - " :!' ~"' :,",r h-.' • -;- , ;fr "~" ,
",'"O"'."---"w",-"",*","," ' ",","" ""-'",---, - I
Apa ~i sarurile minerale - Tnapa, se petrec toate reacliile biochimice din
:organism,sarurile minerale fiind necesare ca substante structurale $i catalizatoare.
Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 2500-3000 ml;
elese acopera prin lichidele ingerate $i arderea hidratilor de carbon $i a grasimilor.
o data cu nevoile de apa, se satisfac ~i nevoile de saruri minerale.
Organismul sanatos necesita I n 24 ore: 4 9 Na; 3-4 9 K; 2 9 Ca; 0,15 9 Mg;
'18mg Fe;6 9 CI . ""
Satisfacerea nevoilor de apa $i saruri minerale trebuie sa se faca in mod
proportionat; altfel,organismul ramane Tndezechilibru hidromineral.
Factorii care influen1:eazasatisfacerea nevoii
rJ
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I. Independenta in satisfacerea nello;;
Pentrua se mentine sanatoasa,fiinta umana are nevoiede 0cantitate adecvata
de alimente, continand elementele nutritive indispensabile vietii. Cantitatea,$i
natura alimentelor nutritive sunt Tn functie de: sex, varsta, greutate, Tnaltime,
activitatea depusa,starea de sanatate sau de boala.
o alimentatie adecvata trebuie 82contina toti factorii necesari mentinerii vielii $i
asigurarii tuturor functiilor orgarilsi'lului Tncondilii riormale: glucide, proteine,
lipide, vitamine, apa, saruri minerale.
Hidratii de carbon (glucide) reprezinta sursa principalaenergetica a
organismului. Digerarea $i asimilarea lor nu solicita organismului prea mult, de
aceeaeste bine ca 50%din necesitatile calorice ale organismuluisa se asigure prin
hidrati de carbon,aadi nu eXlsta 0contramdrcalle Tnceea ce prive$te aportul lor
(diabet zaharat,colita de fermentatii,obezitate).
La copii, aportul de glucide trebuie marit Tnboli febrile, ca$exie, denutritie,
afectiuni hepatice $i renale. ,-
"" Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h
Proteinele~reprezinta materialele plastice ale organismului, ele Tnlocuind
substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica.Ele reprezinta,Tnacela$i
timp,0 sursa importanta de energie $i constituie materia prima a fermentilor $i a
hormonilor.
Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h
Aportul insuficient de lunga durata al substantelor proteice determina scaderea
proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimultij,hepatic,aparilia unei anemii $i,
prin reducerea presiunii coloid-osmotice a sangelui, retentia apei Tnorganism, cu
formare de edeme.
Cresterea cantitatii de proteine este indicata Tn sarcina $i alaptare, arsuri,
anemii,evacuari p!eurale $i abdominale,postoperator.
Scaderea cantitatii este indicata TnbOTi renare,afecti!J nifebrile.
Upidele au valoare caionca mare, alimentele pe aceasta baza avand calitali
eriergetice mari,Tntr-unvolum mic,Pe langa rolul lor energetic,lipidele intra $i Tn
compozilia tesutului nervos $1a stromei eritrocitare, iar sub forma depozitara
mprezinta rezRrJ ele de energie ale"organisI Tlt,!!ui-.$i tesutului de suslill-f)repentriJ
organele interne.
!i,ecesarul este de 1-2g/kg corp/24 h
Ratia de grasimi se va reduce Tncazul tulburarilor Tnmetabolismul lor, Tn
insuficienta glandelor care intervin Tndigestia $i metabolizarea lor (insuficienta
pancreatica,hepatica,nefroza lipoidica,diabet zaharat,obezitate),boli febrile.
Ralia de grasimi se mare$te I n stari de subnutritie, hipertiroidism (datorita
arderilor exagerate).
Vitaminele sunt necesare mentinerii metabofismului normal al organismului. ~::
~evoia. ~~ vitamine cre$te Tn timpul activitatii celulare exagerate (m. ajoritatea I '.,•. i. '
tmbolnavlrllor). :
Necesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la 150 mgvitamina C; 25 mg i
vitamina 81,6 mgvitamina 86, 8 mg vitamina PP $i 20mgvitamina K,ceea ce se'. :
asigura prin consumarea fructelor,legumelor,salatelor,sucurilor de fructe. _..
108 I
Factori
biologici
Factori
psihologici
Factori
,,sociol~2ici
- varsta $i dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile I n
functie de perioada de cre$tere $i dezvoltare: copil,adolescent,
adult,varstnic
- activita/i fizice - cu cat activitatea musculara este mai mare,
cu atat cre$te metabolismul $i,implicit aportul alimentar
- oraru/ $i repartizarea meselor- un programregulat al meselor
este recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este Tn
functie de varsta
- emo/iile - (griji sau bucurie) infiuenleaza consumul de hrana,
astfel ca unii indivizi T$i pierd apetitul, iar altii reacjioneaza
consumand mai multe alimente
- anxietatea - hranirea este strans legata de satisfacerea unei
nevoi de securitate,de dragoste $i de bunastare
. - climatu/ - iarna,indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese 1
I calde$i nutri~v.e),iar VC!l:i:\, _~untpreferabile rpese!e.u~Qqre$Loc•.
cantitafe.crescutadEi'Hchide" , ... . 1
- statutul socio-economic- deprinderile alimentare bune se for-
tneaza din frageda copilarie $i,uneori,pot fi influentate de apar-j
tenenta la un grup social, saracia influenteaza negativ
satisfacerea nevoii I
- religia - Tnfunctie de apartenenta lor religioasa, indivizii au I
anumite ritualuri alimentare: post urmat de sarbatori mari,inter-
zicerea consumului unor alimente (carne de pore,cafea,alcool),
dar $i prepararea $i servirea alimentelor dupa un anumit ritual
- cultura - alimentatia este strans legata de lradijiile $i
superstitiile fiecarei culturi.
-inn
II. Dependents in satisfacerea nello;;
I
I
I
I
I
I
I
I
111
Surse de dificultate
Surse de
j - alterarea mucoaselor cailor degestive$i a penstaltismului
ordin fizic intenstinal
•• >,/, .~~- .; '- .
~=alterarea parenchimuiui nepa'tiE"saua cailor biliare- ." "-.
- obstructii, tumori, strangulari
- tubaj nazo-gastric
- supraincarcare: intoxicatii alcoolice, abuz de medicamente
- dezechilibre: durere
dezechilibre metabolice
electrolitice, endocrine
neurologice
Surse de tulburari de gandire
ordin - anxietate
psihologic - stres
- situatii de criza
{~
I""'" ~
i " i- aslgura echmbruJ intre princlplile nutritive fundamenlale aslfeJ : 50-55% hldra)1 de I
' leamon, 10-15% proteine; 30-40% lipide
'- asigura echilibrullntre produsele de origine animala $i vegetala:
- 40% proteine de origine animala
- 60% proteine de origine vegetala
- 35% lipide de origine animala
- 65% lipide de origine vegetala
L . asigura echilibrul intre aciditate ~ialcalinitate I
- calculeaza i"llJ rnanjIde caloriilkgcb!";).!24h In stari fizioiogice: sportivi, sarcina $i
alaptare: +30%
- ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar,
eunoscandvaloarea energetica a principiilor alimentare: I
- glucide: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
-lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram
- proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
- eerceteaza gusturile ~j deprinderile alimentare ale individului I
- alege alimentele tinand seama de preferintele, deprinderile ~i nevoile pacientului
- Inlocuie~te, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalentelor cantitative $i
calitativeale diferitelor principii alimentare
Cavitatea - dentitie buna
bucala
- proteza dentara adaptata ~iin stare buna
- mucoasa bucala roz ~i umeda
-limba roz
- gingii roz ~i aderente dintilor
MasticaJia - u$oara, eficace
',';1'" '
- gura inchisa
Reflex de - prezent
deglutiJie
Digestie -Ienta
- nestingherita
Deprinderi
- programul meselor (3 mese ~i 2 gustari)
alimentare - 10 ore repaus nocturn
Apetit
- poM de mElnCare- senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de
hrana
Foame
- senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca
~.
- senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoia
atletate
de hrana este satisfacuta
Hidratare
- consum de lichide in functie de nevoie
Gust $i va-
- alegerea alimentelor
loare acor-
- servirea mesei singur sau In grup
date mancarii
- traditii - obiceiuri alimentare
- educatie
110
Manifestari de independen~a
Interven~iile asistenteipentru men~inerea independen~ei
in satisfacereanevoii
- as~stef1'1a9:;alctJ leazfv,qecesarul de.GaJ orH''flO24- erer"1fl.functiede: activitate;'. _~ ,"
-In r~, 25 cal.lkg corp/24 h
- ctivltate u~oara:
35-40 ca. 9 corp/24h
-<achvitate medie:-
40-45 cal./kg corp/24 h
- activitate intensa: 45-60 cal./kg corp/24 h
- calculeaza necesarul de calorii pe 24 h, in functie de varsta
- plus 20-30% pentru copii (nevoie de cre~tere)
- minus 10-15% pentru varstnici
- calculeaza ratia alimentara echilibrata:
- numar de calorii in functie de varsta $i activitate
- asigura echilibrullntre elementele energetice ~icele neenergetice (apa, vitamine,
saruri minerale)
'k".~."-".),:••~''';':;;;';;'':iW~'i.fQ\.~~'l.\ti.~'I>.¥..,,,:':~'; •. ~~;.;~';f~1.b'.X.lQf •• If.x;,::''Wi\;:~!~"i!~:c:~(\'1:,;r;":':,1'~::<i~:,\;"';;t;.'~';~~:i'il\:,:;:.~;,,/,,\,"~',"-",. "d',:.', ", ., . '. ' ~_, :':\~, .:,'~' c' ; •. ;.'
Pacientul cu alimentalie inadecvata (deficit)
_ .. .:....._~_.;,~"""""""/J '~M,"~.~':IiJ \i.i-]j.~;,[,j1
INTERVENTlIlE ASISTENTEI
- Interven1=iileasistentei _
- a$azapacientulln pozitia semi$ezand, $ezand sau In d~cubjt
dorsal, cu"eapul fhtr-o parte . "J €' "
- protejeaza lenjeria cu mU$ama$i aleza, In functie de pozilia
pacientului
- ajuta pacientulln timpul varsaturilor, sprijinindu-I
-lIlnvafa sa inspire profund
- aplica tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine,
saruri minerale
-Incurajeaza pacientul
- reduce sau opre$te aportul de Iichide $i alimente
- alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza
5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de proteine $iamestecuri
de aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine $i electrolizi,
dupa indicatia medicului
- calculeaza numarul de calorii In functie de diferite stari
patologice; adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura'r
peste 37°C; 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare 'I
- dupa Incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu
cantitati mici de Iichide reci, oferite cu lingurita
- exploreaza gusturile $i obiceiurile alimentare ale pacientului
- con$tientizeaza pacientul asupra importanlei regimului
alimentar In mentinerea sanatatii /'
- face bilantullichidefor ingerate $i eliminate
.~explbr.e<'B' .. Jipreferi nte!e.pacientului asupraaHmente!er-perfflfse'
$i interzise
- serve$te pacientul cu ali mente la 0temperatura moderata, la
ore regulate $i prezentate atragator
- Invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar $i
echivalentele cantitative $i calitative ale principiilor alimentare,
In vederea Inlocuirii unui aliment cu a/luI
- 100 9 de glucide sunt cuprinse In: 100 9 zahar; 120 9 orez;
135 9 taitei; 200 9 paine; 450 9 fructe uscate; 200 9 legume
uscate; 500 9 cartofi; 650 9 fructe proaspete
- 100 9 proteine sunt cuprinse In:
- 3000 ml lapte, 450 9 carne alba (pasare, vitel), 650 9 pe$te,
400 9 branza
11')
OBIECTIVE
Pacientul sa
fie echilibrat
hidro-
electrolitic
Pacientu[sac..
fie echilibrat
nutrilional
Pacientul sa
... 1siba' 0'stare'
de bine, fara
greluri $i
,:varsaturi
:"r•. -
:'~
Surse de - foame - insalubritate
ordin - malnutritie
sociologic
Lipsa - lipsa de cuno~tinte .'
cunoa$terii - insuficienta clmoa~tere de sine, a celorlalp, a mediului
Inconjurator
.• ',1 ::-,.-. "
112
Manifestari de dependen1=a
PrezenHlm doua probleme de dependenla:
1. Alimenta1=ia~i hidratarea inadecvata prin deficit
Deficitul este unaport insuficient de elemente nutritive, 0insuficienta Incantitate
$i calitate, care afecteaza starea nutritionala a individului. Sunt implicati 0 serie de
factori, printre care: proaste obiceiuri In legatura cu alimentatia, boli organice $i
psihice, intoxicatii alcoolice, medicamentoase etc.
Insuficienta aportului alimentar $i lichidian determina tulburari la nivelul
functionarii tuturor aparatelor $i sistemelor organismului (denutritie, deshldratare).
Anorexie
- Iipsapoftei de mancare
Disfagie
- greutate la Inghitire
.. Condifia ca- .' - absentadintilor, carii dentare, gingivite
vitafii bucale .
- ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale
- limba Incarcata, depunere saburala, glosite
- dificultate In masticatie
Starea
- tegumente uscate, pierdereaelasticitapi
tegumentelor - acnee, dermatita
Digestie
-dificultate In digestia $i absorbtia alimentelor
- greata, varsatura
- regurgitatii
,~ ,:- .•,ae~QJ?gi(3,.,pirg~is :c.,, ", .~ •.
...••.... ..,.... :.~~'.: ." .•.....~..~."'::".:'"~~ ..
Deprinderi
- gre$eli In prepararea alimentelor
alimentare
- gre$eli In alegerea alimentelor
- orar nesatisfacator al meselor
- pierderea obi$nuinlei prin schimbarea condiliilorde mediu
Hidratare
- consum redus de Iichide $i saruri minerale
- pierdere In greutate
Semne de - slabiciune
dezechilibru
- tegumente $i mucoase uscate
- urini concentrate
Gust $i va-
- dezordonat
loare acor-
- mananca In picioare sau In pat
date mancarii
- obiceiuri gre$ite (consuma numai un fel, numai rece etc.)
I:;'~'" .,,~=-,~
ni.:'
I
:':','.
"
,~,r'
I
ii.:."
'; \
i~.: .
iX
n. ,
l
i1
i
,':"
i::;i[
II'
Hr:'i
J)li:',:
,!,:i
I
~'.'.','.",i.i
LI
:>'"
I
:.,)
,';~' !
i"j'
~t;: !
I
'.,':'
,::~:,
1.',
Ii;:,
I
r
i:
H::'
:.

i;;'
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I J
I - u~mare$tebolnavul sa consume numai alimenlele cuprinse I,
reglm
- urmare$te orarul $i distributia meselor
- urmare$te, periodic, greutatea corporala
- con$tientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice
moderate
- stabile$te un program de activitati fizice, in 114-1Clie de gusluri
$i capacitate, Impreuna cu bolnavul
- asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelor
bolnavului
- IIinvata metode de relaxare
- la nevoie, administreaza medicatie sedativa
'Pacientul sa
,desfa$oare
activitate fl-
zica creseuta
Pacientul sa
fie echilibrat
psihic
ALIMENTATIA DlETETlCA
Alimenta~ia pacientului
Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii
de abea ~i a manca
Alimentalia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
- Inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismu!ui - cele necesare
cre$lerii (Ia copil) sau cele necesare refacerii pierderilor, prin consum(Iaadulli)
- asigurarea aportului de vitamine $i saruri minerale necesare metabolismului
normal, cre$terii (Ia copil) $i celorlalte functii
- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave; alimen-
talia rationala poate influenta tabloul clinic, caraclerul procesului infectios
(palologic) $i ritmul evolutiei acestuia, devenind astfel un faclor terapeutic
- prevenirea unei evolutii nefavorabile Tnbolile latente, transformarea bolilor
acuteIn cronice $i aparitia recidivelor
.:... consolidarea iezuifatelottei;apeutice obt'inuteprin aJ tetrafamenle. . ,....'~~C_""."
Tinand seama de aceste principii, regimul dieletic al pacienluiui trebuie astfel
alcatuit incat sa satisfaca atat necesilatile canlitative, cat $i pe cele calilative ale
organismului.
Inseamna .0 contributie la tratarea pacientuiui, prin alimenteie ingerate.
Regimurile dietetice sunt foarte variate, in functie de calilatea $i canlilatea
alimentelor ce Ie compun.
In functie de cantitatea alimente/or, regimurile pot fi hipocalorice $i hipercalorice,
Dinpunct de vedere ca/itaiiv ele sunt adaptate diverselor categorii de Imbolnaviri.
115
- 1009 lipide sunt cuprinse In aceea$i cantitate de ulei vegetal,
unt, untura de porc
- lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale,
respectfmd contraindicaliile regimului
- asigura un climat cald, confortabil
-Incurajeaza pacientul
- Ii explica scopulinterv~ntiilor .
- greulate corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea
ideala; greutatea ideala se calculeaza cu formula:
Gkg=50+0,75 (Tcm-150) +V 4
20
x 0,9 unde
Gkg =gr8utate corporala exprimata In kg
Tcm =talia, exprimata In cm
V =varsta exprimata In ani
0,9 =factor de corectie care se aplica numai la femei
-Ingra$are
- senzatie exagerata defoame: mananca fara control
- nevoie exagerata de a manca $i absenta sentimentului de
satietate
~eliminare pG gllra!partial sauIntotalitate, a continutului gastric I ~
. .'.. ',' . • ••, '-',",. ..•... .."" • 0"- •T" " l'"
Pacientul sa
fie echilibrat
pS,ihic
114
- mnterven~ii-
Pacientul eu alimentatie inadeevata (surplus)
Indice ponde-
ral: +15-20%
2. Alimenta~ia ~i hidratarea inadecvata prinsurplus
Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ $i calitativ.
Toti indivizii care consuma elemente nutritive In exces, peste necesitatile
energetice ale organismului, se Ingra$a $i devin obezi. Surplusul de greutate are
repercusiuni asupra functionarii organelor $i sistemelor organismului. Un individ
poate ingera 0cantitate mare de alimente din mai multe motive: stres, anxietate,
singuratate, tulburari psihice, dezechilibru endocrin sau alte dezordini organice.
Manifestari de dependen~a
, Bulimie
Polifagie
OBIECTIVE INTERVENTliLE ASISTENTEI
Paeientul sa - asislenta exploreaza guslurile bolnavului la diferite calegorii
aiba greutate
de alimente
eorporala in
- invata bo!navul valoarea energetica a alimenlelor $i necesarul
funelie de
inallime, var-
in functie de activilatile fizice $i varsta
sta, sex - alcatuie$le un regimalimentar hipocaloric
J 9returi
I ~i varsaturi ;-;
- indica/ii
- colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei
epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dupa
primele :c:ileale infarctului miocardic acut
- alimente permise:
- supe de fainoase, supe de legume, piureuri de legume'<1 ",0'
fructe coapte,fainoase, sufleuride branza de vaci
- mese mici cantitativ $i mai frecvente
- indica/ii
- In primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, In
primele zile dupa hemoragia digestiva superioara
- alimente permise
- 1000-2000 ml lapte, eventual imbogatit cu fri$ca sau
smantEma
vegetarian
- indica/ii
- dupa puseul acut al ulcerului In remisiune, dupa operatii pe
stomac
- alimente permise
- branza de vaci, oua moi, ca$, iapte, piureuri de legume,
smantana, fri$ca, fainoase
Hepatic:
Lacto-filinos:
,..---
Semilichid:
Cardio-
vascular:
r-
Lactat:
- indicaN
- hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica decompensata,
neoplasm hepatic
- alimente permise
- brEmza de vaci, ca$, urda, iaurt, carne slaba fiarta, paine
alba prajita, legume, tainoase, fructe coapte, biscuiti, supe i
de tainoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zL
Repa!~.~~,="~,,L:-indicaN " :~ .",.,' , _"' ""'= '''if'
- glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta renala
~/imente permise ,
- salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude coapte, compot,
supe de legume $i fainoase, prajituri cu mere, ca$, branza de
vaGi, urda, galbenu$ de au, fri$ca, paine fara sare
indica/ii
- cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infarct
miocardic acut in a doua saptamana de boala
- alimente permise
-Iapte, iaurt, brEmzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla,
fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarta, dulceata,
unt 10 9 $i ulei 30 g/zi
" r"
I
L,
"Regimul . ,~" ~=indicaJii ", .. '" " " ,,",,~, _-., :=""C
hidric:-In,primele zile postoperator, diarei acute, gastrite acute
- alimente permise:
- supe limpezi de legume, ceaiuri Indulcite cu zaharina sau
nelndulcite, zeama de orez, supe diluate $i degresate din
carne, apa fiarta $i racita
Hidro-zaharat: I - indica/ii
- perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta
renala acuta, insuficienta hepatica acuta, colecistita acuta,
In perioada febrila a bolilar infectioase
- alimente permise '
- sucuri de fructe Indulcite, ceaiuri indulcite, zeama de
compot, zeama de orez I>
- - se administreaza in cantitati mici $i repetate
11~
Regimurile dietetice urmaresc:
- punerea In repaus $i crutarea unor organe, aparate $i sisteme:
- regim de crutare a intestinului gros -In dizenterie;
- regim de crutare a mucoasei bucale - stomatita;
~regim de crutare a stomacului - gastrita, ulcer gastric;
- regim de crutarea ficatului - hepatita, ciroza;
- regim de crutare a rinichiLJ lui - nefrita, glomerulonefrita,' insuficienta
renal a acuta;
- la alcatLJ irea regimurilor de crutare se va tine seama de compozitia
chi mica a alimentelor, de modul de preparare, precum $i de starea lor de
agregatie;
- echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
-In colita de fermentatie - regim bogat In proteine;
-In colita de putrefactie - regim bogat In hidrocarbonati;
- In ciroza hepatica - restrictie de lichide;
- In insuficientacardiaca - restrictie de Iichide;
- compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:
- se va stabili toleranta la glucide In diabetul zaharat; regimul va cores-
punde acestei tolerante;
- satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
-In boli infectioase - regim bogat In vitamine;
- afectiuni osoase - regim bogat In calciu;
-In tratamentul GIl hormoni corticosuprarenali - regim bogat In proteine;
- Indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:
- produse patologice ca: mucus, puroi, se pot Indeparta cu ajutorul regi-
mului de mere rase sau morcovi.
- In vederea alcatuirii unui regim dietetic cat mai variat este necesara cunoa$-
terea echivalentelor calitative $i cantitative ale principii lor alimentare,
- numarul regimurilor dietetice este variat In functie de diversitatea
Imbolnavirilor, de stadiul $i de gravitatea acestora.
I,
I
I
> ,'
.:
";':
I
':,,'.,','.,;,'
"0
f
"
I'; "
I
',','",:
f ~?
H:
,It"
I '
I
I
I
i i " 1
1,,;'"
1~; -;
,I~
NOT/UN/ DE GASTROTEHN/E
Gastrotehnia studiaza transformarde suferite de alimente in cursul pregatirii
lor cu!inare, avand in vedere influenta acestor modifid'lri asupra starii de
sE'matatea individului.
Inaintea prepararii culinv.re se cerceteaza starea de sa/ubritate a
alimentelor:
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,,,,._ ~~~l,
. "..".., ..•.".i.I'.";' .. '" ,.•,'_'_'"'''',.. "''''.'~"""I\'~"' ••••••••','" , ',,''''~~'v .•.~' ..,.,,,.,,,~•.~•.... "., '''~., .
-proaspat:
- omogen, consistenta f1uida,miros placut, gust dulceag
-praf: I I .
- proaspat - pulbere fina, omogena, uniforma, miros placut
- vechi - aglomerari in bulgari, miros neplacut
-,-.proaspat.:
- dupa spargere, albu$ul transparent, reflexe albastrii,
consistenta filanta, galbenu$ auriu, uniform, i$i menjine
forma
- a/terat:
- galbenu$ul nU-$i mentine forma; albu?ul apos cu miros
neplacut, respingator
Oul;. ,'7c
Conservele: 1- bune:
- cap:ic nebombat, fara pete de rugina, produsul cu pro-
prietati organoleptice caracteristice conjinutului
- alterate:
- capac bombat, pete de rugina, deschise, degaja miros urat
Faina: I - proaspata:
- pUlbere alba-galbuie, gust putin dulceag
- a/terata:
- amara, acra, miros de mucegai
PRELUCRAREA PRELIM/NARA
- tran$area dirnii (de vita, porc, pasare);
- spalarea, eviscerarea pasarii;
- curatirea solzilor, eviscerarea pe$telui;
- ouale spalate, sparte in vase curate;
- legumele: sortare, spalare, curatare, taiere;
- prelucrarea preliminara se va face cu putin limp inainte (pentru a evita
pierderile cantitative $i calitative);
- S8evita spalarea indelungata $i mentinerea in apa (trec factorii nutritivi,
vitaminele, mineralele);
- se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume (carteli, morcovi).
119
118
Diabetic: - indicajii
- diabetul zaharat
- a/imente permise
- in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimente
ci'mtarite in mod obligatoriu $i alimente necantarite:
- alimente cantarite: paine, lapte, cartofi, fainoase,
legume uscate, fructe
.'. "1 - a[i!Dent~ ne~artarite: pe$te, carne, mezeJ uri: oua,
supe de carne, sosuri fara taina, ulei
Hipocaloric: - indicaN _
- obezitate,hipertensiune arteriala
- a/imente permise
- 240 calorii - 300 9 branza de vaci
- 400 calorii -Iapte, branza de vaci, carne alba, legume,
mere
- 600 calorii din acelea$i alimente
I Carnea: r=;roaspata:
I
- c:uloarero?ie, lucioasa, U$orumeda
- a/terata:
- culoare cenu$ie, verzuie, umeda, Iipicoasa
Mezelurile:
1 - D ~O :~:::~la curata, nelip;cioasa, masa compacta, r~ata,'
miros placut
- vechi:
- pete de mucegai, miros neplacut, sfaramicoase
Pe~tele: -proaspat:
- culoare normala, strat umed, bronhii ro$ii
- alterat:
- cenu$iu, verde, negru, bronhii negre, violacee, tegumente
moi, rupte
(:
120
0d
~
- mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentuiui
- dupa pranz vor fi rezervate ore de odihna, Intrucat, In aceasta perioada,
procesul de digestie blocheaza energia organismului prin angajarea unei cantitati
maride sange la nivelul organelor abdomina/e.
Disfribuirea a/imenfe/or:
- servirea estetica $i curata a meselor contribuie la Imbunatatirea pottei de man-
carea pacientilor
- asigura declan$area secretiei sucurilor digestive $i pe cale psihica
- operativitatea Impiedica denaturarea $i racirea alimentelor (I$i pastreaza
forma, aspectul $i va/oarea calorica initiala)
- distribuirea alimentelor seface pe baza tabelelor de alimentatie
-In unele cazuri, asistenta Intocme$te fi$e individuale de regim, care se Inma-
neazapacientului 0data cu masa (pastrate, vo, ajuta pacientul la domi9iliu)
- alimentele se portioneaza pe regimuri $i apoi sunt distribuite In salon pe unca-
ruciorspecial, iar la bolnavi - pe tavi acoperite
- felurile de alimente se servesc pe rand, pe masura ce bolnavul consuma felul
anterior
- alimentele nu se ating cu mana
- gustul unor alimente se poate corecta cu: sa,e, otet, zahar (daca nucontravine
dietei)
Pregafirea servirii mese/or:
. ..,..hranireapacientu!u~,,8U trebuie.sa. fieo tulburata- de activitatea sectiei
i(tratamente, recoltari, vizita medicala etc.)
- Inaintea servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase
- se vor inlatura din salon factorii dezagreabili (plosca,urinare, scuipatori)
- pacientii cu aspect neplacut (ar$i, cu piodermite, cei care varsa) vor fi izolati
de restul bOlnavilor, cu paravane
- saloane!e vor fi aerisite, curate, cu ambianta piacuta, familiala
- asistenta imbraca un halat alb peste uniforma, r$i prinde parul In calota, i$i
spalabine mainile.
Drdinea de servire a mesei:
- se va distribui Intai regimul comun, apoi regimurile tip $i la urma se va
dispuneaducerea regimurilor individuale, pentru pacienlii a caro, alimentalie nuse
lncadreaza rn regimurile tip
- vor lua masa Intai pacientii ce 5e pot alimenta singuri, apoi asistenta S8va
ocupade cei ce trebuie alimentati de ea
- alimentarea artificiala se va face in afaraprogramului obi$nuit.
Moduri/e de a/imenfare a bo/navilor
In functie de starea bolnavulUi, alimentarea lui se face:
- activ - pacientul mananca singur rn sala de mesa sau In salon
- pasiv - pacientului i se introduc alimentele In gura
- artificial - alimentele sunt introduse in organism In conditii nefiziologice.
1?1
TEHNICI DE GASTRDTEHNIE
',' ..,
• ,to,
ALIMENTAREA PACIENTULUI
- suprafata alimentelor se comporta ca un dializor (trec
substantele minerale in apa daca aceasta este rece); .
- daca se introduc in apa fierbinte, la suprafata se creeaza un
strat protector.
- sau fiertiere-l'1n vapori suprarncaltiti, sCi:irteaza'timpul'de
preparare, minimalizeaza pierderile de vitamine $i minerale.
- se formeaza compu$i prin degradarea grasimilor foarte
daunatori organismului; alimentele formeaza 0crusta ce nu
permite trecerea substantelor sapide la exterior (contraindicata).
- se formeaza 0crusta ce mentine substantele sapide;
- se realizeaza prin expunere directa la radiatii calorice sau prin
a$ezarea alimentelor pe placa incinsa.
- alimentele se introduc in atmosfera de aer cald;
- se formeaza 0crusta de glucide caramelizata sau proteine
coagulate;
- alimentele se coc.
- congelare, afumare, murare, sarare, uscare. Conservarea
Coacerea
Frigerea
Prajirea
Fierberea
'Inabu~irea
r---------------
Servirea mese/or
Modulln care pacientului i se ofera alimentele are, de multe ori, aceea$i actiune
importanta ca $i regimul propriu-zis. _
In legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de: I :
Draru/ $i repartizarea mese/or: :
. - intervalul dintre mese tre~uie stabilit astfe,llncat perioada de repaus din cursul ~i
naptii sa nu-iie mai mare de 10-11 ore, iar Inunele cazuri $i mai mic (ulcer gastric)
- pacientii In stare gravc1,"febrili, vor fi alimentatiin momentele de acalmie,
indiferent de programul sectiei
- pacientii cu hipersecretie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentati la inter-
vale scurte, In functie de stadiul de evolutie; la ace$tia alimentele trebuie servite
uneori din ora In ora in cursul zilei, adaugand una, doua mese $i in cursul naptii
- pacientii febrili, adinamici, in stare grava, nupot ingera cantitatea obi$nuita de
alimente$i, de aceea, vor fi alimentati dupa unprogramspecial cu mese mici, dese,
repartizate atat ziua, cat $i noaptea
- pacientii cardiaci $i cei cu sistem nervos labil suporta greu 0f1amanziremai
mare de 6ore
- alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi pastrate in conditii corespunzatoare
la oficiul de alimente
I
I
I
I
I
I
I
I
I
...•
ALiMENTAREA ACTIVA
. -------~
In functie de starea generala, pacientul mananca singur, fara ajutor, alimentele
oferite.
Alimentarea activa se poate face: Tnsala de mese; Tnsalon; la masa sau la pat.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
I
~
Fig. 17- Masuja
speciala
- se a$aza peste mU$ama un Iighean
- i se ofera pacientului sapunul $i i se toar-
na sa se spele
- i se olera prosopul sa-$i $tearga mainile
- se Indeparteaza materialele lolosite
- se adapteaza masa speciala la pat (fig.17)
acoperita cu fata de m8'::a sau 0tava aco-
"perita cu $ervetel,.sil '3oaza pe genullchil
pacientu/ui, peste patura acoperita cu aleza
- se a$aza In jurul gatului un prosop
- asistenta Imbraca halatul de protectie
- se spala pe maini $i serve$te masa la fel
ca In salon la masa
- se a$aza pacientul In decubit lateral stang cu capul sprijinit pe
o perna
- se spala pe maini
- se protejeaza lenjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu
un prosop curat
- se a$aZa tava pe marginea patului sau pe un tabu ret la
-Inaltimea patului
- se servesc alimentele pe rand, se taie cele solide
- lichidele se servesc In cani speciale cu cioc sau cu ajutorul
unor tuburi transparente, curate, fierte
- se ridica vesela utilizata, se Indeparteaza materialele folosite,
se spala pacientul pe maini
123
- vor fi hraniti bolnavii imobilizati, Pi1rrtliza(i, epuizati adinamici,
In stare grava sau cei cu U$oare tulburari de deglutitie
materiale:
- tava, farTurii, pahar cu apa sau cana cu cioc, $ervet de panza,
cana de supa, tacamuri
asistenta:
- Imbraca halatul de protectie
- a$aza parul sub boneta
- se spala pe maini
pacient:
- se a$aza In pozitie semi$ezand cu ajutorul rezematoarelor de
pat sau In decubit dorsal cu capul U$or r.idicat $i aplecat Inainte.l::I
pentru a U$ura degluti(ia --. J
Alimentarea
activa la pat,
In deeubit
lateral stang
Seop
Pregatiri
'Al.!/MENr AREA~f!AS7VA:J
~---~--- ---~~ . . . . . z. '
. ------ ;. . ;. ;;;;;;-
Cand starea generala a bolnavilor nu Ie permite sa se alimenteze singuri, trebuie
sa fie ajutati.
~
",~
~
122
materiale
- tava, tacamuri, farfurii, $ervetele, cana pentru supa, pahar de
apa, fete de masa, cO$lJ le,t;;le paine
sala de mese
- curatenia desava.r$ita In sal a de mese
- aerisirea
- se aranjeaza estetic pe mese mici (4 persoane) tacamurile,
paharele, cana cu apa, $ervetelele, flori, numaru/ regimului
- se creeaza 0atmosfera cat mai intima
- se anunta bolnavii sa vina la masa
_.se invita sa se spele pe maini
servirea mesei
- servesc felurile de mancare pe rand
- se ridica imediat vesel a folosita
- nu se ating alimentele cu mana
- se observa daca pacientul a consumat alimentele In
Intregime, In caz contrar se solicita motivul $1S8iau masuri de
Inlocuire
- se transporta vesel a la oficiu
- se aerise$te $i se curata sal a de mese
condltii de mediu Tnsalon, la masa
- se Indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul
pacientului (tavita, scuipatori, plosca)
- se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil pentru
ceilalti
- se pn:>'(1ate$temasa bolnaVl)lui: sea~~,z:afata de masa curata,
tacam-uri, cana cu apa, $ervetele, sarea (dupa caz)
- se invita pacientul sa se spele pe maini
- pacientul este ajutat sa se a$eze la masa
- asistenta Imbraca halatul de protectie, I$i prinde parul sub
boneta (sa nu se atinga de alimente)
- se spa!a pe maini- servirea mesei se face la fel ca In sal a de
mese
- se pregate$te salonul ca pentru alimentarea In salon la masa
- se a$aza pacientul In pozitie confortabila, semi$ezand sau
$ezfmd cu ajutorul rezematorului de pat sau cu perne
- se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama
Pregfltiri
Condilii de
mediu
Alimentarea
activa In
salon, la pat
l
r
I
illlI DE $TIUT:
- se I ncurajeaza. pacientul I n timpul alimentatiei,
asigurandu-I de Gi.)ntributiaalimentelor I n procesul
vindecarii
- seoferapacientului cantltati nup,ea ma,i - deoa-
rece, neputand sa I eI nghita, ar putea sa I easpire
r
J
ALIMENTAREA ART/FICIALA
125
- se I nlocuiesc I n funclie de preferintele bolnavului I n cadrul
limitelor permise de prescriptia medicala
- servirea mesei se va face I ntr-un cadru cat mai estetic
- se servesc alimentele I n portii mici - cantitatile ma,i pro-
voaca numai la simpla vedere senzalia de plenitudine
- mesele vor fi servite la intervale mici (2-3 ore)
- Mi1tru eliminarea senza(iei de greata, lichidele se serves',;_.
reei, acidiliate cu lamaie, I ntr-o variatie cat mai mare I
- nu se administreaza alimente hiperzaharate - provoaca
senzatia de plenitudine $i lavorizeaza diareea
-I aptele I n cantitate mai mare de 1I provoaca diaree, greata
- alburninele supradozate (branza) provoaca meteorism $i
accentueaza inapetenta
-I a bolnavii complet inapetenti, senzalia de sete va I i
exploatata $i I i se vor oferi elemente nutritive sub forma
lichida; laptele, sucurile de fructe vor I i I mboga(ite cu praf
de lapte, cacao, galbenu$, preparate de zahar, zeama de
lamaie sau portocale
- bulionul de legume va I i I mbogatit cu unt, branza, faina,
galbenu$ de ou, cacao
- I n aceste amestecuri se vor introduce $i preparate de
vitamine, daca ele nu disperseaza U$or $i nu modifica
gustul sau mirosul alimentelor
- se asigura necesitatile calorice de 2500-3000 cal./24h prin
administrare de preparate lichide hipercalorice
- la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida,
repartizata in 4-5 mese
- asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de ai/mente
consumata $i sa calculeze valoarea calorica pentru a se
putea orienta I n ceea ce prive$te acoperirea necesita(ilor
zilnice ale bolnavului
- va urmari ca bolnavul sa consume numai alimentele
conformprescriptiilor medicale
~finiJ ie
...
.' :::"::.. ...
I nseamna introducerea alimentelor I n organismul pacientului
prin mijloace artiliciale. Se realizeaza prin urmatoarele
procedee:
- sanda gastrica sau intestinaia
- jlastrostQilla
- pe cale parentera1a
-crrsrnr
---
Scop
- hranirea pacientilor incon$tienli
- cu tulburari de deglutitie
- cu intoleranta sau heinoragii digestive
- operati pe tubul digestiv $i glandele anexe
- cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
-I n stare grava; negativismalimentar
III DE EVITAT:
- servirea alimentelor I i
p,ea fierbinti sau p,ea reci
- atingerea alimentelor
care au fost I n gura
pacientului
- i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat
- se protejeaza cu un prosop I njurul gatului
- se adapteaza masuta la pat $i i se a$aza mancarea astfel
I ncat sa vada ce i se introduce I n gura
- asistenta se a$azaI n dreapta pacientului $i I i ridica U$orcapul
eu perna I 'f
- verificatemperatura alimentelor (pacientii I n stare grava nu
simt temperatura $i nici gustul alimentelor)
- I i serve$te supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie
alimentele solide
- supravegheaza debitul lichidului pentru a evita I ncarcarea
peste puterile de deglutitie ale pacientului
- este $ters la gura, i se aranjeaza patul
- se I ndeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse
sub boinav, pot contribui la formarea escarelor
- schimba lenjeria daca s-a murdarit
- aeopera pacientul $i aerise$tesalonul
- strange vesela $i 0transporta la oficiu
124
1- Observarea apetitului urmare$tedescoperirea $1co~baterea I I
inapetentei SHUanorex~eibolnavului .•,,' '. ,
- apetitul poate fi. un indiciu I n stabilirea diagnosticului unor
afectiuni; astfel, bolnavii cu:
- cancer gastric refuza carnea de vaca
- I n hepatita epidemica faza preicterica, refuza grasimile
- polifagia poate indica un diabet zaharat
- apetitul preferential I n cazul unor carente ale organismului I
(gravide) .
- pentru combaterea anorexiei sau inapetentei, se vor avea I n
vedere urmatoarele:
- se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se
manifesta numai fatade alimenteledin regimI ncomparalie
cu cele preferate
PRINCIPII DE ALIMEN TARE A PACIENTILOR INAPETENTI
Servirea
mesei
I Scop
I
- I
".1.;
'.'.
III DE $TIUT:
- la pacienlii incon$tienii cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai
mult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonazal
- sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile, cele de cauciuc maximum
2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
- ralia zilnica se administreaza In 4-6 doze foarte Incet, depreferinta cu aparatul
de perfuzat utilizand vase izoterme
1 -
I
I
I
r~'
I
I
I
I,
f~
- deschiderea $i fixarea operatorie a stomacului la piele In
scopul alimentarii printr-o sonda In cazul In care calea
esofagiana este Intrerupta
- In cazuJ stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cu
substante caustice, cand alimentatia artificial a ia un caracter de
durata $i nu se poate utiliza sonda gastrica, alimentele vor fi
introduse In organism prin gastrostoma
-In stoma, este fixata 0sonda de cauciuc prin intermediul careia
~"":talimentele surlt introduse cu ajutorulunei seringi sau prin palnie"
- respectandu-se acelea$i principii, se introduc $; acelea$i ames-
tecuri alimentare ca In cazul alimentatiei prin sonda gastrica
- alimentele vor fi introduse In doze fractionate la intervale obi$-
nuite, dupa orarul de alimentatie al pacientilor, incalzite la tem-
peratura corpului
- cantitatea introdusa 0data nu va depa$i 500 ml
- dupa introducerea alimentelor sonda se Inch ide pentru a
Impiedica refularea acestora
- tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului
gastric care se prelinge adesea pe langa sonda, provocand
uneori leziuni apreciabile
- de aceea, regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata,
acoperita cu un unguent protector $i antimicrobian, pansata
steril cu pansament absorbant
- se poate asigura hidratarea $i alimentarea pe 0 perioada
scurta de timp
- deoarece In rec! D ~J sunt fermenti pentru dlgestie, iar mucoasa
absoarbe numai solutii izotonice, substanlele proteice sunt eli-
minate sau supuse unui proces de putrefactie
- alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie
Ringer, glucoza 47%0cu rol hidratant
- vezi pregatirea $i efectuarea c1ismei
- in locul irigatorului se folose$te un termos
- se face cu substante care:
- au valoare calorica ridicata
- pot fi utilizate direct de iesuturi
",.", .;..m.l"aU"pr6prietati antigen ice "c"'"," " ,,',~ '. ""'l~
L - nu au-actiune iritanta sau necrozanta asupra lesuturilor
- pe cale L v. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone (glucoza 10-
20-33-40%, fructoza 20%, solutie dextran, hidrolizate proteice)
- planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de
calorii/24 h $i a ratiei de lichide In care pot fi dizolvate principiile
nutritive
- nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau sol. glu-
cozate $i proteice
- alimentarea parenterala se face ca $i hidratarea (vezi cap.
Hidratarea $i mineralizarea organismului)
- ritmul de administrare difera dupa natura $i concentratia pre-
paratului, stare a pacientului, de la 50-500 mllh
127
,---
Alimentarea
prin
gastrostoma
Alimentarea
prin clisma
Alimentarea
parenterala
i
!
i
I
lpS"~
ALiMENTAREA PR/N SONDA GASTR/cA
• materiale
- de protectie
- aleza, prosoape
- sterile
- sonda Einhorn sau Faucher
,'-'~ serihgide 5-10 cm
- pensa hemostatica
- nesterile
- palnie
- tavita renala
- bulion alimentar
- sa nu prezinte grunji
- sa fie la temperatura corpului
- sa aiba valoare calorica
•• pacient
- psihic
- vezi sondajul gastric
- fizic
- In caz de staza gastrica, se aspira continutul $i se efectueaza
spalatura gastrica
- se ata$aza palnia la capatul sondei $i 5e toarna lichidul
alimentar 200-400 ml pana la 500 ml, Incalzit la temperatura
corpului
- se introduc apoi 200-300 ml apa $i 0cantitate mica de aer
pentru C i goli sonda
- se Inchide sanda prin pensare pentw aevita scurgerea
'alim"entelor"in"faringe de unde ar putea ¥faspi'rate, determinand
pneumonia deaspiratie - complicatie grava
- se ext rage sonda cu atentie
Pregatire
126
Introducerea 1 - vezi sondajul gastric
sondei
Alimentarea
propriu-zisa
H:
r
L ",,.,",,,,,,,,,,,,,
C':';--",.
129
________ J
-In functie de cauza $i mecanismul prin care se instaleaza. pot
interesa sectorul intracelular, extracelular sau ambele
- pe baza modificarilor din lichidul extracelular se deosebesc
mai multe sindroame de deshidratare:
- deshidratare izotona - cand aportul insuficient sau pier-
derile interes8':.-tz<J ln "aceea$i proportie apa$i electro/itii
(varsaturi, diaree, aspiralie gastrica sau intestinaia, fistula
gastrica, paracentezele repetate, hemoragii masive; se pot
pierde 2-3 I sau chiar 5-10 1 1 2 4 h
- deshidratare hipertona - cand se elimina apa In proportie
mai mare (prin polipnee Intre 1 $i 1,5 1 1 2 4 h, transpiratie
exagerata 2-3-5 1 1 2 4 h)
- deshidratare hipotona - cand se elimina sarurile In
proportie mai mare (In poliuriile patologice sau cele
provocate prin diuretice) ,
--------------_,1
- analiza pe care CI. Bernard a continuat-o asupra mediului
intern i-a aratat rolul sau de transportor In dublu sens:
- prin " difuziune" a principii lor nutritive la suprafata
celulelor $i invers
- excretor prin emonctorii, rinichi,piGinani, piele, dupa ce
produsele de excretie celulara au fost deversate In sange
- In urma observatiLior $i experienlelor intreprinse asupra glice-
miei, ureei $i a altor constituenti umorali, el formuleaza legea ge-
nerala a "unitatii" sau "stabilitatiirnediului intern"
" Toate mecanismele vitale nu au alt scop decat men!inerea
stabIYitajii mediului intern. Respirajia, circulaJia, depuratia excre-
menjiala nu exista prin ele insele, ci pentru reg/area mediului
'~HJiern, pentru constanja person8IitiiJilbiologice". . £"
- acest vast echilibru interior estedenumit de Walter Cannon
homeostaza $i lamure$te mecanismele de coordonare $i
control, astfel Incat teoria constantei mediului intern este cu-
noscuta astazi ca teoria homeostazei lui Cannon
- prin homeostazie, se Intelege totalita.lEig_C_QD_~laoteJ or_tiQ.;. •..
9.~ sau bJ Qfg,Lq.5l a;eme.:aLUi~i~i!lteD:l. limitele homeostaziei
sunt reprezentate de cifrele maxi me $i minime intre care c1inica
$i laboratorul Incadreaza normalul pentru fiecare din aceste
componente
"
- sistemui de coordonare $; control al homeostaziei este neuro-
endocrino-vegetativ.
"...,,;::~
Homeostazia
L
r
I
128
- estelichidul solven'! afroturo(substantelor chi mice, otgCl.nice$i
anorganice, necesare bunei functionari aorganismului
- dilueaza toti prodU$ii rezultati din metabolismul intermediar
destinati eliminarii
- se gase$te In organism In doua stari: libera-circulanta, fixa-
structurala (intra In constitutia moleculelor)
- apa libera reprezinta 70% din greutatea organismului $i se I'
repartizeaza astfel:
- 50% In interiorul celulelor (Iichid intracelular)
- 15% In spaliile lacunare (Iichid interstitial)
- 5% circula In vase (Iichid plasmatic)
- prin compozitia $i functia apropiata lichidele interstitial $i plas-
matic, sunt numite lichide extracelulare
- apa mentine In solulie 0serie de saruri minerale
- mediul intern al organismului este 0solutie apoasa de saruri
minerale, formand partea fundamentala a plasmei sanguine, a
limfei $i a lichidului interstitial "
- sarurile minerale mentin presiunea osmmica a lichidelor din
organism, constituind una din activitatile fundamentale ale acti-
vitatii celulare
- nevoia de apa a adultului este de: 2000-2500 mll24 h
- la copil nevoia de apa este mai mare, In raport cu greutatea
corporala, el necesitand:
- 180 ml apaJ kg corp In primele 6 luni
- 150 ml apaJ kgcorp Intre 6 $i 9 luni
- 120 ml apaJ kg corp Intre9 $i 12 luni
....el00 ml apaJ kgcorppeste 1~.Il:l1"rj~_. '""'"
- necesarul de apase acoperaprin aportul alimentar fie sub
forma de Iichide, fie sub forma de apa continuta In alimentele
solide
- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai, astfel:
- 1000-1500 ml se elimina prin urina
- 500-1000 ml se elimina prin transpiratie
- 350-500 ml se elimina sub forma de vapori prin plamani
- 100-200 ml se elimina prin intestin (In scaun)
- In mod normal, este un echilibru Intre lichidele intrbduse In
organism $i pierderile fiziologice
- In situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la des-
hidratare sau hiperhidratare
Hidratarea ~i mineralizarea organismului
';:,\.. '""""~
Apa
Organismul uman nu poate trai (In medie) decat: ,,3 minute fara 02' 3 zile fara
apa, 3 saptamani fara hrana" (Burghele). "Toate mecanismele vitale nu au decat un
tel: acela de a mentine unitatea mediului interior $i de a ne da prin aceasta
independenta $i personalitate biologica" (CI. Bernard). I
I
I
' I
I
I
I
I
-
I
I
I
Excesul volumului de lichid:
- merge in sectorul extraeelular, dand na$tere la edeme
- se datore$te cre$terii Na $i a eantitalii de apa prin retenlie $i1sauingeslie
excesiva, scaderii excreliei renale de Na $i apa, scaderii mobilizarii de lichide In
interiorul spa(iului intravascular.
r1nterventiile , - masoara $i noteaza zilnic ingestia $i eliminarea I
asistentei I - cantare$te zilnie pacientul
- monitorizeaza semnele vitale, nivelul de con$tienta, parametrii
C/inici,rezultatele de laborator, slabiciune, nelini$te, agitalie
- menline integritatea membranelor mueoase prin igiena
riguroasa
- ingrije$te tegumentele eu atentie pentru evitarea atingerii
integritatii lor ""_co'
- inspecteaza zilnic zonele de preslune de pozilie $i Iemaseaza
la fiecare doua ore
- asigura aportul liehidian 2500 ml/ z i din care 1500ml per os
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
r :
r~j
,
J
TULBURARI ELECTROLlTlCE
131
Hiponatremia I manifestari:
- deficit de Na sub 130 mEq/1
- cefalee, confuzie
- anxietate, piele umeda .
ManifesUlri
- cre$terea acuta in greutate
- edemperiferic
- pleoape edemaliate
- cre$terea presiunii venoase centrale
I
- hipertensiune arteriala, puis puternic
- dispnee, raluri crepitante
- turgescenta jugularelor
- scaderea hemoglobinei $i a hematocritului
- scaderea densitalii urinare _..
IntervenJiile
- educa pacienlii cronici, privind aparilia acestor semne
asistentei
- educa pacientul $i familia privind importanla aportului scazul
de Iichide $i Na
I
- masoara zilnic ingestia $i eliminarea
- eantare$tezilnic pacientul
I
- observa edemul periferie
- ascuJ tafrecvent respiralia
~ evalueaza semnele $i simptomele de edempulmonar
"-
-"-"stabile$teCa11titatea de liehide peritru fiecarefura
- educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului
hidroelectrolitic
- invata pacientul care sunt lichidele ~i alimenlele cu eonlinul
crescut In Na
- schimba coneeplia de preparare a alimenlelor
TULBURARI ALE FLUIDELOR
<
- hipovolemie
Volumul deficltar de fluid _ deshidratare >se datore$te pierderilor excesive
(varsaturi, aspiratie, diaforeza, arsuri, diuretice) sau mi$carii fluidului (spaliul al
III-lea): acumulare anormala de fluid in diferite zone ale organismului (ascita, edem
perlferic,oheniatomf. .• '
Manifestari 1- piel; uscata eu turgor redus
- membrane, mucoase uscate, buze uscate, limba arsa
- ochii adancili, moi
- letargie, sete
- scaderea eliminarii urinare
- tahicardie, hipotensiune arteriala
- scaderea presiunii venoase centrale
- cre$terea hemoglobinei $i a hematocritului prin hemocon-
centralie
- cre$terea ureei sanguine
I 1- urina coneentrata cu densitate mare
130
STABIUREA NECESITATILOR HIDRICE $1 MINERALE
Se face prin:
- stabilirea felului deshidratarii
- simptomatologia deshidratarii
- investigatii de laborator.
- Diferenta dintre cifra normala a unui ion din plasma $i cifra constatata la bolnav
rnflecta deficitul lui la un Iitru apa extracelulara. .. ..
- Aceasta se inmulte$te cu cantitatea totala de apa extraceiulara, care la un individ
de 70 kg este de 141.
- Cifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectiv.
- Daca nuse poate stabili cu certitudine felul deshidratarii, se administreaza in parti
egale glucoza $i solutii izotonice de saruri minerale.
- Cantitatea lii::hidelornecesare organismului se stabile$te prin insumarea ratiei de
intrelinere $i a ratiei de corectare a dezechilibrelor anterioare:
- ralia de intretinere =pierderile de lichide/24 h
- ratia de corectare =se face pe baza analizelor de laborator $i intra in
competenla medicului.
- Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporala, pe baza
de tabele speciale, iar a sugarului, dupa greutatea corporala 100/ 180 mllkg corp
(valori oblinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului):
- 25-30 ml perspiralie
- 50-100 ml transpiralie
- 10-20 ml cu scaunul
- 35-40 ml urinalkg corp/24 h, precum $i a pierderilor in plus ((::12ree,
varsaturi, febra).
:~"-:.
~; -. . .
~J' I !~,;'~, ; ; ',,(-"_~~!. ' :I,~': ,,;.~ I~': ~,fr"" ,. >;":1i'~:'.;',;'1";'9:(':}; . ; (r,),; -t"2fJ "-
- . ', '. r. .,; ; ~; ,; ,~ '?. . v:~r,,"•••; (~j"li"C!<:"'; "''''~~':'''~'''''. j,',"'_"i; '",,-,/',I. it'''\i):lr~' . ~. 11~X; ; I'L"dJ i "i':1J ,'if; '; ,'i','_v'i\. ' ,,-,. -. . . . -'. ",':,0:; ,:),',',. . . 'V .(.","' ,'\ """'",.'L <~~"lO ' ....-n'::;li _,,,,',hlll"'.,,,,,..,,
,"w",'.,"." ,,', ",,,',d.,l'.\U\"J 1.-""~",}':I':R"NW"""""" •.I\,,\""(~f<~',\{"")<'1i'l<fil\'i;:'~,,~.~,"<Y.;.»Oo'l;R~X'J OO(~~.),::x"~<~~,~~~:,;f."'~';.',,,,,''-,"
-':"';;':"-.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
" ' I
Hiper-
natremia
Hipo-
potasemia
Hiper-
potasemia
intervenJii/e asistentei:
- creeaza un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat $i confuz
- recunoa$te modificarile de comportament
- acorda suport psihologic >,
- acorda suport moral familiei
,- monitorizeaza solutiil.e intravenoase $i rata de flux a a?es!g~~
manifestari:
- excesul de Na: peste 150 mEq/l
- agitatie ce poate progresa spre convulsii
- membrane, mucoase uscate
- sete, hiperemia fetei
- tahicardie, hipertensiune arteriala
intervenjii/e asistentei:
- reduce ingestia de Na
- administreaza solutii cu continut scazut de Na
- administreaza diuretice
- creeaza un mediu de siguranta
manifestari:
- nivelul redus de K sub 3 mEq/1
- siabiciune, scaderea peristaltismului pfma la ileus
- scaderea potlei de mancare
- crampe musculare la extremitati
- greturi, fatigabilitate
intervenjiile asistentei:
- administreaza intravenos K cu mare prudenta
- monitorizeaza aritmiile cardiace
- asigura mediul de siguranta
- monitorizeaza sunetele intestinale
- masoara cu atentie ingestia $i excretia
- educE! pacientul sa.evite alimentele bogate In K (banane, spa-
nac, varzacle Bruxelles,citri.ce, piersic:.i,,-caise)"~,
manifestari:
- exces de potasiu peste 5,5 mEq/l
- greata, crampe abdominale
- diaree (hiperactivitate intestinala)
- parestezii, slabiciune, iritabilitate
- aritmii cardiace severe
- schimbarea personalitatii
intervenJiile asistentei:
- administreaza perfuzii de glucoza $i insulina sau bicarbonat
(scad nivelul de K prin U$urarea patrunderii lui In celula)
- monitorizeaza aritmiile cardiace
- asigura mediul de securitate
132
_"~~,:~' ..:.:'_""~,.,..,",.J ,v"'~.,,.,,,~~~~~~j'~1
TlPUR/ DE FLU/DE
• izotonice - aceea$i concentratie cu Iichidul organismului (plasma)
• hipertonice - concentratie mai mare decat Iichidul organismului
• hipotonice - concentratie mai scazuta decat lichidul organismului
SOLum U7}4/ZA TE PENTRU REH/DRA TARE $/ REM/NERALlZt''iiiE
Solujie
Solutie apoasa de 9%0NaCI, denumita $i ser fiziologic
izotonica
de NaCI
Solujie Solutie NaGI 10-20%
hipertona
de NaCI
Bicarbonat Solutie apoasa izotonica de 1,4%
desodiu
Lactat de
Solutie izotonica 1,9%
sodiu
Glucoza
Solutie izotonica 5%
Solutie hipertonica 10, 20, 33, 40%
Solujie
K 2% In solutie de glucoza izotonica
de KCI
'SoluUfu
Solutie de electroliti: KCI- 0,3 g; CaCl
z
0,5 g; NaCI8,5 g; apa la
Ringer 1000 ml
Solujie
KCI 2,8 g, NaCI 4 g, solutie lactat de Na 20% - 29 g, apa la
Darow 1000 ml
Solujie Krebs
NaGI7 g, KCI0,28 g, fosfat acid de K 1,16 g, CaCI 0,27 g, sulfat .
de magneziu 2,40 9
Solujie
NaCI 0,58 g, KCI0,89 g, fosfat de K bibazic 0,25 g, solu!ie lactat
Buttler
de Na 20%, 11,2 g; glucoza 24 9 apa la 1000 ml
.SolLltie Locke
NaQI 9.ffi 1<9
10
,07'5. ,9}.,CaClz O,1-~g, bicarbonatNa Q,J O g"
glucoza 1 g, apa la 1000 ml
Solujie
Aceea$i compozitie ca la solutia Ringer +lactat de Na 3,1 9 la
Hartmann
1000 ml
Solujie Tham
Baza aminata ce se combina cu bioxidul de carbon formand
bicarbonat (se fOlose$te In combaterea acidozei metabolice)
SoluUe
Solutie alcalina, folosita In combaterea acidozei metabolice
Fischer
Inlocuitori
In solutie de NaGI sau glucoza; sunt polimeri ai glucozei, cu
ai masei
greutati moleculare diferite
I
circulante
Dextran 70 Macrodex
Dextran 40
Rehomacrodex
133
135
Fig. 18 - Aparate de perfuzie
1. Pornpa de perfuzie; 2. Perfuzor - injeclor
standar(j@; 3. Extradrop@- reglator de picaturi
penlru perfuzia sub gravita!ie. cu c1erna-9urub
pentru intreruperea scurtiilfraclionarea fluxului
perfuziei (sursa: Catalogul de produse
Fa. B. Braun, Melsungen).
I
I
I
I
I
I
r
I
I
I
'~'I
(!\
~
(i)
- perfuzor (ambalat de unica intrebuintare)
- seringi $i ace de unica folosinta (se verifica integritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea $i diametrul
acelor)
- soluliile de perfuzat
- pompa de perfuzie automata - cu reglare programata a
volumului $i ratei de flux
- J obinetecu doua sau mai multecai
- branula (cateter IV)
- flutura$ (butterflys)
• pacien!:
- f~S.ihiC}- ca la punctia venoasa
- IZIC
- tehnica de intrelinere a liniei intravenoase este 0 tehnica
aseptica (Fig. 18)
- asistenta imbraca manu$i pentru evitareacontaminarii cusan-
ge (dupa spalarea mainilor eu atentie)
- pregate$te solutia de
perfuzat
- monteaza aparatul de
perfuzat $i lasa liehidul
sa eireule prin tuburi
(evitand contaminarea
siste'l":ului) pentru in-
departarea aerului
- alege vena (Intai,
loeurile distale $i apoi
eele proximale)
- apliea garoul
- eurata locul cu aleool
de la centru in afara
- introduce acul, bra-
nula In vena
1- seoate garoul $1ata~
$aza tuburile, desehide
prestubul, fixeaza rata
de flux 60picaturilminut
- mentine locul de per-
fuzie, acopera cu pan-
sament steril
- schimbi:J . pansamen-
tul (cand se fixeaza
eatetere) la 24 h $i
inspeeteaza zona (e-
ventuala inflamatie)
Executie
.; -::;;~'.I.
1-
(.~
CAlLE DE HIDRA TARE A ORGANISMULUI
Marisang
Plasma
umana
Sange
integral
Derivate de
san~(#<
masa
eritrocitara
IOrala
I
- calea fiziologica de administrare a lichidelor
~ - declan$eaza reflex functia normala a tubului digestiv $i a
glandelor anexe, functie necesara absorbtiei lichidelor
- se renunta la aceasta cale in caz de: varsaturi, stenoza
pilorica $i esofagiana, negativismtotal din partea pacientului
- -
Duodenala - administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
(-
- lichidele se administreaza picatura cu picatura intr-un ritmde
60-100/minut
- se mentine temperatura lichidului in timpul.administrarii
Rectali.'! - se f~..,~l~prin c1isma, picatura cu picatura, sau clisme
- - -
Katzenstein (vezi alimentatia artificiala prin c1isme)
Subeutanata - se face prin perfuzii
c:::::- =::::- - - - - =
-- resorb!ia este lenta
,- poate determina accidente: necroza tesuturilor prin com-
I presiune, coagularea lesuturilor (cand temperatura este prea
linalta), flegmoane, complicalii septice
I
ee.duzia- 1- introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a
intravenoasa. soluliei medicamentoase pentrureechilibrare hidroelectrolitica,
'. . , hidroionica $i volemiea aorganlsinuluf ., . >-'
Seop - hidratarea $i mineralizarea organismului
- adrninistrarea medicamentelor la care se urmare$te efect pre-
lungit
- depurativ, diluand $i favorizand excretia din organism a pro-
dU$ilortoxici
- completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
- alimentarea pe cale parenterala
Pregatire e materiale:
- dezinfectante - alcool iodat
I
- pentru punctia venoasa
~ ..•.
I:
f
3. NEVOIA DE A ELiMINA
Definifie:
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de
substanlele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.
Excrelia de$eurilor se realizeaza prin mai multe cai:
- aparat renal - urina
- piele- transpiralie - perspiratie
136
- schimba punga cu solutie sau flaconu!, Inainte de golirea com-
pleta a precedentei
- se poate folosi 0rata redusa pentru a tine vena deschisa
ingrijirea
-Ia sfar$itul perfuziei se exercita 0presiune asupra venei cu un
ulterioara
tampon $i se retrage acul In directia axului vasului
. a pacientu!ui
- S8a$ac~~'acientul comod,ise dau lichide caldule (daca, este ,
permis)
Reorganizare
Notare in
foaia de
observafie
Accidente
- hiperhidratarea (Iacardiaci poate determina edem pulmonar
-
acuD - se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia, se adminis-
treaza fonicardiace
- embo/ia g.azoasiL - prin patrunderea aerului In curentul cir-
culator (atenlie la utilizarea perfuziilor sub presiune, cand se
folose$te para de cauciuc)
- !-evarsa.£Jia /ichidu/ui in lesuturile perivenoase poate da na$-
tere la flebite, necroze
- coagu/area sfmge/ui pe ac sau canuLa.- se previne prin perfu-
zarea Iichidulul cu solutie de h~~
.•~.
137
- A/imentalia - cantitatea $i calitatea alimentelor ingerate de
individ influenteaza satisfacerea nevaii de eliminare.
~q buna_hidratare;;i (0 alimentatie bogata Inreziduuri (Ie~ume;
fructe, cereal e) faciliteCiza eliminarea intestinala $i vezicala
- mesele luate la are fixe favorizeaza ritmul eliminarilor
- Exemjii/e - activitatea fizica amelioreaza randamentul
muscular
- fortifica musculatura abdominala $i cea pelviana, care au un
ral important in eliminarea intestinala
- Varsta - are rol important in satisfacerea nevoii daca (inem
seama de controlul sfincterelor
- la copii, controlul se obtine In 2-3 ani
- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii
abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii
- la barbali, hipertrafia prostatei determina tulburari de mic(iune
Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
•. ,..,;.:.\-'t~~.~"'l';".lJ~',",-
) c- Generalita~i
- aparat respirator
- aparat digestiv - scaun
_. aparat genital feminin - menstrualie
- In stari patologice, apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de
varsaturi $i pe cale respiratorie - sputa
Mentinerea constanta a compoziliei mediului intern se realizeaza prin procesul
de homeostazie. Toate schimbarile volumului extracelular antreneaza modificari
In compozitia lichidelor celulare de unde rezulta importanta menlinerii constante
a compozitiei mediului intern.
Rinichii fiind organe principale ale homeostaziei mentin compozilia chi mica a
lichidelor din organism la un nivel normal, mentin echilibrul hidric, hidroelectrolitic
;;i acido-bazic al mediului intern $i debaraseaza organismul de pradusele taxice
rezultate din metabolism.
Substantele folositoare organismului (sodiul $i apa) sunt absorbite prin
osmoza.
Prin rolul sau de exceptie, pielea completeaza eliminarea renala.
Un rol important II au plamanii, care controleaza CO
2
$i O
2
,
Organismul trebuie de asemenea sa se debaraseze de de$eurile rezultate In
urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul
tubului digestiv etc.).
$i alte substante nefolositoare trebuie elirpinate; spre exemplu, lafemei, de la
pubertate la menopauza, se elimina a secretie sanguina menstruala, ce se
produce la sfar$itul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fast fecundat.
I
Factori
I biologici
,;;:~7'."
II! DE EVITAT:
- folosirea aparatului de
suslinere a bratului, care
ar putea cre$te posibili-
tatea compresiei vaselor
sau nervilor
IIlI DE $TIUT:
- toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetate
cu data, ora, medicalia adaugata $i doza
-- rata de flux = nr.pic.lmin
- sursele de contaminare a perfuziei: Inainte, prin
manevre necorespunzatoare $i in timpul perfuziei
i - substanle adilionale
1 __ schimbarea flaconului
- aer-poluat
- injectii complementare
.~_ ....-
\( -
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I-
I
;
I
I
I
I. Independenta in satisfacerea nevaii
a) URINA: s..oJ .u.!Le-apoasit prin care sunt..elimioate substaotele rezultate din
metaboi;S~ermediar protidic, inutile $i toxice pentru organism
--- Genera/itati: Prin urina se elimina din organism substantele toxice. Eliminarea
acestor substante se lace In solutie apoasa Impreur:e. cu saruri minerale $i alte
substante de dezasimilatie care nu sunt necesare organismului.
In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi $' tubul digestiv, ficatul, i
glandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator - toate fiind
inliuentate de activitatea sistemului nervos.
De aici se vede interactiunea Intre nevoia de a elimina $i celelalte nevoi
lundamentale.
Termin%gie:
- mictiune =emisiune de urina, act fiziologic con$tient de eliminare
- diureZ8t<cantitatea de winaoliminata din organismtimp de 24 ore.
- Programu/ de e/iminare intestina/a - regularitatea programului
de eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acestei
nevoi
- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la
altul
Factori - Stresu/
psihologici
- Anxietatea .,,,-,
- Emotii/e puternice - pot modifca frecventa, cantitatea $i
calitatea eliminarii urinare $i intestinale
Factori
- Normele sociale - fiecare societate I$i stabile$te masuri de
sociologici
igiena, asHel Incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor
publice
- Educatia
- Cultura
cantitatea
frecventa
mictiunilor
L- _
Manifestari de independen~a
- ~riaza IDfunctie_de_v.ar.sla.:.
- nou,nascut 30-300 ml/24 h
- .0lliii 500-1200 ml/24 h
adult 1200-1400 ml/24 h... 180 tnl/24 h
-llOu:.oas.cu.l=..mi.c.tiuni Irecvente
- cop-II4-5/zi
-adult 5-6/zi
-'Varstnic 6-8/zi
-~_.- ""--
138
culoarea
- galben deschis pana la galben Inchis. Cu cat urina va Ii mai
.-.----
dNuatacu atat va Ii mai deschisa $i invers (panalagalben-Inchis
urlnel
--
spre 6run). -
- modiljQgr.e)oJ .unc!iede alimente:
I
- culoarM""inchisa = In regimbogat In carne
- 'culoare deschisa = In regimvegetarian
- medicamentele schimba culoarea astfeT:
":::roz, rO$u-caramiziu= tratament cu piramidon
-:.albastru-verde = tratament cu albastru de metilen
..: careniu-ro$Usau brun negru = tratament cu chinina sau
acid salicilic . _
~~.
--
mirosul
- de bulion = urina proaspata
urinei
- amoniacal = dupa un timp din cauza fermentaliei alcaline
reactia urinei
- normal = reactie acida = pH-ullntre 4,5-7
Reactia urinei In lunctie de alimentatie:
- regimul bogat In carne - acidifica urina
- regimul vegetarian - scade aciditatea urinii
Nota
Reactia hiperacida sau alcalin,') lavorizeaza precipiL'lrea
substantelor dizolvate In urina ~normarea calculilor in caile
urinare.
~~
- normal = ciar, transparenta la InceplJ t Q.upauntimp ea Q£Sl .!~
urinei
deveni tulbure In
rmal - datorita coa ularii mucinei
ia
ce ulelor epiteliale antrenate din caile urinare $i a mucusului din
t?!ganelegenital~.
densitatea
- se determina imediat dupa emisie, pentru ca prin racire se
urinei
schimba densitatea
- normal 1010:1025 -:'-'a'regim mixt; la temperatura de 150C
(temperatura maimica sau mai mare modifica densitatea)
b) SCAUNUL =resturilealimentare supuse procesului de digestie, eliminatedin
organismprin actul defecatiei
Scaunul este alcatuit din:
- reziduurile ramase In urma digestiei alimentelor
- celulele descuamate de pe supralata tubului digestiv ~i a glandelor digestive
- produsele de excretie a tubului digestiv $i a glandelor anexe
- numar mare de microbi
Termin%gie: - defecatie =eliminarea materiilor lecale prin anus
139
--
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,I !
, , ".:. , ,~"~,:," •.;, ~.;.:.~ •.:.;; :' ..Il';(\I",r,j";;'.!' '.
Ritmul
- la 28-35 zile
Durata . -,3-5 zile
:-.-':'
Aspectul
- mucus amestecat cu sange $i detritusuri celulare; nu
coaguleaza
Culoarea
- ro$U negricios, la Inceput,apoi ro$U deschis
Cantitatea
- 50-200 9
Mirosul
- dezagreabil
Evolutia
- fara dureri, u$oara jena fiziologica
',j
v'
I
I
I
I
I
I
I .
I
I
I
I
I
I
I
Manifestari de independen~a
Frecventa - normal la adult - 1-2pe zi sau unul la doua zile
- 1-2scaune pe zi la nou-nascut
Orarul - ritmic, la aceea$i ora a zilei, dimineala dupa trezire
Cantitatea - zilnic 150-2009 materii fecclle ~J ,:~;"
-
Consistenta - pastoasa, omogena
Forma - cilindrica, cu diametrul de 3-5cm, lungime variabila
Culoarea - bruna, la adult, data de stercobilina
- In func!ie de alimentalie:
- deschis-galben =regim lactat
- brun Inch is =regim carnat
- negru =ali mente preparate care conlin sange
- verde =legume verzi
- culoare caracteristica alimentului =mure, ciocolata, afine
Modificarea culorii In funclie de medicamente:
- brun-negru =bismut
- negru-verzui =fier
- alb =bariu
- negru mat =carbune
~-
Mirosul - fecaloid'- difera de la un individ la altul
La copilul mic
_.-
Culoarea -In primele 2-3zile dupa na$tere =verde-brun Inchis (meconiu)
- La sugari:
Aspectul $i culoarea se modifica In funclie de felul alimentaliei.
..
-- Astfel:,~
'.
J
-'-galben-auriu =sugar alimentat la san, In contact cu aerul, prin
oxidarea bilirubinei - devine verzui sau verde
- galben-deschis =sugar alimentat artificial
I
- brun =dupa introducerea fainii In alimentalie
Numarul
- 3-4pe zi pana In luna a VI-a cand se reduce la 2-3pe zi
Daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul
scaunelor este de 1-2pe zi.
Mirosul
- u$or acru, reactie acida =sugar alimentat la san
1- fad, reaclie alcalina sau neutra =alimentatie artificial a
140
r
c) TRANSPIRATIA = fenomen fiziologic prin care organismul I$i intensifica
pierderea de caldura $i funclia de excrelie, prin intermediul glandelor sudoripare.
Terminologie: - sudoare =solulie apoasa, constituita din apa 990 g%o$i 10%0
reziduu uscat (uree, urali, acizi gra$i, acizi organici volatili, saruri minerale)
Manifestari de independen~a
• • . -, . ..; ,O;::~'
Reactia
- acida pH =5,2 sau u$or alcalina
Cantitatea
- minima, pentru a menline umiditatea pliurilor
Mirosul
- variaza In funclie de alimentalie, climat $i de deprinderile
igienice ale individului
Perspiratia
- pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii $i prin
expiralie
Compozilia aerului expirat:
- O
2
-16%
- CO2- 3%
- N-74%
- H
2
0-7%
d) MENSTRA =pierdere temporara sau periodica de sange, prin'Organele
genitale
- apare la pubertate $i dispare la menopauza $i In timpul sarcinii
Manifestari de independen~a
141
Sursele de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii pot fi urmatoarele (In
funclie de problema - cateva exemple):
Interven~iile asistentei
pentru men~inerea independen~ei insatisfacerea nevoii
- program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii
(constipatie)
- insalubritatea mediului (eliminare urinara inadecvata)
- temperatura ambianta prea ridicata (diaforeza)
Lipsa - Iipsa de cuno$tinle
cunoa~terii
- insuficienta cunoa$tere a sinelui, a celorlalli, a mediului
inconjurator
; ~.~-c-
I
II. Dependenta in satisfacerea nello;;
In conditii patologice exista mari pierderi de Iichide prin: poliurie, diaree,
varsaturi, drenaj, diaforeza, expectoratie abundenta, stomiietc.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~
I
I
I
I
j
to,
143
Manifest.ki dedependen~a
1. Eliminare urinara inadecvata cantitativ
~i calitativ
~•..•..
Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta, survin mai multe probleme de
dependenta:
1 - Eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ
2 - Retentie urinara
3 - Incontinenta de urina ~i materii fecale
4 - Diaree
5 - Constipatie
6 - Varsaturi
7 - Eliminare menstruala inadecvata
8 - Diaforeza
9 - Expectoratie
10 - Deshidratare (vezi anexele 2 ~i 3)
MODIFICARI PATOLOGICE ALE DIUREZEI
Poliurje
- eliminareaunei cantitali de urinamai marede2500ml/24h
Poliuria poate fi: trecatoare sau durabila
-.
TreciHoare, ...ApaJ e:
.:.;:...... ,..,
.'" . .,.,.. ,'"
durabila sau
- in perioada de efervescenla a unor boli
infeclioase
permanenta
(pneumonie, hepatita epidemica etc.)
- dupa colici renale, accese de angina pectorala, de epilepsie $i
isterie
- in perioada de resorblie a edemelor, transsudatelor $i
exsudatelor seroase
- in scleroza renala cand rinichiul $i-a pierdut capacitatea de
concentrare. Poate sa creasca pana la 5-6 litri In 24 ore
- in diabetul zaharat: eliminarea cantitatii mari de glucoza prin
urina necesita 0 mare cantitate de apa (conform legilor
osmotice)
I
I
i
I
...-""
//
I(
I
I
t
142
Surse dedificultate
- alterarea mucoasei intestinale (diaree, constipatie)
-- diminuarea peristaltismului intestinal (constipalie)
- slabirea sau relaxarea sfincterelor (incontinenta)
- Iipsa de control a sfincterelor (incontinenta)
- alterarea centrilor nervor$i (incontinenla)
- accidente cerebro-vasculare (incontinenla)
- spasme vezicale (retenlie urinara)
- anomalii ale cailor urinare (retentie urinara, eliminare urinara
inadecvata)
.:..alterarea cailor urinare (eliminare inadecvata)
- alterarea parenchimului renal (eliminare inadecvata)
- tumori (constipatie)
- t int~xic~tii ~limentare $i medicamentoase (drog) (diaree, I I
re.!enlip.~unnara) ,._. ~.'., ".. i • .
- dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic'I. I
(eliminare urinara inadecvata, diaforeza) I
- durere (eliminare urinara inadecvata)
- anxietate (diaree, constipalie...)
- stres (diaree, constipatie... )
- situalie de criza (eliminare urinara inadecvata, diaforeza,
constipalie)
- tulburari de gandire (incontinenla urinara $i fecale)
- poluarea apei (diaree)
- alimente alterate (diaree)
- schimbarea modului de viata (constipatie)
- cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului
- planifica programul de eliminare, tinand cont de activitatile sale
- planifica exercitii fizice
- il invata tehnici de relaxare
- cHrceteaza.deprinderile alimentareale pacientului , .".
- recomanda consumarea alimentelor $i a lichidelor ce favorizeaza eliminarea
Surse de
ordin fizic
Sursa de
ordin
sociologic
Surse de
ordin psiho-
logic
-,;;-
!••.••..
I
..".,., •.. ,'
- 1
144
,,'::c:;;,"
1«-
- eliminarea urinii se face cu durere $i cu mare greutate.
Apare In:
- inflamatii acute ale uretrei
- stricturi uretrale
- edeme ale mucoasei uretrale
- hipertrofie de prostata etc.
ALTE' MANIFEST.ARI DE DEPENDENT.A
- prezenta sangelui In urina - ro$U deschis, ro$u-Inchis sau
ro$u-brun. Uneori, In caz de hematurie, urina este tulbure
asemanatoare cu spalatura de carne.
- prezenta proteinelor In urina
- prezenta glucozei In urina
- urina foarte concentrata (densitate crescuta)
- urina foarte diluata (densitate mica) =In bolile rinichiului cand
acesta I$i pierde capacitatea de concentrare.
- urina cu densitate mica se men line In permanenta la acelea$i
valori indiferent de regim
Nota
Intre cantitate, culoare $i densitate este 0stransa legatura.
- In pofui"ie = culoare deschisa = densitate mica
(In diabet zaharat, de$i este poliurie $i culoarea este deschisa,
densitatea este mare.)
-In oligurie =culnare Inchisa =densitate mare
- acumularea de lichid seros Tn tesuturi, manifestat prin
cre$terea In volum a regiunii edematiate, $tergerea cute/or
naturale, pierderea elasticitalii tesutu/ui edemaliat, cu pastrarea
urmelor presiunii digitale (semul "godeului"); pielea este palida,
lucioasa $i stravezie.
- ~-=----~-.-. ---""","" .~
- In mod patologic urina este tulbure din cauza saruri/or
ininerafe, puroiului sau a microbilor
- In diabetul zaharat, din cauza prezenlei acetonei
' Oisuria
r::;',""
r- .
Hematuna
Albuminuria
r
Glicozuria
Hiperstenuria
I Hipostenuria
~ .
Izostenuna
i
I Edeme
I
I
U;'in~""tull)ure'
Urina cu mi-
ros de fructe
coapte sau
cloroform
Ourere
lombara
Sete intensa
GreJuri ~i
I
I varsaturi
-."'~:':
~',.". ~~., -'"'3:;t
- In diabetul insipid - lipsa de secretie a hormonului antidiuretic
hipofizar Impiedica reabsorbtia tubulara a apei. Cantitatea de
urina poate ajunge pana la 10-30 litri pe zi.
-In pielite, pielonefrite, tuberculoza renala (caracter de reflex de
aparare a Qrganismului).
.,..excretia urinei sub ,500ml/24 ore
Oliguria poate fi determinata de cauze renale $i extrarenale.
Apare In:
- afectiuni Insotite de deshidratarea organismului prin:
- transpiratii abundente
- varsaturi incoercibile
- diaree accentuata
- hemoragii abundente
- perioada de formare a coleqiilor seroase
- insuficienta circulatorie cu formare de edeme
- perioada acuta a bolilor infectioase (pneumonie, hepatita etc.)
- glomerulonefrite acute Insotite de edeme
- lipsa urinei In vezica
Poate fi din cauze renale $i extrarenale
Apare In:
- glomeruk18efrita acuta, nefroze tbxice
- arsuri Intinse
- stari de $OCtraumatic $i chirurgical
- traumatisme lombare
-;:lngajarea unui calcullntr-unul din uretere
TULBURARI DE EMISIUNE URINARA
- inversarea raportului dintre numarul mictiunilor $i cantitatea aft
urina emisa In timpul zilei fala de cea emisa In cursul noptii.
Apare In insuficienta ventriculara stanga - se datoreaza faptului
ca In cursul zilei inima nua asigurat trecerea prin rinichi a unei
cantitati necesare de sange.
- senzatie de micliune foarte frecventa, cantitatea de
emisa foarte mica.
"tauzele pot fi:
- acliuni iritative asupra mucoasei vezicale
- procese intravezicale $i de vecinatate: cistita, tuberculoza $i
neoplasm vezical, calculoza vezicala, inflamalii pelviene,
afecliuni uterine, uretrite, prostatite
- hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropati
OUgur! ?
Anuria
Polakiuria.
Nicturia
I
I
I
I
I
I
I
I
I '~"
I
~I
/1
~I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,_c. I
I
I
r
~
,
f
147
Manifestari de dependent;a
- Intervent;iile asistentei _
Pacient cu ischiurie - retenlie urinara
glob vezical
- distensia vezicii urinare deasupra simf izei pubiene, cauzata de
retenlia urinara
micliuni - absente
~.
polakiurie
- micliuni f recvente, In cantitati mici (eliminareprin prea plin)
r', ...:~
i
OBIECTIVE
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1DELEGATE
I
Paeientul sa
- verif ica prezenta globu/ui vezical
aiba micf juni
-Incearca stimularea evacuarii, asltf el:
spontane
- introduce bazinetul cald sub bolnav
I
- punecomprese calde (buiota) pe regiuneapubiana,
- lasa robinetul deschis sa curga apa (sa f ie .aLLZitade
bo/nav)
- introduce mainile pacientului In apa calda
I
- ef ectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indica\ia I
medicului !
Pacientul sa
- Invala pacientul c2'irebuie sa existe 0rela(ieIntre nevoile de
aiM
a bea, a manca, a f ace exercilii f izice $i a elimina, pentru a-$i
echiii brul
stabili propriul orar de ingestie $i eliminare
psihic
- Invata pacientul pozilia corecta penlru U$urareamicli4nii $i
golirea completa a vezicii .....
-lini$te$te pacientul $i IIlncurajeaza sa-$i exprimesentimentele
In legatura cu problema sa
!
- asigura un c1imatcald, conf ortabil
3. Incontinen~a de urina
!?imaterii fecale
Incontinen(a urinara $i f ecala poate rezulta In urma unor af ec(iuni (inf ectie
urinara sau intenstinala), traumatisme ale maduvei spinarii, pierderii starii de
con$tienla, deterioare a activitatii sf incterelor, cre$terea presiunii abdominale,
leziuni obstetricale etc.
Copiii $i persoanele In varsta sunt predispuse la incontinenla tie prin lipsa de
control a sf incterelor, f ie prin procesul de Imbolnavire.
o f orma particulara de incontinenla urinara la copii este reprezentata de
enurezisul nocturn, cu cauze multiple ce necesita Ingrijiri complexe. ._ .
1-'
I
2. Reten~ia urinara - ischiurie
- Intervent;iile asistentei -
Pacient cu eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ
OBIECTIVE INTER"ENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1DELEGATE
Pacientul sa - asistenta f ace zilnic bilantul hidric, masurand cu con$tiincio-
f ie echilibrat zitate ingestia $i excretia
hidroelectro- ~ctaTW.re$tezilnic pacieutul
litie $i aeido- - corecteaza dezechilbrul hidric, prin hidratarea sau reducerea
bazie aportului de lichide $i electroliti, In f unctie de ionograma serica
$i urinara
- corecteaza dezechilibrul acido-bazic, in f unctie de rezerva
alcalina, la indicatia medicului
Pacientul sa
- recolteaza urina pentru examene chimice $i bacte-
nu prezinte
riologice
eomplicatii
- administreaza antiseptice urinare, sulf amide, antibiotice,
cutanate,
conf orm antibiogramei, la indicatia medicului
respiratorii,
- asigura igiena corporal a riguroasa
urinare
- serve$te pacientulla pat (cand este cazul) cu urinar $i bazinet
- schimba lenjeria de pat $i de corp ori de cate ori este nevoie
Paeientul sa - asigura 0 atmosf era calda, raspunde prompt $i plina de
f ie echilibrat solicitudine la chemare
psi hie - Incurajeaza pacientul ~~!J .-$i exprime gandurile ~isentimentele
in legatura cu problema'de dependenta (comunicarea joaca un
rol f oarte important).
Ischiuria sau retenlia de urina reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-$i
evacua conlinutul. Ea nu trebuie conf undata cu anuria, care inseamna lipsa \ .
secretiei renale.
." Ischiuria poate f i dCliorata unul obstacol In calea. de e!iminare a urir)C'i, ca:
slricluri cicatriceale, calculi inclavati in uretra, hipertrof ia prostatei sau alte procese
de vecinatate, care comprima calea de evacuare a urinei, sau unei paralizii a vezicii
urinare sau sf interelor, precumin mielita, tabes, poliomielita, traumatisme medulare
sau unei paraze trecatoare in cursul inf ectiilor grave (de exemplu f ebra tif oida, me-
ningita, encef alita, septicemie, dupa interventii chirurgicale intraabdominale) $i In
coma.
Retenlia urinara delermina 0distensie extrema a vezicii, carevabomba, situalie
ce va f i pusa In evidenta prin palpare deasupra simf izei pubiene, In timp ce, In caz
de anurie, vezica ramane goala. in urma presiunii marite din vezica, daca nu este
un obstacol mecanic, sf incterul uretral cedeaza $i urina Incepe sa se evacueze
picatura cu picatura. Acest f enomen se nume$te ischiurie paradoxala sau
incontinenta prin regurgiiare (prea plin).
146
1 1 1 -
,0" .~:.. :,,-:"
4. Diareea
- Invata pacientul exercitii de Intarire a musculaturii perineale
- contractia mU$chiior posteriori ai plan$eului pelvin, ca $i
pentru a Impiedica defecarea
- contractii ale mU$chilor anteriori ai plan$eului pelvin, ca $i
pentru a opri mictiunea
- contractia mU$chilorse face Inainte $i dupa mictiune, timp de
4seCLJ nde,apoi, relax;1l'ealor se rep'etade 100ri
- de 4 ori pe zi, sau mai des, daca este util
- oprirea jetului urinar Intimpul mictiunii $i reluarea e/iminarii de
mai multe ori
- cre$terea capacitatii vezicii urinare prin a$teptarea, timp de
aproximativ 5 minute, de la senzatia de mictiune pana In
momenlul eliminarii
- asistenta asigura 0 ambianta in care sa fie respectata
intimitatea pacientului
- Incurajeaza bolnavul sa-$i exprime ceea ce simte in legalura
cu aceasta problema
- arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de
solicitudine
- administreaza medica(ie simptomatica la indica(ia medicului
Manifestari de dependen~a
numar mare In 24 h
- 3-6 scaune/zi, In enterite $i enterocolite
- 20-30 scaune/zi, In sindromdizenteric
- 80-100 scaune/zi, In holera
Paeientul sa
fie echilibrat
psihic
,-
Freeventa
Tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree. Cand numarul scaunelor este
prea mare au loc pierderi importante de apa $i electroliti, ceea ce determina un
dezechilibruhidroelectrolitic $i starea de diaree se prelunge$te.
Factori determinati:
- exacerbarea peristaltismului intestinal
- cre$terea secretiei intestinaJ e
- scaderea resorbtiei
'""'fJ re$elialift'tentare
- stres
Factori declan$atori:
- cauze nervoase
- cauze inflamatoare
- continut intestinal cu efect excitant (chimic sau mecanic)
- Interven~iileasistentei -
Manifestari de dependen~a
Paeient eu ineontinenta de urina~i materii feeale
Ineontinenta - emisiuni urinare involuntare $i incon$tiente
urinara Apare In:
- leziuni medulare
- sfar$itul accesului de epilepsie
- afeetiuni neurologice"~""
- slabirea functiunii sfincterului
- traumatisme
Enurezis - emisie de urina, noaptea, involuntara $i incon$tienta, care se
manifesta mai frecvent lacopiii cu tulburari nevrotice, dupa
varsta de 3 ani
Ineontinenta - pierderi de materii fecale involuntar $i incon$tient
de feeale
Iritarea tegu-
mentelor
regiunii anale
OBJECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
, Paeientul sa - schimba lenjeria de pat $i de corp dupa fiecare eliminare
prezinte te- - daca este posibil, recomanda purtarea chilotilor cu captu$eli
gumente ~i care absorb urina $i nu produc miros neplacut $i iritalia
mueoase tegumentelor
integre ~i - asigura igiena locala riguroasa,dupa fiecare eliminare
curate - apiica crema protectoare
~.,~.~~
- insTJ leazasonda vezicaU3.: fa indica'tlcfnlfjdicului
. ,
Paeientul - asigura aport lichidian adecvat, In functie de bilantul hidric
sa-~ireea- (mai mare In prima jumatate a zilei)
pete - stabile$te un orar al eliminarilor
eontrolul - formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe (IaInceput, la un .
sfineterelor interval mai scurt, iar pe masura ce se obtine controlul
sfincterelor, intervalul se mare$te)
- treze$te pacientul din somn pentru a urina
- Invata pacientul pozitia adecvata, care favozeaza golirea
completa a vezicii
- urmare$te cre$terea presiunii pdn masajul vezicii sau prin
pozitia a$ezat $i aplecat Inainte, care contribuie la declan$area
mictiunii $i la eliminarea urinei ramase
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,I
- I
I
148
1 49
I
I
. 1
I
I
I
I
I
- I ,<
I
I
I
I
1 51
5. Constipa1 =ia
Manifestari de dependen~a
Constipatia este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4 zile, sau mai rare _
uneo
ri
, chiar cu un ritm regulat; dar la intervale mai mari deciit cele fiziologice.
Fecalele sunt de consistenta obi$nuita, de volum redus, fara resturi alimentare
digerabile. Constipatia poate avea cauze functionale (accidentale sauhabituale),
mecanice (stenoza intestinala, cancer al colonului), tulburari In activitatea
'sigmoidianasau poate fi simptomatica (In afeclir'fH pelvine, gastrointestinale,
esofagiene, tulburari endocrine). Modul de viata, 0 hidratare insufieienta, a
alimentatie saraca In reziduuri, unele medicamente, emotiile puternice pot
determina aparitia constipatiei.
lIeusul este caracterizat prin suprimarea campi eta a eliminarii fecaleior $i
gaze/or. lIeusul poate avea cauze functionale $i anume: paralizia musculaturii
peret
llor
intestinali, cand perista!tismu/este abolit, sau spasmul peretilor intestinaii,
cand contractiile intestinaie sunt atat de puternice Incat intestinui se imobilizeaza
sub forma unor tuburi rigide. In aceste cazuri, vorbim de ileus dinamic, spre
deosebire de ileusul mecanic, care este determinat de cauze mecanice ca: ocluzie,
obstruct!i intestinaie, strangulatii.
Frecventa
- scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit Intarziat
- suprimarea completa a eliminarii fecalelor $i a gazelor (ileus)
- - .._- -
Orarul
- pierderea orarului obi$nuit a evacuarii
f---~
Cantitatea
- redusa, In constipalie
- mare (cateva kg), in anomalii de dezvoltare a co!onului
(megadolicocolon)
Consistenta
- uscata, crescuta (scibale, copralili)
Forma
-' bile dure, de marimea maslinelor, in constipalia spastica
- masa fecaloida abundenta, In constipatia atona
.
'.
~~~.. .
'.:.- b'~econglomerate, muitiglobale, ':c{1nd rri'aterTile'fecale au
stag nat mult In rect
Culoare
- inchisa
Crampe
- contractii dureroase, involuhtare, pasagere, ale musculaturii I
abdomina/e
Meteorism
- acumulare de gaze In intestin, datorita absorbjiei lor
insufieiente, producerii In cantitaji exagerate, In urma unei
alimentatii bogate T n celuloza sau in urma aerofagiei
Flatulenfa
- eliminarea frecventa a gazeloi din intestin
1 50
Consistenta
- scazuta, scaune moi, pastoase, semilichide, sau
- apoasa, dupa purgative saline
Cantitatea - marita In diareele gastrogene de natura aclorhidrica
- scazuta, foarte redusa In dizenterie, 10-15 9
Culoarea
- galben aurie, In diaree (In functie de viteza tranzitului
intestinal, bilirubina nu are timp sa se reduca, din cauza
tranzituiUi intestina.l aceelerat)
.:,J..p."7-J
- verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros
- albicios ca argila - icter mecanic, din cauza lipsei pigmentilor
biliari; pancreatite cronice din cauza unor cantitati mari de
grasimi nedigerate
- hipercolorat - brun-Inchis =icter hemolitic
- negru ca pacura, moale $i J ueios =hemoragii In portiunea
superioara a tubului digestiv
- scaun amestecat cu sange proaspat =hemoragii In portiunea
inferioara a tubului digestiv
Mirosul
In functie de procesele de fermentatie $i putrefactie de la nivelul
intestinuiui gros:
- acid =fermentalie exagerata
- putred =putrefactie exagerata
- ranced =grasimi nedigerate (steatoree)
- foarte fetid =cancer al colonului $i rectului
- de varza stricata =infectii cu colibacH
Aspect - Aspect asemanator cu:
deosebit ~i - zeama de pepene sau supa de linte =febra tifoida
cu elemente - zeama de orez =intoxicatii, lambliaza, holera
anormale - balega de vaca =in colite
- Cu conlinut de elemente patologice
- mucus, puroi, sange =colite ulceroase, cancer rectal sau
intestinal, dizenterie
~~~.. -::;: t~3J .J tmusculq,r~nedigerat =crE?a!ore.g<In a.0,h~Heq;:lstrica,
pancreatita cronica
- scaune cu parazili intestinali sau oua de paraziti
I
Crampe - contractii dureroase, involuntare $i pasagere ale mU$chilor
abdominali
CoHca - durere cauzata de mi$cari peristaltice exagerate
Durere locala - durere la nivelul anusului $i iritalia tegumentelor perianale
Semne de - tegumente $i mucoase uscate
deshidratare - oboseala, slabiciune
- greala $i varsaturi
L -
& ~
I
- , - ', - . '
INTERVENTII AUTONOME $1 DELEGATE
Tenesme
- senzatia dureroasa de defecare, fara eliminare de materii
fecale
Fecalom
- acumulare de materii fecale rn rect
Anorexie
Cefalee
. . , ., . . . ,
. '
, .
""", " . .,
Iritabilitate
Nota: Modificarile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi:
- muco- grunjoase - consistenta neomogena semilichida cu particule solide
(grunji). Mucusul format dintr- o substanta filanta, gelatinoasa
- Iichide- semilichide - au caracter spumos - din cauza unor procese
fermentative rnintestin
- muco- purulente- se elimina puroi, scaunul este foarte fetid
- muco- sanguinolent- contine sange
- InteMlen~iileasistentei -
Pacient cu diaree sau constipafje
OBIECTIVE
Pacientul sir - in constipa/ie determina pacientul sa ingere 0cantitate
aibil tranzit suficienta de lichide
intestinal In - recomanda alimente bogate rn reziduuri
limite - stabile$te, impreuna cupacientul, unorar regulatde eliminare,
fizioiogice In functie de activitatile sale
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- urmare$te $i noteaza rn foaia de observatieconsistenta $i
frecventa ~caun, ;lor", . . , , "_. , . . , ••• "" . . . . :r
- efectueaza, la nevoie, clismaevacuatoaresimpla sau uleioasa
- administreaza, la indicatie, laxative
- in diaree pregate$te bolnavul pentru examinari endoscopice
- alimentatia este hidrica, In primele 24- 48ore
- asistentaserve$te pacientul cuceai neindulcit (menta, coarne,
mU$etel)supa de morcov, zeama de orez
- treptat, introduce mici cantitati de carne slaba, fiarta. branza
de vaci, paine alba prajita. - s~e strecurate, din legume
- dupa 4- 5 zile, trece la 0alimentatie mai completa
- administreaza la indicatiile medicului, simptomatice,
spasmolitice, antimicrobiene, fermenti digestivi, sedative
152
pacientul sa - curata $i usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun
aiba tegu- - aplica creme protectoare
mente ~i mu- - face toaleta anusului de mai multe ori pe zi $i dezinfecteaza
coase peria- cu acid boric 2- 3%
nale curate ~i
integre c
' .cc .' , .. _ .' . " " ,," _
pacientLJ I' - asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata
sa- ~i satis- - mentine constanta temperatura corporala (au loc pierderi de
faca celelalte energie)
nevoi funda- - Incalze$te pacientul cu termofoare, paturi, perne electrice
menta Ie - protejeaza patul cu aleza $i mU$ama
- serve$te pacientul cu bazinet
Pacientul sa - hidrateaza pacientul pe cale orala $i prin perfuzii, urmarind
fie echilibrat Inlocuirea pierderilor de apa $i electroliti
hidro- - recolteaza sange pentru hemocultura $i scaun, pentru
electrolitic coprocultura
- monitorizeaza functiile vitale $i vegetative $i Ie noteaza In
foaia de observatie
- calculeaza cantitatea de Iichide ingerate $i perfuzate $i pe cea
eliminata
Pacientul sa - da dovada de Intelegere $i rabdare, menajand pudoarea
fie echiliblat pacientului
psihic - " lini$te$te $i " Incurajeaza sa- $i exprime emotiile $i sen-
timentele In legatura cu starea sa
6. Varsaturile
Prinvarsaturi rntelegemevacuarea pe gura a conjinutului stomacului.
Varsatura (voma) este un act reflex, cu centrul rn bL!lbulrahidian, reprezentand
Q, ITlQc:lCllitatede aparare f. atade un, continutetemacakdal:lootor organismului. . ".. .
In momentul vomei, musculatura peretilor stomacali, mU$chii abdominali $i
diafragmul se contracta simultan, In acela$i timp, pilorul se Inchide, iar continutu/
stomacului ajunge, sub presiune, la cardia care In acest moment se deschide,
In urma presiunii intrastomacale, continutul gastric trece In esofag, apoi In
faringe, limba este trasa rn jos, nazofaringele $i laringele se Inchid, iar continutul
stomacal esle evacuat pe gura, Varsatura nu trebuie confundala cu regurgiiatia
careeste un reflux al alimentelor din stomac sau esofag rngura, fara greata $ifara
contractiamU$chilorabdominali, Deasemenea, varsatura nutrebuie confundata cu
vomica- care este eliminarea de colectii masive de puroi sau exsudat prin caile
respiratorii ce provin dintr- un abces pulmonar, chist hidatic etc. Eliminarea esie
exploziva$i abundenta,
153
I
Cauzele varsaturii pot fi:
- de origine centrala (cerebrala) =centrul bulbar este influentat direct prin
cre$terea presiunii lichidului cefalorahidian = cre$terea tensiunii intracraniene
(meningite, encefalite, tumori etc.). Se produc fara nici un efort, nu sunt precedate
de senzatii de greala $i de stare generala alterata.
- de origine periferica =excitatia bulbului vine de la periferie. Este de origine
rliqestiva, urogenitala, boli infectioase, tulburari metabolice $i endocrine, agenli
.''~;limiCi, medicamento$i'etc.
c
' ;.':f~'
Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare:
- greala
- salivalie abundenta
- ameteli
- tahicardie
- dureri de cap
154
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
155
Interven~iileasistentei _
Pacient cu varsaturi
.--
Daca hemoragia este abundenta, evacuarea continutului
stomacal se face mai repede, sangele neavand limp sa fie di.
gerat - atunci varsaturile vor Ii formate din sangeproaspat.ro$u
Culoarea
- galben verzuie (varsaturi biliare)
- ro$ie (hematemeza)
- galben murdar (ocluzii)
- bruna, - aspect de zalde calea(cancergastric)'(v(41' I
continutul)
Mirosul
- fad, acru, In hiperclorhidrii
- fecaloid (ileus)
- ranced (fermentalie gastrica)
Forja de
- bruse, In jet, tara efort, fara legatura cu alimentarea, fara
proiectie
greala - varsatura in hipertensiunea intracraniana
Simptome ce
- dureri abdominale
insotesc
- greala - salivalie
varsaturile
- cefalee
- transpiralii reci, tahicardie
- deshidratare
OBfECTIVE
INTERVENTIILEASISTENTEI,AUTONOME$1 DELEGATE
Paci~;i1tulsa
- In funclie de starea pacientului, asistenta IIa$aza In pozilie
fie menajat
semi$ezand, $ezandsau Indecubit dorsal, cu eapu!Intr.o parte,
fizic $i psihic
aproape de marginea patului
in timpul
- IIlini$te$te din punct de vedere psihie
J
varsaturii" "
-II ajuta Ir'ltimpulvi:\rsaturii :;;'i-iJ astreazaprMusul eliminat
- Ii ofera un pahar de apa sa'$i c1ateascagura dupa varsatura
-Ia indicalia medicului Ii administreaza medicalie simptomatica
- suprima alimentatia pe gura $i alimenteaza paeientul
parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate
proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine $i electrolili
Pacientul sa
- corecteaza tulburarile electrolitice $i rezerva alca/ina
fie echilibrat
- rehidratarea orala va Incepe Incet, cu cantitali mici de Iichide
hidroelectro-
reci, oferite cu Iingurila
Iitic $i
- face bilantul /ichidelor intrate $i eliminate
acido-bazic
- monitorizeaza tunctiile vitale $i vegetative
L. ~-~:"
Manifestari de dependen~a
- ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute)
- frecvente (stenoza pilorica)
- incoercibile (graviditate $i boli psihice)
- matinale (gravide $i alcoolici)
- postprandiale precoce (nevropati) sau tardive (ulcer $i cancer
g;xstric)
- mare, in stenoza pilorica (Iaalimentele consumate, se adauga
secrelia exagerata a glandelor gastrice $i resturile ramase de la
alimentaliile anterioare)
- mica (calivazeci de ml)
Continutul
Cantitatea
Orarul
Frecventa
- alimentare
- mucoase, apoase (etilici $i gravide)
- fecaloide (ocluzii intestinale)
'" ".'0' ,: -c oiliare (colec1stopatii) - , ' , ,,,'.
- puru!ente (gastrite flegmonoase)
- sanguinolente
Sangele poate proveni din:
- stomac (ulcer, cancer gastric, gastrita cronica, intoxicatiile
cu substante caustice etc)
- organele invecinate(plamani, esofag, nas, gingii etc). San.
gele fiind inghilit $i apoi eliminat prin varsatura (Hematemeza)
in stomac sangele fiind digerat - apare varsatura de culoare
bruna - culoarea "zatului de catea" (drojdiei de catea). Aceastil
culoare se datore$tec10rhidratuluide hematina - care ia na$tere
I Idin hemoglobina sub influenla acidului c10rhidricdin stomac.
.C.,~
I
i,~~',_:,_'~:..:._:~';..J ~::S~~~$~'~Q1
Manifestari dedependen1:a
157
- mai mult sau mai putin regulat
- 600-1000 ml/24 h, ajungand, In cazuri extreme, la 10 litri/
24 ore
- generalizata, cand temperatura mediului este erescuta _
semnificatie critica atmosferica
I
' -Iocalizata la pa!me$i plante (boala Basedow, alcoolismcronic,
rahitism, SIDA, tulburari preclimax)
- Interven1:ii1easistentei -
Pacienta cu eliminare menstruala $i vaginala inadecvata
8. Diaforeza. Transpira1=iain cantitate abundenta
Orar
OBIECTIVE
INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME$1DELEGATE
Pacienta sa - asigura repausul la pat
aiba 0 star.f.7=,
-' - efectueaza spalaturi vaginalecusolutiiantiseptice(dupace.
de bine, de
s-a recoltat secretie vagina/a pentru examen bacteriologic $i
confort $i citologic)
securitate
- aplica pansament absorbant $i II fixeaza In "T"
- schimba pansamemtuldes
- Invata pacienta tehnici de relaxare
- protejeaza patul cu mU$ama$i aleza, la nevoie
- calmeaza durerea cu antialgice
Pacienta sa
- Iini$te$tepacienta In legatura cu problema sa
aiba 0 stare
- Ii explica scopul interventiilor (examen genital, examenul ,
de bine
secretiei vaginale, examinari radiologice) ,
psihic
- Ii administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului
Cantitate
Localizare
Sudoarea contribuie la eliminama apei $i a unor de$euri ca: uree, amoniac, acid
uric $i altele, completand astfel eliminarea renala. Intr-o cantitate excesiva, are
semnificatiepatologica, putand duce, uneori, ' Iadeshidratare.
Producerea transpiratiei are loc In functie de 0serie de factori: temperatura
mediului ambiant, efort fizi,c$i intelectual, ingestie de Iichide, activitatea rinichilor,
stareafiziologica a organismului.
Glandele sudoripare se aM sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatico
Insustinerea termoreglarii, intervine evaporarea lichidelor de la suprafata pielii (In
transpiratie), ceea ce ajuta la pierderea de caldura; prin evaporarea fiecarui ml de
sudoare,se, pi~,O,5El ,cak..,.' ,O' ,' ,""" ",,' < 0 -0 = -, ~ ~ "'
: ; r r ,C i "
156
7. Eliminare menstrualii !iiivaginala inadecvata
Manifestari dedependen~a
Menstra este 0 pierdere de sange prin organele genitale, care apare la sfar$itul
fiecarui cielu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate pana la
menopauza).
Menarha, prima menstra, apare intre 11 $i 14 ani $i este influentata de mediu,
clima,viata in aekiil"er. , ' ,.:,
Glandele mucoasei genitale secreta 0cantitate redusade Iichid, care contribuie
la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie - leucoree
fiziologica.
Cand aceasta secretie devine abundenta, se exteriorizeaza sub forma unei
scurgeri iritante, in cantitate variabila - leucoree patologica.
Amenoree
- absenta menstruatiei -lipsa completa a menstrelor
Dismenoree
- menstruatie dureroasa - aparitia durerilor in timpul menstrei
Metroragii
- hemoragii neregulate, acielice, survenite intre doua menstre
succesive
Menoragii - hemoragii menstruale prelungite
t.:;
Oligo- - intervale lungi intremenstre
menoree
Polimenoree - intervale scurte intre menstre
,
Hipomenoree - cantitate redusa
Hiperme- - cantitate crescuta
),' noree
._.- . ' ' "' ' . ' ' ' ' -' : " -, -;:.'~-
' -
' ~: " . "..:::.-~'"
.,
Leucoree
- de la caliva ml, cand pateaza lenjeria, pana la 200-400 ml
patologica
Hidroree
- secretie vaginala abundenta: 200-400 ml
Culoarea $i
- alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinere
aspectul
- galben verzuie, in gbnococie
scurgerilor
- ro$ieapoasa sau cafenie, In tumori
vaginale
- seroasa, mucoasa, muco-purulenta, purulenta
I Ritmul
- continue sau sparodice, mai ales la oboseala
~~i
I scurgerilor .'
p-' ":,;,..
r
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I'~-
I
I
~I
I
- Interven~ii1easistentei -
Pacientul cu diaforeza
- hiperhidroza - cantitate plantara crescuta, ce stagneaza
interdigital $i determina aparitia de micoze $i infectii
Miros
- puternic - variaza In functie de alimentatie, temperatura
ambianta, deprinderile igienice ale bolnavului
OBIECTIVE
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa
- ajuta sau menline tegumentele pacientului curate $i uscate
aiba 0stare
- spala tegumentele ori de cate ori este necesar
de bine, de
- schimba lenjeria de pat $i de corp
confort fizic
-Invata pacientul sa poarte $osete din bumbac (absorbante) $i
sa Ie schimbe frecvent
- mentine igiena riguroasa a plicilor $i a spatiilor interdigitale
- asigura imbracaminte u$oara $i comoda
Pacientul sa
- cu tact $i cu blandete, va solicita pacientului sa se spele
prezinte
- II incurajeaza sa-$i exprime sentimentele In legatura cu
echilibru
problema de dependenta
psihic
9. Expectora~ia
Prin expeetoralie intelegem eliminarea sputei din eaile respiratorii. Sputa reprezinta
totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. In condilii
fiziologice, mucoasa cailor respiratorii secreta doar 0cantitate mica de mucus, necesara
protejarii suprafetei interioare a organelor respiratorii fata de uscaeiune $i de efeetul
nociv al aerului $i prafului. Acest mucus nu se eliitlina $i nu declan$eaza actul tusei.
in condilii patologice, se aduna in caile respiratorii 0cantitate variabila de sputa,
care acjioneaza ca un corp strain $i provoaca aetul tusei.
Sputa este formata din secretia, transsudatia $i exsudalia patologica a mueoaselor
bronhopulmonare, din deseuamalia epiteliilor pulmonare $i a cc'iiloraeriene, din produ-
.. seterezultate al Ii deseompunerea.lesi.Hului pu'lmona/$i din substanle straine'"inhalaie.
in limpul evaeuarii prin faringe $i gura se mai adauga saliva, secrelie nazala $i
faringiana.
I
I
I,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
159
- Interven~me asistentei -
Pacienr"cu expectoratie
,.--
- galben verzuie, In supuralii pulmonare
- alba sau alba cenu$ie, In inflamalia bron$ica $i in astmul
bron$ic
- neagra, in infarctul pulmonar
-
- fetid In dilatalia bron$ica, caverne tuberculoase
Mirosul
- fetiditate penetranta, In gangrena pulmonara
- mirosul pamantului sau al. paiului umed, In supuralii
pulmonare ,!=.
Consistenfa - spumoasa
- aerata
- gelatinoasa
- vascoasa
-lichida
Forma - perlata, in astmul bron$ic
- numulara, in caverne pulmonare
- mase grunjoase izolate, In saliva
- mulaje bron$ice
Aspectul
- mucus, In astmul bron$ic, inflamalia bronhiilor
- purulent, in supuraliile pulmonare
- muco-purulent
- seros, in edemul pulmonar
- pseudomembranos, in difteria laringiana
- sanguinolent, in edemul pulmr::,ar, cancer pulmonar, illfare!
pulmonar
Cant itatea _. 50-100 ml/24 ore, In bron$ita, pneumonii, TBC
- pana la 1000 ml/24 ore, in bron$iectazii, caverne TBC,
gang rena pulmonara $i edem pulmonar
- vomica - eliminarea unei cantitali masive de puroi sau
exsudat (In abces pulmonar, chist hidatic).
OBIECTIVE
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
I
Pacientul sa
- educa pacientul cum sa expectoreze, sa tU$easea eu gura
nudevina
inchisa, II invaja sa nu inghita sputa sa eolecteze sputa in
sursa de
scuipatoare (dezinfectata cu solulie lizol, fenol 3%)
infeclii - sa nu stropeasca in jur
nosocomiale - sa nu arunce corpuri straine in seuipatoare
- curata mucoasa bucala $; dinlii cu tampoane
- gole$te $i curala scuipatorile, dupa ce au fost dezinfectate
- manuie$te scuipatoarele cu prudenla, se spala $i se
dezinfecteaza
Manifestari de dependen~a
158
- ro$ie, sanguinolenta, aerata $i spumoasa - hemoptizie
- hemoptoica - striata, eu sElnge
- ruginie (culoarea sucului de prune) - pneumonie
- ro$ie-bruna, cand sangele stagneaza in plamani
- rO$ie gelatinoasa, in cancerul pulmonar
- roz, in edemul pulmonar
Culoarea
II
Tehnici de evaluare ! iii ingrijiri asociate nevoii
de a elimina
Determinarea cantita~ii de urina pe 24 ore
i-.: l
-+-+-
.'
t
, "
' ~" .' [~
~ _ h i ~q~
S~ :~~I
~
If
iii
. -, .-
" ' , -, -
l'
.
~ t: .
<' )
D
0> " "
' "
~
' "
" " 0
o 0
_ 0
." I
m
a
- a
m
a
m
a
m
a
m
a
m
a
1t
- c..
a
Z
m
a
m
a
m
a
m
C a
~
m
' Ii
a
(I)
f::,
Z
m
a
-.I m
:::l a
a m
~
a
' ' ' <: ~
m
~ ~
a
m
f-;. "
a
~
C
m
I!!
(IJ
a
0-
.~.
m
~
G
(IJ
~
2
, "
0
a
f.., .: I1J
' "
' "
a
l.U
:2
m
a a
! :! :!
'-' , "
Z a
G
m
a
lJ .. m
a
~
-
~
a
"
"
a
z- ..~
:;'j.;..f.-:..,..~~,~;;;.
a
-a
' Ii
C
.2
.
6 , ;..
I &
..•.
c-,
I
<' )
I.
:; 0 0 0 0
C Ii)
;!
~
0
.a:
-
-
' "
I
0
' "
' " ' "
-
I I ~, ~
0 0 0
D 0 D
},
I ' "
D
' " ' " ' "
-
161
- oblinerea datelor privind starea mOrfo, ftJ .retional~-a apa~atull;l.
renal $iasupra altor Imbolnaviri
- cunoa$terea volumului diurezei
- efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) din
cantitatea totala de urina emisa
- urmarirea bilanlului circulaliei lichidelor In organism =bilantul
lichidian (intrari-ie$iri)
160
Colectarea urine; pe 24ore:
- se pregatesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gat larg,
spalate $i clatitecu apa distilata (pentru a nu modifica
compozilia urinei) $iacoperite; se poate utiliza orice borcan de
2-4 iitri pe care-I vom grada noi cu creion dermograf sau pe
benzi de leucoplast
-colectarea Incepe dimineala, la 0anumita ora, $ise termina In
ziua urmatoare, la aceea$i ora
- se informeaza pacientul asupra necesitalii colectarii corecte a
urinei $iasupra procedeului '
Pentru 0determinare corecta:
-pacientul urineaza dimineala la 0ora fixa; aceasta cantitate de
I urina, de la prima emisie, se arunca
' 1-se colecteaza, apoi, tbate urinele emise In decurs de 24 de
ore, pana a doua zi, la aceea$i ora, pastrandu-se $iurina de la
I ultima emisie
I
II De retinut:
- golirea vezicii trebuie sa se faca Inainte de defecare
; - pentrl:.Hl ' impiedictl" ' Procesele de ferment-alie, se' vor' adauga,
la urina colectata, cristale de timol
- recipientulcu urina este etichetat cu numele pacientului,
numar salon, numar pat, se line la racoare $i ferit de lumina,
pentru a preveni descompunerea urinei
- dupa golirea recipientului, acesta se va spala $i dezinfecta
conform cerinlelor
- pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaza
urina din 24 ore \
- pentru examene chimfce - se recolteaza 100ml de urina.
I! l Precizare:
Pentru determinarea toleranlei la glucide, 100ml de urina var fi
Lecoltali din cantitatea totala de pe 24 ore
Obiective
-,
Masurarea
diurezei
l_
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
I
Alburnenornetru I
Esbacil I
MATERIAL NECESAR: doua eprubete, stativ, solutie de
acid sulfosalicilic 20%.
TEHNICA:
- se toarna In fiecare eprubeta cate 5 ml urina;
-Intr-una dintre ele se adauga 10-15 picaturi de acid sulfo-
salicilic. Ceafalta eprubeta cu urina serve$te de martor
(comparatie);
- se agita $i se observa pe fond negru, comparand cu epru-
beta martor.
INTERPRETARE: daca urina ramane limpede, analiza =
negativa. Daca prezinta opa/escenta =urina contine albumina.
In functie de aprecierea opalescentei se noteaza rezultatul
pozitiv (+), una sau mai multe cruci (slab pozitiv +; intens pozitiv
++, foarte pozitiv +++).
Se face cu reactivul Esbach $i eu
albuminometrul Esbach = tub de sticia care are
la partea superioara notat semnul "R" (reaetiv), iar
fa mijloc semnul "U" (urina). Tubul 8ste gradat la
partea inferioara de lil 1/21a 12.
TEHNICA:
- se toarna In tubul Esbaeh urina pana la sem.
nul "U" $i se adauga reactiv pana la semnul "R".
- se astupa tubul, apoi se agita bine prin
rasturnarea tubului pentru amestecarea urinei eu
reactivul;
- se lasa In stativ timp de 24 ore, apoi
- se cite$te rezultatul la Inaitimea stratului
precipitat direct In g%o.
Se face cu hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%.
TEHNICA:
- se toarna urina (5 ml) lntr-o eprubeta, apoi. .
_c Se adau'ga cateva piCaturi din hidroxid de sodiu 20% sau
potasiu 20%;
- se agita In forma de U.
INTERPRETARE: daca exista puroi, bulele de aer ce se
formeaza In urina nu se ridica la suprafata decat cu Intarziere.
MATERIAL NECESAR: 0eprubeta, lampa de spirt, clema
pentru eprubeta, reactiv Nylander, Fehling Isau Fehling II.
TEHNICA:
- se toarna In eprubeta 5 rnl urina;
- se adauga 2 ml reactiv;
- se Incalze$te eprubela la fierbere (eprubeta se va line eu
c1ema) = se introduce i'n flacara In pozitie lnelinata
oeterminarea
calitativa a
albuminei
(proteinurie)
Oeterminarea
puroiului
Determinarea
caJitativa a
glucozei
" " N - ~
~l,.,,-Il
.~~l
r~~~~.
L
I
b
Urodensimetru
NOTAREA iN FOAIA DE TEMPERATURA
Analiza urinei
Diureza se noteaza zilnic In foaia de temperatura a pacientu/ui:
- prin ha$urarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina
$i zilei respective
- spatiul dintre doua linii orizontale al foii de temperatura
corespunde la 100 ml de urina
Cantitatea de urina eliminata In 24 ore, In mod normal, este de
aproximativ1500 ml.' ';,
162
ANALIZA SUMARA A URINEI
MATERIAL NECESAR
- un cilindru gradat de 100 ml,
urodensimetru, hartie de filtru (pentru
.Indepartarea eventualei spume de la
suprafata urinei).
TEHNICA:
- se toarna urina In cilindrul gradat;
- se aspira spuma (daca exista)cu
ajutorul hartiei de filtru;
- se introduce urodensimetrul (sa a
pluteasca liber In urinal; .
- se cite$te valoarea densitatii pe
scara la cifra care corespunde pe menisc..
de 10,supxatataurlnoi."
Densitatea normala =1015 - 1025,
Densitatea urinei 8ste influentata de
regimul alimentar, de cantitatea de urina $i
de capacitatea de concentratie $i dilutie a
rinichilor.
Se determina cu hartie albastra $i ro$ie de turnesol.
Se va determina numai din urina proaspiHa deoarece urina .
veche intra In fermentatie amoniacala care 0 alcalinizeaza. I
Normal, urina are 0reactie acida, dar poate sa fie $i aicalina
sau neutra.
Aciditatea urinei !n mod normal este Intre 5,6 - 6,4 (pH).
Notarea
diurezei
Reactia
urinei
Examenul de urina poate furniza date asupra homeostaziei organismului.
Exarnenul urinei cuprinde un examen macroscopic (volum, transparenta,
culoare, luciu, miros, aspect, densitate}, unul microscopic (sediment =elemente
figurate, cilindri, celulele epiteliale), examen bacteriologic ~i examen
fizico-chimic al urinei (reactia =pH, ionograma, compozitia chimica =uree,
creatinina, clorurie, proteinurie etc.).
'l:
163
I
- incalzirea se face la nivelul de sus al lichidului din
eprubeta - in caz contrar continutul tubului poate ta$ni afara.
INTERPRETARE: daca urina contine glucoza - In timp de
10-15 minute lichidul din eprubeta se coloreaza In negru.
2.1. Se pregate$te materialul steril pentru reeoltare, acelasi ea $i I
pentru examenul bacteriologic al urinei.
2.2. Se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor
genitale.
3.1. Dupa 100sau 180de min. se face toaleta organelor genito-
urinare cu apa $; sapun.
3.2. Se recolteaza intreaga cantitate $i se masoara volumul
(recoltarea se face din jet prin emisiune spontana sau prin I
cateterism vezical). I
3.3. Se trimite /a laborator, notandu-se exaet intervalul de timp
Intre cele doua mictiuni si volumul urinei de la a doua micriune. I
INTERPRETARE: normal se elimina prin urina 1000 I
hematii/minut $i 1000leucocite/minut. I
--~
1.2. Dimineata, bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora
exacta; aceasta urina se arunca.
1.3. Din acest moment bolnavul este rugat sa ramElna eu/cat
timp de 100sau 180de minute.
1.4. Bolnavul nu bea nimic in tot acest timp (dupa unii, bolnavul
bea 200 ml apa sau ceai fara zahar, imediat dupa golirea vezicii"
I urinare pentru asigurarea debitului urinar mInim). "
165
• materiale
- prosoape, acoperitoare de flanela
- paravan, mU$ama $i aleza
- materiale pentru toaleta mainilor
- manus;
- plosca, bazinet, urinare pentru femei $i barba!i
- tavita renala, scuipatori, pahar conic sau cutie Petri
• pacient
- fizic, In functie de produsul captat
- observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejec!ii/or
-. descoperirea modificarilor lor pa..to.... /ogice in ved.erea stabilirii ../'
diagnosticului "_ ,_ ..
.-.. _" . :.'......- . _ ... - - •.....
Captarea dejec~iilor fiziologice ~i patologice
.,.--.-co '."- --"~,anll\!l" _ ~iiii4~.,
2. Pregatirea
materialului
pentru reeol-
tarea urinei
3. Reeoltarea
urinei
Seop:
[-,
I
Pregatire
L
Timpi de execufie
Se face prin metoda Erlich.
Determinarea se face din urina rece pentru a nu se obtine
un rezultat fals.
TEHNICA:
- se toarna cate 5 ml urina In doua eprubete (una din
eprubete este martor);
- intr-una din ele se picura cateva picaturi de reactiv Erlich,
- f2 compara, dupa 1-2minute, cu eprubeta martor.
INTERPRETARE: daca apare 0 culoare rosie,
urobilinogenul este crescut.
Gradul de pozitivitate se apreciaza dupa intensitatea culorii:
- culoarea roz spre ro$U =slab pozitiv (+);
I
- culoarea rosu intens =urobilinogen crescut (++);
. - culoarea ro$U aprins = (+++).
Se face prin proba Rosin, folosindca reactiv alcool iodat 6%.
TEHNICA:
I - se toarna 5-6 ml urina In eprubeta;
; - se preling pe marginea eprubetei-1
c
-'-2 m1alcdofiodat.
INTERPRETARE: daca apare un inel verde la limita de
separare a celor doualichide, bilirubina este prezenta.
DE RETINUT: In mod uzual determinarea glicozuriei se face prin teste rapide.
Se face cu reactiv Legal-Imbert $i solutie de amoniac.
TEHNICA:
- peste urina din eprubeta (5-6 ml) se adauga cateva
picaturi de reactiv;
- se agita U$or, apoi
- se prelinge pe marginea eprubetei 1 m! amoniac.
INTERPRETARE: daca urina contine acetona - se
formeaza un disc violet la Iimita de separare a celor doua
lichide.
Determinarea
urobilino-
genului
Determinarea
bilirubinei
Studiul cantitativ al elementelor figurate $i al cilindrilor din urina S8face prin
testul Addis-Hamburger:
Etape
de execufie
ATENTIE! La femei nu se fac recoltari In perioada menstruala.
1.Pregatirea 11.1. Se anunta boln~vul cu 0 zi Inainte de efectuarea probei;se
bolnavului I recomanda. regim fara lichide cu 24 ore Inainte.
164
r--
Determinarea
aeetonei
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
'I
~
I
Aspirafia gastrica =golirea stomacului de conjinut - prin intermediul unui tub
introdus T n stomac $id18nlinerea stomacului gol, prin electuarea unor manevre de
aspiratie.
....-
- i se asigUra scuipatori de rulaj pentru a se putea schimba la
nevoie
- dupa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii
speciale, tinute Tnsolutie dezinfectanta
- se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare
-
Captarea
- se a$aza pacientul, T n functie de starea generala, in pozilie
vilrsaturilor
$ezand, decubitdorsal, cu capul intors intr-o parte .1'.7""
- se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama $i aleza
- se protejeaza pacientul cu prosop in jurul gatului
- se Tndeparteaza proteza dentara mobila cand este cazul
- i se ofera tavita renala $i/sau se sustine
I - se Tncurajeaza, i se ofera pahar cu apa sa-$i clateasea gura
- i se ofera cuburi de gheata, lichide reei in cantitati miei
- se $terge fata, se pun comprese reci pe frunte
- se pastreaza varsatura pentru vizita medicului
- se noteaza caracterele varsiHurii, frecvenja
- se spala $i se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru
sterilizare prin fierbere sau autoclavare
Captarea
materiilor
fecale
Notarea
scaunelor
Captarea
urinei
Captarea
sputei
7.
EXECUT IE
- se separa patul de restul salonului cu paravan
- se Tndeparteaza patura $i cear$aful care acopera pacientul
- se protejeaza patul cu mU$amaua $i aleza
- se dezbraca pacientul (parte a inferioara)
- se ridica pacientul $i se introduce bazinetul cald sub regiunea
sacrala
- se acopera cu lnvelitoarea pana termina actul defecarii
- se efectueaza toaleta regiunii perianale
- se Tndeparteaza bazinetul cu atentie
- se acopera cu capacul sau Tnvelitoarea special pregatita $i se
Tndeparteaza din salon
- se strang materialele folosite
- se imbraca pacientul, se reface patul
- se aerise$te salonul
- se spala mainile pacientului
- scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala T n locuri
special amenajate
Notarea scaunelor, T n foaia de temperatura, se face prin semne
conventionale:
- normal =I (I inie vertic:ala)
- moale ',/ (I inie oblica)
- diaree (apos) =- (I inie orizontala)
- mucus =X
- puroi =P
- sanguinolent =S
- melena =M
Daca numarul scaunelor evacuate Tntr-o zi este foarte mare,
se noteaza numarul total urmat de semnul conventional
respectiv (de exemplu, 12, adica 12 scaune diareice-apoase).
--.:servirea urinarelor, ca $i Tndepartarea ior S8 fac"e in mod
asemanator cu a bazinetelor
- urinarele pot I i plasate pe suportul de sarma, fixate la
marginea patului
- dupa utilizare, se golesc imediat, se spala la jet de apa calda
$i se dezinfecteaza
- se face T n recipiehte spalate, sterilizate, uscate, cu solutie lizol
3% $i fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica (fara solutie
dezinfectanta atunci cand sputa trebuie examinata la laborator)
- se instruie$te pacientul sa nu Tnghita sputa, sa nu 0Tmpra$tie,
sa foloseasca recipientul dat
"--
166
~--
I ndicalii
Echipamen-
tul necesar
Aspira~iagastrica
- sindromul de staza gastrica este 0indieatie majora; uzual,
este efectuata T n urmatoarele cazuri:
- obstructie intestinala (ocluzie)
- ileus paralitic
- preoperator - Tn intervenlii chirurgicale abdominale,
gastrice (ulcer gastric perforat, varice esofagiene sau gastriee)
! ... - postoperator (gastrectomie, colr~cistectomi8.)
I _ Precizare:
I n afara de a$a-zisa aspirajie activa, con tin ua, in tubalia gastrica
de evacuare a conjinutului stomacal are urmatoarele indieatii:
- obstacol digestiv la nivelul stomacului, duodenului sau pilorului
- hemoragie digestiva superioara, cu aeumularea unor cantitali
mari de sange T n stomae
- pareza gastrica T n cadrul tubului digestiv, de stres
- carucior
- sonda - nazo-gastrica; se folosesc, de obicei, sonde eu lumen
mic, preferandu-se, T n ultimul timp, sonde de plastic cu varf bonl
$i cateva orificii latera!e =sonde Levin cu un singur lumen
167
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
,I '
.-.-_ .,,'--~
' " " 1
168
=- ._.~~-~~~~
(,
- securizeaza sonda la nas sau fata, cu banda adeziva
- aspira continutui gastric printr-o aspirajie continua sau inter-
mitenta, In funcjie de recomandarea medicului
Dupa suprimarea aspiraliei gastrice asistenta:
- se asigura ca, dupa manevra, pacientul sta conlortabil pe cat
posibil
- IndFplirteaza rnaterialeie loloslte
- Inregistreaza tehnica efectuata
- monitorizeaza pacientul pentru orice efecte post-rnanevra :;;i Ie
raporteaza rnedicului
169
- prevenirea lezarii mucoaselor " . "
- securf'Latea sahder, lanas sau la faja,atunei ca:nd aceastaa
ajuns 11'1 stomac, de a$a maniera Incat aceasta sa nu preseze
mucoasa nazala; restul sondei se fixeaza la pat sau la hainele
pacientului
- lubrifierea sondei cu lubrifiant solubil In apa, I
- pastrarea umeda a mucoaselor; se pot oleri pacientului
bomboane tari ce trebuie supte $i care stimuleaza salivajia
- ingrijirea frecventa a cavitajii bucale $i nazale pentru a preveni
uscaciunea lor din cauza prezenlei sondei
- eliminarea excesului de secretii din jurul narilor $i aplicarea de
lubrifiant hidrosolubil pentru a preveni consolidarea secreliilor
- modificarea frecventa a pozijiei pentru prevenirea presiunii
exercitate de sonda asupra mucoasei faringiene
r-
Promovarea
corHort ul ui
••
i i i DE RETINUT:
• Aspiralia continua poate fi efectuata: cu ajutorul unei pornpe sau prin intra-
ducerea capatului distal al sondei nazo-gastrice intr-un recipient asezat rnai jos
dedit stomacul pacientului.
,. Aspiratia intermitenta: cu ajutorul ullei pompe sau cu ajutorul unei seringi. intre
aspirat
ii
, capatul sondei se inchide. Aspiratia intermitenta este lolosita la sondele
eu un singur lumen.
• Daca exista suspiciunea unei astupari a sondei, ea va fi perrneabilizata prin
Introducerea unor rnici cantitali de aer sau ser fiziologic (nu se lolosesc solulii
hlpertone ).
• Cantitatea Iichidului de staza aspirata din ~;tomac va fi masurata cuexactitate $i
ealculata ca pierdere in cadrul bilanjului hidric.
• Suprimarea aspirajiei gastrice se lace dupa 0pensare prealabila de circa 6 ore
a sondei deaspiratie, timp in care nu trebuie sa apara semne de intoleranla gas-
triea.
• Comunicarea, in special cea verbala, poate fi redusa, 0coala de hartie si un cre-
ion, puse la indemana, pot fi de un real ajutor pentru pacient.
/,-.- \
i " (
, !
,/
.'.j
'? ~ ':~ A
" \L;;.• , .•f . . . . f .
!( t ;" I~' ~
, , -yo I
:J ~~' /l
/ .
, '. ~
!)~;, .<~~,.
// /-) ii \
in lipsa unoI' asHel de sonde, ele pot fi improvizate din truse
de perfuzie.
Orice sonda de aspiratie gastrica va trebui sa aiM notate,
Inainte de a fi introdusa, dimensiunile de 50 $i 60 cm de la
capatul distal.
- materiale pentru proteclia pacientului $i a patului ($ervelele,
$orturi.tayit.:i! renala,mu$ama, aleza) .'
i - recipientpentru proteza dentara, daca este cazul
- material necesar pentru curatarea narilor - la nevole
- lubrifiant - hidrosolubil
- seringa de 20 ml
- recipient pentru lichidul de aspiralie
- hartie de turnesol pentru testarea aciditalii
- pensa hemostatica - la nevoie
- pompa de aspira!ie sau seringa de calibru mat mare
inainte de toate, asistenta:
- explica pacientului scopul
tubajului, explica manevra, Ii
ca$tiga consimtamantul $i
cooperarea
- asigura izolarea pacientului
- asigura pacientului 0pozilie
cat mai confortabila $i re-
'Taxanta, " informeaza asupra
duratei interventiei
- Indeparteaza proteza den-
tara - daca exista - Intr-un
recipient etichetat cu nume
- roaga pacientul sa-$i sufle
Fi g. 19 - Miisurarea sondei Levin nasul, p~vran,?,. fiecan:; nara
1. distanta de la ureche la nas sau curata nanle daca este
2, distanta de lanas la • necesar
r extremrtatea Inferroara a • bv • tid "-
"
apendicelui xifoid _ - Intrea a pacle~ u . aca are
defect nazal
I - masoara, cu aproxirnalie, distanta de la narile pacientului la
I
stomac $i noteaza pe tubul nazo-gastric sau masoara distanja
conlorm ligurii 19
- introduce sonda In stomac (vezi tubaj gastric)
- verilica daca sonda a ajuns In stomac prin una din
urmatoarele metode:
- aspira con!inutul gastric $i testeaza aciditatea cu hartie de
turnesol
- introduce 20 ml de aer in stomac cu ajutorul unei seringi, in
timp ce 0 a doua asistenta asculta abdomenul cu ajutorul
unui stetoscop; un vuiet va fi auzit In cazul plasarii corecte
a sondei In stomac
' I
' I
I
( I
. 1
I
I
I
I
I
i Efect uarea
manevrei
I
( I
~
1
170
Tubajul intestinal - aspira~ie intestinala continua
Tubajul intestinal =introducerea prin gun'i sau nas a unei sonde de plastic sau
de cauciuc In intestin, dincolo de Iimitele duodenului.
Scop: alimentarea sau hidratarea; aspiratia intestinala continua.
ASPIRATIA INTESTINALA CONTINUA
II
I
1
I,
I
I
I
I
I
I
I
I
) / ~ 1 1 ' / /
i ' ~' "
J h
J ')
\(N./
Fig. 21 - Aparat improvizat pentru
realizarea vidului necesar
aspiratiei continue
\
I
171
Recipientul de colectare poate fi racordat la urmatoarele
sisteme de aspiratie:
- aspirator electric
- trompa de vid- care aspira aerul din recipientInfunclie de
intensitatea cUrentului de apa din relea (vezi aspiralia
pleurala)
In cazulln .careaparatura nupoale fi racordata la releaua de
apa, vidul r'lJ Cesar se realli:eaza prin diferile mecanisme
improvizate pe principiul vaselor comunicante.
Se vor folosi doua recipiente cu capacitate de cille 10 I.
Unul va fi astupat cu dop de cauciuc, prin care lrec doua
tuburi de sticla, unul lung
pana lafundul vasului, celalall
scurt, numai pana sub nivelul
dopului.
Sorcanul astupat $i umplut
cu apa este atarnat pe un
stativ - cu gura In jos. Tubul
lung se racordeaza la sonda
aspiratoare, iar cel scurt se
racordeaza fa un tub de
cauciuc sau plastic prevazul
cu c1emaHoffman. Aces! tub
patrunde in al doilea borcan
situat cu 1,5 m sub nivelul
primului.
Sistemul funclioneaza In
felul urmator: se deschide
clema Hoffmaniar apa Incepe
sa curga in borcanul de jos,
realizand 0presiune negativa
in borcanul de sus..Vidul creat va exercita 0 forta de aspiralie
asupra conlinutUfui intestinal. Dezavantajul acestui aparar: ga-
zele din intestin Humplu foarte repede $i borcanul aspirator
trebuie mereu umplut cu apa. Din acest motiv s-au conslrui!
modele de aparate dupa principiul de funclionare al apara!elor
de pneumotorax, unde, dupa scurgerea apei dintr-unrecipientin
altul, se inverseaza pozitia celor doua aparate (Fig. 21).
Daca nu dispunem de nici una din posibilitatile aminlile,
atunci aspiralia se va face cu 0seringa tip Guyon, Record sau
alt lip, de calibru mare, cu care se va face aspiralia din 10In 10
minute.
- Res!ul materialelor necesare se vor pregati ca ~i pentru
aspiralia gastrica $i tubajul duodenal.
Mecanisme
improvizate
pe principiul
vaselor
comunicante
.j.••..••• "' 7' :/ , ~ ----
- extragerea lichiaeior $i a gazelor din intestin pentru a preveni
distensia intestinaia cauzata prin acumularea de gaz $i lichide
(decompresiune)
- In cawl Intreruperii tranzitului intestinal; In obstructia
intestinala - cand gazele $i lichidele nu pot fi absorbite sau
eliminate pe cale naturala
- ca masura profilactica - Inaintea unei interventii chirurgicale
pe abdomen - pentru a preveni varsaturile postoperatorii $i
tensiunea (presiunea)asupra suturii operatorii ce pot produce
ruperea (dislocarea)acesteia sau pentru a preveni 0obstructie
intestinala postoperatorie
- pentru temporizarea unei interventii chirurgicale, In caz de
ileus mecanic
- ca metoda de tratament In cazul ileusului paralitic, pentru
decompresia tractului gastrointestinal
- sonda lunga - Miller-Abbott =3 mClf!umen dublu (Fig. 20)
0.0 O'O.Cl /' "'~ "~." ~..~__ •..
-./
\\
> = II
. ~ -_ . _ - - i - _ ,_ ~ _ ,:7 . c:r=~ j/
V Fig.20- Sanda Miller Abbott
.- -i - un lumen. se t~rminaprip,tr'un balona$ de caucil:::::eu q I
.capacitate de 50 ml-care paaie fiumflat prin lumen
Salonul umflat asigura Inainlarea sondei In intestin,
reprezentand un excitant mecanic In declan$area mi$carilor
peristaltice.
- celalalt lumen, de calibru mai mare, se termina printr-o oliva
metalica $i serve$te la aspirarealichidelor $i a gazelor.
In lipsa sondei Miller-Abbott, se poate folosi $i sonda
duodenala Einhorn.
- recipient de colectare - borcande 5-10 I, In care se realizeaza
o presiune negativa; mecanismele de aspiratie a aerului din
recipient pentru a realiza un vid sunt diferite.
Echipamen-
tul necesar
Indicatii
172
- vine de la cuvantul grecesc "stoma", care inseamna gura sau
gaura
- creareaprintr-o interwerijie chirur]kalaa unei deschizaturi
(stome) prin care se realizeaza 0comunicare intre un organ
cavitar 9i tegument sau realizarea unei noi deschideri intre doua
formajiuni
Stomiile
DEFINIREA TERMENILOR
Stoma
Anus
artificial
stomie
lIeostomie
Colostomie
Urostomie
173
- orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenjie chirurgicala,
in vederea eliminarii conjinutului intestinal
In funcjie de locul stomei, se folosesc diferite denumiri,
astfel:
- deschiderea $i fixarea operatorie a intestinului subjire la
nivelul pielii peretelui abdominal
In ileostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonului.
- deschiderea $i fixarea colonului la suprafala peretelui
abdominal, printr-o intervenlie chirurgicala.
Colostomia poate fi temporara sau definitiva. Anusul artificial
creat (stoma) poate fi la nivelul colonului
ascendent, transvers sau descendent.
- nefrostomie =crearea operatorie a unei
comunicari intre rinichi $i piele printr-o
sonda, in vederea derivarii urinei in
exterior
- ureterostomie (directa) =aducerea ure-
terului la piele printr-o stoma (Fig. 22)
- cistostomie = aducerea vezicii urinare
la piele printr-o stoma (cistostomie de
derivajie temporara sau definitiva)
__ uretrostomie.(perin€)ala) = aducerea
uretffiila pielea'perineului tot printr-o
stoma
Precizare: - urostomiile interne nu Ie
definim, deoarece nu constituie 0 Fig. 22- Urete~os10rnie
problema de practica pentru asistentele cutanata
medicale I
Gastrostomie 1- crearea unei comunicari intre stomac $i peretele abdominal .
printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul- nutrilia pacientului.
COL OS TOMIILE
Colostomia poate Ii la nivelul colonului ascendent, transvers, descendent. Cel
mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru
cancerul sigmoid ian, rectal sau anal.
..'-
Pregatirea pacientului:
- asistenta informeaza, explica 9i pregate9te pacientul psihic $i
fizic, ca 9i Tncazul aspirajiei gastrice
- pregate$te patul cu lenjerie curata, cu mU$ama, traversa cu-
rata, pentru a nu deranja ulterior pacientul (intervenjia fiind de
lunga durata) . .. ..;:
- informeaza paeie'ntulasupra duratei carep'~~le fi 1-2zile 9i rriciinidlt
- introducerea sondei pana Tn duoden se face la fel ca $i la
tubajul duodenal (vezi tehnica tubajului duodenal)
- pentru introducerea sondei Tnprofunzime mai mare, asistenta
umfla balona$ul prin lumenul corespunzator; balona9ul va
Tnainta Tn intestin tragand dupa el sonda; viteza de Tnaintare
este de 1 em pe minut; Tnaintarea sondei poate fi facilitata prin
modificarea pozijiei pacientului, astfel:
- culcat pe partea dreapta 2 ore
- culcat Tndecubit dorsal 2 ore, apoi
- culcat pe partea stanga 2 ore
- asistenta verifica profunzimea sondei - prin citirea cifrelor
marcate pe sonda; poate fi pana la 3 m de la arcada dentara
- cand sonda a ajuns inprofunzimea dorita, asistenta dezumfla
balona$ul
- apoi, racordeaza tubul mai gros al sondei la aparatul de
aspirat
- deschide robinetul sondei 9i Tncepe aspirajia
- pe tot timpul aspirajiei, se va pastra 0igiena bucala riguroasa
(irepro$abila) pentru a preveni infecjiile bucale virotice $i
micotice.
Sonda se va mobiliza de mai multe ori pe zi pentru a preveni
escarele intranazale.
Efectuarea
manevrei
IlIll DE RETINUT:
• deoarece prin aspirajie se pierdcantitali mari de Iichide $i saruri"minerale,
lichidele administrate se vor nota pentru bilanjul Iichidian
• aspiralia intestinala trebuie sa fie insojita totdeauna de hidratarea $i
mineralizarea organismului(lichide $i electroliji administrate parenteral)
.lichidele extrase vor fi masurate $i notate exact pentru calcularea bilanjului hidric
• extragerea sondei se face cu sistemul de aspirajie in funcjiune pentru a
indeparta lichidele, gazele acumulate pe parcurs Tnintestin, duoden, stomac
• indepartarea sondei dureaza 15-20 minute; uneori este nevoie ca extragerea sa
se faca mai Incet, cate 15-20 cm la fiecare 10minute
• dupa terminarea aspirajiei, hidratarea $i mineralizarea pacientului se va face pe
ealea indicata de medic pana la recuperarea pierderilor.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
: ~ ~ ~ g ~ ~ aparate: @ , ~ ~
- pot sa.fie ~ nc~ ise(ca u~ .sa~ Ule.t)A \ CJ ) \\...0)
sau deschlse IIIpartea IIlfenoara ~ _" III ~
pentru a permite golirea (Fig. 23)
- fixarea pungilor se face cu un _
adeziv care se afla pe suprafata --
de fixare a pungii (Fig. 24) Fig. 23 - A. pungii inchisii
Unelepungi au protectoare cutana~ '.~ B. punga d8sch:S3
te care permit protejarea pielii In
caz de iritatii sau alergii din cauza
adezivului
• aparat cu centura, tara adeziv:
- este compus dintr-un inel (disc)
pecare se fixeaza punga; inelul
este prevazut cu doua urechiu$e
In care se fixeaza centura.
Dezavantajele acestui tip de
aparat: Fig. 24 - Aparat colector la
- nu sunt etan$e pentru materiile cop:i cu stomie
fecale $i mirosuri
- pot produce leziuni sub aparat
- pot favoriza aparitia sau agravarea prolapsului $i a
eventraliei
- sistemul de aparat cu doua piese (mai perteetionat)
- este compus dintr-o placa de proteclie a pielii pe care se
fixeaza punga
In primele zile din perioada postoperatorie asistenta:
- panseaza rana abdominala folosind tehnica aseptica cu-
noscuta (vezi tehnica pansamentului)
- din prima zl dupa operalie, ajuta pacientul sa se ridice
- In a doua sau a treia zi dupa operalie, chirurgul veri/ica
permeabilitatea stome;; In acel moment, adesea se evacueaza
unscaun pastos, mirositor; asistenta previne pacientul, chiar de
la prima tehnica de Ingrijire, asupra caracterului scaunului
evacuat
-:-prot~ jep.c~ ? patul cUJ 1lasticacoperit c;:u.ale;;;l_ •........
::"explica pacientului practica de Ingrijire, Ii ca$tigaIncrederea $i
cooperarea; IITncurajeazasa participe la Ingrijire .
- asigura intimitatea pacientului $i-Iajuta sa se a$eze Intr-o
pozitie confortabila
-Imbraca manu$i (nesterile)
- a$aza un prosop de hartie sau 0 fa$a In jurul stomei pentru a
proteja zona Inconjuratoare de scurgeri sau revarsari
- observa pacientu/ Tntot timpul acestei activitali /'
- gole$te aparatul colector $i masoara conlinutul daca se cere
- Indeparteaza fin aparatul : : : J
- spala pielea din jurul stomei numai cu apa calda $i.sapun
neutru; sapunul obi$nuit poate cauza iritarea pielil
175
Conduita
asistentei in
practica de
ingrijire
,
l'
174
fNGRlJlREA PACIENTULUI COL OS TOMIZA T
Asistenta nu poate sa dea ingrijiri $i educatie unui pacient
daca nu cunoa$te toate aspectele problemei pe care Ieprezinta
un pacient cu colostomie: ce gande$te pacientul? ce simte?
dorinlele, refularea, spaima etc.
Ea trebuie sa stabileasca cu pacientul un climat de incredere
care sa-i U$urezeadaptarea la noua situalie. ,
Asistenta trebuie sa-$i puna in praCiic~ 'cuno$tintele de
psihologie $i sa execute intervenliile in funclie de personalitatea
pacientului.
$ocul cauzat de colostomie, diagnosticul de cancer
mic$oreaza capacitatea de adaptare a pacientului $i a familiei
sale la noul mod de viala.
Pacientu/ poate fi anxios, mahnit pentru diagnostic $i
operatie. Dore$te sa $tie: in ce consta c%stomia, ce-I va
impiedica sa-$i indeplineasca activitatea? Asistenta iIva ajuta $i
Incuraja In a$a fel Incat el sa poata suporta mai u$or situalia
inevitabila.
Este bine ca asistenta sa se gandeasca la experienta dificila
prin care trece pacientul; el probabil n-avazut niciodata 0incizie
chirurgicala, cu atat mai pulin 0colostomie; asistenta poate sao'
obi$nuiasca, Inca Inaintea operatiei, cu imaginea de sine. Ii
poate face desene, sauIi va arata fotografii In care sunt prezen-
tate imagini corporale schimbate prin colostomie. Acestea,
aratate Inainte de operalie, pot reduce $ocul resimlit de pacient,
atunci cand i$i va vedea plaga operatorie pentru prima data.
In cursul conversaliei din perioada preoperatorie, asistenta
asigura pacientul ca imediat dupa operalie va fi Ingrijit $i va fi
educal ca sa se poata apoi Ingriji singur, mentionand ca azi mii
de persoane, avand 0colostomie, duc 0viata activa norrrdla.
- masuta sau tava pentru materiale
- un lighean/vas cu apa calda
- fa$a sau prosoape de hartie
..'-, -. ap, lrat colector polrivit('p8nga colectoare)
-foarteci
- cana de masurat conlinutui
- manu$i (nesterile)
- crema "de bariera" pentru protejarea pielii din jutul stomei
- deodorant daca e nevoie
- recipient pentru materialtll murdar (Ie$i, comprese)
Exista 0mare varietate de pungi colectoare $i aparate cu
centura. Alegerea tipului de material colector este In functie de
mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,
personalitatea, activitalile pacientului, timpul pe care iIare pa- .
I cientulla dispozilie pentru Ingrijirile sale, instalaliile sanitare etc, j
Sus}inerea
psihologica
I >'
Aparate
colectoare
f--
Asigurarea
echipamen-
tului necesar
. pentru
ingrijirea
stomei
~
j
B
._-_.1
1 1 1 ( /
A
Fig. 28-Introducereasaculuidedrenaj
in vasul WC.ului
Fig. 21 A.Rasfrangereasacuiuidedrenaj
$iinfa$urareapesfeinel
B.Adaptareafacenturaa inefului
(cusaculdedrenaj)
177
- punga pentru pansa-
mentul $i compresele \
folosite .
- pansament pentru a
acoperi colostomia
- prima clisma se poate
.efectua. in a opta, a zecea
zi postoperator $i numai
daca exista recomandarea
medicului
- Inainte de inceperea pri-
mei clisme se verifica sen-
sui traiectului intestinal,
printr-un tU$eu de intro-
ducere a "colotipului"
- perioada cea mai fa-
vorabila pentru clisma este
in convalescen!a - intre 3
saptamani $i 2 luni dupa
inteNentia chirurgicala
- clisma se face la inteNal
de 2-3 zile
-Ia ore fixe, indiferent in ce
perioada a zilei
- recipientul umplut cu so-
IU!ie de irigat se fixeaza pe
suport
- pacientul se a$aza pe un
scaun sau poate sa stea in
picioare, in fata chiuvetei
de WC
- extremitatea inferiora a
sacului de drenaj seintro-
duce In .chiuveta WC-ului '''''1,
sau intr-un recipient co-
lector (Fig. 28)
- se elimina aerul din tubul
irigatorului
- se introduce colotipul in
stoma prin extremitatea
superioara a sacului de
drenaj
- la inceput se introduc in
jur de 500 ml so/utie, apoi
treptat pana la 1 000ml
- solutia = apa curata
calduta
Recomandari
t':.
Efectuarea
irigaliei
j
I
"''''1
(
Fig. 26- Realizarea
uneiirigaliicucanula
colotip
~
176
In cazul golirii $i spalarii intestinului prin
irigatie pregatim:
- irigator pentru colostomie, tub, adaptor
(Fig. 26)
- canula c%tip (speciala pentru clisma)
- solutie (apa) calduta
- vaselina pentru lubrifierea canulei
- suport pentru irigator
- sac de drenaj cu adeziv care se fixeaza di-
rect pe piele - sau un sac de drenaj cu un inel
pentru fixarea sacului (fig. 27 A, B)
- incurajeaza pacientul
sa-$i priveasca stoma $i-i
explica ce face
- obselva culoarea $i as-
pectul stomei $i a pielii
dimprejur (ro$eata, iritatii)
- $terge cu meticulozitate
pielea din ju'rul stomei .... Fig. 25 A.Ridicareamembranei
- aplica 0 crema protec- protectoarein vedereafixarii
toare, care apoi se pungiicolectoare
indeparteaza B.Adaptareapungiicolectoare
- fixeaza aparatul nou
I pregatit astlel incat sa nu permita nici 0scurgere in jurul stomei
I
(Fig. 25 A $i 8)
- se asigura ca pacientul se poate simti cat mai conforlabil.
Echipament
pentru
irigaJje
/R/GAREA COLONULU/ PR/N STOMA (CLISMA)
- eliminare regulata -
Scopul irigarii este de a goli colonul de gaze, mucus $i excremente, pentru ca
pacientu/ sa poata sa-$i urmeze activitatile sale. 0 irigare este 0clisma.
Irigarea este bine sa se faca la ore regulate $i se prefera dupa 0 masa, caci
ingestia de hrana stimuleaza peristaltismul $i defecatia.
Irigarea (clismC'!).este rezervata numai pacientilor cu colostomie stanga.
Contraindicajii:
• la persoanele In varsta cu stare generala alterata
.Ia debi/i
e prudenta in caz de colon irad/at sau diverticuloza de colon
e la pacienti cu angina pectorala in antecedente.
IIAtenlie
Folosirea sondelor sau cateterelor de orice tip prezinta rise de perforare a
,intestinului. SeJ oiose$te doar "GOlotipul",caresuwima acest.risc;,.
I
I,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
, I
- irigatorul se ridica la nivelul capului pacientului
- In caz de colici se opre$te introducerea apei
- se a$teapta relntoarcerea lichidului de spalatura, care dureaza 15
minute; In acest timp, pacientul poate sa citeasca sau sa asculle
radioul, se Indeparteaza materialele folosile
- stoma se acopera cu pansament $i comprese
IIImportant:
Asistenta Incurajeaza pacientul sa observe bine tehnica, Ii
explica fiEici.ue etapa, astfellndit Eilsa fie capabil sa a execute
singur.
REINTEGRAREA PSIHO-SOCIALA A PACIENTULUI COLOSTOMIZAT
Este indicat ca asistenta sa etectueze vizita la domiciliul pacientului pentru a
vedea modulln care acesta s-a adaptat In mediul de acasa.
Mentinerea
Ingrijirea slomei ca atare nu este a practica sterila, trebuie
unui mediu
Ins? mentinute standarde ridicate de curatenie.
de igiena
Ingrijirea stornei trebuie privita ca a forma de toaleta $i se
la standarde
efectueaza a spalare minutioasa pe mana. Pacientul trebuie
ridicate
Invatat sa-$i protejeze pielea impotriva iritarii $i infectiei.
Infectiile pielii din jurul stomei pot fi bacteriene $i fungice.
Cea mai frecventa infectie este cea cu Candida albicans. De
asemenea, se va atentionaasupra faptului ca orice stoma cu
drenaj ooate duce la iritarea pielei daca aceasta nu este adecval
protejdS.. De aceea, atunci cand exista regurgitari de la punga,
aceasta trebuie imediat schimbata.
Continutul pungii de la stoma trebuie golit la toaleta. Pungile
murdarite trebuie tratate ca $i gunoi. Odata ajuns acasa,
pacientul va fi instruit sa Inveleasca punga In hartie, in ziar sau
, In alta punga de plastic, dupa ce a fast golita $i sa a arunce la
cO$.ul de gunoi.
In timpul noptii, pacientul poate sa nu foloseasca punga
colectoare, ci numai pansament absorbant
Comunicarecf '
'0sarcina de baZEl' a asistentei medical€ tlste sa ajulc>-pepadent sa
reziste psihic, sa faca fala stresului creat de imaginea corporala
modificala, sa-I ajute sa se acceple, sa se adapteze psiho-social.
Capacilatea insuficienta de a face fata bolii poale producedeleriorarea
cronica sau permanenta a calitalii vielii pacienlului $i a familiei sale.
Dintre loti membrii echipei de ingrijire, asislenla esle cea mai In masura
sa evalueze reaclia psiho-sociala a pacienlului tala de suferinla sa. Ea
observa deseori la pacienti semne care 0fac sa-$i dea seama ca
ace$tia nu fac fata schimbarilor din viata lor.
Astfel, 0asislenla cu abilitate inluitiva poaleevalua slarea psihica a
pacientului dupa modul in care suspina, dupa felul cum prive$le in gol
pe fereaslra sau dupa felul relaliilor sale cu familia: lensionate,
Incordate elc. Acesla reprezinla un lip inluiliv de comunicare.
178
r---
.' r-'
Pentru a promova adaptarea pacientului la schimbare, asislenta
lrebuie sa caule modalilali de inlervenlie pentru a-i diminua tristelea $i
pentru a preveni inslalarea unei depresii.
Astfel, asistenla lrebuie sa Incurajeze pacientul:
- sa vorbeasca despre propria-i stoma, despre problemele sale,
sa-$i elibereze lrislelea vorbind
- sa-I faca sa vada ca-linlelege, sa-I faca sa simta ca-i Inleles
- siH cree?e 0atmosfera de: lini$te, calm, re!axanta, ca In felul.
acesla sao;ofere pacientului posibililatea de a puneintrebari, mai
ales ca 0preocupare a pacientului este frica degajarii unui miros
neplacul de la nivelul stomei.
Simplul fapl ca poate sa discule libel'despre grijile sale, ca sesimte
inleles poale fi Iini$tilor $i constituie 0u$urare deosebita pentru pacient.
Asislenta trebuie sa-i explice pacientu!ui chiar din momentul primei
manevre de ingrijire ca, 0data ce se stabilizeaza funclia intestinaJ a,
mirosurile neplacute nu VOl'mai fi 0problema. 0datace i se va permite
un regim alimental' normal, el I$i va da seama care alimente VOl'
produce miros mai neplacut $i pe acestea Ie poate exclude din
alimentalie.
Se poale folosi deodorant local sau aparate cu filtre care rezolva
problema mirosurilor.
Pentru ca intervenliile asistentei sa aiba rezultatul doril, ea trebuie
sa $lie sa ca$tige Increderea pacientului, sa $tie ce sa faca pentru a-i
alunga lrislelea, sa $tie cum sa-i vorbeasca pacientului ca sa-I
convinga ca 0tristele prelungila poate deprima sistemul imunologie al
orgrinismului.
Cand pacientul este deprimat, asistenta poale interveni spunandu-i
"Ie(va) inleleg, sunt alaturi de line(dumneavOaSlra)".
Asislentele care au un comportament rece, dislant nu sunt capabile
sa acorde un sprijin moral de buna calilale. Asislenta lrebuie sa $tie
sa-i asigure confort pacientului, permilandu-i sa-$i descarce lensiunile
$tiindca prinaceasla lrislelea $i deprimarea pacientului se VOl' diminua.
.Ascultarea este 0componenta majora a comunic8rii. Actul ascultarii
este adesea mai de ajutor decat orice sfaturi.
Calea cea mai importanta de a-I ajuta pe pacient este ca prin
comunicare non-v~rbala~a arale ca. ea,J Weste dera(1j{3tade faptu/ ca
o ftJnclie norma/a a (;(Jrpu/iJiare /ocintr-o a/ta zona a acestuia.
Comunicarea non-verbala prin geslica se refera la modul in care
asislenta se comporla alunci, cand efectueaza Ingrijirea stomei:
privirea, expresia felei, modul in care se mi$ca etc. loale sunt mesaje
non-verbale pe care pacienlul Ie receplioneaza cu implicalii negative
sau pozitive.
o alIa problema importanta a pacientului coloslomizat este
leama de reaclia membrilor familiei $i a prietenilor, teama de
respingere. Pacientul i$i pune 0 serie de Inlrebari: "cum VOl'
reacliona oamenii/sotul (solia) fala de coloslomia mea?" "Este
cineva care ma poate ajuta?"
Cand IipSe$le lncrederea in allii, pacientul i$i pierde $i
inerederea in el insu$i, eeea ce " face sa se izoleze social. De
179
I
I
,,>.1
I
I
I
I,
I
I
I
I
I
I
I
II
I
I
I
I
II
I
I
I/J I
'II
I" ~.-;
I
I
I
I
Regimul
alimentar
EHminarea
, -'-.::;.~
aceea,esteesenji Ica asistentasa-$irezervetimpTncadrul vizitei
ladomiciliu,pentr adiscutacufamiliadespreimportantasprijinului
cetrebuieacordatpacientului,atat moral cat$i fizic.
Increderea pa ientului ca membrii familiei $i prietenii nu-Ivor
abandona, IIajut pe acesta sa nu se izoleze social de ceilalti,
inclusivde membri familieL
Pent~ a ajut . pacientul,sase adapteze .Ia,noua situatie,.
asislentalrebuie a-Ipuna la dispozitieIiteraturaadecvatadespre
propriultipde sto a.
De asemenea, planificareaunei vizite din partea cuiva care a
depa$itcusucces onfruntareacuaceastasituatiedecolostomizat,
faceca pacientul a capetesperante.
odata ce pa ientul poate beneficia de un regim alimentar
normal, eliminare materiilor fecale se produce mal frecvent.
Printr-un proces d observare pacientul trebuie incurajat sa cu-
noasca efectele p care Ieau diferite alimente asupra eliminarii
fecalelor. Astfel, e va fi Tnstare sa-$i potriveasca regimul de a$a
naturaca sa se fo meze unscaunmai solid. Acest proces poate
dura mai multe 5ptamani iar asistenta vacontinua' sa acorde
ajuter $i sa dea sf turi In legatura cu regimul potrivit.
Regimul alime tar al purtatorului de stoma va fi bogat In
proteine $i hidrati e carbon,.sarac Tngrasimi. Sevor prefera ali-
mente cu continu redus Tn'terulaza sprea evita reziduul im-
portant, fermentat a intestinala $i emisia abundenta de gaze.
In prima perio da se vor reduce fructele $i salatale crude.
Se recomand : carne fiarta (raso!) de vita, vitel, pasare,
pe$te slab, orez, ranzeturi nefermentate, ceai, lapte, se evita
bauturile reci.
Este nevoie ca pacientul sa-$i stabileasca un orar fix pentru
mese.
Prezentaunei stOnTeschimbacomplet modulrn care
materiile 'recale 5 eliihmlYldin corp $i pacierifOltn'ib'uie sa 'fIB'
ajutat sase adapt ze cu noul modde viata.
In perioada i ediat postoperatorie, spre deosebire de
defecarea norma'", pacientul nu are nici un control asupra
materiilor fecale liminate printr-o stoma. Aceasta este 0alta
problema despre care pacientul trebuie sa rnvete. Inilial,
materiile fecale u 0consistenla fluida intrucat funclia de
absorblie a apei pate fi derivata.
Dupa doua s u trei saptamani, cand pacientul poate
eonsuma un regimnormal, se poate forma un scaun semi-solid,
mai ales cand sto a este 0colostomie in colonul,transvers sau
descendent. In c Ie din urma, se poate ajunge la un control
asupra frecvenlei functiei intestinale astfel Incat punga de
stomie sa nu mai e nevoie de a fi purtata continuu.
180
Curafenia
personala ~l
Imbracarea
Activitatea
Exprimarea
,.sexualitaJ il
P"';~.. :: .
In caz de ileostomie Insa, continutul evacuat este de con-
sistenla lichida $i bogat Tnenzime digestive care pot cauza
.excoriatia $i ereziunea pielii. Continutul curge aproape continuu,
necesitand purtarea constanta a unei aparaturi.
Problemele pacientului, legate de mirosul neplacut, !eama de
murdarie $i complicatii ale pieIii sunt mai accentuate. In aeeste
situatiicel rnai potrivitaparat esteo punga cu capat deschis,
cawpoatefi golita regulat. .
. Aparaturile trebuie .golite sau 'schimbate de cate ori este
.,necesar pentru a fmpiedica suprainearearea ~i perieolul
scurgerii pe pfelea Inconjuratoare (de obicei, se schimba cand
sunt la 1/3 sau 1/2 pline); allfel, devin grele $i greu de manuiL
Orice inro$ire, umflare sau anormalitati ale stomei sau zonei de
piele dimprejur trebuie raportata.
Ingrijirea stomer trebuie coordonata eu dU$ul~i baia de dUe
ori este posibil; aparatura poate fi golita $i fndepartata
(schimbata), in zonapielii, poate fi spalata Inainte de baie sau
dU$;aparatura noua se potrive$te dupa aceea.
Majoritatea pungilor sunt rezistente $i permit baile $i dU$uL
odata ce pacientul s~arefaeut dupa operalie $i este In stare
safaca,fata noului fel de viata, el se va Intoarce la munea$i stilul
normal de viata. Pana $i inotul se poate include fn aelivita!ile de
recreare, folosind 0aparatura mica, temporara.
Pentru persoanele a carer eonditie 0permite, recuperarea
optima este realizata J 8; trei luni dupa carei$i pot relua
activitatile normale, incluzand lucruL
Pentru calatorii, seturile de rezerva trebuie purtate asupra
persoanei, mai degraba deeat sa fie transportate in bagaje (se
pot pierde sau fntarzie sosirea).
Sfaturi de ajutor se pot obtine de la asistenta ~i de la grupul
de sustinere potrivit.
Schimbarea care apare In cadrul relaliei intime este foarte
compJ exa. Calitatea relaliei sexuale a unui euplu poate fi
afectata negativ. Rolul asistentei este sa fneurajeze paeientul
printr:.Qdiscutie.J .efer~toarela revenirea luiia:.oactivitate ..se.~yala.
normala. Meliales.dad!' stoma e permanenta, alterarea imaginii
corporale estemajora, pacientul se eonsidera mutiiat, poate
crede ca nu este atragator din punct de vedere sexual pentru
partenerul sau, simtindu-se respins, $i exista pericolul de
retragere in sine $i de depresie.
Daca solul/solia f$i prive$te partenerul ea pe un invalid,
aceasta va afecta readaptarea lui. Primul pas in a-Ireda fnere-
derea fnsinetrebuie sa fie acceptarea lui de catre personalul
spitalului. EIinsu$i trebuie sa aleaga caruia dintre prieteni $i
rude Ieva vorbi despre stoma $; acceptarea din partea aeestora
IIva ajuta sa se reabiliteze. Sfaturile inainte de operalie $i
suslinerea constanta din partea tuturor Ii vor ridiea moralul $; II
vor ajuta sa scape de repulsia iniliala aproape inevitabila, mai
ales ca unii pacienli eu stoma pot avea probleme eu funelia
181
t:-;;:.. ••..
j
182
I
I
I
I
1 1 , 1
I
. . I
I !
I
I
I
I
I
I
I
C l >
(I)
.l\l
(I)
r o
(I)
C l >
u
C l >
c
C l >
iii
C l >
c
l t l
~
.c
u
:5
C
l\l
:.0
;:l
U
W
Iii
r o
0..
. < J i
c u'
. ! : ?
~
E
QJ
(I)
;:l
l\l
;:l QJ
clii
Q) ~
u0
.- c.
Ol~
o 0
o u
:8~
_ 'l\l
m-
., ...• :::J
. . . . •. E ~l, '
:= Ol
C ' w
(- '-
C l >: : l
' C o
'l\l >
U C l >
~"S
'0()
o . -
~l ?
'co Ol
c " w .
Z)('0
• . M
o
o
C\J
C\J
. ;;:
'(jj.
.9?
Iii
~
o
o
C\J
C\J
Iii
~
. ;;:
. ~
c
J !?
:0
'00
C
Q)
(I)
.S
o
o
OJ
Q3
"E
Q)
'5. .
.J ! B
~Q)
~) r o
'5. E
(I) 0
l t l >
83
, <tl C
> . '0Q) Q)
'00 J !? ~ l\l :uE
~ :a"w 2 i3 ~a-
u. 20 E . -'60
c OoQ). !:w(jj
. -(I)_c . E E _
~
Iii
o
o
(0
o
~}", . I:
o
o
(")

~
Iii
o
o
(")
I. .
C
:J
l t l
u
(I)
o
o / .!
~ , . I, :. ~,
E
Vl
: ' =: : L . .
o l\l .0 _
<tl :J
<D(jj
E u
o
o
(")
o
o
LO
o
o
LO
o
o
(")
. , -
o
o
, -
. l t l
C
, "C
:J
o
o
(0
>"L;" 2'
~:J C
( I ) -C l >
~.~.s
'-. 0-
' O . . . . . . . , l t l
...J
o ct.r ::
I-~
O N
I-
. r : :
lI\l
. r : :
o
. r : :
~
('I
,
. r : :
(0
, . . .
. r : :
(0
, . . .
,
. r : :
to
. ;:
'in:
.!!!
. r : :
to i
. ,
. r : : .
o
...J I' 0
o ct.r :: ..1 . , 0
I-~. (")
0('1. , -
I-
B/LANT LlGH/DlAN
. r : :
(0
. •. .
,
. r : :
to
. r : :
~ I g
.. 1;, ..... (0
(0
. •. .
';:
>\1 1
•. .
-
-=
Bifantul vizeaza mentinerea unui leehilibru Intre pierderile de apa $i c anlitalile
care vor trebui administrate.
C\J
'3
a;
{j
t-
Tabelul1
B/LANT /NTRARI-/E$/RI
Intrari leslrl
bauturi =: 1 000 urina =: 1 000-1 500
alimente =: 1 000 sc aun =: 1 00
metabolism =: 300 pierderi insensibile =: 800
- - - - - - - - - - - - . - - - . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . - - - -
Perfuzii Pierderi anormale
(vezi c alc ulul ritmului de -febra
administrare a solutiilor -vorna
perfuzabile) -diaree
-fistule
Dormitul
IIDE RE TINUT: I
-- Pentru fieeare grad peste 37 grade Celsius, se va c aleula 0 pierderJ
suplimentara de 500ml apa. '1
- Se va nota, de asemenea, de c ate ori a fost sc himbat un pansament ~i gradul
de Imbibare. Se eslimeaza c a, printr-un pansament abundent 1 mbibal, se poj
pierde c irc a 500-700 ml apa. !
--'In. bilantec hi)i, bral Intre inlran $, iie. $iri mentinen hidratare c onstanta. _ J
. • . I
!
sexuala prin inhibitie psihic a. Barbatii pot avea probleme de imc
potenta, iar femeile pot avea dispareunie ~i, inevitabil, prezent~
unei aparaturi de stoma abdominal a nec esita 0 gandire ~i inge1
niozitate In plus In timpul ac tului sexual. Sfaturile din parte~
asistentei, a medic ului, a grupului potrivit de sustinere vor fi d$
ajutor In ac easta situatie, c are poate fi doar temporara. Und,
este posibil, partenerii sexuali trebuie inc lu~i In sfaturile dinainte
~i de dupa operati~. _ i
•••••. •. ; • 'j} . . •• .;'Q.. .": • :' ~ " , . -t-
Ingrijirea stomel llebuie sa aiba loc Inainte c a pac ientul sa SEI
c ulc e. Se spera c a ac easta va Impiedic a nec esitatea golirii sa4
sc himbarii unei aparaturi ~i astfel nuva Impiedic a somnul. q
data c e pac ientul mananc a un regim normal ~i s-a ac ol1 )odat c ~
propriile-i c erinte, este probabil ea stoma sa numai nec esitE j
vreo atentie peste noapte. Se poate folosi 0punga mai mare In
timpul noptii, daea este eazul, -aeeasta va fi de ajutorl
pac ientilor euileostomie. j
I
I
Ur mar ir ea bilan~ului lichidian I
I
Pentrua urmari bilantullic hidian In organism, este nec esar sa se noteze atat intraril~
c at ~i ie$irile (diureza masurata euexac titate ~i alte pierderi). Intrari. '~sunt c onstituit~
prin apa din alimente $i bauturi (apa, supe, c eai etc . ), pe de 0parte, $i prin apa provenit~
din metabolismul c elular, pe de alta parte (vezi tabelele 1 ~i 2), in unele eazuri sunt~i
alte intrari: perfuzie, transfuzie etc . le$irile sunt eonstituite pr. inurina, ~eaun ~i pierde i
insensibile (eale pulmonara $i c utanata) saupotfi pierderi anr. J :[TIale,patologic e: pierde i
In eaz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje etc '-c are vor fi, de asemene ,
masurate, evaluate c at mai exac t $i notate pentrubilantullic hidian. I
l
:
3
c
o
-
=
r
'
0
'
J
l
l
'
:
3
O
J
,
(
f
)
c .
.
.
.
,
O
J
,
:
J
Q
.
(
"
)
o :
J
Q
.
~
;
(
"
)
O
J
,
:
J
-
~
O
J
(
"
)
c
o
c
o
O
J
~
.

(
f
)
c
o
~
..:
:
~
-
-
~
.
.
.
r
-
-
Q
l
+
=
-
:
:
l
U Q
l
>
<
W
-
-
,
c
:
.
~
.
-

.
.
-
,
;
:
.
.
C
:
C
1
l
o
.
~
U
-
c
I
~
-
e
.
o u
e
n
-
Q
,
)
n
i
r
.
.
0 ~
N
r
.
.
0
"
'"
U
>
:
e
~
E
.
.
.

'
x
~
.
0
l
e
a
C
.
c
:
c
c
r
(
-
,
c
c
r
'
i
i
i
,
U
'
6
.
-
c
c
r
.
-
_
.
"
-
l
e
a
(
J
:
)
~
,
.
-
:
:
J
"
'"
I
I
)
I
I
r
.
.
e
n
L
{
)
e
a
I
I
)
,
.
-
0
r
.
.
x
(
J
:
)
e
a
0
x
r
.
.
0
(
J
:
)
:
:
J
0
I
I
I
,
-
l
e
a
I
I
:
E
'
S c
'
E
-
.
.
.
'
C :
:
l
,
c
c
U
'
0
.
-
-
>
C
t
i
N c
c
r
(
j
)
E :
5
-
-
-
B
.
.
~
&
1
i
J
j
E
.
9
,
c
c
r
"
S
'
.
;
:
:
-
e
e
n
E
-
e
(
j
)
E
'
-
c
E
_
.
E
(
~
$
:
°
w
~
c
:
(
/
)
.
=
l
L
J
c
2
(
j
)
(
j
)
.
.
.
:
:
l
e
n
u
-
:
:
:
!
u
.
-
c
c
r
Q
)
e
n
'
-
e
n
'
w
.
c
c
r
;
(
i
i
~
'
S
R
N
u
-
u
_
c
.
_
'
S
c
,
c
c
r
;
:
j
~
~
"
S
:
:
~
i
f
"
E
E
C
~
:
:
l
~
,
~
-
.
.
.
i
t
c
t
'
C
Q
)
.
!
:
!
1
e
n
'
V
i
,
R
:
:
l
~
~

.
.
.
.
b
g
c
c
r
o
'
C
,
c
c
r
:
:
l
U
'
~
e
.
'
a
f
E
;
(
0
'
5
.
~
(
)
Q
)
>
c
a
:
;
:
:
.
.
'
-
U
I
I
'
S
'
C
:
:
:
!
-
e
i
t
t
~
o
'
a
.
~
~
(
j
)
N
O
>
I
I
'
-
+
=
-
:
:
l
e
n
-
(
j
)
.
0
s
:
3
:
:
l
'
t
:
'
_
C
/
)
0
;
(
0
0
Q
)
"
c
;
.
,
c
c
r
'
-
:
:
;
@
e
n
e
.
,
c
c
r
,
c
c
r
0
~
:
:
l
'
-
-
U
(
j
)
(
j
)
i
i
)
c
c
r
-
.
.
.
:
:
l
(
j
)
~
~
'
-
'
:
:
l
c
.
-
-
.
'
:
:
?
:
:
l
Q
)
.
c
'
-
-
e
e
.
0
c
-
-
l
L
J
c
c
Q
)
E
.
!
:
'
E
'
-
t
5
'
E
c
t
c
t
.

.
.
.
.

b
"
'
O
c
t
S
0
J
:
!
:
!
:
:
;
~
+
=
n
j
c
t
S
.

.
.
.
.
I
I
t
5
a
~

.
.

_
c
c
r
J
:
!
:
!
x
(
J
:
)
:
:
;
1
'
u
e
n
:
:
l
:
5
(
j
)
x
,
c
c
r
~
.
5
-
e
.
!
:
!
1
x
S
(
j
)
(
.
)
~
:
=
:
O
"
C
:
>
(
"
(
j
'
S
"
~
,
c
c
r
'
-
-
J
~
E
c
c
r
c
c
r
i
t
t
0
'
-
0
0
0
0
'
-
0
~
:
:
l
(
j
)
-
0
(
j
)
c
o
:
-
:
:
:
e
n
,
c
c
r
c
:
t
o
-
:
J
.

.
.
.
.
'
-
c
c
r
c
c
r
.
S
:
'
!
(
j
)
c
o
B

.
.
.
c
o
E
~
o
u
c
c
r
e
.
B
:
:
l
l
L
J
c
u

.
.

B
'
E
c
t
:
:
:
J
:
~
:
:
)
~
~
"
-
Q
.
)
c
o
-
u
'
-
o
e
n
g
s
o
e
.
i
5
.
.
.
.
.
.
c
.
~
'
m
U
,
.
.
.
N
C
O
)
(
j
)
C
1
l
C
1
l
C
1
l
-
e
N
'
3
'
3
:
i
.
~
>
e
u
.
~
(
j
)
E
E
E
i
.
L
E
E
.
b

.
.

.
.
.
.
.
:
:
l
(
j
)
,
K
J
0
0
0
E
.
~
Q
.
L
l
.
L
l
.
L
l
.
-
Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
realizareami$carilor. MU$chiiactioneazaprinproprietatilor lor: excitabilitate, contrac-
tibilitate, elasticitate. Aparatulvestibular mentineechilibrulstatic$idinamic al corpului.
Sistemul nervos - cerebelul -, alaturi deaparatul vestibular, contribuie laregla-
reaechilibrului, dar regleazatotodata $i tonusul muscular $i mi$carilefine.
I .. . . . . : : r : : : . ~ r t " . i ; - - _ _ - - - - - - - - - - - - - • , ~ . _ . • - - - . - •.
Postura - functia corpului omenesc, bazata pe actiunea sinergica $i
adecvata coordonata a elementelor aparatului locomotor $i a sistemului
(sau atitu- nervos, cu ajutorul carora se mentine stabilitatea, echilibrul $;
dinea) raporturi constante Intrecorp $i mediu$i intrediferitesegmente
alecorpului
~
I
I
I
I
I~I.carl
adecvate
I
I
I
I
~
- in picioare (ortostatism) - c~pul drept inainte
- spateledrept
- bratelepelangacorp
- $oldurile, gambeledrept
- piciorulln unghi de90 d~gradecugamba
- ~ezand - capul drept
- spateledrept, rezemat
- bratelesprijinite
- coapseleorizontale
- gambeleverticale.
- piciorul In unghi de 90 Ide grade cu gamba, sprijinit pe
podea
- cu/cat (c1inostatism)
_ - de,cubitdorsal (pespate) _....•.
. - declJ bitlateral, stang sa drept (lntr-o parte)
- decubit ventral (peabdo en)
- Tipuri de mi~cari:
'- abduc/ie - mi$cari de ind~partarefata de axul median al
corpului
- adduc/ie- mi$carideapropi refatadeaxul medianal corpului
- f/exie/extensie- mi$cari de propiere sauindepartare adoua
segmenteapropiate(brat, ant brat, gamba-coapsa) ...,
- rota/ie - mi$carerealizataIn urul axului caretrecepririlungul
segmentului caresedeplase a' .
- pronalie/supina/ie - pronatia stemi$careaderotatieamainii,
prin care palma prive$te in j s, iar supinatia este nli$carya
inversa; la picior, palma prive te lateral, cu margineaexterna
ridicata- pronatie, invers fiind upinatia
- circumduc/ie - mi$care co plexa, care totalizeaza flexia,
extensia, abductia$i Ieasociaz curotatia
- Exercijii fizice: - sunt activitai fizice efectuatecuscopul dea
imbunatati randamentul mU$chi tar $i circulatia
- active - executatedecatrein ivid
- pasive - mi~cari ale articulaiilor, executate de catre 0alta
persoana
- izomerice - contractii muscul rein carelungimea mU$chiului
ramaneneschimbata, crescand numai tensiunea sa (exemplu:
contractial'f;J $chilorpentrume tinerea pozitiei corpuJ ui)
- de rezistenja: exercitii fiziceI carecre$tetonusul muscular
A. caracteristici/e exerci/ii/or: co rdonate, armonioase, complete
B. execulie: - asescula, ame e, aalerga, ase apleca, a se
a$ezapevine, aingenunchea, ridicagreutati, aapucaobiecte
I
I
I
I
I
i
I
I
I
I
I
I I Factori
!' biologici
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Factori
psihologici
Factori
sociologici
- Varsta $i dezvoltarea: • copilul mic are mi$carile mai putin
coordonate, dobandindu-$i controlul pemasuraceinainteaza in
varsta; copilul este foarte activ, se mobilizeaza $i iatol felul de
pozitii;
- adultul este activ, In deplinatatea puterii, da supleje mi$-
carilor, Iecoordoneaza;
..~varstnicul areforta fizica redusa, lafel agilitatea, ramane
'.-.' totu$i activ in exeff'J tii moderate,
- Constitujia $; capacitaji/e fizice: influenteaza intensitatea
efortului fizic pecareII depune individul
:- Emolii/e: pot fi exprimate prin mi~cari ale corpului; pulsul $i
tensiunea arterialA se modifica in raport cu emotiile, stresul,
teama
- Persona/itatea: temperamentul determina ca individul sa fie
mai activ, inflacarat, saucalm, gray
- Cu/tura: individul practica activitali fizice, adopta diferil'7
posturi inviatacotidiana, infunctiedesocielatea incaretraie$te
- Ro/uri/e socia/e: Insocietate, individul poateindeplini activitati
ce impun un efort fizic mai mare sau mai mic, pe care sa-I
compenseze prinrezistenta fizica$i oresuficientede repaus.
- Organizarea socia/a: fiecaresocietatearelegi $i regulamente
pentruca individul sa-$i mentinasanatatea, chiar dacadepune
unefort deosebit.
Societatea organizeaza activitati pentru petrecerea timpului
liber, Inmi$care$i agrement.
- Tradijii/e, re/igia: individul poate luaposturi acceptate, legate
deobiceiuri, traditii sauobiceiuri religioase.
Manifestari de independen~a
I
187
186
.,~'.' ~.' .. r~~ .[.'\
' I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~"'fl
- se modifica In raportl cu intensitatea efortului depus
- cre$te frecventa $i ~mplitudinea lui, In lunclie de intensitatea
efortului
- tulburarile de gandirej anxietate, stres, pierderea, separarea
188
- alterarea centrilor n~rvo$i (accident vascular cerebral)
- alterarea integritatiil aparatului locomotor (tracturi, entorse,
iuxapi)
- piedici ale mi$cari~ (pansarnente, aparat gipsat, extensie
continua)
. -dezec~iIibre - durerlj!,a
Surse de
ordin psiho-
logic
Surse de
ordin fizic
Tensiune
arteriala
Puis "
II. Dependenta in Isatisfacerea nella;;
1. Imobilitatea
Interven~iile asistentei pe~~r~~en1=inerea independen1=ei
mlScarll
Aceasta reprezinta 0diminuare sau 10restrictie a mi$carii, liind recomandata,
adesea, ca metoda terapeutica sau poat~ti cauzata de traumatisme $i boli organ ice
sau tunctionale.
Surse de dificultate carie determina imobilizarea
Probleme de dependenta:
1. Imobilitate
2. Hiperactivitate
3. Necoordonarea mi~carilor
4. Postura inadecvata
,S;Circu,lafie inadecvata
6. Refuzul de a face activitali }
7. Edeme ale membrelor ,I anexele 2 ~i3
- stabile$te Impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu lizie
- planifica un program de exercitii tnoderate, adaptat capacitatii fizice ale
pacientului
- invata pacientul sa loloseasca tehnici ~e destindere $i relaxare
- educa paci.~~lsa.evit~a~~~is~~I, .1esele copioase, surplusul de greutate
'.~_J!
1 ,!t;;,;~
contractia mU$chilor mas-
ticatori determina trismus
$i "rasul sardonic"
- prezenla parezelor; (mono, para,. tetra pareze sau paralizii)
- prez~~parC3J iziil\?.1.".,., '," "',"
- diminuarea volumului mU$chiului, a contractibilitatii sale
- izolarea
- scaderea tonusului muscular
- a se ridica
- a se a$eza
- a merge
189
- marireavolumului unui mU$chi
- cunoa$terea de sine, despre al!ii $i despre mediullnconjurator
Manifestari de dependen1=a
-y••.••.•. ~.
~------ ,,,",,, ••• 'A.~
- contractie involuntara $i perinanenta a unuia sau mai multor
mU$chi care determina 0pozitie inadecvata
- dirninuarea sau imposibiHtatea mi$carii unei artkulalii
- contraclie spasmodica involuntar.3. $i dureroasa a unuia sau a
mai multor mU$chi (molet, picior) cauzata de 0polilie incomoda,
de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu
- ulceralii ale pielii (vezi nevoia de a pastra tegumentele curate
$i integra) , "" .' ' '.
- tulburarile psihice pot determina !ipsa interesului pentru '
mi$care, mentinerea timp Indelungat a unei stari de
imobilitate
Atonie
musculara
Oificultate de
deplasare
Rassardonic
(tetanos)
Oiminuarea
sauabsenfa
rnl~ril .,
ordin
sociologic
Lipsa
cunoa~terii
Atrofie
musculara
Hipertrofie
musculara
Contractura
musculara
Anchiloza
Crampa
Escara de
,de~~l_,.
Diminuarea
interesului
r
I
~'
Pacient cu imobilitate
- Interven~mE!asistentei -
•Nota: Se va demonstra lehnica schimbarii poziliei in pat
190
.~;~~.-f"'"---'-:~-
".<.:£':/":
- planifica un program de exercitii, in functie de cauza
imobilizarii $i de capacitatea pacientului
- schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore*
- maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc
- efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore
- invata pacientul care esle postura adecvata $i cum sa
efeetueze exerertii musculare active
INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME ~I DELEGATE
-' ------~.--,..,,--~ ... ~-.-.
- invata pacientul:'
- sa faea exercitii de respiratie profunde
- sa tU$easea$i sa in<ilepartezesecretiile
- adminislreaza medicatia prescrisa de medic
- pregate$te psihie pacientul, in vederea oricarei tehnici de
Ingrijire
- reda Inerederea pacientului ca imobilitatea sa este 0 stare
trecatoars $i ea i$i va putea relua mersul
- suplins$te pacienlul in satisfacerea nevoHorsale, II serve$te la
pat eucele neeesare
Pacientul
sa-$i mentina
funclia
respiralorie
OBIECTIVE
Pacientul sa
aiba tonusul
muscular $i
fol1a mus-
culara
pastrata
Pacientul
sa-$i menlina
integritatea
tegumentelor
$i a activitalii
articulare
Pacientulsa
fie echllibrat
psihic
Pacientul
sa-$i menlina
satisfacute
.1 celelalte
nevoi funda-
mentale
2. Hiperact Ivitatea
Aceasta problemade dependenta consta ncre$terea ritmului mi$carilor $i a ac-
tivitatilor individului, determinata de instabilita ea emotionala $i depierderea ideilor.
Sursele dedifcultate
Surse de - dezechilibre endocrine
ordin fizic - reactii medicamentoase, cIcoolism
Surse de - seniiitate, tulburari de gan~ire
ordin - separatie, criza, pierdere
psihologic
~~ ~"""'--..------=., ,.' =--.. ,--":'~!,
lipsa - lipsa c~noa$terii de sine ' I
cunoa$terii
Manifestari ded.penden~a
Vorbire - vorbe$te mull, precipital
caracteristica
..: : .: ; '.-
Pacientul - stimuli lumino$i, auditivi, din mediul extern, cat ~.i stimuli
reactioneaza interni;ei determina reactii d n partea bolnavului
la toti stimulii
Mi$cari - mi$cari rapide, frecvente ,
\ '-' caracteristice , !
Spasme - contractie involuntara a un ia sau mai multor mU$chi
Ticuri - mi$cari convulsive, involun are ale ochilor, ale gurii, ale unui
brat sau ale unui picior
Manie - psihoza caracterizata printr 0stare de excitatie, in special, In
sfera afectivitatii cunoa$terii $ activitatii;bolnavul este n.elini$tit,
_ -'~r .. . " - ,. ',. _, ". _ .". .
tulburent;datorita ritmului rapl~de desfa$urare a activitatii sale,
nuduce nimic la indeplinire din ceea ce planuie$te
Euforie - buna dispozitie, de obicei, nemotivata
191
I
,I
I
I
I
I
I
I
I
I
.1,,~
M
0')
,..
)~2
u";::
Q) < l J
o.~
UJ "O
Q)
•... c o
:J-
c_
(ll :J
•... "0
c oS
U"O
~, C
'N Q)
o C
o.:J
Q) 0.
.g :6
o < l J
< l J • • . .
"00.
' Cl l Q)
........
Cl l Cl l
C (,l
< l J . -
N (/lo
~'5
0._
< l J :J
•...0.
. •...
> Cl l 0
C
U
~ Cl l
C Q)
< l J ( , l
0..-
Q) E
"00
Q) r o
"Oc
' Cl l Cl l
E. -
Q) . S ?
:c .=
oN
• . . 0
0 . 0 .
o Q) ' e
Q) => Cl l
U5:Q:!=
w'u -
c .2
'C Q. )
CL"0
Cl l
>
"S
C
Q)
'0
- - Cl l
0.
f
.'.
I "
Q)
Qj
.S
.•...
CJ)
:J
CJ)
~.
Q)
E
~
.S?
'U.
C
.2
(~
=
.~
Q)
x
Q)
Q)
"0
"S
C
Q) --:-
'0(;)
Cl l •
o.UJ
(,lW
: E. : . . ;
.- :J
CJ ) -
0 . 0 .
Q) E
. • • • Q)
(/loX
Q)UJ
~-
Ol~
Q) . -
'- ==-
0.. •...
Ol
I ,SO
I~
'l}l¥
: i @
'E:C
u
CI l U._
.- CD ..c u ._
= CDIII
a..:;:: 0.
j I
w
....
<C
c .:l
W
..J
W
o
(j ).
w
:E
o
S
....
::l
<t:
jjj
....
Z
W
....
e n
(j )
<t
w
::!
i=-
z
L I J
>
a:
~
~
L I J
>
~
iii
o
-
c
CD
'u
= a..
>=
u
:;:
III
CD . -
.- •..
III >= .2!
~ " i i j U
0 . ' - =
>< U •.•
w. !~
"
>
'iii
"S
0.
e
0.:
.t
!:?'
~
~
Q)'
E
f 6
~~
';:
::::l
-
,=
•..
::::l
E
~
:J
"S
0.
o
(,l
Cl l
'E
> C1 l
0.
'iii
c
:J
Q)
co
Q)
(i j
" E O :
.2
0
o(,l
> . -
C:J
'-. "S
Q) 0 l
N~
Q) C
0.'-
Q) Q)
~c o
<I l :J
:J Cl l
(,l CJ)
Q) o.
CJ) Cl l
I (,l
'iii
'3
>
c
8
Q)
"0
Q)
0.
2
0 l Q)
:J Q)
Cl l c
C J ) i E
'_c
.s = Cl l
gU5
: J . S O
E Q)
- - U 5
E Q)
:J Cl l
~.-rr
Cl l ~
ale
Cd 8
e Q)
.2•..
o Cl l
> x
c Cl l
'-. (ii
Q) •••
!9~
~.$
Q) Cl l
.= E
: r r : i
~.-
.••• .s =
c (,l
o (/lo
(,l :J
I E
:::I
C'1
CD
-,
c :
CD
:::I
. ~
CD
Il.l
Ul
iii
C'1
CD
:::I
~
I
"'C
-I ll
(')
(ii'
::::l
-
o
~
m
~
<:
m
Z
-I
m
::tl
<
m
z
:!
r-
m
~
u;
-I
m
Z
-I
J!!
»
c
d
z:
o
s:
-m
'S!?
c
m
r-
m
G)
~
m
- -
e n
I l l '
n
o
::l
e n
c
3
CD
~
I l l '
:2.
"0
CD
;a.
2
I I I
::l
C
e n
CD
-
"0
(i )
e n
n
:J.
e n
0.
CD
3
~
c p ;
j ,
-
2
CD
g
o
'"J
~
i
-S
CD
DJ
3
. i i r
n
I »e
~
Q
.,
-
:J
0.
"<' »
5:£
' = - I l l
~.~
'0. I l l '
" CD
1ll" Q
, a
i e- S !:
nCD
o 3
Q tl)c
0.
0 0 .
:J CD
I I I
3~
,(ii'16
(') :J
~ o.
i fg:
a., I l l '
C D . . . ,
~ . < D
[~
Q ~.
c o 5'
~...•.
C I l l '
"0
CD 0 .
::0;
3 0'
CC
C/l;:;:
nI I I
' = - Ci i
I I I I I I
iii C/l
III
C
-
e n
c :
.,
Ul
CD
i '
a.
CD
a.
:;;
n'
c :
c ;'
Il.l
C" I '
CD
o e n
a.~
:;'~
-
61: g-
(')" .
- -
I
3
CD
0.
c'
:J
CD
n
c
:J
o
Vl
Q
-
lIloen
o . . • c
nO' •.•
_. _. III
o ::::l CD
0' 0 .
<e , CD
n
I
I
5'
C/l
50
5:
CD
:J
Dr
n
C
:J
o
o(fl
Ci i
~ :
..-
nr- c _.
: : : : l ' t : l
o III
I I I I I I
-li l
-
CD
2 :
- -
I
>
~
:i"
CD
N
(ii'
:% >
-
I I I
X
(ii'
C -0'
0 ' Vl
£ : ; I I I
I l l ' C/l
~. ~
~ Q,
n ~.
o :J
o c
a. I I I
:J CD
I I I I I I
c o 3
I I I ~ .
::3, ~:
~. 0"
I l l ' ~
::3. :].
0" 0
~ 3
I I I I I I
n r o
~
CD
<
o
E
::l
iii
Ci )
- -
Poziliile inadecvate se pot Intalni ca urmare a:
- oboselii, slabiciunii musculare, anxietalii, stresu/ui sau durerii in cursul unor
boli; pacientul imobilizat la pat nu-~i poate schimba pozilia ~i este predispus la
alterari ale integritalii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari. la
complicalii pulmonare;
- modificarilor produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara
(tetanos);
~.reacliei, con$ti~Fl:..esau incon$tiente,a individu{ui (deexemplu, pozilia coeo~
de pU$ca,in meningita);
- masurilor profilaetiee in prevenirea unor eompliealii (de exemplu, eu membrul
inferior, ridicat pe 0perna in tromboflebita);
- terapiei necesare vindecarii (deexemplu, in cursul tratamentului fracturilor prin
extensie continua);
- masurilor de primajutor (de exemplu, in anemiile acute posthemoragice);
- examinarii endoscopice sau elinice a unor organe. "
I
I
I
I'
Ii
I
I
I
I
'c, I
~
.. (' f . . ( . .
~- - : 'e , " '. .,.'.
t.~.~
formari ..
ii sunt
schimb
~pentru examinare: - ginecologiea - paeienta sta pe spate, cu
genunchii flectali, d artati, iar coapsele flectate pe abdomen;-
genu-pectorala - pieptul pe plan orizontal, paeientul
sprijinindu-se pe 9 nunchi, pozitie utilizata pentru examenul
rectoscopic; - Tremalenburg - trunchiul. rriembrele inferioare
mai sus decat capul pozilia asigura circulalia sangelui laereier)
- sunt specifiee une; boli; de exemplu. In tetanos
- opistotonus
95
- pleurostotonus
r..-~I ~ .•..• , ~~~.: l'.":'. •• . ~\.:t
~in meningi.tapoziti "eoco~de pu~ca"(capul in hiperextensie,
iar membrele inferioa e flectate atatdinartieulaliacoxofemurala,
cat ~i din aceea a ge unchiului)
- semi$ezand in pat pacientii cu dispnee)
- decubit ventral (po ilie inadeevata, cand paeientul nU-$ipoate
schimbasingur poziti )
- Inclinarea eapului i r-oparte, datoritacontracturii musculaturii
gatului
- hiperkeratoza U$orteliefata, neteda
- genu valgum- ~efOrmarj.
in care genunc ii sunt.
apropiali, iar p cioarele
departate
- genu varum -
in care genunc
departali, in
"'"~Icioarele apropiat
- picior stramb:
- sprijinit pe a tepicior r\
(ecvin) } .•
- sprijinit pe calca; talus) I (.
- sprijinit pe partea externa t : . . . . , \
(varus)
- sprijinit pe partea nterna (valgus)
- picior plat - bolta lantara prabu~ita
- luxatie - ie$irea c pului femural din articulalia coxofemurala
deformari ale
membrelor
Inferloa,re
deformari ale
$oldurilor
pozi'ii
Inadecvate
pozl'iI
patogno-
monice
dificultate de
schlmbare a
pozl'iel
tortlcolis
batatura
(clavus)
¥_~~~
'C'l" l.- w: •••.; -•••. ~~. • i~ .~-{
Surse de dificultate
Manifestari de dependen1=a
194
- lezari ale oaselor $i mu~chilor
- defecte de structura m;oasa
- durere, dispnee
- mice impiedica mobilizarea (aparate, atele...)
- anxietate, stres .!'.'
- situalie de criza, tulburari de gandire
- condilii de munca inadecvate
- insuficienta cunoa~tere de sine $i a celorlalli
- reducerea temporara a capacitalii funclionale a mu~chiului,
consecinla a activitatii excesive. prelungite
- eifoza (devialia coloanei vertebrale, eu 0 eOlwexitate
posterioara)
-Iordoza (accentuarea eurburii lombare a coloanei vertebrale)
- seolioza (devialia laterala a coloanei Vertebrale)
Surse de
ordin fizic
Surse de
ordin
psihologie
Surse de
ordin
sociologic
Lipsa de
cunoa~tere
oboseala
musc~lara
deformari ale
coloanei
vertebrale
;;o...?
Cireulatia inadeevata a fost tratata in eadrul problemelor de dependenta ale
nevoii de a respira $i de a avea 0bu~a respiratie.
I
I
197
- sa-i permita pacientului sa se poata mi~cain voie, sa nu-i
limiteze mi$carile, sa poata la nevoie sa coboare din pat,
sa poata sta in pozitie ~ezand, sprijinindU-$i picioarele
eomod pe podea
- asistenta (sau all personal) sa poata efectua tehnicile de
ingrijire, investigatie ~i tratamenLcat mai comod
.- u~~r de manipulilt~-ge curatat,_. ." , ,
- - confectianat din"iuburi U$oaredin metal (vopsite in alb)
- a$ezat pe ratite prevazute cu cauciucuri. sau pe dispozitiv
de ridicat prevazut cu ratite
- calitatile somierei (partea principala a patului):
- sa fie confectionata din sarma inoxidabila, sa fie puternica,
elastica, bine intinsa, pentru a nu ceda sub greutatea
pacientului; somierele slabe ofera pacientului 0suprafata
concava care..i imprima 0pozitie obositoare
- pat simplu, cu somiera
dintr-o singura bucata
- pat simplu eu rezemator
mobil, la care treimea
cefalica a somierei poate
fi .ridicata in pozitie oblica
pana I a 45°
- pat cu somiera mobila
- pat ortopedic - are ea- F i g _ 29-- Pat universal
dranul somierei confee- •
tionat din mai multe bucati, 3,3 sau 4 articulate I ntre €lI e;astfel,
pacientul poate fi a~ezat ~i mentinut in diferite pozitii:
semi~ezand cu picioarele f1ectate,Trendelenburg etc.
- pat universal - utilizabil pentru majoritateacategoriilor de
bolnavi (Fig. 29)
- pat universal pentru tratament ortopedic cu somiera mobila
- pat pentru sectiile de traumatologie - cu utilaje speciale de
extensie
- diferite tipuri de paturi folosite in sectia de terapie intensiva
(~, 30A, B), cU.aparffi@aredemOi'lt-abila -"'"
- pat I nchis cu piasa
- pat pentru sugari $i copii - cu gratii mobile prevazute cu
dispozitive de siguranta
.," ',~' .I C;t& ••••..•• ~ ."
Tlpurl de
paturi
196
- sehimba pozitia p~cientului la interval de 2 ore
- verifiea pielea in regiunile euproeminente osoase, 0data cu
schilllbarea pozitiei
- I ll~seaz~punete~dElpresiun~la fi~c~re..sC_h._Lrn._~. b~re a pozitiei
- aSlguraI glena te umentelor $\ a lenjenel de pat $1de corp
- efectueaza exere ii pasive $i active (dupa caz)
- invata pacientul areeste pozitia adeevata
5. Circul~1:iainadecvata
I NTERVENTlltE SI STENTEI , AUTONOME ~I DElEGATE
- I nstaleaza pacien ul in pat, respeeti'mdpozitiile anatomiee ale
diferitelor-segment alec~_ului "i"
- folose~te utilajel auxiliare ~i deeonfort, pentru mentinerea
pozitiei anatomiee
- instaleaza, de rgenta, paeientul eu tulburari respiratorii
(dispnee) in pozitie semi$ezand
- instal-eaza, de urgenta, paeientul eu anemie acuta
posthemoragiea in ozitie Trendelenburg
- instaleaza pacien ul eu seeretie bron$ica in pozitie de drenaj
postural
- folose~te utilaje p~ntru eonfortul pacientului, in aeeste pozitii
Pacientul sa
alba 0pozltie
care sa favo-
rizeze respi-
ratla, circu-
latia sange-
lui, drenajul
secretillor
bron~ice
Pacientul sa
nu prezinte
complicatii
ca: escare de
decubit,
anchiloze,
contracturi
OBI ECTI VE
Pacientul sa
albapostura
adecvata
- I nterven~iile asistentei -
Pacient cu postura inadecvata
Tehniei de evaluaref;iiingrijiri. aSQci'ate neuoii,,,,,,.
de a se mi~ca ~i cja avea' 0buna postura
patu~pacientului .
Satisfacerea acestei nevoi a pa ientului fie in spital, fie la domiciliu impune
crearea unor conditii de confort. Oi cauza ea paclentul i$i petrece majoritatea
timpului de boala $i de convalescenta in pat, acestatrebuie sa aiba anumitecalitati.
Calitatile - sa fie comod
patului - sa pr.ezintedillle~iun.i potriVite.care sasatisfaca ata.t ..c..erintele
de confort ale paci ntului, cat $i ale personalului de ingrijire:
-I ungime 2 m, atime BO-90em, inallimea, de la du~umea
pEtnala saltea 60cm .
I
I I
I
I
I
I
I
I
J
,
l;
I '
'I
I
I
I ) I
I,
I
II
I :
- I ,
I
I
I~
I
I
I
I
~I
Fig. 32 - Executarea collului
Pregatirea ~~schimbarea patului
99
~ateriale necesa.,re:
cear$af simp/u, c~ar$af plic, doua fete de perna,
~uri, doua perM.
• etectuarea:
- se Indeparteaza optiera de langa pat
..,.-;-s~.a$aza unsca cuspatar la-ca';vB.wl patului
- pe scaun se a$ a, In ordinea Intrebuintarii, lenjer;a curata,
pemele, patura, 1m aturite corect
- cear$aful se a$az la mijlocul saltelei; se desface $i se Intinde
o parte a cear$aful i spre capataiul patului, cealalta spre capatul
opus
- se introduce cear aful adanc sub saltea la ambele capete
• 5e executa.coljul
- persoana a$ezat cu fata spre capatu/ patului; cu mana de
langa pat, prinde pa ea latera/a a cear$afului la 0distanla egala
de la colt. cu lungi ea partii atar-nate $i 0ridica In sus pe langa
saltea (deasupra a steia); partea de cear$af de sub marginea
inferioara a salelei se
introduce sub salte
- se lasa apo; In jos partea de
cear$af ridicata; se introduce
sub saltea partea d cear$af
care atarna sub arginea
inferioara a saltelei (Fig. 32);
cele/alte trei coltu i se fac
dupa aceea$i proce uta
- se introduce apoi ub sa/tea
toata partea laterala cear$a-
fului - fncepand de I colturile
saltelei; se Intinde 'ne cear-
$aful - sa nu prezint cute.
Daca este ne oie, se
a$aza mU$amaua ransver-
"sal, , .j& mijlocul ~tu ui)$i se
acopera cu aleza.
Apoi:
- se a$aza eel de-I doilea
cear$af peste care s Intinde
patura; marginea c ar$afului
dinspre cap se rasfra ge peste patura.
Pentru ca patur sa nu constituie 0greutate asupra
degetelor picioarelor pacientului, se va face 0cuta atat din
cear$af cat $1din pat ra, astfel:
- se a$aza palm mainii dinspre picioare pe patura, iar
cealalta mana se int oduce sub cear$af, ridicand cearsaful $i
patura peste palma 0usa - formand astfel 0cuta
pregatirea
patulul fara
pac/ent
B
4
Fig. 31- Agaliitoare pentru u~urarea mobiliziirii
active
198
• salteaua:
- saltele - confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucali
din burete, material plastic - care se curata $i se dezinfecteaza
mai U$or
- saltele de cauciuc sau din material plastic, umplute cu apa sau
aer (saltele pneumatice compartimentate); au avantajul ca
permit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate
(pentru prevenirea escarelor)
.pernelt?'trebuie-sa 'fiein numar de'dbu:1.'"
- una umpluta cu par de cal, iarba de mare
- una din burete, material plastic sau puf
Dimensiunea lor: 55 cm latime $i 75 cm lungime
• pa.tura, confectionata din lana moale, trebuie sa se poata
spala U$or
• lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi
-Ienjeria - necesara: doua cear$afuri (sau un cear$a,f $i un plic)
doua fete de perna, 0aleza sau traversa, mU$ama .
- cear$aful - dintr-o singura bucata - dimensiunile 2,60 m x
1,50 m ca sa se poata fixa bine sub saltea
- mU$amaua - confectionata din cauciuc sau material plastic,
.curol.,,l..~,a proteja~llteaua de diferite cdejectii; '.se•.Iwlose$te
numai la anumiti bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10 m
- aleza - acopera mU$amaua - este confectionata din panza;
va fi de aceea$i lungime, Insa cu 15-:20 cm mai lata decat
mU$amaua pentru a 0acoperi perfect
• taja de perna. - confectionata din acela$i material ca $i restul
lenjeriei; se va Incheia cu $nur In partea laterala sau fara $nur,
cu deschizatura suprapusa (nasturii ar incomoda pacientul)
• uti/aj auxi/iar: sprijinitor de perne,' rezem~tor de picioare,
aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de Invelitoare; mese
adaptate la pat, agatatoarele pentru U$urarea mobilizarii active
(Fig. 31 A, B)
Accesoriile
patulu~
l'_ " _ _
_ yo:
Procedura
(execuf i a)
'- , ~,'""; . . •. . . ; .
• mediul inconjurator
- evitarea curentilor de aer
- asigurarea intimitatii, protejandu- I de priviri indiscrete
- asigurarea masurilor privind asepsia (inclusiv spalarea pe
maini)
• pacientul
. ~seinformeazaasupra procedeului;se lini$te$te $i seasigitJ 'ra
ca manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi mi$cat inutii,
ca manevrele nu- ; vor cauza dureri; i se solicita cooperarea
.-::PaCieJ)tu1poate; ti; T!]fo!?~f]. deqL[bjtj<1t(}TfliA
in acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului
$i necesita totdeauna doua asistente:
- cele doua asistente se a$aza de 0parte $i de alta a patului
- pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cear$afului de
sub patura
- marginile cear$afului murdar se desfac de sub saltea de jur
imprejur
• a$ezarea pacientului Tndecubit lateral spre marginea patului:
- asistenta din partea
dreapta prinde pacientul
cu mana dreapta in axila
dreapta, ,I ridiea U$or, iar
mana stanga 0introduce
sub umerii lui, sprijinindu- i
. "',. . I capul pe antebrat
(Fig. 33 A)
- apoi, cu mana dreapta
(retrasa de sub axila)
trage U$or perna spre
marginea patului; pacien-
tul fiind de asemenea
deplasat U$or in aceea$i
directie (Fig. 33 H)
- se a$aZa apoi in dreptul
genundlilor. ,,paci?gtului,
introduce mana stranga
sub genunchii acestuia
flectandu- i putin, iar cu
mana dreapta ii flecteaza
U$or gambele pe coapse
•• I ~' din aceasta pozitie, ~H Fig. 33 A '$iB. Aducerea pacientului la
Intoarce paclentul In marginea patului penlru schimbarea lenjeriei
decubit lateral drept,
sprijinindu- I in regiunea omoplalilor $; a genunchilor
- pacientul se mentine acoperit
- C;lsistenta din partea stanga ruleaza cear$aful impreuna cu
mU$amaua $i aleza murdara pana la spatele pacientului; sulul
de lenjerie murdara se afla I n acel moment alaturi de sulul
lenjeriei curate
- se introduce a oj sub capatul de la picioare al saltelei, atat
cear$aful, cat $i p tura, apoi se aranjeaza colturile folosind
procedura descrisa ai sus. ,
Daca se folose$ eplicul in loc de cear$af, atunci patura se
introduce in plic, du a ce se indoaie in lungime.
- se a$aza pernele ntroduse in fete Ie de perna curate
Schimbarea lenj riei cupacientulinpat areloc in cazurile'inii""
care starea general a pacientului nu permite ridicarea din pat.
Obiectivele pentr pacient $i asistenta:
• pacientul sa prezi te:
- 0stare de bine
- confort fizic $i psi ic
- stare de igiena pe manenta
• pentru asistenta e te 0ocazie de:
,- a comunica cu pa 'entul (verbal, nonverbal)
- de a- i da posibilit ea pacientului sa- $i exprime sentimentele,
sa- $i u$ureze stare sufleteasca
- de a- I observa
- de a- I mobiliza, pertru a se preveni complicaliile
- de a- I asigura con~itii corespunzatoare de igiena, de relaxare
$i odihna
Observafii: Schimba ea lenjeriei cu bolnavul in pat se executa
de obicei dimineat , inainte de curatenie, dupa masurarea
",temperaturii, luarea ulsului $i toaleta pacientului, dar la nevole,
'se efectueaza de m i mulle ori pe zi.
Procedeul de sc imbare alenjeriei ii \10m descrie prin dowl
metode, tinand sea a de starea generala a pacientului $i de
posibilitalile de a- I ml$ca. Astfel:
- cand pacientu se poate intoarce in decubit lateral,
schimbarea len eriei se face in lungimea patu!ui
- cand pacientul poate fi sprijinit, in pozilie $ezand,
schimbarea se ace in latime
• materialulnecesar
- acela$i ca. $i PEWtr~p~egat. irea,Q. atutuifariJ . . Dacient, in plus: • I . ,,'
- paravan
- sac de rufe
- eventual, lenjer e de corp curata ~i material pentru a spala
pacientul dadi s- a urdarit
Lenjeria de pat s a$aza pe un scaun in ordineaprioritatii,
impaturita in felul ur ator:
- patura $i cear$aful e sub patura se impaturesc fiecare in trei,
sub forma de armoni a
- aleza se ruleaza i preuna cu mU$amaua fie in latime (dadi
schimbarea patului e face in lungime) fie in lungime (dad.
schimbarea se face In latimea patului) .
- cear$aful se rule a in lungime (cand schimbarealenjeriei
patului se executa i lungirDe) $i in latime (cand schimbarea
lenjeriei se executa i latime)
' J
J :
il. e .••• I Schi mbarea
I c' lenjeri ei cu
paci entuli n
t l
I pat
I
I
I
I
I
I
I
I
I
00
201
j
203
'J" :J.'~
SCrtlMBAREA ALEZEI:
-' Se poate executa dupa aceea$il procedura de mi~care a pacienlului, deserisa
mal inainte, sau folosind una din urmatoarele doua metode:
• ATENTIE: i
- dupa efectuarea fiecc'irei procedu~i, asistenta trebuie sa se asigure eapacientul
este a$ezat cat mai eonfortabil.
.OBSERVATIE:
- In unele cazuri, aleza trebuie schirpbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie
de schimbarea cear$afului.
I:
I
I
.I,~
I
I
I
I
I
1 -
I:
I
I d ~
Fig, 34A
Fig, 34B
Ridicarea pa,
cientului cu ajutorul
umarului
• Metoda ridicarii p cientului eu ajutorul umarului
Este 0metoda r comandala - cand esle posibil de efectuat,
deoarece produce presiune intraabdominala nesemnificativa
fata de oricare alta etoda.
Metoda se efect eaza cu ajutorul a doua asistente:
- asistentele se a$ za de 0parte $i de alta a patului, in dreptul
bazinului pacientul i
- a~aza pacientul i pozitie $ezand, dupa
metodele cunoscut
- cele doua asisten e i$i apleaca coloana
spre pacient (fara garbovire), incearca
sa-$i largeasca b a de sustinere prin
departarea picioare or, i$i flecteaza u$or
genund~i1
- asistenta din part a dreapta i$i fixeaza
umarul drept in axil dreapta a paeientului
- asistenta din p rtea stanga fixeaza
uma.rul ei stang in xila stanga a pacien-
tului, astlel incat br tele pacientului sa se
odihneasea pe spat Ie asistentelor
- apoi, asistentele Illcearca sa-$i introduca antebratul (de la
membrul superior, c re are umarul fixat sub axila), calmai mull
sub coapsa pacient lui.
-.. "'~', Mana libera a asi entelor se sprijina'pe "_T~ '
,supratata patului, ai sus de pacienl, ~
asig~randun sup~ . (p~net. de sprijin) in ':'" ~
plus III momentul n Icaru (Fig, 34 A) ',\ . r'
La comanda un a dintre asistente, se ; L. --
fneepe rldiea•.•a acientului. ridieand i::.-~ AI
treptat coloana ve ebrala $i transferand :';./ » ~D
greutatea pe pici rul at/at in partea :r" \
cefalica a patului.
in momentul a$e arii pacientu/ui, asis-
tentele i~i flecteaz din nou genunehii,
astfel coloana verte rala coboara $i a:;;aza
pacientul confortabil (Fig. 34 B)
Ridicarea
pacientul~i
cu ajutorul
umarului
202
- pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cear$aful curat,
mu:;;amaua $i aleza pregatite mai Tnainte
- se Tntinde bine cear$aful curat pe jumatatea libera a patului ~i
se a$aZa 0perna Tmbracata Tn fata, de perna curata, apoi se
aduce pacientul Tndecubit dorsal cu muita blandete, sprijinindu-I
in regiunea omoplati1or $1sub genunchi
epentru a aduce pacientul Tndecubif./ateral stang, asistenta din
partea stanga procedeaza la fel ea $i Tn eazul Tnloarcerii in
deeubit lateral drept:
- prinde pacientul de axila stanga, iI ridica u$or, introduce mana
dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat $i, dupa
aceea$i procedura, intoarce pacientul Tn decubit lateral stang
aducandu-I dincolo de cele doua suIuri de lenjerie
- asistentaruleaza mai departe, din partea' dreapta, lenjeria
murdara, 0 Tndeparteaza, introducand-o Tn sacul de rufe
murdare, apoi:
- deruleaza lenjeria curata $i 0intinde bine, iar pacientul
este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele douB.
asistente
- apoi, se efectueaza colturile dupa tehnica cunoscuta
• sehimbarea eear$afului de sub patura:
- patura de deasupra pacientului se Tmpature$te in trei $i se
a:;;aza pe un scaun; pacientul ramane acoperit cu cear$aful
folosit pana atunci
- peste 8\i\.~sta, asistenta a:;;aza cear:;;aful curat impaturit
anterior in'irei, in forma de armonica, astlel ca una din marginile
libere sa ajunga sub barbia pacientului
- colturile de sus ale cear$afului curat se tin cu mana fie de
catre pacient, fie de 0alta persoana
- cele doua asistente, care sunt de 0parte $i de alta a patuiui,
prind cu 0mana colturile inferioare ale cear$afului curat, iar cu
cealalta mana colturile superioare ale cear$afului murdar $1,
prinlr-o mi$care in directia picioarelor pacientului, indepMeaza
cear$aful murdar $i acopera, in acela$i timp, pacientul eu
,~~~.?!.$gfulcurat , .
- sea$<lza 'patura peste cea;'$af, raSfrarigahtl'matgined"tlinspre
cap peste patura
- se continua aranjarea patului; se pliaza patura cu cear:;;aful
, deasupra degetelor de la picioarele pacientului
',.1 .'Alta metoda, v, ,de"sch,im,ba,re"a lenjeriei cu bolnav in pat, se
~ folose$te atunci cand:
, !i;'acientul poatiNi:a$ezat-Tri']JoziJie:!}ezand)
in acestcaz, schimbarea lenjeriei se face in latimea patului;
pregatirea (rularea, impaturirea}lenjeriei de pat a fost deserisa
mai sus,
Procedura se efectueaza, de asemenea, de catredoua per-
soane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjerla murdara,
a$aza ~ideruleaza cear$aful curat (pregatit in prelabil).
:..:- ~ {
:',:,...~'.
'- .:':':.-
- e..acientulsELmL~a sing.YL.nu are nevoie de ajutor (vezi
rrianlte'sit'aride'ihdepEmdenta)
- pacientulare0pJ s:;~~c;~isnuita (inadecvata), pozitiapoatefi:
-=determinata de afectiunea de baza (de ex,: In tetanos, In
'meni-;:;~
- ca 0 reaclle de aparare a organlsmulul (in c~,zeleI
'Bureroase de ulcer sau In colicat;iTIara)--
- ca 0 masura profilactica In prevenirea unor com licatii
prevenirea emboliei In cazul tromboflebitei)
- ca masura terapeutica (folosirea aparatelor de ,extensie=
~onditie esentiala atr::ltaI'nentului)
- alte pozitii fortate ( vezi postura inadecvata)
- pacienty.LoLi poata..sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdut
forta fiziea, are nevoie de ajutorul altei persoane; bolnavi g - r av; - - ' -
-'adinamici(;ezi manifestari de dependenta) .-_.---
,~i.J ia.
aetiva"
,~!J EJ
pasi va
---.....
pozi ti a
,---:-:--
f or f ata
--
205
in functie de starea generala a pacientului $i de afectiunea sa, pozitia poate fi:
activit pasIva saufortat~.
(~ozi~iile: paci entu l ui : in:pat.: : : : >
• DE RETINUl :
• imobilizarea poate produce complfcatii din cauza presiunii exercitate asupra
tesuturilo.; cuprinse intre planurile osoase9i suprafata dura a patulLJ i;poate
""prov'&a tulburariIOeale'(fe' circU-ratle"prJ n ischemie (ro$eaicf~ed~m,escare:
. . _ .
necroze)
!" Yilcetinireacirculatiei In clinostatism (eulcat) favor izeaza formarea trombozelor,
!produeereapneumoniilorhipostatice etc,
Se impun masuri de prevenire (vezi "Br eviar de explor ar i funcfionale $i de
lng r ijir i SP6' C; ,.l!D' : de Lucretia litirca)
Asistenteletrebuie sa cunoasca' pozitiile pe care Ie iau pacientii In pat, pozi(iaIn
h~r,e acestia trebuie adusi cu ocazia unor Ingrijiri Si examinari speciale $i
manopereleprincare se asigura sehimbarile de pozi(ie,
.~:;-,;
B
204
Fig, 35- Meto~a de ridicare cfmd pacie~tul nu~oate, sa,coopereze
A
baza de sustiner prin depMarea picio~relor,Bratele din partea
cefalica a patului sa Ct$azainjurul spatelui,p;:lcientUlui,cat mai
aproape del1rtia az,inullA8ratele dinspre picioar.€lseJ ntrodl.lc "'.'"
sub sezutul paci ntului, mainile asistantelor se unesco
Pacientul est rugat sa-si incruci$eze bratele pe piept. La
comanda unei din asistante, se efectueaza ridicarea
pacientului, ridic nd treptat coloana vertebrala $i transferand
greutatea spre pi iorul situat spre parteacefaiica (Fig. 35A, B).
• 0, a,lta metOda~e r idiCa,r e, fO,lOSita cand
P
, a,C' ,ien,tUI"n.upoa, te sa
cooper eze
Asistentele, sezate de 0parte Si de alta a patului, se
apleaca spre pa ient, mentinand coloana dreapta~iSi larg~sc
lllw"""., •.
• NOlA:
- subliniem impo,rtantafleetarii g~nUnChiloreu eoborareacoloanei, mentinan,d
spatele drept (fara garbovire), d oarece numai astfel ne ,putem proteja 3\'lt
coloana vertebrala, cat $i muscula ura abdominala.
f .
I
I.
I
I
I
I
I
I
I
I .,"'"
. .'.,
I
I
POZ/J/ILE PACIENTULUI iN PA T
Observalii
5
Este pozijia cea mai
, relaxata In mod normal,
previne eontraetarea
mU$philor abdominali.
Est~- mai confortabi/a cu
genj'ilchii Indoili -
poz;,:e Fowler. Aceasta
pozijie menlinuta timp
Indeiungat poate cauza
dureri lombare (se poate
introduce un sui subjire
la nivelul coloanei lom-
bare)
Menjinerea Indelun-
gatii a pozijiei neeesita
masuri de prevenite a
escarelor (colaci de cau-
ciue; sub regiunea fe-
sier~) $i altor complicajii.
Pozitia este interzisa
pacienjilor cu tulburari
de deg!utijie, coma-
tO$i/dr.
Zonele ce pot fi
explorate
4
3
Afecliuni le/situaliile
care 0impun
Caracteristici ~i
manopere prin care
se r~alizeaza
2
• culcat pe sQate cu rala
rnsus:------.-.-
="fara perna - dupa puncjie lombara - capul
- 'unele afecHuni ale co- - gatul
loanei vertebrale(supra- - toracele anterior
aja tare) - plamanii
- cU oiperna subjire - anemii post-hemora- - sanii
gice - - InJ ma
- unele ,a~iuni cere- - abdomenul
! • brale ----- - extremitajile
- c~"d?ua pern.e.(pc: -:.-pacienli slabiji - zonele de palpare a
zlJ le~o.blsnulta $1 - adinamici pulsului
com?da) _ operarr-
- .~e.$--a~. . -'~jiu~i cardiace $i
-.!2@.cele fo[meaza c~Ii- pulmonare ---
nla onzonlala un unghl de ~d d I
3 fJ =4 O"Io - pe~loa a e conva es-
-Serealize.aza: cenj.?-
- cOUii-numar mai mare -=-Unele categorii. de 0-
~ern~ • perat![
- cu rez.eroalor mobil --=patienjilor varstnici
- cusomi~r~ artieulCj,ta -In pr/mOl alutor aat pa-
Ca paclentul. sa nu denjilor eu tulburari res-
aluneee, 5,8, ~$aza subre: Pi'':'ra'.:i-to~r:;';'ii-=-=-==-'~
glunea pOjJ lllee 0 pem
Indo/Ii:! sauun sui din
patura l~velit lntr-un
Tipul
de pozilie
Decubit dorsal
Pozilia Fowler
Pozijie semisezand
-,~.---_.~-,-_."'---
l\)
o
0'>
- -
5
-
- Tnvederea examinarii
pacientuiui, poz;lia se-
z anet; realizeaza expan-
siun~a completa a
p1anlini/or si permite 0
mai buna examinare a
partii superioare a
corpui~i.
punct de vedere fizic
s-arputea sa nu poata
sta In aceasta pozilie; ei
vor ti asezati in decubit
dorsal cu extremitatea
cefaHca a somierei
ridicata.
Pacienti; cu in-
suficienta cardiaca In
cursul acceselor de
dispnee nocturna, se
a~aza de mai multe ori
la marginea patului cu
picioarele atarnate; sub
talpi se a~aza un taburet
-
4
Pozilie
semi~ezand
-
- capul
-gatul
- spatele
- toracele posterior
- plamanii
- sanii
-axila
- inima
-
-
~(glan- rioare
da tiroida)
Pacienji:
- Tnstare grava
-aTSpneiclmcaz de
pneumonii Intinse
- insuficienta cardiaca
- Til erioada accese/or
de astm bron~ic
:. vars1DiQL
~'.
- -
T
2
cear$af J rasucit la
extremita)isi introdus
sub saltea. Sub talpi se
asaza un sprijinitor
~
- trunchiul formeaza cu
rrIe'i1i5I~lfLi.!J ieIioare un
ungbLdr:epL
- p-acientu) are coa~e
flectate R e: bazin si gam-
.!?ele 'sJ J llLl(Ls.e.millexie
pe..£9..~P '?_ g
- enunch"
ddicati' "
• Poz ilia ~ realiz eaz a:
- prin ritficarea Partii
cefalice a' somierei
articulate (cu ajutorul
manivelei)
- cu sprijinitorul de
perne
- sau se ,vor pune 4 -5
perne a$ezate In trepte;
capul se ~ sprijini cu a
perna mic'ii
- sub brat~le pacientului
se poate .a~eza cate 0
perna; pentru a Impie-
diea alunecarea, se pro-
cedeaza td fel ca ~i In
j
- -
-----
Pozijie $ezand
-
r:J 5
-------------
""--::--
",
5
5
l;" ~
.,
~'
• Pentru a impiedica
aparitia escarelor
- intre .genunchi $i ma-
leole se introduc inele
de vata
- sub trohanterul mare,
un colac de caucluc
imbracat
• Varstnicii, adinamicii
vor fi intor~i la intervale
regulat~ de 1-2-3 ore
pentruJ wevenirea com-
plicatiil<;ii'
• Daca~9acientul are un
membrL' inferior:
- parafizat
- fracturat
- dureros.
- operar
acesta.,va fi menlinut In
cursulmanoperei de In-
toarcere de catre asis-
tenta $oi a~ezat pe un
suport pregatit in
prealabil.
- favorizeaza 0 buna
circulatie pentru centrii
vitali
- In decubit lateral 5e
a~aza atunci cand este
pericolde aspiratie a
secretiilor'
- este pozitia de noapte
pentru sugari ~i copii
mici
4
4
- inima (decubit lateral
stang)
- pozitia este ideala
- pentru a auzi mur-
murul cu sonor redus
3
3 ~
2
cazul pozi;lei semi-
~ezand" ':
• i n fotoliu: ,
- pacientul este a~ezat
confortabil, trebuie bine
imbracat ~iacoperit cu
patura ~.
.1
._E..Qate .J Ld.Le.PLsau-r~ in pleurezii
staf}g:. -.!:!lenin.-
'=Cu..lcat ~.' p.arle -. dupa interventii intra-
- .£i!~~p-e 0sin- toracice
guraESJ rna,Iii "~ - ?upa in!e:venti.i ~enale
f1ectateU$Qf vi tai T leurale.
- saumembrul inferior Se mai impune:
care este in contact cu - in cursul efectuiirii toa-
suprafata pp.tului intins J e..tei
'lai'C'eialaltindoit - schimbarii lenjeriei
- spateIe smj"n"t cu 0 - administrarii elismelOI
perna sau un sui sau cu ~i supozitoarelor
rezematbare',specla e. . -:. masurarii temperaturii
, pe eale rec!ala
-pentru . punclia lom-
bara
~, 1-=-1;' cursul sondajului
, duodenal '
::-drenajului postural
- ~c~pe ab.~omen
- capul iiilr-o Q?rte pe 0
perna subtire • -
-+----_ ..
" '- deeubit dQr~1. ?Ventual - .~a-de-opemtie.,
lateral qlGaplI! mal ios i.n cazulsincapelor din
,de'Catfestulcorpuluj cursul anestezigL9.illle"-
I
"-Serealizeazaprin: ' rale .
-;!!arcarea"'eXf~rbitallLQls--= rn anernii Cl:.cute
tale a lli!1.Ylui J . . ..:.- entru autotransfuzii
::crrterenla Tntrecele doua .:..pentru oprjrea emo.
extremitati'alepatului poa- rag/i1or mernbr,elor infe.
te variade fa lOla 60 em Inoare:;;1 org~nelor geni.
=-su5 capul ~ientului se tale feminine dupa inter-
poatepuneQ pema SlI blire venlii ginecologice
- ~~ protejeaia ea~ul pa- ..., ,dupa rahianestezie
cientl!.~- -: pentru a favoriza dre-
zata Y.eIticaLia c.apataiul najul secreliilor din caile
.Ratull,!i . respiratorii superioa@
- pentruevitarea alu.
necar/i depe. masa de
Q~J 1.e.o-paeientul este
fixat In chingi~sau reze.
matoarespecialede umar
- oblicacu capul mai sus
-._------- - ~
---I
Decubit lateral
~----
.~-;;;-.:::;j
1
fWtia.(decli:i8.)
Trendelerll)urg
L '1
Pozitie procli\(a.,
(Trendelenburg
inversat)
Decubit ventral
-----
N
o
co
I\)
o
:0
,~ .
~
210
I
I
I'
I
I
I,
I
I
I
I
I
II
I
• Fig, 36 A $i 8
Intoarcerea din decubit
dorsal in decubit lateral
~-
,~",/,
r=----.o_~,
;:. . f
" B
Schimbarile pasive e efectueaza la pacientii:
• adinamici • imobil zat; • incon$tienti • para/izafj • cu aparate
g,ipsate etc. . ~!:'"':.. I
- Pentru efectuarea schimbarilor de pozifji sunt necesare una
sau doua asistente. cestea trebuie sa adopte 0pozitie potrivita
pentru a putea ridic pacientul cu mai multa u$urinta $i cu un
efort fizic ma; mic, A tfel:. prinderea pacientului se face precis
$i sigur cu toata m" a, a$ezgmd palma pe suprafata corpului
pacientulu; astfel Inc t suprafata de contact sa fie cat mai mare
• a$ezarea asistenti cat mai aproape de pat (de pacient) cu
picioarele departate entru a avea 0 baza de sustinere cat mal
mare. genunchii fI ctafj, coloana vertebrala u$or aplecata
Motivatie
Aceasta pozitie sigura protejarea coloanei vertebrate a
asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor
intervertebrale $i asu ra corpului vertebre;, permitand asistentei
sa utilizeze fol1a mU$ hilor membrelor inferioare (a coapsei $i a
gambei), impulsionan toata energia ei spre picioare.
Prin f1ectarea ge unchilor, automat centrul de greutate
coboara astfel Incat ozitia este mult mai convenabila rentru a
efectua rna; u$or un fort cu membreJ e inferioare $i sur:lf:rioare,
Indicafli
211
It
Principii
de respectat
'SCtijjfiliiB'fffifellli'Zi1:ie rii'i!pic;ientIiliib;.
,.pot tj: • active - Ie executa paci ntul singur
. • pasive - sunt efectuate c ajutorul asistentei.
L
Mi$cari pasive mai frecvente:
1, Intoarcerea pacientului din decubit d~sal In decubit lateral $; Inapoi
2. a$ezarea pacienti/or In pozitie $eZan {'
3. readucerea la loc a pacienfilor care a alunecat In jos de pe perna
Exista mai multe tehnici pentru a efe tua fiecare schimbare de pozitie, Metodele
descrise aici sunt cu titlu de exemplifica e,
"'.;
,af
c
Cll
e
.9!..
: : J Q)
(1) ~ (1)
(I) lQ. u
>CU :J ".;:j.
'E'~~
.~ 1? ru a.
.~. ><U ~'i:: eu
o~O)eu.£12
a. Cll:= E :J
otc'o a.
Q).E.~ CD0
e n 6 ~-0' ";;
QJuo.
QJo
IEI~ ~
Q) •..!.. f
~:s .~ 2 e'
• • • • C / } .
:='(i). Q)CllQ)
Q),2 0> ~ E 'Cll
(J) ~ ':5)~ 3~.~.E
Cll >"S e Q).-:J Q)
QJCll"'Cll ~E.no.
roQJuffi o.Cll~8
c.~ ~._~ x- co
'E- 0Cll QJ:O QJ ~ Cll QJ
~ ,_ (1) (I) - •••
(1) """(i).,=t::Jffi'!::
~ 'Cll QJ ~ 0 :J E--fl.",
g.roo.ceCllg~
l"Oe I 0 ~o.:J
Ulo.l~
>CO Q) I
>(o.~-s
.•.. Eo.
'Cll :J
1 5 @' ( i ) .
'iii
O: J Q)
a.,-' U
Q) c.~
• • • Q) "o
(I) a. ~
Q) C l l Q)
>«f U '-
:J e Cll
c i . . . . 0- C
I
Q) (5 0
o..n E
L()
QJ
~
'r:
QJ
0>
,(1)
ro
IQJ
13
Q)
~
-.rl
e
(1)
(1)QJ
e
Ole
0
o~~
N E
I 12
~ ~ ~ ~ ~ ~ 1 -2
QJ ~l(l) Ue e
m~ ~I~~~~{
c'- X. _ - > 0
'~g QJ ' ! : : ' S i~
C'? IQJ::J = QJ ,Cll"S .8
QJ Cll a5 ::J ,21 :;j "S :J ~~
~~~~I ~l~\~~.ol'~:I~ QJ QJ QJ 8 ~ u ~ U (I) QJ ~ro ~
e-02 e QJ r~lS- > "•.•::J
(- , ='.- c u ....., CO U Q)
I I\ I'mE I~> I~C/}.
~ :!J C: 6 <!! I ro 'Cll c <Ii "5 tll "0 'C 0;:;-
ro . w CD "'0 E .$ x.~ Q) ~ N c. .S 0 rn
.Q (1) x .0 Q) :E. ro .. ID ~ 0. 0 ~ ~~ 3 .s:
ill a. QJ ,(1) (1) c.. 0 @ Cll1 - ~.;: Cll crl Cll c E
0. >ro c .u.- CO -g~~i Q) 8.8 ~ CD ~ ~ ~ ~ ~
:J e._ ro <- . , C/}. ~ ro - QJ Cll; "0 QJ 'r: ,!:: "0 .0 +=2 Q)
C\J I</) Cll..2 E 'S QJ QJI QJ C/}. (I) :="0 ~ I ,!:: ::=. Cll °E Cll ~ Cll E w Q)
•. Q) ~'l :J -; :- Q) :;-. (.) <0 "; -5 <=0)1 CO 0> It- ~ U _ ctS t co C "0
~ U ~ 0> -, ••• c.. E =::::J QJ 01 E (I) .0 c...;; e ,- QJ ••• '"
.n QJ Cll IQJ ~ .n' e (I) O!"" CIl QJ E Cll,.c"O (1) ::J i E
E ••• !!l Cll Cll."O .D .n QJ ._- ::J QJ I (1)1 wi E ro w.o'... 'u U e U ~~,
Q) ctS _ ::J::J e n '- 0 en Q) o..~Q) '-I :J c(_~_
E!~ (1) :J .•.. I\a ,(I) q.U) e15' wl::J 0 U ) \ e101 ~'I w ~ E(/)O ~ ~l 0 J ,~~
Q) U (1) I 0\ Q)::J '"0 U U 1,- \.- (1)::J ~ Q) Q) (1)1a0
I Cll -0 I 0. I'iii IE(/) I I I I lEI U';',~ro I 0l::J I' I N
, .' ,r~nll
'~f "' ' ~I ~,!
'OJ .. ' "-:., .•..".','., C)~(1) ',." n
a :: :.~ 01- II
~'I~1\ ":.;;t!1 :~llil\~"
~f~' ci: ~ l~l
,
,/
•.
213
B
Fig_ 40 A Iii B - Ridicarea pe perna de caIre 0singura persoana
A
permite - se poate sprijini de bralul asistentei sau de gatul
acesteia, imbrali$and-o.
c) Ridicarea in pozilie $ezand a pacientului in stare grava se
'executa de catre doua asistente:
I
. - asistentele se a$aza de 0parte $i de alta a patului
- ele incruci$eaza antebralele in regiunea dorsal a a
. pacientului, a$ezand palmele pe omoplalii pacientului
, I :;:. cu cealalta mana prind pacientul sub axiia"~iI'c.
I La comanda uneia dintre ele, ridica pacientul in pozilie f '
$ezand, cu 0singura mi$care. .
• Nota: Ridicarea pacientului in pozilie $ezand la marginea . '
'patului este descrisa la mobilizarea pacientului. ~
I
. Readucerea laloc a pacienlilor alunecali (ridicarea pe perna)
se executa de c~itre doua persoane a:;;ezate de 0parte $i de alta
a patului, cu fala U$or intoarsa spre capul patului
- r$i largesc baza de suslinere prin departarea picioarelor $i
plasarea acestora unul in fata celuilalt (cel dinspre extremitatea
distal a,a patului fiind plasat mai in spate)
- rndoiesc bralele pacientului peste abdomen (Ie neutralizeaza)
- introduc mana dinspre capul patului sub omoplalii pacientului
cu palma in sus
- cealalta mana 0introduc sub
regiunea fesiera a pacientului,
unde mainile celor doua
persoane se unesc
-, i$i flecteazii genunchii
- la comanda uneia dintre
asistente se ridica pacientul,
fblosind forta membrelor infe-
rioare prin trecerea greutatii de
pe un picior pe altul. Pentru a Fig. 39 - Ridic~rea pe perna de caire
usura efortul de ridicare cele doua persoane .
daua persoane se pot sprijini "cap rn cap" (Fig. 39)
- tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa
$i de catre 0singura asistenta daca pacientui poate sa se ajute
f1~cta~2u-$~,Qen. u,ncb!,L$i iJ :npingaJ }d cu picioarele ,sprjihite P~_.i,",-
supratala pafulul (Fig. 40A, B)
,. ,
-----:
Ridicarea
pe perna
Din aceasta P-Q. . ilie: ~,. '. - --,
- isistenta trece 9 eLl . .tatea c. or. ului ei di. nsp. re. . ' rn, . . e. . •. fnbr. u. ,'inferior . ~
plasat mai in fala-, s re membrul aflat mcj in sate $1mtoarce
TffiCien u s re ea n tlmRu" acestei ml$C'ilrl"aslstenta i$i
ecteaza bine gen nchii. (Fig. 36 B)
._-~-----
Readucerea pa ientului din decubit lateral ih decLlbit dorsal
se. face de catre d tJ a asistente: ' "'; "" i.
- ambele se a$az pe aceea$i parte a patu!ui, la spatele pa-
cientului ,. ' . '.
- asistenta a$ezat la capul pacientuluiprinde pacientul sub
axila cea apropiat" de suprafala patului $i Ii sprijina capul pe
antebral '
- cealalta asistent" introduce 0mana sub bazinul pacientului
- cu mainile ramas libere ele intorcpacientul
Vom exemplific trei metode:
a) - asistenta se a aza la marginea patului cu fala spre pacient
- plaseaza pici rul care se aM langa pat, mai in urma
celuilalt
- bralul dinspre
ramane liber
mentul ridicari
- celalalt brat,
peste umarul
plaseaza man (palma) intre
omoplatii aces uia
- pentru a ridica pacientul, asis-
tenta i$i bascueaza greutatea
corpului di spre piciorul
plasat in fal spre piciorul
piasa! mai in spate,' flectand
genunchii in a ela$i timp
- cu bralul liber i$i fixeaza ca
punct de s rijin (contra-
_ greutate) mar inea patului
In felul acest , centrul de
greutate ai;"asistent i 'cofltrabal'an-
seaza greutatea pac:ientului
(Fig. 37)
b) Ridicarea din de ubit dorsal in
pozilie $ezand s poate face $i
in fe/ul urmator:
- asistenta se $aza la mar-
ginea patului
- cu mana dinsp e extremitatea
distala a patul i prinde regiu-
nea axilara a acientului, iar
cu cealalta m na iI imbrali-
$easa din spa e, sprijinindu-i
cap~1 pe ante ra! (Fig. 38):. Fig. 38
1
-, Ridicareadin decubit
Paclentul - aca starea 11 dor$al in pO:<:ilie. ;;ezand
212
I'
:;
Ridicarea
pacientului
din decubit
dorsal in
pozitie
~ezand
Readucerea
In decublt
dorsal
I
I,
1 4 :'~
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~
I
214
"Mi:Jbiliza~ealpacieJltull!!; ..,
I
I
I
I
I
I,
I
I
I
I
I
"'-/
I
'-". -'1 '
Mobilizarea se facelIn functie de:
- natura bolii
- starea generala
- tipulde reactiVita
1
a pacientului etc.
- perioada de exer tii pasive $i active pentrurefacereacondiliei
musculare $i anver ura de mi$care trebuie Inceputa Incet,ma-
rindu-se treptat, in unc!ie de raspunsul fiziologic al pacientului
(cre~terea. frecven! ipulsului, semne de slabiciune musGI!I'i"'. ra, .
diaforeza)
- exerciliile se fac I~ainte de mese
- pacientul trebuie nvatat sa intercaleze exerciliile de mi$care
cu exerci!ii de respi a!ie
-de asemenea,tre uie planificat impreuna cupacientul exercilii
pentru relaxare.
• Observalie:
- momentul in car se Incep mobilizarea ~i scularea din pat,
precum$i ritmul In are se efectueaza vor fi hotarate de medic
- executarea In bun condi!ii tine de competenla asistentei
• Pregatirea materi lelor se face tinand cont de tipul de mi;-;care
impus (halat,papucl,fotoliu,carje)
. ,,~~.
Fig. 42 - Masurareif. cu
goniometru a gradului d$ flexie a
articulaliei
15
• Pregatirea padent lui:
- asistenta il inform aza: procede-u,scop etc.
- ii controleaza p Isul, tensiunea arteriala, observa starea
pacientului, expresi fetei (coloratia tegumentelor, respiralia).
De asemenea,se pate determina gradul de flexie a articulaliei
cu goniometrul (Fig. 2)
Mobilizareafacep rtedinterapiaprescrisade medic,Infunc!ie
de afec!iunea$i star pacientului; mobilizarease faceprogresiv,
crescandtreptatgam de mi$cari (Fig. 43A ;-;i 8); seIncepecu:
- mi$careacapului mi$cari pasive $i active
- mi;-;careadegetelo ,incheieturilor (mainii,gleznei)
principii de
respectat
Pregatiri
Tipuri de
mi~cari
$i modalitali
de mobilizare
••••• ~ I,. "• ..!' ':';; .. ~..;•.••.
In figura 41 A, B, se poate vedea cum se face rnai U~Or
schimbarea pacientului din pozifje ~ezand In decubit dorsal,
folosind forta membrelor inferioare.
Fig. 41 A $i B- Schimbarea din pozilie ~ezandin decubit dorsal
Schimbarea
din pozifja
~ezand,
in decubit
dorsal
IIIOBSERVATIE:
- pentru U$urarea mi$carii pacientului este importanta balansarea corpului
asistentei de pe un picior spre celalalt In direc!ia mobilizarii pacientului
(transferand greutatea prin Impingere).
IIIMPORTANT DE RETINUT:
- explica!i Intotdeauna pacientului dar ce se face cu eJ $i ce colaborare a$teptaji
de la el
- urmari!i atent pacientul In tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla
Intr-o pozi!ie confortabila.
Scopul mobilizarii este mi$careapacientului pentru a s~preveni complica!iile ce
pOl~apareadin'Cauzaimobiiizarii~i pentrurecfr$tigareaind~tlnden!ei. ' . ,'i
,----. :. . . . . - I
Obiectivele - normalizarea tonusului muscular
urmarite - mentinerea mobilita!ii articulare
- asigurarea starii de bine $i independenla pacientului
- stimularea metabolismului
- favorizarea eliminarii de urina $i fecaie (pacientul poate sa
urineze $i sa-$i evacueze scaunul mai bine In afara patului
decat In prezenta altora sau In pozi!ieculcata pebazinet)
- stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trcmbozelor,
pneumoniilor, escarelor,contracturilor
-Ip
('
Fig. 44 - Masaj circular
'pronatie
abducjie
adduclie
abducjie
, adducjie
Fig. 43 B - Mi$cari pasive $i active
.'!!l1P.2!1Cl'1
t
.. . ..•..•.. -;,. .."...... ..-
Mi$carea trebuie asociata. cu m'i$cari de respiratie. De
as~meriea se poate asocia cu efectuarea unor masaje (Fig.44)
217
Vom dezvolla ultimele doua
model/italide mobilizare:
1. Modalilatea de a$ezare a
pacientului in pozitie $ezand, la
marginea patu/ui
- asistenta se a$aZala marginea
•j patu/ui cu picioarele departate $i
': cu genunchii f1ectali
1
- introduce 0manala spatele pa.
.cientului sub ombplat iar cealalta
_ L~al1a;sub regiunea poplitee
IJ"~.
A$ezarea ..'
i n pozi Ji e
i ~ezand,
l a margi nea
pat ul ui
L.
j,I .,
.;;. "
.fiexie hiperextensie
I "ffi.'. ', : :.~exte. nsie
•. ,',1 -"."; ," ,
~": '.' .".'-:' . ,"
. i:r"
_ t;:"
Urmeaza:
gletne
216
43 A - Mi$cilri' pasive $i active•.
.~~ .',:1 T, ,< I
- - - 4
l
";'k-.. --... ..
"'.e - '.
. " . . .
_, :L . . .
.,
"; i i .
':', (}" ;
- a$ezarea in pozite $ezand, in mod pasivia i~cer;~;t(dupa
metodele cunoscute .1' '1:f'.
- a$ezareain poziti $ezand- in modactiv, d~mar multe ori pe
zi (crescfmdu"se nu arul de minute) .. .
'",' . .rl';
- a$ezarea pacientuui in pozitie $ezandla mcir,gineqpatului, in
fotoliu (in mod pasivapoi activ) > :;: i
- ridicarea pacientul i in pozitleortostatic~ $;:P~i~ihpa$,i:
, :. ,"':, i:;ii' ',.
mi$carea $i SChirmbareapozitiei membrelor supe'rioare $i
,,*i.nfe~i.o~~'_a.n:!!2C~~i e flexie)i e~~ns~.e;.p.a ... '.. 9ie.;,~.r.. p~strt'm~
pozltla de .ecublt . ':.!H '.,.•.
~;"I ~:'
~
I
I
I
I
_ I
I
I
I
I
'I ".~
I
I
I
. . . . . . . , .
A~ezarea
in fotoliu
Pacientul poate colabora
fie sprijinindu-se de marginea
patului, fie imbrati~and gatul
asistentei sau al asistentului
(vezi Fig. 45)
o data cu ridicarea pa-
cientului in pozitie ~ezand, sa
face rotarea membrelor infe-
rioare int~~u~1!lIghi de 90" ~i
se urmare~te pozitia corecta
a coloanei acestuia
2. Metoda se poate realiza $i
in cazul pacientilor care nu se
pot sprijini sau prinde cu
mainile.
In acest caz:
- pozitia asistentei este
aceea$i, doar ca:
- a~aza bratele pacientului
peste abdomen
- membrul inferior dinspre
asistenta iI trece peste
celalalt din partea opusa
- apoi, asistenta a$aza 0
mana sub omoplatul pacien-
tului cu dosul palmei, iar cea-
lalta sub genunchii acestuia
procedand, in continuare, ca
mai sus (Fig. 46)
• Derelinut:
- prima a$ezare a pacientului
fn pozitie $ezand, la marginea
patului, sa fie numai de Fig. 46-Ajlezarea in pozilie
cateva minute, sa se observe (metoda 2) jlezand la marginea patului
atent pacientul, Sa se
masoara p. uls!. . J J . , ~. '0..". '-c. , • . ''''.'0 ,...,
- fn zileJ l;!Urr1)atoare,dl, J r~ta~ederii se poate prelungi
A$ezarea pacientului In fotoliu:
- asistenta a$azafotoliul cu marginea la. tcCilalipita de marginea
patului
- pune un pled pe fotoliu
- imbraca pacientul cu halat $i ciorapi
- aduce pacientul in pozitie $ezand la marginea pa!uiui, dupa
metoda cunoscuta
- asistenta se a$aza fn fata pacientului $i introduce mainile sub
axilele acestuia .
- pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sauumerii aSistentei
218
Ridicarea
inpozilie
ortostatidi
~
- asistenta rid~'a pacientul fn
picioare $i, fntorc ndu-I cu spatele
catre fotoliu, 11 a$ a fncet in acesta
- 11 acopera cu pI dul
- sub picioare, s poate a$eza un
scaunel
Cang~ezarea J nfotoliu ~e face
de catre doua asi tente, acestea se
situeaza de 0 p rte $i de alta a
pacientului care sta fn pozilie
~ezftndpe margin a patului.
-introduc mana e langa pacient
sub axila acestu a ~i-I ridica in
picioare (Fig. 47)
- apoi, rotindu-I, ill a~aza fn fotoliu
~i-I acopera
Dupa ce pacien ul este a~ezatfn
pozilie $ezand, pe arginea patulUi,
asistenta de lang. pacient sta cu
spatele la pat, spri ina pacientul de
sub ambele axile $i I ridica (FiQ. 48).
Se poate mentine, a prima hdicare
in aceasta pozitie, ateva minute. in
cazul fn care pade tul poate sa fie
pJ imbatprin salon, I va fi sprijinit, fn
axila, de catre doua asistente.
o alta metoda losita frecvent,
cu bune rezultate, e te urmatoarea:
, , - asistenta se a~za, fn fala pa-
cientu/ui, Giilresta. j . 'pozijie $ezan. d,
la marginea patului ' -
- fixeaza. cu genun hii ei, genunchii
pacientului iar cu m inile 11 prinde de
sub axile
- pacientul se pr nde de umerii
asistentei sau de ga ul acesteia
- prin impingere fn genunchii paci-
entului, centrul de reutate al asis-
tentei coboara, cres and astfe/ fOrla
de ridicare a pacient lui (Fig. 49)
219
Fig, 49 - Ridicarea in poziJ ie
ortostatica prin impingerea cu
genunchii
I
I
II
I
I
I
I~
I
I
I
I
I
I
II
~
Transporti.fl pacient;ilor
!
I
.-.i'1!:- . .
221
- pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului (trebuie
sa vada unde merge)
~la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica targa pan a
la nivelul orizontal; daca panta este prea accentuata, se poate
duce pacientul, la urcus. cu capul inainte.
De asemenea, cand paci~~ntul trebuie supravegheat tot tim-
P L J I , este maibine ca acestci;!:ia. )w dus'cu-capul'lnail1te,'pentn:i j "
ca. stand fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat.
- in principiu, pacientul va fi prins de partea sanatoasa
Execufia:
--'-targa este tinuta la cele doua extremitati de catre doi bran-
cardieri, doar de cate un singur maner astfel I ncat targa sa
atarne de-a lungul marginii patului
- a$ezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acestea
S8 vor a$eza de-a lungul patului de partea targii atarnate
-iSi introduc mainile, cu palma Si degetele intinse, sub pacient
- prima: sustine capul S; toracele. sprijinind ceafa pacientului pe
antebrat
- a doua: sprijina pacientul in regiunea lombara Si sub $ezut
- a treia: susline membrele inferioare
P rima persoana comanda miscarile:
1. ridica deodata pacientul.
2. dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi
3. brancardierii ridica Si cealatta margine a targii, adut:cand-o in
poz!tie or'izontala sub pacient
, , I 4. se asaza pacientul pe targa, se acopera
Descarcarea se face dupa aceeasi metoda. dar cu miscarile
inverse
---
I n funetie de afecfiune, pacientij pot avea' Urmatoarele pozitii:
• Tndecubit dorsal:
- pacientii cu traumatisme abdominale, eu genunchi flectap
-accidentat;i con$tienli, suspecti de fractura a caloanei verte-
. . . •4mJ ,lesau a b'azinului: se asigurascrprafatil''ritjimi •. •. . .
- leziuni ale membrelor inferioare:sub membrullezat. se asaza
o perna
- leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se
a$aza peste toracele pacientului; eventual sefixeaza cu 0
esarfa
- accidentatii in stare de soc cu hemoragie: cu membrefe
;nferioare ridicate
eTnpoziJie $ezand:
- pacientii Cll traumatisme craniene, constienti Si fara semne de
soc: mentinuti cu ajutorul pernelor
-I eziuni alegatului: capul va fi flectat; astfel incat regiunea
mentoniana sa atinga toracele
A~ezarea
pacientului
pe targa
P ozitiiJ e
pacientului
pe targa in
functie de:
•, afactiune ",
,j . •
~ accidentatii, Tn start de soc, cu leziuni a,l. e,:~embrel~r infe-
noare " ",'
- inconstienti, somnol nti,obnubilati
- astenici, adinamici, u tulburari deechilibry,
- febrili, operati
- cu insuficienta cardi pulmonara grava
- P ;~h::~ctie de gravit tea afectiunii, de scopuL transportului, de I
distanta, transportul s face cu:' . '. ~':
. - brancarda (farga) .
- carucior
- fotoliu Si pat rulant
- cu mijloace improvi~ate Tncaz de urgenta
- cu vehicule special~: autosalvari, avioane sanilare (aviasan)
Transportul cu targa
• Pregatirea targii
-'1'- targa se acopera c. 0patura Sicu un cearsaf; la nev. 'oie, se
c. <~at()I 5'8Ta cumll$a1f1a ialeza; pema suttttre '. . ,'","'~--'
• Pregatirea pacientu i '. .' "
- se informeaza atat pacientul cat si apat1inatorii asupra sco-
pului transportului $i I cului unde va fi transportat
- se explicaproceeul asezarii pe targa Si ev~ntual se
instruieste pacientul mpoate colabora .
- in cazul in care p cientul are instalate 0perfuzie, sonde,
drenuri etc. se vor lua masuri de siguranta: sprijlriirea ~eventual
pe un suport - a ap atului de perfuzie; fixarea sau pensarea
sondelor etc. in functi de durata Si conditiile de transport
Nu se penseaza d enul toracic la pacientii ventilati
- in caz de varsaturi tavita renal a
- se pregateste docu entat~a pacientului
. 61:0
P regatiri
Mijloacele de
transport
Categorii de
pacienli care
trebuie
transportali
P rintr-un transport efectuat Tnconditi bune, cu mult menajame~i si~tentie fata
de pacient, linand cant de afectiunea e care sufera acesta, seevita agravarea
durerilor si aparitia altor complicatii, cu ar fi: inrautatirea starii, proqucerea unui
soc traumatic, transformarea unei fractu i inchise intr-una deschisa', provocarea de
hemoragii etc. . . . '. '. . . '. . . . ;;< •
"'T ransportiJ l poate fineecesar itlurma oarelesituatii:. J ~
- evacuarea traumatizatilor de la loc I accidentului
- transportul de la un spitalla altul, d la domiciliu la spital saula domiciliu dupa
externare etc. ' I
_ transportul de la 0sectie la alta; la servicii de diagnostic Si tratament; la sala
de operatii Si de la sala de oper ii; dintr-un salon in altul; dintr"un pat in
altul etc.
I
I
I
I
I
I
I
I
1-'
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Ii
I
Pentru ridicarea p~cientUIUi' este nevoie de trei persoane
care executa tehnica I urmatorii timpi:
- cele trei persoan se a$aza J angamarginea patului; fiecare
I$iplaseaza pieio ul dinspre targa maiin fata
- toate trei i$i fleet aza genunchii introdueand bratele sub
pacient:
- prima, sub c afa $i umeri
- a doua,subegiunea lombara,'~$ezut
- a treia, sub oapse $igambe
- apoi, cele trei p rsoane Intorc pacientul Inspre ele, "
apropie cat mai ult ca sa-Ipoata strange
- i$i indreapta corp I, facand un pas Inapoi (cu piciorul aflat
In fata) $ise Indr apta spre targa
- langa carueior i$i lexeaza u~or genunchii $ia$aza pacien-
tul pe carucior, In ind bratele ca pacientul sa fie a$ezat In
decubit dorsal
- cele trei persoanell$i retrag bratele
IlIMPOHTAN;i":
Ridi~arld" pficientul, persoanele tre~uie s;1-J tina strans catre ele $i sa-~I
folose?s~a catmai mult forta membreloqinferioare pentru a-~i proteja propria lor
coloana,;vertetiral,"L'
?~~".:4i . : ~ i ! ~ ;ii"
IIOB3~RVATII:, t - '
Tr~sportul, cu fotoliu rulant a fost de eris la mobilizarea pacientului.
Trt!lh$p6riul,i:cu\ patul rulant este fo ma ideala de transport; la cele patru
picioar~,::j:J atyrii!~: sunt'preliazute cu roti s u pot fi raeordate la un dispozitiv cu roU,
oricare'P'Cit, pb~i~deveni astfe' rulant.
Prin (jtiliza~~ai1C8stuisistemde trans ort, paeientul nu trebuie trari'spusmereu
din pat in carue;ior, de aid pe masa de operape sau la alte examim'iri, ci va fi
transportat direk~tcu patul. Patul cu dis ozitiv rulant a$teapta pacientul ehiar la
servicii,J 1de primire.-Aeeasta metoda nu oate fi apHcatala toate spitalele, caci ea
necesl.ta,o.;..dimensicmara~GOrespunzw re a coridoarelor ,...u9i1or, -.sa'm.FBxiste
praguri. iar,d~plasarea intre etaje sa se oata face cu ascensorul.
- ~- ~
ein pozifie semi$ezand:
- accidentatii toraco-pulmonar
- pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie
- accidentatii cu leziuni abdominale (pozitia Fowler), cu
genunchii flectati
• in decubit lateral:
- pacientii In stare de coma
* in decubit ventral: . ., •••.
- pacientii cu leziuni ale fetei (eraniofaciale): sub fruntea lor sa
a~aza un sui improvizat din cear~afuri, sau antebratul flectat al
traumatizatului
- cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere
ein decubit semiventra/:
- pacientii incon~tienti, iar In caz de tulburari de deglutitie sau
hipersecretie salivara, in pozitie Trendel~!'}burg. pentru a
preveni acumularea $iaspirareasecretiilor )'
• in pozilia Trende/enburg, cu inclinare mwdma;de 10-15°:
- accidentatii in stare de $oe . ,,';[. i . '
- in eolaps periferie, pentru a asiguraun, aport mai' mare de
sange in organele vitale . ," ,
• in pozijie Trende/enburg inversat, cuInclinaredemaximum10-15°:
- accidentatii eu fracturi ale bazei craniului " .
II Not a: "
bolnavii . psihici agitati se ca!meaza medicarnentos $i se
transporta imobilizati
:~
iiiDE RETINUT:
.In leziuni ale caloariei vertebrale, pacientii vor fi transportatipe a suprafatAdura;
se recomanda ca pacientii sa fie transportati In pozitia In canil au fast gasiti
• In cazuri cu totul exeeptionale, cand este imposibil sa se asigurE1p,targa tare,
chiar improvizata (u~a, scandura lata), transportul este admis pe patui:a, culeat eu
.•fala in jos, t;U e.~eptia.celor soHePectidef~ura a coloanei Gel'!k;aJ e.",•.. ,-~.•.•.,
TRANSPORTUL CU CARUC/ORUL
I
I
_I
TRANSPORTUL iN AtFARA SPITALULUI
- paciefltul va fi pregati~din timp pentru transport
i; i / - ise comunica mijloeul de transport
,; - va filmbracat In m d corespunzator anotimpului, duratei
drumului ~imijloacelor e transport
- i se ofera bazinetul $i urinarul'in vederea evacuarii scaunului
$i'urinei
1 \
1':.:,.
,'j
"
Pregatirea
pacientului
222
- caruclorul se a$aza eu partea cefalica perpendicular pe
capatul distal al patului (Ia picioarele patului) ,
- rotile caruciorului trebuie blocate '
A~ezarea
pe carucior
Carucioarele uti!izate pentru transportu! pacientului au in general inaltimea
meselor de operatie, pentru a se putea transporta u$or pacientul de pe carucior pe
masa ~iinvers.
11
, ; 1
i....
j
;.-:"0 ••
225
- Varsta
Nevoia de odihna $isomn variaza In functie de varsta:
- copilul, In timpul cre$terii, are nevoie de mai multe ore de
somn, care se diminueaza progresiv pana la varsta adulta, cand
sestabilizeaza
-: la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane
nemodificata, se madifica calitatea somnului (superficial,
dificultati de adormire, frecventa trezirilor nocturne, facilitatea
atipirilor diurne)
- Necesita!i proprii organismului
Exista persoane care dorm maiputin, pastrandu-$ivioiciunea ~i
puterea de munca, Intimp ce altele necesita un numar mare de
ore de odihna $isarnn
,...Activt1atea'
o activitatea flZica adecvata predispune individuf la un somn
"ilregenerator
- Deprinderi legate de somn
Samnul l$iare reguH1 esale; ritualul sau, de care esie necesar
sa.sa tinaseama~."'eu1 c!!reaJ <1 a'CtTha$i'ora; 'SOmnul nocturri;
confortul, unele' deprinderi inainte sau fa culcare cum sunt:'
lactura placuta, baie ca!da, bautura calda sau rece; la copii,
pove$tHesau jocul eu jucaria preferata favorizeaza somnul.
- Ri/mul veghe-somn
- Functia v:eghe-somn reprezinta un proces biologic a carei
periodicitate este legata de alternanta zi-noapte; schimbarea
acestei alternante poate explica perturbarile funcliei
veghe-somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care
lucreaza In ture.
Aceasla perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea
numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai
odihnitor decat eel diurn,
aiologici
Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (cre$te
fluxul sanguin in creier).
Visele se produc In somnul paradoxa!. Cei treziti din somnul paradoxal l$i
amintesc precis continutul visuluicu detalii.
I n altefaze, l$iamintesc greu sau deloc.
Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe masura
fnaintariiin noapte l$ipierde, pifl calitatea de.sornn profund $idin perioada de sarnnJ --
:~~rapid. • ', ., '; "" '
Variatiile In producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ.
Pentru ase mentine starea de independenta este neeesara respectarea ritmului
somn-veghe.
Factorii care influen~ea2a satisfacerea nevoii de somn
satisfacerea ,neva;;
~'
RMI SIA SEODIHN
i

~ - . "f \ ".,
.Somnul .,. este 0bale dupii f(zilei muncii istovitoare,
Un baisamiilmin/ii nosfre obosite ...
Un nutritor de ciipejenie la ospii/ul vie/ii...•
(W. Sh:, akespeare)
" .! ,~
- ise asigura maxi umde confort, pozitia paqientUluiva ficat
maicomoda
- pacientul transport t la alte serviciisau institutii sanitare va fi
lnsotit de asistenta, u documentatia necesara
- asistenta trebuie s fie lnzestrata cu tot ceeaee i-ar trebui pe
drumin acordarea p imului ajutor.Ea supravegheaza pacientul
lndeaproape, pe totimpul transportului" '", .
.:.:. predarea pacientul i5e face"de"catre"asisterita ta riiedicul de
garda al institutieiun e a fost transportal. .
Pentru Iini$tea pa ientului, este bine ca ea sa ramana langa
pacient pana va fia plasat in patullui.
• Important
Mijlocul detransport ya fidezinfectat dupa transportul pacientilor
infeetio$i,
I. independenta i
5. NEVOIA DE A D
.J~
Definit;ie . ,
Este 0necesitate a fiecarei fiinte Lmane de a dormi $i ase odihrii tn bune
conditii, timp suficient, astfellncat sa-i~rmita organislT1 u!ui sa obtina randamentul
maxim.
Fiinta umana consacra 0 parte imp rtanta a vietiisomnului $iodihnei.
ODIHNA este perioada In care se r fac structu, H1 -e alterate ale organismului, se
.compl€lteaza.:resursele energetice fOlo 'tf, l", se.trailsP9-daprodu$iif~ati In timpul
efol1 uli.. Ii, fie tnficat - acidullactic, fie 1 rinichi; org'anexcretor. . ,
SOMNUL este forma particulara de odihna prin absentastarii de veghe.
Somnul elibereaza individul de te siuni psihologice $i fizice $i Ii permite sa
gaseasca energia nacesara activitatiic tidiene.
In tirnpul somnului, activitatile f ziologice descresc, are locdirninuarea
metabolismului bazal, a tonusului mu cular, a respiratiei, .a pUlsului, a tensiunii
artElriaJ e. Spore$te secrepa hormonilor e cre$tere, maiales la pubertate.
Acestea sunt maievidente In timpul sornnuluinocturn$imairedusein eel diurn.
Se cunose douc!i tipuri de somn: ornnul lent, c1 asiesau orrodox~$i somnul
paradoxal cu activitate rapida corticala .
Somnullent reprezinta 0 veritabila erioada de odihna pentru qrganism (numai
partial pentru creier), are un rol rep rator, restaurator, fortifiant, cu ii, upctie In
cre$terea $irelnnoirea tesuturilor corp rale. .i
24
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
: 1
I
r .... i. I
f I
;.1.
I
I
I
I
I
I
I
I
~
l
\'
~'I '
I
I
I
- Din mijloacele de de indere $iodihna, de mare varietate $i
complexitate vor fiades a eele maiadecvate firii$iposibilitalii
pacient,y'ui. Sunt evitat~moda!itatile Cqrenu ofera posibilitate~=i
de$tinderii~inu contrib e la mentinerea sanatalii.
-Cea mai' eficienta 0 ihna este cea activa: dupa activitali
fizice - activitati intel ctuale; dupa activitati intelectuale,
~ctivitalifizice u$oare, P •cute.
227
;c:.. Afectiuniorganice - ce ebrale, endocrine, constrangerifizice,
dezechilibre, durerea, sur enajul
- Afectarea gandirii, anxi tate, frustrare, stres, situalie de criza,
pierdere, separare
t:. E$ecul funct.iei, lipsa Cu~o~tintelor, insuficienla cunoa$teriide
sine, anturaj inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata,
. icre$terea stimulilor senzo ialiI n locuinta ~inu numai
j"
ModalitaJ i
folosite
pentru
odihna, ~i
relaxare
DE ORDI ~
Fizic
Psihic
Social ~.i
!ipsa
cunoa~terii
;Jn~~,\~~n~ileasistentei .pljmtru m.en~inerea nevoii
'; .... dea dorm., p 5e od.hm
Perioade de '/-Este necesara aCtiVitmeabine organizata $ijudicios alternata
reJ ax~re~i '.i" .cup~ri~~de d~relaxare ~i!i~p. liber, care sa permita refacerea
timp I .ber :; I fOl1el flzlce $1 a cap I tatll I ntelectuale. Exemplu: vacanla
'elevilor.
I ntervenlii ,1 .'. i' ,
- m.... e•....•.....• n'.t•....•..... i.~.~ ..... ,.C •. O'., •• n..•.. di.l.iilenecesare somnUI ~i' respectand dorinlele. $ideprinderile
persoanel . .' ,",' .
- observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt I n raport cu necesitalile
organismului$ir')iuncadepusa
- I i8,?,plicah~cesitatea mentineriiunei ietiordonate, cu un programstabilit
- I I lilvata :tehnicide relaxare ~imod litali care sa-i favorizeze somnul prin
discUlii,:'cf~qJ onstralii,material documentar
::,,"; ',', ". .
::.!; ~: " :~i~.~~ i~.
1 '1 1 . , ;l7!ependenta in s';ltisfacerea neva;;
". ( :;~):i'.
Daca, aceast~inevoie nu este satisfaputa, apar urmatoarele probleme de
depend~nta:i.
1. I nsomnia;
2. Hipersomnle
3. I ncornoditate - Disconfort
4. Otioseala, .
5 :~I '~~,"~sau lncap::~;;d;: ! ~:~::iane~le2.i31
- Capacitatea de a te destinde
Eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice,
relaxarea fizica $ipsihica favorizeaza instalarea somhului; daea
nu se elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu mare
greutate.
- Anxietatea, teama, nel ini$tea:
Starea. de .[lelini$te,mai mult sau. maiputin. coo$tienta, care'l "'_
produce 0.puternica tensiune interioara, manifestata prin
nesiguranta $i tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea $i
cantitatea somnului.
- Programul de activit ate: " . .
Persoanele care au un program de munca, va.riabil.,au ritmul
veghe-somn modificat; aceasta influenteaza 'sati,sfacereanevoii
de a dormi, ate odhni. . '
Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihnanecesara.
organismului. .
- Locul de odl hna:
Confortul, numarul de persoane cu care 1mparte camera,
intimitatea $i lini$tea loculuide odihna pot mbdificcUepausul $i
somnul.
226
:;Manifestari de independen~a~l.
- Durata
- I n functie de varsta: nou-nascut: 16-20ore
1an: 14-16 ore
3 ani: 10-14 ore
5-11 ani: 9-13 ore
adolescent: 12-14 ore
adult: 7-9 ore
persoane varstnice: 6-8 ore
- Cal itatea . """" " .~ ~,
- Regenerator, calm, fara cO$maruri, fara I ntreruperi, adoarme
cu u$urinta $i se treze$te odihnit; la copi! somnul nocturn,
continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar I asfar$itul h..inii a 10-a,
organizarea este ca la adult. .
- vise agreabile, placute
- Pentru evitarea suprasolicitarii fizice$i psihice, perioadelede
activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus.
- Durata acestor perioade, intervalul La 'care se succed,
programarea judicioasa I n raport cu activitatea depusa $i
necesitatile organismului au un efect binef,kator,' recreativ
asupra organismului. Exemplu: pauza dupa ora de curs
Somnul
Psihologic'
Sociologic
Perioade de
repaus
G..'-' :.,.. ~. '''':'';;'i-
,'~
Prezentam patru probleme de j:fependenta:
1
I
J
229
- Interven~measistentei -
INTERVENTlILE ASISTENTEI, AUTONOME SJ DELEGA IE I
invala pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercilii
respiratorii G~H~Vaminute Inaint.ed~ C U IC " .l:::, ' . =~. ~
:-' ofera' paclemulLii 0cana cu laptE;' 1 :ald' inainte de culcare, 6 I
barecalda I
-Invala pacientul care se treze$te devreme, sa se ridice din pat
c~1 tevaminute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce
. ,
din nou I
- identifica nivelul Si cauza anxietalii la pacientii eu insomnie
- observa Si noteaza calitatea, orarul somnu!ui, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi
~intocme$te unprogramde odihna corespunzator organismului
- administreaza tratamentul medicamentos
- observa efectul acestuia asupra organismului
Padentcu insomnie
Pacientul sa
beneficieze,
desomn' ,
corespunza-
tor cantitativ
~i calitativ
Nelini~te Teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate
emotionala, tulburfmd odihna pacientului; tulburari de gandire,
manifestate prin aparitia In con$tiinta pacientului contrar vointei,
unor reprezentari, idei, sentimente pe care se straduie$te sa Ie
indeparteze.
C onftJ zie Pacientul prezinta p~rceptii false (per.cep.eun obiect sa!J ,un
' .' oJ~. fenamen), fiind c6nvins de realitatea lor; aceste stari ilimpiedica
sa se odihneasca.
Iritabilitate ,
Pacientul prezinta 0 stare de tensiune psihica continua,
manifestata prin nelini$te, framantare; adoarme greu, somn
intrerupt, superficial.
sentiment de
PacienU i nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convin~i ca
depresie - nu au dormit toata noaptea.
tristete
Diminuare a
Pacientul nu se poate concentra asupra une; activitati, atenlia
puterii de este diminuata, are gesturi nesigure.
concentrare
Oboseala
Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, facies
sumbru, ochi incercanati, vorbire tremurata, tremuratura
extremitatilor.
,
- .
IOBIECTIV
" ~' . -f"
" ;
!!i'
anifestari
228
- Numarul de ore
Ore insuficiente d somn - durata totala de6 or~
_ Insomnii iniliale - pacientul adoarme foarte greu dupa care
doarme pana dimi eata ' ; "
- Insomnii termin 'e- dupa 0adormire normaJ a,se treze$te $i
nu mai poate ado mi
- Calitatea somn lui
Pacientii nu sunt satisfacuti de somnul 10Fintrerupt, agitat,
superficial !
-Insomnii dormiti nale - aparitia multiplelor:perioa(je de veghe,
care survin in tim ul noptii, faramitand sOr)1 hulnoctum; trezirile
dureaza vreme in elungata, sunt chjnuitoa;e~;. acest~treziri pot
fi dupa vise cu co tinut neplacut sauco$maruri' .' ;'
- Insomnii predor itionale - stare de veghe preluhglta pana la
instaurarea somn lui _, .' 'r " '. ' . ' " , ; . ,
- Insomnii post-d rm~ionale - survin la vaV~thici$i :!rnaiales la
cei care se culca la ore timpurii. "
Pacientul atipe$t pentru durate scurte de timp; in functie de
durata $i numarul lor, ele potcompleta sai,J nulipsa Orelor de
somn noctu' m; u ii pacienti dorm In timpl!1 zilei$i somnul de
noapte este de & urtadurata, dar totalizeaza numarul necesar
de ore de somn ( Isa insomnie).
Vis penibil, domi ant; paciehtul se trez€' $te muse din somn,
" neHni$tit, agitat;a oaHnedin nou €u.Qfoota~••. ,~,•••••. ...-,
Tulburare par-Old ica de somn; pacientul se da josdin pat $i
incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase; are
privirea ramcita, i$cari dezordonate, nuvorpe$te, riu raspunde
la intrebari; dupa n timp seintoarce, se culca, adoarme.
Lipsa de interes f ta de ambianta $i propria persoana. Ramane
in pat timp indelu gat in cautarea somnului.
Stare de spaima intensa , care apare in tiinpul somnului, mai
frecvent la copii; acientul setreze$te brusc din somn, se ridica
in $ezut, tipa, 9 sticuleaza, are privir~a ftltacita, Incearca sa
fuga; dupa cate a minute, aceasta stare: dispare, pacientul
adoarme.
.' ,}--~
1.Insomnie: dijficultatea dead~rmi
sau de a tie odihni dormind ,
Pavor
nocturn
Apatie
C O$maruri
Somnam-
bulism
Alrpiri in
timpul zilei
Somn
perturbat
I-
I
I
I
I
'I
I
I
I
I
I
I
I
~
11-
I
I
I
I
I :
I
I
I
I"
I
I,
I
I
I
'~-I
r
asistentei -
dependen~a
enza~iedejena,
zica !;ii psihica
- I nterven~iiI I
INTERVENTIILE AS~STENTE', AUTONOME $1 DELEGATE
Imposibilitatea pacier tului de ase mentine calm $i a se
compor ta Iini~tit$i adec~at situatiei
-Star ~~;'li;;~ d~ ~oiJ buna, "de~~hni;~' .' ="
- Star eneplacutadeincomoditate
Tr anspir atie abundenta~ar edeter mina star eadedisconfor t
Pozitia incoinoda deter tnina contr aclar i muscular e pr elungile,
dur er oase pentr u pacie~t
"I
~Yn; " ~,~
' ,\ ,t ;. , Disconfort:
deneplacere
Patient cu'hiper somnie
Pacientu!<sa
fieactiv,
cooAAr ant
: ~: ,r'l:1"~
, ; ' \ i~c
j','( ~";
'OBIECTIV,
; .~:\
.~!
Star e de
disconfor t
Diafor eza ,"
Dur er i
muscular e
Pacientul sa IAsistenta medica/a:
, ben~fic.i~ze, . -. identific~,- pr in di:S'jU. tiil~ au pa?ientul sau familia, cauza
deun numaFI hlper sommel; .
deor ed~ - identifica cu pacienul metodele de diminuar e a factor ilor
somn c'o~es. cauzator i
p~nzii!6,r :.. 'r . : ; , ~ .c~eeaza.un c1im~t ~: !ncr ed~r .e, inc~r ~jeaza ~i lini~te~te
var stel;,. paclentul pentr u a-SIr e apata echlhbr ul pSlhlC
" - obser va Si noteaza oate schimbar ile car e sur vin In star ea
pacientului
- administr eazatr atam ntul medicamentos
- identificacar esunt a tivita.tileagr eate depadent
~ elabor eaza impr eun cu pacientul unpr ogr am de activitate,
car e sa cor espund star ii pacientului ~i posibilitatilor
'or ganismului
- obser vasomnul, ca1ltateaacestuia, r apor tul intr e star ea de
!,~I".~ghe$i somn
J
- Hiper somnie continua, mai pr ofunda; paate fi. tr ezit pentr u
scur ta vr eme pr in E5<titatii violente, pas'r and un gr ad de
obnubilar e si tor poar e intelectuala.
Poate dur a or e, zile, luni ani.
Functiile vitale sunt diminuate
- Atipir i; pacientul audecuvintele r ostitetar e,poate r aspunde cu
oar ecar e br utalitate, laconic. Far a un stimul, ad9ar r ;ne. Poate
dur a zile, saptamani, poate fi ur mata d,ei.nver sar i ..a)e~tmului
nictemer al. ::' ,.' .
230
- Lent, gr eoi, pacientul r aspundecu gr eutatelaintr ebar i.
- Star ea per manenta de somn, pe car e 0 r esimte pacientul,
diminueaza posibi!itatea efectuar ii unor activitati fizice.
- Star e de epuizar e muscular a Si ner voasa, pecar e bolnavul 0
acuza.
Manifestari dedependen~a
- Necesitatea subitadesomn, pr ecedatadepier der ea tonusului
muscular . Apar e in per ioade de inactivitate sau postpr andial,
dar pacientii pot ador mi Si in pHnaactivitate. Somnul este
,su!df.J r ficial~,Intr -etaiat, de tr ezir i, .vise.~de~;;:lgr eabil~•... ",r eaGtii
vegetative, tr anspir atii, bufeur i.
., ""lfrJI.lmaru/ de ore de sorTin noaptea
- Peste 10 or e, laadult, Si 12 or e, lacopil ( seexclud conditiile
par ticular e de oboseala dupa efor tur i excesiV8',.convalescenta
sau insomnii, car e necesita 0 r ecuper ar edes~nin) ,,'
- Calitatea somnu/ui " ;
- Se difer entiaza de somnul nor malpr in'pr ofUr izimei dur ata,
br uschetea apar itiei. Dur ata, modul deinstalar e, evolutia depind
de natur a Silocalizar ea afectiunii cauzale.
2. Hipersomnie - ore excesive desorrin,
prelungif'ea duratei ~i intensificarea profunzimii
somnului
Somn
modificat
SomnolenJ a
( accese de
somn diur n)
letar gia
Nar colepsia
Compor ta-
ment ver bal
~i nonver bal
Oboseala
Inactivitate
~.
:)
)
\ .
I
I
I
I
.~
'{
~
I
,
\
1
t,
~
1
.J
'1 \ \
,i '
;'
~ ' ' ' .
I
~
peri oada I
I
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
- i denti fi ca cauza oboseli i
- ajuta paci entwl &~~ p!ani fi c€ acti vi t{fti le coti di en€
- observa daca peri oadele de odi hna corespund necesi ta.ti lor
organi smului
- sti mu!eaza. i ncrederea paci entului i n fortele propri i $i i n cei
care i l i ngri jesc
- i nvata paci entul cumsa execute tehni ci de relaxare
- ajuta la apli carea corecta a acestora
' - observa $i noteaza functi i le vi tale $i vegetati ve,
somn-odi hna,comportamentul paci entului
- admi ni streaza medi cati a i ndi cata de medi c
- observa efectul acestei a
OBIECTIVE
Paci entul sa
fi eodi hni tcu
,tonusul, fi zi c
$i psi hi c bun
i n decurs
de ztle
Paci ent cu oboseala
Tehni ci de evaluare si ingrijiri asociate nevan
. ' de a dormi !?i a se odi hni
Rolul asistentei insatisfacerea nevoli deodihna
apacientului"'
- Interven1 =iileasistentei -
233
Apreci fhea gradu/ui de adaptare a paci entului la medi ul spi tali cesc:
- acti vi tatea di n medi ul spi tali cesc poate avea ca elect modi fi carea
' .obi cei uri lor de somn $i odi hna ale paci enti lor spi tali zati
,--c.i mportantamodi fi cari lor depi nde de"' starea fi zi ologi ca $i psi hi ca a
paci entului $i de loculunde este pi asat.
As/stenta trebui esa cunoasca nevoi le fi zi ologi ce de somn ale paci enti lor, sa Ie
supravegheze somnuldi n punct de vedere canti tati li $i cali tati v, sa recunoasca
,"seFnflefecare' i nt:i f;gi inesati sfacerea' nevan de' i 5ti i h' li a,' Sadepi steze cauie/e .$rsal(,) ,
i ndep8.rteze.. ,
Reducerea zgomotului in mediul spitalicesc:
- i nchi derea u$i lor /a saloane
- reducerea volumului unor aparate di n apropi erea saloanelor (telefon,
radi o,T.V.,compresoare etc.)
- purtarea pantofi lor cu talpa de cauci uc, nu tocuri de metal
- evi tarea di scuti i lor cu voce tare, a tranti tului usi lor
- mani pularea cu gri ja a caruci oarelor, a truselor cu i nstrumente $i a
materi alelor de curateni e (galeti )
Asigurarea confortului:
--,di mi nuarea surselor de i ri tali e fi zi ca.
- atenuareadureri i
- asi gurarea unei bune i gi ene corporale
I
,
' I "
Manifestaril dedependen1 =a: '
INTERVENTIILE SISTENTEI, AUTONOME$I DELEGATE
- di scuta cu paci ent Ipentru a i denti fi ca cauzele di sconfortului
(tea.rna,etc) 'j'ih: ,,1 ' , - ~
- favori zeaza odi hn paci entului ,pri n supri mC\ (~ asursei or care-i
pot determi na di sco fortul $i i ri tabi li tatea "
- creeaza senzati e e bi ne paci entului ,pri n di scuti i le purtate
- faci li teaza contact Icu alti paci enti ,cu membri i fami li ei
- apli ca tehni ci de i gri ji re curenta, necesareobti neri i stari i de
sati sfacti e
- observa $i noteazt\ schi mbari le
- Pali da,expri ma tri $tetea
- i ncercanati , pri vi re~ i nceto$ata
- Rar,lent,slab batJ t
- Tendi nta de scadere a valori i normale
Fala
4. Oboseala: tenZa~iepenibila,
inso~itadeinactivi ate, stare de,el;J,lIizare
nervoasa ~i musculara '
- Interven1 =iileasistentei -
Pati ent cu di sconfort
232
OBIECTIV
Asteni e ! - Scaderea fortei
Tensi unea
arteri ala
Ochi i
Pulsul
Paci entul sa
benefi ci ,e.ze
de confort
fi zi c $i psi hi c
Starea I- Pli cti seala,apati e
psi hi ca
Greutatea 1 - Scaderea acestei
corpului -
Aspectul I- Pali de,transpi rati i reci
i tegumentelor
''''oJ.' l"SomnuP"' " -I - S~ nolenta di urn"" < ~ "' ;
I
I
I
I
I
.~. ~
e, in cbnti~uare,pacientului i se reco anda:
- sa-$i Tncordeze mU$chii (numaran In gand pan a la 8-10), apoi sa $i-i
. re'/axeze (pe aceea$i durata); se in pe de la labele picioarelor ~i se ~ontinua
CU totcorpul pana la cap, in felul ur ator: r
i - selnqordeaza puternic degetel de la picioare, apoi, se relaxeaza
•-' se incordeaza $i se relaxeaza leznele
- 5e continua cu gambele-incor te-relaxate, imaginandu-$i ea membrele
,au devenit foartegrele, iar salt a~a""lepreseaza in sus' • .
; -; s~i~c()rdeaza ~i, apoi, se rela aza genunchiul.
Se'coT)tinua Tnacest fel, contraetand f ecare mU$chi $i numarand pana la zeee,
iar apoi sa relaxeaza.Tahnica include $i umerii: se ridica, apoi, se relaxeaza. De
asemenea,seef~etueaia mi$cari de f1exi ~i extensie ale degetelor de la maini. Din
cand, in c~pd, i. :,5esugereaza pacientului ca salteaua ii preseaza spatele, coatele
sau 0 altap'ar;te',~ corpu/ui, acest lucru dAndu-j 0 senzatie de p/utire.
Aplicarea :tehnicii de relaxare preze tate mai sus necesita aproximativ 15
minuter.N.eto9~J este deosebit de efieace tunci cand pacientul 0utilizeaza singur,
de pat~q()ripe!zi:d!mineata la trezire, inai te de pranz, inainte de cina $i inainte de
amerge!a culcare.
Telin.. ':. id.l :.de r.... ~..•... I.a. x...•. are., folosita in mod r~petat, contribuie la seaderea nivelului de
tensiurie 1 3 . paeientului in intervalele dintre exercitii.
Un alt :~xerdt.iu de'relaxare este medit ,/ia.
EXERCIJI/ PENrrRU MEDITATIE
I: :~
oj:;
a) Sa sta inpozitie $ezand sau culcat.jcu ochii inchi$i, $i se incearea relaxarea
tuturar rhu$Chilor, incepand cu picioarele.
b) Se inspira, lent, pe nas (se poate nu ara pana la patru); se expira lent, printre
buze (se pdate humara pana la $ase), in itm natural.
c) Se supravegheaza corpul pentru zon Ie de tensiune $i se relaxeaza con$tient
aeeste zone; corpul sa fie relax at ~odihni. .... . .. '., . . ,',
'd) Se' conUnua'respi~ia, a$a cum es e descrisa rnai -s~;,- eO~$tientizandu-se -
sentimentu/ de bine al corpului; aceasta et pa poate fi coritinuat~ timp de 1 0-20de
minute sau, dupa cinci minute, se poate tr :ce la punctul e) .
e) Se asculta un sunet sau se vizualize za 0 imagine pentru relaxare, in timp ce
se continua exercitiile deserise.
f) in acest moment, poate fifolosita ~tosugestia; de exemplu: "am controlul
asupra intregului'C. orp; atunci cand sunt te sionat, ma pot 0pii, pentru a inspira tot
aerul de care am nevoie ~i pentru a alung tensiunea".
..g}Dupa autosugestia mentala, se conti ua respiratia lenta $i se revine treptat la
starea mentala normala. .
h) M.~ditati~. poate fi folosita in arice mloment in care este necesara obtinerea
unei stari de relaxare (de exemplu, pentru rinduce somnul).
23
....
(;. , ~
234
- asigurarea lenjeriei pe pat curata ~i uscata
- asigurarea unei temperaturi adecvate in salon
- adoptarea unei pozitii comode, pe saltele confortabile
- diminuarea interventiilor de ingrijire in perioadele'de somn
_ promovarea unei activitati zilnice (ex. participarea la ingrijiri)
_ crearea unui mediu de siguranta fizica ~i psihica (bare laterale la pat,
lumina de veghe)
_ statuireapaciehtului sa-~i goleascavezi.:ia urinara inaint,e de culcare
Favorizarea ritualurilor adormirii:
- aerisirea salonului
- exercitii de relaxare
- citit
- privit la televizor
Educalia pacientului:
- stabilirea unui orar de sornn ~i odihna •' !..'
- explicarea rolului somnului ~i odihnei pentru refacereaorgani~mul.ui
_ necesitatea evitarii factorilor care influenteaza somnul '~i .odihna (obo-
seala, stresul, cafeaua, alcoolul, mediul cu supraTncarcare .de stimuli
senzoriali) .
Exerci~ii de relaxare
Exercitiile de relaxare pomesc de la un model holistic al starii de boala $i
sanatate, model bazat pe prezumtia ca individul este 0entitate psiho-biologiea
unitara .
Se pot utiliza diterite tipuri ~i tehnici de relaxare. Pacientulva fi intrebat mai intai
daca vrea sa invete 0 anumita tehnica de relaxare, pe care apoi 0va putea apliea
singur. Daea pacientul i$i manifesta dorinta de a invata, asistenta Ii va prezenta 0
vederegen~rala asupra a ceea ce i se va cere safaca. I se va arata cat de
iri1port~lf1t.este ca'grupele 11m!'! de mU$chi $i artiClJ latiile sa fiuJ ie:incordate $i in ,
tensiune; in timpul aplicarii tehnicii de relaxare, asistenta va folosi -0voce calma,
Iini$tita. .
• Pacientul va fi rugal:
_ sa se intinda foarte lini~tit, astfel ineat bratele, picioarele, spatele $i gatul
sa fie intr-o pozitie confortabila .
-sa-$i aminteasca un moment sau 0oeazie dinviata lui cand s-a simtit
foarte lini$tit $i fericit
_ sa inchida oehii $i sa-$i concentreze gfmdurile asupra acestei amintiri
_ sa inspire incet $i profund, de cinci ori, expirfmd lent aerul printre buzel
e
stranse .
- sa-~i relaxeze pieptul $i stomacui
I
,
t !
"\
.•~
I ~
~ ....._ ...
~~
Manifestari de independen~a
237
- Credinla: indivizii care adera la 0religie sau la ideologie poarta
ve$minte sau obiecte care sunt semnificative pentru ace$tia sau
pentru comunitatea carora Ie apar1in.In plus, purtarea uniformei
permite indivizilor sa se distinga in societate ca facand parte
dintr-un anumit grup.
- Emofiile: influenteaza alegerea ~i purtarea ve$mintelor care
permirr~rimarea unor' sehtimente ~i a unei tf'i'tri de confort
psihic.
Clima: cea calda obliga indivizii sa-$i aleaga ve~minte care sa Ie
permita mentinerea temperaturii corpului; pentru a impiedica
acumularea de caldura $i umiditate se vor purta ve~minte albe,
largi, ample, u$oare. in timp ce ve$mintele de culoare inchisa $i
groase mentin temperatura corpului in limite normale,
impiedicand pierderea caldurii.
Statutul social. societatea, prin normele sale, impune indivizilor
un statut care-i obliga sa S8imbrace $; sa poarte obiecte prin
care sa dovedeasca rangullor social. Dupa conditiile financiare.
pot aparea limite in alegerea $i purtarea Imbracamintei.
Munca: conditiile de munca pot, de asemenea, influen!a
alegerea $i purtarea ve$mintelor. .
Siguran!a muncii este data de echiparea cu obiecte speciale de I
vestimentatie. protectiv impotriva accidentelor, frigului, ..
zgomotelor etc. I
Cullum, p'in vc,minto so poate cont,ibui la conse"'a,"a I
traditiilor $i, de aC,eea,oamenii adopta imbracamintea care Ii va
distingede ceilalti (portul popular). ,.
; i ' i
I _~.'.•
psihOlogici
Sociologici ~i
cult urali
~'~n:n.ifi~li.a",;. ::~~$n:i{1t~:tqt~~ac£1 ac~.ryl corpul.uillan, i1.9scund.e. $id.1
: ve! ; anmt elor proteJ eaza . . __
- ele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup
"
social, profesional, cultural, religios etc.
"
Alegerea
1- ve$minte alese dupa gust $1circumstan!e (personalitatea
personal a
individului. ocazii festive, protejarea corpului de intemperii,
preferinte vestimentare, modal
Sort area
- adecvate functiilor psihologice •in concordan!a cu importan!a
ve~mintelor
acordata Imbracamintei $i tinutei personale
Calit at ea
- adecvate c1imatului,statutului socio-cultural
ve~mintelor
.,'
n~eaza satisfacerea n~voii
236
, rJ : : :.•' ' ' ' . ,,. \!""'_~ ~t;::.. ';, ., ;". "~.i _ la. 1'..
:- ~~rsta~~empea!ura co:puluivariaza in'f~~ctie.de varsta; L .
mdlVldull$1 proc ra ve$mmtele adecvate pentru a se proteJ aI
impotriva variatiil r temperaturii mediului ambiant.
- Copiii mici $i p rsoanele In varsta au'temperatura corporala
mai coborata dec t persoanele adulte, decHrebuie sa utilizeze
ve$minte mai c" Iduroase (copiii au tendinta mai mare de
pierdere a tempe aturii datorita unui sistemde autoreg!are mai
labil, fiind in dezv Itare, iar varstnicii, datorita diminuarii functi!ior
organismului).
- Talie, statura: i1vederea asigurarii star,ii"debine, indivizii i$i
aleg v8$mintele i functie de talie $istatura.
- Activitate: pent u confort $i libertatea In mi$care, indivizii in
functie de activita e poarta ve$mintele adecva,te.
6. NEVOIA PE A S~ iMBRAcA $1 DEZBRAcA
Jmbri i ei i mi ntea este eel mai evi dent i ndi cator
al apartenenlei la di feri tele subeulturi '
(L Chelce~)
in satisfacere?ilevo,ii
cf.llul, contrar animalelor, are n voie de haine cu care's~~e imbrace, pentrua
se proteja de rigorile c1imei; preoc pat de sanatatea sa;el~'t$i alEi'geve$mintele
adecvate circumstantelor $i necesit tilor proprii. , ,"~
Ve$mintele atesta integritatea i dividului $i ii protejeaza intimitatea' Sexuala.in
plus, imbracamintea, din punct de edere estetic, contribuie;ia,,expreSiacorporali'!
$i participa. in mod semnificativ, la omunicare.
Defini~ie '4 p.
Este 0necesitate proprie indivi ului de a purta imbracaminte adecvata dupa
circumstante, temperatura zilei, a tivitate, pentru a-$i prot,eja corpul de rigorile
climei {frig, caldura. umiditate), per itandu-i 0Iibertatea mi~carilor.
Ve$mintele asigura 0buna exi enta $i proteetie a intirriiffitii sexuale $i au, de
asemenea, 0semnificatie aparte p ntru un grup, 0ideologiesau lin statut social.
Ve$mintele pot deveni elemen de prelungire a persona,lilaiii" alegerea unui
ornament, exprimand individualitate ,sentimentul de demnitate $i autorespect.
L ipsade imbracaminte poate re rezenta 0pierdere a libertatii (cand este obligat
sa poarte ceea ce nu-i face placere $i un mijloc de pedepsire; ,
Din punct de vedere al psihiatril r, vestimentatia este un semn de sanatate. 0
imbracami~te bizara, stridenta. cu multe podoabe poate exprima chiar 0boala
psihica.
~.•'t.- .~"- : -,4.-' •
Biologici
I '
I~
I :
I
1
1
I '
I
1
I
1
I
I
1
" '
" I
~- I
I
I
I
I
I
1
. ~.
-' .1.
.1
I
I
I
i r nbr ac a~i dez br ac a
~inuta vestimentara
dependen~a
23
-e:;;ecuri
.-' -conflicte
-saracie
'pier'clerea cuno$tinlei
- insuficienta cunoaftere de sine, a celorlal1i :;;ia mediului
TnConjurator
-' -insuficienta cunoa:;;ter$de sine, a mediului inconjurator
!.
:.-Apatie In a se Imbrac
-Acces de melancolie
incapacitatea extrinsec,
-obstacole ce impi~dica mobilizarea membrelor superioare
(aparate gipsate, sistemjede imobilizare -chingi, benzi adezive,
pansamente, plagi)
d~zechibre
-durere '
-slabire
. -fatigabilitate
, :-tulburari de gandire
-' -anxietate
-stres
:-pierderea imaginii de sine
-:-pierderealseparatia
' ~~ituatie de criza
1.:Dificultatea dea 5
2. De~'nteresulpentr
Manifestari d
prez~nta~doua probleme de depe
." " }j,,.' ' ,. •••::L.'.-::..•.. ;.~. " •• .~~ :4"," ... ," .. ':;W:-Y '. ......~
D.ficultateal i - Dificultatea de a-91Inc eia 9i descheia nasturil
incapaciti:m~a 1-_ Dificultatea sau inCa acitatea de a-$i mi:;;camembrele su-
de a se perioare
imbraea ~I . -Dificultatea de a se inqalta 9i descalta
dezbraea
" Refuzul deai .
se imbraea ~i
dezbnlca
" ' ..}
~•..-
-
"'"i
238
incapacitatea intrinseca
- fezarea fizica (fracturi, arsuri, plagi)
- diminuarea motricitatii membrelor superioare (slabiciune,
paralizie, hipotonie, pareze) ,
-absenta unui membru superior sau unei portiuni din mem-
bru (bont)
II. Dependenta in satisfacerea nevoll
de a se imbraca $; dezbraca
- Interven~me asistentei -
Mentmerea independentei
Surse dedificultate
. Problemele de dependenta In satisfacerea acestei nevoi sunt:
1.Dificultate de a se imbraca ~i dezbraca
2~Dezinterespentru' tinuta vestimehtara ,. ,
. 3~Neindemanarein a-~i alege hailie potrivite (anexele 2~i 3)
De ordln flzie
- invata persoana sa-:;;i aleaga imbracamintea corespunzatoare climei,
temperaturii mediului Inconjurator, activitatii, varstei " '
-exploreaza gusturile :;;isemnificatia ve:;;mintelorla fiecarepersoana
-Incurajeaza perSOafl' :\pentru a-:;;ialege singura imbracamintea, prnamentele,
accesoriile dorite
Proprietatea -reliefeaza nivelul socio-economic, statutul social
ve~mintelor
Purtarea de -pune In eviden1a rangul social, insemnatatea personala (prin
obiecte medalion, talisman), functie religioasa, secta religioasa,
semnificative calitatea de functionar de stat, ritualuri etc.
Exig~nte in moda, norme sociale; ordonat, curat tot timpul,lri orice activitate
intimitate -functionala, estetica
~ •. _e-
' ; .<. .,. " -:.. ,. .- , .
Capacitatea -mobilitate articulara, tonus muscular, maturitate psiho-motorie
fiziea de im-
~i; . ~ ; _ , ,
braeare ~i
dezbraeare " .:'
Talie ~i
-varsta, sarcina, grad de dezvoltare a tesutului adipO' setc.
statura
}, ...•
- Interven~iileasistentei -
Pacient cu dificultate de a sei~braca ~I dezbraca
- Imbrckamima exc!gerata, caraghioasa, coafuri bizare
240
INTERVENTIILE A ISTENTE/, AUTONOME $1DELEGATE
- educa pacientl privind importanta; vestimentatiei in
identificarea perso a1itatii ' ,
- noteaza zilnic i teresul persoanei pentru a seimbraca $i
dezbraca
- supravegheaza c ce se imbraca ."::' i :
- explica legaturile dintre tinuta vestimentcl'r,a.limagirye$i stima
~~M .. .
-.,. incurajeaza paci ntul ~;.'0
- identifica capacit tea $i limitele fizice ale persoaneiirigrijite
- ii acorda timp uficient pentru a .se imbrika $i dezbraca;
recomanda, daca mete$te, sa seimbrace in fotoliu $ezand
- sugereaza aparti atorilor sa-i procure pacientului haine largi,
U$orde imbracat, c modde incheiere simplu; incaJ tamintefara
$iret
- face zilnic exercit i de motricitate fina cu pacientul descriindu-i
gestica necesara i bracarii
- asistenta imbrac ~d:ezbr.aca pacientul in:G~z: dE;: parA1i4.ii"ilJ ~
me.r:nQr~or, ,sustin. mtm~l11brulparalizat in timpul irnbracarii;
incepe imbracareacu membrul paralizat $i apoi cu cel sanatos
$i dezbr,icarea in od invers.
- evalueaza grad I ~ confuzie $i observa schimharile de
comportament, ori ntandu-I regulat in timp $i spatiu
- solicitapersoan- sa se imbrace, vorbindu-j. c1ar,distinct, cu
respect $i rabdare, respectand ritmul acesteia
-: explica gesturil pe care trebuie sa Ie faca pentru a se
imbraca, in Iimbaj i teligibil
- a$aza obiectele 10 camera in aceea$i ordine tot. timpul, iar
. hainelein ordinea f Icsirii lor $i solicita paciefltuiuila dezbracare
sa Iepuna in ordin inversa
•....~
{iliibr.~«:~rea_~i1lez6i"aC'i'rea": paciEmtu lui~
,-- -------~
- protejarea corpului $i asigurarea intimitatii
- alegerea lenjeriei in functie de:
- sex (ci'tma$ade noapte sau pijama)
- temperatura rnediului"
....oJ g.t. vatsta' , .. - -
- talie ~i statura (sa asigure lejeritatea mi$carii)
- de integritate fizica $i psihica a pacientului (comoda $i cu
mod simplu de incheiere)
- pregatirea lenjeriei la indemana pacientului
- explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza afi efectuate
- incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functie
de capacitatea $i Iimitele sale fizice
- felicitarea pentru fiecare progres .
-ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sauefectuarea inte-
grala a tehnicii (Ia nevoie, se efectueaza de catre doua
asistente).
" Viafa este ansamblul funcMor
care rezista mor/Ji "
(Bichat)
Defini1=ie
•••• 0,
7. NEVOIADE A,.M.e.NTlNE TEMPERATURA'
CORPULUI-iN- LIMITE NORMAlE
Seop
Interventiile
asistentei
IIDE RET/NUT:
-':In::ca~!mfectiu nilopla:iiiveiul.-rhemorefor-supe.rioare;:se:inGepe'cu.aezbracare~;
(memb(Uluirsanams~irnb'facarea..rncer,.a:nd~cu :memotUl:-a:fectat:;J
- Incawl afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua
- sustinim~amembrului paralizat.
- acordareade trmp suficient pacientului pentru a efectua tehnica
- abordarea pacientului cu rabdare $i calm
Mentinerea temperaturii in limite normale esle necesitatea organismului de a
conserva0temperatura la ungrad aproximativ constant, pentru a-$i menline starea
debine.
I. Independenta in satisfacerea neva;;
Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre
termogeneza $i termoliza. Menlinerea echilibrului este asigurata de func!ionarea
centrilorte\moreglatori, situati in hipotalamus.
241
.~-.
------------~-- ~
- Neadecvate talieil masei corporale
~~
Pacientul cu
tulburari
psihice
reca~tiga
independenta
de a se
imbraca $i
dezbraca in
termen de...
OBIECTIVE
Pacientul sa
cunoasca
importanta
satisfacerii
de a se
imbraca ~i
dezbraca in
termen de...
Pacientu/ sa
se poata
imbraca ~i
dezbraca
singur in
termen de...
Alegerea
inadecvaHi
de ve~minte
Ve~minte
inconfor-
tabile
_.._.~.~'--
Dezbracare
continua
"I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I" =~.
I
I
I
'\1-
:~
I
I
I
I
I
I
I
I
.:.;
I
I
I
I
~_ . ,
Manifestari del independen~a
, - nou-'nascut $i copilul I C 36, 1-37, 8° C
- adult 36-3]0 C obtinut" prin masurare Incavitatea axilara
-'-varstnic 35-36° C
'- Prin masurarea temp raturii In cavitatile Inchise (reet, vagin,
cavitatea bueala) valoril sunt eu 0,3-0,5° C mai mari decat cele
axilare.
:- culoare roz, temperat racalduta
- transpiratie minima
- senzatie placuta tala efrig sau ealdura
-18-25
0
C
- Exercijiul - In tim~UI activitatii musculare foarte intense,
temperatura eorpului pate cre9te cu 2,2-2,]0 C peste valorile
normale, dar revine c nd activitatea Ineeteaza. Temperatura
cbrpului scade Intimp Iinactivitatii.
•I- Alimentajia - ingesti de alimente, Inspecial proteinele, ridica
temperatura corpului.
- Variafia diurna -:-tern eratura corpuJ ';k. , 'ariazaInfuncped9 ora
zilei: este minimaIntre rele3-5 dimineata (remisiunematinala),
datorita diminuarii pro eselor metabolice In timpul somnului;
este maxima seara, Int e orele 18-23 (exacerbarea vesperala);
valorile matinale sunt c 0, 5
0
C mai mici decat vesperale
- Sexul - la femei te peratura corporala Inregistreaza valori
peste 3]0 C In a doua jumatate a ciclului menstrual, In timpul
ovulatiei.
- Anxietatea
-i EmojiJle puternice ppt determina 0 cre$tere a temperaturii
corporale
_ 'ILocul de munca qu conditii de cre$tere sau scadere a
temperaturii mediului lambiant pot determina dereglari ale
tE:)mperaturiicorpului
- Climatul - umed 9i cald determina cre9terea temperaturii
Corporale, climatul r ce $i umed determina scad~rea
. ' t~rnperaturii corpului , :. ..
. ji~, _ . iLocuinja - temperat ra Incaperii influenteaza temperatura
;1; 'coqJ t'Hui. AsHel: cam ra supralncalzita produce cre$terea
. . : temperaturii corpului pr n radiatia aerului catre individ, Acela$i
. \ fenomen, Insens invers seIntampla candtemper~turalocuintei
este scazuta.
~:::
---"~-'-
Temperatura
corporala '
Piele
Temperatura
mediului
amb ia! " ! t
'Pa"ctoriici:ii'i"e influe~. :!aza satisfacerca nevcii
i _ Varsta. Nou-nascu;ul $i copilul mic ~u'termoregla~ea fragila:l
datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura lor !
corporala este U$orinfluentata de cea amediului ambiant.
Temperatura corpului la nou-nascut este cuprinsalntre 36, 1~i
37,8° C :
_ Adultull$i mentinetemperatura corpului Intre 36-3]0 C
_ Varstnicul, prin diminuarea proceselor nervoase, este pre-
dispus la temperaturi In jur de 35-36° C (prin diminuarea
proceselor oxidative). '
Factori
b iologici
242
In producerea de dildura - termogeneza - interVin procesele biochimice
caldura fiind rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin activitate~
musculara $i glandulara.
In pierderea de caldura - termoliza - intervin mecanisme fizice, caldura
pierzandu-se prin piele, plamani, rinichi.
Pierderile se realizeaza prin:
_ e~'aporare, care reprezinfa pierdereacaldurii datorita. (~ jnarii transpiratiei. ;;i
evaporarii ei prin piele. Respiratia antreneaza a pierderede caldura $i, astfel
racirea corpului; ,
_ radiajie, care reprezinta pierderea dildurii sub forma de unde electromagnetice,
atunci cand temperatura mediului Inconjurator este mai mica dedit temperatura
corpului; . , . .
_ conducjie, care reprezinta 'pierderea caldurii prin contactut direct al corpului cu
obiecte reci (bai reci, cuburi de gheata); ,
_ convecjie, care reprezinta pierderea caldurii printr-o circula!ie de, aer Injurul
corpului (evantai, vant rece).
Temperatura mediului Inconjurator influenteaza termogeneza astl~l:
_ cand temperatura mediului Inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce0
cre$tere a activitatii musculare (tremuraturi) $i deci se intensifica , procesele oxi-
dative; ~. '" ::i'
_ cand temperatura mediului Inconjurator cre$te, se produce pecale r!3f1exa0
diminuare a proceselor oxidative;" ;'
In pierderile decaldura intervin mecanismefizice:
_ vasoconstricjie, Incaz defrig, deci pierderi redusede caldura;
_ vasodilatajie, In caz de temperatura crescuta a mediului, . decipierderi mai
mari de caldura.
Echilibrul dintre termogeneza $i termoliza se nume$te homeoter,mie.
. .'
244
245
Manifestari de dependen~a
In evolutia oriearei febre (hipertermie) se disting trei perioade:
- perioada iniliala (de debut)
- perioada de stare
- perioada de declin
Perioada de debut poate fi de cateva are - debut brusc - sau de cateva zile -
debut lent.
Subfebrili- - mentinerea temperaturii corporale intre 37-38° C
tatea
Febra - mentinerea temperaturii corporale intre 38-39° C
moderata _. . I
-- _ . - " - .'-' ~~,
Febra - mentinerea temperaturii corporale intre 39-40° C '
ridicata
Hiperpirexie - mentinerea temperaturii corporale peste 40° C
Frisoane - contraetii musculare puternice
Piele ro~ie, ~pielea, la inceput, este palida, apoi ro$ie, calda $i transpirata
calda, umeda
Piloerectia - piele de gaina, senzalie de frig I
Sindrom ~ grup de semne: eefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee,
febril inapetenta, sete, oligurie, urini concentrate, convulsii, I
halucinatii, dezorientare
EruPti~" . . - macule, papule, vezicule, Intalnite in bolile infeclioase
cutanat~
Fel>fii . - menlinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii
continua peste 3]0 C eudiferenta sub 1° C Intre valarireinregistrate dimi-
neata $i seara
Febra -' .diferenta de e~Hevagrade intre valorile inregistrate dimineala
I. intermiten'ta $i seara in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand ../
sub 37°C
Febra '---'- diferenta de cateva grade intre valorile inregistratedimineata I
remitenta $i seara, In Perioada de stare a bolii, dar eele mai mid va10rinu
-scad~ub 37° C-- .'.--' k. ,h_ • - "
Febra - perioade febrile de 4-6 zile, ce alterneaza cu perioade de
recurenta afebrilitate de 4---6zile, trecerile faeandu-se brusc
Febra - perioade febrile, ee alterneaza cu perioade de afebrilitate,
ondulanta trecerea facandu-se lent
Ie ale hipotalamusului, provocate de ano-
substante toxice piretogene (bacterii,
ului de termoreglare
aldura sau frigul excesiv lacare este expus
Ie: hipo- sau hiperfuncpa tiroidiana
~-~-----
ratura ridicata din mediu
eratura scazuta din mediu
- calitatea necores unzatoare a ve~mintelor
- cuno~tinte insufi iente despre mediul inconjurator, despre
sine
- dereglari function
malii cerebrale, d
droguri)
- imaturitatea siste
- supraincarcarea:
corpul
- dereglari hormon
- anxietatea
-mania
Survin doua probleme de depen
1. Hipertermia
2. Hipotermia
Sursele de dificultate ale Jcestar probleme' ~~.'dep~nden~a
Interven~iileasist.!!ntei p~ntru men~in!rea independen~ei
In satlsfacerea nevan
- cfmd temperatura m~diului ambi~nt este crescuta, inva.tapacien.tul: .
- sa reduca din alimentatiel alimentele cu valoare calorica mare; de '
exemplu, grasimile
- sa consur:r:ll:~,-'ichid~ ~i alim nte recI _ .'''».
- sa aiba 0 buna ventilatie in incapere, fa locul de munca .-0
- sa aiba imbracaminte lejer ,ampla, de culoare alba
- cand temperatura mediului ambi nt este scazuta, invata pacientul:
- sacreascacantitateade alim nte, ingeneral, ~ia celor'calorigene,in special
- sa ingere lichide ~i aliment calde
- sa aibi'l in incapere temper tura de 18-25° C
- sa poarte imbracaminte cal uroasa
Surse de
ordin fizic
II. Depeden~ain sat;s~acereanevo;; de amen~;ne
constanta temperatura corpf.'lu;
J :. :
Surse de
ordin
psi,,!ologic
.Surse de
ordin
sociologic
Lipsa
cunoa~terii
Prezentam cele doua probleme e depen~enJ a
1. Hpertermia
Problema de dependentaconsta n ridicarea temperaturii corpori:lIe deasupra .
limitelor normale: 37° C la adult.
Hipertermia poate constitui un me anismde aparare a organismului, pentru ca,
in momentul invaziei microbiene, termina producerea de anticorpi printrco
cre$tere a metabolismului.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1-
:1
I
,1.:1"
~}
II
.'
246
Hipotermia reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limite normale,
cauzata de un dezechilibru Intre termogeneza ~itermoliza. Este mai putin nociva
decat hipertermia.
In copilarie, hipotermia este cauzatade lipsa de maturitate a mecanismelor de
termoreglare; la adult - de expunerea prelungifii la trig, de deregliiri endocrine, de
abuzul desedative $i alcool; la persoana varstnicii, cauza este incetinirea acfivifii/ii
sistemului nervos.
In evolutia oridirei febre (hipertermie) se disting frei perioade:
- perioada initiala (de debut)
- perioada de stare
- perioada de declin
Perioada de debut poate fi de cateva ore - debut brusc - sau de cateva zile -
debut lent.
Perioada de stare poate sa dureze zile sau saptamani, aspectul curbei febrile
'c',"" fiind diferit, In functiede boali'i. '--,....,.
Perioada de declin poate fi scurta - declin in criza - sau de cateva zile - declin
In Iiza.
I
I
,'
"
I
I
I
I,
I
I
I
I >
I
I
I
I
Manifestari -Iedependen1:a
Hipotermie:. : - valori ale temperatu i
i corpului sub Iimitanormala: 36° C
Hipotensiune
- scaderea tensiunii a eriale
arterlala
Cianoza
- coloratie vinetie a bu7elor, unghiilor, urechilor
Eritem'
-:'~ro':;;eatafetii, urechilcr: mainilor,
.'7".--.-'
Edem
. -:,tumefierea intregului corp
generalizat
"
Durere
- la nivelul regiunii expuse la frig
OboseaJ a " '-stqr~ de epuizare mLsculara
Tulburari de .
- vorbire lenta
vorbire' ,
I~
Somnp1enta - nevoie erescuta de s mn
Deger~~uri ';~:t-Ieziuni de necroza fa
ivelul pielii, determinate de temperatura ,.~X . "
:;1:'
scazuta
Apatie "
,
- 'indiferenta
Pareste~jJ , ill, {-senzatie de amorteli
i furnicaturi In regiunea expusa la frig
"
"
r
hipotermie
" ~
Pacient cu
,
! OBIECTIVE "
INTERVENTlILE ASI TENTEI, AUTONOME$1 DELEGATE
Paeientul,sa ' - incalze~te lent pacien ul cu paturi. termofoare
aiM tempera- - ere:;;tetreptat tempen tuta mediului ambiant
tura corpului - recolteaza sange pe
tru cercetarea glicemiei, hemogramei,
In limite
,
hema.tocritului. . .- .
t..- .
..-•. i
fiziologice - pregate~te pacientul r entru EKG
Pacientul sa'.
- adiministreaza lichic
e u:;;or caJ dute, In cantitati mici, la
fie eehilibrat ,intervale regulate de tilTp
hidr-oelectro- ' :.... ealeuleaza raportul in
esta-exereta pe 24 ore
Illie
Paclentul
- pune extremitatile pac entului In apa calduta de 37° C
sa-~i pas-
- maseaza extremitatile
treze integri-;. - administreaza tratan
entul prescris: antibiotice, corticoizi,
tatea tegu-
,
analgezice
mentelor
24
;
I
L : - .
fi> •
2. Hipotermia
- Interven~iileas! stentei -
Paeient eu hipertermie
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELI:'~ATE
Pacientul - aerise:;;teIncaperea
sa-~i menJ ina - asigura Imbracaminte lejera
temperatura - aplica comprese reci, Impachetari reci, punga ,cu,gheata,
corpului in frictiuni
limite - incalze:;;te pacientul in caz de frisoane
','
fizi610gice - administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice,
'... r!ntibiotice
<':,.'
Paeientul sa - calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 ore
fie eehilibrat - serve:;;tepacientul cu cantitati mari de Iichide'
hidroelec-
trolitic
Pacientul sa - schimba des lenjeria de pat $i de corp
aiba 0stare - mentine igiena tegumentelor
de bine fizic - pregate~te psihic pacientul, Inaintea tehnicilor de recoltare :;;i
r ~i ~il1!~.c, _
examinare
',,:1.. '- ..
.'
Fig. 52 - Masurarea
lemperaturii in cavitatea
bucala
- se introduce bulbul termome-
trului in rect, prin mi:;;caride ro-
tatie :;;iinaintare
- termometrul va fi tinut cu mana
tot timpul masurarii
..,.se mentine termometrul 3. mi-
nute '"
- dupa terminarea timpului de menti-
nere a termometrului, acesta se
scoate, se $terge cu 0compresa
- se cite:;;tegradatia la care a ajuns
mercurul termometrului
- se spala termometrul, se scutum
- se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (sol.
c10ramina1%)
- se noteaza valoarea obtinuta, pe foaia de temperatura
- notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei $i
timpufui zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii,
doua diviziuni de grad
- se une$te valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru obti-
nerea curbei termice
- in alte documente medicale, se noteaza cifric
- interpretarea curbei termice
.i. i~
249
• DE RETJ NUT:
• in mod curent, temperatura se masoara dimineata, Intre orele 7 $i 8; $i
dupa-amif1za, intre orele 18$i 19
<a temperatura axilari'l reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5
zecimi.degrad mai joasa' decal cea central a _
.1masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la cOpii, la
pacientiiagitap, !a eei cu afectiuni ale cavitafij bucale; rnciintecu 10 minute ge
ifltroduc~rea-tef'AlOlI!etrUltrittl cavitatea buca!'a, paCientul'nu va consuma lichide
.reci sau calde $i niei nu va fuma
• t.g~peratura masurata rectal este mai mare decat cea maslJ ramaxilar cu
0,4-05
0
~area temperaturji fR Feet eS~indicata la pacientii agitati $i la cei cu
afectiunirectale; pentru masurarea rectala, copiii mici sunt a$ezati In decubit
dorsal, cu picioarele ridicate, sau In decubit ventral
•masurarea temperaturii in vagin urmare$te acelea$i etape ca la masurarea rec-
tala, introducandu-se termometrul in vagin; este contraindicata in bolile aparatului
genital feminin; valoarea ei este mai mare cu 0,5
0
decat cea axilara
• pentru masurarea temperaturii corpului se rnai pot utiliza termometre cutanate
$i termometre electronice.
,'!.; ,
~
Fig. 50 -" Scuiurarea
termometrului
- termometru maximal
- casoleta cu tampoanlede vata :;;icomprese sterile
- recipient cu solutie d6zinfectanta
- tava medicala
- lubrifiant
- alcool medicinal
- ceas
- pregatireamaterialelo langapadent
~pregatirea psihica a acientului
- spalarea pe maini
- se scoate termom~rul din solutia
dezinfeetanta, se elate te :;;ise :;;terge
eu0eompresa, se se ura (Fig. 50)
- se verifiea daca e te in rezervor
mercurul
a) pentru masurarea H " axila (Fig. 51)
- se a:;;azapadent I in pozitie de
decubit dorsal sa in pozitia :;;ezand
- se ridica bratul p cientului ,
- se :;;tergeaxila pr ntamponare cu prosopulpacientului
- se a:;;azaterm trul tu rezervorul de mercur'in centrul
axilei,'paralel eu acele
- se apropie bratul e trunchi, cu antebratul flectat pe supra-
fata anterioara a oracelui .i
- daca pacientul e e s1abi,t,agitat, precum $i Ia copii, bratul
._ , va ftmentinut in eastapozilje de,catre asistenta
--:-.:. termometruTse npnetimp 'de 10' mrriufe '- .,
b) pentrumasurarea i {;avitatea bucala (Fig.'52):
- seintroduce term metrul in eavitatea bucala sub limba sau
pe'latura externa a arcadei dentare
- pacientul este ru at sa inchida
gura :;;i$a respire pe nas ~;~~ .
- se mentine term metrul timp de ~. ,
5minute_
c) pentru masurarea r ctala: """ '0 '. , , I
~selubrifiaza term metrul ' . \:..-,~
- se a:;;azapadent I in decubit la- ," "
teral, cu membre e inferioare in '- .••••. ..L
s~miflexie, asi urandu-i inti- Fig. 51- Masurarea
mltatea lemperalurii in axila
Intervenliile
asistentei
Seop
Loeuri de
masurare
Materiale
neeesare
Tehnici de evaluare $i in rijiriasociate nevoii de a
men~inetemperatura c rpului in limite normale
Masurarea emperaturii
- evaluarea functiei d termoreglare:;;i termogeneza
J ~xila"plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin
•....•...,::
I :
I
I
'1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~.
I
.,
i
I
NOTAREA GRAFICA A TEMPERATURII
CURSE
TERMICE
.•t.
40"
' I • i .dlm"' ••
I
.
't I •
;
4t'L •
. I' .
ar ..• ., ;
Ziua
, .. -j'~
4 1 5 1 6 1 71 8 1 9 1 1 0 1 1 1 1 1 2 1 1 3 1
I , . .t. ~c~
40'
1 4
... : .•.. : ~:
'I
A'A.A'A A.A
a.'
Zile de boa/a 1 2 3 4 5 6 7 's 9,
1 0 .1 1
37'
v v v Y VV'vVI
as'
0 R T.A. P T
OS os OS [ S OS os os cs OS [ S D a.
n
(I
I'
a) subfebrilltate
.•. . ,
'.'
.,
. - ..
H'
":
.•t.
,
, .
b) febr4 iriversA
3000 60 30 160 41°
.-
I
4to
••
i , :
40"
J k :
:,.- :
:' :~
••
I
25 140 40°
II
\ I A
u.
2500 50
ar
I.
1 , .1
, , I
:ta"
.".
.-
,
', '
..., , j: \ J ~j ~ ~: •' .7'
c) febrl interniltentl
..•• r- I ly.I \..l " ' v \ l \ f\ .
I:.
2000 40 20 100 38°
HO ,
~ ; '~
d) fabrA inlennitanl4 periodicA
oW
.
M f\1 .
A l i
I
a-
I
1500 30 15 ; 00 38° .~
N Y ' V \ A
I'v
f " 4
~,
.1
3r
.
, j
J
"
~; H- - : V'V'J
~'! W " \N
~
1000 20 10 80 37°
I"
.
; .'
;
.~ lebI:~r.ecure~. .'. ._
" .'
- <."".- ~.
..
"" c.
~. ..•.~ .- , - . '." ~ L. ..., .•
.' " r_- ,~'~
IV
~- I( ""
40-
...
500 10 5 60 36°
~
1 \ A
.... "
i
I f
as- V V'- 4 .A ~ itA
I
0 0 0 40 35°
I
' V'1 ; J v r
"" , ;
I
37- .' A
'Ho 'I\.f.r\../ Y, '/\ A I,A , .f'J
I , i
VV"" v~
........ f) febrfl ondulanta
250
tF ~:
251
I'
(
!
.C
! "! •..:••
l
'""1
' ,
- EmoJii/e. Pot cre$te sudoratia; pielea esle acoperita de
transpiratie $i necesita masuri specifice de igiena
- Educajia. In functie de educatie, indivizii audeprinderi igienice
diferite, unii acordandu-Ie 0atentie deosebita, allii mai putin.
- Cu/tura. Importanta curaten[ei difera dupa nivelul de cultura.
Indivizii au obiceiuri .de)~;)na $i Guratenie Garevariaza ca
frecventa $i manifestare.
- Curentu/ social. Apar obiceiuri deigiena $i curalenie dupa
moda (coafura, produse cosmetice etc.)
- Organizarea socia/Ii. Obiceiuri de igiena Infunctie de conditiile
fizice, materiale sau de promiscuitate.
Manifestari deindependen1=8
- lungime, suplete, stralucire
-'-configuratie normala, curatenie
- mucoasa umeda, tose nazale libere
- dentitie alba, completa, fara carii
- mucoasa.bucala umeda $i roz
- gingiile aderent!3dintilor $i roz
- curate, taiate scurf, culoare roz
- curata, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal
- baie, dU$(frecventi:l, durata)
- spalarea dintilor (frecventa, periaj corect, produse folosite)
- spalarea parului (frecventa, produse folosite)
n. Dependenta in satisfacerea neva;;
Cand aceasta nevoie nu este salisfacuta, apar cinci probleme de dependenta:
1. Carenfe de igiena
2. Alterarea tegumentelor $i a fanerelor
3. Dezinteres fala de masurile de igiena (vezi anexele 2 $i 3)
4. Dificultate de aurma prescripJ iile de igiena (vezi anexa 2)
5. Alterarea mucoaselor (vezi anexa 3)
253
l~,t~f~Jl~iile.' asistentei ,pent...um.en.~ne~eajndepend~ntei
, insa:tisfacerea nevoii
- exploreaza obiceiurile pacientului
- planifica un program de igiena cu pacientul, in functie de activrratilesale
-:-il invata masuri de igiena corporala
Factori
psihologici
Factori
sociologici "
urechi
cavitate
bucala
nas
I
"""1l- ;
.Rana daca se deschide anevoie se ;nchide.•
(proverb roman esc)
I CURAT, iNGRIJIT,
ENTELE $1 MUCOASELE
252
_,:- Varsta La COPil1i persoanele iri \larsta, pielea este mai
. '''sensibilA, 'ma1 puti rezistenta lavariat~'dErtemperatura, la
microbi $i la infectii. n urma imbatranirii, dintii pot sa slabeasca
in rezistenta $i cad parul devine mai puti'ri rezistent $i la fel
unghiile.
-c Temperatura. Da orita variatiilor de temperatura, pielea se I
usuca, se deshidrat aza. CaM temperatura este prea ridicata,
pielea participa la termoreglare prin glandele sudoripare,
eliminand 0cantitat de sudoare (transpiratie).
_ ExerciJii/e fizice. cestea amelioreaza circulatia $i faciliteaza
eliminarea de$euril r din organism prin piele.
_ Afimentalia. Abs btia unei cantitati suficiente de Iichide da
elasticitate pielii
Defini~e:
F~tori_
bioiogici
8. NEVOIA DE A
DE A PROTEJ A TEGU
Datorita alcatuirii sale variate, piele indepline$te 0serie de functii, $i anume:
_ apara organismul impotriva agentilor atogeni, impiedicand patrunderea acestora
_ il apfml impotriva unor radiatii (ultrav olete), prin pigmentii pe care ii contine
_ receptioneaza excitatiile termice, tac ile $i dureroase
_ participa la excretia substantelor rezultate din metabolism: prin glandele
sudoripare, elimina apa, dorura de so iu, uree, glucoza, corpi cetonici
_ participa la termoreglare atat prin te moliza, cat$i prin mentinerea temperaturii,
prin stratul adipos ce are rotde izolato termic
_ participa la absorbtie (unele medica ente pot fi absorbite pri[lpiele, intrand apoi
in circulatia generala)
_ participa la respiratie, 0cantitate ica de O2poate intra prin pielella fel, se
elimina 0cantitate mica de CO2, .
Pentru a indeplini aceste roluri tr~bUie ca pielea sa fiecurata, sa~atoasa $i
ingrijita. Pielea se prelunge$te prin ucoase care acopera 0, fif,iciile ~,nas,oc,hi,
urechi, vagin, rect), care la randul J r trebuie sa fie curate$i ingrijite pentru a
asigura binele individului $i buna funct onare a organelor respective. '
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii
I. Independen~a fa sat;sfacerea neva;;
A fi curat, ingrijit $i a-ti proteja tegumentele $i mucoasele sunt 0necesitate
pentru a-ti mentine 0tinuta decenta $il pielea sanatoasa, a$a incat aceasta sa-$i
poata indeplini functiile:
I
I
i
I
I .
I
I
I
I
I
I
I
i
I
, .
I
I
,
\
I
I
I
I
I
I
I
I -
I
I
,
. .~.
I
I
I
I
-:"1'>
INTERVENTIILE ASI$TENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
- I nterven~iileasistentei -
- absenta dirtilor
- carii dentare
- culoare galbena a diltilor
- proteze dentare neln rijite
- prezenta tartrului pe inti (depuneri dure $i adezive)
- halena fetida (miros eplacut al gurii)
- limba Incarcata
~fisuri'ale blizelor I'd ••••. •
- netaiate
-murdarieacumulata I capatul unghiilor
-gri sau neagra, in an mite locuri
- barba murdara
'- aspra
- nu se spala
'-"',nuse piaptana
-:-dezinteres fata de mapurile de igiena
-. degaja miros dezagraabil
- ajuta pacientul, In f. unftie de starea generala, sa I$i faca baie
sau 00$, sau Ii efectue a toaleta pe regiuni
- pregate$te materialel pentru baie
- pregate$te cada
- asigura temperaturac merei (20- 22° C)~i a apei (37- 38° C)
,. . . ajuta pacientulsa imbrace, sa se pieptene. sa-~i faca
,"lioaleta ca'. rnatiibucale~' a-$i taiEt'anghiil~' •. . . ,. "
- pentru efectuarea to letei pe regiuni, pregate$te saionul $i
materialele, protejeaza pacientuJ cu paravan ~H convinge cu
tact 9i cu blandete sa a cepte
- efectueaza toaleta ca, itatii bucale la pacientii incon$tienti
- identifica, Impreun v cu pacientul cauzele $i motivatia
preocuparii pentru aspe tul fizic ~i Ingrijrile igienice
~ajuta pacientul sa-9i s himbe atitudinea fata de aspectul sau
fizic ~ifata de Ingrijirile i ienice
- con$tientizeaza pacie tul In legatura cu importanta men!inerii
curate a tegumentelor, entru prevenirea imbolnavirilor
Pacientcu carenJ e igienice
cavitatea
bucala
unghiile
" ::'.1'
OBJ ECTIVE,
Pacientul,sa
prezinte
tegumentele
~i mucoasele
curate
Bolnavul
sa-~i redo-
bandeasca
stima de sine
1
_ ' . •. . . . . •. . . '
" .
Sursededificultate
- insuficienlii intrinsecii: .
- slabiciunea sau paralizia membrelor superioare
- lezare fizica
- circulatie inadecvata
- insuficienlii extrinseca:
- orice pied,icaa,mi9-cariie . •••.
- imobilitate
- puncte de presiune
- dezechilibru:
-durere
- slabiciune
- dezechilibru endocrin
- tulburari de gandire
- anxietate, stres
- pierderea imaginii corporale
- situatie de criza
- saracie
- e~ec
- conflict
- lipsa de cuno~tinte
- insuficienta cunoa~tere de sine, a altora ~i a mediului i'!i;on-
jurator
. "-,
Prezentam doua probleme de dependenl8
Surse de
ordin fizic
254
Surse de
ordin
psihologic
Surse de
ordin
sociologic
Lipsa
cunoa~terii
parul - murdar ~i gras, In dezordine
- pediculoza .,
urechile - murdarie acumulata In conductul auditiv extern
- pavilioane murdare
- murdarie retroauriculara
nasul - rinoree
- cruste
1. Carentedeigiena
Neglijenta In masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din
cauza bolii sau a sJ abiciunii, fie prin refuzul de a se spaJ a, are . drept consecinta
aparent<;LOen,eJ i'igrijitI. egumente:1e. . . . liW1t murdare 9llqsa goarta desd'lisainfeqiJ lor.
Manifestari dedependen~a
. " ~~.
,
,
;i
:j
I
I~
I
I
I
I
I
i "
,
\ ;
I,~o i
' i
j'
r
2. Alterarea tegL
mentelor !ji f'anerelor
Leziunile la nivelul tegumentelo
pot fi cauzate de diminuarea circulatiei
sanguine in punctele de presiune, prir
iritatia produsa de ve~minte (haine necores-
punzatoare) $iprin acumulare de mur ::larie. ..
Organismul uman, prin functia ce aparare a pielii, este protejat impotriva
agentilor externL Totu$i, aCB$tiarel
$esc;uneori,' in functie. de gradul,.(".10vul-'
nerabilitate. sa provoace leziunL
opresiune exercitata un anumit til np asupraunei regiuni, prin tulburarile trofiee
pe care Ie determina, produce apariti, escarelor sau ehiar necroza tesutuluL
Murdaria acumulata la nivelul pieliiproduce cruste ce pot degenera in ulceratii.
Orice leziune a pieIiieste 0 poart de intrare a germenilor patogeni, de unde
rezul~ importanta mentineriiintegrita ieL
Manifestar de dependen~a
eritem - pata congestiva d torata vasodilatatiei
excoriatii - pierdere de sub tanta superficiala, aparuta in urma unui
traumatism (frecven dupa prurit)
cruste -Ieziune elementar Iisecundara, datorita uscariiuneiserozitati
provenite dintr-o ulc~ratie{vezicula. flictena);se prezinta ca mici
depozite de fibrina. brovenita din plasma sanguina
vezicule r~ - ridicaturiale epidErmului(ba$ic~rotunde, ~~dimensiuni mici,
pline cu lichid dar ~ide cele maimulte oriinsotite. de prurit ~i
durere
. .
pustule - abces minuseul la suprafata tegumentului. IOfalizat la
radaeina firului de iPar$i constituind a~a-n4mitele leziuni de
foliculita (CO$uri);pct fiprimitive sau secundah3, prin Infectarea
veziCulelor care se
ustulizeaza .. . ..,
papule -Ieziuni caracteriza eprintr-o ridicatura circumscrisa $isolida la
••• 1.". '::,;;.:-::..i_
supraJ at~~felii~_ea
.~ ~Q~!or~$te~, unei ingro$a.ri,a. gj~lii
(hipertrdfie, fie:une mftltratll apoase(~dert1locat)
fisuri - intreruperiliniare ~Iecontinuita.tiitegumentului
descuamatie - desprinderea eel lelor cornoase, superficiale, din epiderma
(furfuracee, pitiriazi( a, lamelara sau in lambour)
acnee - pustuladeterminc a de un agent patogen specific
furuncule - infectie specifi a folicuh..ilui pilosebaceu, produsa de
stafilococul auriu
intertrigo
- micoza cutanat[ " situata la nivelul plidlor ~i interdigital,
caracterizata prin eritem pruriginos, apoi, ..decolorare epi-
dermica, secretie ~idepozit albicios, prin macerarea epidermei
cornoase cu fisurar a funduluipliulu;
256
I
vitiligo - leuco-melano-dermie de natura, probabil, neuroendocrina,
caracterizata prin pete acromice, marginita de 0 zona
hiperpigmentata
.
ulceratii - pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologie ce
actioneaza asupra pielii; poate fi superficiala (eroziune) sau
- = .,
prqfunda (exulceratie $iulceratie propriu-zisa). .,<~
escare - distrugeritisulare ca urmare a unuideficit de nutritie locala -
de obicei, prin leziunivasculare sau prin compresiune continua;
se pot produce $iprln actiunea directa a unor factoriinfectio$i
sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice
caustice
edeme - acumulare de liehid seros in tesuturi
varice - dilatari permanente ale venelor superficiale, insotita de
insuficienta valvulelor peretelui venos; sensul circu/atiei
venoase este inversat in ortostatism
hemoroizi - afectiuniale plexurilor venoase anale ~idin partea terminala a
rectului, constand in dilatarea acestor vene, eu aparitia de
proeese inflamatorii$itrombotice
ulcere vari- - erodare a tesutuluipe teren varicos
~6ase
alopecie - lipsa paritiala sa", totala a parului
- Interven~i i leasistentei -
Pacient cu alterarea tegumentelor ~ifanerelor
.OB.IECTJ vE . J WERvENTlJ L!i .. AStSTEN"lE{AUTONOME $1DEEEGATEc ,
, .
Pacientul ~sa - ia masuride prevenire a infectiilor nosocomiale
nu devina
-leziunite care s-au suprainfectat vo<Iiprotejate eupansament I
sursa de ill- efectuat in conditi;de perfecta asepsie, atat a tegumentelor,
fecJ ii nosoco- materialelor cat $ia mainilor persoaneicare IIexecuta I
miale
- pansameDtul se va face cu blEmdete, pentru a nu distruge
tesuturile nou formate prin procesul de vindecare
- desfacerea pansamentelor se va face bland, umezindu-Ie la
nevoie
- supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse,
pentru a nu impiedica circulatia sanguina
257
.( : '
258
Tehnici de evaluare $i ingrijiri asociate! nevoii
de a fi curat
J
ingrijit
J
de a proteja '
tegumentele$i mucoasele
~ -
I
.
I
I
I
I
I
I
I ~.
I
I
•••• : "A--.: l .~ •.
I
I
I
I
259
•Principii:
-se apreciaza starea genera/a a bolna ului, pentru a evita0toaleta prea lunga,
preaobositoare .
-se verifica temperatura ambianta, pe tru a evita racirea bolnavului
-se evitacurentii de aer prin inchidere geamurilor $i a u$ilor
-se izoleaza bolnavul (daca e posibil rintr-un paravan) de anturajul sau
- sepregatesc in apropiere materia/el necesare toaletei, schimbarii lenjeriei
patului $; a bolnavului $i pentru prevenirea escarelor
-bolnavul va fidezbracat complet ~i s' vaacoperi cucear$af ~i patur~-
-se descopera progresiv numai partea care se va spala
-Sestoarce corect buretele sau manu$ de baie, pentru a nu se scurge apa in
pat sau pe bolnav
-se sapune~te ~i se c1ate$tecu 0mana ferma, fara brutalitate, pentruafavoriza
circulatiasCinguir1a.
-apa: : c~ldatre~uie sa fie din abundenfa schimbata de cateori este nevoie, fara
a sa las.f's~pi.J nLlrlnapa
-se insrsta la pliuri, sub sani, la maini ~in spatiile interdigitale, la coate ?i axile
- se mobiliz,eazaarticulafiile in toata mplitudinea lor $i se maseaza zonele
predispuseescar€llor
-ordinea in care se face toa/eta pe regi ni: spalat, datit, uscat
- se muta mU$amaua ~i aleza de prot ctie, In tunetie de regiunea pe care 0
spalam.
•Etapele toaletei
Seva respectaurmatoarea succesiune: incepe cu fata, gatul~i urechile; apoi,
bratele$i mainile;partea anterioara a tora elui, abdomen, fata anterioara a coap-
se/or; se intoaree bolnavul indecubit lateral i se spala spatele, fesele ~ifata poste-
rioara ae
l
28.pselor, din nou in decubit dors I, se spala gambala $i picioarele, orga-
nele genitale externe -ingrijirea parului, to leta cavitapi bucale.
Igiena cavitatii bucale la bolnavul incon tient $i comatos ~i preveilirea uscarii
corneei --t vezi "Breviar de explorari tunct onale ~i de ingrijiri speciale acordate
bolnavului" - LucreJ ja Titirca, Editura V J la Medica/a Romfineasca; Bucure$ti,
1994. .
• DE$TIUT:
-inajnte de a incepe baia pe regiuni, aSist~ta va colecta datecu prjvire la starea
Rqf~l!tului - puis, te.nsiuOG,re.sph: a.1ie <;E.re mobiliz.are i se permite.in.qiua.
respectiva, daea se poate spala singur, pe are parte a corpului;
_.toaleta pe regiuni a pacientului im bilizat la pat permite examinarea
tegumentelQr $i: .observarea unor modifica i-de exemplu, ro~eata.iritatie - ~i
luarea unormasuri terapeutice;
- pentru activarea circulatiei sanguine, f,dupa spalarea intregului corp, se
frictioneaza cu a/cool mentolat indeosebi re iunile predispuse la escare;
- pacientii care se pot deplasa vor face aie la dU$ sau la cada, sub supra-
vegherea personalului de ingrijire.
I I DE EV I TAT:
-in timpul baii pe regiuni a pacientului imo~i1izatla pat, udareaaparatului gipsat,
a pansamentului.
~"".::;.
- multe dintre leziuni sunt determinate de hipersensibilitatea
organismului fata de unele alimente; ca urmare, asistenta
indruma pacientul sa consume alimente neiritante $i neexcitante
-controleaza alimentele provenite de la apartinatori
- invata pacientul sa consume legume, fainoase, fructe $i
zarzavaturi
-con9tientizeaza pacientul 9;familia in legatura cu rolul nociv aI
, Ialeoolu!ui, caf-elei, <condimentelor, ,alirpentelor pr?jite,,1'
conservelor, afumaturilor " .
- incurajeaza pacientul in permanenta (leziuniie sunt
suparatoare prin pruritul pe care II produc, prin aspectul
dizgratios prin posibilitatea de a lasa cicatrice) , ,
-ii explica necesitatea interventiilor ,
- preleveaza produse specifice pentru investigatii de laborator
(cruste, puroi, fire de par, unghii)
~~
Pacientul sa
fie echilibrat
nutriJ ional,
pentru favori-
zarea cicatri-
zarii
leziunilor
cutanate
Pacientul sa
aiba 0stare
de bine tizic
~i psihic
Toaleta pacientolui
Generalita~i
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica diningrijirile acordate
de asistenta medicaJ acu scopul de a asigura confortul $i igiena bolnavului.
Consta Tn menpnerea pieHi in stare de curatenie perfecta 9i in prevenirea
aparitiei leziunilor cutanate, fiind 0conditie esentiala a vindecarii.
Toaleta pacientului poate fi:
-zilnica -pe regiuni
-sAptamfmaJ asau baia generala
In functie de tipul pacientulu~acesta:
~, .' : .: n-are nevoie de ajUtor' ~ ',".
-are nevoie de sprijin fizic$i psihic
-are nevoie de ajutor partial
: .... necesita ajutor complet
.Obiective:
-indepartarea de pe suprafata pielii a straiului cornos descuamat $; impregnat
cu secretiile glandelor sebacee $i sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi
de dejectii $i alte substante straine, careadera la piele
-deschiderea orificiilor de excrelie ale glandelor pielii
-inviorareacirculaiiei cutanate $i a intregului organism
- producerea unei hiperemii active a pielii, carefavorizeaza mobilizarea
anticorpilor
-Iini$tirea bolnavului, crearea unei stari pl,\cute de confort.
:..' ..~
fNGRIJIREA URECHILOR.
- se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru oxigeno-
terapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala
- se fixeaza sonda
ingrijiri - Se controleaza functionalitatea sondefor dupa curalarea mu-
ulterioare coasei nazale •
," :.I~~~ .
- se suprayegh.eazaJ espirapa pacientului - - -
Seop -' menlinerea starii de euratenie a pavilionului urechii $i a
conductului auditiv extern
- indepanarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor
patologice
Pregatiri • materiale
- tampoane sterile, montate pe beti$oare, tavita renala, apa,
sapun, manu$i3.de baie, prosop
• padentul
- se-irifOtfueaza
- se intoarce cu capul pe partea opusa
Tehniea . - se curata conductul auditiv ~ /' . d
. . -In ex
exlemculamponul uscal' ~
~ se spala pavilionul urechii t"\ I ----
ell mana acoperita cu manu$a de •
bumbae co sapun, curiWndcu ( t; J ~ ~ediu
atenpe $anturile pavifionului $i .,,-.. "
regiunea retroauriculara V'...z' -.- police
-." .
~.f
•." .•..•. -s&fjmpe~~$te, se usuc.~~ .' . Ii"""" -: ••.•. '"
prosopul pa~I!lonul urechll $1 Fig_53_CuraJarea conductului
conductul audltlv extern auditivextern
ingrijiri
- se introduce in conductul auditiv extern untampon de vata
ulterioare
absorbant
I
I
I
IIDE EV!TAT:
• introdueerea tamponului
pestelimita vizibilit,Wi (pericol
Ide lezare a timpanului) I
.",',
• DE EVITAT:
'J
- contactul mainilor cu secretiile nazale
261
.OE$TIUT:
• fiecare ureche se curata cu un tampon
'separat
• daca prin conduetul auditiv extern S8scurge
I.e.r. sau sange, va fi informat medicul
I
I
I
.
Executarl a ingrijirilor
iNGRIJIR A OCHILOR
Seop - prevenirea infeetiilo oculare
- indepartarea secret ilor
Pregatiri '
.,7 ".,
.materiale
'': ."
- apa, prosop,tam oane dintifon, comprese, manu$ide baie
• pacientul
- se informeaza (i il9rijirea se face in cadrul toaletei zilnice)
Tehnica
- se indepa.rteazasel retiile oculare de lacomisura externa spre
cea interna, cu ajutor f unui tampon steril
- se spala ochii cu m~na acoperifa cu mfmu~i. se Iimpezesc ~i
se ~tergeu prasopul urat
• DE $TIUT:
-Ia paeientuf incon$tient, prin !ipsa reft xufui palpebral, pentru a mentine supfetea
eorneei, se picura .J acrimi artificiale" in fiecare ochi; iar daea ochiul ramane
deschis (comeea se usuca), se aplief comprese imbibate in ser fiziolo~ie $i sa
indeparteaza in mod regulat secretiile oculare.
iNGRIJlRiAM 'rJCOASEINAZALE
Seop - mentinerea permeapilitatii cailor respiratorii superiaare
- preventrea escaref r, inf.ectiilor naza/e, in y.azuJ in care pa-
cientu1prezinta sond~introduse pe aceastacale (pentru oxi-
genoterapie, pentru evacuarea continutului gastric).
Pregatiri • rnateriale
i
"I.,
'--tampoane steril , montate pe bastona$~; ser, fiziologic,
. .
H20'~'tl:iltlatii,"tfu~arenala, matfusi de cauciU'c'"
..
',._ ""
• pac/entUl"
- se informeaza, i seexplica ne.cesitatea tehnicii, i se
intoarce caput u or intr-() parte
Tehnica - se eurata fosele na7ale, fiecare cu cate un tampon umezit in
ser fiziologic
- daca pacientul pre~nta 0sanda:
- se dezlipe$te roInplastul cu care este fixatii
- se retrage sond 5-6 cm
- se eurata tubul u un tampon de urmele de romplast
- se indepiirteaz crustela dupa mucoasa nazala cu tam-
ponul umezit in apa oxigenata diluata
'60
I
I-
I
I
I
I
I
-
•-.
~, ;
(~
(i
I
L;
1
1

t;;
II
t
f
;;
~,:.
\ 1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,I
I
I
'I ~
• DE EVITAT:
- lezarea lesuturilor adiacente (rise de
hembf-agiela hemofilici, rise de infectii
- panaritii - la diabetici)
- pentru starea de bin~a pacientului
- igienic
., - sp.a.la~ela una-~ua saptamani, fa pacientul cu spitalizare
u'ldel~ngat~ . ~, , . _ C _
- distrugerea par .Hilor
-pregatirea pentru ex meli E. E. G.
- pregatirea pentru op ralie la fata, nas
~ fracturi ale craniUfli, traumatisme mari, pacienti cu stare
generala alterata, febr Ii, cu boli alepielii capului
Zilnic: se face perier a, pieptanarea ;;i, eventual, lmpletirea
parului
• Gondijii de mediu:
- temperatura 22-2~oC
- inchiderea ferestr1efor,evitarea curenlilor de aer
t . .
- oblinerea unei apa~nlelngrijite a pacientului
- Indepartarea depo~itului subunghial, care conline germeni
patogeni
- evitarea leziunilor utanate prin grataj la pacien!ii cu prurit ;;i
.deasemenea la pad ntii agitali
Zilnjc:;,u'J ~me se sp a cu ap~~i,s.iipun,;;iGu periula deunghii.
Pentru s'pafareapicio ului, acesta va fi introdus Intr-un lighean
cu apa, dupa care se va face taierea unghiilor.
~ mat eriale
- apa, sapun, periula~forfecula de unghii, pila, prosop
• pacient ul
- se informeaza, s ~eaza comod, relaxat
- se taie unghiife cu a enlie,fa niveluJ degetului, pentrua degaja
parlile laterale spre nu se aduna murdaria, apoi, se pilesc;
mana sau picioruf se a~aza pe un prosop pe care se aduna
incorect corect Ifragmentele taiate
•...-.:.....
Scop
• DE $TIUT=
- instrumentele dupa utilizare se
dezinfecteaza
Pregatiri
I
~,
,
'te ,.
RDE EVITAT:
• contactul mainilor cu secrelia
salivara a pacientului sau cu.
materialul folosit
~ l N G R L J j B : E . A 7 ; ) J . vITA fj i}iiJ cA l !E ~
- oblinerea unei stari de bine a pacientuhJ I ~.
- profilaxia cariilor dentare
- profilaxia infecliilor cavitalii bucale
- se strang materialele
- se a~aza pacientul in pozitie confortabila
• mat eriale
."",
- pentrurpai;jJJiJt uU:6h$t ieii# periula;: past~Ldedinli, prosop"
tavila renala, pahar cu apa
- pentru pacient ul incon~t ient : comprese, tampoane sterile
din tifon, instrumentar steril (deschizator de guia, spatula
linguala, pensa porttampon), glicerina boraxata 20%, tavila
renala, manu~i de cauciuc sterile
. pacient ul
-V; Oh$tient?J este a~ezat In pozitie ~ezand sau'in decubit
lateral stang, cu prosopulln jurul gatului
- incon$t ient : pozilie In decubit dorsal, capullntr-o parte, cu
prosopul sub barbie
-fll. clc[ent I. JJ. ~on$t i. ent _est e servit, pe rand, cu materialele ~i ajutat
sa-~i fadi toaleta cavitatii bucale
- pacient ul incon$t ient :
- se introduce deschizatorul de fjiifa Intre arcadele dentare
- se ;;terg Iimba, bolta palatina, suprafala interna ~i externa
a arcadelor dentare cu tampoane Imbibate In glicerina boraxata,
cu mi;;cari dinauntru In afara
- se ;;terg dintii cu un alt-tampon
- la sfar~it se ung buzele
262
• DE $TIUT:
• la pacientii incon~tienli, care prezinta proteza
dentara, aceasta se va scoate, spala ~i pastra
intr-un pahar mat cu apa
• toaleta caviUllii bucale la pacientul incon-
~tient se poate face ;;i cu indexul accperit cu
un tampon de tifon, mana fiind Imbracata In
manu;;a
Pregatiri
Tehnica
{ S e o p .
\l ngr1l f ri:l
•uJ terioare~
r~,,~-, -- ~"'"
I
264
.~-~
.DE EVITAT:
• contaminarea regiunii geni-
tale cu microorganisme din
regiunea anala, prin mi$cari de
spalare dinspre anus spre
Isimfiza pubiana. I
TOALETA INTIMA
- igienic
- mentinerea unei stari de confort fizic
Partile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de
presiune, mirosurilor neplacute, avand in vedere anatomia $i
fiziol()gia lor (pliuri ale pfelii, orW~ naturale ale corpului, -glande; -
organe excretoare).
Se executa de mai multe ori pe zi la pacientii incon$tienti, cu
sonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea
anala, organe genitale sau pe diile urinare $i in perioadele
menstruale.
Dam pacientul este ifldependent, i se pregatesc materialele
pentru a se ingriji singur.
• materiale
- paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa
porttampon, cana cu apa calda, sapun Iichid, prosop, manu~a
de cauciuc, manU$a de baie, mU$ama, aleza; se controleaza
temperatura apei
• pacientul
- se informeaza, se asigura intimitatea
- se pregate$te patul cu mU$ama, pacientul fiind in pozitie
ginecologica <~
- se serve~te un bazinet pentru a-$i goli vezica urinara
- ramane in pozitie ginecologica cu al doilea bazinet curat
sub regiunea sacrata
- se imbraca manu$a de cauciuc, apoi cea de baie
- se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnand
apa $i sapun lichid
- se Iimpeze$te abungent
- se scoate bazinetul-
~'se usuca"feg;unea genitala anaJ a,'pliurife,- ~--c._
- S8pudreaza cu talc pliurile
- se 'indeparteaza materialele, se aranjeaza patul
- pacientul este a$ezat comed
Seop
Pregatiri
Tehnica
Ingrijiri
ulterioare
• DE$TIUT:
• spalarea organelor genitale externe se
I poate face cu tampoane de vata montate pe
pensaporttampon
• la barbat, se degaja glandul de preput $ise
I spala cu prudeR. ta (se previne piHrundereaI
. sapunului in uretra) I
265
1 -
:-:
~
d
Fig. 54- PW'Zi/ii/epacientului pentru spa/area parului
a) $8zand pe scaun;. $8'Zandin pat; c) decubit dorsal (s<lffeaua indoita,
acoperita cu mU$<1ma, . /igheanul pe somierii); d) decubit dorsal, obHc in pat
- se acopera caPt pacientului cu 0basmaluta
- se reinstaleaza acientul in pozitie confortabila
- obiectele folosit se dezinfecteaza
ritt.
- se pregate$te tul $i se protejeaza cu mU$ama$i aleza
. .c: ..'S£3' umeze$tt'r-p ul, se $amporreaia . .-- 'C,. ~_..
,.:'.'!
- sa maseaza u or pielea capului cu pLJ lpaaeg~tului, se
spala de doua-trei 0.
- se Iimpeze$te p rul din abundenta, se acopera cu prosopul
uscat
- se usuca parul, sa piaptana cu blandete
• materiale
- pieptene, $ampon,lsapun insecticid (daca estecazul), uscator,
, lighean, apa calda, ~u$ama, aleza, pmsoape
• pacientul
- se informeaza
. • t ., • ~ .1' •.~!~ . '. : ;,: ,..
- pozitia se aleg in functiede star'easa (Fig. 54):
- $ezand pe un scaun
- $ezand in at
- decubit do sal in pat, cu salteaua indoita sub torace
- decubft do sal, oblic in pat
Tehniea
Ingrijiri
ulterioare
=.: .."
I
;j
~.
I
"
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
~

I
~

~f:
it
, ' 1
Fig. _55- Regiuni expuse escarelor -:"
; ,,1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
" I
i:~,
SISTEM DE EVAL
UARE A RISCULUI
Nota Stare Stare Stare Capacitate Incontinenla Stare
generals nutrltionals psihicli de mobilizare cutanata
0 BUNA BUNA aport BUNA INDEPENDENT INDEPENDENT BUNA
fara pato- alimentar $i - participa I, - merge singur -
logie curisc de lichide activita~coti (carje, carucior)
I ,-.•:.j$
1 " '-
.; ,i :,.,-,
suficient diene $ii~1 - se ridica singur
,-' : i D : , ~
accepta - se poate mi$ca
beaJ a in pat
1 MIJ LOCIE .L1MITATA MIJ LOCIE SEMIDEPENDENT INCONTINENTA DESHI"
I J 'i\ PERIODICA DRATARE
CUTA"
NATA
- patologie - aport de ~deprimat - are nevoie de - mai pulin de -piele
cu rise calorii, pro- lara motiv ajutor pentru mers o data de pe zi Imbatra-
crescut teine $i Ii- - are nevoie $i activitati coti-
nita
- -ca$exie chide Iimitat de stimulare diene
- obezitate 1 1/24h pentru acti-
vitali coti-
diene
2 PROASTA PROASTA PROASTA DEPENDENT INOONTINEN" P.IELE CU
rA URINARA ERITEM
-fie palo- -aport - confuz sau - mobilizare din
.
-" ~,
logie neuro- alimentar agitat (tre- pat in fotoliu cu
logica, cu insuficient buie supra- sau lara ajutor
pierdere de (prost com- vegheat per- - nu poate sta
sensibilitate pensat) manent pen- decat In pat sau in
- sauaso- - alimenta- tru activitap fololiu
ciere depa- lie paren- cotidiene)
Iologli cu rise lerala
3 F.PROASTA F.PROASTA F.PROASTA IMOBILIZAT INCONTINEN- DURERE
TADE URINA iN RE-
-- - -
.- ..
$1 FEOAIE mO N E l \"
EXPtJ sA
-fie pato- - nu se - semicon- - nu parase~te
Iogie neuro- hrane~te $tient patul mai mult de
logica, cu -alimentalie -coma o ora pe zi
pierdere de parenterala - stare sta nemi$cat
sensibilitate paliativa letargica
$i motrici!ale
'- fie starnu
terminal
-MODERAT de la 61a 8
RISO -MARE
dela91a12
I-F, MARE de la 13 la 18
26
f
I
",f'l
..•J" '.6&
C D O SU l O C C l P l T A l
@SC A P U l A
([l C O L O M I A V E R T E B R A tA
@ C O T U l
@ C R E A ST A I l I A C A
@ SA C R U M
(j) l SC H l O N U l
@T E N D O N l l l L U I ~C H ~
@ C A l C A l U l
@ U R E C H E A
@ U M A R U l
@l SP I N A I L JA cA
A N T E A l O A A A
T R O H A N T E R U L
C O A P SA
P O R T I U N E A U E D I A N A
A G E N U N C H I U l U I
@ P O R T I U N W A T E I W A
" A G E N U N C H I l JL U I -
@ M A !.E J)L A M E cl A l A
@l M A l E O L A L A T E R A L A
@ P O R T I U N E A L A T E R A L A
A T A l P I l
Escarele de decubit
266
pefinilia.
Es<:~rele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua p/anufi dure (os $i
pat). -.,; •.
'"-cauzele potfi:
a) generale sau determinate, de exemplu:
.~paralizii ale membrelor .
- stari de subnutrilie
- obezitate
-varsUi
- bolnavi adinamici cu ateroscleroza
b) locale sau favorizante. in evitarea carora intervine asistenta medicala:
- mentinerea indelungata In aceea$i pozilie \
- cute ale lenjeriei de pat $i de corp
- firimituri (biscuili, paine, gips)
- igiena defectuoasa
-B ,ggl 1 ;!.ni eXRyse.:::-
Efucarelor (Fig.55)
-apjecuoit" dorsal $i anu-
me:
- regiunea occipitala
~omoplali
-;-£oate
-"j:egiunea sacrococcigiana
- calcclie
b) Decubit lateral
- umar
- regiunea trohanteriana
- felele laterale ale genun-
chilor
~maleole
c) Decubit ventral
-tample
~umeri
- creasta iliaca
~genunchi
~degetele picioarelor
Riscurile sunt determinate
de: starea generala, starea
nutrilionala, starea psihica,
capacitatea de mobilizare,
incontinenla, starea pielii (vezi
sistem de evaluare).Evaluarea riscului la escare se face Iiiinternarea bolnavului in
spital $i la fiecare 8 sau 10 zile, Tnfunclie de evolulie (se pun note).
, "
.4.~.
269
Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine - [2entr, !!., a
tavorTZacicatriz~2i in y~e, tinand cont Insa de varsta
~i greutatea bolnavului. In ceea ce prive~te hidratarea,
necesarul de lichide se va completa cu 1, 5- 2 Iia 24 de ore.
.~n masaj__
Obiective:
- javorizeaza vascularizatia profunda ~i superficiala
- Indeparteaza celulele descuamate $i destupa glandele
sebacee
- rehidrateaza pielea (masajcu unguent hidratant sau apa ~i
sapun) .
- favorizeaza starea de bine Si confort, Inlatura durerea,
a:nX1etatea~i ajuta la regasirea tOftel ~renergTe'l-.-----
In<;iif;ajii: .. - .
...:" pentru toti boinaviiimobilizati care prezinta factori de risc
-In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse
Principii:
- se face intotdeauna Poepielea curata, . dupa ce bolnavul a
lost spalat si i s-a schimbat a$ternutul
- se face cu un unguentpe mana goala, in direetia circulatiei
'oeiiitoarcere, de jos in sus, iar la ceafa ~i umeri - invers,
de sus In jos, Si circular spre exterior
- se face pe 0zona mainiare decal sURrafatainteresata
.;... masajl1t'nu~tfeb(.Ii"esa fie dDreros, potitia oofnavului sa fie
confortabila, iar durata sa de aproximativ 15 minute.
Contraindicajii:
- nu , se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu
infectii ale plelii sau cu septicemie.
Materiale necesare:
- unguentul
Instalarea pacientului:
- se Inchid ferestrele, se a$aza bolnavul Intr-o pozi!ie
variabila, In functie de zona Si, in acela$i timp, confortabila
pentru asistenta medicala.
• ~~area alternativa de cald $i frig
~se face In loc de masaj
AlimentaUe ~i
hidratare
e~ia
Folosirea Se pot folosi:
nrllfefilll"elor """'-=saltele speciale (eventual, blana de oelie)
«<.2m~~men-- --perne aeolverse dimensiuni Si forme (pentru genunchi,
tare, nece- ' ''tenaonurrLir;ll;cl1i1e)
sarepentnr - colaci de cauciuc
~venire~-":- - pentruungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2
i't!!$carelor. . ;--talc pe panza
",-_..... --'00::-'_. - _
/
FavQrizarea
~.----"""-"--
vascut!d~
J iei in zonele
..;.---_._--
comprimate
-_.
[ I
-._aspectul cutantL.
- zonele de mas j
----- ------
268
MIJLOACEIDE PRE VENIRE
- evita imobilizarea
-~s:; face la2 sau 3 ore; la nevoie, mai des
- este necesara 0foie de supraveghere a escarelor, in care se
noteazfl: _on ----. ----
-'::"orele de schim are Si pozipa: 14 - DO
----16-0LS
-18~ no"
20- OLD
S --- subiective
- usturime -durere
emne
--- obiective -mctema - plaga
(superficial) - ulceratie piele
- alingere de ':ulceratie muschi
epiderma - ulceratie p€mala os
sau derma
(profund)
Stadii ---------------~ Stadiull--~ Stadiulll------_~ Stadiullil
• PRECIZARE:
Pe baza notelor acordate (de la lla 3) pentru fiecare criteriu, se poate face
aprecierea riscului in functie de totalu obtinut, care poate varia intre 0Si 18.
o alta grila de evaluare a risculu de escare este grila lui NORTHON (vezi
nBreviar de explorari funclionale $i ingrijiri specialti' ed. a II-a, autor Lucretia
Ti~i{~lt., ....., ""':_"~"
=----~ ... , .
Schimbarea
depozifie ~
Asigurarea
C O ilfO rtU 1ui ~i
mentinerea
l:)olnavOlul_,
ilili~~iii~~EL
deigienL
perfecta
--_.
'il .....
t
III., .
,
,
*
k
,
I
I
I
flj .
t
":' ..
,
t
"
'.! ..
,
"
'I:
".
.!~
1> , ..1'.. ,
I , .
Definifie
Plagile sau ranile =leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea
continuitatii tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de continuitate); leziunea pieIH
sau a mucoasei poate-fi cu sau tara leziuni tisulare de protunzime.
Criterii de
clasificare
Obiective:
- favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ,
o vasodilatatie $i 0vasoconstrictie locala (se'face de mal
multe ori).
Indica/ii:
- escare stadiul II ~
Pozi/ia bo/navu/ui: \
...••.-Gala masaJ -
-,uateria/enecesare:
- cuburi de gheata $i apa calda
Tehnica:
- se aplica compresa cu gheata de mai mLJ lteori pe iocul
escarei, pentru a obpne 0vasoconstrictie
- apoi, se Tncalze$te $i se usuca zona prin tamponare, pana
se obtine 0vasodilatatie
- se face de 3-4 ori
Tratament:
a) Local, Tnfunctie de stadiu
- pentru stadiuJ I, masaj, unguente, violet de gentiana
- pentru stadiul II, cald $i frig, pansament gras (cu
zahar), bioxiteracor
..:-pentru stadiullll, pansamente
b) General
Se retera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice $i al starii
generale.
Complica/ii: . ""
- infectii Ibcalecaie plagii
- septicemie
[NGRIJIREA PUG/LOR
~~
Du{Xl tipu/ df!ac/iune a agentu/ui vu/nerant (agentului traumatic)
p/agi/e pot fi:
1. mecanice:
- prin taiere ,
- prin iniepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc ' ,
_ prin mU$Caturade animale salbatice, de animale'domes-
tice
- prin inu$catura de $arpe, vipera
270
;-.~~~
',';'
2. termice: - cal ura, frig, electricitate
3. agenti ioniza ti: radiatii
4. agenti chimic : acizi, baze, saruri
Dupa circumstan/e e de producere pot fi:
a) accidentale - de munca, de circulatie, casnice
b) intentionale suicid, agresiuni
c) iatrogene - i erventii chirurgicale, injectii, punctii
pupa timpu/ sr;urs.e /a,producf}(e:
- recente (sub ore)
- vechi - care epa$eSC6 ore de la producere; acestea se
considera pia. i infectate
Dupa profunzime:
- superficiale; p ofunde
Dupa straturi/e an tomice interesate - pentru cavitati naturale
(abdomen, torace, raniu), pot fi:
- nepenetrante cand nu depa$esCinveli~ul seros
- penetrante - se refera la lezarea seroasei parietale
(peritoneu, pi ura, dura mater); plagile penetrante pot fi
simple sau p t interesa $i un viscer parenchimatos sau
cavitar =pe orante (vezi capitolul "Traumatisme"
Urgenle med o-chirurgicale - Lucretia Titirca).
Dupa evo/u/ie pot fl'
- necomplicate; omplicate
Plagi/e prin taiere:
- au margi~ii!e egulate, limitate, se vindeca repede. Cele
operatorii sunt de obicei, aseptice
Plagile prin in/epali :
- sunt cele mai recvente $i cele mai in$elatoare, gravitatea
lor este Tn r ort cu adancimea, sediul $i gradul de
infectare; plag Ie limitate'adanci favorizeaza dezvoltarea
germenilor an erobi; plagilor prin Tnteparecu creion chimic
Ie trebuie aco data 0atentie deosebita, mai ales cand in
plaga, raman fragmente de creion, deoarece substanta
chimica conti ua sa aclioneze $i sa distruga tesuturile;
Tn1epaturilem inii pot produce leziuni inftamatoare. '
- determina pan ritii
P/agi/epr/n contuzi .
- in cazul unor 'contuzii profunde se pot produce leziuni
distructive, d ci plagi ale organelor profunde: creier,
mU$chi, ficat, plina,rfnichi, intestin etc., fara sa existe 0
plaga a pielii
P/agile prin mU$catlra de animate:
. - se suprainfect aza cu regularitate; pot fi poarta de intrare
pentru turbare mU$caturile de vipera prodUc fenomene
generale toxic .
P/agile prin arme c J , foc:
- se caracterize za prin distructii mari, sunt foarte comp/exe
271
I '
.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
.'1
.••II''' . ,
v
Fig. 56. P/aga aseptica
Se-curaja sau dezinfecteaza in
spira/a, de /a interior spre exterior_
Germenii din zonele invecinate
sunt astfel indepartaJi.
273
- plaga sa fie protejata de factorii nocivi - termici, infectio$i
din mediul Inconjurator
- sa fie asigurat un repaus al regiunii lezate
Tratamentul local af plagilor sa se faca cu ajutorul
pansamentelor{vezi: "Tehn;ca pansamentelor" In Urgen.te
med;co-chirurgicale, de LucretiaTitirca) .
Oriee plagci'~~identala seconsid~a~onta~inata cu microbi
chiar din momentul in care s-a produs. in primele 6 ore de la
producerea unei plagi, fortele proprii ale organismului combat
efectul nociv af microbilor, distrugandu-i (prin diapedeza,
fagocitoza). Dad! nu s-a tratat 0plaga In primele 6 are _ I
microbii, atat cei aerobi cat $i cei anaerobi, se dezvolta foarte I
mull. Piagile netratate In timp uti! devin purulente, se pot
complica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemii.
De aceea, este necesar un primajutor la locul accidentului.
Ingrijirile plagilor la locul accidentului sunt descrise la
capitolul "Traumatism' in Urgen.te medlco-chirurgicale _
Lucretia Titirca.
Aici, yom mentiona, pe scurt, cateva masuri de primajutor:
-hemostaza
- aplicarea unui pansament protector
- transportuf accidentatului la 0unitate sanitara
- calmarea durerii.,- c "
- toaleta locala minutioasa, procedEmdastfel:
- daca plaga este Intr-o regiune cu par, se rade parulfn jurul
plagii pana la 0distantade 6 cmde marginea plagii
- se spala pielea nelezata din jurul plagii eu apa $i sapun,
apoi cu ser finologic
-. S8 dezinfecteaza cu
. J alcool sau cu tinctura deT c ; 'd '"
=Aienjiet PIeJ ea dJrijurul
"-I plag;; ~edezJ nfecteaza p(in '
badijonare, care Incepe de
langa plaga $i se Indepar-
teaza de aceasta (Fig. 56).
Securata, apo;, p/aga cu
rivanol 1% 0, c10ramina4 % 0
d or activ sau, mai bine, c u
apa oxigenata care antre-
r;-eaza la suprafata micii
corpi straini prin spuma pe
care 0 produce; apa
oxigenata are $i actiune
hemostatica.
I
L_
272
Simptome locale:
- durerea este variabila ca intensitate, poate ceda spontan
sau dupa an ialgice; reaparitia cu caracter pulsatil atrage
atentia asupr dezvoltarii infectiei
- impotenla tv elionala este partiala sau totala $i are drept
cauza dur rea sau lezarea elementelor musculo-
.articulare, 0 a&~3,u nervoase ,~
Semne obiective: .
- prezenla un i solulii de continuitate; in plagile mari,
a$a-numitele plagi cu mari dilacerari, ..se pot observa
distrugeri ma i atat de piele, cat ~i de vase, mU$chi, nervi,
fragmente e oase sau diferite organe situate in
profunzime; neori, parti din aceste organe pot sa iasa prin
marginile pia H;aceasta de nu~te evisceraJie.
- hemoragia e e variabila, ca $i abundenta sangerarii, In
functie de va ul lezat.
Semne generale:
- pulsuJ poate fi rapid - tahicardic - In plagi Insotite de
hemoragii ex erne sau interne sau de $OCtraumatic.
- tensiunea art riala - daca scade- denota prezenta unei
hemoragii sa a unui $OC traumatic
- febra poate avea semnificatia debutului infectiei sau
resorbtia uno hematoame
- se poate realiza rinvindecare primara; vindecare secundara,
vindecare tertiara
Vindecarea pdrrl,ara (.per primam" sau .•per primam
intentionem"):
- este Vinde]caa ce se obpnede laIncaput, fara complicatii;
este v:inde ea ideala pentru arice p1aga operatorie;
vindecarea s produce in 6-8 zile
Vindeearea secv dara ("per secundam~sau .per secundam
intentionem"):
•..:-:-)nacest tip qe. Yindecar:.e_~~ intotdeauna pr~n~
.. infectia, spre osebire de vindecarea primara
Vindecarea ter/iar. ("per te~iam intentionem"):
- se produce a unci cand 0plaga evolueaza un timp pe Iinia.
vindecarii se undare ~ apoi se sutureaza In scopul
scurtarii evol tiei
Tratamentul va iaza In functie de niveiuf l ei care se acordil
asistenta (Iocul ac identului, la dispensar sau la spital).
Indiferent de ni elul la care se intervine, pentru a Ingriji 0
plaga in mod core punzator sa cere ca:
- Ingrijirea sa s faca in conditii de asepsie perfecta
- sa se asigu e, prin pansament, 0 bljna -absorbtie a
secretiilor
Simptomato-
logia plagilor
Vindecarea
plagilor
Tratamentul
local al
plagilor
~t
~
1 1
',I
iii
~~
,~(.
r~
I '
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
' 1 ' "
Plagi prin intepare pu spini vegetali:
- spinul trebuie ex1 rascomplet, la nevoie, recurgEtndu-sela
incizie chlrurgicala
- daca el nu s-a ex~ras,este posibila dezvoltarea unei infecfii
(abces, flegmon)
Profilaxia antitetanls este obligatorie.
Plagile prin infep re plantara (cl1 j,~sarma) favorizeaza
dezvoltarea unor infe tii virulente; se trateaza chirurgical In
servicii de specialitate.
Plagile prin intep tura de insecta (albine, viespi), prin
inoculare de venin, pr uc fenom~ealergice: prurit, hiperemie,
edem local sau. une ri, edem glotic cu crize de sufocare,
frisoane, convu1 sii,:;>ocanafilactic sau colaps.
Tratamentul este, n general, ~a indicatia medicului (vezi
lJrgenle.medico-chi rfjicaJe - Lucretia Titirca.
As/tel: Plagile ve hi, infectate, secretante, nesuturate se
aseptizeaza prin sp lari cu solutiii antiseptice, pansamente
locale umede cu clo amina ~i rivanol sau solutie de antibiotic
conform antibiogram i. Pansamentul umed se mai nume~te
microclimat umed ~i e realizeaza intr-o tavila renala sterila, T n
care sa imbiba do a-trei comprese cu solutia indicata.
Compresa umE1 ~~,.J .' , .,fi acoperita. cu" ur,,~-,doufi;.cor:nprese
uscate, apoi se ' tix aza pansamentul, lie prin Tnfa$urare
(bandajare), fie fixan compresa care acopera pansamentul cu
leucoplast sau cu 9 lifix; piagile vechi se panseaza ~i se
controleaza zilnic.
Foarte importanti Obligatoriu, in ambele cazuri, se face
profilaXia tetanosufui, conform Ordinului ministrului sanatafii,
aprobat cu nr. I.M./67 0 din 02.03.1 995 (vezi schema de " Con-
duita profilactica $i ter peutica in cazul plagilor tetanigene" ).
215
F '.
~.,..-
Tipuri
particulare
de plagi
j~grijj. "ea.
' llnei plagi
~
~ I r
,,;'
3,000-20:000 U.A.i.
DUpA DESENSIBI.
LlZARE
NU*
SER
J 1 £:TEROLOG
ANTITETANIC
Ag. 57. Plaga septica.
Se curii/ii circular, de fa exterior
spre interior, pentru aevita
antrenarea germfmilor din plaga..
VTA
SAU
efT
1 DozA
0,5m! LM.
PENICrUNA601 J .OOo-
1 .200.000u.i. SAU .
MOLDAMIN SAU
ERITROMJ CINAI N
DOZE CORESPUN-
zATOARE .
TRATAMENT CU
ANTIBIOTICE
PENICILINA 600.000-
1 2001 >00u.i. SAU
MOLDAMIN SAU
ERITROMIClNA I N
DOZE CORESPUN-
zATOARE
~:..:...
DA
CUR.A.TIREA
CHIRURGICALA
: ;> 1 ASEPTlZAREA
pLAGII
3-' DOZ£:' ~
xO,5mlI.M.
(PRIMA
IMEDIAT
Du p A
RANIRE,
IAR URMA.
TOARELE
LA INTERVAL
DE 1 4ZJ LE
* Exceptie, cazunle de Politraumatisme grave, cu pierderi masive de sange, ~ipersoanele infectale.
HIV, la care se va adminislra LM. in doza unica ser antilelanic (3.000-20.000 U.A.L, in raport cu
varsta ~iriscullelanigen).
V.T.A. =VACCIN TETANIC ABSORBIT; d. T. = BIVACCIN DEFTERO TETANIC TIP ADULT
NEVACCINAr' DA
VACCINAT
COMPLETSAU
REVACCINAT
STAREA DE
IMUNITATE
274
ObservaJ ie: extragerea corpilor straini din plaga, precum ~i
excizarea ~i indepartarea tesuturilor devitalizate sunt realizate
de medic; daca este cazul, va face hemostaza prin legatura
vasului ~i sutura plagii; aceste plagi se pot vinqeca .per
primam" .
Atenlie! Este interzisa explo-
rarea instrumentala oarba a unei
plagi . in afara unui .!' ~rviciu
chin..irgicalde specialitate.
Plagile vechll Plagile care dep~esc 6 ore de
la accident se considera infectate; Ii
se face acela~i tratament descris
mai sus, insa plaga nu se sutureaza
primar.
De reJ inut: La plagile septice,
pielea dinjurullor se curata circular,
de la exterior spre interior (Fig. 57/
I
MINISTERUL SANATATII
APROBAT CU NR. LM./6730 din 02.03. 95
CONDUIT A PROFILACT lC/i. $1 T ERAPEUT Ic/i. iN CAZUL PUGILOR
T ET ANIGENE
.';
Factorii care influen~eaza satisfacereanevoii
277
- EmoJii/e $i anxietatea pot provoca la individ utilizarea
mecanismelor de aparare ce permit conservarea integritatii fata
de agresiuni de ordin psihologic
- Stresul - fiecare stare de stres poate influenta adaptarea
individului la toate formele de agresiune stimulate de
mecanismele de aparare
~ Sa/ubritatea 'mediu/ui " , '1-~"
Un mediu sanalos este esential persoanelor pentru un trai fara
pericole.
Sunt necesare urmatoarele conditii:
- temperatura ambianta 18,3° - 25° C
- umiditatea mtre 30%-60%
- lumina - nid prea Intunecoasa, nici prea luminoasa
- zgomot - a carui intensitatesa nudepageasca 120decibeli
. - mediul ambiant sa contina un minim de microorganisme,
produse chimice, fum
- condiN de securifate (precautie atunci cand se folosesc
aparate, obiecte care ar fi surse de accident)
- Rol social. in functie de exigentele locului de munca $i ale
muncii lor, indivizii trebuie sa utilizeze masuri de protectie
Impotriva tuturor perico/elor.
Astfel, salariatii trebuie sa aiba un mediu inconjurator $i conditii
de munca care sa Iepermitasatisfacerea nevoilor de munca; cei
cu un post cu responsabilitati trebuie sa foloseasca perioada G !flbc
destindere pentru a preveni stresul 9i surmenajul.
- Organizarea socia/a. Societatea prevede masuri legale care
trebuie luate pentru protectia individului contra perico!elor; in
toate societatile sunt /egiferate masuri de prevenire a
accidentelor, de prevenire a imbo!navirilor; In p!us,societatea
se ocupa $i de bunul mers a/ individului pe parcursuf ani/or de
viata, prin masurile de proteetie ~i de asigurari sociale.
Aceste masuri vizeaza: prevenirea imbolnavirilor $i mentinerea
starii de saniitate-, folosind un evantai multiplu de metoda de
,~uc~ie.)!J formatii, publicitateetc. ., =, ,_,-,~'-...',
- Clima. In functie de c1ima, individul Lttilizeaza rne-tode de
autoaparare fata de conditiile nefavorabile c1imatice,ln locuinta
sau in locurile colective. '
- Religia. Practicarea unor religii este 0preocupare ideologica
cepermite individului sa-$i mentina securitatea psihologica.
- Cultura. Masurile de protectie contra pericolelor sunt variate in
functie de cultura, ele sunt reliefate In traditii, fiind masuri socio-
economice ale unei societati.
- EducaJia. Parintii informeaza copilul In ceea ce prive$te
masurile de securita:te ce trebuie luate in lunga perioada de
cre~tere; $coala se ocupa de educatia copiilor, adultul
socialmente este obligat sa cunoasca posibilele pericole pentru
a stabili masurile de prevenire pe care sa Ie apliee.
Factori
sociolbgici
i._,.
i;-' Factori
psihologici
I
I '
~1'~.,..
76
- Varsta
Persoana adulta are bilitatea de a se proteja
Are cunQ9tintedespr sine 9i dezvoltarea sa
s.CqpiJ iJ l pemepe . nsltJ ., •. ,pericolutui 9i InfUr:!9!!ede_ri.tfQ9J '-J
dezvoltarii sale mintal ,descopera putincelte'putinautoprOte<::tiq
contra pericolelor, pa a la varsta adulta
- PersoaneJ eIn vars • prezinta diminuarea funcjiilor senzoriale
9i motorii ~i,In conse inta, trebuie sa-9i ia masuri particulare de
autoaparare
- Mecanismu/ de aut aparare. Individul posedamecanisme de
autoaparare Innascu e (exempiu: termoreglar~~) sa:ui~su~ite
de-a lungul experient i sale; rezistenta la Imbolnaviri eSIedata
de protectia sa imuni ara naturala sau dobfmdita, prin crearea -
de anticorpi specifici In urma unor imbolnaviri infectioase sau
prin vaccinare.
Defini~ie:
Factori
biologici
• V;a}a 'om ulu; este un razbo; .
im potriva rauta};; om ulu;, •
(Gracian)
9. NEVOIA DE A I EVI TA PERICOLELE
Nevoia de a evita pericolele estel 0 necesitate a fiintei umane pentru a fi
protejata contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea
integritatii sale fizice ~i psihice.
I. Independents i , satisfacerea nello;;
Viata oricarui individ poate fi ameninlata la un moment dat de osuferinta brusca,
care II va aduce Intr-o situatie critidi.
De-a lungul vietii, oamenii sunt cohtinuu asaltati de stimuli veniti din mediul
inconjurator 9i anturaj.
Organismul uman este protejat c-on~aagresiunilor de toate felurile (agenti fizici,
chimici, microbieni sau din alte moti e), pentru ca poseda numeroase medii
naturale ca: parul la nivelul orificiilor, cretiile pielii, ca obstacole de penetrare a
agenti10rexterni.
: r"" EI este capabil isaJ $i mentina in~egritatea prin mecanismele naturale de •
autoaparare. '
I '
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1.. ,--,--
I
Interven~iileasistentei pentru men~nerea independen~ei
Pentru mentinerea unui mediu sanatos:
- educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei cu praf, tncarditura
microblana prin ~tergerea umeda a mobilierului ~iaerisirea incaperilor
- indeparteaza sursele cu miros dezagreabil '.
- participa la programe de propaganda ~i control, de educatie a populatiei
pentru mentinerea unui mediu sanatos, in comunitate, unitati de invatamant
Pentru prevenirea accidemelor: '., ',.. .,- ,""',
-face edueatie pentru prevenirea accidentelor, verifica dadl sunt ,respectate
normele de securitate a muncii, normele ergonomice in unitatile cu activitati cu rise
de accidente
_ exploreaza pericofele reale ~i cele potentiale la locul demunca;;i la domiciliu
Pentru prevenirea infectiilor:
_ supravegheaza daca sunt respectate :normele de igiena,salubritate,
dezinfectie, dezinsectie, deratizare ;;i circuitele functionale '
_ asigura implicarea popu1atiei in aplicarea programelor pentru mentinerea ~i
promovarea sanatatii " ,,' ,
_ supravegheaza starea de sanatate a populatiei ~colare' prin controale
periodice; face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infectie
- organizeaza - efectueaza imunizarile obligatorii
278
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
'.I~'
T
I
I
,.... (~
tJ I. .•.. ..;:"-.
vezi anexele 2 ~i 3
Insuficienlii intrinsecii
- deficit senzorial
- Iipsa de sensibilitate
- atectare tizica
Dezechilibru
- durere
- dezechilibru meti:iboli
- dezechilibru electroliti
Surmenaj
- saturatie senzoro-per~eptuaUi
- tulburari de gandire
.'- anxietate
- stres
- pierdere - separatie
- pierderea rmaginli coiborafe
- situape de criza
- insalubritatea mediulu
- poluare
- conditii deficitare de niunca (absenta masurilor de protecfie)
- Iipsa amenajarilor sanjtare
- saracie - promiscuitat
- insuficienta cunoa~t~re de sine, a altora ~i a mediului
inconjurator
II. Dependenta in Isatisfacerea neva;;
Sursele dedificultatesunt ~omunecelor douaprobleme
dedep.nden~a
:",.
Surse de
ordin fizic
Cand nevo,iade a evita pericolele ~u este satisfacuta, pot surveni mai multe
< probleme.
1. Vulnerabilitatea fa.ade pericole
2. Afectarea fizica Si psihica -
3. Anxietate
4. Durere
5. Stine" depre-sfva.
6. Pierderea stimei de sine
7. Pierderea imaginii de sine
8. Pierdere, separare
9. Frica
lipsa •
cunoasterii
;,i"'7
Manifestari deindependen~a
Masuri de pre venire a:
- accidentelor
- infectiilor
- bolilor
- agresiunilor, agentilor fizici (mecanici, termici), chimici (arsuri
chimice, intoxicatii), agresori umani, animale ~i autoagresiuni
'(mutifari,'suicid) ""'F"
Stare de Iini~te a individului care se simte la adapost de toate
pericolele.
Individul poate realiza control liber asupra mediului inconjurator.
Masuri
- metodede destindere, de relaxare~ide control al emoliilor;
- utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situalii;
- raspuns eficace ~i adaptat la agent stresant;
- practicarea unui obicei, crez, religie
Mediu sanatos:
- salubritatea mediului
- calitatea ~i umiditatea aerului 30%-60%
- temperatura ambianta intre 18,3°,25° C
- fara poluare fonica, chimica, microbiana
- mediu de siguranta
- masuri de protectie sociala
'.,.
Securitatea
sociologica
Securitatea
psihologica
Securitatea
fizica
,-
t
Ii
MI'
Prezentam in continuare doua probleme: - l!1terven~iileasistentei -
;-.asigura conqiliil~, de m-,ediuad~cyate, pentrua, evitap~ric.oleJ e
prin accidEmtare . .
- amplaseaza pacientul in salon in functie de starea, afectiunea
$i receptivitatea sa
- ia masuri sparite de evitare a transmiterii infectiilor in cazul
imbolnavirilor cu boli transmisibile - prin izolarea pacientilor,
respectarea circuitelor, masuri de igiena spitaliceasca (conditii
de cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare cu apa,
indepartarea reziduurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie)
- urmare$te $i apreciaza corect potentialul infectios al pa-
cientului, receptivitatea sa $i aplica masurile de izolare a
surselor de infectie
- alege procedurile de investigatie $i tratament cu risc minimde
infectie
- informeaza ; o i stabile$te impreuna cu pacientul planul de re-
o cuperare a' s'ta:i'iide sanatate $i cre$tere a rezistentei orga-
nismului, efectueaza imunizarile specifice $i nespecifice
necesare
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1DELEGATE
Pacient cu vulnerabilitate fala de peri cole
OBIECTIVE
Pacieot~~'i .
beneficieze
de un mediu
de siguranJ a
fara
accidente $i
infecJ ii
Pacientulsa
,
fie echilibrat
psihic
- favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu
- creeaza un mediu optim pentru ca pacientul sa~$i poata
exprima emotiile, nevoile .
- ajuta pacientul sa-$i recunoasca anxietatea ).
- f,!r'1tzfta~?mijloace de cOl]-lunj~re ~d_ecvate .s..tarii pacienwJ ui;
fumiz:e?zainfoimi3.tiilede care are neVoie
- furnizeaza explicafii clare $i deschise asupra i'ngrijirilor
programate
- invata pacientul tehnici de relaxare
- face masaj al spatelui, mainilor $i picioarelor
- incurajeaza pacientulla lectura, activitati etc., pentru a inlatura
starea de anxietate
- asigura legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente
- invala familia pentrua ingriji pacientul. cu boli psihice,
degenerative, daca este necesar, in vederea reintegrarii safe I
l Isociale . I
281
I
I
I
Manifestari de dependen~a
280
- Neatenpa poate fi responsabila de accidente rutiere, de
munca sau alli age itraumatici, fizici, chimid . ,.
- Tegumentele pot i lezate prin contact prelungit cu substante
iritante, corozive, in ipsa echipamentului de proteqie
- Aparilia de leziuni a nivelul spatiilor interdigitale, plici datarate
umezelii, caldurii, i bracaminte neadecvata
- Deshidratarea, ed malierea predispuri tegumentele la lazare.
- Neingrijirea core~punzatoare a acestor infectii poate da
complicalii mai m~ri (pulmonare, cardiace, ale sistemului
nervos, septicemie)~_
- Comportamentul ~ate fi modifi.:at cu tendinta spre depresie
sau agresivitate in f arte multe boli psihice;bolnavul poate avea
tentativa de sinucid re sau poate deveni agresiv fala de cei
din jur.
In unele forme inst~bile in cadrul unor psihopatii, bolnavii pot
face acte antisocial - incel'ldieri.
In alte cazuri; bol avii pot face actiuni impulsive - crima,
automutilare, sinuci
Imbolnavirile fre vente favorizeaza scaderea rezistentei
organismultJ i de au aparare
- Fatigabflitate - sla ire fizicai adinamie, lipsa de forta.
- Surmenaj - fatig bilitatea excesiva care influenteaza orga-
nismul; apar.ein ur unui exces de efort flZic, psihic - mundi
"extehuai'ita "c ~...""'"
1. Vulnerabilitat:ea fa1:a de pericole
PredispoziJ je
la infecfii:
gripa
abces etc.
Comporta-
ment
depresiv $i
agresiv
Predispozilie
la accidente:
raniri
caderi
PredispoziJ ie
la:
imbolnaviri
frecvente,
fatigabifitate,
surmenaj"
Susceptibilitatea individului de a fi rfectata integritatea sa f.iZica. $i psihica. .
Pericolul de infectii, accidente, bo i este mare la organismele slabite, obosite,
surmenate.. ""; i~ ".' . '7. '~-'
~.:4-_
I
I
I
~
I
w
i
I
i

,
I
I
I
I
I
Manifestari de dependen1=a
2. Alterarea integrita1=iifizice sau psihice
ori amandoua; efectul unei boli
sau al unui stres, la nivel fizic sau psihic
Semne
.....
Se;t';;Nileleinflamatiei: -
.-
~ .- --
inflamatorii - durere
-ro~eata locala a regiunii respective
-tumefaqie (marirea in volum)
- limitarea mi~carilor segmentului afectat
- caldura locala
.
Semne de - agitatie
insecuritate - iritatie
psihologica - agresivitate
- neincredere
- frica
- idei de sinucidere
I .
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
-I -
I
aerisirea incaperilor
0'-.. - o;.;:.""-~ ~
Masuri
verificarea instalaliilor
de incalzire din
locuinte, ~coli, spitale,
instituFi
folosirea instalatiilor
de eonditionare a ae-
rului, pentru a reduce
umiditatea
co.". secinJ ele
a1cJ iunii
ra, umiditatea, radiatiile
chimice - 02,substantele naturale sau
sintetizat de om
bacterii, irusuri, paraziti, fungi
rezulta di interrelatiile dintre oameni
apa, aer I, solul
imbraca intea, locuinta, alimentatia
au actiun favorabila asupra mentinerii ~i intaririi
sanatatii
ducJ ;l pr~ducerea de boli, la alterarea starii de
san~tate
fizici .
chimiei
patogeni
biologici
sociali
natU raii
. artificiali
sanogeni
CONSECINTELE ASUPRA ORGANISMULUI
PRIN ACTIUNEA UNOR FACTORI PATOGENI
~creseuta
- scaderea con- hipo e, tulburan
.,. ",,-c~ntratiei. dg Q2 .sen riede,motom,
. con Isii, moarte
~prezenta CO in hipox e, crize angi-
aerul inspjrat noas ,cefalee,
dispn e, pierderea
cuno tintei, moarte
scad rea evapo-
rarii ei prin piele
- erescuta, a50- Isenz tie de discon-
ciata cu cre~terea fort p in'expunere
temperaturii prelu gita, poate
apare $ocul termie
Factorul
. e9_p.logic
Dupa natura
lor
Dupa
provenienJ a
Dupa
influenJ a
asupra starii
de satJ atate
Tehnici de evaluar $i ingrijiriasociate
nevoiide a e ita pericolele
Factorii e mediu
Sanatatea, ca ~i boala, recunoa~te 0 serie de factori care 0 determina ~i pot fi
considerati factori etiologici ai sanatatii. i se pot grupa in factori interni $i factori
externi. Dil) i
l1
t.E'J relati.a factorilor interni a celor e.xtE:!rni sepoa_tern~ntinE!staT!~a
de sanatate "'s1tt! se' poate de"cla;-f~a.st rea" de boala, rolul hotarator revenind
factorilor ecologici.
Factorii externi care actioneaza asup organismului se mai numesc factor; de
mediu sau factori ecologici..
CLASIFICAREA FAC ORILOR ECOLOGICI
Aerul
U miditatea
•Ecologia - ~tiinta care se ocupa de re'atf'e dintre organisme ~imediul de viala
28
I
il
- Interven1=-iileasistentei -
282
INTERVENTilLE ASIST-EtnE1, AU TONOME ~IDELEGATE
- ajuta ~i supline~te pacientul in satisfacerea nevoilor-orga-
nismului
- determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privind
ingrijirile
- administreaza tratament medicamentosantiinflamator,
antiinfectios - i i -
- aplicamasurile de prevenire a complicatiilor septice
-'"7 fojgse$te ;.metQ.dftderelaxare pa;;iva;"pe e.x.emp!l,I, J ~api~
muz;icala, masaj
- asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala
a pacientului, prin inlaturarea excitantilor psihici - aplica tehnici
de psihoterapie adecvate
- asigura conditiile de mediu adecvate (camera izolata, aerisita,
temperatura adecvata, semiobscuritate)
- incurajeaza pacientul sa comunice cucei dinjur, sa-~i exprime
emotiiie, nevoile, frica, opiniile
- invata pacientul sa foloseasca. mijloacele de autoaparare
(pentru persoanele cu risesporit la pericol)
-.J
Pacient cu alterarea integritatii f.izice ~i psihice
Pacientul sa
beneficieze
de siguranla
psihologica,
pentru
inlaturarea
starii de
anxietate
OBIECTIVE
Pacientul
sa-$i
satisfaca
nevoilein
functie de
starea de
sanatate ~i
k~radulde
, dependenla
I
I i :
L
r
" . ' 1 : , !
. ,l
: .
: " :
,; 1
_" . " ' ' ' ' " ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ~. ' ' " ' : '
' "
Temperatura - crescuta irsolatie, arsuri evitarea expunerii pre,
lungite la soare
- scazuta hpotermie, dege- incalzirea optima a
r turi, risc crescut locuintelor, locurilor de
p~ntru copii $i per- munca, spitalelor
s~an~IAvar~tnice
' . .
" C, ' ,. " , " '
, ' .
. ,~ -
,-
Luminozitatea -diminuata f(~tor de risc pen- asigurarea iluminatului
t ~eaderi, in cazul public, al locuintelor
p~rsoanelor varst-
nce
Zgomotul - cre$terea inten- tl Iburari ale auzului de ordin urbanistic; de
sitati1 $i a timpului o oseala, insom- ordin educative
de actiune ne, H. TA
Alhnentatia - reducerea pro- n asigura nevaile verificarea calitatii
1 einelor, lipidelor, nJ tritive ale orga- alimentelor,
glucidelor n smului - avitami- pastrarea Tnconditii
- poluata chimic nne, hipoprotei- igienice, Tnfrig1 dere,
, - contaminata cu n3mie congelatoare
germeni patolo- irtoxicatii acute sau spalarea fructe!or,
,.
gici c on~e,tulburari zarzavaturilor,
g' lstrointestinale, preilffsrareaigienica a
boli infectioase alimentelor
Apa -lipsa iod gU$aendemica asigurarea conditiilor
-Iipsa i1 uor cadi dentare de potabilitate a apei,
- poluare chimica if toxicatii acute" fiemerea ei
- contaminare cu c onice
germeni micro- epidemii hidrice
bien. i
. . . .
to. colnfa' , -lirnf n anifestari alergic-e," aslgurarea condittilor - - c "
- igrasie boli reumatismale; . igienice' $1de confort
- aglomerari accidente, caderi, dinconstructia locuintei
- improvizalii in e ectrocutare, arsuri
instalatif ri~ccrescut pentru
- suprafatcl redu- v3. rstnici,copii
sa Ii )sa confortului so-
leal
Factorii - bacterie bbli infecto-conta- ventilajie, curatenie,
biologici - virusuri 9oase sau parazi- indepMarea rezidu-
- parazili t re, cu poarta de urilor, dezinfectie, dez-
- fungi irtrare respiratorie, inseclie, deratizare,
d gestiva, cutanaia sterilizare
,
284
Mediul securizant !ji de protec ~i e
Mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de ranire,
accidente, infectii, reaetii nedorite la tratament, asigura intimitatea pacientuluL
Mediul terapeutic de protectie are rolul de a crea 0ambianta placuta, care are
actiune favorabila asupra sistemului nervos central $i izoleaza pacientul de
conditiile negative ale mediului, ~~!bil suprasoliCita[]Vsau epui?ant ai, scoartei
, cerebrale, ' ,
Caracteristicile Efectele asigurarii unui mediu
mediului securizant securizant
- nevoHeumane pot fi Tnspital:
satisfacute -, reducerea duratei de spitalizare
- riscurile fizice, - diminuarea frecventei accidentelor
chimice sunt diminuate asociate tratamentului ~i riscului de urmari
- riscurile de transmitere judiciare
j
a agentilor patogeni $iparazitari -reducerea numaruluide i' mbolnaviri
sunt minime profesionale
- masurile de igiena sunt - scaderea costului global al serviciilor de
respectate sanatate
- poluarea este minima la domieiliu:
- reducerea riscului de accidente $i Tmbol-
. ,' .
naviri, de apelare la serviciile de sanatate
; - promovarea saQ. ,atatii
~, ' -
Asigurarea mediului terapeutie de proteelie presup1Jne:
-crearea unei ambiante placute in spital- holuri, coridoare, saloane aranjate cu
flori, curate
- inlaturarea exei1 anli1 orauditivi, vizua1 i, olfactivi
- pregatirea psihiea a pacientului inaintea efectuarii oriearei tehnici de nursing
- asigurarea odihnei pasive $i active a pacientului
- prezenta permanenta a asistentei Tnpreajma pacientului
,,,,-,. atitudine: a>€lebunavointa, solicitudine,rasj: x: lflSj3fOmpt laehemarea paGientului
$i famifiei acestuia. " "
Masuri in vederea asigurarii mediului securizant
pentru pacientul spitalizat
CONSTRUCTIA $1 FUNCTIONAREA SPITALELOR
Spitalele se eonstruiese in zone nepoluate, in sistem monobloc sau pavilionar,
ferite . de zgomot, ineonjurate de zone verzi, in afara centrului ora$ului, dar cu
mijloace de transport $i comunicare cu ora$ul; functionalitatea lor asigura conditii
superioare de igiena,
Spitalele au Tneomponenla:
1. serviciu de primire - loc de prelucrare sanitara a pacientului (baie,
deparazitare, imbraeare cu eehipament de spital) $i a hainelor sale
285
enteimpermeabile, marcate cu diferite c lori; fiecare spital este dotat cu crematoriu
pentru de$eurile (reziduurile) considerate infectate; transportul acestora in spital se
face cu Iifturi destinate special;
- reziduurife lichide se indeparteaza rin releaua de canalizare;
- resturile de alimente provenite de fa pacienli se indeparteaza dupa ce au fost
fierte, pentru a distruge eventualii germe i patogeni;
- recipientele, containerele colectoare de reziduuri se spala $i se dezinfecteaza
dupa folosire;
- de$eurile reciclabile $i curate .~.. " ':i .i i i , fUme radiologic£<,ambalaje; mase
plastice, de~euri metalice - se aduna in ontainere speciale.
.;~
I
I
I"
I'
I
I
I
I
I
I
cry'
·[~re~ei ji reai nft;!ctn~er. i 6t;r~I~Ri si jll~~j;~J~
.~~p;" -~~~~~" '"
£<;.,.--" .
Def i ni Ji e:
Infectiile intraspitalice$ti - sauinfecliiJ enosocorniale -sunt imbolnaviri de natura
infeclioasa, manifeste clinic, eontractate n spital $i care apar in timpul spitalizarii
saudupa externare.
La aceste infectii, care apar la pers anele asistate, se adauga $i infectiile
contractate de. personalul medical, in ti ul acordarii lrigrijirilor. Ele se Impart in
doua mari categorii:
- bali transmisibile, contractate in spit f ~i determinate de germeni patogeni;
- infectii cu germeni .conditionat pat eni", care apar la grupuri cu rezistenfa
scazuta la infeqie (nou-nasculi, varstnici, olnavi cu bolicronice, bolnavi cu defecte
imune), la cei expu$i unor proceduri medi o-chirurgicaJ e precumpunet;i, examinari
endoscopice, perfuzii, transfuzii, dializa; a e$ti germeni care, In mod obi$nuit, sunt
nepatogeni, condilioneaza factorii enu erali, determinand infecfij locale sau
g~nera:le. _ .•.•
Pentru prevenirea infecpilor Intraspitali e~ti, masurile care'se'iau tin seama de
etiopatogenia, frecvenla $i gravitatea or, cat $1 de particularita!ile clinico~
epidemiologice.
Transmiterea infectiei de la 0persoan. la alta este un proces in lant. Aeest lant
compor':tf'$aSeYerigi, conformschemel at turate. Fiec;areetapa a lanfului depinde
de succesulreali:iarii etapei precedema aca se reu$e$te sa se rupa acest lant,
boala nu se mai propaga. Soliditatea lant lui depinde de soliditatea verigilor sale.
Prezentam cateva masuri ce deter ina intreruperea lanlului procesului
intectios, actionand asupra verigilor sale.
,.
Miisuri de preve i re' a i ri fec~i IIor .
CIRCUITELE FUNCT/o !,4LEALE SP/TALULUI
Circuitul funclional reprezinta sensul de drculalie, in interiorul unitalilor sanitare,
ale unor materiale $i instrumente:
- circuitul septic este sensul de circu ~e care fndica introducerea germenilor
patogeni generatori de infeclii, in interiorul unitalii sanitare
- circuitul aseptic este sensul de cire lalie care asigura conditii de protecfie
imRotriva infecliilor, in interiorul unei unital sanitare. .
In interiorul spitalului, seimpune respe area urmatoarelor eircuite funclionale:
- circuitul de intrare ~iie~ire al per onalului
- circuitul de primire a bolnavului i spital
- circuitullenjeriei
(dezinfec!ie, deparazitare, pastrare); -Ioc de intfllnire a pacienlilor cu diferite
af~c!iuni! ceea <?eJ mpu,:!e~vitarea ra~p~n<;firii infec~ii1or, prin servicii proprii de
pnmlre In sectille pedlatne, obstetnca-glnecologre; seclia boli infeclioase
(amplasata intr-o construclie separata) dispune, in cadrul serviciului de
primire, de un serviciu de triaj;
2. sec/ia cu paturi - unitate funclionala de baza a spitalului care cuprinde
25-100 de paturi
- in spitalele monobloc, la nivelurile inferioare, sunt amplasate secliile de
chirurgie.,,,pbstetrica, ortopedie, uro!og~ {in secliile <;Ieopstetricase
diferenliaza unitati de ingrijire pentru na$teri fiziologice $i patologice
pentru nou-nasculi); . '
- in secliHe de pediatrie se diferenliaza unitali de ingrijire pentru copii de
diferite varste $i pentru mame;
- sa/onu/, locul de ingrijire a pacientului:
- orientat de preferinta spre sud, sud-est, sud-vest, pentru a fi insorit;
- de preferat, cu numar redus de paturi;
- cu mobilier redus, U$orde intretinut, estetic;
- perelii vopsiti in culari pastelate, lavabili;
-iluminare naturala buna, artifidala difuza, indirecta sau semidirecta;
- dotat cu apa curenta;
- temperatura: 18-20°C, ziua; 16°C, noaptea, pentru adulp;
2Q-22°C,pentru copiii mici, $i
22-24°C pentru sugari;
- ventilatie U$orreglabila prin ferestre;
- suprafala $i cubaj de aer pentru 0 persoana, in funclie de specificul
secliei $i numarul de paturi din salon (6-12 m
2
/persoana); "
3. seiViciile de diagnostic $i tratament - prin dotarea de care dispu~1~curteazii
timpul de spitalizare; este necesara planificarea padenlilor pe ore, pentru a evita
intalnirea pacienlilor din diferite seclii $i a$teptarea pentru examinare;
4. anexele gospodare$ti au 0 mare importanta in asigurarea condiliilor
superioare de igiena: .,,{,'
- blocul alimentar asigura circuitul igienic al alimenteloi', circuital fiind astfel
dirijat incat in nici un moment sa nu se Intalneasca alimentele brute cu cele
semipreparate sau finite;
- pregatirea alimentatiei sugarului se face in bucatariile de lapte;
- spalatoria asigura circuituligienic allenjeriei din spital; in seqia de spital, se
pastreazanuhiarlenjenacLimta; cea murdara 'seifansporta'l~'S'pafa.tOfie, in sad"
impertPeabili; aid, lenjena contaminata cu secrelii, excretii sau prcivenind din
secliile de bali infecto-contagioase se dezinfecteaza $i, apoi, se spala mecanic;
lenjeriacurata ~i cea murdara se pastreaza in incaperi separate.
• Alimentarea cu apa a spitalelor - apa distribuita trebuie sa inc;leplineasca
condijiile de potabilitate ,
- sa fie distribuita in mod continuu, pentru a 'asigura necesitatiJ ede igiena a
pacienlilor $i personaiului, cat $i menlinerea curaleniei in c1adire$i lagrupurile
sanitare.
• fndepartarea reziduurilor $i de$eurilor:
_ reziduunle solide, colectate din saloane, cabinete, sali de pansamente, opera-
!ii, sali de na~tere se indeparteaza dupa fiecare interven!ie; se colecteaza in recipi-
286
~
r
--.. Sensul de propagare a infecliei
289
- J ~~inte$i dupa contactul cu un padent sau unobieet cu care
s~J tlfJ ru~paoentuf """'.. .... . , .' ~o. .~. ,c ,:c._:
- tnatntea fblosirii materialuLui steril
- mamtea InterventiilOrasupra corpului pacientului (injectii,
penuZll, alimentatie)
- dupa atingerea unej parti a corpului, posibil contaminata cu
microbi
=aupamanuirea secretiilor si excretiilor pacientului (urina,
fecale, sange). . -
- du a scoaterea manu~i1orde iucru
-las ar~ltul programu ui de munca
~se folose$te apa CUrenta,sapunul, periuta; spalarea dureaza
003. minute, se face pe toate suprafetele mainilor, inclusi~
spapile interdigitale .
.:... uscarea mElinfise face cu prosep de unica fo!osinta sau, de
preferat, cu aer card cd hartie absorbanta
Indicatii
- circuitul alimentelor ~i veselei
- circuitul instrumentelor ~i materialelor
- circuitul vizitatorilor.
Circuitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice.
CURATENIA
CiJ ratenia repreiihta indepartarea tbtaJ a a prafului,a riltfraariei' ~i a produsel~r
stralne.
~ ,A.c~astaeste etapaobli~orie inainteaaplicarii metodelorde dezinfectie$i sterilizare.
a) In intretinerea general~a incaperilor (saloane, cabinete, grupuri sanitare, bai;
sali de pansamente, sali de operatie), curat~mia se face zilnic ~i consta din:
-curatarea patului, a saltelei, a pernei, a mobilierului, a peretilor, a chiuvetei
-materiale folosite - carpe, galeti,detergenti, spalator de podele
-:-se incepe cu spatiile curate
- se face zilnic ~i ori de dUe ori este nevoie.
b) C~ratenia pacientului cbnsta in baiafacuta in mod regulat cu apa, sapun,
spalarea parului, schimbarea lenjeriei.
c) Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor ~i curatarea
echipamentului de protectie.
'rl.
.SpALAREA MAINILOR
t """'-_~.,.~
Spalarea mainilQr este cea mai importanta procedura pentru prevenirtEl;;
infeclii!br intraspitalice$ti, pentru camana este principal a cale de transmitere.
Tipuri de spa/are a mainilor:
a) spalarea igienica de baza
b) spalarea pentru decontaminare
c) spalarea chirurgicala - mai putin i.J tilizatade asistenta.
a) Spalarea igienica a mainilor
Tehnica
de spalare
a mainilor
..
dezinfec-
~acAi-
mica
a produ-
~
selor
.' bi~IO~ice
rncme-
rarea
pro-
duselor
biologice
..•.~
\
\.Iecale
\
sange
ecretii
• diverse 5 .
irat
• aeru\ exp
~.- .'.
\ C'!fiIE'I1:t,q,
'~tY
"bacterii
EPIDEMIOLOGIC AL INFECTIEI
~
'ZOlarea bolnavilor .
11_ respectareacircuitelor functionale
_ V_d_i_n_s_pi_ta_'_....... ,
: i.4 ! ; ( J :~)\H~E~l~FE;~:f.!F' <
'.pacien~ul .• personalul
. . medical
• alimentel • echipamentul
de lucru
'lichidele
contaminate
\ .:;:~~'
~... ,~
igienapersonalului,
a echipamen-
tului de protectie
Izolarea
persoanelor
cu rezistenta {.
scazuta
CaJ irea ~
organismului "
Tratarea ..-1'(
bolii "-a/
I
Vaccinare w ::>
utUiza-
rea I
teh- ~. dig
e5
\i'la
nieilor
aseplice " cutar'a\a
c> Masuri care intrerup lanful proc~sulul infeclios aclionand asupra verigilor lanJ ului
288
.~
.. ~
_. \." a~_~, ~,_.
I'
11~
ik
'II
~t:
290
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Chimice:
•substante
cu actiune
oxidanta:
-<~Ioros - ~tergere .
avimentul •peretii
- solutie 20 g%o
(25% Cla"Ctiv)
Cl faianta, uleiati (O,s:goJ oC::-eFaCti\'f)-
- amestec cu .
r9du~~lePCitolpgi<,;e .-'--- suspensie 200.',- .-
•'prodds~le .-'-
(s uta, urina,fecale)
g%o(5 g% CIactiv)
-spalare, .
V.C.
- solutie.4D~~Qg%o
~tergere
(1-=1-;25g°70-CI"iCtiv)
- submerjare2 ore
• r losca, urinarul
- solutie40g%o(1g%
(dupa spalare)
.(
Iitele
CIactiv)1volumsolu-
lie pentru1volum
obrect
- subme~are2ore ./
njeria alba
-:~ie1 0-15 g%o
(0,25-0,37g% CIac-
tiv) supernatantul se
folose~te
,
c
o v
~tergere .p
avimentul
- solufie 20 g%o
(25% CIactiv)
•Ieretii cu faianta,
(0,5 g% CIactiv)
• U I E iati
....:. lir,. - :;;tergere
'-.c
iuvete
- solutie 10g%o
•b i
(0,25 g% CIactiv)
.•:: i
' J : ,
.c
dite
~\:':
-~tergere •n
u~amale din cau- - solutie 5 g%o
spalare ciu
(0,25 g% CIactiv)
•j~carii din material
pIa tic
- submerjare •te mometre - solutie 5g%o
~. ".,;;;....; _ . dupa spa/ are•••' , ~ ' ,0 ~.. •...
(O,125g% CIaotiv)=
- spalare •pi
~gile ..:.solutie 4 g%o
-
(O,100g% CIactiv)
- J avel- solid - submerjare • V E sela
solutia de lucru:
3, 5g/tableta
•Ie
~jeria
1-2 tablete la 10 !itri
.
de apa
- pulberizare pe •pcviment
1tableta, elibereaza
suprafete
•su
prafete mese 1,5 9 clor activ
•pE
reti
.fa tani
•pi~cine
29
~
Ii
'-I ..,
..
~,. ~_d
(DE2TNf;ECTlA7
~:ae~'
b) Spa/ar ea pentr u decontaminar e _
Mijroace Procedee de Ce se dezinfecteaza
forosite aplicare
-
Mecanice - spalare cu apa .Ienjeria
:;;isapun •tegumentele pacientului
-'i
_. ~~.~":' •mainil~personalului
- indepartarea •suprafetele meselor
prafului (~tergere •patul
,
'.
eu carpa umezrra •noptierele ~i alt mobilier
sau aspirare) •masa de operatie
•pardoseala
Rzice - radiatiile
• suprafelele: masa de operatie, de pan-
ultraviolete
samente, patul
:::..,= •. ...... ~..:. .. . ~aeru,J ~n i~ri
~.. ~.•....
'- dlrdura uscata •lenjeria de pat ~i corp prin ca/car e cu fieru!
-
. .-~
InCInS
• de~eurile: de pansamente, produsele
anatomopatologice, obiectele de unica
1 -cloldu," umeda
folosinla (seringi, perfuzoare) prill inciner ar e
in cuptoare speciale
•lenjeria, vesela, tacamurile prinjier ber e 30
de minute dinmomentul inceperii fierberii
•hainele, salterele, pernele Cll ' (apor i de apa
.'._. sub pr esiune
Definilie
Dezinfectia reprezinta distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacterii,
protozoare, fungi) sau conditionat patogeni, de pe tegumente:;;i obiecte din mediul
extern. .
Indicafii - se face dupa ingrijirea pacientului cu boli infectioase
- aiJ j5a contactul cu material infectat (urina, fecale, sange, sputa
sau alte secretll) .
- dupa activitali de curatare a instrumentelor (e bine sa se
foloseasca manu~l)
Tehnica de - se executa spalarea de fond a mainii cu apa, sapun, ~eriul~~i
)spaJ are
..
se usuca;, apOI,;sa ?plica 2 x 5ml soll:.flieoezlI:lfectanta aCOO) .
aupa care nu se mai usuca mana - _ _ •
- de~~ia maiRilGf---tl:@hllie facuta de personalur medical, de
vizita ori 9i de paeienti
r l
1
I
,I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
"' 'C"'_~" ""'"
"
-apa
- spalare .llagile - solutie3% (prepa,
oxigenata
rata din perhidrol
30%)
- perman- - spalare.
.
lagile . - solutie 1g/10 000
ganatul de • lucoasele
potasiu
.~•... ;J~
!
•substante
,. ....... . -
,.
, care produc
hidroliza:
- soda - spalare ., esela - solutie 1-2 g%
de rufe $tergere •tacamurile
•(u$umeaua
•substanle
care produc
coagularea
proteinelor:
- aleooJ ul - badijonare, • egumentele
-ateooI70°
$tergere • uprafata mesei de
o~
eratie
•I:tmpascialitiea
•saruri ale
'metalelor
grele:
niJ ~oasele -1g/5000
- oxicianura - spalare
.-
de mereur
•iodolori .••
-badfjonare
.
egumentele - septozol
- septozol - tinetura de iod
- ioduJ in (2% iod)
solutie apoasa - alcool iodat
sau alcoolica - benzina iodata
(1%iod)
"'--betadine
- badiJ onare te~umente:
~~: ;Mi:J ~ ",'I""~.' ~ inainte de injaclii" ""S9Il,1fi'e J O",-mglml.
- .. - ".
p neW,operaW
1-2 min.
in tratarea plagilor
solulie 1/1a
inectate
-bai dezinfectante
solutie 11100
•formolul
- submerjare,
.
enjeria colorata
- solutie 2g%-5 g%
pulverizare,
.
ncaperi (saloane) - 10-15 g/m
3
solulie
vaporizare
.
altele, paturi aldehida formica
- Desogen
- submerjare
.
esela
solutiade lucru 0,5%
(amoniu
- pulberizare
.
)ahare
50ml J a10Iitri deapa
euaternar, glu-
- aerosolizare
.
uprafete de lucru
sisteme desprayere
taraldehida,
.
erul din saloane
cupicaturafina
glyoxal,
.
ali de operatie
spumanti)
.)ansamente
:92
Pentru eficienfa dezinfecfiei se respecta:
- ~impulde actiune (care depinde de produs)
-- concentratia dezinfectantului (mai mare pentru zonele cu incareatura mare
. microbiana)
. - temperatura .
- inactivarea dezinfectantelor (impiediearea asocierii a doua dezinfeetante care
se inactiveaza reciproc)
. - rezist~h1r~eli11enilorfatadeamimitedeiinfectante (de ex., sporii rezistc'i"la'
alcool) saurezistenta secundara (prin utilizarea frecventa a unui produs, germenii
devin rezistenti la el).
Pentru prepararea $i aplicarea solutiilor dezinfectante se utilizeaza manu$i din
cauciuc.
Dezinfectia se executa conform ordine/or 190/26 mai 1982$i 984/23iunie 1994
" ale Ministerului SanatatiL
{!2EZ/NE~PJlAJ5!:./~J
At i'~~~~
Dezinfectia pielii este 0etapa obligatorie inainteaexecutarii unor tehnici precum:
injectii, pynctii, intervenlii chirurgieale.
Schema in trepte, pentru dezinfecfia pie/;;
TIP I(risc redus de infectie)
IndicaJ ii . - injectia intradermica, subcutanata, intravenoasa, recoltari de sange
Tehnica - se aplica dezinfeGtai~ul pe piele eu un tampon imbibat, durata de
actiune fiind30", pana cand se evapora dezinfectantul
TIP II(risc mediu de infectie)
Indicatii ..:.. cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, injectia
intramusculara, recoltarea sangelui pentru hemocultura
Tehnica
- se curata pielea cu tamponul imbibat in dezinfectant, apoi cu un
tampon steril
- se apticainca 0data dezinfectantul $i se $terge pielea cu tamponul
steril, durata .dea<?!iunefiiod de cca 30"
. . 'oS! t
,. ~1f.?:4n(risemare de infeqie;) - ,~ .•. . ~ . .c :.. • ..• • • .
_ .
IndicaJ ii -
- operatii, punetiiarteriale; punctiile unor cavitati (pleurala, articulara,
osoasa etc.)
Tehnica
- se curata pielea cu alla $i sapun, se epileaza, se degreseaza
- se aplica dedoua ori dezinfectantui, ia interval de 2'30"; durata
totala de actiune este de 5 minute
Persoana care executa dezinfectia poarta manusi sterile.
DEZ/NSECTIA
Dezirisectia reprezinta totalitatea precedeelor de prevenire $i distrugere a
inmultirii insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muste, gandaci,
paduchi etc.).
293
~
echlpamente medicate este
I
I
Cese IParametrii de Observa~jj
I I
sterllizeaza sterilizare
trecereprin
nuare eficienta I
I
f1acara pentruinstru-
mentarulmetalic
indi/zire pana sesterilizeaza
I I
larci~u inainte~i
dupatolosire
180°C-60 min valabilitate24 h,
I
160°C-120 min dacanuautost
deschisecutiile
100°C-30 min valabi[itate3-6 h,
I
,,:---.1
dinmomentul dacatrusanua
inceperii tostdeschisa
fierber;i
valabilitate24 h, I I
134°C-2,4 atm
10 min in cutii metalice
(vezianexa1) saucasolete,
I I
dacanuaufast
deschise
I
121"C-1, 1a l n i l v a l ~""a t ' 24i i ; I
I
20 min . dacacutlile
(vezianexa2) nuaufast
deschise
I "a l e
50
o
-60°C-4-6 h sterilizarease
I I piatice, facenumaiin
en.oscoape ambalajspecial
ter osensibile (pungi,
I
plastic,hartie)
valabilitate6 luni
I
I
flambare
Procedee
etuvacuaer
cald
fierbere
incalzirefa
ro~u
autoclavare
autoclavare
caldura
uscata
ca.ldu.ra
uHleda
oxidde
etilen
(E.T.O.)
gaz
~,,: .~\ ~
c
DERATIZAREA
STERlLlZAREA
- Dezinseclia profilacticc!i consta in masurile igienico-sanitare ale locuin1elor
ale subsolurilor $i in masuri individuale ale persoanelor, pentru a impiedic~
dezvoltarea insectelor.
- Dezinseclia de combatere se reafizeaza prin procedee fizice, chimice ~i
biologice.
Procedeele fizice - constau in indepartarea mecanica a insectelor: pieptanare
periere a parului, scuturarea lenjeriei, calcatul cu fierui
incins.. . .." ... .. .. _ ..
Procecieeie chimice - se ~tiir~~a substan1echimIcesub form"ade pulberi, solU1ii,
aerosofi, gaze cu efect imediat sau remanent una-doua
saptamfini sau luni, urmarind distrugerea insectelor.
Prin deratizare se in1elege totalitatea procedeelor f%site pentru prevenirea ~i
distrugerea rozatoarelor care au rol in transmiterea bombr infec1ioase ($oareci,
$obolani etc.). ~r
- Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din construc1ia c1adirilor,
pentru a preveni patrunderea rozatoarelor.
- Deratizarea de combatere consta in folosirea unor procedee mecanice
(curse), chimice (substan1e raticide ce patrund pe cale digestiva S;:l U inhalatorie,
producand moartea) $i biologice.'
Definilie
Sterilizarea reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vii
(bacterii, virusuri, inclusiv spori) de pe instrumentarul medical, materialul moale,
echipamentele chirurgicale $i de laborator ce vin in contact direct sau indirect cu
pacientul. .
Eficien1a procesului de sterilizare depinde de pregatirea materiafului
contaminat inainte de a fi supus sterilizanL
C o ; ; r o ' u F ; t e r i l i z a ; / 7 ~ s t e ' Obli;;~~U ~ se fa~ ~u' :j~toru,i~~~~;t~~i1or fizid,
chimici $i biologici.
Nota - Metodele de dezinfectie $i sterilizare sealeg tinand cont de tipul de
instrumente, de modul de utilizare ~ide recomandarile producatorului.
297
..~
fiole cu 0solutie chimica de culoare
ro$ie, duoa sterilizare, solutia vi(eaza 1 ; ; 1 ,
.. t: ~'; -~~ .. ' , '_ '. . •. :. .~~- ., ." _~
verde -
solutia este transparenta, incolora $i
vireaza de la incolor la brun cand
sterilizarea este corecta
banda de hartie imprimata chimic cu un
marker martor $i un alt marker de
culoare garbena sau incolora, care dupa
sterilizare vireaza la culoarea
markerului martor.
se utilizeaza pentru sterilizarea cu aburi,
fiola cu indicator - fiind mov Inainte de
sterilizare, I$i pastreaza culoarea,dupa
sterilizarea corecta. Dadi vireaza spre
gall:1en,.nfi' s-au~' auns"-parametrii de
stei'i1izare.
se utilizeaza pentru sterilizarea uscata
$i cu gaz. Continutul fiolelor este de
culoare verde, ramane verde daca
sterilizarea este corecta $i vireaza spre
galben, daca nu s-au atios parametrii de
sterilizare.
- indicatori lichizi
pentru sterilizarea la
abur (acid benzoic)
- indicatori stripuri
- banda adeziva test I se utilizeaza pentru diferentierea
pachetelor, casoletelor sterile de cele
::'~.
nesterile. Demonstreaza' ~doar ca
pachetul, casoleta au trecut procesul de
sterilfzare.
- indicatori Iichizi
pentru sterilizqrea
"cu aer c~ld '.
- bacilul. stearo-
termophilus
- indicatori chimici
impregnati pe
marginea pungilot
din plastic
- bacilul subtilis
'4"~'~ ~"? -
Chimici
Biologici
(cea mai
sigura
metoda de
c~ntroi~.
se face In
fie..Clre
saptamfma
I
, ',' .. '
~"
I
'. :.....
..
,
Scopul utilizarii $i transformari ale
indicatorului
tempe~atura de fierbere, temperatura
pentru 'autoclavare; presiunea din auto-
clav pentru sterilizareadiferitelor mate-
riale; etapele procesului de sterilizare la
autoclav (Indilzire, evacuarea aerului,
sterilizarea ~i uscarea materialelor)
(vezi anexele 1 ~i2)
~96
Indicatorul
- imprimante
grafice
-diagrame
termometrul
- manometruJ
Tip de
indicatori
Fizici
:":::--
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
'I
:1
II
298
I
I
I
1
1 -
I
1
; ..• '.•.... :- .....
....:
'I
I
I
~1
..l.~
evacuar e I
00: 07
: 1 3.5 kPa
9. I.kPa
p2
pl max
plm!n
Tmax
Tml n
sr l r si t
Ccas
pl max
pl'min
sr l r si t evacuar e 2
Ceas 00:11
pl max: 20. S kPa
pl mi n: 11. 1 kPa
P4 Cauci uc
St ar t : 00: 04 31. 05. 2001
Gener at or pr opr i u
Sf l r sl t evacuar e 3
Ceas 00: 16
pl max: 20. 2 kPa
pl mi n: 11. 1 kPa
l nceput ul l ncal zl r i l
Ceas00: 17
plmin : 1 1 9.7 kPa
I nceput st er i l i zar e
Cees 00: 19
p2 : 222. 0 kPa
pI : 210. 6 kPa
T : 121.3 oC
Sf l r si t ' st er i l i zar e
Ceas 00: 39
Ti mpul st er i l i zar i i
00/ 20101
: 217.8 kPa
: 21 3.0 kPa
209. 6 kPa
123.1 OC
- = 121. 3 0C
Inceputul usoar'ii1-.
Ceas 00: 43
pI : 1~. ~ kPa
T : 70.4 oc
Sf i r si t ul uscar l i 1
Ceas 00. 51
pI : 6.3 kPa
Sf l r si t pr ogr am
CeBs 00: 53
Lungi me pr ogr . 00: 48: S6
Sar j a 01516
Far a er oar e
29
evacuar e 1
1 9:37
12. 0 kPa
9. 1 kPa
p2
plmax
plmin
Tmax
Tm!n
sr i r Sl t
Ceas
pl mqX
pl mi n
Aparatql sterivap
Pi ? Uni ver sal
St ar t : 19: 34 1 4.(.5.260:
Gener at or pr opr i u
sr i r si t evacuar e c
Ceas 19: 46
pl max: 20. 6 kPa
pl ml n: 11.1 kPa
t pceput ;!?ter 1 1 i : zare
.' Ceos L " 1.9:59
p2 = 318. 2 kPa
pI : 31 1 .7- kPa
T = 134.1 0C
Sf i r sl t evacuar e 3
Ceas 19:54
pl max: 20. 7 kPa
plmln': 1 '.GkPa
I nceput ul i ncal zl r i j
Cees 19; 55
plmin : 129. 7 kPa
sr i r si t ' at er i l i zar e
CCClS . 20: 09
Ti mpul ~t cr i l l zer j i
0~: Ul;\J2
322. 3 kPCl
314. 0 k. PCl
310. 7 kPCl
135.9 oC
: 134.1 oC
DIAGRAMA ISTERIUzAR/I
Incepl . t t uL. uscar . 1i. 1
Ceas 20:;6
pI : 1 0.5 kPa
T : 90. 9 oc
sr I r s i t ul uscar i i 1
Ceas 20: 24
p1 : 5. 3 kPa
sr i r si t . pr ogr am
Ceas 20: 26
Lungl me pr ogr . 0D: 51: 47
Sar j a 01281
Far a er oar e
Mod de sterilizare
lodofori,
Solutii pe baza de clor
Timp de contact 1 0. min
Aburi sub presiune,
caldura uscata,
oxid de etilen,
aburi la joasa presiune
tormaldehida ",,_
sterilizanti chimici:
glutaraldehida 2%,
acid peracetic
diferite concentratii
Dezinfeqie lanivel inCllt"
cuglutaraldehida 2%, acid
peracetic diferlte concentratii,
Pasteurizare umeda
(70
D
C-30 min)
Dezinfectie cualcooletilic
sauizopropolic 70.- 90%
lodofori,
hipoclorit de sodiu, 5,,25%
PLA TOUL STERIUzAR/I
1 0min.-Sterilizare program 2
. universal
20. rnff1:-Sterilizare program 4
Stetoscoape, bazinete,
suprafata meselor,
pavimentul
Termometre (orale sau
rectal e)
Cazi de baie
Exemple
Implante, bisturie, ace,
alte instrumente
chirurgicale
$istomatologice,
accesoriile
endoscoapelor
Edoscoape flexibile,
laringoscoape, tuburi
endotraheale, echipament
pentru anestezie $i
respiratie asistata
.ill'- -
Categorie de
instrumente
- .
Semicritice -care
vin in contact
cumucoasele sau
cusolutii de
continuitate ale
pielii
1 291 - - - - - - - "
1 1 9L ~~ - - -
W k ~ n l
40J - • ') M I
..:==-~--~-'--
~3 '- ~-= - = = - It- - = - - - = - : - - - = ~
3' 1 2/ 2 1 /2 . 1 ' 25' B 5 ' 1 f t if f i' fo'
Critice - patrund
in tesuturile
sterile sauin
sistemul vascular
---tr
Non- critice - care
vin in contact
numai cupielea
intacta
P"esi(!Jl? k P
JI tj
?(!C;;<_ _ 4 .
3 1 [ J
_.----_.. . -- / II
.. ,' I
I
301
Plan de ingrijire pentru pacientul cu durere
.~..•.~
--.J
~'",". =~.¥
- daca oconsidera nemeritata sau ca pe 0amenintarea
vietii sale, 0va exprima usor
- cultura
- unii raspund cu stoicism in fata durerii (indienii, chinezii)
- altii tind sa reactioneze expresiv (popoarele latine)
- mediul
~reactfa'pctcientfilui difefaiJ 1funqie de Ibcuj Tncare se afla:
acasa, 14Iocul de munca, in spital
- rolul avut in dinamica famiHala
- 0mama singura, cu trei copU, ignora durerea, fiind nevoita
sa mearga la serviciu pentru intretiJ 1erea familiei
- prezenta unor persoane "cheie"-suport
- un pacient pentru care sustinerea altoraeste importanta va
simti cu adevarat nevoia de a semnala deschis durerea
- toleranta la durere (pragul de la care nu mai poate suporta 0
durere mai intensa sau de lunga durata):
1) este influentata de vointa persoanei ~i de convingerile sale
2) persoana cu toleranta ridicata poate suporta suferinte
intense, fara ajutor
3) persoana cu toleranta scazuta cauta sa-si aline durerea
I inainte ca aceasta sa apara (cere algocalmin)
4) uneori. asistentaeste tentata sa se ooupe de pacientul a
carili' toleranta la durere este crescuta, neglijand pe cel ce nu
poate suporta chiar durerea u~oara
I. Colectarea j' - reactia pacientului la durere
date lor - caracteristicile durerii
- debut $1durata
- locaJ izare $i ;radiere
~. , ~... .:..intens/fate . "",'
- caracterul ei
- factori declan$atori sau agravanti
- masuri luate pentru ameliorare $i etectul terapeutic al acestora
- influentci durerii asupra activitatii cotidiene
- semne Si simptome care insotesc durerea:
-cefaJ ee
- greturi
- ameteli
- mictiuni frecvente
- resurse de adaptare:
...:. sustinerea afectiva
- sustinerea spirituala
I
- Este considerata 0~enzatie cauzata de un stimul fizic sau de
o disfunctie organica
- este un motiv free nt de adresabilitate la medic
- este problema cea ai des intfdnita in practica madicala
- aredreJ :)t eJ ect.suteinta ,-,.,
- daca sursa durerii u poate fi precizata (deci, nu are 0baza'
organica). exista teninta de a ne indoi de realitatea ei ~i a
considera persoana T cauza ca pe un pacientdificil. vaicaret,
plangacios
- suprafata tesuturil~r lezate este un indicator al intensitatii
durerii
- un pacient cu dur re. cronica ~i prelungita sutera mai putin
decat unul cu durere cuta de scurta durata
- membrii personalul i de ingrijire sunt mai bine calificati pentru
a defini natura durerii unui pacient
- sustinerea partii du eroase
- pozitie antalgica
- grima,Se, gemete, plans, maxilare crispate
- adreseaza trecvent ~ntrebari
- agjtatle~
- imobilitate
-capacitate de atent* ' redusa
- evitarea raporturilor sociale
- uneori. aceste ma ifestan lipsesc, ceea ce nu Tnseamna ca
-pacientul nu sufera
'- factorii care dimin eaza nivelul de con$tienta (anestezice,
afectiuni neurologice)
-lipsasomnului am~ifica perceptia'cfurerii
~experiente dureroa earitYiioafe: .' -.'~~'
.. - .:.:un padent poat avea dificultati cand suporta prima oara
durerea
- 0durere care i-iost aJ inata it tace ,safie mai bine pregatit
pent-ru a lua masuri eicace Tnsituatii sirnitare
- un pacient c experiente dureroase nu accepta,
obligatoriu, durerea i ~or
- anxietatea
- persoana cu enlotivitate stabila tolereaza mai bine du-
rerea
- valori atasate durert' .
- daca pacientul considera durerea ca' pe 0slabiciuna
personaia sau 0pede psa meritata, soar putea sa nu 0exprime
t-f~
Durerea
Reaclia
pacientului la
durere
Prejudecali $i
idei false de-
spre durere
Factori care
influenleaza
percep-lia •du-
rerii $l"h~aC' ;'
lia pacleh~
tului
~I
r
l
, I
, I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I.,
I
I
I
I
I
I
I
I'i~
I
I
"I
"'- '- •..
,;.-~
(fndfferent daca experienta e
pozitiva sau negativa, ea poate fi
un factor stresant)
- este raspunsul organlsmului la acliunea unor factori interni
sau externi
- poate avea consecintel fizice, emotionale, sociale
- graviditate
- divort
- pensionare
- promovarea unui co ept de sine pozitiv:
- incurajarea pacie tului la arice progres obtinut
- implicarea pacien ului in efectuarea ingrijirilor sale
- reducerea intensitalii durerii:
- tehnici de relaxar (reduc $i starea de anxietate)
- administrarea tra amentului medicamentos preseris de
medic
....•• I - acupunctvra ," .'.1 . ~interventii ale ...
- anestezie local a - medicului
- asigurarea odihnei
- administrarea ana gezicelor inainte de culcare cu 30'
- pacientul declara am Iiorarea durerii
- pacientul resimte sta a de contort
- pacientul i~i poate ef ctuapartial ingrijirile igienice
- pacientul cunoa1 ;>te1 ;>i aplica corect tehnicile de relaxare
Rolulasistenteiin amelior~reareac~iiloremo~ionale
~i comportamdntale lastres
Factori de
stres, in ex-
perienJ a de
viaJ a
• DE RETINUT:
- interventiile trebuie individualizate
- se vor asigura diferite metode de al nare a durerii
- se va alina durerea inainte de a se ntensifica
- se vor folosi masuri potrivite la mo entul potrivit
- se va tine seama de dorinta pacien ului de a participa la masurile de alinare
- inainte de a abandonai6 masura lu ta, mai incercati 0data
- chiar daca durerea a fost ~urata parti I, pacientul are nevoie de supraveghere
1 ;>i atenpe ,
- daca pacientul nu resimte u~urarea durerii, efortul asistentei de a- I invata
autoingrijirea 1 ;>i motivatia pentru a Ie pTa tica este zadarnic
- un pacient cu durere cronica nealinata poate daveni u1 ;>orprada celor care pre-
scriu remedii ne1 ;>tiinpfice, sau se poate i drepta spre consum de alcool $i droguri
- nu se vor. da false sperante in at nuarea durerii - dupa administrarea
. tratamentului - iotrucat pacientu1 i1 ;>i va ierde increderea
~
;:
302
- ajutarea pacientului sa descrie coreet durerea $i. sa sesizeze
momentele de remisie sau exacerbare:
- se va manifesta intelegere fata de suferinta pacientului
- pentru localizarea durerii, asistenta va folosi repere
anatomice 1 ;>i terminologia descriptiva
- pentru intensitatea durerii, va ruga pacientul sa utilizeze
termeni ca: u1 ;>oara,moderata, intensa, insuportab~a
- daca pacientul nU- 1 ;>i gase1 ;>tecuvinte pentru a descrie durerea,
II va ajuta dandu- i exemple, facand analogii
- asigurarea confortului 1 ;>i indepartarea factoritor agravanti:
- a1 ;>ezareap8.cientului in pozitie corespunzatoare
- intinderea cgar~afuritor " ..
- retragerea tubulaturii pe care sta culcat pacientul
- largirea bandajelor prea stranse
- schimbarea pansamentelor umede
- verificarea temperaturii apei de baie
- respectarea regimului dietetic
- sustinerea inciziei chirurgicale in timpul tusei sau a
exercitiilor respiratorii
- evitarea expunerii tegumentelor 1 ;>i a mucoaselor agentilor
iritanti 'urina, secretii, materiiJ .ecale}~ • ~. ~o
- prell.enirea retentiei urinare
- prevenirea constipatiei
- 0pregatire preoperatorie adecvata
- educatie postoperatorie
- stimulare cutanata:
- aplicarea agentilor tizici 'c~ldura, trig)
- frectii .
- masaj
- distragerea atentiei:
- meloterapie. carti, reviste, TV
.,... fixarea atentiei pe alte probleme decat ale durerii
respective
II. Analiza $i
interpretarea
datelor
- durere legata de fractura, traumatism
- disconfort legat de durere
- anxietate legata de durere nealinata
- alterarea mobilitatii fizice, legata de durere
- deficit de autoingrijiri, legate de durere
- perturbarea conceptului de sine, legata de durerea cronica
- insomnie legata de durere ..
~~j . J. .
III. Planificare I - pacientul sa resimta scaderea intensitatii durerii
- pacientul sa declare ameliorarea disconfortului
- pacientul sa fie capabil sa- 1 ;>iefectueze ingrijirile igienice
- pacientul sa cunoasca tehnici noninvazivede ameliorare a
durerii
IV.Inter-
venfii- execu-
fie
I
I
I
. 1
I
I
I
I
I
I
. 1
I
,I
II
II _
Factori de
stres in
mediul
spitalicesc
Reacfja
pacientului la
stres
IntervenJ iile
asistentei
0'1•.•••~..•\o
- internarea pentru 0 oala care pune viata in pericol
- pierderea unui orga ,a unei functii
-' acceptarea unei int rventii chirurgieale
- explicarea inadecva a a tratamentului ~i a tehnicilor
- izolarea in cazulbo ilor contagioase
- atitudinea indiferent a echipei de ingrijire
. - prezenta ullof}bgln igrav in ac~la~i salon :", ; _ . . '
- mediu necunoscut s udezagreabll din punct de vedere estetic
, - prezenta unei apar uri necunoscute
- schimbari in gradul e intimitate
- cre~terea valoriJ or funcpilor vitale (puis, tenslune arteriala,
respiratie)
- palme umede ~ ree
- cefalee
- modificari de apetit
- mictiuni frecvente
- nervozitate
- modificarea obi~nu~1telor alimentare
- modificarea somnul i
- diminuarea stimei sine
- seaderea atentiei la detalii
- pierderea interesulu
- lipsa motivatiei
- identificarea agenti or stresanti~(rajutarea pacientului sa~1
evalueze
- incurajarea paeient lui sa formuleze propriile sale obiective
- identificarea resurs lor de adaptare a pacientului $i a modului
cumpot fi ele utilizate
- erearea de obI~ui te noi (in situatiile de stres, obieeiurile
servese la eonservare energiei)
-evitarea schimbarii vor fi' acceptate sChimbarile necesare ~i
inevitabile; tensiunea creata prin mai mulle schimbiiri cre$te
riscul stresuJ ui) . .
- aeordarea" timpu( I necesar •. . . Pentru ca. paciemttir'"sa 'sa
. concentreze asupra a entilor stresanp$i sa sa adapteze
- modificarea mediuui (fara surse de stres; un mediu de
siguranta)
- educatia pacientului
- utilizarea eficien a a timpului liber (0 persoana care-$i
utilizeaza eficac timpul trai~te mai putin stresul legat de
activitati sociale, amiliaTe);
- practicarea exer itiilor fizice (scade starea de tensiune $i
u$ureaza relaxar a)
- alimentatia ratio ala (obiceiurile alimentare nesanatoase
pot exacerba rea tia la stres)
- odihna suficienta (ajuta la controlul stresului)
- utilizarea tehnicilor de relaxare
- incurajarea pacientului sa dezvolte contacte sociale, sa
participe la activita1 i recreative
- ajutarea pacientului in rezolvarea unei probleme de stres
imediat, in sensul perceperii realiste. a evenimentului $i a
utilii:~rit;rnecvate a mecanis~elor de adaptar~
. - explicarea tehnicilor ce urmeaza a fi efectuate
- facilitarea vizitelor prietenilor, a familiei
Exempledeinterven~ii autonome
corespunzatoare prob/eme/or asociate nevoii de a evita perico/ele (exemple
selectate din: L. Grondin, RJ. Lussier, M. Phaneuf, L. Riopelle, P/anification des
soins infirmiers. Mode/e d'interventions autonomes).
Tn incheierea capitolului COrTsacrat etapelor procesului de ingrijire yom
exemplifica diferitele tipuri de interven1 ii autonome pe care asistenta medicala
trebuie sa Ie desfa~oare. Am ales, pentru ilustrare, interven1 iilecorespunzatoare
problemelor de dependenta asociate nevoi; de a evita perico/e/e, intrucat aceste
[ipuri de prob/eme (anxietate, durere, stare depresiva, frica etc.) se regasesc /a
toate nevoi/e prezentate $i sunt inta/nite in majorj&dea bali/or.
/ntervenjii/e sunt prezentate atat in funcjie de pioblemele [PJ identificate, cat $i
TnfuncJiede diagnosticul de ingrijire (problema +eli%gie) [DI = P +Ej.
IntervenJ ii corespunzatoare
AsiStenta:
- favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu
- identifica impreuna cu persoana cauza anxieta1 ii$ilsau factorii
deda09atori: metode de investigare, tratamenteetc.
-fumiz~il expricatii. ~clare $i deSGhise . asup. ;;:aingrijirilor.
programate. _ .
'C"" ajuta persoana sa-$i recunoasca anxietatea
- creeaza un c1 imatde intelegere empatica
- asigura un c1 imatde calm$i securitate
- respecta tacerile $i plfmgerile persoanei pentru a-i permite
sa-~i controleze emo1 ii1 e
- asigura un c1 imat caim, de securitate, la ilevoie, veioza,
clopotel, semnal de alarma etc.
- diminueaza stimulii auditivi $i vizuali: zgomote $i lumina
intensa
I- asigura activita1 idistractive, la alegerea pacientului
1- pr~ve~e un. ti~P!. zil~ic~pentru a permite pacientul~i s~-$i
Iexpnme Incertltudmlle $1sa fie sigur de prezenta noastra
- raspunde la intrebarile persoanei
305
[DI]: Anxie-
tate mode-
rata cauzata
de lipsa de
cunoa$tere a
mijloacelor
ajutatoare
[P]: Anxietate
severa
.~
[P]: Dificul-
tate/ incapa-
citate de a-$i
pastra
sanatatea
Precizare: ~
- in timpul zilei, cel putin 0data, asistenta trage s.cau. nul lan.ga
patul pacientului $i sta de yorba cuel ... ,-
- Acest gest insufla un sentiment puternic, n ca asistenta nu va
fugi Tndataafara pe u$a"
Pacientului Ti pareti mai disponibila $i mai interesata de
persoana sa I
- poar simplul fapt di altci.r~a Tntelege0problema pOflte1i
lini$titor, Tipoate oferi un selitiment de siguranla ;
- Daca pacientul se simte Tnteles,anxietatea sa se va diminua.
- identifica cuno$tintele pe care Ie.are persoana pentru a-$i
diminua anxietatea
- II Tnvatatehnici de relaxare
- II determina sa practice 0tehnica de reraxarede, ..ori/zi
- sugereaza persoanei iJ tilizarea gi:mdurilor pozitive privind
evenimentele amenintatoare (Ianevoie)
- verifica cuma TnlelesTnvatamintele, informaliile date.
in afara interventiilor expuse anterior:
- diminueaza stimulii auditivi $ivizuali: radio, zgomote, lumina,
televizor etc.
- sta In preajma persoanei, la nevoie
- determina persoana sapractice exercitii derelaxare: respiralie
abdominala profunda., concentranducse asupra. Gxpiratiei ...
minute, de ... ori/zi lrI
- Tncaz de hiperventilatie, asistenta Ti spune persoanei sa
respire in acela$i timp cu ea Tntr-unritmlent
- explica faptul ca diminuarea respiratiei la un ritm de 10-12
minuteil poate ajuta
- permite unui membru al familiei sastea langa persoana, pana
cand panica va ceda
- prevede 0perioada detimp, zilnic, pentru apermite persoanei
sa-$i exprime sentimentele
- evita~.atinga persoanafara.permisiunoo eL
- Tndeparteaza ..toateelementele amenintatoare pentru
persoana sau altii
- tine mana persoanei, daca 0 dore$te
-face masaj aJ spatelui, mainilor $i picioarelor ... minute, de ...
oritzi
- aJ uta persoana sa identific:e factorii care-i altereaza
capacitatea de a-$i conserva sanatatea
- face cu persoana unbilant al fortelor $i deficientelor sale
- face un plan zilnic de mentinere a sanatatii, cu persoana $au
cu un apartinator: alimentatie, Tngrijiride baza, somn, exer~itii.
eliminare etc. .
306
[P]: Durere
acuta
- asigura unclimat cat ai personal posibil: obiecte personale,
fotografii etc.aduse de casa
- explica toatetratamen ele viitoare $i masurilede luat
- furnizeaza explicatii si pie Tnacord cunivelul deTntelegereal
persoanei
- identifica cu persoa a apartinatorii care-i pot .servi de
sustinatori $i-i include ace~tia Tnprogramarea planului de
mentinere a san<\tati,i,.... .
- aduce la cuno$tinJ a, j " ainte de e~ternare, dateleconlroalelor
medicale la spital sau di pensar
- recomanda uncompo ent pozitiv cuprivirelaconservarea
sanatatii
- evalueaza caracteri ticile durerii: localizare, intensitate,
durata, frecventa, facto i care-i cresc sau diminueaza inten-
sitatea
- stabile~te schema a aritiei ~i diminuarii durerii pentru a
regrupa TngrijirileTncons cinta
- observa pozitia de prot clie adoptata depersoana
- plaseaza persoana Tnt 0pozitie antalgica
- utilizeaza mijloace sup imentare pentru reducereadurerii: bai
calde, punga cu gheata au apa calda, dacaesteindicat
- recomanda persoanei sa semnaleze durerea de la aparilie
(intarzierea face grea re ucerea durerii)
- asociaza medicatia nalgezica cu un masaj, 0 atingere
terapeutica
- determina persoana 5 practice 0respkl';;ieabdominala 5-10
minute dupa administrar a medicatiei analgezjce
- arata persoanei ca se preocupa de ea ciaun tot unitar, nu
numai,de durerea sa
- informeaza pacientuJ T termeni simpli
- informeaza asupra evol iei durerii, adiminuarii ~itolerantei ~i
acFunii medicamentului .
- ajuta persoana Tn ac ivitatile.zUnice, la.nevoie, penlru a-i
permite sa-$i conserve e ergia
- schimba pozilia in pat, a •.. ore
-;;:,~xplicaperso~ ~:i, ste perllJ i,s,?-.asepli:mgasau,saiJ ie
[eaina, sa-~i exprime rna ia sau frustrarea .
- Invata persoana cu sa-$i .a:dministreze medicamentele,
efectele lor secundare ~i urata de actiune
- pentru diminuarea dure ii ajuta persoana Tnactivitatea zilnica:
alimentatie, hidratare, igi na, mobilizare etc.~i progresiv lasa
persoana sa IeTndepline sca singura
- evalueaza capacitatea izica a persoanei
in caz de capacitate fizic buna, pentru diminuareadurerii:
- ajuta persoana Tndepl arile sale, la nevoie
- 0determina sa practi e exercitii ale musculaturii, in limita
toleranlei, ... minute/ora, e.,. ori/zi
- administreaza analgezi ul cu 20-30de minute Tnaintede a
faceexercitii sau activita:t
307
I
I
I
.> :.
I
I :
I.
I
........•..
..
I
I
..
-.0>
I
>.--" -'-.
I :
I
I
II
IIJ
"~.:-
I
'.- I [TIl]: Friea - exploreaza obiectul fricii, pentru a identifica cu precizie ce
pricinuita de gaseste persoana ca amenintare I n aceasta experienta:
•..•... '!n,capacitatea m.ij/oace. ~e investigare, anestezie, interventie, chimioterapie,
" de a face t a t a radioteraple sau alte tratamente; frica de diagnostic gray, de
realitatii' ,'. durere, de a fi singura
.' tratamamului' - identifica nivelul anxief~Wipersoanei
I.
' . • - ciarifica perceperea eronata t a la de obieciul fricii I
• 309
[l
I
[P]: Durere
I
I eroniea
I
I
. .;
I
I
[P]: Stare
depresiva
I
I
J ,~
I
I
I [P]: Pert~r- .
barea stlmel
de sine
I~,,-
I
I
I
I
- foloseste la aleger a persoanei, mijloace dedestindere:
masaj, lectura, muzica tc.
- imobilizeaza regiune dureroasa
- programeaza activita ile tinand cont de I imitelepersoanei
- sugereaza sa crea ca progresiv durata exe~citiilor Si miS-
qlrilor, fara sa Elx.pgere.e. ' _ ,- )~'"
- face un masaj al spat lui, mainilor si/sau picioarelor, la nevoie .
- in caz de migrena, ugereaza persoanei sa se culceintr- o
camera linistita cu0pu ga de gheata pe cap Si un servetel rece
pe ochi, la primele se ne ale migrenei
- limiteaza atentia a{;o
la timpul prezent)
- arata calm, caldura, ar fara exuberanta, penthJ a fi in acord
cu sentimentele perso nei
- subliniaza necesitate ingrijirii personale: coafura, manichiura,
barba etc.
- determina pacientul •practiceexercifii musculare ... minute,
de ... ori/zi
- felicita pacientul dac executa activitap
- determina persoana sa practice afirmatii despre sine: .sunt
capabila, sunt sanatoa a, sunt calma Siflexibfla"
- sugereaza sa sei talneasca cu opersoana care a trait
aceeasi problema
Preciza re: pentru ;a c e diterenta intre: perturbarea stimei
de sinesi perturbarea i aginii de sine, dam. definitia fiecareia.
Definijie: diminuar a sentimentelor propriei valeri Si a
competentei
..e;,../ntervenfif:..•.. ~,' --
- dupa ce asculta per~oana,limiteaza expresi~l:sentj'mer'ltelor'
negative ,
- identificacu persoan situatiile Sievenimentele care sunt cele
mai amenintatoare pen ru ea
- exploreaza cu perso na mecanismele de adaptare pe care I e
folO5este pentru a. fa e fata- situafjilor: cerere de informatii,
reflectare, confidente; paus, canalizarea energiilor I n munca,
menaj, alcool, umor, dr g, medicamente, hipersomnie.
- intareste mecanismel sanatoase de adaptare
- determina pacientu sa participe la activitati recreative,
educative, care sa- i pe mita recastigarea stimei de sine
1---
i iJ )I]: Pertur-
!barea stimei
de sine, eau-
za ta c ie ne ..
adaptarea la
o criza sau 0
situatie ;0
[P]: Pertur-
barea ima-
ginii de sine
[P]: Friea
...:.;,;;,.
- explica persoanei ca toate pierderile ocazionale (divort. somaj,
retragere) cer 0perioada de adaptare
- subliniaza ca fiecare adaptare aduce la inceput un sentiment
de insecuritate
- .ajuta sa accepte situatia, explicandu- i ca dependenta fizica
nu- i diminueaza \(jiloarea umana
..c'detennma paciehtul ~a partieipe, pe -' S ID poslbil, lalngrijirile
sale pentru a- i da sentimentul de control al situatiei
- planifica impreuna cu persoana ingrijirile cotidiene, asUelincat
sa- i redea progresiv independenta
Definifie: perceptie negativa pe care individul 0incearca
privind aspectul fizic in urma pierderii unui organ sau a unei
functii, sau amenintare la adresa integritatii personalitatiL
/ntervenfii:
- evalueazagradul anxietiI tii care insoteste pierderea fizica
- permite sa- si exprime negarea, la inceput, pentru a 0ajuta sa
se adapteze
- dopa calva timp, va limita negarea $io va readuce la realitate
cu abilitate
- ajuta persoana sa se puna in valoare prin aspectul ei: coafura
noua, imbracaminte care- i sta bine '
- 'explica persoanei ca e normal sa resimta manie. frustrare satr
depresie in aceasta situatie
- 0determina progresiv sa- si priveasca plaga, amputatia,
colostomia, mastectomia, arsura etc.
- 0face sa pamcipe progresiv la ingrijiri: ingrijirea colostomiei,
pansament etc.
- identifica, impreuna cu persoana, natura, intensitatea, cauzele
frieii, la nevoie
..,...familia~~aza- persoona cu mediul nou .. =, ~,,. ~-' ="
- furnizeazaexpJ icafi[ scurte, precise; a- supra'i'ngrijiriJ or
programate
- p1anificaCU 0echipa de I ngrijire 0perioada de ... minute zilnic,
in preajma persoanei
[P]: Risc de
accident
- I
I
I
I "
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
- orienteaza persoana ntimp, spatiu 9i anturaj, lafiecare ... ore
- daca se manifesta 0 anxietate puternica sau panica, se
planifica interventiile p trivite
- determina factorii e risc: deficite senzomotorii, confuzii,
hipotensiune ortostatic ,slabiciune etc.
- mentine urmatoarele mijloace de siguranta
•aparate de mobil tate: baston, carje, proleze, cadru de
.sustinere pentru, ers, balustrade ;pe.f~ scari, -bare de
sprijin
•dopotel de apel
•mijloace de imobilil
•pantofi potriviti
•pardoseala uscatarcale de mi~care Iibera
- ajumpersoana sa in pJ ineascaanumite activitati
- informeaza persoan asupra masurilor de securitate care
trebuie respectate
- evalueaza forta musi'ara a bicep9ilor 9i acvadricep~ilor
- propune exercitii de i tarire a acestor mU$chi
- a9aza patul in poziti cea mai joasa (cu exceptiaprocedu'rilor
de ingrijire)
- mentine blocate rotHel'epatului
- plaseaza in perma~enta la indemana bolnavului efectele
personale ale acestuia
- asigura scaunul specIal de toaleta, la nevoie ,
- expJ icapersoanei cu~ sa procedeze latransbordari (dinpatin:-'1 <0,
scaun etc.)
- supravegheaza temp$ratura apei 9i alimentelor, pentru aevita
arsurile
- niJ lasa la indeman~ persoanei medicamente ~i substante
periculoase (chibrituri e c.)
- aranjeaza spapul i conjurator al persoanei, impreuna cu
aceasta, pentru a evita biectele ~i situatiile ce ar putea genera
accidente
'•.•• 1 - men1 ine.~~Heincuiat1 :' cheia, daca este r,evoie ~,,",•.. ,~,
- nu lasapersoana in ada tara supraveghere
- asigura 0 iluminare corespunzatoare Tnpermanenta-, cu 0
veioza de noapte
- anticipeaza necesiUiti'e persoanei, la nevoie
- se asigura ca persoara baa $i mananca incet, penlru a evila
riscul de sufocare
- evita alimentele usca* pentru persoanele care au tendinta de
sufoc:are
in caz de crize convutsfe:
- supravegheaza accid ntele, pericolele de cadere
- nu introduce nimic inte dinti, daca gura esteinchisa
I
- inaintea oricarei examinari sau tratament, aduce lacun09tinta
persoanei semnele la care trebuie sa tie mai atentc1 9i CSva
simti
- spune persoanei ca nici 0 decizie nu 0va Iud tara sa 0
consulte
- rrientioneaza rezultatele investigatiilor '
- explica persoanei care se teme de singuratate ca un membru
al,~chipeLdelngrJ lire va .ILiapi::;pozitiasa, laneV9.~
- supravegheaza persoane cu halucinatii, la ... minute
- asigura un c1 imat de securitate: ridica lateralele patului,
elimina toate obiectele ce ar putea rani persoana sau pe ceilalfj
- evita sa judece sau sa minimalizeze impresiile dezagreabile
cauzate de dezorientare, i1 uzii9i halucinatii
- evita discutiile lungi asupra continutului halucinatiilor; Ii va
spune simplu ca nu este ceea ce ea percepe
- stabile~te limitele comportamentului neacceptat: violente
verbale sau altele
310
- corecteaza la nevoie opiniile gre~ite
- identifica, impreuna cu persoana, elementele care intra in
conflict cu tratamentul: religie, cultura, mod de viata
- identifica, impreuna cu persoana, cetelalte cauze ale refuzului
sau: frica, durerea, experientele trecute sau experientele
apartinatorilor, lipsa de cuno9tinteetc.
- explica persoanei ca este normal sa-i fie frica, sa tie
depresiva, sasimta frustrarea sau mania in aceste circumstante
- explica persoanei ca mania, frustrarea etc. fac parte din
evolutia normala aboJ ii
- manifestii 0 atitudine de " a nu judeca" tata de refuzul
tratamentului
- 0 determinii sa se exprime asupra efectelor secundare
dezagreabile ale tratamentului: greturi, varsaturi, stare
depresiva,somnolenta, diminuarea libidoului etc.
- daexplicatii precise asupra efecfelorsecundare ~iametodelor
de"'aleljimitllla~ " " " ,'0 ....,.. ., =, ~,C', ." ,
in caz de insatisfactie privind sistemul de ingrijiri:
- permite exprimarea criticilor pentru aface modificarile posibile
- ililesne~te intalniri cu autoritaliie, la nevoie
- respecta interdictiile ~i regulile religioase
- acorda persoanei $i apartinatorilor suficient timp. pentru a
integra informa1 iile primite in ;sistemul lor de valori $i cultura
inainte de a lua 0 decizie
- inaintea oricarui tratament, examinare, va ~pecificc.:lace
trebuie safie atenta :;;ice va simti
- nu-i comunica multe detalii care pentru persoana anxioasa ar
putea fi daunatoare
[DI]: Frica,
din cauza
tulburarilor
de gandire
[P]: Refuz de
a se con-
forma trata-
mentelor
.- .L- ~
Interventii Manifestari de dependenta
- negarea realitatii
- fantasme
- refuz de a accepta pierderea
- retragere
- favorizeaza exprimarea
Iibera a sentimentelor negative
eaun mecanismde aparare, la
nevoie
- evita intaiirea negarii
.,... agresivitate - favorizeaza exprimarea
_.-:-ostilitate libera a sentimentelor. de
~insomnie manie, la nevoie
-iritabilitate - explica persoanei ca mania ii
- fricava permite mobilizarea ener-
,- sentiment de culpabilitate giilor
- promisiuni privind schim- - favorizeaza exprimarea do-
barea obiceiurilor de viata rintei de negocieri' cu Dum-
- disponibilitatea de a accepta nezeu, cu viata, cu sanatatea,
ariee tratament pentru a intarzia clipa fatala
- exprimarea de sentimente $i ...,. ajuta persoana sa-$i exprime
gfulduri legate de pier.derea. -sentimentel~de culpabirrtate.$i
suferita explicafaptul casentimentelede
culpabilitate fac parte in mod
normal dinevoluliadoliului
- favorizeaza exprimarea
Iibera a sentimentelor de
depresie, la nevoie
- ajuta familia favorizandu-i
dialogul cu persoana
~..
- ajuta persoana sa inteleaga reactiile sale la doliu ~i sa Ie
considere normale in aceasta situatie
7.. ajuta persoana sa utilizeze resursele de sustinere disponibile: l '
familie, prieteni, resurse comunitare etc.
- explica persoanei 9i apartinatorilor cum se poate manifesta
reaclia de doliu
.,""ajutafami1iasa,sustina persoana care 1raie$tedo!iul ' iF' "
'.- ajuta persoana $i familia sa traverseze fazele do!iului prin
prezenla $i inlelegerea sa
I
Precizare: Raaqiile de doliu parcurg 5 faze similare cu eele descrise de
Elisabeth Kubler-Ross; in cazul bohiavilor incurabifi, din momenlulin care ace$tia
afla diagnosticul. Am considerat util sa prezentam 9i manifestarilededependenta.
in raport eucele staze, intrucal aeeasta corelare nu se face in anexa nr, 3.
~;. ~..
in faza
negarii
in faza de
manie
In fazade
negociere
Infaza de
depresie
DefiniJie: dureri profunda, urmare aunei pierderi
(persoana, obiect, rol, functie fiziologica, parte acorpului): Doliul
poate fi anticipat sau eal.
- observa cu atenlie chimbarile de comportament
- odenteaza perso na intimp, spaliu 9i anturaj folosind
calendar, orologiu,m "Ioacevizuale U90rde citi!, I
- asigura in preaj a persoaneio p.ezenla ,p.e c.. are sa 0 1
cunoasca 9i cu care e simte in siguranla " .
- in timpul ingrijirilori explica ce i se face sau ce i se va face,
intr-unlimbaj pe care I inlelege
- asigura satisfac rea nevoilor fundamentale, lasandu-o
autonompe eat posi il: alimentalie, igiena etC.. ,
- se apropie de pe soana cuo atitudine deschisa, blanda,
surazandtot timpul
- daeagura este J eSIhisa, se plaseaza ungervet pliat, pentru a
evita mU9carealimb;;. .'
- indeparteaza orice c.~iectde care persoana ar putea sa se
loveasca . , .
- intoarce capul pers anei pe 0 parte, pentru a evita aspirarea
secreliilor
!ntervenJii:
Asistenta:
- identifiea,impreuna~ persoana,faza'.doliUIU. i in..'caresegase9ie
- planifiea0prezenla de .. " minute/zi in preajma persoanei
- favorizeaza exprim rea sentimentelor de doliu
- informeaza persoan de fazele evolutive normale ale doliului
- con$tientizeaza peJ lsoanaasupra mijloacelof de prevenire a
lovirilor:
a) in mediu spit Iicesc: persoana predispusa de a face
hipotgijf,;iuneortostati asau care este slabita, sa se ridice incet,
privirea inainte, incall mintecu toc jos, nealuneeoasa; fblosirea
corecta a ochelarilor, arjelor, suporturi de-a lungul coridorului
b) la domiciliu: fol sirea unui suport de baie, scaun de baie,
evitarea parchetului ustruit, mochetelor de (jimensiuni mici,
cabluri intmse pe jo , apii prea calda, de catre persoane cu
tulburari senzoriale
- explica apartinatori or regulile privind securitatea persoanei
confuze: baLustr.adeI scari, zavoar-e,de seturitate, suprave-
.:,,' ".' ~,.gbere.continua prM <:ilpa(atele"e1EiGtrice,. periro1 ut f-ocului,
fugii etc. "
---- ----------------------_..---------------------
".... ~,.~,. I
{P]: Dofiu
! ~
{DI]:Risc de
accident,
cauzat de
confuzie
[DI]: Risc de
accident,
cauzat de
'necunoa~-
terea
mljloacelor
de prevenire
I
J
' I
I
'I
I
I
I
I
I
I
.1
I
I
1
I '
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
.Cuvantul este sunet ~iculoare,
e mesagerul gfmdului uman. •
(T, Vianu)
1315
- integritatea organ~o{ de simI:
,- stare optima de functionare a vazului, a auzului,. a
mirosului, a gustului, a pipaitului
- auzul, vazul ermit comunicarea cu lumea exterioara;
gustul, pipaitul protej aza individul tala de pericolele din lumea
inconjuratoare
Factori
biologlcl
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare
Defini~ie:
•.. .J-~
Nevoia de a comunica este 0neC~itate a fiinlei umane de a schimba informalii
cu semenii saL Ea pune in mi~car un proces dinamic, verbal ~i nonverbal,
permiland persoanelor sa se faca ac esibile una alteia, sa reu~easca sa puna in
comun sentimentele, opiniile, experie lele ~i informalHle.
10. NEVOIA IDE A COMUNICA
I. Independenta fn satisfacerea nevaii
Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor
sale vitale ~i pentru a-~i satisface nev i1esale superioare.
Familia,anturajul, ansamblul ir,lstit lii1orsocietatii, prin intermediul comunicarii,
concura J atransformarea copilului Tntrun individ in toata plenitudinea sa.
Comuriicarea serealizeaza in dou moduri:
- modul nonverbal -limbajul co pului (expresia ochilor, a figurii, gesturile,
postura, mersul) este 0forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare;
- modul verbal- este, prin excele la, vehicul al gandirjJ ;Iimbajul verbal permite
o exprimare rriai clara, mai precist'$i ai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat;
limbajul scris.'este rnai cizelat; pentru a reda intonalii1e, nuanlele, este insolit de
semne de punctualie.
Omul este capabil de a comunica fU semenii sai din punct de vedere tizic, dar
este capabil sa primeasca ~i stimuli iptelectuali, afectivi ~i senzoriali, care ii sunt
transmi~i din anturajul sau.
Pentru a se realiza din plin din punct de vedere al nevoii de comunicare,
individul trebuie sa aiM 0imagine po*itiva despre sine, 0cunoa$tere a eului sau
material, adaptiv ~i'social.
IndepeRdenta in s-at1sfacerea'neloii de comup.icare. preSupfIl1e integrit~ea
individului,a organelor de siml, 0 ezvoltare intelectuala suficienta pentru a
intelege semnificalia mesajelor schim ate.
- ajuta persoana sa-~i satisfaca
nevoile de baza:' hidratare ~i
alimentare,ingrijiri igienice, frictionari
etc. . .
- explica membrilor familiei ca este
important pentru ei ~i muribund sa-i
stea in preajma, sa-Iingrijeasea,sa-I
atinga, s~Hvorbeascacu dragoste .
- fara a-i spulbera toate sperante!e,
.asistenta nu va intretine sperante
irealiste, in situatia sa .
- ajuta persoana ~i familia sa
traverseze faza doliului
- respect a Iacrimile 9i tacerile
persoanei, pentru a-i permite
exprimarea sentimentelor'de pierdere
- evita incurajar'i1efacile
- asigura persoanei un suport religios,
adaptat la credinlele sale, la nevoie
- evita sa judece valoarea senti-
mentului legat de persoana decedata.
- reconforteaza persoana dandu-i
speranle privind ameliorarea durerii,
inconfortului etc.
_~ • Daea doliuJ este (ecent:
- evita sa-i spuna ea inlelege ceea ce
resimte, daca n-a trecut un moment
asemanator
- 0face sa inleleaga di sentimentul
de vina $i manie acompaniaza uneori
doliul
• Daca doliul este mai pulin
recent:
- explica~rsoa.nei ~ ~ste.n.o!!!1alsa
raia contactul cu activitatile anterioare
~i sa investeasca in relalii. noi
- exploreaza cu persoana activitalile
in care i~i poate canaliza energia sa ~i
favorizeaza indepartarea senti-
mentelor legate de pierdere,
- explica persoanei caeste normal ca
sentimentele de doliu sa nu constituie
centrul preocuparilor sale
- ajuta persoana sa identifice fol1ele
sale pentru a face tata la reintegrarea
in viala normala. .,
314
~ I ~. I..••~ ,.s-.
.; -" " -
- expresia ealmului ~i
seninatatii
- expresia aeceptarii
pierderii
I n faza de
acceptare
"
~\
~
';:
(
f
~.
Ii
& 11
if'
11'1
i N
II
I f'
j'
E :
L
-"
1 vezl anexele 2 .1 3
J
31 7
.
- a nevoilor, a dorintelor, a ideilor, a emotiilor
:...exprimare clara a gandurilor
'.1
Daca comunicarea nu aste satisfacuta, pot surveni urmaloarele probleme:
1. Comunicare ineficien!a la nivel senzoria! ~i motor
2.~omunieare ineficienia la nivel intelectual
3.Comunicare ineficienta la nivel afectiv
4. Confuzie
5. Singuratate
6. Atjngerea integritatii funetiei l1i rolului sexual
7.lzolare sociala
8.p~rtu.rbarea comunicarii familiale
apartenenta la grupuri de diverse interese
stabilirea de relatii armonioase In familie, la locul de munci'l, in grupuri de prieteni
b. Manifestari de ordin psihologic
c. Manifestari de ordin sociologic
Interven~iileasistentei pentru men~inereaindependen~ei
nevoiidecomunicare
:~::-
u. Dependenr:a in satisfacerea nevaii de comunicare
- expJ oreazaimpreuna cu pacientui, mijloacele sale de comunicare
- Invata pacientul:
,~ sa mentina integritatea simturilor (vazuJ ui,auzului, gustului, mirosului)
- sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor, a emotiilor
- sa aibi'i 0atitudine de receptivitate $i de Incredere in alte persoane
,,,,"_-, -,saffiQfltina legaluri cuperwaneleapr:Opia1e ,"'" /' .
Exprimare
i..!~oara'
!
Im,agine, cunoa~terea sinelui material, spiritual $i social
pozitiva de
,,:~,"'';;'' ...•.. ," ;:. :.~:.',C;j-~
slOe
P;;;~~bi~ctiva a mesajului primit$i capacitatea de verificarea perceptiilorsale
exprimarea sentimentelor prin pipait
utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare
atitudinea receptiva$i de incredere In altii
capacitatea de a angaja $imentine 0relatie stabila cu semenii
i;
l'r'
.~f '_''''''_'~'''''~~._~.
1 6
Manifestaritle indepel1 den~a
- Anturajul esIe eterminant,in satisfacerea nevoii de
eomunicare; elimatu armonios in anturCij,l'?familie permite
individuluisa stabi easca legaturiafeCtiv~;' :schimbul este
trecerea unui mesaj e la 0petsoana la alta "
,1',:
- Cultura 9i staM social - educapa. cultura joaca un rol
important in comuni are
- Personalitatea - municarea einfluentata de stadiul de
dezvoltare a persoalit~tii umane; personaiITatea de1ermina
individul sa fie incre ator incapacitatile sale de,a seexprima, a
se afirma, sa stabile sea legaturi semnificativecu cei din jur.
- Integritatea organ lor fonaJieipermite comunicarea verbala
- Integritatea apara ului locomotor face posibila comunicarea
nonverbala (gesturi, mi~cari)
- Riispunsul erog n: reactia' susceptibila'de' a provoca 0
excitatie sexuala i'
'unl~reaeste influimtata" de gradLlde'
lui, .de puterea de intelegere a stimulilor
primiti, de gfmdire, i aginatie, memorie
- Percep/ia: reflecta ea personaliiaunuifenomem,obiect, care
se face cu ajutoruI si Milor; funetia pereeptibilft este edueabi!il
- EmoJfile sunt expri ate prin expresia fet~i,~~in debitul verbal "
(bueurie-tristete; ras lans) ,
- acwiate vizuala
- acuitate auditiva
- finete gustativa ~i
- sensibilitate tactila
- u~or
- ritmmaderat
- limbaj clar, precis
- mi~cari
- posturi ~igesturi all3mainii
- facies expresiv
- privire semnificativ
- mecanisme senzoro-pereeptuale adecvate
Factori
psihologici
Factori
sociologici
Expresie
nonverbali:i
J Func}iormrea
adecvata a
organelor de
simt
Debit verbal
"""
I.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~
I
Surse dedificultate
Surse de - atingere cerebrala sau nervoasa
--,
I
ordin fizic - tulburari circulatorii cerebrale; accident vascular cerebral
- degenerescenta; traumatisme; oboseala
- deficit senzorial; surmenaj
- obstacole in tunctionarea simturilor ~i a limbajului (pansamen-
te, aparate)
.- -,
.c..' durere; dezechflibrul hidrdetE!~m-ofitic' "
~
- droguri, medicamente,alcoolism
Surse de
- tulburari de gandire
ordin psihic
- pierdere, separare, stare de criza
- anxietate, stres
Surse de
-poluare
ordin
- mediu inadecvat (Iacuinta, lac de munca, de recreare)
sociologic
-climat
- conflicte, e~ec, statut social ~i economic defavorabil
lipsa
- insuficienta cunoa$tere de sine, a altara $i a mediului ambiant
cunoa~terii
Dezvoltam in continuare trei probleme
1. Comunicare ineficace lanivel senzorial--~.motor
TUlburari.de
Iimbaj
ReacJ ii
afective in
insuficienJ e
sau exces
senzorial
- paralizii centrale: to. usul muscular este pastrat sau chiar
.exagerat, mi$carile pasi e se pat executa cu amplitudine redusa
Se disting:
- monoplegia, parali ia unui singur membru
- hemiplegia, parali ia 1/2 corp lateral
- paraplegia, paraliz a membrelar inferiaare
I - tetraplegia, paraliz a celor patru membre
'-' aiazie: incapaeitatea" ~a pronunta anumite cuvinteSciUdea
Ie tolosi, oriambele
- dizartria: diticultate4 de a articula cuvintele, pranuntie
neinteligibila
- balbaiala: greutate in ronuntarea unor cuvinte, repetarea sau
amisiunea de silabe, pri prelungirea unor sunete
- mutism: bolnavul nu r spunde, nu camunica cu anturajul
- dislalia: imposibilitate dea pronunta anumite sunete care
compun cuvintele; varbi ea devine neinteligibila
-= - nelini$te: lipsa de lini$ e sufleteasca, framantari
- inactivitate: lipsa activoatii tizice sau intelectuale, ari ambele
- anxietate: sentiment p fund de discanforl saudetensiune, pe
care individul II resimte I tata vietri
- incetinirea dezvaltarii andirii: ritmul asaciatiilor de idei este
mai lent
- halucinatii: perceptii fa a obiect; in functie de analizatari, sunt
halucinatii auditive, vizu Ie, gustative, alfactive, cutanate
- izolare - singuratate: areaindividului de-'cffi singur, retras
I
I
-I
I
I
'.' .'
1./
I'
:
- ."
Este dificultatea individului de a capta, prin intermediul simturilar sale, mesaje
care yin din anturaj, din mediul exteriar sau din ambele.
Pacient cu comunicare ineficienta lal nive! senzorial ~i motor
Tulburari
senzoriaJ e
.,.';;" .,' .•.
Tulburari
motorii
Manifestari dedependen1=a
- cecitate: pierderea vederii
- diminuarea vederii: scaderea acuitatii vizuale
. C>f.:.. surditattr:~ierdereatuncliel alJ Oit1ve ~.,~;. '-
- hipaacuzie: diminuarea auzului
- pierderea sau diminuarea gustului: pierderea cambinatiilor
celor patru senzatii gustative de baza - dulce, amar, acru, sarat
(simtul de control al hranei)
- anasmie: pierderea mirosului
- hipoestezie: scaderea sensibilitatii cutanate
- hiperestezie: cre$terea sensibilitatii cutanate
- paralizia: disparitia tatala a functiei maiorii musculare
- pareza: scaderea tunctiei motorii musculare
- paralizii periferice: scade tanusul muscular, mi$carile pasive
se pot efectua cu amplitudine muUma; mare
318
OBIECTIVE
Pacientulsa
"'~~. -'~ --, ~..•....•.
tie echilibrat
psihic
Pacientul sa
foloseasca
mijloace de
comunicare
adecvate
starii sale
-lnterven1=iilelasistentei -
INTERVENTIILE ASISn:NTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
.,... Ii~te$le bolnavul.Cl:'~J jyire fa ~~qre~z.a,explicandu-i s9apub
$i natura interventiilor
- familiarizeaza balnaVU't u mediul sau ambiant
- asigura un mediu de s curitate, Iini$lit
- administreaza medicati recomandata de medic
-cerceteaza Posibilitatil~de camunicare ale balnavului
- furnizeaza mijloacefe d camunicare
- Tnvatabalnavul sa utifiz ze mijlaacefe de camunicare canfarm
pasibilitatilor safe
3H
I ':
I
'I ,~
I
I
I
I
~
Manifestari de dependen~a
3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv
Agresivitate - manifestare irnpulsiva deasecerta, bate, atacapecei dinjur
Alienare - incapacitatea individului deadetine controlul asuprapropriilor
mentala acte; nu poate sa-$i aprecieze nici suferinta :;;inici nu raspunde
deactele sale
Devalorizare - perceptie negativa pe care individul 0are fata de valoarea
personala :;;icompetenta sa
,
Apatie - indiferenta fata de sine $i ceea ce se petrece Inmediul sau
Egocentri.sm -" preocuparea exagerata a individului fala de sine Insu$i, de_ '
'l..~. . _ ..' ,
- .. sani'itate, de Imbracaminte, de ocupatie, motiv pentru care se-
crede persecutat
"
Fobie - frica obsedanta,directionata spre ceva de care bolnavul nu
poate scapa
~agorafobie - teama despapu deschis
- cfaustrofobie - teama de astaInchis Incamera
- nozofobie- teama de boala
-
..
Emorie. ~- - stare de.foortebUM~zitie, dar tara obied .
•••.••.••• ~.,L;._
Delir ",'
,
- tulburare degandire prinprezenta nemotivata, neconformacu
realitatea, dublata de convingerea pacientului In verosimi-
litatea ei
Idei de - perceptii t a r a obiect. auditive, vizuale
sinucidere,
halucinalii
, '
Percepere - percepfia negativa a individului tata deaparenta safizica
inadecvata
desine
Reprezinta dificultatea individului de a se afirma, afi deschis cc'itrealtii $i catre
nevoilelor, deastabili legaturi semnificativecu anturajul.
Fiinta umana care nu poate comunica adecvat sufera interior $i I$i diminueaza
stimadesine. Tnconsecinta, capacitateadeafirmare este, deasemenea, redusa$i
:situatia sa saschimba; devina.il::lsecurizantiL' ,,'~~' .
Individul nu mai poate stabili legaturi cu anturajul.
~~-~.
({-
~.~.
t~f~~
~;{;
l'i':.:
i~? -.
1".
.
if]~atiu $ireferi!0!lreJ CJ . proE? r~p:
INTERVENTIILEA STENTEI, AUTONOME$I DELEGATE
- ajuta bolnavul sa s orienteze In timp, spatiu $i' referitor la
propria persoana '
'"-sugereaza pacienttil i satina unjurnal
- ajutapacientul sac mpletezejurnalul. ,
- II ajutasa-$i lacuna seacapacitatile $i preferiniele
- lasa bolnavul sa f ca tot ceea ce poate cu propriile sale
mijloace
- manifestari neadecv~te situatiei date
ManifestAri c!Jedependent;a
- amnezie- tulburare ememorie, caracterizata prin:
- amnezi~defixa r deretinere afaptelor noi
- amnezie de evo are, lipsacapacitatii de reproducere sau
recunoa~tereaunor f teanterioare
- dificultatea deaInteege, deaface0judecata
- comunicare verbala aralegaturacu situatia data
- asigura Ingrijiri relati ela perturbarea senzoriala sau motrice
abolnavului (cecitate, surditate, paralizie; are rolul de suplinire
pentru satisfacerea n voilor pe care pacientul nu $i Ie poate
satisface.autonom (a anca $i a bea, a se mi$ca $i a avea 0
bunapostura, a-$i me tinetegumentele curate:;;iintegre, aevita
pericolele)
- administreazame icatia recomandata: unguente, picaturi
ocufare, nazale, aUfi late" '. ,',..,.-
- efectueaza exerci ii pasive $i active pentru prevenirea
complicatii1ormuseula e,'articulare
- pregate$te bolnavul entru diverse examinari ale simturilor $i
II Ingrije$te dupa exa inare
.,- QGZO!~e,rt~~.Io.)
persoana "
OBIECTIVE
Pacientul sa
fie orientat in
timp, spaJ iu
~i la propria
persoana
Vorbire
incoerenta
Comporta-
ment
neadecvat
CQnfuzie,
obnubilare
Pacient cu comunicare ineficiC!nta la nivel intelectual
:.•.
Dificultatea
de a-~i aminti
evcllimentele
trecute
Pacientul sa
fie compen-
sat senzorial
2. Comunicare inefiCi~ntala nivel intelectual
Dificultatea individului d,ea Intelege stimulii primiti $i de a-$i ut,iliza,jUdecata,
imaginafia, memoria, pentru ca sacomu icecu semeniL
oatingere acortexului sau 0 tuncti inadecvata atacultatilor intelectuale per-
turba individulln modul sau deacombin informatiilepecareIeprime~tede laaltii
$i delamediu.
I
I
I
I
I
I
I
1-,
I
I
I
.I... ,.... ~
I'
I
I
I
I
;" ;
I
I :
, I. " . . ~i . , : ,
Ii
I
I "
I
I
I
I
I
- componenta a relatiilorl interpersonale asistenta-pacient
'- un act planiticat, deliberat ~iprotesionist
. - stabilirea unei relati umane pozitive, care va permite
atingerea obiectivelor de logrijire
- ~ereafi~~aza pri!1t~hni. ide comunic, Cl. r~ ~rape. utiea, ee aula
baza comiJ riicarea verbal" ~inonverbala
- sa se tina cont de facto iifiziologici~tisocio-culturali, care pot
influentacomunicarea
-'-asigurarea unuicontort psihie ~ifizie al pacientului
- di~tigarea increderii p ientului
- respectarea pacientului
- mesajul transmis sa fie~curt ~idar
- vocabularul utilizat sa fi pe intelesLJ Ipacientului
, ~debitul verbal sa fie pot ivit
- tonul adecvat
- intonatia sa nu fie intl~entata de emotiile sau de oboseala
asistentei
- sa fie ales momentul pqtrivit
-;-. mimica; gesturile sa acqentueze cuvantul, sa. -Ic1ariticesau sa
i1ustrezeideea
. . : .sa se maniteste SOlidt~u. nefatade pacient
-atihgerea pacientului(d ex. prinderea mainiiunuipacient trist)i;.
sau cu dureri) sa fie utiliz ta in masura in care acesta intelege
bine semnificatia $i0ac epta ca pe un mesaj de fncurajare,
tandrete, sustinere atecti ".
323' ,
- ascultare activa: asist nta i$i mobilizeaza intreaga at€ntie
pentru a intelege mesaju pacientului, respectand urmatoarele
reguli:
- sta in tata pacientulu cand vorbe$te
~. . if prive~te in ochi, entru a-I demonstra dorinta de a-1
asculta. ', c;. ' -"''';' --. , , " ~""'"'. ~'
, - adopta 0atitudine d contractata
- nu face mi~caricare r putea distrage interlocutorul
- i t aproba. dind spun lucruriimportante
~acceptarea: este vointa de a asculta mesajul uneipersoane,
It a r a a manifesta indoi Iii sau dezgust, chiar daca sunt
. Aivergente de idei
. . . : . asistenta va manife! toleranta tata de padent
- if va asculta fara sa-Iintrerupa
: - iiva da 0retroactiun verbala, pentru a arata ca intelege
ce-) spune . ,
: '- se va asigura ca esajele sale nonverbale corespund
rTlesajelorverbal~
Canditil
pentru a
comunicare
eficace
Tehnicide
comunicare
terapeutica ~i.
ralul
asistentei. ~
!'. ~
. " I i "
= , ~ ';';~~'"
EVALUARE
Se vor nota zilnic
schimbarile survenite
i n: . ,
- dispozitia botnavului
- in expresia verbala ~i
nonverbala
- in stabilirea lega-
turilor cu semenii
Evalueazaschimbarile
survenite In c6mporta-
mentul bolnavului. fala
de alte persoane.
322
INTERVENTIILE ASISTENTEI,
AUTONOME $1DELEGATE
- pune in valoare capacitatile,
talentele ~i realizarile anterioare
ale bolnavului
- da posibilitate pacientului sa-~i
exprime nevoile, sentlmentele,
ideile ~idorintele sale
- da posibmtate . pacientului sa ia
singur decizii
- invata bolnavul:
- tehnicide afirmare de sine
- tehnicide coinunicare
- tehnicide relaxare
- ajuta bolnavul sa identifice
posibilitatile sale de a asculta, de a
schimba idei cua!tii, de a crea
" " ,I legaturisernmficatilie . ". ""
- antrerieaza bolnavul in diferite
activitati, care sa-idea sentimentul
de utilitate
- supravegheaza in permanenta
bolnavul
- administreaza medicatia pre-
scrisa: antidepresive, anxiolitice,
tranchilizante
- utilizeaza unele mijloace fizice
de imobilizare:
-chingi .
- dima!;>adeprotectie
- I nterven1=i i leasi stentei -
Pacient cu comunicare ineficienta la nivel afectiv
Dificultatea
dease
afirma, de
a-~iexprima
sentimentele,
ideile,
opiniile
dificultatea
dea stabiii
legaturi
semnificative
cu semenii
OBIECTIVE
Pacientul sa se
poata afirma, sa
aiba percepJ je
pozitiva de sine
Pacientul sa fie
ferit de peiicole
interne sau
externe
. • ~B. ':
: i~ ' }~
r , ~
~I
Stiluri de
comunlcare.
ineficace
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
fJ .:u~_
_ _""::3 ~
_ intrebarile: sunt un mjloc direct de comunicare~i dau tonur
unei interactiuni verbale
- vor fj legate de su iectul discutat
- vor fi puse intr-o 0dine logica
- asistenta va fi ate ta sa epuizeze un subiect inainte de a
trece la altul . . • .
-asiste.nta ,va ale e intrebarile in functiede raspunsul
paciefitulul ~l, " .-', ,.," - -.
. -parafraza: redarea me ajului pacientutui in cuvintele ei, pentru
a se asigura de inteleg rea lui corecta
_ c1arificarea: cand int rvine 0 neintelegere, asistenta poate
intrerupe discutia, pentr a c1arificasensuImesajului
_ focalizarea: centrare ltIesajului pe 0anumita problema de
sanatate
_ asistenta va ajuta acientu! sa nu descrie in termeni vagi
problemele sale
- informarea pacientulu :
_ informatme vor fi date cu regularitate ~i .Ia momentul
oportun
- vor fi transmise int -0manierafavorabila de<:omunicarecu
pacientul
_ nu se vor divulga date pe care medicul dore~te sa nu Ie
cunoasca pacientul
- Iini~tea: va permite a istentei ~i pacientuluisa-~i organizeze
gandurile
_ asistenta care asi ura lin~tea in comunicarea cu pacientul
-dOv€l~~te ca este gata sa aseuJ tecu rabdare
_ recapitularea: este 0_ evizuire a principalelor idei discutate
- asistenta incepe discutie rezumfmd-o pe precedenta,
pentru a ajuta pacientul sa-9i aminteasca subiectele abordate
- a-ti spune parerea ar urmatoarele consecinte:"
- inhiba personalitat a pacientului . ,
- lntarzie rezolvare problemei
- nu-i da padentului posibilitatea de a lua decizii
- a da asiguraii false:
- impiedica avansa acomunicarii
.~_"~_ 'I ;::,:aa.dopta0atiwpinee aP.Ar~re:'.. _ .
. - a raspunde criticI.r pr'inlr-batiti.jClin~defensNa inseamna
. a-i nega dreptul pacie ului la parerile proprii
- a manifesta aprobare sau dezaprobarea excesiv:
_ 0aprobare exce iva presupune ca acesta este singurul
lucru acceptabil
_ 0dezaprobare ex esiva poate face pacientul sa se simta -'
respins ~i sa evite inter ctiunea
- a generaliza prin ster otipii:. .
_ arice persoana ste unida ~i 0generalizare ar nega
aceasta.unicitate
- a schimba subiectul:
- este 0impblitete
_ imPiedicacomuni~area terapeutica sa progreseze
_ pacientul i~i pierd .. firul ideilor ~ispontaneitate.a
- mesajul poate de eni confuz ' ..
"1"
324
I
.lna/Ja-Ji suflefuf afaf de sus, incaf nici a ofensa
sanu poafa ajunge fa ef."
(Descartes)
11. NEVOIA DE A ACTIONA
CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI,
DE~A PRACTICA RELlG!A ' .,." ~
Def i n i 1=i e:
A actiona conform propriilor convingerilcredinte $i valori este 0necesitate a
individului de a face/exprima gesturi, acte conforme formatiei sale, de bine $i de
rau, de dreptate,de urmare a unei ideologii.
I. Independenta in satisfacerea nevoii
Nu exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta cu ceilalti
indivizi, membri aisocietatii, ~icu viata cosmica sau Fiinta supremaiabsoluta.
Aceasta interactiune scoate in evidenta experienta vietii lor, convingerile,
credintele ~i valorile propriei fiinte ~i, pe de alta parte, dezvoltarea personalitatii.
Cautarea unei conceptii unificatoare despre lume, care sa ne ajute sa vedem
viata inansamblu ~i sagasim 0semnificatie in fiecare parte a ei este lafel de veche
precum omenit~. Acest roll-au jucat religiile antice, precum $i credintele cu 0
orientare teologica din timpurile ulterioare. Antropologii constata ca $i in culturile
contemporaneprimitive exista conceptii despre lume, prin care se interpreteaza
exper-ienle-Ieoamenilor $i Ie sunt ghidate activitatile.
CulWraapuseana a fast, de asemenea, influentata intr-o asemenea masura de
$tiinta: ~i de tehnologie, Incat unii afirma, in prezent, ca noi detinem 0conceptie
$liintifica sau tehnologica despre fume: $tiinta $i utilizaril.eei ne contureaza modul
de agandi $i dau 0noua dimensiune vietii noastre.
Gautarea perena a unei concaptii despre lume este 0cautare a unei vieti care
. sa fL e rna.igegr~a buna de~at rga, 0" Q~h.itare~.i:!I1u~~Q1;kqJ existentei, spT'?a~",•
acoperilj'ngol, 0cautare a ceva care promite mai Gurandsperanta, deciHdisperare:
ConcepJ jiledespre tume difera in aceasta privinta. Unele sunt mai optimiste, iar
altele mai pesimiste. Unele sunt profund etice, iar altele doar incidental morale, Nu
toate satisfac1n mod egal $1in acela~i fel dorinta omeneasca, insa toate exprima 0
profunda nevoie umana. .
Conceptia despre lume este necesara ca un ghid al gandirii. 0 lume plina de
lucruri la care ne putem gandi ~i in cam se aM 0multime de idei $i teorii, cu privire
latot ce existasub soare, neobliga sa fimselectivi. insa conceptia despre lume mai
este necesara ~i pentru a ne calauzi actiunile, cum trebuie sa hotara$ti intre
nenumaratele lucruri care trebuie efectuate ~i printre nent.-!maratelelocuri in care
trebuie sa te duci, numeroasele genuri de actiuni $i numeroasele voca!ii posibile.
Este necesara 0conceptie despre lume pentru a c1asificaactivitatile posibile $i
pentru a stabiii prioritati pentru anumite acliuni, in cadrul unei activitati concrete
325
Factorii care influenteaza satisfacerea nevaii
(decizii cu privire la cariera, decizii morale, modul de utilizare a timpului, viata de
familie etc.).
Nici 0societate nu poate t r a i fara un set de standarde asupra carora s-a cazut
de acord; dragostea, grija, onestitatea, integritatea, increderea, iertarea, libertatea
alegerii, iata numai 0parte dintre acestea.
I
I
: 1
I
I
I
I
I
I
I
I
~I
~1
: ~: '
CredinJ e "
Religie
Ritual, rit
Manifestari d e ind epend ent;a
- convingeri personaleale individului fata de realitate
- asistarea la cere onii religioase
- folosirea obiectel r religioase (9irag de matanii, imagini)
,.,.forma a con9tiintei s iale, caracterizata prin credintain fiinte,
forte supranaturale
- cObservareareguli or unei religii
-: ,parcurgerea serie 'lor religioase, spirituale sau umanitare
- ansamblul de eerem nii religioase proprii unei religii
- apartenenta la grupu i religioase sau umanitare
Spiritualitatea I-ansamblul de credint 9i practici proprii sufletului
- timp de rugaciun 9i meditatie
- gesturi 9i atitudini corporale
- ansamblu de reguli e conduita 9i valori considerate valabile
intr-o societate
- participarea la fap e de caritate
-participarea la fap e de umanitate
- angajarea intr-o a tiune sociala, umanitara sau creativa
- ansamblul de credint l;)iaptitudini care refle.ctanunumai ceea
ce este dorit, dar, in ceea9i masura, ceea ce este benefic
individului; de exemplu rumusetea, adevarul, binele
-_ . '.£<,
- posibilitatea de a tiona conform propriilor credinte sau
dorinte; individul are Ii ertatea deplina de actiune $i sanatate
mentala optima (adapt t)
Interven~iileasistentei pent u ment;inerea ind epend en1=ei
- determina pacientul Sa-9i exprime p opriile convingeri 9i valori
- planifica, impreuna cu paci€mtul, act vitati religioase
'"'-,n informe~a"despre serviciile oferit 'de comunitate-- --,
- mijloce9te desfa9urarea unor activ tati conforme cu dorintele $i credintele
bolnavului'
Morala
Valori
.~,~
u..Dependenta in ,atisfacerea nevaii
De fiecare data cand aceasta nevoie ~u este implinita pot aparea probleme de
dependenJ a:
1.Culpabilitatea
2. Frustrarea
3. Dificullateade a acJ iona dupe crelnJ ele ~ivalorile sale }
'4. Dificultatea de a participa la acti itaJ i religioase vezianexele2 $i 3
5. Nelini$te'taJ a de semnificaJ ia pro riei existenJ e
326
+ '-~'-: -
- Gesturile $i atitudinite corporate: permit pacientului sa i~i
satisfaca aceasta nevoie, in functie de convingyrile proprii,ge
apartenenta religioasa sau de amandoua,; '.'
- Cautarea, cercetarea sensului vietii $i mor/Ii: fiinta : umana
cauta de milenii sensul vietii ~i al mortii; urmarireaacestui
obiectiv face individul sa realizeze gesturile ~ritualuri1 e care
raspund credintelortconvingerilor 9i valorilor sale '.'\,
- Dorinja de a comunica cu Flinja suprema sau cut:osmosuf.
fiinta umana, in esenta 9i spiritul sau, se simte legata de Fiinta
superioara. sau energia cosmica 9i infaptuie9te actiuni'care Ii
permit aceasta comunicare
- Emojiite: emotiile 9i impulsurile individulLii it determina sa
realizeze activitati umanitare, religioase
- Cultura: toate societatile vehiculeaza, prin traditiile lor,
credinteRYiit-ori fata de practici!e religioase. saLl de aplicarea
ideologiilor umanitare; unele societati permit 0 practica
religioasa specifica, in timp ce altele adera la practici reHgioase
complet diferite; cultura l;)i istoria popoarelor influenteaza in
Imare masura fiintele umane l;)irelatiile lor eu Fiinta suprema sau
relatiile lor cu ceilalti
- Apartenenja reJigioasa: influenteaza in mare masura actiunile
pe care Ieinfaptuie9te individul, pentru a-9i satisface nevoile; pe
pareursul socializarii copilului, parintii joaca un rol important in
obi;;r.uh;ea cu credinfe ,~Yc~J ori ..I~gatl,'!.1.e, 0apart~~nta
religioasa; adultul este, de asemenea, influentat de. normele
sodale fata de apartenenta religioasa; cu toate acestea, exista
o anumita alegere de a adera sau nu la 0reJ igie, in functie de
convingerile personale.
La persoanele varstnice. practica religioasa seintensifica
sau reapare, daca a fost abandonata ulterior.
Astazi, in nlme sunt cunoscute: "
- cre$tinismul, cea mai raspandita religie pe glob
- islamismul, prezent in Orientul Apropiat 9i Mijlociu
I
- budismul, int.alnit la popoarele aSia. tice '
- hinduismul, practicat dehindu~i
- mozaismul (iudaism), religia evreilor
~
~": ,,.
Factori
sociologici
Factori
biologici
Factori
psihologici
I
Codul etic al profesiei medicale prevede:j ,
_ ingrijirea bolnavului fara diferente de rasa, credinta, ideologie, culoare;
_ pastrarea secretului profesional $i a onfidentelor !acute de bolnav.
Surse de ificultate
S'--:;.: ..
Manifestari dedependen~a
329
- amaraciune, tristete
- plans
- activitati (actiuni) oferite de normele sociale, ce nu pot fi insa
folosite de individ, datarita nivelului cultural scazut, a carentelor
educative etc.; aceasta 1 1 determina la izolare sau devianta
(agresivitate) "
- actiuni CQntraredorintelor individului
~:,
- gnterven~iileasistentei -
Pacient cu sentiment de culpabilitate
Senzatia de
pierder~a
IibertaJ U'de .
acJ iune
Manifestari - manifestari de furie impotriva lui Dumnezeu
de depresie - plans
- insomnie
- billbiliala
Manifestari
- tahicardie
de anxietate
- tegumente reci, umede
~'hif",~~ventilatie~
'': ..
- furie
- manie
Sentiment de
inutilitate
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul - incurajeaza bolnavul sa-$i exprime sentimentele in legatura cu
sa-~i pastre- problema sa
ze imaginea - faciliteaza satisfacerea convingerilor sale
pozitivade - actioneaza pentru reca~tigarea stimei de sine a bolnavului
sine - planifica, impreuna cu bolnavul, activitati care sa-i dea
sentimentul utilitatii
Pacientulsa - Hpune in legatura cupb~oane dorite, apropiate
..
fie echilib~at - administreaza, la nevoie, medicatie antidepresiva, tran-
psihic chilizante (Ia indicatia medicului)
2. Frustrare
Conditia individului care se simte refuzat sau i$i refuza satisfacerea unei nevoL
Obstacolele in indeplinirea gesturilorsau a actelor confarme parerii persanale
de bine, rau sau dreptate $i'dificultatea de a participa la activitatile religioase dau
individufl.iisentimemul de'irustrafe.: ,. c'. • ~. ". • =".
dependen~a Manifestari
- amaraciune
- autopedepsire
- autoacuzare
- mania de a se scuza~'nutil
- intelegerea bolii ca 0pedeapsa
- sentiment de a fi ned mn
- pozitie curbata
- mi$cari lente
- lezare fizica
- dezechHibrfF
- supraincarcare
- durere
-surmenaj
- tulburari de gfmdire
- anxietate
-stres
- pierdere, separare - ~ivort, doliu .
_ situatii de crim - ane tezie, bariere lingvistice, spitalizare
_ pierderea imaginii $i respectului de sine, pensionare
- conflicte sociale
- e$ecuri
- contradictii cu familia
- lipsa de cunoa$tere a situatiilor, a atitudinilor celorla~i
- insuficienta cunoa$te e de sine $i a mediului
Sentiment de
culpabilitate
Surse de
ordin
sociologic
Lipsa
cunoa~terii
Surse de
ordin
psihologic
Surse de
ordin lizfc
1 . Culpailitatea
I'
8entimentul dureros, resimtit ca urm re a contrazicerii propriilorconvingeri $i
valori, motiv pentru care individul se simt vinovat. .'
Orice amestesusceptibilde a fi confruntat cu situatii in care initiativele luate sau
evenimentele nefericite ii pot provoca iJ n entiment de culpabilitate.;i ,.
Gradul, frecventa $i rationalizarea ac stui sentiment depind, il1':r'narepane, de
experiente1etraite $i de educatia primita I copilarre.
. ,c:-. Culpabilnatea este un $em1n.wr;Tl fung, .....nt~$1nemotivat, care..s.e._lTJ anifesta: in
surdina, in afara cunoa~tefii adevaratei sale semnifiicatiL MarmiJ lt~ situ:WlpOt ,:.:.
cauza sentimente de culpabilitate: bo la, pierdereastimei $i a respectului,
anxietatea, confJ ictelesociale.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
.1
Educatia pacientului:
- In cazur unui conflict Intre doctrina rfligioasa 9i recomandarile terapeutice,
pacientul sa fie informat despre necesitate~promovarii sanatatii
331
I
I
I
I
I
\~
I
I
" "
' l ; r
•••• ' •• ~~~ ok"':'.
ntii chirurgicale
dul de viata dupa boala sau interventia
- copilul mic nu cunoa9te sensul binel isau al raului, credinta spirituala; spune
rugaciuni Inainte de culcare, imitandu-i p parinti
- pre~colarul punelntrebari despre eligie 9i incepe sa creada Intr-o fiinta
supra-umana;' dore~te sa afle semnificati sarbatorilor 9i ritualurile acestora
- $colarul9i adolescentullnvata de pre religie, urmeaza practici religioase,
decide daca accepta religia familiei sau se converte~te In functie de experienta
personala ' .. ' ,;
- aduitul dediea inal mult timp practici, r religioase
Sa sesizeze ~i sa c1arifice impactul edintei religioase asupra lngrijirilor de
sanatate:
- restrictii asupra dietei alimentare
- restrictii la administrarea de medic~ente, vaccinur~sange
- refuzul unei interventii chirurgicale s~u al altor proceduri terapeutice
- refuzul unui transplant
- neacceptare(,l avortufui
- neac.ceptarea internarii In spital 9; a ~atamentului iri timpul unor sarbatori
- descurajarea eforturilor de prelungire a vietH
- dorinta de a sta langa pacientuf muri und 9i a indeplini anumite ritualuri
Sa identifice persoanele care au nevoi~de asistenta sphituala:
- pacientii singuri, care au putini vizitatbri
- cei care-~j exprima frica, anxietatea
- pacientii care vor fi SUpu9iunor inte
- pacientii caTetrebuie sa-~i schimbe
chirurgicala
- pacien~i care sunt preocupati. de rela~ialntre reli1lie~i sanatate
- pacientii a caror boala are 9i implicatil sociale .'
- muribunzH
- cei care prezinta manifestari de depe~denta In satisfacerea navoH
S~f~llte~~t~rea nevaii spiritu•.••••. ,
- sa permna vizita preotului
- sa-j permita pacientului citirea cMilor Ireligioase
- sa informeze pacientul asupra posibilit~tii de participare la serviciul religios din
cadrul unitatii spitalice9ti
- sa i se raspunda la intrebari referitoar~la subiecte religioase
- sa se marcheze evenimentele relig~oase (Pa9ti, Craciun), utilizand de.cor
adecvat ~i alte fad!itati permise
- pacientul sa fie ajutatsa-9i exprime di~confortul spiritual
.. ~
- Interven~iileasistentei -
i
Rolul asistentei insust;inerea spirituala apacientului .
,,:~;
330
Pacient cu sentimentul de frustrare
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1DELEGATE
Pacientul - ajuta bolnavul sa identifice cauza frustralii
sa-~i reca-
- Illncurajeaza sa-~i exprime sentimentele ~i nevoile
pete lncre-
-II asigura de confidentialitate ~i Ii pastreaza secretele
derea in sine
Pacientutsci;" -~comunioo-.descu bolnavul" aratandu-s@~iM..oe solicitudine
alba 0stare
- cauta modalltati de practicare a religiei (citirea unor docu-
psihica buna mente religioase)
- administreaza.la nevoie medicatie sedativa
Sa aprecieze importanta credintei pentru fiecare pacient, in functie de stadiul
sau de dezvoltar:e: .
_ credin!ainfluenteaza modul de viata, atitudinea, sentimenteJ epacientului fata
de boala 9i moarte . ..
Supunere la - tratament nedorit
un regim - medicatie
- alaptare
Incapacitatea - incapacitatea de a citi documente religioase, de ciparticipa la
de a exercita activitatile grupului sau de apartenenta, de a urma exigentele
practici propriei religii
religioase -;-abseIJ 1R1oc!-lrilor sau a mQd~J ia!ilor de practicare
.: ~
- caderea la pat
- constnlngeri fizice
- deficit audio-vizual
- efecte secundare ale unei medicatH
Tulburari de - confuzie
~~
gandire - dezorientare
.<
- halucinatii
ingrijorare - grija fata de semnificatia suferintei sale
fata de - grija fata de sensuI vietH~i al mortH
sensu I pro- - preocupare pentru credinte ~i valoarea lor
priei saie
existente
I
~-
Psihologici .1- EmoJiile
',:" ~ t-P?fclncprjQ,J .!.activitati!o"r..,pe care Lede~~oa~ iJ ldivid.ut~i.pr~:-
supunevaluarea, 'acordarea de semnificatie valo~icaactivitatUor
desfa$urate. Bucuria, entuziasmul, speranta, placerea $;
bunastarea influenteaza satisfacerea acestor nevoi.
- Cultura
In functie de cultura, indivizii I$i aleg 0 profesie care sa Ie
permita afirmarea prin folosirea euno$tintelor acumulate.
- Rolurile sociale
Individul are libertatea alegerii studiilor $i a mundi sale, se poate
reaJ iza deplin In functie de normele sociale: De asemenea,
. individul se realizeaza In functie de rolurile pe care Ie joaea In
societate pe masura pregatirii sale, a vointei ;;i a dorintei de a-$i
asigura mentinerea acestor roluri.
'Specifica varstei este imaginatia creatoareca forma de
afirmare a personalitatii proprii. Con$tiinta de sine se afirma
putemic, Incepe sa cunoasca, observand pe altii $i
comparandu-se cu ei. Este mai critic fata de altii decat fata de
sine.
-1dolesCl;l(1Ja<;;-;;,e?<p~rienta,nive!ul int~!wA1J al$j experienta '
sociala permft '.'0"mai mare independentc1 In atingerea $i
conducerea unor activitati, dar $i responsabilitati pentru faptele
SaVa[~ite. Adolescenta este varsta formarii unui ideal In viata, a
proiectarii personalitatii adolescentului In viitor; el este capabil
sa lupte pentru realizareaaces-tora. Sa autoapreciaza mai
coreet, lncepe sa suporte criticile, sa tina cont de punctul de
vedere af altora.
Maturitatea-adultul, care joaca mai multe roluri In societate,
estepus in valoare pe masura afe.gerii acestora $; a satisfactiei
pe care aceste roluri Ie dau aspiratiifor lui. Interesul $i pasiunea
fatade munca, atingerea scopului propus, reprezinta un
puternic factor de bucurie. ,
Persoanele in varsta pot, de asemenea, sa-~i puna In
valoare activitatile pe care Ie Infaptuiesc conform gusturilor $i
posibilitatilor fizice, folosind experienta acumulata. Este unul din
cei ~ai importanti factori ai longevitatii.
- Constitu/ia $i capacita/i1e fizice
Indivizii trebuie sa-$i aleaga aetivitaple care sa Ie permita sa se
realizeze In eoncordanta eu constitutia $i capacitatile fizice.
Incredintarea unor mari raspunderi sau activitati ee soHcita
eforturi deosebite unor persoane nepotrivite pentru a?tfel de
sarcini ,Ie cople$esc $i este cauza majora a oboselii fizice .$i
nervoase.
333
,/~'
Sociologici
I
I
iii satisfacerea ne"oii
..~ :~j .=
~~
- Varsta $i ere$terea
Activitatea dominanta a copilului este jocul. Acesta permite
copilului sa se dezvolte. a cunoasca mai adanc lumea lncon-
juratoare $i sa se integre e in societate. Prinioc el reu$e$te sa
cunoasca. J ocul influe teaza toate aspectele dezvoltariT
copilului, perceptie. me orie,imaginatie. gandire, sentimente,
interese. vointa. Se pract ca jocuri:colective, jocuri In careapar
conducatori ~i condu~i $i are dau posibilitatea de afirmare.
Preadolescen/a este arsta cand lnsemnate sunt relatiile lui
cu societatea. Activitatea dominanta este invatatura, dar copilul
preadolescenta participa $i la jocuri. Sunt preferate jocurile de
echipa, de intrecere, car cer inventivitate, darzenie, daruire.
~H!.~J :V()IA.,.D J ; AIF:I,~RE~CUPJ .\Trl~
IN VE-DEREA'REALIZARIl '
Daca deseoperim ca via/a nu are niei un in/eles,
nu ne rlimane alfeeva de (lieU(
decaf sa-; dam un in/eles .•
, (Lucian Blaga)
I. Independent;a in satisfacerea nevai;
Fiinta umana simte dorinta de a infaPtu~ucruri care corespund idealurilor sale.
Relatiile necorespunzatoare lntre cei c re lucreaza In cadrul aceluia~i serviciu
sau ~e..f - subaltern pot genera starea de d alon.'zare,inuti.litate,deoarece individul
are nevoie de consideratie, dragoste, stima i respect reciproc Inactivitatea pe care
o d€:llfa~oara." '
Capacitatea individului de a se realiza ~ste unica ~i necesara pe tot parcursul
vietii.
Unii au nevoie de sprijinul altora, pentruJ asepune In valoar.e,in t..im.p. ce.a'.tii pot
sa aprecieze just criticile ~isa regaseasca €sursele necesare pentj"Ua se realiza.
Munca trebuie sa corespunda nivelului e pricepere 9i pregatire a omului penttu
a nu deveni 0povara. ci 0placere. ' '
Def i n i 1=i e:
Ate preocupa in ~opul realizariieste o~ecesitate a oricarui individde aTnfaptui
activitati care-i permit satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti.
Actiunile pe care Ie i.nfaptuie~teIi per it sa-~ dezvolte simtul creator ~i sa-~i
foloseasca potentialulla maxim.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
.1"Co, • . Factorii care influent;e
" r Factori
biologici
I
I
Integritatea
fizica ;;i
psihica
j .- Manifestari
I de bucurie ~i
fericire
Autocritica
Luarea de
decizii
Stima de sine
imaginea de
sine
Comporta-
mentul (Iegat
de stadiul de
dezvoltare)
.,=~.• .•..•. -. ""'-':.~-_.
Manifestari deindependen~a
Activitatea optima a functiilor fiziologice In raport cu cori~titutia
individului. .
Dezvoltarea armonioasa, integritatea fizica~i psihickl permit
optarea pentru orice gen de activitate ~i Indeplinirea roludlor
sociale. .'
-_Activitate@.pozitiva (stadle de satisfacpe.mu!tumire, bucuriei
entuziasm, dragoste, caritate) este de obicei creatoare, sursa
sanata!ii organice ~i psihice, deoarece se asociaza cu cre~terea
energiei vitale, cu crearea unei atmosfere de destindere.,
- Tendinta de a lua hotaran pe baza chibzuintei proprii, ea 0
forma de exprimare a independentei vointei, se eonjuga eu
adoptarea uneiatitudini critice fata de ideile ~iactiunile proprii 9i
eu reeeptivitatea fala de opiniile celor din jur.
- Rapiditatea cu care persoana delibereaza Intr-o situatie eom-
plexa ~iurgenta ~i adopta hotararea cea mai potrivita.
. -I
- Aprecierea obiectiva a capaciteltilor, a trasaturilor caracteriale
predominante prin comparatie eu altii; 0trasatura a cunoa9terii
de sine este demnitatea; demnitatea Inseamna con$tiinta
propriei valori In conditiiJ e respectului fata de a1tii,a neacceptarii
Injosirii $i a puterii de a adopta decizii.
~ Sa-i placa Infati~rea sa, aspectul pe care II are~i sa fie
sanatos
, •...'"
~,--
- Copilul
Multumire fata de un succes ~colar
- Aprecierile pe care Iefac lnvatatorul/profesorul, parintii, colegii
asupra munciilui ii provoaca emotii putemice de bucurie 9i
satisfactie $i-i stimuleaza vointa de a se afirma
Activitati sportive:
- inventivitate, darzenie, daruire pentru re~ita echipei
Activitate pe plan social, familial:
- i$i da seama ca munca depusaeste importanta. 0
Indepline9te cu ser1tlzitafe",raspul'tti~e--"
- Adulli ~i persoane Tnvarsta
Dragoste fatade munca: .
- interesul fata de munca, daruirea influenteaza calitatea muncii
$i capacitatea de a muncii
Aprecierea muncii:
- munca trebuie sa corespunda niveluJ ui de pricepere ~i
pregatire, sa fie in echilibru eLI capacitatea individului.
Bucuria rodului muncH, apreeoerea colectivului $i conditiile de'l \.
lucru corespunzatoare - respectarea tuturor ri6rmelor igienice,
aparatura corespunzatoare, colectiv In care predomina relatiile
de ajutor, respectul reciproc - sunt factori care stimuleaza
activitatea. . - ; '"
334
I
' .
f.~
AmbiJ ia
- Dorinta arzatoare de
a realiza cat mai mult In activitatea
i:
depusa
~'
r
Motivafia - Totalitatea motivelor c
re-I determina sa etectueze activitati 8
;"
prin care sa se realizeze
f\
t~
Roluri
- Stapanirea, punerea ir
valoare a acestor roluri, prin actiuni
~.
r
I~.
sociale
care sa determine satis
actia realizarii, a bunastarii (rolul In i
- -
- familie', la locuf de munc~ in-societate)' ',j~
Folosirea - Apartenenta la 0grupc
re sociala (culturala, sportiva, politica
timpului Iiber etc.) dau posibilitatea de
a folosi propriile credinte ~i valori In
pfeocupari placute 9i utile
.
Jnter- ve~iileasistenteipentru
men~inereaindependen~ei
- sa informea?a asupra dorintelor ~i
posibilitatilor intelectuale $i fizice ale
persoanei
- II ajuta sa-$i faca un plan zilnic
- orienteaza persoana spre acele activi
~i corespunzatoare capacitatii sale ~i
care-i permit sa se realizeze
- incurajeaza orice activitate care intere eaza
-II stimuleaza ~isustine pentru a obtine
performanta doritel
____ J b Dependenta i n Si
tisfacerea nevoii
Cand aceasla nevoie nu este satisfacut~
, pot surveni urmatoarele probleme:
1. Devalorizarea
~. Neputinfa .
3. Dificultatea dea se realiza
}vezi anexele 2 9i 3
4. Dificultatea de a-~i asuma rolurisol
iale
"
Sursede.di1cultate
~'b" -~ . .
"'" ;
"'-' ~...~"" ... - .
DE OROIN
SURSA - -
Fizic
- diminuarea unei func
ii, handicap, lipsa de control a
sfincterelor, neajuns fizic,
bstacol pentru mi9cari, durere
Psihologic
,
'- tulburari de gandire, an
jetate, stres, pierderea imaginii de
sine, pierdere - separare, ituatia de criza
Sociologic ..:.e$ec profesional, contlic
profesional, conditie socia/a, legi ~i
reglementari in dezacord
cu valorile individului, lipsa de cu-
no~tinte:.insuficienta cunOc9tere de sine, a altora, a mediului
335
";
I
I
I
I
I
I
I'
I'
I
......';"'; ..•.. ,;..
I
I
I
I
I
" " "
337
I
" - - ,- .<8::" '" " '.- '" *,~. ~,:" .~" " , .. '-" " ," .- .- .' .
I NTERVENTI I LE ASI STENTEI , AUTONOME $1 DELEGATE
- asculta activ pacientul pentru a- i permite sa- $i exprime
sentimentele privind dificultatea de a se realiza
- ajuta pacientul sa identifice motivele comportamentului sau, "
.apreciaia posibititalHefizice' $i interectuale ' - , .
- sesizeaza arice forma de interes pentru 0anumita activitate
$/- 1antreneaza in desfa$urarea ei
- I ndruma spre acele activitali care sunt atractive pentru
pacient $i totodata utile
- observa $i noteaza arice schimbare in comportamentul ,
pacientului (depresie, satisfaclie) I
- apfica tehnicile de I ngrijire adaptate nevoHorpacientului
- identifica cu pacientul factorii care 0impiedica sa se realizeze:
familia, limite economice, starea de sanatate
- cunoa$te aspiraliile, sentimentele, interesele $i capacitalile
pacientului
- I I ajuta I n reevaluarea capacitatilor $; aspiratiilor sale
- I I susline in stabilirea unor proiecte
- ajuta pacientul sa se adapfeze la naul rol pe care I I are sau la
statutul sau
- I I ajuta saie1l.lizeze 0percepere justa a ~ealitatii, sa se
integreze I n colectiv
- observa reactiile de satisfactie sau de nemullumire ale
pacientului
- explica necesitatea eunoa$terii mediului I n care traie$te $i a
celor din jur
Pacient cusentiment dedevalorizare
2. Neputin~a:percl?P~ia'individ!llui asupra lips.ei
•..••. :.:.~I "'.- •.••. ~.••. ~..•••....•.. '". "."'.5$0"',:~ .••- -".,.,.rf!&,..~~ •. - :.~
decontrol aev~nimentelol" int~o situat;ie data
Manifestari dedependen~a
OBI ECTI VE
Pacientul sa
fie con~tient
de propria sa
valoarn '$r)~
competenfa
Pacientul
sa-~i reca-
pete interesul
fala de sine
~i de allii
Conflict ..
- incapacitatea pacientului de a da dovada de comportamente
personal adecvate fala de rolurile profesionale alese sau impuse
" - se datoreaza conflictului dintre valorile individului $i normele
sociale sau starea de sanatate
.
,
E~ec - nu realizeaza sarcinile obligatorii impuse, care sunt legate de
profesional rolul profesional pe care I ~aales sau i s- a impus
i,"
I
~k
I r:~-
.... :.~.;c.:
- . :,:
'''~
de deper denta:
'cep~ianegativa pecare individul
"eapersonala ~i competen~a sa
stari d. dependen~a
" ,. . ~. , q
"-
- .'. "
sentiment de - Pacientul nupoate a(cepta noua stare I n care. se gase$te,
inferior- itate modul cumarata, I nfali$ rea sa
$i de pier-
dere a ima-
ginli de sine
Dificultatea - Stareade dependenta I ncare se afla nu- i permite participarea
in a participa la activitap
la activitafi
obi~nuite sau
noi
Descurajare, - Stare sufleteasca de tr stele asociata cu nemullumire
depresie
Sentimente - indepartarea din colee iv, nefolosirea I n diverse activitali
de izolare, de
inutilitate, de
respingere - ~ ~
I ncapacitatea - Nu poate depa$i anuiTite momente critice care i- au diminuat
de a trece I ncrederea in sine
peste
dificultaJ j
....
Somnolenfa, - SenzaJ iedesomn, ind' ereola la ce se I ntamp/a I n jurul sau
pasivitate
Agresivitate . - Comportament provoc, tor pus mereu pe cearta
" '1)iminuarea ' .•..Pat:/enru\'- r1Cl' tohSideri necesarsa eft!!ttueze acthti~este: '
motivafiei, dezinteresat, neatent
i.'~;
interesului,
concentrarii
I ncapacitatea - Starea de dependenta izica, psihica sau sociala nu- i permite
de a face pacientului efectuarea ac ivitali10rpreferate
ceea ce pre-
,
fera sa faca
Disperare. - Starea de deznadejde, dezolare, suferinla deosebita
Obsedare de - Pacientul este preocup:it I n permanenla de problemele sale,
problemele care au prioritate fala de ( ctivitatea depusa, I nvederea realizarii
sale
336
"
"
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I ,
I
I
I
I
i]
Rolul asi~tentei in promov~rea unui concept. pozitiv
, despre Isine
Conceptul de - reprezinta percep1ias;biectiva pe care a are 0persoana
sine despre eainsa$i dinpun tdevederefizic, emotional ~isocial
.;..seexprimaprincompo ament, cuvinte, sentimente
I
I
I
I
I .
I >
I
I
.~
I
I
~
I I
i ,1
339
- identitatea sereferalaficitatea individului, obtinutaintimpul
fazei desocializare
- imaginea corporalaest imagineapecareunindivid $i-oface
despre propriul corp .
- stimadesineesteapre iereavalorii personale
- performanta rolului este omportamentul princare0persoana
participa laungrupSiocial
- identitatea
- probleme sexuale
- alcool, droguri
- viol~
- agr'esiune
- spiializare
- separareafamiliala
- imagineacorporala
- al!er.ar.eaJ unqiitorslmZOfiale$i-;motrice
- pierderea unui oega~sau aunei tunctii
- obezitatea
- prezenta unei cicatrice
,.;.stimadesine
- incapacitate desati~taceFeanevoilor
- e$ecuri repetate
, - dependenta dealtii
- neglijenta familiei, pqietenilor, colegilor
- viol, agresiune
- performanta rolului
- incapacitatea deai~deplini unrol
- izolaresocialafoetat
- interdictia deaindeQlini unrol pentru caree$ti pregatit
- orienteazapacientul spealteactivitati decatceleanterioarein
raportcu capacita1i1esal
- ajutapacientul Inrecu erareafizica, psihicapentru reducerea
handicapurilor ~i obtiner aindependentei
- ajuta pacientul sa cun asca $i sa-$i insu$easca criteriile de
control care-I ajuta In aprecierea activitatii sale zilnice, a
obiectivelor realizate, ai ealurilor sale
. ._; - observa obiectivitatea pre9ierilorpacientului
, ... "~--,. noteaza orice -modifi are In comportamentul sau starea
pacientului
Pacientul sa
poata realiza:
~i aprecia
obiectiv
activitafile
sale
Componen-
teleconcep-
tului despre
sine
Factori care
afecteaza
componen-
tele concep-
tutui despre
sine
:t
338
...;; Interven1:iile asistentei -
Pacient cu sentiment denepl,itinJ a
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME ~I DELEGATE
P~~.ientul
...,.. ident[flca, prinRQservape ~conversatie C!! pacientul, c~uza
s~H)i reca-
~~ti~iei sale~~';itUatiih~care Ii provoaC;~.s~ritime'niurde
pete increde- inutilitate
rea~i stima - ca~tigaincrederea pacientului prinmodul sau decomportare
de sine ~ipeindiscu1iilepurtate
- II.ajutaIncunoa~terea $i reevalue;treacapacita1ilorsale
- 11consulta inplanificarea activitali10rpropuse
"' e.
- informeazapacientul asupradreptului sau dea Iliadecizii care
11privesc
- observa reactiilepacientului laluareadeciziilor
,
-11 convingedeimportanta lor~ideresponsabilitateace-irevine
Oificu!tate in - pacientul nu poate lua deciziile cele mai potriviteIntimp util,
alua decizii nu poate cunoa~te~i corela evenimentele
~i acontrola
evenimentele
Apatie - prezinta lipsadeinteres tatadeactivitatea impusasau.aleasa
Retragere, - renunta la activitatea sau tunctia pe care 0detine ~i se
. resemnare comp..J ~0Inaceasta.situatie
c -
-
_ .
..
Oocilitatea
- sesupunecu u~urin1aunor decizii care nu-i apartin
Agresivitate
- cauta prilej decearta Tnpermanen1a, esteprovocator tatade
colectiv
Fatalitatea
- considera ca mersul lucrurilor In via1aau tost influentate in
mod prestilbilit de 0forta suprema; consecintele sunt de
neinlaturat, inevitabile
Upsa de
- nu mai dore~tesa-~i atinga scopul, sarealizezecevaanume
ambiJ ie
Agasare
- stare de enervare, de iritare pe care pacientul 0are in
permanenta sau periodic
Tristete
- staresufleteasca apasatoare, insotita demahnire, amaraciune
Sentiment de
- starededezavantaj pecarepacientul 0percepeincomparatie
inferioritate
cu ceilalti
-
~-
I
l
1
.Pentruprelungirea vie/ii, omulare nevoie
d e . . p ( f J } ' l ! f S ! ! . . c a ec.hiJibratii, aer prqasp¥!.&i p l ( f 7 ? . b ; i j " ' _ ~ ~ .
. (Hipocrate)
l..tts ~
- a-I incita sa aiba initiativa in materie de autoingrijiri $i
readaptare
- a-I incuraja in mentinerea unui aspect fizic placut $i ingrijit
(sa se coafeze, sa se rada etc.)
-a face bilantul progreselor sale efectuand impreuna
evaluarile
- a-i apreci:;q..rogreselefacute '''""
- a-I incuraja sa-$i identifice resursele, pentru schimbarea
comportamentuJ ui (interes pentru activitati artistice,
sportive, estetice, organizatorice etc.)
- a nu manifesta dezgust sau repufsie fata de aspectul
pacientului
- a nu-l judeca sau critica in timpul acordarii ingrijirilor
- a-i respecta intimitatea
- a incuraja familia sa-i acorde suportul de care are nevoie
$i sa accepte schimbarea dinamicii familiale
- asigurarea unui c1imatde lini~te $i siguranta
13. NEVOIA DE A SE RECREA
~~, U-2- .••
• DE RETINUT:
- este i mp orta nt sase planifice activitati pe care pacientul sa Iepoata indeplini
- sarcinile nu trebuie sa fiedificiJ e, pentru ca este de preferat un succes mic,
decat riscul unui e$ec intr-o sarcina importanta
- sarcinile sa aiba dificultati progresive, pentru atingerll3 obiectivului
- schimbarile sa se faca gradat, pentru a da patientului timp suficient sa se
adapti:lze ~isa evite compromiterea, din nou, a conceptului despre sine
- interventiile trebuie sa se bazeze pe principiul ca.pacientul trebuie mai intai sa
ia cuno$tinta de problemele $i agentii stresanti care-J asalteaza ~i apo; sa Ie
inteleaga $i sa aqioneze pentru a Ie depa$i ..
'- interventiile asrstentei trebuie sa interactioneze cu pacientul $i familia acestuia.
I. Independents in activitapile recrsative
Dezvoltarea fizica ~i psihica a omului. nu poate fi inteleasa in plenitudinea ei,
daca nu se iau in considerare unele din dimensiunile psihocomportamentale ale
personalitatii - jocul $: activitatile recreativ-distractive.
341
Defini~ie.:
Recrearea este 0necesitate a fiintei umane de a se destinde, de a se distra,
{recurgand, pentfu aceasta, la activitati agreabile, in scopulobtinerii unei relaxari
fizice $i psihice.
'~-'
a) stabiHreaunei relatii t~apeutice
- manifestarea unui interes sustinut fata de pacient $i 0
atitudine inlelegat are
- ascultarea pacient lui cu atentie, aratandu-j ca are timp
. pentru el
- respectarea paciejtulUi
- abordarea de subi cte care-I privesc
b) ajutarea pacientului in definirea conceptului de sine
- i se vor adresa i trewri pentru a afla modul in care
pacientul se perce e ~
Exemple:
- Ce faceti ma; bne?
- Ce talente ave ?
- Cat de U$orva exprimati opinia cand este diferita de
a celor:lalti .
- Ce parere ave i despre profesia dumneavoastra?
- Va sirotiti apre iat?
- Care este ide lui qumneavoastra?
_ •.••. "" - Ce r-espqn~aI:>i!. < W a~ !flJ a[11i1ie?etc.
- va fi incurajat sa-~exprime Sentiinentele
- va fi ajutat sadesc ie modul cumpercepe el raporturile cu
altii
c) ajutarea pacientului d a se adapta la rolul de bolnav
- II incurajeaza sa ~i priveasca rana ~i sa utilizeze
aparatele auxilia e (baston, carja, cadru)
d) menpnerea identitatii acientului
- i se permite folosir a obiectelor ~i lucrurilor personale la
care tine mult
e) ajutarea pacientului in regasirea unui concept de sine pozitiv
consta in:
- a-I invata autoingriliri adaptate lui
- a-I incuraja sa afirrre "eu pot"
- evita conversatia ~i int~ractiunea cu altii '
- are aspect neingrijit
- i~i gase~te refugiu in al~ool, droguri, fumat excesiv
-este indecis
- nu poate sa-~i reZOlve~Oblemele
- i~i ascunde unele partl Ie corpului
, ':'exprim~ critici seve'ie"'i .a'de~sine ~ifala de altii
- prezinta anxietate, tea a, disperare
- manifestii ostilitate, rna ie, furie
- se considera un ratat
- are impresia ca este n~glijat de cei dinjur
- i~i exprima Iipsa de inc~dere fala de personalul ce-I ingrije~te
.. ~....• ~,,~
IntervenJ ii-
execuJ ie .
ReacJ ia
pacientului
cu un con.
cept de sine
perturbat
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,.......
- I
Omul a fost, dintotdeauna, con~tient de necesitatea de a-$i ocupa 0parte din
timp cu activitati recreative, pentru a realiza un anumit echilibru afectiv, Com-
pensator in raport cu indeletnicirile sale cotidiene, responsabile ~i uneori stresante
In perspectiva educatiei permanente, activitatile recreative trebui.e.integrate p~
tot parcursul vietii ~i concepute intr-o legatura nemijlocita cu functia lor formativa.
in $coala, elevii trebuie sa-~i insu$easca diverse procedee rationale de invatare
~i practicare a jocurilor, sa-$i formeze atitudini favorabile fata de actiyitatile
recreative, sa Ie aprecieze. vajoarea, sa intele<m~.J ,xportanta~i necesitat~ Ior'ln
viata omului.
Sedentarismul - adica (ipsa de mi~care, solicitarile profesionale monotone,
uniforme, 9i mai ales, necompensate, plus viata In atmosfera poluata a ora$elor la
care se adauga $i alte cauze, predispun la 0serie de tulburari organice ~ipsihice.
capabile sa zdruncine sanatatea ~i sa duca in final, lascaderea capapitatii de
mundi.
Loisir-ul, notiune caracteristica civilizatiei timpurilor noastre, are 'un rol
fundamental In efortu( continuu al omului de a-$i mentine echilibrul fizic !;iipsihic,
respectiv sanatatea.
Divertismentuf, distractia, relaxarea sunt principalele functii ale acestor tipuri de
activitati accesibile pentru toate varstele.
I
I
I
I
I:,
I.'
I >
I
II
I
I
I.
I
I
:.'
, ,
Manifestari de independen~a
: J . I- Ernoliile
. Activitatile recreati e permit individului exteriorizarea
emoliilor $i efiberarea te siunii.
Pentru atingerea ac stor scopuri,individul opteaza pentru
divertismentul care ise are potrivit.
- Cu/tura
Fiecare popor, prin traditiile lui specifice, propune,
organizeaza. $i den'll ,,:-~ a~tivitati recre~ti"e' sp'ec1fice
comunitatii respective. a noi In lara, serbarile populare' (ex.
sarbatoarea narciselor lalelelor etc.), ceremoniile (nunli,
botezuri $.a.) sebucu de 0 larga participare. ceea ce
.demonstreaza eficacitat a acestor modalitali de satisfacere a
nel/oii de recreare.
- Ro/uri sociale
Persoanele lncadr e lntr-o munca orgariizata. care Ie
asigura un timp optimpo sa-$i satisfaca aceasta nevoie printr-o
recreare cotidiana, peri iea (Ia sfar$it de saptamana) $i anuala
(vacanle, concediul de ihna).
Pensionarea mare$t timpulliber al indivizilor, care pot sa-$i
organizeze activitatile re reative dupa gustul $i posibilitalile lor.
- Organizarea socia/a
Asigurarea conditii,orl$i a accesulU. ifa activ..ita.!i .diversificate
de petrecere a timpului liber: odihna. distractiile. lnva!area $i
realizarea favorizeaza atisfacerea acestor nevoi. Ete sunt
diferite de ./a tara la ara depinzand deconditiile socio-
economice.
Interven1:iile asistentei pentr~men~im!reaindependen~ei
SatisfacJ la
PI~cerea
- Stama de relaxare, delincetare a unei tensiuni nervoase sau
a unei stari de incordare
- Sentiment de muftumir ,de ptacere
- - ,,,--. -,-i,,~
- Senzatia sau emolia a reabila, legata de satisfacerea nevoii,
de relaxare
Amuzamentul 1 - Distraetie, divertismentJ inveselire
- exploreaza gusturile $i interesul paci~ntilor pentru activitati recreative, pentru
petrecerea timpului' iiber;
~{ : . :
~~;
'fl
I
=~
;~
;..•.•...•. '~ •.......•.....
'!': :
~;t.~) ~
)f'":,.
(".
": ;.
-
342
- Dezvo/tarea psih%gica
J ocul $i celelalteactivitati ludice contribuie fa formarea
principalelor trasaturi ale personalitalii $i conduitei copilului,
precum $i la realizarea controlului emolional. 'I "
'..,... Varsta - Copilul mic ~ipre~colarul i~i petrec 0mare parte din
timp jucandu-se, ceea ce va favoriza dezvoltarealui fizica $i va
influenta atat sfera proceselor psihice, cat ~i persO'1J alitatea
acestora.
- $colarul imparte timpul intre lnvatatura $i joe.
- Adolescentul continua jocurile copilariei $i pubertatii In
forme modificate $i face trecerea spre activitali!e recreative ale
tinerilor $i adultilor.
Maturitatea fizica $i psihica permit adultului alegerea $i
organizarea activitalilor recreative In raport de preferinte, timp
fiber, posibilitali ~ anturaj.
'"c- ~ Dinamicapsihica mai redusa- a varstriicului ij'limiteaza
alegerea $i explica interesuldiminuat pentru activitaliie sportive
dinamice $i retragerea spre cele de interior.
- Constitufia $i capacitafile fizice
Activitalile recreative care impun un efort fizic deosebit
trebuie selectate $i practicate dupa constitutia ~i capacitatile
fizice ale fiecarui individ.
Factori care influen~eazasatisfacerea nevoii
~
Factori
biologici
Factori
psihologici
r
I
j
, . . . . . . ,
345
I NTERVENTI I LE ASI STENTEI , AUTONOME $1DELEGATE
- asistenta medicalaexploreaza ce aetivitati recreative liproduc
placere pacientului;
;- analizeaza $i stabile$te daca acestea sunt in concordanta cu
starea sa psihica ~i fizica;
- ptanifica activitati recreative impreuna cu pacientul;
- organizeaza activitati recreative specifice pentrucopii, adulti,
varstnici;
- antreneaza bolnavul in activitati ~i-l ajuta;
-asigura mediul corespunzator;
- amenajeaza camere de recreare: pentru auditii muzicale,
. vizionari de filme, TV;
- are in vedere ca activitatile sa nu-I suprasolicite, sa nu-l .
oboseasca, ci sa-i creeze stare de buna dispozitie;
- noteazareactiile. ~imanifestarHepacientului cu referiredirecta la:
- starea de plictiseala $i tristete
- determina pacientul sa-$i exprime emotiile $i sentimentele;
- ca. $tiga increderea bolnavului $i-I ajutasa depa$easca
momentele dificile;
- administreaza $i supravegheaza etectele tratamentului indicat
de medic:
- antidepresive
- tranchilizante
- Interven~iileasistentei -
Pacient cu neplacere de a efectua activitali recreative
Neplacereadeaefectuaactivita~i recreative
Manifestari dedependen~a
Prezentam incontinuare urmatoarea problema de dependenta:
OBI ECTI VE
Pacientul sa
prezintestare
de buna
dispozilie
Pacientul
sa-si
recapete.
increderea in
fO[J eleproprii
Neplacerea de a efectua activitati recreative se define$te ca fiind 0impresie
dezagreabila $i penibila care conduce la inaetivitate, plictiseala $i tristete. .
I nactivitatea - Lipsa de interesfata de aetivitatile eurente ale vietH. Persoana
este pasiva, dezinteresata fatade ceea ce se. petreeein jur, nu
participa la activitati
Plictiseala - I mpresia devid, de triste$e, lipsa de interes pentru activitati
sau evenimente curente ale vietii
Tristetea - Starea afectiva manifestata prin indispozitie $i insatisfactie,
care impiedica individul sa se inveseleasca .
atisfacerea nelloi;
recrea
$urse deIdificultate
- Lezarea integrita. Vtii ~fizice, handicapuri. co.nstr. angeri fizice
{pansamente, aparate ipsate)
- Diminuarea capacita ii functionale a organelorde simt
- Deiechitibre: durere
- TulburM de gfmdir-e. 1d.ememorie
""'-Afectarea starHde c~n$tiema
- Anxietate
- Stres
- Situatii de criza
- Neadaptarea la rolul ~e bolnav $i la boala
- Singuratatea, retraglrea. pensionarea
- Munca invechita, de utina
- Conflicte $i e$ecuri i indeplinirea rolurilor sociale
- Lipsa de cuno$tinte espre sine $i despre cei din jur
II. Dependenta in
de a s
Sursede
ordin fizic
Surse de
ordin
sociologic
Surse de
ordin
psihologic
Nesatisfacerea nevoii de a se recre~poate genera urmatoarele probleme de
dependenla:
1.Neplacerea de a efectua activltat, . recreative.
2. Dificultatea de a indeplinl activit li recreative. } ~ezi anexele 2 $i 3
3. Refuz de a indeplini activitali re reative
- planifica activitati recreative impre~na cu pacientul;
- asigura conditiile necesare;
- organizeaza activitati recreative inlividua, e sau in grup, in functie de varsta,
posibilitati $ilocul de desfa$urare al ace tora: . i
- jocuri distractive, fO, rmativ-eduative, de echilibrare $i tonificare
. - auditii muzicale
- vizionari de filme
- intalniri cu personalitati artistic
- faciliteaza ac-cesulla biblioteci, sali I de lectura sau procura carti. reviste
- antreneaza $i stimuleaza pacientii ~ aceste activitati
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~!I
I
I I
I
I
( I
Asigurarea mijloacelor derecreare apacientuhii
JnviiJiim pentru viaJii, nu pentru $coalii~
(Seneca)
I .
I
'~,
I
I
"., .... '--.
I: ,'
I
",' .•.••. :...
'/ '}- ~
: :I;.:i - ~: : "!
I : >
: .',
1 ,1
,
.: ': };';
I
'.i .,.
;,.: : ' !
I
I
I
347
- Varsta
Copi lul, i n ti mpul c e$teri i ~i dezvoltari i sale, i nvata cu
u~uri nta metodele $i mi jl acele de a- ~i menti ne sanatatea, daca
este i nstrui t, supravegh t $i controlat.
Adultul i nvata $i se perfecli oneaza pentru a uti li za toate
mi jloacele necesare me ti neri i sanatati L .
Varstni cul acumule a mai greu noi cuno~ti nte (amnezi a de
fi xare), dar are capaci t tea de a Ie uti li za $i adapta pe cele
i nvatate anteri or.
- Capacitali fizice
Fi i ntele umane, potri
1
tcondi ti i lor lor fi zi ce (i ntegri tatea fi zi ca
somati ca ~i a organelo de si mt, facultati ! e i ntelectuale),.fac
posi bi la dobandi rea de uno~ti nte, ati tli di ni , depri nderi pentru
menti nereasanatati i .
- Motivarea - toti i li ta a 1 actori lor di nami zatori ~i di recti onali
care IIdi nami zeaza pe om, IIi nci ta la acti une, i i jaloneaza
di recti a acestei a.
Pri ntre factori i moti vat onali de di nami zare sunt: trebui ntele ~i
nazui ntele.
Invatarea, ca aeti vi ta umana, raspunde unor trebui nte sau
i nterese ale persoanei , eci se supune legi i moti vati ei ~j este
i ndreptata spre un sc p, adi ca se supune legi i fi nali tati i :
fi nali tatea practi ca i n m i ci na care rezi da i n pastrarea sanatati i
sau i n vi ndecare.
- Emoliile
Emoti i le $i senti ment Ie legate de anxi etate pot accelera
proceseJ e de cunoa$tere (paci entul deveni nd con$ti ent asupra
propri ei responsabi li tati c 0are asupra sanatatHsale).
- Mediul ambiant
Un medi u ambi ant a~cvat, cu lumi nozi tate $i temperatura
normale, atmosfera de ca m$i li ni $te, creeaza ambi anta propi ce
pentru i nsu$i rea de cuno ti nte.
Faetori
bi ologi ci
Factori
psi hologi ei
Pedagogi a ~i medi ci na sunt doua dom ni i care se i nteracti oneaza $i au analogi i .
Fi nali tatea practi ca pentru medi ci na este astrarea sanatati i ~i / sauvi ndecarea.
De- a lungul vi eti i sale, omul trebui e s se adapteze conti nuu la schi mbari le de
medi u, care modi fi ca masuri le necesare enti neri i sanaUlti i .Cunoa~terea de si ne
este esenti ala pentru a: preveni $i anali z unele obi $nui nte, astfel i ncat sa poata
veri fi ca daca aluat masuri le adecvate me ti neri i sanatati i .
In urma acestei anali ze, omul poate si Ii nevoi a de a i nvata mi jloacele cele mai
efi cace de menti nere a sanatati L
Dupa ce a dobandi t cuno$ti rllc, ati tudi i , depri nderi pi mtrumenti nerea sanatati i ,
el capata un semti mentde si guranta, pri care devi ne capabi l sa lupte i mpotri va
boli i , anxi etafi i $i .stresului vi eti i coti di ene.
Faetorii care influen~ealzasatisfacerea nevoii
Factori
soci ologi ci
- i nvata paci entul tehni ci de relaxare
- IIajuta sa Ie execute ~i ot'serva modul cumIe reali zeaza
- va fi consecventa i n plani fi carea~i organi zarea acti yi tati lor
recreati ve;
- persevereaza i n ace'e acti vi tati recreati ve care corespund
consti tuti ei pSi hosomafi (;e a bolnavului ;
- asi gura 0cre~tere graduala a di fi cultati i acestor act,i vi ti W
Paci entul sa
benefi ci eze
de somn
odi hni tor
Paci entul
sa- ~i
ameli oreze
eondi J i i le
fi zi ee
Seop - di mi nuarea anxi etati i
- favori zarea repausului
- ameli orarea condi ti i lor de spi tali zare
Rolul
- alegerea mi jloacelor de recreare (i ndi vi duali zate i n functi e de
asi stentei
varsta, preferi ntele paci entului ~i starea lui fi zi ologi ca)
- asi gurarea condi ti i lor opti me pentru aceste acti vi Ui ti
..Co supravegherea paci entului i n ti mpul acti vi tati lor de recreare,
pentru a nu se produce agravari ale stari i lui fi zi ce ~i psi hi ce
- apreci erea i mpactului acti vi tati i lor recreati ve asupra
paci entului
..
I. Independen~a in satisfacerea nevo;; ,
Invatarea este 0problema comuna a pedagogi ei , pSi hologi ei ,eti ci i , soci ologi ei
$i a altor $ti i nte, care cerceteaza comportamentul uman di n di feri te punctede
vedere. . .",
Procesul i nvatari i este deosebi t de complex ~i cupri nde organi zareci i ntregi i
comportari a i ndi vi dului , pentru a deveni capabi l sa- ~i di ri jeze i ntreaga sa acti vi tate
i n mod creator, i n functi e de condi ti i le i n care se afla, pe baza cuno$ti lltelor,
pri ceperi lor $i depri nderi ! or i nsu~i te anteri or.
346
1 4.NEVOI ADE A iNVATA
CUM sA- TI pASTREZI SANATATEA
Defini1 : ie~
A rlwata este acea necesi tate a fi i htei 'umane de a acumula cuno$ti nte, ati tudi ni
~i depri nderi pentru.modi fi carea compbrtamentelbrsale sau adoptarea de noi
comportamente, i n scopul menti neri i sau redobandi ri i s~lli atati i .
le,
48
Interven~iileasistentei pentru men~inereaindependen1:
ei
349
Surse dedificultate
':":Lezarea integritalii fizice
- Deficitele senzoriale, In special, auditive $i vizuale, tulburarile
de vorbire (dislalie, afazie), diminuarea sau abolirea simIului
senzorial vocal.
'- Durerea In lllnclie dB'intensitatea eidetermina manifestari
fizice (modificari ale ritmului respirator $i cardiac, ale T.A. pana
la starea de $oc) $i psihice (nelini$te, agitatie, iritabilitate,
teama)
- Afectarea starii de con$tienla: obnubilare, delir, coma
- Dezvoltare intelectuala: un intems redus Iimiteaza acumularea
de cuno$tinte.
- Tulburari de gfindire $i memorie:
Gfindirea - proces psihie, ce reflecta nemijlocit - dar
abstractizat $i generalizat - obiectele, fenomenele, relaliile
dintre ele.
Memoria -capacitatea de asimilare,fixare $i reproducere a
experientei cognitive acumulate.
- Anxietatea - sentimentul de disconfort $i de tensiune pe care
Ie simte omul in fata problemelor vietii.
- Stresul- dezechilibrul intre experienta la care individul trebuie
sa faca fata $i capacitatea sa de a realiza acest lucru. cu
repercusiuni asupra starii de sanatate.
- Situalia de criza
Estedeterminata de situatii majore din viata:
- pietderea unei persoane dragi
- modificarea importanta a schemei corporale
- modificarea modului de viata
- Mediu necunoscut (de exemplu emigrarea intr-o tara cu Iimba
necu[loscuta).
~ Lipsa interesului de a invala legata de educalie $iculturi1
Educalia - ansamblul acIiunilor de' transmitere a
cuno$tintelor, formare a deprinderilor $i comportamentelor.
Cultura - totalitatea valorilor materiale $i spirituale create de
omenire in procesul practicii social-istorice
- Lipsa cuno$tinlelor
Absenta cuno$tintelor sau un nivel scazut de cuno$tinte
despre regulile generalede igiena fizica $i mentala, despre
sanatate $i menIinerea ei.
- Insuficienta'cunoa$tere de sine - conduce la comportamente
$i .fenomene negative, care depa$esc posibilitatile de adaptare
ale individului.
- Insuficienta cunoa$tere a mediului inconjurator
Surse 'ale di~
ficultalilor de
ordin fizic
Surse ale
dificultalilor
de ordin
psihic
Surse ale
dificultalilor
de ordin
sociologic .'
Manifestari delindependen~a
lnvalarea - activita e pentru Insu$irea de cuno$tinte $i
dobandirea de noi dep inderi In toate sectoarele vietii psihice
(cunoa$tere, vointa, em tivitate). '
Produsul final al In alaturii poate fi: un concept teoretic, 0
atitudine, 0deprindere,'otorie saupoate fi multidimensional.
_ Deprinderea - comp nenta automatizata a activitatii. Pentru
mentinerea independe tei In satisfacerea nevoii de a Invata
sa-$i pastreze sana atea, pacientii sunt con$tienti de
necesitatea forrnarii de titudini $i deprinderi corecte, necesare
oblinerii unei stari de bi e.
_ Cuno$tinle (informati) - reflectarea In con$tiinta a realitalii
obiective
Dorinta, interesulin acumularea cuno$tinlelor.
_ Educalia - ansam lui de actiuni de transmitere a cu-
nO$tintelor, de formare deprinderilor $i comportamentului.
Educatia pentru s' atate are rolul de a oferi pacientului
modalitati concrete, sp cifice de menIinere sau redobandire a
sanataIii (rolul de educ tor al asistentei medicale).
Modificarea
comporta-
mentului fala
de sanatate
Acumularea
de cuno$tinJ e
n. Dependenta in sat;stpJcerea neva;; de ainvata
Daca nevoia de a InvaIa nueste satlsfacuta survin urmatoarele probleme de
dependenla:
1. Ignoranla faUt de dobandirea djnoi. cuno$tinle, atitudini, deprinderi
2. Dificultate de a invala }. .
3. Cuno$tinle insuficiente eZI anexele 2 $13
Dorinla $i
interesul de
independenla
- asistenta medicala exploreaza neVille de cunoa$tere ale pacientului;
- elaboreaza objective de studiu cu p cientul; .
_ informeaza cu privire la mijloacel $i resursele pe care Ie poate asigura:
bro$uri, carli, pliante, reviste, diapozitive etc.;
_ suspne motivarea pacientului far de cuno$tintele care urmeaza sa Ie
.dobandeasca;
_ organizeaza activitati de educate pentru sanatate: convorbiri, cursuri,
conferinte, filme, demonstralii practice; ,, c.'
_ prezinta materiale cu subiecte inte sante, atractive, cu mijloace $i procedee
adecvate nivelului de cultura $i gradului e Intelegere a pacient
ilor
.
i
I
I~
I:
I~
I:
I'
Ie
'I:
'1:
-I
- Interventiil~asistentei -
Pacient-cu probleme generate de ,ghoranfa
I: : :
I " i" i
I
':,'
.;.f..'
'j ':}
. I :;:!
I
''.. ,..
'" ,. , , ; ~'
" .<
~~: :.:::.
L •••••••
- educatia este un proce~interactiv ce favorizeaza invatarea
I NTERVENTI I LE ASI S~ENTEI , AUTONOME ~I DELEGATE
- Exploreaza nivel I de cuno~tinte al bolnavului privind
boala, modul de manif stare, masurile preventive~i curative,
modul de participare la.i terventii ~ila procesul de recuperare;
-identifica manife arile de dependenta, sursele lor de
difieultate, interactiunile or cu alte nevoi;
- stimuleaza dorinta e cunoa~tere;
....: motiveaza importa ta acumularii de noi cuno~tinte;
- eon~tientizeaza b I navul asupra propriei responsabilitiW
pri\(ind sanatatea;
- organizeaza activ/tap educative, folosind metodele de
invatamant cunoscute:
- expunerea, ~onversatia, demonstratia respectand
principiile pedagogice;
- verifiea daca bolna ul a inteles corect mesaj ul transmis ~i
daca ~i-a insu~it noile c no~tinte.
- identifica obieeiuril ~i deprinderile gre~ite ale bolnavului;
- corecteaza deprind rile daunatoare sanatatii;
- line leelii de:form re a deprinderilor igienice, alimentatie
ralionala, mod de vial echilibrat, administrare a diferitelor
tratamente;
- efectueaza demontratii practice;
- intocme~te progr me de recuperare ~i reeducare a
bolnavilor cu defiCiente enzoriale '~i motorii (gimnastica medi-
cala, kinetoterapte);
- va incuraj a ~i aj uta ~adobandireanoilor deprinderi.
- cuprinde actiuni care a~seopul de a promova sanatatea, de a
preveni boala, de aaj ut persoana sa dobandeasca mai muM
autonomie, de a asigur continuitatea ingrij irilor din spital la
domiciliu
- cre~te stima de sine a ~nei persoane, pentru ca-i permite sa-~i .
asume responsabilitati m~i mari fatade propria-i sanatate
, ~
Rolulasistentei ineduda~iapentru sanatate
OBI ECTI VE
Pacientul sa
acumuleze
no!
cuno~tinJ e
Paeientul sa
dobandeasca
atitudini,
obieeiuri ~i
deprlnderl
noi
Deflnille
Seop
Manifestari dedependen~a
, ; \
350
Ignoran~a.
Lipsa de cuno$tin/e, priceperi, deprinderi pentru men/inerea sau recuperarea san;jta/ii
Prezentam urmatoarea problema de dependenfa:
.. ~.~
Cuno~tinJ e Bolnavul nu are cuno~tinte referitoare fa:
insuficiente - boala
- prevenirea imbolnavirilor
- importanta respectarii tratamentului
- prevenirea complicatiilor
- perioada de convalescenta
- reintegrarea socio-profesionala
Nu infelege Datorita tulburarilor de gandire
necesitatea - Ritmul gandirii poate fi accelerat - fuga de idei:ideilese
de a invafa ~i succed cu repeziciune, incat nu pot fi ordonate intr-o insu~ire
nu este rationala.
receptiv
- incefinirea rifmului gandirif. scaderea puterii de j udecata,
imposibilitatea de a gandi
- InoperanJa gandirii: prive~te legatura logica dintre nopuni ~i
idei(amestec de cuvinte fara legatura)
- Tulburari de memorie: amnezie de fixare ~i/sau de evocare
- Anxietate
I
- Stres
Nesiguranfa
- Datorita unor evenimente neprevazute, bolnavul trebuie sa
~i frica de
faca fata unor necesitati de schimbare a stilului de viata~ia
necunoscut
obiceiurilor pentru redobandirea sanatatii. EI ignora masurile ce
pot fi luate pentru redobandirea independentei.
-_.
- Bolnavul nu acorda importanta cuvenita bolii
Neobi~nuinfa
in abordarea
- Nu respecta sfaturile medicale in tratarea sau prevenirea
anumitor ac- '
imbolnavirilor
fiuni pentru
redobandirea
.,. , £: , ~"7"
-~
. ,
,." '"
sanatalii
Lipsa de
- Bolnavul nu are acces la informalii, dar nici nu este interesat
informalii
de procurarea lor
Lipsaintere-
- Este refractar la arice actiune sau cuno~tinte necesare
sului de a
mentinerii sau redobandirii sanatatii
invala
"
Dificultate in
- Tulburari de gandire:
invaj area ma- __' Intelect limifat, incapacitatea de asimilare, fixare ~i
surllor pre- reproducere a cuno~tinlelor
.
ventive ~i
- ,CarenJe educaJionale: /ipsa deprinderilor igienice, a eelor
curative
privind alimentalia rationala etc.
- sa respecte principiile educative
- sa sesizeze oriee c6mportament care indica a seadere a
interesu\ui sau a atentiei .
- sa lina cant de atitudinea pacientului fala de faptul ca a reu$it
sa execute 0tehnica
-sa stabileasea, Impreuna cu pacientul, obiectivele
edueationale
- sa ghideze $i sa sfatuiasca pacientul, dandu-i informalii
pertinente.
- sa observe progresele pacientului In autalngrijire ~isa ramana
la dispozilia lui pentru a-I ajuta
- sa demonstreze tehnicile ce urmeaza a fi Invatate de pacient
(etapa cu etapa, fara graba, cu explicarea fiecarui gest)
- Inainte de demonstrarea unei tehnici, sa InliHure anxietatea
pacientului prin expliealii pregatitoare
- sa utilizeze metode de educalie In grup, care permit schimbul
de idei $i participantii Invata unii de la altii
- salneerce integrarea educatiei in procesul de Ingrijire (de
exemplu, eduealie sanitara In timpul efectuarii ingrijirilor igienice
sau In timpul efectuarii unui pansament).
- se va menline atenlia pacientului, care va fi determinat sa
-,participe (vor fi stimulate mai multe simluri, sa va dlscuta:pe ton
variat $i intensitate diferita, se va puncta prin gesturi aspeetul
mai important)
- se vor completa cuno$tinlele existente
, - -se vor adopta metode educative, In funclie de nevaile
pa,eientului ...
--
I Rolul
asistentei in
procesul
educational
- pe baza informatiilO~CUlesese va aprecia:
- nevoia de a Inv. a (ce $. tie pacientul. referitor la starea de
sanatate actu la, experientele pacientului avand
incidenta asupr nevoii de a Invata, informatiile de care
membrii familiei au nevoie pentru a raspunde nevoilor
pacientului)
- dorinta de a Imna (capacitatea de concentrare cand i se
pun Intrebari, at ntia, factorii care motiveazapacientul sa
Intrebe, tendinta de a pune Intrebari)
- capacitatea de a Invata {stadiul de dezvoltare a
pacientului, fol1afizica, coordanarea mi$carilor, prezenta
unar deficiente s nzoriale)
- mediul de invat re {prezenlCi surselor de perturbare a
Invalarii, confort I camerei)
- resurse de Inv lare (felul In care familia percepe $i
Inlelege baala acientului $i cansecintele ei, dorinta
pacientului de a face familia sa participe la programul
educatiana.,I,..re ursele de care dispune pacientul la
damiciliu)
-obiectivele eduealio~ale pot fipe termen scurt $i pe termen
lung
- fiecare,obiectiv educ~lional va cuprinde trei aspecte:
- enunlul $i descn rea unui comportament (pacientul va fi
capabil sa Indep! neasca 0sarcina In limitele perioadei de
Invatare)
~identificarea c ndiNlor educationale, (de exemplu,
paclentul va mercu carjele din camerapana lil baie)
- stabilirea criteriil r de evaluare (In funclie de gradul de
precizie dorit, de reu$ita, de satisfactie)
- sa se aleaga momen ul potrivit (Ia internare,' ia:externare, pe
timpul spitalizarii) eand pacientul este dispus sa Invete
.- durata sa nu depa$e sea 20-30de minute
- repetarea sa fie suf cient de frecventa pentru a consolida
invatarea
~s.tructurareamateria~lui: noliuni elementare, explicalii; se va
incepe cu probleme m i importante, se va recapitula
- se va utiliza limbajul pacientului, putand recurge la analagii
simple .
- se bazeaza pe ~Plicarea principiilor de comunicare
interpersonala, care constau In a. transmite mesaje
semnificative unei pers ane $i de a primi de la ea 0retroactiune
- se desfa$oara In d meniuleognitiv, afectiv $i psihomotor,
. utilizand metode adec ate fiecarui domeniu
Caracteristi-
cile proce-
sului educa-
tional
Identificare~'
nevoilor de .,
edl,Jcatie a
pacientului
Stabilirea
obiectivelor
educationale
Principii
educative
I '
I '
I :
I ~
I )
I,
I
I
I'
I
I
I '
I
'I '
I'
I
...........•...
'''.
I
.
.. ': .': ' ' . ' . :
"'..
' i - : " ( , :
I~
I
..
... ,........•...... : .;',: ,'."
I
7.Clue dintre cuvintele de mal jos nu se refera la clmtitatea deurina:
1.Polakiurie
2.0ligurie
3.Disurie
4.Poliurie
5.Anurie,
12.Studiul cauzelor bolilor se nume~te:
1.Diagnostic
2.Patologie
3.Semialogie
4.Psihologie
5.Etiolegie
3
11.Unde este eroarea:
Alergen: care provoaca a1ergie
Glicogen: care produce zahiir
Androgen: care provoaca varsaturi
Patogen: care produce imbolnavirea
9.Cum se nume~te microbul care produce puroi:
1.Piretic
2.Piuric
3.Purulent
4.Piogen
5.Pirogen
8.Cum se nume~te prezenta puroiului in urina:
1.Piurie
2.Hematurie
3.Pielita
4.Pioree
5.Piroza
13.Studiul dozelor prescrise in administrarea medic~mentelor pentrutratarea bolilor se.nume~te:
Farmacologie .
Terapeutica
Fiziologie
Morfolegie
Posolegie
14.Care dintre cuvintele urmatoare nu se refera la *udierea corpului sau a unei parji din corp:
Anatomie
Cardiologie
Hematologie
Dermatolegie
.10.Care din cuvintele de mal jos nu se refera la feb!
1.Apiretic
2.Piretic
3.Pirexie
4.' Piromanie
5.Antipiretic
." ~
6.Cum se nume~te formarea globulelor slingelui:
Hemoglobina 1
Hemoliza2
Eritropoieza 3
Hematopoieza 4
EXERCITU DE TAXONOMIE
5.Care dintre cuvintele de mai jos nuindica ideea de slinge:
Uremie 1
Hematurie 2
Hemiplegie 3
Hemoliza 4
Hemicranie 5
354
3.Faceli corespondenla intre cifre.~i Iitere:
1.Trompe A.Limfangita
2.Vezica B.Cistita
3.Vase Iimfatice C.Flebita
4.Rinichi D.Salpingitii
5.Vena E.Nefrita
2.Cum se nume~te 0maladie a inimii,in general:
Infarct de miocard 1
Cardiopatie 2
Angiocardiografie 3
1.Cum se nume~te imposibilitatea pentru doua elemente de a Ii un ansamblu:
Antitoxina 1
Incompatibilitate 2
Contraceplie 3
.4.Cum se nume~te microbul care se fixeaza electiv pe tesutul nervos:
Nefritic 1
Neurogen 2
Neurotrop 3
1. imbolnavirea rinichiului
2. Operalia de extirpare a stomacului
3. Durere musculara
4. Tumora unei glande
5. Cancer
6. Gl6b~lero~ii
7. Care spore~te secrelia biliara
8. Vezica biliara
1. Dilicultateade a na~le
2. Ciclu menstrual dificil
3. Digestie grea
4. Dilicultatea de a '..Irina
5. Dificultatea de a inghili
6. Greutate in respiralie
7. Dificultatea de miscare
357
1.lnimii .
2. Ficat .
3. Traiect nervos .
4. Stomac .
5. Genunchi .•................
6. Ureche .
7. Mu~chi .
8. Articulalie .
21. Faceli legatura intre litere ~i cilre:
A. Mialgie
B. Coleretic
C. Colecist
D.Sarcam
E. Hematii
- F.GastreCtomie
G. Nelropatie
H. Adenom
22. Asociap literete cu cilrele:
A. Dispnee
B. Disurie
C.Oislagie
D. Diskinezie
E.Distocie
F. Dismenoree
G. Dispepsie
23. Care dintre cuvintele urmaloare nu se relera la scurgerea sangelui:
Menoree ' 1
Metroragie 2
Epistaxis 3
Hemalemeza 4
Otoragie 5
Blenoragie 6
Hemoptizie 7
24. Aratap care propozilie este carecta:
A,.S1J ~,l<.J ,I1 RAGlE ilTd~a, desigur, scurgerE!a!1an~uj
B. Sufixul REE indicii, desigur, scurgerea altor fichide
C. Ambele sufixe indica 0scurgere
25. Completali tabelul:
Durerea la nivelul
~~
:~'
,~
W i j j
~~~:
'I; ~ 1; ,~.;
~:
~~,
.i ~.
, ~i
~~£;
tp,
t"
! :
~.~.
1
2
3
4
5
5
6
Deontologie
Posologie
20. Care din urmatoarele cuvinte exprima accentu4rea mi~carilor vezicii biliare: .
Colagog 1
Colerelic 2
Colecislokinetic 3
Colecislila 4
19. Produsul care cresle secretarea bilei de caire Ilcat se nume~te:
Colagog 1
Colecistokinetic 2
Coleretic 3
Coledoc 4
18. Operalia de exlirpare a uterului se nume~le:
Melroragie 1
Menoree 2
Histerec10mie ".,... ,...... 3
His1eropexie 4
Histerometrie 5
17. Regiunea situala in partea superioara~i media~a a abdomenului se nume~te:
Hipocondru 1
Torace 2
Epigastru 3
Fosa iliaca 4
Lombe 5.
Hipogaslru 6
16. Completati:
sange He 0 ....•• patie
as : .•............•. palie
Inima patie
Rinichi patie
Mu~chi ............•...•...•.................. patie
Nervi .............•........................... patie
Articulalii patie
Psihic ...........................•........... .palie
Plamani ...................•.................... patle
15. Partea din medicinacare se ocupa de mijlOac+le speciale de aparare ~i ajutora~e a bolnavului se
nume~te:
Rziologie
Terapeuticii
Farmacologie
Morfologie
Posologie
I
I
I
I
I
I
' 1
I
I
I
1
I
1
II
;"',
I
I
I
I
I
4
5
1
2
3
4
5
6
Mielina
Mioza
Perinefrita
Nefrita
Colica nefritica
Nevritii
Nevralgie
Neuroza
33. Cumse.nume~teinflamalia rinichiului:
36. Unmedicamentcare-cupeazadurerea senumet;te:
Neuroleptic 1
Tranchilizant 2
Psiholeplic 3
Anxiolitic 4
35. Linmedicamentcarestimuleazase numelite:
Disleptic 1
Psiholeptic 2
Analeptic 3
Anxiolitic 4
Analgetic 5
34. Pierdereasuplelii, a elaslicitiilii arterelor se-nurf1e~te:
Arteroscleroza 1
Aterom 2
Arterioscleroza 3
ArteiM 4
37. Asociali cifrelecu literele:
1. Psiho-
2. Analeptic
3.Hipo-
4. Hiper-
5. Epi-
6. Disleptic
7. Plazie
8. Poli-
9. Pnee-
38. 0afec~uneereditara, rezultatii din incapacitatea~ll.ngeluide ase coagulase nume~te:
Hemoragie 1
Hemofilie 2
Hemostaza 3
Hiperemie 4
29. Unprodus care calmeaza durerea se nume~te:
Anestezic 1
Parestezic 2
Antalgic 3
Analgezic 4
, ~:'~,
27. Scurgereadin ureche se nume~te:
Seooree 1
Leucoree 2
Ororee 3
Pioree 4
358
26. Hemoragia uterina survenita in afara ciclului se nume~te:
Menoree 1
Menoragie 2
Metroragie 3
Menstrualie 4
28. Caredinlre cuvintele de mai jos nu se refera ladurere:
Precordialgie 1
Coxalgie 2
Artralgie 3
Hepatalgie 4
Mialgie 5
Gastralgie 6
30. Inflama~alesutului muscular se nume~te:
Mioza 1
Mielita 2
Midriaza 3
Miosila 4
Mialgie 5
Miastenie 6
31. Care dintrecuvintele.urmatoarenuse refera la0afecliune musculara:
Miosita 1
Miaslenie 2
Mialgie 3
Mielila 4
Midriaza 5
32. in general, 0maladieprovocala de0ciuperca se nume~te:
Mielita 1
Mia-stenie 2
Micoza 3
;1
l
48. Variatia calibrului vaselor sa nume~te:
Vasoconstrietie 1
Vasodilatalie 2
Ischemie 3
Vasomotricitate 4
I
I
I
I
39. Disocierea diverselor elemente in prezenIa apei $e nume~te:
Hidroliza 1
Hemoliza 2
Electroliza :3
Cataliza 4
40. Asociali cifrele cu literele lcu referinla la distrugee, inhibare):
";'1 . Hemolitic A..Sist mnervos parasimpatic
2. Simpaticolitic B. Adre alina
3. Fibrinolitic C. Glo Ie ro~ii sanguine
4. Adrenolitic D. Sist mnervos simpatic
5. Parasimpaticolitic E. Fibri a
47. Asociali cifrele cu Iiterele:
A. Bai de mare
B. Mi~are
C. Raze X
D. Antibiotice
E. Radium
1 . Antibioterapie
2. Roentgenterapie
3. Kinesiterapie
4. Curieterapie
5. Talazoterapie
41 . Disocierea unuicorp in elemen1 e mai simple se ~ume~te:
Hidroliza 1
Cataliza 2
Liza 3
Liofilizare 4
43. Faceli corespondenta intre cifra ~i Iitere:
A. Apotiza 1 . ExcEcenta anormala a osului
B..Exostoza 2. Excr scenta normala a osului
C.Diafiza 3. Part a mijlocie a.(J sului lung
D.Epifiza 4. Extr mitateaosuluilung
1 . Acela~i, identic
2. Subiectul eltns~
3. De natura diferita
4. De aceea~i natura
1 . Liza
2. Litic
3. Staza
4. Plazie, poieza' .
5. Scleroza
50. Asociali prefixele cu sensul lor:
A. Homo-
B. Hetero-
C.lzo-
D. Auto-
51 . Dati sensul potrivit:
A.Oprire
B. Formare.
C.Disociere
D. Care'distruge
E.-Dur1 tate
49. Potriviti cuvintele de mai jos pentru semniticatiile:'
A. Stomie .. . . . . . . . . . . . . 1 . Crearea unei guri chirurgicale
a.Plastie 2. Examinarea cu tnregistrare
C. Grafie 3. Ablatie
D. Ectomie . . . . . . . . . . . . . 4. Rezultatul unei examinari
E. Grama •........ . . . . . 5. Seclionare
F. Scop 6. Operatie de reparare a unui organ
G. Tomie 7. Instrument penlru examinare
52. Indicali cu 1 cuvintele in care POll semnifica .mai multe" ~i cu 2 in care semnifica .mai mulf':
A. Poliurie
B. Polinucleare
C. Poliartrita
D. Polifagie
53. Facepcorespondenla tntre litere ~icifre:
A. Polaki- 1 . Mulle
B. Hipo- .2. Exces
C. Neo- 3. Dificullale
D. Oligo- 4. Des
361
~:~ .
I
' ..
"
1 ...ExaIinare fara inregistrare
2. Exa inare cu in~egistrare
3. Tras re
.1
2
3
4
45. Asociali Iiterele cu cifrele:
A. gratie
B. . ............•. grama
C scopie
46. Completati:
A. Obsesia impulsivii de a incendia
B. Obsesia impulsiva de a fura
C. Obsesia impulsiva de fabulo!;
44. Frica morbida de mul~me se nume~te:
.Glaustrofobie., ~.
.Agorafobie
Xenofobie
Fotofobie
42. Diminuarea fol1 ei musculare, care insa nu ajung~pana la paralizie se nume~te:
Parestezie 1
Paraplegie 2
Hemiplegie 3
Parezie 4
Paralizie 5
I
I
I
I
I
,I
.1
II
.1
54. Cum se nume~te oxigenarea sangelui in plamani:
Respirajie" '-' l' ..
Hematoza 2
Oxemie 3
Acidoza 4
----- ~ '0'/.-
Bibliografie: Ma~e 80nvalot, Le vocabulaire mediqal de base, Etude par I'etymologie, vol I, II, Editeur
DIP, Paris, 1978
I'\ ~
. i. '~.
I,
I
I
I
1
"1-.
. -
52. A2 B1 C1 02
53. A486,8 C9 07 E2;5 F3 G1
54.3
55. A1 B3 C2
'•. '- .
(~
J "':.:.:..'_
47.A5 83 C2 01 E4
48.449. A1 86 C2 03.E4 F7 G5
50. A4 83 C1 02
51. A3 84 C1 02 E5
1. inainte
2. inapoi
3. lateral
5. Cre~tere
6. Scadere, descre~tere
7. Pulin
8. Oiminuare
9. Nou
RAs PUNSURI CORECTE
E. Hiper-
F.Ois-
G. Poli-
55. Asociali litarele cu cifrele:
A. Cifoza
B. Scolioza
C. Lordozii
1.2
2. 2
3. A4 B2 C1 05 E3
4. 3
5.3,5
6. 4
7.3
8. 1
9. 4
10.4
11.3
12.5
13.5
14.5,6
15.2
16. Hemo-, ostoo-, cardio-, reno-, mio-,
nevro-, artro-, psiho-, pneumo-
17.3
18.3
19.3
20.3
21. A3 B7 C8 05 E6 F2 G1 H4
22. A6 B4 C5 07 E1 F2 G3
23. 6
24.C
25. Cardialgie, hepatalgie, nevralgie, gastralgie,
gonalgie, otalgie, mialgie, artralgie
26.3
27.3
28.2
29. 3
30.4
31.4,5
32. 3
33.2
34.3
35. 3
36.2,4
37. A5 86 C4 08 E1 F9 G3 H7 1.2
38.2
39. 1
40. A5 84 C1 D2 E3
41.3
42.4
43. A2 81 C3 D4
44.2
45. A2 83 C1
46. A3 81 C2
362
":>
[':(
,~:-i
'i.1~
~~j! ~ .
i~:, .
t :-::'
'~~:'::
'\ '~
i~t.
.o;{
~.
~:
I,,,
't .:':
I
I
'I": '..
",;
".::'-.
.1
1
,.,.':
~'.f
I
' .. "
":.::; ;
364
ANEXA Nr.1
GHID ORIENTATIV DE ULEGERE A DATELOR
PENTRU CELE 14 NE 01 FUNDAMENTALE,
iN VEDEREA EVALUARII ~I SATISFACERII NEVOILOR
A RESP/RA $/ A AVEA 0BUNA C/RCULAT/E
____ ~n:'-_ ...
Repere stabilite 'I Informajii de objinut, intreMri ifutatoare
365
A BEA $/ A M.4NCA
- cianoza
- localizare, intensitate
-paloare
- turgescenta venelor jugulare
- oboseala la mers
- durerea cu sediul in gamba
- este continua sau intermitenta?
-apa~"0 laefort?
- este calmata de repaus?
- este insotita de impotenta funclionala?
- edem la nivelul membrelor .
Factori - fumat
de rise - de cand? cat?
- alli membri ai familiei fumeaza?
- sedentarism
- efectuati 0 munca sedentara?
- mergeli pe jos la serviciu?
- practicali vreun sport?
- stati timp indelungat in picioare?
- mediu
-I ucrati sau locuili in mediupoluat (prat, pulberi etc.)?
- stres, anxietate . .
- alimentalia
- in exces, dezechilibrata
Repere stabilite
Informajii de objinut, intrebiiri ajutiitoare
Obi!jlnuinte
-orarul meselor
alimentare
- alimente preterate
- aversiune tala de anumite alimente
- mod de preparare a alimentelor
-I ichide consumate:
- cat? cand? cefel?
- restriclii alimentare impuse de dieta, religie, cultura
-ingestie de alimente $i I ichide interzise
_ ... - .,-.,.~-
- folosirea.mancatii ea recompensa sau' re'contort ..
- retuz de a se alimenta
- utilizarea de vitamine $i saruri minerale
- apetit
- factori care determina anumite comportamente
Experiente
- alergii alimentare
anterioare
- alimente care au cauzat varsaturi,' diaree, constipatie
Cuno!jltintele
- care sunt alimentels pe care I e considera benefice pentru sa-
pacientului
natate
- daca hecesitalile organismului de hra.na$i lichide I i sunt cu-
noscute
- cum considera modul sau de a!imentatie: echilibrat, dezechi-
I ibrat
- daca ii sunt cunoscute noliuni de gastrotehnie
- frecventa, ritm, amplit dine
- T.A. sistolica $i T.A. d astolica
- durere precordiala
- loealizare, intensit~e, iradiere
- factori declan$atori
- factori de ame'iorale
- palpitatii
- cand apar? la efo ? dupa abuz de alcool, cafea, tutun?
dupamedicament ? in conditii de stres?
- frecventa, ritm, amplit~ii1e
- simetria mi$carilor
;.... tipul respirator
- aspectul toracelui
Prezenta
unorsemne
!jli simptome
in afectiuni
cardia-
vasculare
Prezenta
unorsemne
!]I isimptome
in afectiuni
respiratorii
Respiratie
- tiraj:
-tip
-tuse:
- cand a aparut?
- cat de frecventa es e?
- este sau nu urmata de expectoralie?
- apare in anumite p zitii?
- accesele survin ziu sau noaptea? .
- expectoralie:
- culoare, miros, as ct, cantitate
- prezenta sangelui ( emporara sau permanenta)
-dispnee:
- tipul dispneei
- apare in repaus, l~.efort s.au in CO,ndilii de stres?
- ce pozitie 0amelio eaza?
- cand apare: ziua u noaptea?
- durere toracica:
- intensitate, localiza e, iradiere, durata
- este exagerata de use $i respiralie profunda?
- pozilia corpului:
- ortopnee
,""~~"" .,.,.., - antalgic~ . . .~'".
Afectiuni - trecventa $i durata ac stora; cumau fosttratate?
respiratorii in
antecedente
Puis
T . A .
I
I
I -
I
'I
I e
I
I "
I ~
I
..
,,' 1;-
I
I I
fl
3617
NEVOIA DE A SE MI$CA $(A A VEA 0BUNA POSTURA
I
I
),1
)
I,
- I
I
I
I
, - -
I
'I
'}
-
Informa/ii de objinut, intrebflf; ajutatoare
- integritate
- amplitudinea miscarilor
- mobilitate articulara
- forta musculara
.,.,,:,";"'-
- modde deplasare:
- singur
- cu mijloace auxili re (baston, carja, cadru)
- gradul de stabilitate i timpul deplasarii sau al mi$carilor
- atitudini in functie d viciile de conformatie $i de miscarile
efectuate
NEVOIA DE A DORMI $1A SE ODIHNI
Informa/ii de oblinut, intrebflrJ,ajutatoare
- capacitate de a se tr~nsfera de pe 0suprafata pe alta
- dificultati in adoptare4 unor pozitii (durere, rigiditate, oboseala,
slabiciune)
a.fizice:
-- musculo-scheletic~
- gastrointestinale
- respiratorii
- urinare
b.psiho-sociale:
- depresia
- modificari decomillortament
- durata somnului in 2
t
e are
- mod de alternare a rtt ului somn-veghe , .
,",,",'I- capacitate de adCiimi ;'e\ienttiale ~ritmuri.tolosite .010.._ •
- calitatea somnului .
- daca pacientul c noaste necesitatile de somn ale
organismului .
-treziri frecvente
- cO$maruri
- atipiri in timpul zilei
- oboseala
- dificultate de concent~re in timpul zilei
- irascibilitate
- ochi incercanati
- tremuraturi ale mainil<lr
- scaderea memoriei
Sistemul
osteoarticular
~i muscular
Repere stabllite
Mersul
Echilibrul
PoziJ ia
corpului
~i membrelor
Mobillzare ';,
Efectele
Imobilizaril
Repere stabilite
Obl~nulnJ e
desomn
Manifestari
ale tulburi.
rllor de somn
366
NEVOIA' DE A EUMINA
Greutatea - actuala $i anterioara
corporala - modul in care pacientul percepe valorile obtinute, raportate $i
la inaltime ,
Starea - semne $i simptome caracteristice in:
de nutriJ ie - obezitate
-ca$exie
- deshidratare
OificultaJ i'in
- incapacitate de a taici'~.tWlentele,de a bea, de a duce ~I'imen-
alimentare
tele sau lichidele la gura
- deglutitie dificila
- masticatie inadecvata
- factori care determina aceste dificultati
Repere stabilite
Informa/iide .ob/inut, intreMri ajutatoare
., .
Mod
- urina:
de eliminare
- mictiuni (numar, ritm)
- cantitate, caracteristici
- materii fecale:
- defecatie (frecventa, orar)
- cantitate, caracteristici
- transpiratie:
- caracteristici ..
- menstra:
- ritm, durata, evolutie
- caracteristici
- tulburari prezente $i factori care Ie determina
-
Greutate
- valoarea actuala raportata la cea anterioara, pentru a sesiza
corporals
diferenta
Motilitate .
- zgomote intestinale
'gastro:'"
- m0~eorismabdominal ,=;
...~", ;:';..:.:., - ".
-
intestinala
- f1atulenta
-tenesme
Semne
- dureri abdominale
~i simptome
- semne de deshidratare
prezerite
-varsaturi
- evacuare involuntara de urina $iscaun
- glob vezical
- necesitatea intimitatii
.
Atitudinea
pacientului
- neadaptare la utilizarea echipamentului sanitar (plosca, urinar,
bazinet) ,
369
- deshidratare
-oboseala
- frisoane
- diaforeza
- tahicardie
-tahipnee
b. hipotermie:
-piele rece;.,
- bradicardie
- bradipnee
- confuzie
- paloare'
-oligurie
NEVOIA DE A FI CURA T, iNGRIJIT $1 A PROTEJA TEGUMENTELE $1 MUCOASELELE
Repere stabilite Informajii de oblinut, intrebiiri ajutiitoare
Plelea'
- coloratie
- turgor ,
-umiditate
~integritate:
- tara leziuni
- leziuni prezente (tip, caracteristici)
- prurit
- mod de ingrijire (baie, dU$, utilizarea de creme emoliente etc.)
Cavltatea - igiena cavitatii bucale:
bucal8 - cfmd? cum? cu ce?
Parul
- aspect
- modificarile pilozitatilor
- mod de ingrijire
Unghii
-forma
"
- consistenta
-culoare
,~.,.
~mod de ingrijire-
, .. .,_ .
Atitudine tata
,
- ' .
- preocupare
de ingrijirile - expresia dezinteresului fatade ingrijirile igienice
igienice - neglijenta in efectuarea ingrijirilor igienice
- exces de pudoare
- ingrijiri repetate $i nejustificate
- refuz de a se ingriji
Diticultatl in
- mod de manifestare (incapacitate sau dificultate de a-$i spala
etectuarea tegumentele, de a-$i taia unghiile, de a-$i spala parul, de a-$i
ingrijirilor
rade barba etc.)
igienice
- factori care determina aceste dificultati" " -'
Cuno~tintele
- daca cunoa$te scopul ingrijirilor igienice $i importanta lor
pacientului
pentru mentinerea sanata1ii
~(
:< '.
: r :
Factori care - suprasolicitare senzoriala
pot intluenta - mediu necunoscut
somnul - dur(>re
- efort fiiic
- stres emotional
- medicamente
Mbari de - metode utilizate:" .,';'- c
ameliorare - masaj ,
- relaxare
- medicamente
- efectul avut
NEVOIA DE A BE iMBR.4CA $1 DEZBR.4CA
Repere stabilite Informalii de oblinut, intrebilri Iajutiitoare
Capacitatea - este,capabil sa 0faca singur
de,a se - 0face partial
imbracaldez- - necesita ajutor
braca - refuza sa se imbrace~~ezbrace
Atitudinea - semnificatia vestimen atiei
tata de tinuta - gusturi
vestimentara - alegerea vestimentati i in functie de circumstante
- aspectul tinutei
- interes pentru otinuta curata, adecvata
- factori care influentea a un anumit comportanient
NEVOIA DE A-$/ MENT/NE TEMPERA URA CORPULUI iN LIMITE NORMALE
Repere stabilite Informalii de oblinut, intrebi!iri ajutatoare
Temperatura - valo,areatemperaturii ~imineata $i seara
corpului . - interpretarea curbei tErmice
Adaptarea -Ia tempe~atu'riscazuti '; : - - ' ,'. -, '.-
comporta- - sa imbracabine
mentului - se refugiaza in me~iu cald
-cre$te activitatea 1 1 usculara
- bea Iichide calde
- la temperaturi ridicate
- inceteaza activitat a
'- utilizeaza ventilatQ:ire
- baie, dU$cu apa rai rece
- refugiu in loc mai acoros
- bea Iichide reci
Semne a. hipertermie:
~i simptome - cefalee
- convulsii
318
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1 _-
- I -
I
Repere stabilite '.
Informalii de oblinut, intrebi1ri ajutaioare
Capacitate
- integritatea, diminuarea sau absenta reactiilor senzoriale (vaz,
senzoriala
auz, gust, miros, pipait)
- utilizarea protezelor auditive:
- permanent sau cu intermitenta?
- corectarea viciilor de refractie cu ochelari:
- acceptul sau refuzul de a purta ochelari
Comunicare
- limba vorbita
verbala
- mod de exprimare:
- limbaj adecvat
NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONGINERI $1 VALOR/,
DE A PRACT/(JA RELIGIA
. ::.
I
I
I
I
1
',,'\
':'.
I
'; . ! : . • , '
ii:'; _.
\:t< . ; i
; ",,:
I
':. :"
: " : - ' - . ;
. ; "
. . 1•. •. '. '.
, . :.
i ,
I :
' . ; '
1
' . . . . \. . . . •. •. . . . •. .
. '! : -.
' . : : : : : : 1
I::',:,:
1
':(
J . '-; ':
- ; : f,!
I~I
~ : j- . ':
I
i ,' .
. .
- ; . " ' !' !:
- j ! : ; : >
,. I'~:"
- coerenta
- ritm
- intonatie (daca e i~ concordanta cu semnificatia mesajului)
-obstacole in dezvo'tarea IimbajiJ lui (diminuare de stimuli)
- scris:
- posibil sau nu
- inteligibil, neinteligipil
- orientare in timp ~i sp~tiu:
,,$tili unde va aflali?"
,,$titi ce zi este astazl?"
- capacitate de concent~are
-memorie
"Va amintiti cand I vi sea efectuat ultimul examen
oftalmologic?"
Informalii de ob/inu!, intrebi1ri Ji-jutatoare
37~
- partieiparea la serviCiUjreligiOS
'- citirea cattilbrreiigi6as ' '--.
- respectarea restrictiilo impuse de religie
- exprimarea conflictului intre credinta sa $i practica medicala
- solicitarea asistentei s irituale in anumite momente
- autoacuzatii
- perceperea bolii ca pe ~ pedeapsa
- refuzul asistentei medi~ale calificate
'- neacceptarea unor probeduri
- expresii faciale:
- ce exprima: teamaJ dezgust, bucurie, manie, durere
- gesturi:
- s~nt sau nu in con ordanta cu mesajul verbal
- modul in care paci ntul comunica cu membrii familiei,
-. anturajul, echipa de ing jire
- exprimarea sentiment lor $i emotiilor
- atitudinea de receptivi ate
i masura In care este i coricordanta cu realitatea
Comunicare
nonverbala
DorinJ 4l de a.
comun'ica'
Perceptia
mesajului
Starea
mentala
Repere stabilite
Comporta-
mente ~i
atitudini
Implicat"
asupra ingri-
jirilor deter-
minate de:
- 1' -
h
. '
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
370
Informalii de oblinl,lt, intrebi1ri ajutatoare
_ NEVOIA-OEA COMUNICA ;.
- stadiul de dezvoltare al pacientului
- mod de viata:
- lumina necorespunzatoare
- dezordine la domiciliu ~i loc de munca
. _ ~_gl~diu_ppluat _ . . _
- condus ma~ina cu vitezaexcesiva
- lipsa de somn
- alimentatie necorespunzatoare
- perceptia senzoriala:
- deficiente de auz, vaz
. ,. .alterarea simtuh. J iolfactiv, gustativ, tactil
- mobilitate
- durere
- stare emotional a
- grad de con~tienta
-lipsa de cuno~tinte despre securitate:
-. -: cunoa~terea modului de prevenire a accidentelor casnice
-cunoa~terea regulilor de circulatie
- cunoa~terea masurilor de protectia muncii
- in mediul spitalicesc:
- interventii (nerespectarea dozei, a caii de administrare a
medicamentelor) .
- nerespectarea masurilor de asepsie
- nesupravegherea pacientului dupa 0tehnica
- aplicatii calde prelungite ~i la temperaturi ridicate
- neglijenta in satisfacerea nevoilor ~i mentinerea sanatatii
- neutilizarea serviciilor de saniHate
- refuzul tratamentului
- neutilizarea mijloacelor de securitate
- violenta
Repere stabilite
Atitudinea
pacientului
Aprecierea
riscului de
accidentare
.." .., .
'~:..;:
.- ~- ;. t'.:ij ••.•• ~-
Ex. .Dori1i sa afla1i ~are sunt factorii de risc in afectiunile
respiratorii?"
" Dori1isa invata1i modul de schimbare a setului pentru
colostomie?"
" Dori1isa discuta1icu pacienti care au 0evolu1iebuna?"
" Dori1isa citi1ireviste, un articol?"
'"-:J..l.}: ~~ .Dori1i sa" mi pune1iintrebari?"
" Doriti sa va demonstrez ...?"
Capacitatea - expresia in1elegerii informa1iei
de a Invala - modul de dobandire a noi comportamente
Resurse de - dorin!a pacientului de a face familia sa participe la programul
invalare educa1ional
- resurse (financiare, materiale $i material didactic) de care dis-
pune pacientulla domiciliu
Factoricare - mediu
influenleaza - prezen1asurselor de distragere a aten1iei
invafarea - forta fizica, mi$carite, coordonarea
- prezenla deficitelor senzoriaJ e
" ' '~- ~
NEVOIA DE A FI PREOCUP) TiN VEDEREA REAUzARII
Repsre stabilite Informalii de oblinut, intreb8f1 ajutatoare
Performanta -rolul asumat in famil e, societate, profesie $i importan1a lui
rolului pentru pacient
, <~:.- modul in care.est!:tcapa.bUsa-1jndeplin~asca
- . -factori care influentea a performan1arolului
Atitudinea - solicitarea $i accepta ~aajutorului
pacientului - recunoa$terea progre~elor
- participarea la ingrijiri
- comportament (agres v)
- capacitate de a lua d cizii
- exprimarea dificulta1i de a indeplini un rei (apatie, triste1e,
descurajare etc.)
- exprimarea unui confict intre percep1iaunui rei $i exigen1ele
celorlal1i (frustrare in raPort cu obliga1iileimpuse de rol)
NEVOIA DE ~ SE RECREA
Repere stabilite Informalii de ob/inut, intreM . ajutatoare
Obiceiuri de - tipul activitatilcir
a se recrea - frecventa
- mod de organizare
- efeclul activitatilor:
- destindere
- satisfac1ie
- placere
Reacliile - incapacitate de a efe tua activita1irecreative
pacientului - interes
falade. ..... -dE:!zintgr~~. . . , .- ...
activitaJ j - indifere.nta '. " - •. , - ." ,
recreative - factori care determin aceste atitudini
NEVOIA DE A iNVATA CUM,; A-$I pASTREZE SANATATEA i
Repere stabilite Informalii de ob/inut, intreM iajutatoare
Nivelul actual - ce $tiepacientul des~re starea de sanatate actuala, tratament,
de cuno~tinte consecinte
Vointa de a - carripul atentiei
invala - tendinta de a pune ir trebari, de a se informa
- capacitate de concer trare cand i se pun intrebari
- factori care motiveaz3.inva1area:
3
7
2
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
'1
I
1- _
LlSTA D E PROBLEME CU MANIFESTARILE
D E D E PE ND E NTA
CORESPUNzATOARE FIECAREI NEVOI
Oupa modelul conceput de Virginia Henderson
Extras ctir"J 'epertoire,des diagnostics infirmiers,selon V, Hendersoll" ,
ANEXANR.2
;:!
I : ~ J ' :
1 ,':\ ,:
: : : : ; : ~ . ; : c : : :
I
, .... ,', ... ,," '.;'
- ;",
I"'
I
1
.. ,.\ .
::'.';.{
. ~ : . : '
1 .
";,',.',','."
!':,'- ;
; 1,' " :
i'
I
I
I
~~,:
1\
3
Transpiralii abundente: aXila, abdomen, frunte
au alte parti ale corpului
Colicj abdominale ' •- - . . _.-
C%ratie anormaJ aa scaunului
Crampe abdominale
Scaune lichide ~i frecvente (a specifica)
Amenoree _ Metroragie
Crampe abdominaJ e _ Pierderi ~i scurgeri vagi-
+ - Oismenoree nale (a se specifica colo.
Menoragie ralia, mirosul, cantitalea)
Oilicultalea de a urina
Ourere la micliune
Retenlie urinara
Urina tulbure sau concentrata
Absenla scaunului de mai mulle zile
rBalonare
Crampe abdominale
Oifieultale in a deleca
f- Feealom
f- Scaune tari ~i pulin frecvente
Temesme
Oezorientare mentala
Letargie (inaetivitate totala)
I- Greluri
Oligurie
Pierdere in greutate
Useaciunea pielii ~i a mueoaselor
Tahicardie
I- Urina deeuloarea ehihlimbarului
Varsaturi
Sete
2
d) Oilicultate sau reluz
de a unna diela
e) Greluri sau varsaturi
sau ambele,,,
375
- Bautullichidelor interzise
- Mancatul alimenlelor inlerzise
- Omisiuni ale meselor
- Mese neeehilibrate
- Efort penlru a voma
,.,- , Hemalemeza
- Regurgitalie
- Varsaturi alimentare biliare sau eu mucozitali
I ) Reluz de a se - Nu vrea sa bea nici un Iiehid
alimenta sau hidrata ori - Nu vrea sa mananee niei 0mancare
ambele
c) Oialoreza
a) Constipalia
b) Oeshidratare
d) DIaree
e) Scurgeri menstruale
sau vaginaJ e neadee-
vate cantitatiir ~i cali-
tativ
I) Eliminarea urinara
ihsuficienta cantitativ ~i
calitaliv
:',:
3. A elimina
I
'1 ..'.' .. ,:.,' . . • "
j
Manifestari de dependenta
3
- Bulimie
- Hidratare exagerata cantitativ ~i calitativ (alcool,
cafea, ceai)
- Ingestie de alimente ce depa~esc' nevoile
organismului
- Ingeslie de lichide ce depa~esc nevoile
organismului
. - Greutate peste nmmal ..- .~~.
- Polifagie
- Hidratare insuficienla cantitativ ~i calitativ
- Inapetenla
- Ingestie de alimente ce nu satisfac nevoile
organismului
- Ingestie de lichide ce nu satislac nevoile
organismului ;
_.Greulate inferioara normalului
- Oilicultatea de a inghi~
- Oificultatea de a digera
- Oificultatea de a mesteea
- Incapaeilatea de a lolosi ustensilele penlru a se
alimenta
Probleme
2
374
e) Oificultate sau inca-
pacitate de a se
alimenta ~i a se hidrata
a) Alimentalie exa-
gerata cantit",tiv ~i eali-
tativ
a) Alterarea vocii I- Afonie
- Voce ragu~ita
- Stingerea vocii
- Voce ragu~ita, aspra
b) Oispnee I- Apnee
- Bradipnee
- Cianoza buzelor, unghiilor. tegumentelor
- Taierea respiraliei (gafaiala)
- Modificarea amplitudinii respiraliei superficiale
sau profunde
- Senzalie de sufocare
- Tahipnee
j - Tiraj supra- sau substern<ll
c) Obstruclia eailor res- :',f::' Oifieultate sau incapacitate de,a, respira
piratorii - Secrelii dense sau abundente ori ambele
- Tuse: uscata, frecventa, persistenta, quintoasa
b) Alimentalie insufi-
cienta cantitativ ~ i
calitativ
1
Nevoia
2. A bea ~i a manca
1 . A respira ~i a avea
o buna circulalie
'r'"
~
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
2 3
g) Incontinenla de fe- Pierderi involuntare de materii fecale
cale sau urina sau Pierderi involuntare de urina
ambele Enurezis
4. A se mi~ca ~i a a) Allerarea ritmului Bradicardie
avea 0buna postura cardiac ~i a circulaliei
Edeme ale tesuturilor (Iocalizare. caracteristici)
- ,•••.,., ~1'" ;=:r _.Palp;talH .- ':1'-" - .
Piele rece sau piele calda
Piele cianozata. palida, ro~ie
Furnicaluri ~i amortireaextremit.a~lor
Tahicardie
b) Hiperactivitate
Limbaj preeipitat
Manie
Mi~cari repezile ~ifrecvente
- Vorbire muM
c) Imobilitate
Absenta activitii.lilor lizice
Crampe musculare
Dificultatea sau incapacitalea de a se mobiliza,
a se spala, a se a~eza. a merge
Limitarea ampliludinii mi~carilor
Reslriclia mobililalii
d) Necoordonarea mi~- Dificultalea de a lrece din pozifia "in pieioare" in
carilor pozifia "a~ezal.
Tremuraluri ale capului sau ale membrelor
e) Postura neadecva.la
- Dificultatea de a ramane in pozi~e luncfionala
Aliniere gr~ita a membrelor
Pozitie neadecvala (chircila)
A sta jos-timp indelungal
- A sla iii picioare timp indelungat
I) Refuzul de a face - Nu participa la nici 0activitale
activi1ati - Nu vrea sa laca oiei un exercifiu
- Reticenta in a incerca sa eleclueze mi~cari
..
5. A dorm! ~ia se a) Dificultatea sau inca- - Ore deodih(la insulieienle
odihni pacilalea de a se - Nu-~i acorda niei 0perioada de odihna
odihni - Cantitate necorespunzaloare de odihna
b) Epuizare - Descurajare
- Agresivitate
-Slabire
- Apalie i
-Astenie
- Bradicardie
- Aspect palid
- Siabiciune
- Oboseala
375
f
_1
2 3
- Hipertensiune
- Nelini~te
- lrilabilitale
- Plictiseala
- Reactii psihosomalice
';(-;7
.:..Ochi incercanafi.c .;
c) Insomnia - Dificullalea de a dormi
- Ore insuficienle de somn
- Trezire Irecvenla
- Trezire limpurie
- Somn agilal
6. A se imbraca $i a) Neindemanarea de - Dezinleres lala de finula veslimentara
dezbraca a-~i alege hainele po- - Port de haine neadecvale
trivite - Reluzul de a se imbraca ~i a se dezbraca sau
ambele
b) Neindemanarea de .., Dezbracare frecvenla sau continua sau ambele
a se imbraca $i dez- - Dilicullalea de a-~i pastra hainele curale
braca - Dificullalea de a se imbraca ~i dezbraca
-
7. A mentine a) Hipertermia - Diaforeza (transpiralii abundenle)
temperatura corpului in - Cre~lerea lemperalurii pesle limilele normalului
limite normale .., Frisoane
- Piele i:6$ie~i fierbinte
b) Hipolermia - Piele de "gaina"
- Scaderea lemperalurii sub Iimilele normalului
- Amorfeti sau furnicaturi ale extremitalilor sau
ambele
-
8. A fi cural, ingrijil $i a a) Allerarea legumen- -Crusle
proteja legumentele ~i telor ~i mucoaselor - Eriteme
mucoasele - Escare
-Necfoza
,--'-.-' ' ....
-::::Plaga
- "'::::; ~..'- .- .~...~-~
.-.:..Puslule
- Ro~eafa
- Uscaciune
- Ulcerafie
b) Dezinteres fala de - Neglijarea indeplinirii ingrijirilor de igiena
masurile de igiena -Nu se spala
- Nu se piaplana
i
-
--Hefuzul de aindeplini regulile ingrijirilor de igie-
na
c) Dezinleres tafa de - Neglijarea inlali~arii sale
intali$area sa - Refuzul de a se ocupa de inlil.fisarea sa
- Tinula neglijenta, l1eingrijita
377
II I r
d) Dilicultatea sau inca" 1 - : - Nu poa.tesa urmeze prescripliile de igiena: sa
pacitatea de a urma se spele, sa se pieptene. sa"~i spele dinlii. sa"~i
prescriplii!e ingrijirilor ingrijeasca unghiile
de igiena
I
;';:.r.: ..
I
'.'. '.~.'"
ii"
I
',".
:,
I
:.' .. '' - : : ~; ..: - :
.....:,.';
I
I
1
/.:
"
::.,;: .
I
I
~' .." ". - ,
1~1'
;: ,1 : :
I
i,;!
: } t . : ~ :
; ! ; : : ! . t
1
: .': (,:
i " J ' L : ~ i
3
- Idei pes/miste
- Incapacitatea de a lua decizii
- Lipsaincrederii in sine
- Reac~i psihosomatice
- Sentiment de inlerioritate
- Sentiment de devalorizare
:.: p~~1perea negativa a propriului corp ~i a
luncjiilor sale
- Reac~i psihosomatice
- Sentiment de lrustrare
- Etape ale doliului: negalie, lurie, tocmeala,
ezitare, depresie, acceptare
- Plansete
- Reaclii de doliu anticipat
- Reaclii psihosomatice
- Sentiment de culpabilitate, de tristele, de' gol
(vid)
- Team€i nedeslu~ita
-Temeri
- Spaima, groaza
- Panica
- Reac~i ps/hosomatice
- Teroare
- Consum s-xcesivde medicamente ~i droguri
-Inf/delitate lala de tratament
- Risc de accident
- Rise de alergie (a specifica)
- Risc de infecjie sall inflamalie sau ambele
- Rise de {ntoxicalie me-dicamentoasa
- Rise de cadere sau ranirs-
- Rise de complicalii
- Rise de \liole-nla laladeal1ii
••.Rise de vioteillil-lalatle:propria persoana
- Incapaeitatea de a lace fala agenlilor siresanli
- Raspunsuri lizice: hipertensiune, tahieardie,
transpiralie etc.
- Raspunsuri psihice: nelini~te, neincredere.
ambivalenla
- Reacjii de aparare lala de atitudinile ~i com-
portamentele altora: exasperare, Irustrare,
negativism, ralionalizare, respingere, violenla
d) Pierderea stimei d
sine
379
2
e) Pierderea imagini
despre sine
I ) Pierdere-separare
g) Frica (teama)
h) Probabilitatea atin-
gerii integritalii fizice
i) Probabilitatea atin-
gerii integritalil psihic~
a) Comunieare ineli-I- Dilicultatea de a auzi
cienta la oivel senzo- - Dilieultatea de a vorbi
motor
~..
1 O . A comunica
i - - .- ,,!~ .~' ":
': ~
}"
"I
,:
3
- Cre~terea sau mic~orarea ritmului respiratQj~,
- Tipat, strigat
- Transpirapi abundente
- Hipotensiune sau hipertensiune
- Dilatarea pupilelor
- Facies crispat
-Gemete
- Iritabilitate
- Mi~cari continui
- PI€mgeri, vaicareti
- Plansllte •. • - =,
- Tahicardie
- Tahipnee
-Apatie
-Astenie
- Siabiciune
- Idei pesimisie
- Inapetenla
- Oboseala, plictiseala
- Lipsa de interes
- Reaclii psihosomatice
- Tristele
-Agitape
I- A~ticiparea:"en!~!"ltelor negative
-Fnca .
- Bulversare (tulburare)
-Bulimie
- Temeri
- Diaree
- Facies crispat
- Hiperventilape
- Nelini~te
"'"Insomnie
- Mi~ca.nexcesive
- Nervozitate
- Palpitapi
- Preocupari
- Surescitare
- Transpiralie
- Tremuraturi
- Voce tremuratoare
378
2
a) Anxietatea
b) Durerea
c) Stare depresiva
1
9. A evita pericolele
I
I
;fl
I
I
I
I
I
I
I -
I
I
I
I
. , , , . , ,
11. A acliona conft>rm
propriilor convingeri ;;i
valori, de a practica
religia
2
b) Comunicare ine-
ficace la nivel intelec-
tual
c) Comunicare ine-
ficace la nivel afectiv
d)Confuzi&
e) Singuratate
a) Culpabilitate
3
Dificultatea de a vedea
Afazie
BAlbAiala
Dizartrie
Incapacitatea de a percepe prin pipait
Incapacitalea de a vorbi . :;--
Dificultatea de a-;>iexprima ideile' ;;i parerile
Dificultatea de a se concentra
Dificultatea de a inlelege
Incoerenla in asocierea ideilor
Neabilitate in formarea frazelor
Limbaj incoerent
Logoree
Apatie
Euforie
Neineredere
Contact neadecvat cu realitatea
Dificultatea de a stabili legaturi semnificative
Dificultatea de a-;;i exprima sentimentele, do-
nlele, emoliile
Dificultatea de ase exprima
Dificultatea de adaptare la sexualitate
Insatislac~e lala de sexualitate
Mutism
Plans Irecvant
Cautare intensa a atelttiei sau a alecliunii
lnchidere in sine sau retragere
Absenla sau diminuarea interacliunii cu allii
Dificultateain a recunoa;;te persoane, a
ercepe timpul, spaliul
Pierderea controlului , asupra mediului fizic ;;i
man •
Absenla scopului in vialii
Aparenla trista
Expresia sentimentelor de singuralale ;;i respin-
. "ere
Izolarea de anturaj ;;i de mediu
Izolarea de persoanele semnificative
Lipsa de interes
Amaraciune
Autoacuzare
~utopedepsire
Mania de ase scuza inutil
Manilestarea maniei fal1i de Dumnezeu
"", "
I
1 2 3 (
- Percepereabolii ca 0pedeapsa
- A-;;i lace repro;;uri
- Senti menlui ca esle nedemn
b) Dilicultatea de a - Amaraciune
aclipna dup1i credinlele - Supunere la un regim
. .
;;i valorile sale - Supunere (inrobire) la a~liun7-;ont~are credin-
lelor ;;i valorilor sale
- Supunere la un tratament nederit
- Supunere la 0medicalie
- Frustrare in fala atitudinii altora
c) Dilicultatea de a - Incapacitatea de a desla;;ura practici religioase
participa la activitiili - Incapacitatea de a ciii documente religioase
religioase - Incapacitatea de a participa la activitalile gru-
pului religios de care aparline
- Incapacitatea de a-$i practica religia
-Incapacitatea de a urma. cerinlele religiei sale
d) Nelini;;te lala de -Preocupare lala de credinlele;;i valorile sale
semnilicalia propriei - Preocupare lala de semnilicatia sulerinlei
existenle - Grija lala de sensul vielii ;;i al morlii
12. A fipreocupat in a) Devalorizarea - Incapacitatea de a raspunde a;;teptarilor altora
vederea realizarii - Incertitudine in ceea ceprive$te propria valoare
- Sentiment de incompetenla
- Sentiment de respingere de cafre ceil alIi
b) Dilicullatea de a-;;i - Incapacitatea de a se ocupa de dependenti
asuma roluri sociale - lncapacitatea de a-;;i indeplini luncliile legate
de un TOIsocial (a specilica)
- Sentimentul de e$ec
c) Dificultatea de a se -Incapacilalea de aindeplini activitali privilegiate
realiza - Incapacitate a de a indeplini acliuni insemnate
- Incapacitatea de a-;;i termina proiectele.
- ~ . . - . . ~. ~,~ . -Sen, limentulde. a Ii incoll)ocjat dibcpnstrangeri _
- Sentimentul de inutilitate
d) Neputinla - Dilicultatea de a se implica intr-un rol ales sau
impus
- Dilicultatea sau incapacitatea de a controla
evenimentele
- Dificultil. lea sau incapacitatea de a lua decizii
- Incapacitalea de a rezolva problemele
~ - Reluzu! ajutorului necesal
.
13. A se recrea
a) Dezinteres in a - Diminuarea mijloacelor de interes
indeplini activitali re- - Neparticiparea la aclivitali recreative
creative - Reluzul de a participa la activitali recreative
381
.' tiJitt, ._ ,e
• i
r
._
~.~
an
(1) c:
::l
o
ill
~
i D
... " -
1i l ::l
0
C D
c:
..0
::l
C D
0
l/)
::;:
III
Ill-
ill
" 5t:
.!
.~
. III
ANEXA NR. 3
LlSTA
CU DIAGNOSTICE DE iNG,RIJIRE [PROBLEME + SURSE DE DIFICULTATE)
$1 OBIECTIVELE CORESPUNzATOARE FIECAREI SITUATII
;
Extras din IIPlanificatian des sains infirmiers. Modele d'interventions autonome': Louis Gr0'1din, R. J. Lussier,
. Margot Phciineuf, Lise Riopelle
NEVOIA PROBLEME SURSA DE DIFICUL TATE POSIBILA OBIECTIVE
1 2 3 4
-
1. A respira ~ia a) Dificu/tate Tn slibe- Lipsa cunOa\lterii mijloacelor eficace de Ca paclentul:
W
avea obuna rarea cailor respiratorii degaJ are \liexpectoralie - Sa expectoreze secre~ile in; .. ore
Q)
circulatie - Durere
- Sa tU!leasca in mod eficace in ... ore
: - Diminuarea mobilitalii
- Sa- \li elibereze caile resplratorii cu minimum de
dificultate in termen de... ore .
;
- Sa- \lielibereze caile respiratoriide secrelii in termen
de... zile
~-
b) Dificultatea I n a - Anxietate.
- Sa- \lidiminueze tahipneea in... minute
respira - Intoleranla la efortul fizic
- Sa respire cu minimum de dificultate in termen de...
- Lipsa cunoa\lterii miJ loacelor de control al ore... zile
.
alergiilor respiratorii
- Sa respire fara dificultate inteqnen de... zile
.l
- Lipsa cunoa$terii mijloacelor de prevenire a - Sa aiba un ritmrespirator regulat in... minute in
alergiilor respiratorii termen de... ore... zile
- Prezenla secreliilor
2. A bea $ia a) Alimentalie neadec- - Anxietate
- Sa creasca in greutate ... kg pe saptamana
manca vata: deficit - Durere - Sa consume gustariintre mesele principale
- Stare depresiva
- Sa ia suplimente nutritive de... mVzi
_ :i,~;,_." 'c_ '. :~_ c_ _ .:; :,:)_ _ .:~:: _ _ ::~. -:; { - -<l.p '" ._...t;~.:iI:.
o ••••••• _ ••• :.:.::_ :... •• _'.~.- =- - <.:,:~,. :- - ~,=_ ::; : ..- ,_ _ _
- - - - -
-
••
•• ••
------
----
,
1
,
2
3
4
- Siabiciune, oboseala
- Sa iatrei mese echilibrate in termen de... zile
- Lipsa de cunoa~tere a alimentelor bogate in
- Sa.~i creasca aportul caloric de... kg/zi
, colesterol, vitamina C etc. (a specifica)
,I,
-: Singuratate ,
.
.'.
b) Alimentalie neadec. - Anl(ietate
- Sa.~i diminueze aportul cotidian de alimente cu...
vata: surplus
- Obi~nuinle alimentare deficitare caloriilzi
- Lipsa de cunoa~tere a valorilor nutritive ale
- Sa-~i diminueze aportul cotidian cu... portii/zi
alimentelor ~I nevoilor organismului
- Sa piarda in greutate... kg/saptamana
- Singuratatea
- Sa consume 0cantitate de ali,!,ente Tnconcordanla
cu nevoile sale energetice (liIet~itate, varsta, coildilii
~
. de viala) in termen de... zile ';.$,
,
- Sa ia trei mese echili!:)rateTnt~(men de... zile
- Sa.~i faca meniul zilnic pentru::. zile
(,,)
c) Dificultate Tna ul1J 1a
- Obi~nuinle alimentare culturale diferite
- Sa.~i urmeze regimulin fiecare ii in tenilen de... zile
en
~
regimul (dieta) ;
. - L1psa de. cunOastere a oermise _ ~!5 IItili7"7" . ... . ~~.~ .~.~~•••"
,
sau interzise ~i Tnlocuitorii regimului
regimul sau in termen... zile
r - Neacceptarea bolii
d) Dificultatealincapa-
- SI~bieiune/oboseala -Sase alimenteze utilizand usterisile/aparate
.- citatea in a s9 alimenta
- Lipsa de cuno~tinle in utilizarea ustensilelorl adecvate in termen de... zile
~i hidrata aparatelor -Sa consume alimente care se'mananca cu mainile
- Diminuarea mobilitalii (fruete,paine, legume crude) la fieeare masa Tntermen
de... zile
- Sa se alimsnteze singur Tntel1l'len de... zile
- Sa se hidrateze foloslnd usten~i1e/aparate adecvate
.
Tntermen de... zile
'I
- Sase hidrateze singur Tntermen de... zile ~>-
e) Hidratare exoesiva - Sa bea... ml de... in.;. are
.
-Anxletate
cantitativ ~i calitativ' - Stare depresiva - Sa dirrlinueze cantltatea de... (I'll la... ml in termen
I
de ... zile
\ '.
?51tttZZ7__ ,•••••••
~
--
..,.......,. •..._'~
~ .'J t ...~" %!\e<,c:~,\!!.!rmql~!i'i',.,,!.I:;~~,,",-.,;g;.;'"
(0)
en
U1
..• ~,"
2
f
3
4
--_o-l
i
.
I
, .-
.,
- Lipsa de cunoa~tere a efectelor noeive a
- Sa diminueze ingestia dl:llichide fara conti nut nut,;:!v
anumitor Iichide asupra organismului
la... milzi
.
- Singuratate
f) Hldratare neadecvatil
- Obi~nuin1a de hidratare deficienta
- Sa-~i creasca hidratarea la... milzi
deficit:
- Lipsa de cunoa~tere a nevoilor Tnhidratarea
- Sa bea.. ml de... Tn... ore
organismului
- Sa aiba mucoasele umede in !ermen de... zile :
.: ,
. I
g) GrejUri ~ivarsaturi .. - Anxietate
- Sa.~i diminueze grelurile interrnen de... are
- Obi~nuinte alimentare deficitare
- Sa nu mai aiM greluri Tntertneri de... are
, - Sa.~i diminueze varsaturite TntElrmende... ore
"
- Sa nu mai aiba varsaturi in termen de....are
l'
- Stare depresiva
- Sa-~i exprime acceptul de a bea ~i a manca in
h) Refuzul de a s~
alimenta ~i a se hidrata
- Lipsa de cunoa$tere a nevoilor in allmentalia termen de... zile
~i hidratarea organismului i '
- Sa man&ncela fiecare masa 0alimentalie care sa
-Singuratate
conlina a partie din fiecare cete 4 grupe mari de
alimente in termen de... zile
- Sa bea... ml liehide (a specifica) Tn... are
i) Refuzul de a urma
- Obi~nuinle alimentare culturale dilerite
- Sa.ia eel pulin omasa pe zi, respectand regimulin
regimul (dieta)
- Upsa de cunoa~tere a alimentelor permisel
termen de... zile
interzise ~i a inlocuitorilor regimului (dietei)
- Sa-~i exprime acceptul de a urma regimul in termen
{
- Neacceptarea bolii
de... zile
3. A elimina
--.
a) Constipalie
"
- Alimentalie neadecvata
- Sa elimine un scaun moale Tntermen de... zile ,
- Anxietate
- Sa aiba scaun fara dificultate in termen de... zile
, - Diminuarea mobilitalii
- Sa Ii dispara semnele de constipalie
,
- Hidratare neadecvata
J
- Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor eficace de
;
eliminare
- Lipsa exercillului flzic
1 2 3 4
b) Deshidratare - Diaree - Sa nu prezinte nlci un semn de deshidratare in
- Lipsa ounoa~terii nelloilor de hidratare a termen de... zile
organismului - Sa aiba pielea supla ~i binehidratata in termen de...
- Varsaluri zile
- Sa prezlnte 0 plele fara pliuri cutanate in termen de...
zlle
- Sa alba mucoasele ~i conjunctivele umede in te~en
de... ore
c) Diareea -Anxietate - Sa-~i diminueze scaunele diarelce intermen de... zile
,
- Obi~nuinle alimentare deficiente - Sa elimine un scaun de. conslstenta normala in
- Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor preventive termen de... zile
~I curative ale dlareei - Sa se exprime ca semnele de diaree au disparut
d) Incontinenta de fe- - L1psacontrolului sfincterulul anal - Sa elimine scaunulla nevoie in bazinet
cale - Sa defece la nevoie la toaleta
- Sa inceteze a mal avea Incontinenla in timpul zilei in
termen de... zile
,
- Sa inceteze a mai li incon.~9nt in termen de ... zile
.,
.
e) Incontinenta de fe- - Lipsa controlului sflncterelor - Sa elimine scaunul in bazinG!... la toaleta ... la nevoie
cale ~iurina - Sa urlneze in bazine!... in urlnar la toaleta ... la nevoie
- Sa nuaiba incontlnenta in termen de... zile
- Sa nu mal aibil. Incontinenli!. in termen de... zile
f) Incontlnenta urinara - Lipsa controlului sfind;rului vezlc;al - Sa urineze In bazinet la nevole
- Sa IJ rineze la toaleta la nevoie
- Sa numal alba Incontinent~ zlua in termen de: .. zile
- Sa nu mal aiba incontinenta.!n termen de... zile
"
,
'.-=-- ..._ .-
14".
.•••••••••• ". e t m.iD.1;W~!IIIIJ l1_ M.!II4_ 1I/j"1II""'IIII'Rltfllln!ill.l!I'llill. 1Il--IIIiiIlI!llllll'III'5!I1!1- ••••m••• _ _ lIlIIIII~~'~ll~llIIIlII_ IlIIllli~~~~i~ •• _ _ I \I I .I I l I W . IlISlIlIttllli ..•5!11lli1l¥ P .:".!:
1
2
3
4
g) Retentie urinara
- P roces Infeejloslinflamator
- Sa urineze '" mitin ... ore in fiecare zl
:
- Sa-~i go/easca vezlca la liecare miejiune In termen
de... zile
4. A se mi~ca lli a) Clrculatie neadec-
- Diminuaraa mobilitalli
- Sa prezinte puis perjferic bine batut in termen de '"
a avea 0 buna vata
- Llpsa de cunoa~tere a mijloacelor de ame-
postura
zile
1I0rarea circula~ei
- Sa prezlnte extremltati calde in termen de... zile
- Sa-~i exprime diminuan:la durerii in termen de ... zile
- Sa-~I diminueze edemele membrelor inferioare cu ...
cm In termen de ... zile
'- Sa-~i exprime absenla duterii in termen de ... zile
- Sa-~I exprime dlminuarea senzatlel de greutate lli de
inconfort In termen de... zile"
Co)
,,~
~ bl Dlficultatelincaoi:J . - nil,,,,,,
~'.
cltate in a sa mi~oa ..
- Obosealatslablciune
. OJ '''''' ... lIur'ule .•. ore
- Sa se ridice slngur... minute... ore
- Llpsa de cunoa~tere a tehnicilor mobilizarii
- Sa mearga singur cu ajutorul:
- unul baston... minute... ore
.., - unei c~rje... minute... ore
-unui cadru... minute.•. ore
c) Edeme ale w cw o
- 9irculatie neadecvata
- Sa-si dlminueze edemele cu... r-;min termen de... zile
brelor
- Lipsa de cunoa~tere af:lijloacelor de dimi-
- Sa nu mal prezlnte edeme In termen de... zile
nuare a edemelor
d) Refuzul de a face - Durera
- Sa-~i exprime acceptul de ..a indeplini
aetivitali lizice
- Obosealatslabiciune, intoleranla la efor!
anumite
activitali in termen de... zile
- Lipsa interesului
- Sa indepllneasca activltaji singur... cu ajutor... in
termen de... zile
.
- Sa se ridice singur... minute... ore
- Sa se ridice t:u ajutor ... minute... ore
.
-;."~~L .. · - - - ' | - , ´- _- - _ _ _ - " i B .\I ! '; ; " f , .; , l ..; .•.. · - \ 6 I - - - ~~; ~." '7" ', ~ ..
_ _ _ _ ._ . _ _ ._ ; _ ..•.• _ .• _ co.:.....e" _ ._ . .:~c.',',.:"_ .~: ..'::: ...._ _ ._
- - -
I
-
••
-
•• ••
----------
1
2
3
4
- Sa mearga singur ... minute... ore'
- Sa mearga cu ajutor ... minute ....ore
5. A dormi ~i a se a) Dificultate/incapa- - Anxietate
- Sa-~i faca sieste de... ore pe zi
odihni
citate in a se odihni - Durere
_ Sa aiba aC!ivitaji de destindere la' alegere in termen
- Dispnee/tuse
de ... zile
- Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de destin-
_ Sa-~i exprlme 0stare de bine in termen de... zile
dere
b) Epuizare (istovire)
- Dificultate Tna stapani stresul -
_ Sa-~i exprime diminuarea epuizarii in termen de...
~ Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de reme-
zile
; diere a epulzarii
- Sa-i dispara epuizarea in termen de ... zile
'"
_ Sa indeplineasca activitaji cotidiene dupa ritmul sau
Co)
~I interesele sale in termen de... zilEI'
CO
- c) Insomnie
-Anxietate
Sa doarma cate 20-30 minute In termen de... zile
- Durere
_ Sa doarma, ... ore fara intreruperein termen de ;.. zile
! -Stare depresiva
_ Sa doarma fara treziri in termen de... zile
_ Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de favo-
_ Sa doanna ... ore in fiecare noapte in termen de•..
,rizare a somnului
zile
6. A se imbraca a) Dezinteres fala de - Confuzie
_ Sa-~i exprime interesul pentru a se imbraca in
~i dezbraca linuta vestimentara
- Stare depreslva
termen de... zile
- Slablciune/obdseala
- Sa-~i aleaga ve~minte adecvatezilnic
,
_ Sa se imbrace zilnic in termend~ ... zile
'i/ '
b) Dificultate/incapa-
- Diminuarea mobilitajii
_ Sa se imbrace/dezbrace singur in termen de... zile
cltate in a se imbraca ;;!
- Siabiciune/ol;loseala
_ Sa se Tncalje/descalje singur in termen de... zile
a se dezbraca
_ Sa-~i innoade cravata in termen'de ... zile
,
~'!Jj~t'" ."~~J'l.,M.'~"-':-.''i"
~
--
•••
Co)
CO
(Q
r-:~
~,'-,""
1
-, 2 3 4 , '
7. A-~i menjine a) Hipertermie
- L1psa de cunoa;;tere a mijloacelor de - Sa-~i diminuezetemperatura cu .., grade Tn termen
temperatura
prevenire a electelorc~i1durii de ... zile
corpului in limite
- Proces infeiClioslinllamator
- Sa prezinte 0temperatura in limite normale (36,4°C
normale
r axilar, 3.7°Cbucal, 37,6°C rectal) Teltermen de ... zile
,
b) Hipotermie - Mediu rece (friguros)
- Sa-~i creasca temperatura cu ... grad(e) in termen de
'" zile
,
- Sa prezinte 0temperatura in limite normale (36,4°C
!
axilar, 37°C bucal, 37,6°C rectal) in termen ,de... zi
(zile).
8. A Ii curat, a) Alterarea mucoasei - Deshidratare
- Sa prezinte 0mucoasa bucalalntacta in termen de
ingrijit ~I a pro- bucale - Efectele secundare ale chimioterapiei ... zile
teja tegumentele 1
- Lipsa de cunoa;;tere a ingrijirilor preventive ;;i - Sa-;;i diminueze leziunile mucoasei bucale in
~i mucoasele
curative a leziunilor guril termen ... zile
b) Atingerea integritalii - Diliculta!ealincapacitatea de a se rrti;;ca - Sa prezinte 0 piele intacta in termen de ... zile
tegumentelor
- Incontinenla de fecale ~i urina - Sa-~i diminueze leziunea de la ... cm la ... cm in
- Lipsa de cunoa~tere a ingrijirilor preventive ~i termen de ... zile
curative a leziunilor pielii
- Sa-~i piminueze ro;;eala de la ... cm la ... cm in
'.
termen de ... z;ile
--
c) Dezinteres fala d~ _.Stare depresiva
- sa participe la ingrijirile sale dE'i~dena:
masurile de igiena: - Siabiciune/oboseala
'sa se coafeze in termen de... ,zile
- Perturbarea imaginii de sine
' sa sespele in termen de ... zile
~
' sa se barbiereasca in termen de ... zile
.. ' sa-~i spele dinlii in termende ... zile
,
, sa se machieze in termen de ... zile
, ' sa.~i ingrljeasca unghiile in termen de... zile
- Sa-~i faca singur ingrijirile de igiena in terman de ...
" zile -----------------------.,-,-----~----~------------
\~.
4
'iI '
1 2
3
,
d) Dificultate/incapa- - ConflJ zie
- Sa-si faca singura ingrijirilede igiena in termen de ...
citate de a face ingrijiri
- Dimlnuarel:l motricitalii membrelor superioare
zile
de igiena
- Siabiciune/oboseala
- Sa se coafeze singlJ ra in termen de ... zile
-Sa-$i spele capul in term en de ... zile
- Sa se barbiereasca singur in termen de ... zile
- Sa se machleze singura in l~rmen de ... zile
" ,
- Sa"$i spele dintli in termen ,de... zile
- Sa-$i spele protezele dentate in termen de ... zile
- Sa-si curete unghiile in termen de ... zile
- Sa-$i spele: - fala
.l~.
..,pieptul
- bralele
"
- picioarele
~ organele genitale
- Sa-$i curele ochelarii in termen de ... zile
e) Refuzul de l:l-$i face - Stare depresiva
- Sa-si exprime acceptul de a indeplini ingrijiri de igiena
ingrijirile de igiena .
- Siabiciune/oboseala
in termen de ... zile
" ~ L1psa de interes
- Sa-$i faca ingrijirile de igiena in termen de ... zile
- Sa se coafeze in term en de;.~zile
-Sa Se spele pe cap in termen de ... zile
- Sa $e barbiereasca in term~n de ... zile
- Sa se machieze in termen de ... zile
,
- Sa-sl spele dinlii in termen de ... zile
- Sa-si spe!e protezele dentare in termende ... zile
- Sa-si curete unghiile in termen de ... zile
- Sa-$i spele:
';'fala
- pieptul
,
- bratele
'.
w
CD
o
M.'"'.~-"""''M''i!'tr'tM••••••.•. 1S •• -,. '."I1II"!fti ""'77'__ we, •• "

1 2
, 3
4
- picioarele
- organele genitale
! R
- Sa-$i curele ochelarii in termen de ... zile
. ~
9. A evita a) Arixietate moderata
- Lipsa de cunoastere a miJ loacelor ajutatoare
- Sa-si exprime diminuarea anxietalii iri)ermen de ...
pericolele
- Ameninlarea integritaVi fizice si/saLi psihice
zile
- Neaccesibilitatea 113 inform alii
- Sa-$i exprime disparilil:l an~letalii in termen de ... zile
- Sa-$i diminueze semnele "anxietalii in termen de ...
zile
- Sa demonstreze absenla ~emnelor de anxietate in
termen de ..•zile
b) Anxietate severa -Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor de
- Sa-$i exprime dirninuarea anxietaVi in termen de ...
~
extrema
"
autointervenlle in situalii de criza
zile
- e 0almlnuar~ a semneror de anxietate
.-
in termen de ... zile
- Sa-$i diminueze anxietatea
113 un nivel U$or sau
moderat in termen de ... zile
c) Doliul
- Reaclie la pierderea unei condilii (stari), care
- Sa-$i exprime sentiment~le legat de pierdere in
:
ii facea placere persoanei sau a unui lucru care
termen de ... zlle
ii era in stapAnire
- Sa utilizeze anumite mijloace pentru a trece de fazele
- Reaetie 113 pierderea unei fiinte dragi
doliulul
- Sa-$i exprime inlelegerea reaetiilor de doliu in termen
de ... zile
- Sa-$i exprime acceptarea doliului in termen de ... zile
-
d) Dificultate/incapa-
- Lipsa de cunoastere a obiceiurilor sanatoase
- Sa-$i exprime inlelegeres fala de ingrijirile de
citate de a-$i pastra de viala
sanatate in termen de ... zile '~
sanatatea
:
- Sa-$i exprime acceptareatratamentului in termen
de ... zile
..
-
, ' ~ ..'
1
- - - - - - - - -
••
--------
-----
;
1 2 3 4
- Saia el Tnsu~i decizii legate de.sanatate Tntermen
de... zile
- Sa demonstreze capacitate a psihomotorie Tn a
executa un tratament 1ntermen de... zile
- Sa-~i exprime interesul in am,eliorarea sanatajii in
termen de... zile
- i , ' ,
e) Durere acuta
1
- Consecinjele unui tral)matism chirurgical sau - Sa.~i exprime diminuarea dure'~in ... ore
.accidental - Sa-~i dirninueze semnele dure~i'in ... ore
- Proces inleCjios/infiamator - Sa demonstreze.apsef\ja semnelor durerii in ... ore
- Sa-~i exprime absenla durerii Tn... ore
I) Durere cronica
:
- Conseclntele unui traumatism chirurgical sau - Sa-~i exprime diminuarea durerii in ... ore
(,,).
accidental - Sa-~i exprime absenja durerii in ... ore
~
- L1psade cunoa~tere a m~:Qacelorde control - Sa.~i diminueze semnale duren! in ... ore
.-
ale ourem - t>aoemonetreze aosenla semn~ll)r aurem In ... ore
- Proces infeCjios/lnllamator
g) Stare depresiva - Pierderea stimei de sine - Sa demonstteze. absenta semnalor starii depresive Tn
. -
- Pierderea imaginii de sine termen de... zile
,
- Reactie la doliu - Sa-~i exprime diminuarea starii depresive in termen
de... zile
- Sa-~i exprime interesul pentru : i a indeplini activitaji in
termen de... iile
. - Sa demohstreze diminuarea semnelor stani depresive
..
in termen de ... zile
h) Perturbarea stimel - Dificultatein asumarea rolului
.
- Sa~~i exprime cre~terea stimei oe sine in termen de...
de sine - Neadaptarea la 0 crizaexistenliala sau zile
:~
sltuajionala
- Sa-~iexprime sentimentele potitive Tntermen de•..
- Sentiment de dependenla
zile
- Sa-~i exprime capacitatea de aface fala dificultajilor 1n
termen de... zile
~ .••...•.
~,...,.W ' ••.,U i N ¥ ••••• " " l i I' " al.. IJl WIi
-
~
(,,)
CO
Co)
!
1
"
2
3
4
I
t-
o,
- Sa ia decizli legate de activltajile cctidiene in termen
de... zile
If.
''i'"
,
~
i ) Perturbarea imaginii
- Dificultatea de adaptare la 0 modificare
- Sa exprime senti mente jxlzitivelegat de imaginea de
despre sine
corporala
sine in termen de... zile
'",,!
" - Sa-~i exptime acceptul de a-~i atinge partea mutilata
a corpului in termende ... zile
- Sa-~i atinga partea mutilata a corpului fara repulsie Tn
termen de... zile .
j ) Frica
.
- Incapacitatea de a face¥la realitalii trata-
- Sa-~i exprime diminuarea Iricii in termen de... zile
mentului .•
- Sa.~i exprime disparijia fricii in tElfmen de... zile
- Ameninlarea integritalil fizice ~i/sau psihice
-Sa-~i diminueze semnele fricii intermen de ... zi:ri
- Tulburari de memorie
- Sa demonstreze absenla semnelor fricii Tn termen
de... zile
.
k) Reluzul de a se'
- Diflcultate de a Seadapta la poala
- Sa urmeze tratamentul prescris tn termen
de... zile
conforma tratamentelor .
- Lipsa de cunoa~tere a necesitalilor tratamen-
- Sa.~i ia medicajia regulat in termen de... zile
.•. tului
- Sa.~i exprime acceptul dea seconlorma tratamen-
- Perturbari ale gandirii
telor Tntermen de... zile
- Frica lala de mijioacllie \:fe investigalie ~i
. tratament
I) Rise de accident
- Conluzie
- Sa aiba mereu pielea intacta
.1 - Lipsa de cunoa~tere a
mijloacelor de pre-
- Sa nu se raneasca
venire
- Sa-~i exprime Tnlelegerea masurilor de securitate Tn
termen de... zile
- Sa utilizeze corect aparatele care 11ajuta Tntermen
de... zile
..
m}Riscul violenlei lala
~Dilicultatea Tnasumarea rolului sau
- Sa se ablina de la gesturi violente tala de allii Tn
de allii
...
termen de... zile
1 2 3
- Tulburari de memorie
4
- Sa se ablina de la un limbaj agresiv fala de allii in
term en de ... zile
- Sa-$i exprime diminuarea agresivitalii in termen de ...
zile
n) Riscul violenlei de - Starea depresiva
sine insu$i - Tulburari de memorie
- Sa-$i exprime absenla ideii de suicid in termen de ...
zile
- Sa se ablina de la gesturi (je violenla fala de sine
insu$i tn termen de ... zile , ; !
- Sa fie calm in termen de ... ~',
- Sa-$i exprime starea de des}indere in termen de ...
zile
10. A comunica a) Agresivitate - Dimin~area stimei de sine
- Lipsa controlului anxietalii
- Neadaptarea la 0situalie
, :
- Sa-$i exprime diminuarea agresivitalii tn termen de ...
zile '
, - Sa-$i exprime calm sentimenjele tn termen de ... zile
- Sa-$i exprime capacitatea de' a controla agresivitatea
in tetmen de ... zile .
- Sa votbeasca cu voce calma in termen de ... zile
b) Atingerea integritalii
funcliei $i rolult,li sexual
,
- Conflict de valori
- InsuficienlSlneadaptare la un model de rol
(frica legata de performanle sexuale. pierderea
atracliei sexuale etc.)
- Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor de a troii
sexualitatea in mod armonios
- Perturbarea imaginii de sine
- Sa-$i exprime dirhinuarea nelini$tii fala de sexualitate
tn termen de .•. zile ~
- Sa-$i exptime absenla nelini$tii .tala de sexualit.'ate in
termen de ... zile '
c) COriiunicare ine~ca- - Anxietate - Sa comunice cu alte persoane in mod eficace tn
ce la niv~1afectiv - Lipsa de cunoa$tere a mijloacelot eficace de termen de ... zile
a comunica "
. ~,
••••••••••••
tt, ..•• -zrr; zczvn- c'em -_
" w, j 1 I f 4
1 2
3
4
- Neadaptarea la un rol, la 0situalie
- Sa"$i tmparta$eaSCa sentimentele cu alte persoane in
termen de ... zile
- Sa-$i exprime incredereafala de alte pe~soane in
ter'men de .•. zile '
- Sa stablleasca Iinii semnific~ve fala de alte persoane
tn termen de ..• zile
- Sa-$i exprime emolii1e Tnterinen de ... zile
- Sa-$i exprime nevoile tn termen de ... zile
d) Comunicare inefica- -Confczie
~ Sa pronunle anUmite cuvint,e uzuale in termen de ...
ce la nivelintelec1ual
- Privaliunea senzoro-perceptuala zile
,
- Supraincarcarea de stimuli
- Sa exprime clar mesajels vE'lrbale in termen de ... zile
- Tulburari de Qandire ~ Sa exprime mesajele non-verbale prin mijloace
.
adaptate in termen de ..•zile
"
. ~
"
~ - Sa formuleze fraze complete Tntermen de ... zile
~
".
,
e) Comunicare Inefica- - Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor de a se
~Sa-$I exprime nevoile prin g'?5turi in termen de ... zile
ce la nivel senzori- adapta la Iimitele sale
- Sa utifizeze mijloace de comlJ nicare eficace in termen
motor
de ... zile
- Sa raspunda corect la tntrebari in termen de ... zile
..
- Deshidratare
- Sa recunoasca membrii 'personalului sanitar $i
f) Confuzie
- Lipsa stimularii Senzoriale
membrii de familie tn termen de ... zile
- Sa recunoasca membrii familiei sale in termen de ...
zile
- Sa rasptinda corect la intrebllri simple in termen de ...
zile
- Sa spuna ziua $1momentul zilei tn termen de ... zile
- Sa recunoasca locul unde sa afla in termen de ... zile
~
-
••
- - - - - - - - - -
----------
••
---
1 2
. . . .
3 4
g) Izolare social a - Dilicultatea de adaptare la ? criza existenliala - Sa-~i exprime sentimentul de izolare in termen de. . .
sau situalionala zile
. - Pierdere/separare - Sa inilleze 0conversalie cu a persoana dinanturaj in
termen de. . . zile
- Sa stabileasca linii semnificative, cu alte persoane in
termen de. . . zile
- Sa partlcipe la activitali sociale la alegere in termen
de. . . zile
- Sa-~i exprime diminuarea: sentimentului de

singuratate in termen de. . . zile
';
_ Sa-~i exprime absenla sentimen~ului de singuratate in
termen de. . . zlle
. '
h) Perturbarea comuni. - Diferenla de perceplie a rolurilor - Sa-~i manifeste intrajutorarea reciproca in termen
W
canl familiale - Dificultatea de adaptare la 0 problema de de. . . zile
CD situalie - Sa-~i exprime ameliorarea comunicarii familiale in
Q) •• ~. . u.
, ,
11. A aeliona a) bificultate de a - Apartenenla. la 0cultura, religie dilerita - Sa indeplineasca aeliuni dupa ~~temul sau de valori
conform propriilor ac~ona dupa credinle' - Neadaptarea la un rol nou, confliql de roluri in termen de. . . zile
convingeri ~i ~i dupa valori - Sa indeplineasca activitali reli~ioase la alegere in
valori, de a termen de. . . zlle
. .,
practica religia
,
- S~-~i exprime rezQlvarea confllctului in termen de. . .
, . : ,
zlle
,
b) Nelini~te (ingrijorare) - Neacceptarea bolii - Sa-~i exprime diminuarea dezordinii in termen de. . .
falll de semnificalia - Fric:ade moatte zile
propriei exister'llE!
. ,
- Sa-~i exprime absenla dezordinii hi termen de. . . zile
.
.
c) Sentiment de culpa- - Neadaptarea la un rol Mu/conflict de roluri '" Sa-~i exprime senti menteIe de culpabilitate In termen
bilitate - Reaelie la doliu de. . . zile
o.
- Refuzul de a se conlorma tratamentelor - Sa-$i exprime diminuarea eulpc$i1italii in termon de. . .
zile
nztrttTtttrt
- -
••••••••••••••••••••
-
-
••
~
w
CD
~
..:_-
1
~
2
3 4
12. A fi preaeupat a) Difleultatea de a-!;!i - Stare deprllsiva
-. Sa. ~i exprime satlsfaelia fafadeperformantele sale in
. in vederea reali- asuma rolul •. . Neaeeeptarea bolii
Indepllnirea sareinilor in termen de. ~. zile .
zarii
- Sa-~I exprime ac;ceptulln indeplinirea sareinilor legate
de un rol1n termen de. . . zile
~
- Sa Indeplineasea sareinilegate. de rolul sau 1ntermen
de. . . zile
-
b) Difieultatea de a se - Perturbarea stimei de sine
- Sa partieipi3 la a activitate la alegere In termen de. . .
realiza - Singuratate zile
- Sa. ~i exprime interesul in indeplinirea aetivitalilor la
alegere in termen de. . . zile
c) Sentiment de nepu- - Neadaptarea la a criza situalionala sau - Sa-~i exprime nevoile in termen de•. . zile
!inla existenliala
- Sa-~i exprime diminua. rea nef:i*,tinlei 1ntermen de. . .
- Incapacitatea de a se adapta la rl;lalitate zile J
(boala incurabila, laza terminala)
- Sa-~i exprime controlul situaliei:in termen de. . . zile
-lnsatJ slaetie relativa la sistemui de Ingrijiri
- Sa Indeplineasca activitali la alegere 1ntermen de. . .
- Lipsa de,cunoa~tere a starii sale de sanatate zile
~i a IratartlElntelor
- Sa ia decizii pantru organizarea activitalilor 1ntermen
de. . . zile
13. A se recrea a) Dezinteres In aInde, - Durere
- Sa-~i exprime interesui in in'deplihirea aetlvitalilor ,
plini activitali recreative - Stare dapresiva
recreative in termen de. . . zile ,~. .
.
- SlabicJ une/oboseala
I~
- Sa participe 1n liacare zi la~ctivitali recreative in
.
termen de. . . zile
b) Dificultate/incapa- - Durere
-Sa participe la activitall de . . . ori pe saptamana
eitate 1n a Indeplini - Displiee/intoleranla la efort
- Sa partidpe la 0activitate la lilegere In termen de. . .
activitali recreative - Siabiciune/obaseala zile
- Sa activeze singur In termen de. . . zila
. ,
c) Refuzul de a inde- - Dilicultate de adaptare la 0 modificare a
- Sa-~i exprime acceptul de a Indeplini activitali 1n
plini ac!ivitali recreative schemei corporale
termen de. . . zile
~ , ' = e =
nl CI > ""
:; ~ ~
~ .~ " &
o ._ nl
Q) CD + = -
10 ~ as
'5 E E
n (5 ~
~ c'-
i .10 .~ .'; El,~
~ ~ f ! : ! « 5 N
ae ro OJ.E •
_E g>.! ~
-18~ a ~ c:
~ c.. c: Q)
~)eu (-;a E
o w as ~
g}~ ~CDgQ) ! !
~)(U 'C: ~ ~~ , =
:alii ~: Q): ~
CI >"O Cl>ainlai =nl
-go ._"O~"'O ~ca
(-CD ~c: C wO
~Qi )(tSQ)lO(tJ(1) JoCU.n
(I ) ~ (I ) E (I ) E (I ) •
I 1i I ~. I oS ! I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
ANEXA NR. 4
ordin fj,aic
IFICULTATE ' SURSE DE
Extras din.Repertoire des diagno$tics inf lrmiers selonV. Henderson.
- Agresiunea sexuala
- Alimentalie ~ihidratare insuf iciente
- Alimentajie saraca 1nreziduuri
- Zacutul la pat
- Alergeni: par, pene, polen, praf
- Alergie alimentara
- Alterarea mucoasei anale
- Alterarea tegumentelor, arsuri
- Alterarea tegumentelor membrelor superioanl: ri3.niri,arsuri
- Alterarea gustului ~imirosului
- Anchiloz~ (a specif ica locul)
- Atrof ie musculara (a specif ica locul)
- Dif icultale neurologidi
- Automutilare
~Buf euri de caJ dura
- Schimbareaobiceiurilor alimentare
- Constipalie
- Constrangerif iZice: atelii, banda abdominalii, ~oracic~corset ghipsat. pansament, perf uzie, ghips,
proteza. tracliune, tub
- Def icit auditiv~vizual, olf activ, tactil
- Def icit de producere a urinii
- Def ormarea articulatiei mainilor
- Def ormarea extremitalilor membrelor
- Dezgust alimentar
- Dependenjli lanivel de nevoi (a specif ica)
- Neplaceri legate de untratament
- DezechiUbru electrolitic, endocrin, metabolic
- Deshidratare
- Transpirattl prof uze
- Digestie laborioasa
- Diminuarea capacitalii pulmoDare sau toracic~, sau ambele
- Diminuarea masticaliei
- Diminuarea motricitalii
- Diminuarea salivei
- Di.! )iinuarea sensibilitalii tactile
- Diininuarea debitului urinar
- Diminuarea peristaltismului
- Diminuarea sistemului imunitar
- Diminuarea tonusului. muscular
- Diminuarea procesului de eliminare a medi~mentelor ~idrogurilor
- Diminuarea sau absenla ref luxului de degluti ie
39
I
"
'0
!
~~
III
Gl
"0
: ;
~
II:
El
CI > e:
: = CI >
N E
: Q; Gl _
'"0 e:
c: ,-
CDS.
E '"
.! ! l E
c. E
,- c
Rl .-
;;;j' 'E
> " C
I.= 0.
Rl 'Rl
Gl Gl
"0'0
3"3
"'0.
~ 8
.E Rl
Gl Gl
E E
"C ,oc
~~
Gl Gl Gl
" u ;.. '(j).~
.cU ~ :
(I ) (I ) 0;
I I "0
l! !
'" .E
'C
~
~
~
~
'0
cD
"iii .~
~ B
:; as
o l! !
CI > .l! !
_ 0.
.S t;b CD
~ .~ ~
(.) .." Gl
cz
1 I ': J l I
.: ~- - - -
CI >
'j;j
~
'0
e:
as~
~.~ aiCl> ~
Jj1 S ai ~ ~ ' N
lij "0 CI >::
l;lRllij E~~
~ E .! ! le:e:
t' UCD_ "~Q)
>~ CI >" e: .. -. 1=
c: .•...•.• l = . ' ; F t: ,
8 Rl ,Egl ".2"' 'iIr- <~
E.E'~E~£.c=
CD.sC: = a.Q)~
~.= ~- g.~~~
@CI >~~:E'.~~
g.~ ~~c~~~
~a.-S ! ~'2as:c
" , xco._oQ)
"'" CI > CI >.E a. ~ E
:; "" E CI > CI > e: Rl
.~ ~ .~ ~ ~ ~ ~ .2
f6'o""8.'I '"RlasRl
•... cu (/, )e)(U •••
0(1)
I 0 I
I ii'
o
"" _","0
CI >
0.
'" as
-~CI >
.~~.~
"0 as e:
CI > '" CI >
E
CI > >
o CI >
- CI > ~
.a c Q:.
e: CI > CI >
~~~
m ";:: U)
16 OJ )f U
.::. e = E
. .
398
.2! .
e:
ti-
o
e:
:J
o
CI >
"0
nl
'"
0.
: : : ;
: 0
""
~ C D
:!::1 a'
: : ;: E
.a .e
: ; £
o ' " 0-
~.;
C d . ~
c=
~ :Q
~ ~
11 g
«. E
1 I
'1'l
:2
"[
.~ ~
10, :;:;
>,as
~ ~
E 0.
CI > CI >
"0 "0
as as
'" '"
0. 0.
: : : ;: : : ;
I I
E
:::J
0 CI >
N
'" CI >
; < a '': = cu
> '" CI >
e:""_
c- a. a:s
< "iii- ;a;
. • e:
..a-""""
T"" '" '"
CI >
.~~
: ! : : : : 0
e: N
CI > Cl e:
1ii 8 ~
~~~
e: E E
«: : : ; : : : ;
I 1 I
as
_I CI >
"0
'"
E
: ;
.2
5 nl
;;;j'
~>
as c~
1::
~
nl
- ""
~"iii
~ ~ U)
GiB e
(5 0 $
- - C c: Q) 0_
~ 5 Q)
Q) Q) ' 0 "0
' - C' ._ ~
CI > 0..0 '"
•••• (fJ »« S .0. :J.__ ._
00(1)- 1
I 1 I I
C'oI
.•..
M
~I
~I
I
- ' 1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
; 1
- Diminuarea sau pierderea unei funclii
- Efect secundar al unei medicalii, al unui tratamemt
- Efort fizic: stranut, tuse
- Efort fizic: exagerat
- Strapungere dentara (dinli imbracali)
- Epuizare
-Ameleala
"~il' "" Siabiciune
. - Siabirea musculaturii abdominale
- Foame exagerata
-Obaseala
- Frigiditate
- imbracaminte insuficienta
- Obiceiurialimentare oeficitare: alimente bogate i~calorii, grasimi, sara, masa grea
- Obiceiuri dehidratare delicitare: alcool, bliuturi dazoase
- Obiceiuri neadecvate de igiena
- Hiperactivitate
- HipercJ orhidrie (hiperaciditate gastrica)
- Hipersensibifitate cutanata
- Hipertermie
-Imobifitale
- Imobilitatea articulaliei: inflamalie, edem
-Neputinla
- Incapacitatea de a bea singur
- Incapacitatea de a proll!!ra sau a prepara alimentp conform dietei
- Incapacitatea de a procura sau a prepara 0alimertalie echilibrata
- Incomoditatea
- Incon~tienla
- Inconlinenla urinara sau de fecale, ori ambele
- Necoordonarea mi~arilor
- Inflamajiaga.tului
-Inflamalie sau iritalie (ori ambele) a mucoasei ute~ne, vaginale
- Inflamajie sau ulceralie (ori ambele) a cavitalii ~ucale, a mucoasei gastrointestinale, a' cailor
digestive
":,.Ingestia de.alimertteacide, grase, picante
- Ingestia de alimente fermentabile
- Ingestia de alimente alterate
- Ingestia de lichide in cantitate prea mare: a1cool,
- Ingestia de lichide fermentate sau fierbin~
- Ingestia dealimente in cantitate prea mare
- Ingestia prea rapida de alimente saulichide
- Neindema.narea de a utiliza un aparat: eMil, bast1n, scaun rul,ant
- Alimentalie.insuficienti!
- Mese insuliciente
- Intoxicalie alimentara, medicamentoasa
- Iritarea mucoasei cailor respiratorii
- Leziune cutanata (specificali locul)
- A~temut iritant
-Slabire
400
...
- Malforma~e congenitala (a specifica)
- Malformalie a membrelor superioare, a degetelor, a picioarelor (Iabe)
- Murdarie
- Lipsa exerciliilor fizice
- Lipsa calciulljj
- Lipsa controlului slincterelor
- Mastica~eInsufici~ntil. c.C.".",;.
-"Derilijie rea: (jir1~'Cliriali;Upsuri L ',-
- Modificarea circulatorie a funcliei cardiace, a integritalii cailor respiratorii, a cailor urinare
- Negarea nevoilor altora
- Nicturie
-Obezitate
- Obstruarea cailor respiratorii: corp strain, secrelii abundente sau vascoase
- Mirosuri dezgustatoare
- Edema ale membrelor (a specifica)
- Paralizie
- Paralizie cerebrala, faciala, a mu~chilor, laringelui sau altora
- Pierderea apetitului
- Pierderea echilibrului
- Pierderea partiala sau totala a unui membru
- Pierderea partiala sau totala a unui organ
- Pozilie neadecvata
- Prezenla, hemoroizilor
- Privare senzoro-perceptuala
- Proces infl3clios sau inflamator
- Proces neoplazic
- Proteze dentare neajustate
- Proteza membrelor
- incetinire circulatorie
- Mese copioase
'- Restriclia efoJ 1uluiin timpul defeca~ei
- Rest~lia activit~lor lizice
- Secrelii aburiclente sau vascoase, sau ambele
- Sedentarism .
'7' ~ete intensa
- Spasme musculare (piloric,'vezical sau a1lete)
-Stomie
- Substanle iritante (hartie, silpun, altele)
- Transpirajii aeide, felide
- Supraincarcarea senzoro-perceptuala
- Surplus in greutate
, - Surplus de imbracamint&
- Tabagism
- Toxicomanie
- Traumatisme
- Varsaturi
- Travaliu (Ia na~tere)
- Tremuraturi ale membreloi superioare sau inferioare, ale eapului
- Uzaj abuziv de medicamente (a specifica)
401
402
3. SUl" se de dificultate sociologica
2. SUl" se de dificultate psihologica
I .
I ':
I .
I ~
('
[I~
n . ,. .
& ) : '1
I ~i
I,
I
I
I
I;'
1 -
"'d~ I J
In sufi ci en ta cun o~tere a:
- un ei ali men la~i adecvate
- autoadmi n i strari i medi camen telor
- i lutocon trol. ului dui -eri i
- efeclului produselor farmaceuti ce
- medi ului n eadecvat
- i gn orari i surselor de i n formati e
- i mportan tei de a , J -i r. tormat
- i mportan tei hi dratan l
- uti li zari i un ui aparat: baston , cli ti a, scaun ru~ht, proteza
- uti li zari i medi camen telor
- n ei otelegeri i i n foFm~ei
- can ti ta1i i ~i cali la~i li chi delor n ecesare
- semn i fi cali ei ati tudi n i i altora
- si tuali ei
- n oi lor mi ji oace de comun i ca~e
-felului dea i n vala
- acti vi ta~lor recreati ve di spon i bi le
- ali men telor permi se, i n terzi se ~i a substi tue~li lor di etei
- alergen i lor
- n evoi lororgan i smului
- efectelor ben efi ce ale acli vi tati i li zi ce
- eleclelor an umi tor ali men te ~i Ii chi de asupra i n i mi i ~i a Vase lor
- el(erci ~i 1ormusculare
- exerci ~i lor respi ratori i
- i n deman ari i de a se i mbraca ~i dezbraca
- masuri lor de i gi en a
- masuri lor, qe preven i re a fri gului
- masun lor de preven i re a di areei
- mi jloacelti r de preven i re (a speci fi ca)
- Neadaptarea culturala
- Sti muli i n sufi ci en ti
- In sufi ci en ta resurse/or fi n an ci are, fami li a/e, /soci ale sau allele
-Izolare . ,
- Murdi i ri e i n c10sete
- Li psa acti vi lati J or di stracti ve i n jUf
- Li psa i n ti mi lati i
- li psa de acces la closet
-Neadaptarea la un rol: con valescen t, boln a¥, pan n te; pen si ohar, mUn 'ci tor etc. '
- Nerespecfurea obi cei uri lor de eli mi n are
- Promi s~i tate
- Suprai n carcare de sti muli
- Surplus de mun ca
- Prolec~e exagerata
03
4. Surse de ~ificultatelegate
de lipsa d~cuno!litin1=e
",",' .!.I '~
::"
,~o. :
- Aban don area practi ci J or reli gi oase
_ Absen ta un ei persoan e semn i fi cati ve, a un ui an i mal, a un ui obi ect sau altele
-Alcooli sm
- An orexi e men tali 'l
- An xi etate sau stres, ori ambele
- Soc emoti on al i n ten s
- Teali '~J ai j~ven i obez
- Pli cti seala
- Idei de sui ci d
- In capaci tatea de a face fala reali ti 'lli i
- Neli n i ~tea fala de di agn osti c; tratamen t, proceduri le de di agn osti c
- Li psa i n teresului (a speci fi ca)
- Li psa de i n credere i n si n e
- Mecan i sm de compen sa~e
- Amen i n tarea con ceptului de si n e
- Nervozi tate
- Neacceptarea boli i
- Pi erderea sli mei de si n e
- Pi erderea propri ei i magi n i (amputa~e, obezi tate, stomi e, a1tele)
- Pi erderea li berta~i de acli un e
- Pi erdere - separare (doli u, di vOI'!. slujba, altele)
- Fri ca (a speci fi ca)
- Preocupare (a speci fi ca)
- Respi n gere
- Si n guri i tale
. . . :Tulburari ale gan di i i : agi tati e, agresi vi tale, luri e, con fuzi e, deli r, dezori en tare, haluci n ati i , hi perac-
ti vi tate, i ri tabi li tate, man i e, obsesi e, pi erderea memori ei , lobi e
- Absen ta prezen lei persoan elor semn i fi cati ve
- Absen ta locuri lor sau mjloacelor de a practi ca reli gi a
_ Ati tudi n e defavorabi la-aan turajului : li psa de respect, presi un i soci ale
-SChi mbarea brusca <1 !emper. aturi i ambi an te
- Schi mbarea modului de vi ala ~i a c1i matului
- Con di li i de mun di n eadecvate
- Credi n te culturale di leri te lata de san atate
- Dezorgan i zarea medi ului lami li al
- An turaj ~i medi u n ecun oscut
_ Medi u n eadecval: umi di tate, uscaci un e, temperatura, ci i ldura, lri g, c1i mati zare, van t, zgomot, lu-
mi n a, poluare, mi rosuri ~altele
_ Even i men te amen i n tatoare: an estezi e, bari era Ii n gvi sti ca, spi tali zare, i n terven ti e chi rurgi cala,
boala, tratamen t, allele
_ Exi gen le soci a-culturale: ali i ptare, oeupali e, tratamen l etc.
_ Expun ere prelun gi ta la cald, lri g, umi di late
_ Obi cei uri ali men tare, cullurale ori lami li ale (sau ambele) di feri te sau defi ci tan i
_ Imposi bi li tatea de a urma di ela la servi ci u
,.'\1;,
T =.
[
I
, ..
'\ ",
I
', ....
~
I
I
I
I :
,I -
I -
II
II
> 1
,(
- mijloacelor de repaus ~i destindere
- mijloacelor de rezolvare a problemelor
- mijloacelor de a'se realiza
- mijloacelor eficace de a elimina
- mijloacelor eficace de a expectora
- mijloacelor de favorizare a somnului
- pos:L1riloradecvate
- resurselor"
- serviciilor ofeme
- sarcinilor ~funetiilor unui rol
-'valorilor nutritive ale alimentelor
- alegerii imbracamintei adecvate ~ia mediului
- controlului respiraliei
- conlrolu!u1 evenimentelor
- ghidului aHrnentar
""',
~'
,,".,
ANEXA NR. 5
DIAGNOSTICE DE iNGRIJIRE *
- Intoleranta la activitate
- Acomodare modificata-ineficace
. . '- Anxietate ••..• 4~ "
_ Alterare poten}iala a temperaturii corpului (a termoreglani)
- Hipertermie
- Hipotermie
- T ermoreglare alterata
- Alterarea eliminarii intestinale
- Constipajie
-Diaree
- Incontinenta de fecale
- Alaptare ineficienta
- Diminuarea debitului cardiac
- Alterarea stani de confort
- Durere
- Duren~acuta
- Durere cronicli
- Prurit
- Greluri, varsaturi
- A1teran~acomunicani '-
- Alterarea comunicarii verbale
- Adaptarea individuala ineficienla
- Adaptare ineficienta: reaclie de aparare
- Adaptare ineficienta: refuz. "egare
. _ Adaptare inefJ cienta in cadrul familiei: •invaliditate
..::Adaptare familia!a: •compromisa
-: Conflict decizional (specificali)
...:$indrom potential de imobilitate
- Deficit indiversificarea activitajii
- Oisreflexia
- Rise de olSreflexie
_ Alterarea dinamicii familiale (proces familial modificat)
-Oboseala
-T eama
- Deficit de volum tichidian
- Exces de volum lichidian
-Doliu
- Doliu anticipat
- DoHuperturbat
_ Alterarea procesului de cre~tere ~i dezvoltare
"L1ST E DES DIAGNOST ICS INFIRMiERS Se/on L.J. Carpenito - 1989. Traduction G. Dkhanoz
(Le diagnostic infirmier - Tt.7loin du r6/e propre de /'infirmiere)
405
: 1 . , 1
. "
"I U ! : - ! I ~
" .:,'
: 1
'I ' . 'f l
I I
'I 1 1
I
: I ', j
I
. ": "
~ , . " ~ .
~ . . . . I _ .
I
-Al terarea . integritiil ii piel ii I ~.I
- Al terarea mucoasei bucal e
- Al terarea perf uziei tisul are perif erice '
- Al terareaf unCf iei de el iminare a urinii
- Enurezis nonpatol ogie al eopil ul ui
- I ncontinenl a f uneponal ii
- I ncontinenl a ref l exa
- I ncontinenjii din cauza de stres
- l ncoriiinenl A tatal a "'1 ""'-
- I ncontinenl a prin nevoie imperioasa de a uril l a
- Retenl ie urinara
- Viol enl a potential a (indreptata spre sine saul spre . al til ).
406
,,:~~~-
- Def icit in menpnerea sanatatii
- Al terarea capacitapi de ef ectuare a acl ivitatil or gospodare$1 i
- Deznadejde
- Rise de inf ectie
- Rise de transmitere a inf ectiei
- Rise de ranire
- Rise de perturbare a orientarii in spapu
- Rise de intoxicare
- Rise de suf oeare
- Rise de traumatizare
- Def icit de cuno$tinl e (specif ical i)
- Diminuarea mobil ital ii f izice
- Al terarea starii de nutril ie: insuf icient in raport cu nevoil e organismul ui (sul : J nutripe)
- Dif icul tate de inghipre
- Al terarea starii de nutril ie: risc de exces in raport cu nevoil e organismul ui (supraal imeritatie)
- AJ terarea rel apil or (parinti- copii)
- Conf l ict l egat de rol ul de parinte
- Reactie posttraumatica
- Sindromul traumei viol ul ui
- Adinamie (absenl a puterii)
- Al terarea potenl ial ii a f uncl iei ~ espiratorii
- Oegajare inef icienta a ciiil or respiratorii
- Mod inef icient de respiral ie
- Diminuarea schimbul ui de gaze
- Al terarea Tndepl inirii rol ul ui propriu
- Def icit in autoingrijire
- Def icit al capacitatii de a se al imenta
- Def icit al capacital ii de a se spal a
- Def icit al capacital ii de a se imbraca
- Def icit al capacitiil ii de 1 01 0sirea toal etei
- Def icit total in autoingrijire
- Al terarea conceptul ui de sine
- Al terarea imaginii corporal e
- Al terarea identitiil ii personal e
- Al terarea s1 imei J ", sine
- Perturbarea croriica a stimei de sine
- Perturbarea situal ional a a stimei de sine
- Rise de a- $i f ace rau
- Al terarea perceptiei senzorial e (vizual a, auditiva, gustativa, tacl il a, ol f activa, kinesteiic~ ).
- Al terarea obi$nuinl el or sexual e
- Disf uncl ie sexual a
- Al terarea modul ui de somn
- I zol are social a
- Al terarea rel aPil or social e
- Suf erinl a spiritual a
- Al terarea procesul ui, de gandire ,
- Al terarea integritatii l esuturil or .
v
Leonard Domni~oru - Compendiu de medicina interna, Editura $tiinlifica, Bucure~ti, 1994
Paul Eshleman, M.B.A. Pre~edinte Inspirational Films
Adam Evelyn - Etre infirmiere, Les Editions HRW, Montreal, 1979
Louise Grondin, M. Ed, Rita J . Lussier M.S., Margot Phaneuf M.A., MEd, Lise Riopelle, M.N.,
- Planification des soins infirmifjrs, modele d'intervention autonome, Les Editions de la
Chenelillre Inc. Montreal, Quebec
Virginia Henderson - Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, Copenhaga -, Danemarca,
1991 '" ,."' '1~ '
Virginia Henderson - Principii de baza a ingrijiriipersoanei sanatoaselbolnave _ nursing,
Societatea Personalului Sanitar din Romania '
Nelson Hinkson, director, Eastern European Affairs, New Life 2000, noiembrie, 1993
G. lonescu Amza - Vademecum terapeutic, Editura Medicala, Bucure~ti, 1973
Claire B. Keane - Essentials of Medical - Surgical Nursing - W.e. Saunders Company _
Philadelphia
Manulla L. $icolaboratorii - Dictionnaire medical; Editura Masson, 1992
M. Mihillescu - Chirurgie pentru cadre medii, Editura Medicala, 1991
lulian Mincu - Manual de dietetici1 pentru cadre medii, Editura Medicala, Bucure~ti, 1973
I. Mincu -Alimentajia raponala a omului sanatds $i bolnav, Ed/tura Medicala, Bucure~ti, 1975
C. Moze~ - Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, 1978
C. Paunescu - Medicina interna (manual pentru $coala sanitara de asistente medicale), Editura
Medicala, 1960
Margot Phaneuf - Soins infirmiers - la demarche scientifique, orientation vers Ie diagnostic
infirmier, 1986, Montreal, Me. Graw-Hill
Acad.Eugen Pora - Dic/ionarul sanatapi, Editura Albatros. Bucuresti, 1978
V. Predescu - Psihiatrie, Editura Medicala, 1989
Programe de continuare a educa/iei, Baylon University Center, 1992
L. Popovlclu - Somnul normal $i patologic, Ed/tura Medicala, 1972
Paul Popescu Neveanu - Psihologie, Editura Didactica ~i Pedagogica, 1990 '-_.
E. Proca - Tratat de patologie chirurgicata, Editura Med/cala
Riopelle, l.; Leduc-Lalonde - Individualisation des soins infirmiers - modele conceptuel,
Montreal, Mc. Graw-HiII, 1982
Riopelle L., Grondin L., Phaneuf M. - Soins infirmiers: un modele centre sur les besoins de la
personne, Montreal, Me. Graw-HiII, 1984 ' '
Riopelle ,L., Louise Grondin, Margot Phaneuf - Repertoir des diagnostics infirmiers selon
Vif{jinia Henderson, Montreal, Me. Graw-Hill
Revista .Psihologie" nr.2, 5/1994
••• Revue de /'infirmiere nr. 3/1987 ~i nr. 911-987
f. Satta -' CultIJlsantitalii, Editura$port-turism, 1980
.P. Siml~lci"': Paio/ogie chirurgicala $i mica chirurgie, Editura Medicala, 1974
T. $erbanescu - Nel,Jfologie, psihiatrie pentru cadre medii, Editura Medicala, 1978
, V. Tircovnlcu - Pedagogie generala, Editura Facia, 1975
Lucretia, Titlrca - Breviar de explorari func/ionale $i de ingrijiri speciale acordate bolnavilor,
Editura .Viala Medicala Romaneasca", 1994
Lucretia Titlrca - Urgen/e medico.chirurgicale, Eoitura Medicala, Bucur~ti, 1993
r ~
:l.~
G.H. Bernard - Manuel de soins
A. Huber, B. Karasek-Kreutzinger - Les techniq es de soins infirmiers, Lamarre, Paris, 1990
Elizabeth M. J amieson, J anice M. McCall, Ro a Blythe - Guidelines for Clinical Nursing
Practices, Churchil Livingslone, 1988
B. Kezler, GI. Erb - Fundamentals of nursing - ncepts and procedures - Addison - Wesley
Publishing 'Company, 1987, California, SUA '
Aurel Kaufmann - Propedeutica $i semiologie chi rgicala, Editura Dacia" Cluj-Napoca, 1986
Michele Lang let - Ergonomie et soins infirmiers. L sante des soignants, Editions Lamarre, Paris,
1990
Patricia A. Potter, RNMSN - Pocket Guide, Healt Assessment, Mosby-YearBook, Inc. 1994
N. Radu - Manual de anestezie $i terapie intensi~ , vo1. 2, Edit. Medicala, 1988
Arne SChaffer - Ghid clinic, Edit. Medicala SA, 19 5
Mary C. Sundberg - Fundamentals of nursing /th clinical procedures - J ones and Bartlett
Publishers, Boslon, SUA, 1989
Beverly Witter du Gas - Introduction aux soins in irmiers - Las Editions HRW, Montreal, 19811
Letitia Morarlu, Ruxandra Spataru, Marluca I an, Victoria Pulu, Florin Chiru - Bazele
teoretice$i practice ale ingrijirii omului sanato $i bolnav- Nursing
Lesle D. Atkinson ~i Mary Ellen Murray - Unden tanding the Nursing Process
Georgeta Balta, Antoaneta Metaxatos, Aglaia Kyovskl - Tehnici de ingrijire gerrerala a
bolnavilor, Editura Didactica ~i Pedagogica, B cure~ti, 1983
Kate Barret - The Nursing Process and Documen tion
Patricia G. Beare, J udith L. Myars - Adult Healt Nursing- The C.V. Mosby Company, 1990
Marie Bonyalo~ Le vocabulaire medical de base, Etude par /'etymologie, vol. I, II; Editeur OIP,
Paris, 1978
C. BonundeJ - Manual de medicina interna entru asistenp medicali, Editura Medicala,
Bucure~ti, 1974
Brunner - Suddarth - Soins infirmiers en m ecine - chirurgie, Editions du Renouveau
Pedagogique Inc. '
Lynda J uall Carpenito - Diagnostic infirmier, ME Sl
Lynda J uall Carpenito - Handbook of nursing dia nostics 1989.1990 - J . B. Lippincott Company
Philadelphia
Marie-Noelle Champion Daviller $1colaboratorU - Le dossier de soins, Edit. Lamarre, 1990
, ••• Cours de nursing chirurgical- M. Geurts, Ma ame Vanndendanche Institut J eanne d'Arc -
Tournai ' :
Ruth F. Craven and Constance J . Hlrnie - udy Guide'to Accompany Fundamentals of
Nursing, Copyright 1992 by J .B. Lippincott Co pany
Catherine Duboys, Cecile Boisvert, Genevieve Dechanoz, Lisette Casellet - Le diagnostic
infirmier- Temoin du role propre de /'infirmien ,Amiec Cahier no 12
••• Documentape - Atelierul.curs .Procesul de nu sing~ traducere Gabriela .Bocec, Techirghiol,
mai,1989
••• Documenta/ie - de la I.C.N. - privind Regleme tart (traducere Gabriela Bocec)
40
I
I
I
I
I
I
I
'.
,.-
I
i\ I
II
I
'I,
.1
~,
413
~evoia de afi curat, ingrijit, de aproteja
tegumentele ~i mucoasele (Maria Zamfir) .• , 252
I. Independentain satisfacereanevoH 252
II.Dependenta in satisfaceiea nevoH 253
Problemede dependenta:
1. Carentede igiena 254
2. Alterareategumentelor~ifanerelor 256
5. Nevoia de a dormi ~i a se odihni (Ludmila Rachieru) 224
J . Independentain satisfacereanevoii 224
II. Dependenta'in satisfacereanevoii " .. '.,' ",. ',;;>!,' ••. 227
Probl~mede dependenta: . .:.
1. Insomnie 228
2. Hipersomnie 230
3. Disconfort 231
4. Oboseala 232
Tehniei de evaluare $1ingrijirlasoeiate nevoil de a dormi
$i a se odihni (GherghinicaGal, Monica Seuchea) 233
Rolul asistentei in satisfacerea nevoHde odihna a paci~ntului 233
.Exercifii de relaxare (Lucretia Titirca) 234
. Meditatia (Lucretia Titirca) ' 235
f6J Nevoia de a se imbraca ~i dezbraca (Liana Parvu) 236
L?Independenta'in satisfacereanevoii 236
II. DependentaIn satisfacereanevoii .............................•.... 238
Problemede dependenta:
1. Dif[cultateade a se imbraca ~i dezbraca .. , 239
.....2. Dezinteres pentrutil1utavestimentara 239
Imbracclrea~i dezbracareapacientului (GherghinicaGal, MonicaSeuchea) 241
(jJ Nevoia de a menJ ine temperatura corpului
in limite normale (Elena Dorobantu) 241
I. Independentain satisfacerea nevoH 241
II. Dependenta'in satisfacereanevoii 244
. probleme de dependenta:
, 1. Hipertermia , .............................•...... 244
2. Hipo,termia : ' ~" ". ;' ; ' 246
Tehnicf de evaluare $1ingrijiri asoclate nevojj de a menJ lne
temperatura eorpului in limite normale
, (Gherghinica Gal; Monica Seuchea) 248
Masurarea temperaturii 248
412
. ., aq
$i a manea (Georgeta Balta,.Maria Zamfir .•........................ 115 Moblllzarea pac!ent~IUI 214
Alimentatia pacientului 115 I Trcmsportul paclentllor j ••••••••••••••••••••••••••••••••• 220
Hidratarea ~i mineralizarea organism lui 128
f3J Nevoia de a elimina (Lucreti Titirca, Maria Zamfir) 136
~dependenta in satisfacereanevoii ...................• , , 138-
.. f .,,~, •. a) Urina . ' : '. . . . . . .. . ' 138
b) Scaunul- ..•................................. : 139
c) Transpiratia 141
d) Menstra ......................................•.......... 141
H. Dependentainsatisfacerea nevoii 142
.Problemede dependenta:
1. 8iminare urinara inadecvatacan tativ~i calitativ 143
2. Retentiaurinara- ischiurie : .. 146
3. Incontinentade urina~i materii fe ale 147
4. Diareea 149.'
5. Constipatia , 151
6. Varsaturile ' ' 153
7. Eliminare menstruala~i vaginala nadecvata .....•............. 156
8. Diaforeza.Transpiratiain cantitat abundenta 157
9. Expectoratia 158
Tehnlcl de evaluare $1ingrijlrl asoelate evoil
de a elimlna (Lucretia Titirca) . . . . . . . .• . 160
Dete.rmin8:re~(~antitatiide urina pe 2 de ore : ...•.. 160
Analiza unnel . 162
Cap.tar~adeje?ti~lorfiziologice ~pato ogice 165
Asplratla gastnea . 167
Tubajul intestinal - aspiratie intestinal continua : d70
StomiHe .....................•. . ...•............... ~.. ; 173
Urmarirea bilantului Iichidian . . . . .. . .....•................... 182
Masurarea greutatii ~i inaltimii corpor Ie 184
~eVOiade asemi~ca~j ar.. vea, .'
buna P9stUr3(Elena Oorobantu) 185
Iinde' .'. . .. ,
. pendentamsatlsfacereanevoll . 1. 85
II. Dependents'in satisfacereanevoii . 188
Problemede dependenta:
1. Imobilitatea . 188
2. Hiperactivitatea . 191
3. Necoordonareami~carilor . 192
4. Posturainadecvata . ' 193
Tehnlcl de evaluare $i ingrljlri asoeiate n voil de a se ml$ea
"'I a avea 0 b - . v (L . T" V)
.,. una postura ucretla ,tlrca 196
Patul pacientului 196
Pregatirea ~i schimbarea patului '.. ; ..•.... 199
Pozitiile pacientului in pat 205
~II
I
I
I
I
I
I
I
.1
I
I
).1
'I
~
12. Nevoia dea fi preocupat
in vederea realizarii (Ludmila Rachll~ru) ..............•...... 332
I. Independenta In satisfacerea nevoii : : •...... 332
414
Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii de a fi curat,
ingrijit, de a proteja tegumentele ~i mucoasele .. '.•............•.... 258
- Toaleta pacientului (Mariana Ardelean) ~ 258
- Executarea ingrijirilor (Elena Dorobantu) .........•..........•. 260
- Escarele de decubit (Mariana Ardelean) 266
- Ingrijirea plagilor (Lucretia Titirca) 270
l~i; 1
I
I
" 'I.
I
I,
I,
I
I~
I'
'~I' 1 1 'j
1\
I
I
I
I
II. Deeendenta In satisfacerea nevoii .1 335
IProbleme de dependenta:
! 1 . Devalorizarea + .' .' 336
: 2. Neputinta ~ 337
Rolul iasistentei in promovarea unui ncept pozitiv despre sine
(Ghe~ghinica Gal, Monica Seuchea) 339
.,.,,~ 3. ~evoia. de.a..~erecr~~(Valeria Ghidu) 341
, .. Ind,pendenta.1 n ac.tlvltatlle recrea~v 341
II. D]eend. enta Insatlsfacerea nevon d a se recrea " 344
Probleme de dependenta:
Neplacerea de a efectua acti1 .ati recreative 345
Asig rarea mijloacelor de recreare a acientului (Gherghlnica Gal,
Moni ' a Seuchea) .•........................................... 346
I "
1 4.~eVpiadea invata c1 rn sa-ti pastrezi '
sanptatea' (Valeria Ghidu) 346
I. Ind~pende,nta In satisfacerea nevoii 346
II. Dep'endenta In satisfacerea nevoii 348
,Probleme de dependenta:
! Ignoranta , 350
Rolull asistentei In educatia pentru s natate (Gherghinica Gal,
MOni?a Seuchea) 351
Exe:rcitiide t.axonomie(lleara Carmen Dindelegan) 354
I' .ll'_;__ ' .
I
ANE~E ,
, lAnexa 1 - Ghid orientativ de cui gere a datelor pentru cele 14nevoi
I fundamentale, In ved rea evaluarii l}i satisfacerii nevoilor
I (Gherghinica Gal, Moica Seuchea) 364
iAnf; xa 2 - Lista de probleme cu anifestarile de dependenta
I corespunzatoare fiec. rei nevoi
I (traducere de luliana il}ovan) 374
lAnexa 3,- Lista cu diagnostice e lngrijire (probleme +surse
i' de dificultate) ~iobi ivele corespunzatoare fiecarei situatii
I' ." (traducere ~isiriteza e LlicretiaTrtirca l}i luliana' Vi~ovan) 383'
lAnexa 4 - Surse de dificultate (1 ducere de iuliana Vil)ovan} '.. 399
! Anexa 5- Diagnostice de lngrijir (traducere de Lucretia Titirca) 405
I
Bil:ili~grafie .408
ifj
I
'i f i l
I
I
I
i
m
\ " ;0 r/'
9. Nevoia de a evita pericolele (Liana Parvu) ......•....... ~276
I. Independe1 1 " ' ,n satisfacerea nevoii ...•.......... , ' ~276
II. Dependenta in satisfacerea nevoii 279
Probleme de dependenta:
1 . Vulnerabilitatea fata de pericole ...........................•. 280
2. Alterarea integritatii fizice sau psihice ori amandoua 282
Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii de a evita pericolele ••... 283
Factorii de mediu (283), Mediul securizant ~i de protectie (285),
Masuri in vederea asigurarii mediuluisecurizant pentru pacientul
spitalizat (285), Prevenirea infectiilor intraspitalice~ti (287) (Elena
Dorobantu) "
Sterilizarea (Laura Munteanu) : ..............•..•. @
Durerea (Gherghinica Gal, Monica Seuchea) 300
Plan de lngrijire pentru paciel)tul cu durere ...•... ' ..•............ 301
Rolul asistehtei In ameliorarea reactiilor emotionale
~i comportamentale la stres 303
Exemple de interventii autonome (LucretiaTitirdi) , 305
10. Nevoia dea cornur'ri.::a(Elena Dorobantu) ............•.. 31 5
I. Independenta in satisfacerea nevoii .....................•........... 315
II. Dependenta In satisfacerea nevoii 31 7
Probleme de dependenta:
1 . Comunicare ineficace la nivel senzorial ~imotor 31 8
2. Comunicare illsficienta la nivel intelectual ' 320
3. Comunicare fllcficienta la nivei afectiv ; 321
Comunicarea terapeutictl (Gherghinica Gal, Monica Seuchea) , .. 323
11.Nevala de a acUona'confo'rm propriilor
convingefi $i vaiora,de a practicareligia (MariaZamfir} 3~5
I. Independenta lnsatisfaCEireanevoii 325
II. Dependenta In satisfacerea nevoii 327
Probleme de dependenta:
1 . Culpabilitatea ...................• ; 328
2. Frustrarea .......................................•..•.. 329
Rolul asistentei In sustinerea spirituala a pacientului (Gherghinica Gal,
Monica Seuchea) ' 330
t?~'